Stenogramă plen

Aprobarea componen˛ei numerice ∫i nominale a Comisiei comune de anchet„ ca urmare a propunerii de suspendare din func˛ie a Pre∫edintelui Rom‚niei

Men˛ion„m de la Ónceput c„ motivele care ne-au determinat s„ ini˛iem acest demers constitu˛ional sunt fapte concrete grave, de Ónc„lcare a Constitu˛iei, care au

perturbat bunul mers al activit„˛ii autorit„˛ilor publice fundamentale ale statului, al Parlamentului, al Guvernului, al justi˛iei, al altor institu˛ii publice, au discreditat autoritatea acestora, au afectat prestigiul interna˛ional al ˛„rii.

Rolul esen˛ial al Pre∫edintelui Rom‚niei este acela de a veghea la respectarea Constitu˛iei ∫i la buna func˛ionare a autorit„˛ilor publice ∫i de a exercita Ón acest scop func˛ia de mediere Óntre puterile statului, precum ∫i Óntre stat ∫i societate.

Pre∫edintele Traian B„sescu a demonstrat, Óns„, prin Óntreaga sa activitate, prin ac˛iunile sale concrete desf„∫urate Ón timpul celor 2 ani de exercitare a mandatului, c„ are o viziune particular„ ∫i discre˛ionar„ asupra Ónaltei func˛ii ce i s-a Óncredin˛at, c„ interpreteaz„ gre∫it prevederile Constitu˛iei ∫i ale legilor ˛„rii, aplic‚ndu-le dup„ bunul s„u plac, refuz‚nd pur ∫i simplu s„ se pozi˛ioneze Ón cadrul principiilor de func˛ionare a statului de drept.

Frecventele declara˛ii ale domnului Traian B„sescu nu fac dec‚t s„ probeze numeroasele fapte concrete de Ónc„lcare a Constitu˛iei ∫i o conduit„ public„ manifestat„, cu inten˛ie, Ón afara cadrului constitu˛ional.

Dac„ textul constitu˛ional men˛ionat Ól oblig„ s„ vegheze la respectarea Constitu˛iei ∫i la buna func˛ionare a autorit„˛ilor publice ∫i s„ exercite func˛ia de mediere Óntre puterile statului, precum ∫i Óntre stat ∫i societate, atunci ∫eful statului trebuie s„ asigure, Ón primul r‚nd, cadrul de manifestare a statului de drept, separa˛ia ∫i echilibrul puterilor Ón stat.

Domnul Traian B„sescu a provocat constant crize Ón raporturile dintre ∫eful statului ∫i principalele autorit„˛i publice, le-a Ónc„lcat ∫i nesocotit competen˛ele, le-a denigrat activitatea, discredit‚ndu-le autoritatea ∫i credibilitatea, a Óntre˛inut Ón permanen˛„ o atmosfer„ de instabilitate ∫i conflict.

Mai grav este c„, Ón afara acestei atitudini distructive la adresa principalelor autorit„˛i publice, cu efecte negative Ón func˛ionarea acestora, Ón func˛ionarea statului, Pre∫edintele Traian B„sescu a desf„∫urat o adev„rat„ campanie de a˛‚˛are a societ„˛ii civile Ómpotriva autorit„˛ilor publice, Ón loc s„ fie un mediator Óntre segmentele societ„˛ii civile ∫i autorit„˛i.

De asemenea, declara˛iile def„im„toare ∫i calificativele de multe ori jignitoare la adresa unor institu˛ii sau oameni, care duc la producerea unor consecin˛e asupra acestora, influen˛area unor decizii ori a opiniei publice Ómpotriva unor institu˛ii nu numai c„ sunt inadecvate ∫i neacceptabile pentru un ∫ef de stat Óntr-un sistem constitu˛ional democratic, dar constituie ∫i Ónc„lc„ri grave ale Constitu˛iei, Ón sensul alin. (1) al art. 95 din Constitu˛ie.

Declara˛iile domnului Traian B„sescu, care denot„ un comportament neconstitu˛ional, nu intr„ Ón sfera imunit„˛ii de opinie, reglementat„ de art. 84 alin. (2), coroborat cu art. 72 alin. (1) din Constitu˛ie. Astfel, pe de o parte, aceste declara˛ii nu reprezint„ opinii politice exprimate Ón exercitarea mandatului, iar, pe de alt„ parte, procedura suspend„rii, prev„zut„ de art. 95 din Constitu˛ie, nu presupune angajarea unei r„spunderi juridice. De vreme ce Pre∫edintele Rom‚niei jur„ s„ respecte Constitu˛ia, este de la sine Ón˛eles c„ respectarea Constitu˛iei trebuie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/9.III.2007 realizat„ de c„tre pre∫edinte ∫i prin opinii politice exprimate.

De aici rezult„, o dat„ Ón plus, c„ Pre∫edintele Rom‚niei nu se poate prevala de imunitatea de opinie ∫i de dreptul fundamental reglementat de art. 30 din Constitu˛ie, atunci c‚nd promoveaz„ prin comportamentul s„u politic o stare de neconstitu˛ionalitate.

Este de observat c„ art. 84 alin. (2) precizeaz„ c„ prevederile art. 72 alin. (1) se aplic„ Ón mod corespunz„tor, ceea ce Ónseamn„ c„ se aplic„ ˛in‚ndu-se seama de specificul func˛iei de parlamentar ∫i, respectiv, de specificul func˛iei de Pre∫edinte al Rom‚niei.

Œn timp ce parlamentarii exprim„ opinii Ón nume personal, care nu reprezint„ pozi˛ia Camerei din care fac parte, Pre∫edintele Rom‚niei, care este o autoritate public„, exprim„ opinii Ón numele autorit„˛ii.

Œn ceea ce prive∫te definirea no˛iunii de fapte grave, consider„m c„ acestea se refer„ la acte sau ac˛iuni concrete ale Pre∫edintelui Rom‚niei, adic„ la faptele juridice sau de ordin politic, precum ∫i orice fapte direct materiale cum ar fi: interven˛ii pentru a influen˛a anumite m„suri Ón plan economic sau administrativ, blocarea circuitului unui document, ascunderea unui document, acordarea unei audien˛e, participarea f„r„ drept la o ∫edin˛„ de guvern, prin care se Óncalc„ principii sau prevederi constitu˛ionale.

Œn lumina celor de mai sus, Ón sfera faptelor grave, sub modalitatea ac˛iunilor concrete, vor intra ∫i opiniile politice prin care se justific„ o exercitare a mandatului contrar Constitu˛iei, declara˛ii ∫i atacuri dincolo de litera Constitu˛iei la adresa altor autorit„˛i publice sau la adresa legilor.

Pentru aprecierea gravit„˛ii faptelor imputate pre∫edintelui, a Ónc„lc„rilor Constitu˛iei, pe care le vom prezenta, consider„m c„ acestea deriv„, Ón primul r‚nd, chiar din calitatea special„ a autorului lor, din importan˛a ∫i autoritatea func˛iei sale.

Œnt‚iului st„t„tor al ˛„rii nu i se poate admite nicio abatere de la lege. Œn cazul s„u nu po˛i aprecia c„ Ónc„lcarea Constitu˛iei nu a prezentat un pericol. ™eful statului trebuie s„ fie un model, Óntruc‚t gre∫elile lui pot constitui exemple negative de urmat.

Pe de alt„ parte, Ón cazul fiec„reia dintre faptele prezentate, se poate demonstra c„ acestea au avut consecin˛e grave: afectarea credibilit„˛ii unor institu˛ii de stat sau a unor demnitari publici, crearea unor st„ri de tensiune Óntre institu˛iile statului ∫i Ón cadrul acestora, blocaje institu˛ionale, sc„derea eficien˛ei ∫i randamentului activit„˛ii unor institu˛ii, pierderea Óncrederii cet„˛eanului Ón autorit„˛i, Óndep„rtarea de problemele reale ale ˛„rii ∫i ale cet„˛enilor, conturarea unei imagini externe negative a autorit„˛ii statului ∫i a statului rom‚n Ón ansamblul s„u.

Ceea ce confer„, Óns„, o gravitate deosebit„ atitudinii ∫i ac˛iunii preziden˛iale a domnului Traian B„sescu este repetarea faptelor sale abuzive, neconstitu˛ionala sa conduit„ permanent„, care demonstreaz„ o atitudine iremediabil„, o stare funciar„ a omului Traian B„sescu.

Tabloul celor mai grave fapte s„v‚r∫ite de pre∫edintele Traian B„sescu, prin care a Ónc„lcat prevederile Constitu˛iei ∫i care justific„ demararea procedurilor constitu˛ionale pentru suspendarea sa din func˛ie:

Capitolul I — îŒnc„lcarea principiilor statului de drept, a principiului democra˛iei ∫i pluralismului politic, nesocotirea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului rom‚n ∫i Ónc„lcarea dispozi˛iilor Constitu˛iei, care reglementeaz„ raporturile Pre∫edintelui Rom‚niei cu Parlamentul“

Œn raport cu titlul prezentului capitol, domnul Traian B„sescu, Ón calitate de Pre∫edinte al Rom‚niei, a s„v‚r∫it urm„toarele fapte grave, prin care a Ónc„lcat Ón mod repetat Constitu˛ia Rom‚niei:

Mai Ónt‚i, Ónc„lcarea art. 1 alin. (3), art. 8, art. 80 alin. (2), art. 82 alin. (2) ∫i art. 84 alin. (1) din Constitu˛ie.

Potrivit prevederilor constitu˛ionale evocate, pluralismul politic este o condi˛ie ∫i o garan˛ie a democra˛iei constitu˛ionale, reprezent‚nd o valoare suprem„.

Partidele politice contribuie la definirea ∫i exprimarea voin˛ei politice a cet„˛enilor, respect‚nd suveranitatea na˛ional„, integritatea teritorial„, ordinea de drept ∫i principiile democra˛iei.

Pre∫edintele Rom‚niei a nesocotit sau a sfidat Ón cei doi ani de mandat acest principiu, Ónc„lc‚nd dispozi˛iile constitu˛ionale, care-i cereau neutralitate ∫i echidistan˛„ fa˛„ de partidele politice, ca expresie fireasc„ a rolului pre∫edintelui de mediator, consacrat Ón Constitu˛ie.

Œn perioada celor doi ani de mandat, Pre∫edintele Rom‚niei a refuzat sau a neglijat s„ organizeze consult„ri cu partidele politice, atunci c‚nd au existat momente tensionate sau chiar de criz„, care impuneau ac˛iuni de mediere, de consultare cu partidele parlamentare ∫i de conjugare a eforturilor pentru realizarea unor obiective na˛ionale.

Dup„ numeroase critici ∫i proteste, venite ∫i din partea opozi˛iei, dar ∫i a mass-media, Traian B„sescu a organizat, Ón prip„, dou„ consult„ri cu partidele parlamentare, care au fost pur formale, pe teme neimportante ∫i f„r„ finalitate.

Œn aceast„ perioad„, Pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, a manifestat dispre˛ ∫i arogan˛„ fa˛„ de partidele politice, indiferent c„ acestea erau din opozi˛ie sau de la putere, cu excep˛ia propriului s„u partid, Partidul Democrat, pe care-l protejeaz„, Ól sus˛ine ∫i conduce Ón mod vizibil.

Faptul c„ domnul Traian B„sescu ac˛ioneaz„ pe scena politic„ a ˛„rii ca pre∫edintele _de facto_ al Partidului Democrat este recunoscut ∫i criticat public nu numai de c„tre partidele din opozi˛ie sau de reprezentan˛ii societ„˛ii civile, ci chiar ∫i de aliatul P.D.-ului, respectiv Partidul Na˛ional Liberal, cu care formeaz„ alian˛a de guvernare.

Tratamentul neconstitu˛ional aplicat partidelor din opozi˛ie, Ón sensul denigr„rii ∫i etichet„rii constante, at‚t a partidelor, ca entit„˛i politice, c‚t ∫i a liderilor acestora, a fost extins Ónc„ din februarie 2005 ∫i la Partidul Na˛ional Liberal, aflat la guvernare.

Œnc„ din prim„vara anului 2005, Pre∫edintele Rom‚niei a s„v‚r∫it fapte grave, demar‚nd ac˛iuni ∫i exprim‚nd opinii publice care urm„reau realizarea fuziunii Óntre Partidul Na˛ional Liberal ∫i Partidul Democrat, sub pretextul a∫ez„rii vie˛ii politice rom‚ne∫ti.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/9.III.2007 Aceast„ solicitare, precum ∫i ac˛iunile Óntreprinse constituie o Ónc„lcare flagrant„ a Constitu˛iei din partea Pre∫edintelui Rom‚niei, av‚nd Ón vedere rolul s„u de mediator neutru ∫i impar˛ial.

Dup„ refuzul Partidului Na˛ional Liberal de a accepta fuziunea cu Partidul Democrat, Pre∫edintele Rom‚niei a atacat constant P.N.L. ∫i pe pre∫edintele acestuia, care este ∫i prim-ministrul Guvernului Rom‚niei, provoc‚nd crizele ∫i blocajele cunoscute Ón via˛a public„ ∫i Ón guvernarea ˛„rii.

Pre∫edintele Traian B„sescu a ac˛ionat Ón mod direct pentru atragerea Partidului Conservator la guvernare, dar ulterior, la scurt timp, a catalogat acest partid ca fiind unul imoral, consider‚ndu-l îsolu˛ia imoral„ a guvern„rii“, iar Ón final, dup„ retragerea acestuia de la guvernare, i-a adus acuza˛ii grave, de apartenen˛„ la grupuri de interese.

De un tratament constant negativ, sus˛inut de acuze ∫i etichete grave Ón cei doi ani de mandat, au avut parte partidele de opozi˛ie, respectiv Partidul Social Democrat ∫i Partidul Rom‚nia Mare.

Œn acest sens, Partidul Social Democrat a fost atacat Ón mod repetat de Pre∫edintele Rom‚niei Ón func˛iune at‚t Ón ceea ce prive∫te ac˛iunile Óntreprinse, c‚t ∫i prin organele, structurile ∫i liderii politici, pe care i-a denigrat, calomniat ∫i jignit Ón mod public. Astfel, P.S.D.-ul a fost acuzat nedemn ∫i incorect de blocajele din Parlament, de stegule˛ele primite de Rom‚nia din partea Uniunii Europene, de nereu∫itele actului de guvernare sau de imposibilitatea adopt„rii unor proiecte de lege Ón Parlament. Ca s„ nu mai vorbim de atacurile incalificabile ale pre∫edintelui Traian B„sescu la adresa liderilor P.S.D., Óncep‚nd cu pre∫edintele partidului, etichet„ri f„cute nu de c„tre un competitor politic, ci de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei Ón func˛iune.

De acela∫i tratament sau poate chiar mai aspru s-au bucurat ∫i Partidul Rom‚nia Mare ∫i liderii acestuia. Œn acest sens, cu diverse ocazii, Pre∫edintele Rom‚niei a catalogat Partidul Rom‚nia Mare ca fiind un partid ata∫at valorilor perioadei trecute ∫i c„ este un puternic sus˛in„tor al fostei securit„˛i.

Toate aceste fapte, ac˛iuni sau opinii exprimate de Pre∫edintele Rom‚niei, Ón rela˛ia cu partidele politice sau cu liderii acestora, evocate Ón mod succint, au semnifica˛ia unor fapte grave, Ón sensul alin. (1) al art. 95 din Constitu˛ie, fapte care demonstreaz„ partizanatul politic promovat de pre∫edinte ∫i abandonarea rolului s„u de mediator neutru ∫i impar˛ial.

Œnc„lcarea prevederilor art. 103 alin. (1) din Constitu˛ie.

Pre∫edintele Traian B„sescu ∫i-a Ónceput mandatul preziden˛ial cu o Ónc„lcare grav„ a prevederilor art. 103 din Constitu˛ie, potrivit c„rora: îPre∫edintele Rom‚niei desemneaz„ un candidat pentru func˛ia de prim-ministru, Ón urma consult„rii partidului care are majoritatea absolut„ Ón Parlament ori, dac„ nu exist„ o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate Ón Parlament“.

Domnul Traian B„sescu a f„cut, Óns„, nominalizarea public„ a domnului C„lin Popescu-T„riceanu drept candidat pentru func˛ia de prim-ministru Ónainte de a ini˛ia consult„rile obligatorii cu partidele parlamentare.

Este evident c„, potrivit textului constitu˛ional men˛ionat, pre∫edintele avea obliga˛ia s„ consulte partidele reprezentate Ón Parlament anterior desemn„rii candidatului la func˛ia de prim-ministru ∫i anun˛„rii sale publice.

Proced‚nd diametral opus, pre∫edintele a gre∫it, Ón primul r‚nd, pentru c„ a dus Ón derizoriu institu˛ia constitu˛ional„ a consult„rii partidelor politice reprezentate Ón Parlament, Ónc„lc‚nd, astfel, grav Constitu˛ia, implicit voin˛a politic„ a cet„˛enilor Rom‚niei, exprimat„ la alegerile parlamentare din noiembrie 2004.

Œn al doilea r‚nd, pre∫edintele a gre∫it Ón mod grav, Óntruc‚t s-a implicat activ, substituindu-se candidatului la func˛ia de prim-ministru ∫i partidelor parlamentare, prin manevre de culise, Ón constituirea coali˛iei de guvern„m‚nt format„ din Alian˛a îD.A“., U.D.M.R. ∫i Partidul Conservator, pe care ulterior a torpilat-o, determin‚nd Partidul Conservator s„ se retrag„ de la guvernare.

Œn felul acesta, pre∫edintele a deturnat voin˛a electoratului, exprimat„ prin votul din luna noiembrie 2004, lucru pe care l-a recunoscut ∫i Domnia Sa Ón interviul televizat, la emisiunea îPro Vest“ din 4 februarie 2007.

Gravitatea faptelor pre∫edintelui poate fi analizat„ sub dou„ aspecte: mai Ónt‚i, potrivit prevederilor art. 2 din Constitu˛ie, îSuveranitatea na˛ional„ apar˛ine poporului rom‚n, care o exercit„ prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere.

Niciun grup ∫i nicio persoan„ nu pot exercita suveranitatea Ón nume propriu“.

Or, Pre∫edintele Rom‚niei, proasp„t ales, a confiscat suveranitatea poporului ∫i a schimbat voin˛a acestuia, exprimat„ prin sufragiul universal din noiembrie 2004.

La acele alegeri, Partidul Social Democrat a ob˛inut, pe listele electorale cu care s-a prezentat Ón alegeri, 36,61% voturi la Camera Deputa˛ilor ∫i 37,13% voturi la Senat. Œn raport cu acest scor electoral, pre∫edintele era obligat s„ Ónceap„ consult„rile cu Partidul Social Democrat.

Œn continuare, sub un alt aspect, domnul Traian B„sescu a creat prin manevrele sale politicianiste un precedent periculos care va Óncuraja orice alt pre∫edinte s„ interpreteze cum dore∫te Constitu˛ia ∫i rezultatul alegerilor ∫i s„ formeze Guvernul dup„ placul s„u, ∫i nu dup„ voin˛a poporului.

Œnc„lcarea principiului autonomiei parlamentare ∫i a prevederilor art. 64 din Constitu˛ie.

Potrivit textului ∫i principiului evocat, îOrganizarea ∫i func˛ionarea fiec„rei Camere se stabilesc, prin regulament propriu“, iar fiecare Camer„ Ó∫i alege pre∫edintele pe Óntreaga durat„ a mandatului acesteia.

Sfid‚nd Constitu˛ia ˛„rii, precum ∫i institu˛ia Parlamentului, la pu˛ine zile dup„ instalarea Guvernului T„riceanu, domnul Traian B„sescu a solicitat majorit„˛ii parlamentare, create de el, revocarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere ale Parlamentului.

Domnia Sa nu s-a limitat doar la exprimarea unor opinii politice Ón acest sens, dar a ∫i solicitat grupurilor parlamentare ale coali˛iei majoritare s„ modifice Regulamentele celor dou„ Camere ∫i s„ introduc„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/9.III.2007 prevederi privind posibilitatea revoc„rii pre∫edin˛ilor, dincolo de litera ∫i spiritul Constitu˛iei.

Aceast„ ac˛iune solicitat„ de Pre∫edintele Rom‚niei a fost urmat„ de membrii coali˛iei majoritare prin promovarea modific„rilor indicate de pre∫edinte la regulament, iar opozi˛ia, formulat„ de unul din partidele arcului guvernamental, respectiv Partidul Conservator, a atras acuze grave din partea pre∫edintelui, concretizate Ón amenin˛area cu excluderea din coali˛ia guvernamental„.

Demersurile Pre∫edintelui Rom‚niei nu s-au oprit la nivelul unor p„reri sau opinii politice singulare, chiar ∫i critice, la adresa Parlamentului sau a pre∫edin˛ilor Camerelor, ci s-au materializat Óntr-un complex de ac˛iuni, Óndemnuri, solu˛ii, diligen˛e ∫i chiar amenin˛„ri pentru realizarea revoc„rii.

Prin aceste demersuri, Ón care s-a implicat direct, efectiv ∫i public, Pre∫edintele Rom‚niei a determinat, practic, blocarea Parlamentului timp de dou„ sesiuni parlamentare, din februarie p‚n„ Ón noiembrie 2005, cu dezbateri sterile, Ón afara cadrului regulamentar ∫i cu adoptarea unor solu˛ii neconstitu˛ionale Óntr-o atmosfer„ de total„ adversitate. Œn afara acestui aspect, care demonstreaz„ gravele urm„ri ale ac˛iunii pre∫edintelui, trebuie subliniat ∫i faptul c„ atmosfera de tensiune, neÓncredere ∫i de adversitate ∫i-a pus amprenta nu numai asupra modului Ón care s-a derulat activitatea Parlamentului Ón primele dou„ sesiuni, dar ∫i asupra raporturilor acestuia cu Executivul.

Implicarea Pre∫edintelui Rom‚niei nu poate fi considerat„ ca o simpl„ exprimare de opinii politice, Óntruc‚t Óns„∫i Curtea Constitu˛ional„ Ón considerentele Deciziei nr. 53 din 28 ianuarie 2005 precizeaz„ urm„toarele: îP„rerile sau propunerile privind modul cum ac˛ioneaz„, ori ar trebui s„ ac˛ioneze o anumit„ autoritate public„ sau structurile acesteia, chiar critice fiind, nu declan∫eaz„ blocaje institu˛ionale, dac„ nu sunt urmate de ac˛iuni sau inac˛iuni de natur„ s„ Ómpiedice Óndeplinirea atribu˛iilor constitu˛ionale ale acestor autorit„˛i“.

Solu˛iile lansate de Pre∫edintele Rom‚niei, de schimbare a pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere prin voin˛a exclusiv„ a majorit„˛ii, materializate Ón regulamentele adoptate de Senat prin Hot„r‚rea nr. 28 din 24.10.2005 ∫i de Camera Deputa˛ilor prin Hot„r‚rea nr. 34 din 25.10.2005 au fost infirmate de Curtea Constitu˛ional„ prin Deciziile nr. 601 ∫i 602 din 14.11.2005, care le-a declarat neconstitu˛ionale.

Decizia de neconstitu˛ionalitate vizeaz„ nu numai textele regulamentelor, Ón materialitatea lor, dar Ói plaseaz„ pe ini˛iatorii ∫i sus˛in„torii acestor teze, respectiv Pre∫edintele Rom‚niei ∫i majoritatea parlamentar„, Ón afara textelor constitu˛ionale.

Œnc„lcarea prevederilor art. 89 din Constitu˛ie.

Pre∫edintele Traian B„sescu a Ónc„lcat grav prevederile art. 89 din Constitu˛ie, cu privire la dizolvarea Parlamentului ∫i la rolul pre∫edin˛ilor Camerelor ∫i a liderilor grupurilor parlamentare.

Faptele Pre∫edintelui Rom‚niei, const‚nd Ón solicitarea Ónc„ din prim„vara anului 2005 ca prim-ministrul s„-∫i depun„ demisia, precum ∫i numeroase ac˛iuni politice pentru a determina demisia Guvernului, respectiv Ónt‚lniri cu liderii politici ai Alian˛ei îD.A“., presiuni publice asupra

prim-ministrului, presiuni publice asupra P.N.L., ca principal partid al Alian˛ei îD.A“., care ∫i-a asumat formarea Guvernului, care s„ conduc„ la dizolvarea Parlamentului ∫i la alegeri anticipate sunt contrare Constitu˛iei, Óntruc‚t, prin acestea, el dorea s„ creeze o criz„ guvernamental„ ∫i s„ induc„ nevoia alegerilor anticipate, de∫i nu exista o criz„ parlamentar„.

Œn realitate, dizolvarea Parlamentului de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei este posibil„ numai Ón caz de criz„ politic„ profund„, dup„ ce s-au epuizat cele 60 de zile de la demisia Guvernului ∫i dup„ ce, Ón acest interval, au fost respinse dou„ solicit„ri de Ónvestitur„.

A∫adar, de∫i nu exista o criz„ guvernamental„, pre∫edintele Ói solicita Ón mod neconstitu˛ional prim-ministrului Rom‚niei s„ demisioneze ∫i, printr-un scenariu politicianist, prefigura respingerea a dou„ Óncerc„ri de Ónvestire a unor guverne, pe cale de consecin˛„, declan∫area alegerilor anticipate.

Netemeinicia ∫i inoportunitatea demersurilor lui Traian B„sescu, implicit caracterul neconstitu˛ional al acestor fapte politice rezult„ ∫i din aceea c„, Ón fapt, pe parcursul anilor 2005 ∫i 2006 Guvernul T„riceanu s-a bucurat de sus˛inere parlamentar„, reu∫ind s„ promoveze majoritatea actelor normative propuse.

Pe de alt„ parte, sarcinile care st„teau Ón fa˛a ˛„rii la Ónceputul mandatului noii puteri instalate Ón Rom‚nia impuneau stabilitate politic„ ∫i mult„ concentrare ∫i concertare a tuturor for˛elor politice, pentru finalizarea obiectivelor euro-atlantice, Ón general, ale integr„rii Ón Uniunea European„, Ón special.

Pozi˛ia pre∫edintelui Traian B„sescu, materializat„ Ón fapte, ac˛iuni ∫i opinii, care urm„reau crearea crizelor guvernamentale ∫i parlamentare ∫i declan∫area alegerilor anticipate, este contrar„ rolului constructiv, de sf„tuitor ∫i de moderator dat de Constitu˛ie Pre∫edintelui Rom‚niei.

Œn realitate, domnul Traian B„sescu urm„rea crearea unui moment prielnic electoral pentru partidul al c„rui pre∫edinte a fost ∫i pe care Ól sus˛ine deschis Ón continuare.

De altfel, ac˛iunile ∫i interven˛iile sale publice au dat dovad„ de partizanat politic constant Ón favoarea Partidului Democrat, fapt ce l-a determinat pe Ónsu∫i prim-ministru s„-l acuze public c„ se comport„ ca ∫i cum ar fi pre∫edintele acestuia.

Œnc„lcarea prevederilor art. 2 alin. (1) ∫i ale art. 61 din Constitu˛ie.

Articolul 2 alin. (1) din Constitu˛ie statueaz„ c„ îsuveranitatea na˛ional„ apar˛ine poporului rom‚n, care o exercit„ prin organele sale reprezentative“, iar art. 61 alin. (1) stabile∫te c„ îParlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului rom‚n ∫i unica autoritate legiuitoare a ˛„rii“.

De altfel, Ón mod elocvent, Constitu˛ia a∫az„ Parlamentul, ca ordine a prezent„rii, pe primul loc, Ón Titlul III destinat autorit„˛ilor publice.

Dintre toate faptele sale grave, ne vom referi la acest punct doar la dou„.

Œntr-o declara˛ie public„, Parlamentul este definit ca îo ∫andrama intrat„ Ón moarte clinic„“. Recent, la ∫edin˛a de bilan˛ a activit„˛ii D.N.A.-ului din 6 februarie a.c., pre∫edintele Traian B„sescu a afirmat c„: îNu mai departe de zilele trecute era Ón dezbatere o lege prin

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/9.III.2007 care nu ∫tiu ce scutiri se acordau fabricilor de bere autohtone. Sigur, legea se afl„ la promulgare, cu certitudine o voi trimite Ónapoi, dar iat„ cum se manifest„ Ómpletirea Óntre infractori, oameni politici, care nu fac nimic altceva dec‚t s„ fac„ legi pentru infractori, ∫i nu pentru interesul public“.

Aceast„ formulare generalizant„ a Pre∫edintelui Rom‚niei este o jignire inadmisibil„ adus„ Parlamentului, Ón ansamblul s„u, ∫i poate aduce mari prejudicii institu˛ionale, inclusiv Pre∫edin˛iei. De la 1 ianuarie 2005 ∫i p‚n„ Ón prezent au fost adoptate de Parlament 966 proiecte de lege, din care 29 au f„cut obiectul reexamin„rii, la cererea Pre∫edintelui Rom‚niei. Toate au fost Ón final promulgate. De aici rezult„, implicit, c„ Pre∫edintele Rom‚niei s-a autoinclus, b„nuim, involuntar, Ón grupul celor care fac legi pentru infractori.

Pe de alt„ parte, a spune c„ Parlamentul nu face nimic altceva dec‚t legi pentru infractori anuleaz„ Ón mod nedrept un mare efort f„cut de Parlament Ón ultimii ani, c‚nd au fost adoptate ∫i promulgate mii de legi, pentru ca legisla˛ia Rom‚niei s„ fie Ón concordan˛„ cu cea a Uniunii Europene.

Rom‚nia nu ar fi fost acceptat„ Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007, dac„ Parlamentul, Ómpreun„ cu ceilal˛i factori responsabili, inclusiv Pre∫edin˛ia, nu ∫i-ar fi f„cut datoria.

Œnc„lcarea prevederilor art. 65 alin. (2) lit. h) din Constitu˛ie.

Pre∫edintele Traian B„sescu a Ónc„lcat prevederile art. 65 alin. (2) lit. h) din Constitu˛ie, cu privire la numirea de c„tre Parlament a directorilor Serviciilor de Informa˛ii ∫i exercitarea controlului asupra activit„˛ii acestora de c„tre Parlament, precum ∫i principiul separa˛iei puterilor, prev„zut de art. 1 alin. (4) din Constitu˛ie.

Œn vara anului 2006, Ón mod abuziv, pre∫edintele Traian B„sescu a solicitat public ∫i a Óntreprins ac˛iuni concrete, prin care a obligat directorii Serviciilor de Informa˛ii s„-∫i prezinte demisia. De precizat c„ la acea dat„ ∫i-a Ónaintat demisia pre∫edintelui ∫i ∫eful unui departament din cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, de∫i acesta avea raporturi ierarhice exclusive cu ministrul ∫i eventual cu prim-ministrul.

Pre∫edintele Rom‚niei a Ónc„lcat at‚t prevederile Constitu˛iei, c‚t ∫i dispozi˛iile legilor de organizare ∫i func˛ionare ale acestora, Óntruc‚t directorii Serviciilor de Informa˛ii se g„sesc Óntr-o rela˛ie direct„ cu Parlamentul, care Ói nume∫te Ón ∫edin˛„ comun„ ∫i, pe cale de consecin˛„, este singurul care poate primi ∫i aproba demisiile Ónaintate, potrivit principiului simetriei actelor juridice.

La acea dat„, Pre∫edintele Rom‚niei nu numai c„ a Óntreprins ac˛iuni prin care a determinat ∫efii Serviciilor de Informa˛ii s„ demisioneze, dar le-a ∫i aprobat demisiile, prin rezolu˛iile puse pe cererile formulate, pe care le-a trimis, astfel, Parlamentului, pentru îa lua act“ de hot„r‚rile sale.

Apoi, Ón mod nelegal ∫i neconstitu˛ional, a numit directori interimari la conducerea acestora, de∫i legea nu prevedea acest lucru, ∫i a amenin˛at Parlamentul c„ nu va propune al˛i directori p‚n„ c‚nd acesta nu va aproba pachetul legislativ privind Serviciile de Informa˛ii ∫i siguran˛„ na˛ional„, elaborat de Pre∫edin˛ie.

Œn leg„tur„ cu aceast„ criz„ f„r„ precedent, privind conducerea Serviciilor de Informa˛ii, pre∫edintele nu s-a limitat Ón a exprima public opinii ci, dimpotriv„, a comis fapte ∫i a Óntreprins ac˛iuni care sunt contrare prevederilor constitu˛ionale.

Œnc„lcarea prevederilor art. 74 din Constitu˛ie.

Potrivit textului constitu˛ional prev„zut mai sus, îini˛iativa legislativ„ apar˛ine Guvernului, deputa˛ilor, senatorilor sau unui num„r de cel pu˛in 100.000 de cet„˛eni cu drept de vot“.

A∫adar, Pre∫edintele Rom‚niei nu are un asemenea drept. Pre∫edintele Traian B„sescu a nesocotit prevederile art. 74, arog‚ndu-∫i, de la sine, dreptul la ini˛iativ„ legislativ„, mai mult, implic‚nd Ón aceast„ procedur„ subiecte de drept lipsite ∫i ele de dreptul la ini˛iativ„ legislativ„, respectiv Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii, Serviciile de Informa˛ii, Óncerc‚nd a-∫i atrage colaborarea Comisiilor pentru ap„rare din Parlament.

Œn acest sens, pre∫edintele, erij‚ndu-se Ón ini˛iator legislativ, a promovat un pachet de legi referitor la Serviciile de Informa˛ii ale statului ∫i la siguran˛a na˛ional„, Ón general, pun‚nd Guvernul Ón fa˛a unui fapt Ómplinit ∫i solicit‚ndu-i prim-ministrului s„ trimit„ ini˛iativa legislativ„, sub acea form„, Parlamentului.

Œn plus, ne˛in‚nd cont de principiul transparen˛ei activit„˛ii de legiferare, pre∫edintele a luat m„sura secretiz„rii pachetului, f„r„ a fi ∫i aici competent.

Œn fa˛a refuzului Guvernului de a promova ini˛iativa legislativ„, Pre∫edintele Rom‚niei a apelat la Comisiile parlamentare pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ Óncerc‚nd promovarea direct„ Ón Parlament ∫i declan∫‚nd un adev„rat r„zboi mediatic pe aceast„ tem„ cu Guvernul.

Ini˛iativa legislativ„, Ón acest domeniu specific, a fost preluat„ de Guvern, potrivit art. 74 alin. (1) din Constitu˛ie, care a solicitat, apoi, Ón mod legal, avizul C.S.A.T., dar Ón mod absolut nejustificat a fost respins„ de pre∫edinte ∫i C.S.A.T.

Faptele pre∫edintelui, respectiv Óntregul s„u comportament ∫i toate ac˛iunile Óntreprinse de la elaborarea legii de c„tre sau cu sprijinul Serviciilor de Informa˛ii ∫i C.S.A.T., trimiterea la Guvern ∫i la Comisiile parlamentare pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, solicit„rile de restituire, refuzul avizului legal ∫i obligatoriu al C.S.A.T., discu˛iile cu unii lideri politici ai partidelor parlamentare sunt deosebit de grave, pentru c„ ele urm„reau nu numai asumarea abuziv„ a dreptului la ini˛iativ„ legislativ„, consacrat de Constitu˛ie doar Guvernului, senatorilor, deputa˛ilor ∫i cet„˛enilor, dar Ón fapt ∫i realizarea unei reglement„ri a sistemului de siguran˛„ na˛ional„ ∫i a Serviciilor de Informa˛ii, dup„ propria concep˛ie, pentru a-∫i asigura controlul asupra acestora.

Œnc„lcarea prevederilor art. 90, coroborat cu art. 150 alin. (1) ∫i art. 151 alin. (3) din Constitu˛ie.

Pre∫edintele Traian B„sescu a nesocotit prevederile art. 90 din Constitu˛ie, atunci c‚nd a Óncercat, Ón mai multe r‚nduri, s„ organizeze un referendum pentru aprobarea unui Parlament unicameral.

Potrivit textului constitu˛ional men˛ionat, pre∫edintele îdup„ consultarea Parlamentului“ poate cere poporului îs„-∫i exprime, prin referendum, voin˛a cu privire la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/9.III.2007 probleme de interes na˛ional“, dar modul de organizare ∫i de desf„∫urare a referendumului nu mai este un atribut al pre∫edintelui, ci al Parlamentului, potrivit art. 73 alin. (3) lit. d) din Constitu˛ie.

Ca atare, Parlamentul, singura autoritate legiuitoare, are dreptul de a adopta, prin lege organic„, normele ∫i procedurile ce ˛in de referendum, ca modalitate de consultare direct„ a voin˛ei cet„˛enilor.

Œn textele Constitu˛iei, referendumul este reglementat Ón urm„toarele situa˛ii: consultarea poporului cu privire la problemele de interes na˛ional — art. 90; demiterea pre∫edintelui, ca urmare a suspend„rii — art. 95 alin. (3) ∫i, respectiv, pentru aprobarea revizuirii Constitu˛iei — art. 151 alin. (3).

Œn sistemul nostru de drept nu este admis referendumul pe teme constitu˛ionale, Óntruc‚t procesul de revizuire a Constitu˛iei se finalizeaz„ printr-un referendum.

Ideea unui referendum prealabil ∫i a unui referendum final de aprobare, cu rezultate posibile contrare, ar fi absurd„. Contrar acestor exigen˛e constitu˛ionale, pre∫edintele a s„v‚r∫it fapte ∫i a exprimat opinii, Ón sensul c„ va organiza referendum pentru diferite teme, cu ocolirea Parlamentului, inclusiv pentru modificarea Constitu˛iei ∫i desfiin˛area Parlamentului bicameral. Comportamentul abuziv, dictatorial fa˛„ de Parlament ∫i parlamentari este demonstrat ∫i de ultimele declara˛ii publice f„cute de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei, respectiv c„ îmodificarea de c„tre Parlament a Legii privind referendumul echivaleaz„ cu o lovitur„ de stat“.

Toate acestea sunt de o gravitate deosebit„ ∫i contravin prevederilor potrivit c„rora Parlamentul este organul suprem al poporului rom‚n ∫i contravin prevederilor potrivit c„rora Parlamentul este organul suprem al poporului rom‚n ∫i unica autoritate legiuitoare a ˛„rii ∫i demonstreaz„ faptul c„ Pre∫edintele Rom‚niei dore∫te s„ preia atribu˛ii constitu˛ionale ale Guvernului ∫i ale Parlamentului.

Capitolul II — îŒnc„lcarea textelor constitu˛ionale referitoare la rolul pre∫edintelui Ón raporturile sale cu Guvernul ∫i cu celelalte organe ale administra˛iei publice, Ón special ale art. 102 alin. (1) ∫i (2), ale art. 107 alin. (1) ∫i ale art. 86, 87, art. 116 alin. (2), coroborat cu art. 117 alin. (3) ∫i art. 119 din Constitu˛ie“

Œn raport cu titlul prezentului capitol, domnul Traian B„sescu, Ón calitate de Pre∫edinte al Rom‚niei, a s„v‚r∫it urm„toarele fapte grave, prin care a Ónc„lcat Ón mod repetat Constitu˛ia Rom‚niei:

Mai Ónt‚i, Ónc„lcarea prevederilor art. 102 alin. (1) ∫i ale art. 107 alin. (1) din Constitu˛ie.

Potrivit prevederilor articolelor men˛ionate din Constitu˛ie, Guvernul este cel care, potrivit programului s„u de guvernare acceptat de Parlament, asigur„ realizarea politicii interne ∫i externe a ˛„rii ∫i exercit„ conducerea general„ a administra˛iei publice. Textul art. 107 alin. (1) precizeaz„ f„r„ echivoc: îPrim-ministrul conduce Guvernul ∫i coordoneaz„ activitatea membrilor acestuia, respect‚nd atribu˛iile ce Ói revin“.

Pre∫edintele Traian B„sescu, Ón mod repetat, a Óncercat, ∫i de mai multe ori a reu∫it, s„ se a∫eze deasupra Guvernului, s„ se substituie acestuia, subordon‚ndu-∫i direct ministere ∫i mini∫tri sau Ónfiin˛‚nd

la Cotroceni organisme ad-hoc, paralele cu organele administrative legale ∫i constitu˛ionale.

Œn primul r‚nd, este de re˛inut c„ Ón toate ac˛iunile sale politice pre∫edintele nu s-a prea referit la Programul de guvernare, ci la Programul Alian˛ei îD.A.“ din campania electoral„, ca ∫i cum ˛ara se afl„ Óntr-o perpetu„ campanie electoral„.

Traian B„sescu a prezentat, cu privire la multe probleme ∫i momente esen˛iale ale guvern„rii, propriul s„u program, inclusiv cu privire la integrare ∫i la perioada postintegrare, ca ∫i cum ar avea un plan propriu de dezvoltare a ˛„rii.

Œnc„ de la instalarea sa ca pre∫edinte, Traian B„sescu ∫i-a dezv„luit inten˛ia de a-∫i subordona Guvernul ∫i celelalte institu˛ii ale statului, cu care Ó∫i propune s„ lucreze Ómpreun„, îcot la cot“, cum s-a exprimat, ∫i c„rora le-a dat un termen de 6 luni pentru a-∫i proba eficien˛a, fapt„ prin ea Óns„∫i abuziv„ ∫i neconstitu˛ional„. Guvernul ∫i prim-ministrul au fost considerate simple unelte ascult„toare ale sale, fiind apreciate, dup„ caz, c‚nd cele mai performante din istoria postrevolu˛ionar„, c‚nd mediocre.

La primele semne de independen˛„ ∫i autoritate, prim-ministrul a devenit prima ˛int„ a atacurilor sale, despre el a ajuns s„ afirme c„ Ói pare r„u pentru desemnarea sa Ón aceast„ func˛ie ∫i c„ îÓ∫i cere scuze poporului rom‚n“ pentru aceast„ gre∫eal„. Printre altele, a f„cut o astfel de afirma˛ie Ón aprilie 2006, la o emisiune televizat„, iar, Ón final, Ón februarie 2007, s„ spun„ despre prim-ministru c„ este îun mare mincinos, un om care minte tot timpul“.

Nu vom insista asupra suitei de aprecieri jignitoare, denigratoare, tenden˛ioase asupra Guvernului ∫i asupra premierului, pentru c„ acestea sunt aproape zilnice, dar trebuie subliniat c„ toate acestea au dus la pierderea credibilit„˛ii interne, a Óncrederii cet„˛enilor ∫i a investitorilor, la descurajarea membrilor Guvernului, la timorarea celor care nu apar˛in Partidului Democrat, la compromiterea imaginii externe a Rom‚niei.

Œnc„lcarea prevederilor art. 102 alin. (1), coroborate cu prevederile art. 116 alin. (2) ∫i ale art. 117 alin. (3), prin raportare ∫i la prevederile art. 119 din Constitu˛ie.

Pre∫edintele Traian B„sescu a mers at‚t de departe Ón comportamentul s„u contrar Constitu˛iei Ónc‚t a Ónfiin˛at, la Cotroceni, organisme ad-hoc, paralele cu organele administrative legale ∫i constitu˛ionale, ne referim la diferitele comisii pe probleme, dar ∫i la mult mediatizata îcelul„ de criz„“. Unul din aceste organisme, Comunitatea Na˛ional„ de Informa˛ii, a fost Ónfiin˛at prin hot„r‚ri ale C.S.A.T-ului sub conducerea direct„ a Pre∫edintelui Rom‚niei, care îÓndepline∫te func˛ia de pre∫edinte al Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii“ — art. 92 alin. (1) din Constitu˛ie.

Aceste fapte ale domnului Traian B„sescu Ón exercitarea mandatului de Pre∫edinte al Rom‚niei contravin principiului constitu˛ional consacrat de art. 102 alin. (2), dup„ care: îGuvernul (…) exercit„ conducerea general„ a administra˛iei publice“, precum ∫i prevederilor constitu˛ionale referitoare la Ónfiin˛area ∫i organizarea autorit„˛ilor administrative centrale de specialitate, art. 116 ∫i 117, respectiv prevederilor Constitu˛iei cu privire la rolul Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii, art. 119.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/9.III.2007 De vreme ce Ón Constitu˛ie se admite Ónfiin˛area altor organe centrale de specialitate dec‚t ministerele: comisii, agen˛ii, departamente, inspectorate, servicii ori Ón subordinea Guvernului sau a ministerelor, ori ca structuri autonome, dar prin lege organic„ — art. 117 alin. (3) —, este de la sine Ón˛eles c„ asemenea organisme nu se pot Ónfiin˛a pe l‚ng„ sau Ón subordinea Pre∫edintelui Rom‚niei, ∫i Ónc„ prin simple comunicate de pres„.

De asemenea, din coroborarea art. 117 alin. (2) ∫i (3) cu art. 119 din Constitu˛ie rezult„ c„ asemenea organisme nu se pot Ónfiin˛a prin hot„r‚re a C.S.A.T, ci numai prin lege organic„ de modificare ∫i completare a Legii de organizare a C.S.A.T, prev„zut„ de art. 73 alin. (3) lit. e) din Constitu˛ie.

Totodat„, faptele pre∫edintelui Traian B„sescu de a determina adoptarea hot„r‚rilor C.S.A.T. de Ónfiin˛are a C.N.I. contravin flagrant ∫i prevederilor art. 65 alin. (2) lit. h) din Constitu˛ie.

Œnc„lcarea prevederilor art. 86 din Constitu˛ie.

Potrivit dispozi˛iilor constitu˛ionale explicite evocate, Pre∫edintele Rom‚niei poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente ∫i de importan˛„ deosebit„, ceea ce subliniaz„ f„r„ echivoc natura rela˛iilor pre∫edintelui cu Guvernul ∫i cu membrii acestuia. Cu toate acestea, domnul Traian B„sescu nu numai c„ nu s-a consultat cu Guvernul Ón probleme de deosebit„ importan˛„ pentru ˛ar„, ac˛ion‚nd intempestiv Ón foarte multe din ini˛iativele sale, dar a ∫i ac˛ionat pentru timorarea ∫i insultarea prim-ministrului ∫i a altor membri ai Guvernului, excluz‚nd de la acest tratament pe colegii s„i de partid.

Pre∫edintele nu a consultat Guvernul Ón ac˛iunile de reprezentare a statului rom‚n la Uniunea European„ nici m„car cu prilejul sus˛inerii discursului Ón fa˛a Parlamentului European din luna ianuarie 2007, Ón schimb, ∫i-a permis numeroase ingerin˛e Ón activitatea unor ministere. Astfel, de∫i a acuzat Ón numeroase ocazii Guvernul sau unii membri ai acestuia c„ îsprijin„ ∫i se sprijin„ pe cercuri de interese“, pe îgrupuri mafiote“, nu a ezitat s„ intervin„ direct Ón formarea unor grupuri oligarhice Ón preajma sa, a Administra˛iei Preziden˛iale sau a propriului s„u partid.

La asemenea interven˛ii, deloc nevinovate, ne vom referi Ón urm„toarele dou„ puncte.

Mai Ónt‚i, Ónc„lcarea prevederilor art. 1 alin. (5) ∫i ale art. 16 alin. (1) din Constitu˛ie.

Cu toate c„ a acuzat mereu Guvernul c„ se Ónconjoar„ cu îcercuri de interese“, iar mini∫trii Partidului Conservator s-au bucurat de o aten˛ie special„, pre∫edintele Traian B„sescu nu s-a sfiit s„ intervin„ la fostul ministru al economiei, Codru˛ ™ere∫, Ón favoarea Firmei îAlro“ Slatina, inclusiv prin intermedierea fo∫tilor consilieri preziden˛iali Theodor Stolojan ∫i Elena Udrea, Ónc„lc‚ndu-se astfel principiile economiei de pia˛„ ∫i ale concuren˛ei, consemnate Ón art. 135 din Constitu˛ie.

Mai apoi, Ónc„lcarea prevederilor art. 135 alin. (1) ∫i alin. (2) lit. a) din Constitu˛ie.

Sfid‚nd din nou legea, principiile economiei de pia˛„ ∫i uit‚nd de lupta sa Ómpotriva corup˛iei, a mafiei ∫i a cercurilor de interese a intervenit, nu prea moral ∫i legal, ∫i la proprii mini∫tri. Astfel, cu prilejul Ónvestirii ministrului Radu Berceanu, i-a indicat acestuia s„ reevalueze modul Ón care au acces la contractarea unor lucr„ri de investi˛ii,

mai ales Ón construc˛ia de autostr„zi, investitorii autohtoni, care ar fi îdezavantaja˛i“.

Proasp„tul ministru a schimbat caietul de sarcini la lucr„rile pentru Autostrada Bucure∫ti—Pite∫ti ∫i a c‚∫tigat cine trebuia. Or, prin aceasta, s-au Ónc„lcat grav prevederile art. 135 alin. (1) ∫i alin. (2) lit. a) din Constitu˛ie, care garanteaz„ economia de pia˛„ bazat„ pe libera ini˛iativ„ ∫i concuren˛„ ∫i oblig„ statul s„ asigure libertatea comer˛ului ∫i protec˛ia concuren˛ei loiale, respectiv prevederile art. 45, referitoare la libertatea economic„: îAccesul liber al persoanei la o activitate economic„, libera ini˛iativ„ Ón exercitarea acestora Ón condi˛iile legii sunt garantate“.

C‚t prive∫te felul Ón care au privit investitorii str„ini aceast„ îrezolvare“, nu mai coment„m aici.

Tot ca interven˛ie solitar„ ∫i discutabil„ se plaseaz„ ∫i apelul pre∫edintelui Traian B„sescu adresat Ministerului Economiei pentru Óncetinirea procesului de privatizare Ón domeniul energiei. Nu coment„m substan˛a problemei privatiz„rii Ón domeniul economiei, dar relev„m Ónc„lcarea atribu˛iilor sale preziden˛iale, Ónc„lcare care i-a determinat pe speciali∫tii B„ncii Mondiale s„ califice acest demers ca fiind îneobi∫nuit“.

Œn acela∫i context se Ón∫iruie ∫i cazurile Dobre, Coco∫, îGolden Blitz“, Anghelescu ∫i multe altele.

Œnc„lcarea prevederilor art. 87 alin. (1) din Constitu˛ie.

Potrivit art. 87 alin. (1) din Constitu˛ie: îPre∫edintele Rom‚niei poate lua parte la ∫edin˛ele Guvernului Ón care se dezbat probleme de interes na˛ional privind politica extern„, ap„rarea ˛„rii, asigurarea ordinii publice ∫i, la cererea prim-ministrului, Ón alte situa˛ii“. Traian B„sescu a participat de multe ori intempestiv la ∫edin˛e de guvern f„r„ o astfel de tematic„, specul‚nd uneori chiar lipsa premierului din ˛ar„.

De∫i cadrul constitu˛ional plaseaz„ cele dou„ institu˛ii, Pre∫edintele Rom‚niei ∫i Guvernul, pe pozi˛ii de colaborare, ∫i nu de subordonare, domnul Traian B„sescu a ac˛ionat tot timpul pentru a-∫i subordona Guvernul, pentru a demonstra c„ el este adev„ratul ∫ef. Semnificativ„ Ón acest sens este r„bufnirea de la ∫edin˛a de guvern din 6 iulie 2006, c‚nd, contrariat de Óndr„zneala premierului de a interveni Ón discu˛ie, i-a retezat sec ini˛iativa, cu remarca: îDeocamdat„, eu conduc ∫edin˛a, vorbe∫ti c‚nd Ó˛i dau eu cuv‚ntul!“.

A ap„rut ca o eviden˛„ c„ particip„rile pre∫edintelui la ∫edin˛ele Guvernului s-au f„cut mai mult Ón scop mediatic, pentru a demonstra opiniei publice c„ Domnia Sa rezolv„ toate marile probleme.

Capitolul III — îŒnc„lcarea principiului separa˛iei puterilor prev„zut de art. 1 alin. (4) din Constitu˛ie ∫i a textelor care reglementeaz„ raporturile pre∫edintelui cu autoritatea judec„toreasc„, precum ∫i a prevederilor Constitu˛iei referitoare la Curtea Constitu˛ional„“

Œn raport cu titlul prezentului capitol, domnul Traian B„sescu, Ón calitate de Pre∫edinte al Rom‚niei, a s„v‚r∫it urm„toarele fapte grave, prin care a Ónc„lcat Ón mod repetat Constitu˛ia Rom‚niei:

Mai Ónt‚i, Ónc„lcarea grav„ a prevederilor art. 124 ∫i ale art. 132 alin. (1) din Constitu˛ie, precum ∫i a principiului constitu˛ional al independen˛ei justi˛iei.

Textele constitu˛ionale evocate stabilesc Ón mod imperativ c„: îjusti˛ia se Ónf„ptuie∫te Ón numele legii“;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/9.III.2007 îjusti˛ia este unic„, impar˛ial„ ∫i egal„ pentru to˛i“; îjudec„torii sunt independen˛i ∫i se supun numai legii“; îprocurorii Ó∫i desf„∫oar„ activitatea potrivit principiului legalit„˛ii ∫i al impar˛ialit„˛ii“. Prin rolul ∫i atribu˛iile sale, Pre∫edintele Rom‚niei este primul care trebuie s„ apere aceste prevederi ∫i s„ se constituie Óntr-un garant al lor.

Cu toate acestea, domnul Traian B„sescu a nesocotit sau a Ónc„lcat cu non∫alan˛„ prevederile Constitu˛iei, atunci c‚nd interesele sale personale sau cele politice i-au cerut, permi˛‚ndu-∫i ingerin˛e grosolane Ón actul de Ónf„ptuire a justi˛iei. Sfid„toare sunt ultimele ingerin˛e ale pre∫edintelui Traian B„sescu, produse la ∫edin˛a D.N.A., c‚nd domnul Traian B„sescu, sup„rat probabil de ac˛iunea parlamentar„ pentru suspendarea sa din func˛ie, a cerut procurorilor s„ redeschid„ dosarele de urm„rire penal„ Ón care sunt implica˛i reprezentan˛i sau apropia˛i ai opozi˛iei, Ón special îBancorex“ ∫i îBanca Agricol„“, Ón timp ce a devenit evident„ mu∫amalizarea dosarelor sale personale privitoare la Cazul îFlota“ ∫i la imobilul din strada Mih„ileanu. Gravitatea acestor ingerin˛e inimaginabile Ón orice stat de drept este demonstrat„ de promptitudinea redeschiderii unuia dintre aceste dosare, deocamdat„, cel al îB„ncii Agricole“.

Œnc„lcarea prevederilor art. 133 alin. (1) din Constitu˛ie.

Pre∫edintele Traian B„sescu a Ónc„lcat repetat dispozi˛iile art. 133 alin. (1) din Constitu˛ie, care consacr„ rolul de garant al independen˛ei justi˛iei pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Domnul Traian B„sescu a Óncercat, Ónc„ de la Ónceputul mandatului, s„-i intimideze pe membrii C.S.M. ∫i s„ discrediteze aceast„ institu˛ie fundamental„ pentru ordinea constitu˛ional„ ∫i pentru regimul separa˛iei ∫i echilibrului puterilor Ón stat.

Astfel, particip‚nd la ∫edin˛a C.S.M. din data de 19 aprilie 2005, domnul B„sescu s-a adresat membrilor acestuia cu formula: îOri v„ asuma˛i r„spunderea, ori demisiona˛i!“. De asemenea, tot Ón fa˛a membrilor C.S.M., domnul B„sescu a afirmat: îVom trece legile reformei Ón justi˛ie prin asumarea r„spunderii guvernamentale, f„r„ s„ mai Óntreb„m niciun domn judec„tor, nici de la C.S.M., nici de la Curtea Constitu˛ional„, nici de la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie“.

Œnc„lcarea prevederilor art. 124 ∫i 133 alin. (1) din Constitu˛ie.

Acestea consfin˛esc, cum am precizat mai sus, independen˛a justi˛iei. Œn repetate r‚nduri, pre∫edintele Traian B„sescu nu s-a limitat s„ fac„ aprecieri critice la adresa justi˛iei, a instan˛elor judec„tore∫ti, a parchetelor ∫i, personal, la adresa judec„torilor ∫i procurorilor, dar a dat adev„rate sentin˛e tenden˛ioase, prin care a calificat justi˛ia ca fiind îcorupt„“, a calificat judec„torii ca fiind îcorup˛i“.

Œn unele interven˛ii publice, pre∫edintele Traian B„sescu a sus˛inut, tot la modul general, c„ procurorii emit mandate de arestare ∫i alte acte procedurale cu vicii de procedur„ premeditate, pentru a oferi inculpa˛ilor motive de atac Ón justi˛ie, de cele mai multe ori, admise, acuz‚nd, de asemenea, Ón mod general, procurorii c„ Ó∫i avertizeaz„ telefonic inculpa˛ii cerceta˛i Ón diferite dosare s„ nu se prezinte la urm„toarea chemare la Parchet, pentru c„ vor fi aresta˛i.

La o alt„ ∫edin˛„ a C.S.M., pre∫edintele decreteaz„, Ón stilul s„u, c„: îNu voi fi de acord cu o independen˛„ a justi˛iei Ón ineficien˛„ ∫i corup˛ie. Trebuie s„ cre„m condi˛iile ca ∫i corpul magistra˛ilor s„ se cure˛e. M-a∫ bucura dac„ unii ar demisiona, ca s„ nu fiu Ón situa˛ia s„ emitem o lege prin care s„ cur„˛„m administrativ justi˛ia“. Cum mai poate r„m‚ne Ón func˛ie un astfel de pre∫edinte care vrea s„ emit„ el legi, care vrea s„ îcure˛e“ el justi˛ia, Ón dispre˛ul legilor, al democra˛iei, al principiilor statului de drept?

Fa˛„ de aceste declara˛ii, la 7 martie 2006, peste 900 de membri ai Asocia˛iei Magistra˛ilor ∫i aproape 400 de judec„tori de la diferite instan˛e judec„tore∫ti au trimis un memoriu Consiliului Superior al Magistraturii, prin care au cerut sesizarea Cur˛ii Constitu˛ionale, considerat„ singura institu˛ie care Ól mai poate trage de m‚nec„ pe Traian B„sescu Ón leg„tur„ cu afirma˛iile sale despre justi˛ie, apreciind c„ îPre∫edintele a pus Ón grav pericol Óns„∫i existen˛a unei justi˛ii independente“.

Œnc„lcarea prevederilor art. 126 alin. (1) din Constitu˛ie.

Pre∫edintele Rom‚niei a Ónc„lcat prevederile articolului men˛ionat, potrivit c„rora: îJusti˛ia se realizeaz„ numai prin instan˛ele judec„tore∫ti stabilite de lege“.

Œn noiembrie 2006, dup„ ce Traian B„sescu a gra˛iat Ón mod scandalos trei persoane condamnate pentru trafic de droguri ∫i furt calificat, a motivat acest gest prin aceea c„ Ón dosarele celor trei condamna˛i nu au fost g„site probe temeinice pentru acuzare. Or, pre∫edintele ˛„rii nu poate face, prin decrete de gra˛iere, o reevaluare a probelor, o rejudecare asupra vinov„˛iei unor infractori, substituindu-se instan˛ei judec„tore∫ti, fapt care a ∫i atras o bine-venit„ reac˛ie a C.S.M., care a relevat c„ pre∫edintele a Ónc„lcat principiul separa˛iei puterilor.

Cu toate acestea, insist‚nd asupra legalit„˛ii ∫i corectitudinii actului s„u de gra˛iere, Ón discursul din 9 iulie 2006, rostit chiar cu ocazia îZilei Justi˛iei“, a afirmat f„r„ echivoc c„-∫i permite s„ ∫i judece: îori de c‚te ori voi observa mari discrepan˛e Óntre modul cum a fost judecat un caz la o instan˛„ ∫i modul cum a fost judecat la o instan˛„ superioar„, Óntotdeauna voi utiliza institu˛ia gra˛ierii, permi˛‚ndu-mi chiar s„ judec“.

Œn felul acesta, pre∫edintele Traian B„sescu a nesocotit prevederile alin. (1) al art. 126 din Constitu˛ie, care precizeaz„ c„ justi˛ia se realizeaz„: îprin Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie ∫i prin celelalte instan˛e judec„tore∫ti stabilite de lege“.

Œnc„lcarea prevederilor art. 125 alin. (2), coroborat cu art. 134 alin. (1) din Constitu˛ie.

Potrivit prevederilor articolelor men˛ionate, Pre∫edintele Rom‚niei nume∫te Ón func˛ie judec„torii ∫i procurorii, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Contrar acestor prevederi constitu˛ionale, Traian B„sescu a f„cut aceste numiri la propunerea ministrului justi˛iei, trimi˛‚nd C.S.M. Ón decor, de unde i-a cerut, din c‚nd Ón c‚nd, c‚te un aviz consultativ. Grav este ∫i faptul c„ pre∫edintele Traian B„sescu a promulgat legea prin care ministrul justi˛iei ∫i-a asumat acest rol, Ómpotriva Constitu˛iei.

Œnc„lcarea prevederilor art. 133 alin. (1), coroborat cu art. 133 alin. (6) din Constitu˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/9.III.2007 Pre∫edintele a Ónc„lcat Constitu˛ia ∫i Legea de organizare ∫i func˛ionare a C.S.M., c‚nd a participat la ∫edin˛a Ón care s-a ales pre∫edintele C.S.M., exprim‚ndu-∫i Ónainte de vot satisfac˛ia Ónscrierii ca ∫i candidat a unui anumit judec„tor ∫i chiar felicit‚ndu-l Ónainte de a fi ales, ceea ce a determinat, Ón mod evident, retragerea altor inten˛ii de candidatur„. De fapt, ceea ce a urm„rit Pre∫edintele Rom‚niei prin acest demers premeditat, pe care s-a ∫i pref„cut ulterior c„ Ól regret„, a fost fie compromiterea valorosului magistrat cu o alegere printr-o procedur„ discutabil„, fie obligarea lui viitoare fa˛„ de pre∫edinte.

Este cert, prezidarea de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei a lucr„rilor C.S.M. la care particip„ nu Ól transform„ pe Pre∫edinte Ón membru al C.S.M, ∫i cu at‚t mai pu˛in Ón conduc„tor sau judec„tor suprem al magistra˛ilor care compun C.S.M. Comport‚ndu-se la ∫edin˛ele C.S.M. ca un veritabil ∫ef, Pre∫edintele Rom‚niei a Ónc„lcat grav nu numai textele Constitu˛iei cu privire la rolul s„u de mediator, art. 80 alin. (2), cu privire la separa˛ia puterilor, art. 1 alin. (4), dar ∫i textele Constitu˛iei care reglementeaz„ rolul C.S.M. de garant al independen˛ei justi˛iei, respectiv, colaborarea dintre Pre∫edintele Rom‚niei ∫i C.S.M. pentru realizarea de c„tre C.S.M. a rolului s„u constitu˛ional. De altfel, art. 1 alin. (4) vorbe∫te nu numai de separa˛ie, ci ∫i de îechilibrul puterilor“, iar comportamentului pre∫edintelui Traian B„sescu scoate Ón eviden˛„ tocmai strategia Domniei Sale de a dezechilibra C.S.M. ca structur„ a puterii judec„tore∫ti, ceea ce trebuie convenit Ón mod rezonabil c„ reprezint„ o fapt„ grav„, Ón sensul alin. (1) al art. 95 din Constitu˛ie.

Œnc„lcarea prevederilor art. 142 alin. (1) ∫i ale art. 147 alin. (4) din Constitu˛ia Rom‚niei cu privire la rolul Cur˛ii Constitu˛ionale.

Astfel, domnul Traian B„sescu nu s-a rezumat numai s„-∫i exprime public nemul˛umirea cu privire la deciziile Cur˛ii Constitu˛ionale, dar a ∫i calificat activitatea Cur˛ii Constitu˛ionale ca fiind îÓn dispre˛ul interesului na˛ional“, fapt„ grav„, prin care se Óncalc„ normele constitu˛ionale ce statueaz„ rolul Cur˛ii de garant al suprema˛iei Constitu˛iei, precum ∫i pe cele ce asigur„ independen˛a membrilor Cur˛ii.

Pre∫edintele Rom‚niei, dup„ ce a criticat public Ón mod repetat decizia prin care Curtea Constitu˛ional„ s-a pronun˛at Ón sensul oblig„rii Parlamentului la respectarea dispozi˛iilor art. 64 alin. (2) din Constitu˛ie, referitoare la alegerea pre∫edin˛ilor Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, a∫a cum a f„cut ∫i Ón cazul deciziei prin care dispozi˛ii ale a∫a-numitului îPachet privind reforma Ón justi˛ie“ au fost declarate neconstitu˛ionale, a sugerat Cur˛ii s„-∫i revizuiasc„ pozi˛ia. Œn mod evident, asemenea manifest„ri sunt de natur„ s„ submineze pozi˛ia constitu˛ional„ a Cur˛ii, rolul acestei institu˛ii ∫i statutul membrilor s„i.

Consecvent tezei sale de a determina o schimbare a practicii Cur˛ii Constitu˛ionale, a convocat Curtea Constitu˛ional„ pentru îconsult„ri“ la sediul Administra˛iei Preziden˛iale. Œncercarea de a determina o alt„ solu˛ie Ón cazul excep˛iilor de neconstitu˛ionalitate la Pachetul legislativ privind a∫a-numita îreform„ a justi˛iei“ reprezint„ o fapt„ de o gravitate deosebit„, un atac la principiile

cardinale ale statului de drept consacrate de Constitu˛ia Rom‚niei.

Œn acela∫i timp, pre∫edintele Traian B„sescu a lansat public teza potrivit c„reia instan˛a constitu˛ional„ ac˛ioneaz„ politic ∫i este o fr‚n„ Ón calea reformelor pe care ar dori s„ le promoveze. Pe acest fond, a instigat practic la lansarea mai multor atacuri la adresa unora dintre membrii Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón scopul evident de a-i intimida, lans‚nd inclusiv ideea de a schimba, prin orice mod, actuala componen˛„.

Pre∫edintele Traian B„sescu a mers at‚t de departe, Ónc‚t, pur ∫i simplu, a calificat Curtea Constitu˛ional„ ca fiind îo institu˛ie care dispre˛uie∫te interesul na˛ional“. Edificatoare Ón acest sens este afirma˛ia f„cut„ Óntr-o emisiune a TVR 1, la 19 mai 2005: îV„ asigur c„ am v„zut reticen˛a sistemului la schimbare, am v„zut chiar dispre˛ul, repet, dispre˛ul, o spun cu toat„ responsabilitatea, dispre˛ul unor oameni din C.S.M. pentru interesul na˛ional Ón favoarea intereselor lor, am v„zut dispre˛ul unei Cur˛i Constitu˛ionale pentru interesul na˛ional prin emiterea unei decizii c„ P.N.A. nu mai poate ancheta parlamentari ∫i implicit mini∫tri, c‚nd P.N.A. a fost creat pentru Ónalta corup˛ie, ∫i i-a∫ trimite pe ace∫ti judec„tori care au dispre˛ pentru procesele de integrare ale Rom‚niei, i-a∫ trimite s„ r„spund„ Ón fa˛a oamenilor, dac„ le vom rata din cauza lor“.

Œn realitate, ordonan˛a de urgen˛„ prin care a fost constituit P.N.A. era contrar„ art. 72 alin. (2), coroborat cu art. 109 alin. (2) din Constitu˛ie, iar Curtea Constitu˛ional„ nu a f„cut altceva dec‚t s„ restabileasc„ ordinea constitu˛ional„, potrivit c„reia competen˛a de urm„rire ∫i trimitere Ón judecat„ penal„ a demnitarilor avu˛i Ón vedere se face numai de c„tre Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, ∫i nu de alte structuri aflate Ón subordinea ministrului justi˛iei. A∫adar, problema nu se pune Ón sensul absolvirii de r„spundere a acestora, ci de a fi cerceta˛i de c„tre autoritatea competent„, potrivit Constitu˛iei.

Prin atacarea Ón acest mod a institu˛iei care are menirea de a asigura suprema˛ia Constitu˛iei, aceasta este Ón Óntregime Ón pericol. Suprema˛ia Constitu˛iei ∫i obligativitatea respect„rii acesteia devin vorb„ goal„, dac„ gardianul normei este subminat ∫i Ómpiedicat s„-∫i Óndeplineasc„ menirea.

Capitolul IV — îŒnc„lcarea prevederilor art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (2), precum ∫i ale altor texte constitu˛ionale, referitoare la obligativitatea general„ a respect„rii legilor ∫i la ap„rarea drepturilor fundamentale ale cet„˛enilor“

Œn raport cu titlul prezentului capitol, domnul Traian B„sescu, Ón calitate de Pre∫edinte al Rom‚niei, a s„v‚r∫it urm„toarele fapte grave, prin care a Ónc„lcat Ón mod repetat Constitu˛ia Rom‚niei:

Mai Ónt‚i, Ónc„lcarea prevederilor art. 28 din Constitu˛ie.

Pre∫edintele Rom‚niei a fost cel pu˛in complice la Ónc„lcarea art. 28 din Constitu˛ie, referitor la secretul coresponden˛ei, potrivit c„ruia: îSecretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri po∫tale, al convorbirilor telefonice ∫i al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/9.III.2007 Œn interviul acordat TVR, din ianuarie 2007, domnul Traian B„sescu a recunoscut c„, Ónc„ din septembrie 2005, a avertizat membrii Guvernului c„ le sunt ascultate telefoanele de c„tre Serviciile de Informa˛ii: î... ∫i am aten˛ionat membrii Cabinetului s„ fie aten˛i ce vorbesc ∫i cu cine vorbesc la telefon, pentru c„ deja avem semnale de la Serviciile de Informa˛ii cu privire la discu˛ii care nu erau Ón regul„ Óntre mini∫tri ∫i chiar cu unul care este arestat la ora aceasta“.

Exist„ dou„ ipoteze logice: prima — interceptarea era ilegal„, fapt de care pre∫edintele nu era str„in, iar aducerea la cuno∫tin˛„ Ón ∫edin˛a Guvernului a avut scopul de a-i timora pe membrii Cabinetului, ipotez„ Ón care, dincolo de abuzul func˛iei, inclusiv sub aspect penal, domnul Traian B„sescu se face vinovat de Ónc„lcarea secretului convorbirilor telefonice; a doua — Ónregistrarea era legal„, situa˛ie despre care domnul Traian B„sescu a fost informat Ón calitate de Pre∫edinte al Rom‚niei ∫i pre∫edinte al C.S.A.T., ipotez„ Ón care domnul Traian B„sescu se face vinovat de s„v‚r∫irea infrac˛iunii de favorizare a infractorului, art. 264 din Codul penal. Cum r„m‚ne cu restul cet„˛enilor Rom‚niei care sunt asculta˛i legal de c„tre Serviciile de Informa˛ii? Pe ace∫tia cine Ói aten˛ioneaz„ s„ fie aten˛i?

Œnc„lcarea drepturilor fundamentale ale cet„˛enilor, consacrate Ón Constitu˛ie, a prevederilor art. 28 din Constitu˛ie, cu privire la secretul convorbirilor telefonice, prin raportare ∫i la legile de organizare a Serviciilor de Informa˛ii.

O fapt„ deosebit de grav„ a pre∫edintelui Traian B„sescu o reprezint„ folosirea Serviciilor de Informa˛ii ale statului pentru a supraveghea informativ clasa politic„, fapt„ recunoscut„ explicit Óntr-un interviu acordat îJurnalului Na˛ional“, din data de 6 februarie 2005, publicat sub titlul semnificativ îVoi sta 10 ani la Cotroceni“, Ón care Traian B„sescu, referindu-se la analizarea propunerilor de secretari de stat Ón diferite structuri guvernamentale, precizeaz„ c„ a cerut Serviciilor Speciale s„-i supravegheze informativ pe cei propu∫i. Astfel, la Óntrebarea direct„ a ziaristului: îPrin cine veneau aceste informa˛ii?“, domnul Traian B„sescu r„spunde: îPrin Serviciile de Informa˛ii. Nu am f„cut niciun secret, de la bun Ónceput, le-am cerut s„ culeag„ informa˛ii, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ evit„m a∫ezarea Ón structuri executive importante a unor oameni controla˛i de grupuri de interese. Sper c„ am reu∫it“.

Œnc„lcarea prevederilor art. 65 alin. 2) lit. f) din Constitu˛ie, precum ∫i a prevederilor art. 5 din Legea nr. 473/2004.

Modul sfid„tor Ón care se raporteaz„ Traian B„sescu la lege ∫i la obliga˛iile sale preziden˛iale este demonstrat ∫i de refuzul s„u — aici nu este vorba de o omisiune — de a prezenta Ón Parlament Strategia na˛ional„ de ap„rare a ˛„rii Ón termen de 6 luni, a∫a cum Ól obligau prevederile art. 65 alin. (2) lit. f) din Constitu˛ie ∫i ale art. 5 din Legea nr. 473 din 2004.

Importan˛a acestei strategii pentru ˛ar„ ∫i necesitatea ca aceasta s„ fie dezb„tut„ Ón Parlament, pentru a c„p„ta for˛„ obligatorie, rezultat„ din aprobarea Parlamentului, ne scutesc de orice comentariu cu privire la gravitatea faptei sale.

De altfel, potrivit prevederilor art. 13 din legea men˛ionat„, neÓndeplinirea obliga˛iilor prev„zute de art. 5 poate atrage r„spunderea administrativ„ civil„ sau chiar penal„ a celor vinova˛i.

Œnc„lcarea prevederilor art. 51 alin. (4) cu privire la dreptul de peti˛ionare, coroborat cu prevederile art. 1 alin. (5), prin raportare la prevederile art. 80 alin. 2 din Constitu˛ie.

Memoriul Societ„˛ii îPetromidia“, pe care prim-ministrul i l-a remis pre∫edintelui, Ónso˛it de o not„ personal„, demonstreaz„ cum se raporteaz„ domnul Traian B„sescu la statutul ∫i rolul s„u de ∫ef de stat. Gravitatea comportamentului preziden˛ial este demonstrat„ de urm„rile sale. Practic, aceasta a fost sc‚nteia care a declan∫at criza de propor˛ii Ón care ne afl„m.

S„ ne reamintim, deci, de acest episod. Mai Ónt‚i, prim-ministrul Ói cere pre∫edintelui, fie cu bun„-credin˛„, din grij„ fa˛„ de bunul mers al justi˛iei ∫i fa˛„ de o mare companie contribuabil„ la bugetul statului, fie din grij„ personal„ fa˛„ de un prieten, s„ discute, îc‚nd are ocazia“, cu organele competente.

Pre∫edintele a demonstrat c„ abordeaz„ Óntr-un mod foarte personal ∫i original felul Ón care-∫i exercit„ unele atribu˛ii, s„ le spunem, curente.

Domnul Traian B„sescu nu Ónregistreaz„ memoriile primite pentru a le da un curs oficial ∫i transparent, nesocotind, astfel, prevederile art. 51 din Constitu˛ie, cu privire la dreptul de peti˛ionare. Pe cele care pun probleme sau Ói ofer„ diverse posibilit„˛i de valorificare, nu le opereaz„ prin formule clasice, ci le p„streaz„ pentru a le utiliza ulterior Ómpotriva celor Ón cauz„.

Pre∫edintele avea dou„ op˛iuni: ori s„-i trimit„ prietene∫te memoriul Ónapoi expeditorului ∫i s„-l sf„tuiasc„ personal s„ lase justi˛ia s„ fac„ dreptate, ceea ce nu era chiar legal, dac„ gestul premierului poate fi socotit o ingerin˛„, ori s„ aprecieze c„ demersul premierului este unul ilegal, o Óncercare sau chiar o ac˛iune de trafic de influen˛„ ∫i, Ón consecin˛„, s„ sesizeze Parchetul.

Pre∫edintele a procedat tot Ón stilul s„u personal, aparent atipic, neconstitu˛ional ∫i ilegal, dar, Ón realitate, cu un scop extrem de Ónjositor pentru un ∫ef de stat. A p„strat materialul pentru momentul potrivit, fie pentru a-l ∫antaja pe premierul neascult„tor, fie pentru a-l compromite.

Indiferent care au fost scopurile, Traian B„sescu a gre∫it grav, Ónc„lc‚ndu-∫i obliga˛iile preziden˛iale ∫i cele ale oric„rui func˛ionar public.

Capitolul V — îŒnc„lcarea prerogativelor preziden˛iale de ∫ef de stat, de reprezentant al statului rom‚n, dep„∫irea sferei atribu˛iilor sale Ón domeniul politicii externe, prev„zute Ón art. 91 din Constitu˛ie, Ón contrast cu prevederile art. 102 alin. (1) din Constitu˛ie, care reglementeaz„ realizarea politicii externe a ˛„rii de c„tre Guvern“

Œn raport cu titlul prezentului capitol, domnul Traian B„sescu, Ón calitate de Pre∫edinte al Rom‚niei, a s„v‚r∫it urm„toarele fapte grave, prin care a Ónc„lcat Ón mod repetat Constitu˛ia Rom‚niei:

Pre∫edintele oric„rui stat are o responsabilitate extern„ excep˛ional„. De modul Ón care ac˛ioneaz„ pre∫edintele pe plan interna˛ional depinde, Óntr-o m„sur„ esen˛ial„, integrarea armonioas„ a ˛„rii Ón concernul ˛„rilor lumii,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/9.III.2007 imaginea ˛„rii, felul Ón care aceasta este apreciat„. Œn contrast cu imaginea echilibrat„, respectat„ ∫i responsabil„ a Rom‚niei, ob˛inut„ cu eforturile, ra˛iunea ∫i talentul unor valoro∫i oameni de stat, Traian B„sescu a contribuit mult, prin gesturile ∫i ac˛iunile sale excentrice, nu numai la ridicarea unor semne de Óntrebare ∫i mirare, dar chiar ∫i la unele reac˛ii mai mult sau mai pu˛in vizibile fa˛„ de ˛ara noastr„. Mai grav„ este atitudinea, s„-i spunem, solitar„ a pre∫edintelui, care adopt„ aceste pozi˛ii f„r„ a consulta Guvernul, f„r„ a consulta Parlamentul, de∫i, potrivit prevederilor art. 102 alin. (2), Guvernul este cel care, potrivit Programului s„u de guvernare acceptat de Parlament, asigur„ realizarea politicii interne ∫i externe a ˛„rii, iar, potrivit art. 91, Guvernul este cel care negociaz„ tratatele interna˛ionale Ón numele Rom‚niei, iar Parlamentul le ratific„.

Œnc„ de la Ónceputul mandatului s„u, domnul Traian B„sescu, f„r„ a ˛ine seam„ de Programul de guvernare Ón domeniul politicii externe ∫i f„r„ a consulta Guvernul ∫i Parlamentul, a discriminat Óntre alia˛i ∫i partenerii Rom‚niei lans‚nd axa îWashington—Londra—Bucure∫ti“.

Aceast„ atitudine discre˛ionar„ Ón politica extern„ rom‚neasc„ constituie o grav„ Ónc„lcare a atribu˛iilor constitu˛ionale ale Guvernului Ón realizarea politicii externe a Rom‚niei ∫i las„ f„r„ con˛inut ori consecin˛„ normele constitu˛ionale referitoare la Programul de guvernare ∫i raporturile Óntre Parlament ∫i Guvern.

Declara˛ia sa hazardat„ a trezit o reac˛ie concret„ a ministrului de externe al Fran˛ei la 21 aprilie 2005, la Vilnius, care a calificat aceste afirma˛ii ca fiind agresive la adresa Fran˛ei, caz nemaiÓnt‚lnit Ón agenda raporturilor diplomatice dintre cele dou„ ˛„ri.

Red„m Ón continuare alte asemenea declara˛ii, atitudini ∫i ac˛iuni, care dovedesc f„r„ putin˛„ de t„gad„ faptele grave prin care Pre∫edintele Rom‚niei Ónc„lc„, pe de o parte, prevederile constitu˛ionale care limiteaz„ Ón mod expres atribu˛iile ∫efului statului Ón domeniul politicii externe, iar, pe de alt„ parte, Óncalc„ dispozi˛iile constitu˛ionale, prin Ómpiedicarea bunei func˛ion„ri a Guvernului Ón realizarea politicii externe stabilite prin Programul de guvernare aprobat de Parlament.

Œn septembrie 2005, la Sesiunea Adun„rii Generale a O.N.U., Pre∫edintele Rom‚niei a declarat c„ Federa˛ia Rus„ trateaz„ Marea Neagr„ ca pe un lac rusesc, ceea ce a provocat reac˛ii diplomatice de dezaprobare din partea statului nominalizat, dar a afectat ∫i rela˛iile cu un alt stat cu interese semnificative Ón zon„, Turcia.

Pe 28 iulie 2005, la Washington, domnul Traian B„sescu a declarat: îComunitatea interna˛ional„ poate conta pe sprijinul Rom‚niei Ón restabilirea p„cii Ón Liban ∫i pentru a garanta securitatea Israelului“, de∫i nici O.N.U., ∫i nici vreun stat implicat ori alt„ entitate nu a cerut a∫a ceva, mai ales Ón condi˛iile Ón care o asemenea prerogativ„ apar˛ine constitu˛ional Parlamentului.

Œn mai multe interven˛ii publice, f„r„ s„ consulte vreuna dintre p„r˛ile implicate, domnul Traian B„sescu s-a angajat, Ón numele Rom‚niei, s„ participe al„turi de Rusia ∫i Ucraina la solu˛ionarea conflictului din Transnistria, prezent‚nd Ón mod deformat ∫i demagogic toat„ istoria negocierilor asupra acestui conflict, ca ∫i a rela˛iilor cu Republica Moldova.

Œn martie 2005, domnul Traian B„sescu a afirmat c„: îSuntem trupe de ocupa˛ie, al„turi de alia˛ii no∫tri din Irak“, Ón condi˛iile Ón care, la 8 iunie 2004, Consiliul de Securitate al O.N.U. a adoptat Rezolu˛ia nr. 1546, prin care se pune cap„t ocupa˛iei militare Ón Irak ∫i se lua act de faptul c„, Óncep‚nd cu 30 iunie 2004, trupele Coali˛iei multina˛ionale se afl„ Ón Irak doar la invita˛ia Guvernului irakian, ca trupe de men˛inere a p„cii ∫i de consolidare a democra˛iei.

Capitolul VI — îŒnc„lcarea statutului func˛iei de Pre∫edinte al Rom‚niei ∫i a rolului acestuia de ap„r„tor al Constitu˛iei ∫i de mediator, art. 80 alin. (2) din Constitu˛ie“

Œn raport cu titlul prezentului capitol, domnul Traian B„sescu, Ón calitate de Pre∫edinte al Rom‚niei, a s„v‚r∫it urm„toarele fapte grave, prin care a Ónc„lcat Ón mod repetat Constitu˛ia Rom‚niei:

Faptele concrete Ónf„˛i∫ate la capitolele anterioare nu reprezint„ numai Ónc„lc„ri ale textelor constitu˛ionale citate, dar ∫i o nesocotire a func˛iei de mediere, îPre∫edintele Rom‚niei vegheaz„ la respectarea Constitu˛iei ∫i la buna func˛ionare a autorit„˛ilor publice. Œn acest scop, pre∫edintele exercit„ func˛ia de mediere Óntre puterile statului, precum ∫i Óntre stat ∫i societate“.

Pre∫edintele Traian B„sescu nu s-a comportat, Ón diferite situa˛ii tensionate ap„rute Ón activitatea statal„, ca un arbitru, ca un conciliator, a∫a cum procedeaz„ un ∫ef de stat Óntr-un stat de drept. El a dorit s„ fie, mai degrab„, judec„torul celorlalte autorit„˛i publice pe care le consider„ ca un fel de servicii subordonate Palatului Cotroceni.

Traian B„sescu n-a ac˛ionat Ón func˛ia de Pre∫edinte al Rom‚niei Ón sens pozitiv, pentru a preveni st„rile tensionate ∫i mai ales conflictuale, pentru a le stinge atunci c‚nd au ap„rut. Dimpotriv„, el a conceput conflictele, le-a provocat ∫i le-a a˛‚˛at. El nu a sem„nat spiritul de concordie, de armonie, de Ón˛elegere. El a sem„nat tot timpul vrajba, ceea ce contravine alin. (2) al art. 80 din Constitu˛ie.

Desigur, nu sunt u∫or de identificat ∫i analizat cazurile concrete Ón care pre∫edintele trebuia s„ intervin„ ca mediator, ∫i nu a f„cut-o, pentru c„ multele din situa˛iile care necesitau un demers preziden˛ial s-au rezolvat Ón cele din urm„ de la sine sau au trecut neobservate.

Este, Óns„, de subliniat c„ pre∫edintele are, de principiu, o atitudine refractar„ fa˛„ de rolul de mediator. Pre∫edintele Traian B„sescu nu crede, pur ∫i simplu, Ón virtu˛ile dialogului, Ól socote∫te inoportun, pierdere de timp.

Oricum, ca exemple concrete Ón care trebuia s„ intervin„, nu Ón stilul s„u de a da verdicte ∫i de a Ónvinov„˛i, ci de a aplana lucrurile, de a le armoniza, pot fi evocate multe.

Mai Ónt‚i, pre∫edintele nu a intervenit Ón cazul unor neÓn˛elegeri sau chiar divergen˛e ivite Ón cadrul Guvernului, Óntre prim-ministru ∫i ministrul justi˛iei, Óntre prim-ministru ∫i ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii, Óntre prim-ministru ∫i ministrul afacerilor externe, pe care, Ón plus, pre∫edintele a Óncercat s„-l atrag„ sub influen˛a sa exclusiv„, cu scopul transparent de a-l contrapune premierului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/9.III.2007 Pre∫edintele nu a intervenit Ón sens moderator pentru a identifica solu˛ii de rezolvare Ón conflictul ivit Óntre Guvern ∫i Consiliul Superior al Magistraturii, dar mai ales Óntre ministrul justi˛iei ∫i Consiliul Superior al Magistraturii. Dimpotriv„, a Óncurajat-o pe doamna Monica Macovei s„ sfideze, s„ nesocoteasc„ ∫i s„ denigreze institu˛ia suprem„ care asigur„ independen˛a justi˛iei ∫i pe membrii acesteia, ale∫i democratic de corpul lor profesional.

Deosebit de grav„ este ∫i fapta comis„, a Pre∫edintelui Rom‚niei, de a nu se implica, ca moderator, potrivit art. 80 alin. (2) din Constitu˛ie, pentru prevenirea ac˛iunii de organizare a a∫a-numitului referendum pentru autonomia f nutului Secuiesc.

Urmarea neimplic„rii ∫efului statului este c„, Ón fapt, s-au organizat referendumuri locale, cu participarea direct„ a primarilor, consilierilor locali ∫i jude˛eni ∫i a func˛ionarilor statului, urm„rindu-se exercitarea de presiuni nu numai fa˛„ de autorit„˛ile statului rom‚n, dar ∫i fa˛„ de autorit„˛ile Uniunii Europene, crearea unei situa˛ii gen Kosovo.

Ne Óng„duim s„-i amintim domnului pre∫edinte Traian B„sescu c„ asemenea ac˛iuni submineaz„ nu numai activitatea Pre∫edintelui Rom‚niei de mediator, dar ∫i caracterul unitar al statului rom‚n, art. 1 alin. (1) din Constitu˛ie, aspect care nu poate forma nici obiectul unei revizuiri a Constitu˛iei, dup„ cum se precizeaz„ Ón art. 152, îLimitele revizuirii“, din Constitu˛ie.

Pre∫edintele nu a intervenit pentru a concilia divergen˛a dintre pres„, pe de o parte, ∫i clasa politic„, pe de alt„ parte, Ón problema r„spunderii penale a jurnali∫tilor. Œn loc s„ sprijine Clubul Rom‚n de Pres„ Ón demersurile sale, prin exercitarea func˛iei de mediere, pre∫edintele Traian B„sescu s-a transformat Óntr-un suprajudec„tor al presei.

La 19 februarie 2005, Óntr-un interviu acordat Europei Libere, Traian B„sescu decreteaz„ c„: îparte din mass-media este controlat„ de diferite grupuri de interese. Ele reprezint„, prin for˛a lor mediatic„, pilonul de sus˛inere ∫i de descurajare, de multe ori, a luptei Ómpotriva corup˛iei“.

Œntr-un interviu dat ziarului îAdev„rul“, la 27 mai 2005, Traian B„sescu Ói calific„ pe ziari∫ti îoameni care intoxic„ cu rea-credin˛„“.

Prin aceste declara˛ii ∫i calificative f„cute Ón mod public, Traian B„sescu Ó∫i Óncalc„ grav rolul de ap„r„tor al Constitu˛iei ∫i de mediator cu societatea civil„, prev„zut de art. 80 din Constitu˛ie, discrediteaz„ mass-media, ca factor esen˛ial al unei democra˛ii, Óncalc„ ∫i prevederile art. 30 alin. (1) din Constitu˛ie, actele sale devenind presiuni pentru restr‚ngerea libert„˛ii de exprimare.

Exemplele ar putea continua, dar le socotim suficiente pentru a demonstra felul Ón care interpreteaz„ Traian B„sescu func˛ia de mediere.

Faptele evocate mai sus scot Ón eviden˛„ o presta˛ie contrar„ Constitu˛iei, a domnului Traian B„sescu Ón calitate de Pre∫edinte al Rom‚niei, presta˛ie care nu este Ónt‚mpl„toare. Dimpotriv„, este expresia filozofiei pe care Domnia Sa o are cu privire la rolul pre∫edintelui, filozofie contrat„ Constitu˛iei, ∫i ne referim Ón primul r‚nd la alin. (2) al art. 80 din Constitu˛ie, c‚t mai ales la spiritul acestuia.

Concep˛ia, explicat„ cu ostenta˛ie, a pre∫edinteluijuc„tor l-a plasat pe pre∫edintele Traian B„sescu nu numai Óntr-o stare formal juridic„ de conflict cu textele constitu˛ionale, dar ∫i Óntr-o real„ stare de conflict cu partidele politice parlamentare, implicit cu grupurile politice din Parlament, Óntr-o stare conflictual„ cu Parlamentul, Óntr-o stare conflictual„ cu Guvernul ∫i Óntr-o stare conflictual„ cu autoritatea judec„toreasc„.

Pre∫edintele Traian B„sescu nu a Ón˛eles — ∫i este evident c„ nu dore∫te s„ Ón˛eleag„ — c„ persoanei care ocup„ func˛ia de Pre∫edinte al Rom‚niei nu Ói este permis orice comportament, pentru c„ un comportament neconstitu˛ional al persoanei Ón exerci˛iul mandatului se identific„ cu exercitarea competen˛ei autorit„˛ii Ón afara cadrului constitu˛ional.

Faptele evocate mai sus, Ón aprecierea ini˛iatorilor acestei propuneri de suspendare, sunt fapte grave de Ónc„lcare a Constitu˛iei, Ón sensul art. 95 alin. (1) din Constitu˛ie, care justific„ suspendarea din func˛ia de Pre∫edinte al Rom‚niei a domnului Traian B„sescu ∫i, apoi, demiterea sa prin referendum.

Œn concluzie, rug„m Curtea Constitu˛ional„ s„ constate temeinicia propunerii de suspendare a Pre∫edintelui Rom‚niei, existen˛a faptelor grave de Ónc„lcare a Constitu˛iei ∫i, Ón consecin˛„, s„ avizeze favorabil demersul nostru, ∫i solicit„m Parlamentului s„ voteze propunerea noastr„ de suspendare.

V„ mul˛umesc.

1) Œl acuz„m pe pre∫edintele Traian B„sescu de dezbinare na˛ional„.

El Óncalc„ sistematic art. 4 alin. (1) al Constitu˛iei, care stipuleaz„ c„: îStatul are ca fundament unitatea poporului rom‚n“.

Œntreaga politic„, Óntregul s„u stil de exercitare a Ónaltului mandat se bazeaz„ pe regula îdezbin„ ∫i st„p‚ne∫te“. Romanii, care au lansat dictonul îdivide et impera“, Ól aplicau Ón politica lor fa˛„ de popoarele imperiului ∫i fa˛„ de vecinii lor. Œn propria cetate, ca Ón orice societate uman„, tendin˛a logic„ este spre unitate. Œn Rom‚nia actual„ a devenit un spectacol na˛ional, jalnic, ca ∫eful ∫tatului s„ ias„ una-dou„ la ramp„ ∫i s„ mai lanseze un motiv sau altul de dezbinare. Drogul este puternic, pentru c„ se adreseaz„ disper„rii oamenilor dup„ dreptate ∫i corectitudine. Cei care l-au ales pe Traian B„sescu au sperat ∫i mai sper„ c„ el va Óndrepta relele ∫i nedrept„˛ile.

Un pre∫edinte de bun„-credin˛„ ∫i-ar Óndeplini menirea cu bun„-credin˛„ ∫i tact, cu mintea Ón˛eleptului ∫i cu sabia drept„˛ii, c‚nd este nevoie, ferm, dar nu pref„cut, transparent, dar nu demagog, dinamic, dar nu z„p„cit. Œn

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/9.III.2007 condi˛iile constitu˛ionale ale Rom‚niei, condi˛ii ce reprezint„ cuceriri stropite cu s‚nge, un asemenea rol presupune profunzime, chibzuin˛„, obiectivitate. Nu se poate pune problema pactiz„rii cu r„ul, cu tic„lo∫iile, dar se sf„tuie∫te cu cineva, conlucreaz„ cu cineva domnul Traian B„sescu?

Politica de dezbinare a unit„˛ii poporului rom‚n este dus„ p‚n„ la subminarea coloanelor de sus˛inere a societ„˛ii: ∫coala, biserica, legea, justi˛ia. Respectul fa˛„ de Ónv„˛„m‚nt a fost distrus de pre∫edinte, oferindu-se ca exemplu de elev declasat; biserica a pus-o la Óncercare cu spectrul deta∫amentelor de fantome Óncartiruite la C.S.A.T.; cu aforisme de genul îlegile sunt f„cute pentru infractori“, Óndeamn„ direct la concluzia Ónc„lc„rii sau ignor„rii lor; afirm‚nd c„ justi˛ia, Ón bloc, este corupt„, distruge aproape iremediabil Óncrederea Ón justi˛ie.

Œn loc nu pune nimic, dezbin„ ca s„ st„p‚neasc„.

2) Œl acuz„m pe Pre∫edintele Rom‚niei, Traian B„sescu, pentru politica sa de Ónvr„jbire.

El Óncalc„ sistematic teza final„ din art. 4 alin. (1) al Constitu˛iei, care stipuleaz„ c„: îStatul are ca fundament solidaritatea cet„˛enilor s„i“.

Domnul Traian B„sescu seam„n„ vrajb„ pretutindeni, Ón ˛ar„, la hotare ∫i pe unde umbl„ prin lume. Œn ˛ar„, Ómbin„ adesea vrajba cu ranchiuna. Œn pozi˛ia celei mai Ónalte func˛ii din stat, aceste defecte sunt inadmisibile. Primul exemplu de victim„ a ranchiunei sale este prim-ministrul.

îSolidaritatea na˛ional„“ a domnului B„sescu s-a manifestat ∫i Ón leg„tur„ cu euroobservatorii rom‚ni, pe care i-a etichetat public ∫i, conform obiceiului s„u, _in corpore_ , la sediul Parlamentului European. Ie∫irea sa a atras mai multe replici, Óntre care cea a domnului Adrian Cioroianu: îCred c„ B„sescu a fost luat, pe pu˛in, de val“. Aceast„ zicere, curajul domnului Cioroianu, este Ón curs de decontare, ∫i azi Pre∫edintele Rom‚niei trat‚nd candidatura acestuia la postul de ministru al afacerilor externe ca pe o afacere personal„.

Un alt caz este al domnului Teodor Atanasiu. N-am s„ insist, v„ aminti˛i c‚t de penibil a fost pretextul judiciar care i s-a Ónscenat, ∫i cu aceast„ ocazie ∫i armata a avut parte de tratamentul de solidaritate.

Disimul‚ndu-∫i abil politica de Ónvr„jbire, Pre∫edintele Rom‚niei, Traian B„sescu, a aruncat, uneori, s„m‚n˛a vrajbei Ón str„in„tate, ca s„ Óncol˛easc„ Ón ˛ar„. Un asemenea exemplu, cu grave consecin˛e Ónc„ Ón derulare, Ól constituie a∫a-numitul îPlan pentru Kosovo“, prezentat de domnul Traian B„sescu la Paris, Ón noiembrie 2005. Ideile voluntariste ∫i semidocte ale planului au aprovizionat copios moara uniunii civice maghiare ∫i rezultatele se v„d acum, prin campania de a∫a-zise referendumuri pentru autonomia f nutului Secuiesc, la care domnul Traian B„sescu nu mai are argumente ∫i pozi˛ia de obiectivitate necesare ca s„ ia atitudine.

3) Œl acuz„m pe Pre∫edintele Rom‚niei, Traian B„sescu, de uzurparea politicii externe a statului, cu consecin˛e primejdioase pentru pace, pentru suveranitatea na˛ional„ ∫i integritatea teritorial„.

El Óncalc„ sistematic art. 91 din Constitu˛ie, care limiteaz„ atribu˛iile pre∫edintelui Ón domeniul politicii externe, art. 102 alin. (1), care Óncredin˛eaz„ Guvernului realizarea politicii externe, cre‚nd riscuri maxime sub

aspectul art. 1, 2 ∫i 3, care consacr„ ∫i definesc atributele statului.

F„r„ nicio competen˛„ constitu˛ional„, dar cu rezonan˛a pe care i-o asigur„ pozi˛ia de prim„ voce a statului, domnul Traian B„sescu a lansat, sistematic, proiecte fantasmagorice pe seama politicii externe a Republicii Moldova. Fiecare tentativ„ a sa de a ajuta statul vecin s„ treac„ strada f„r„ s„ i se cear„ a iritat p‚n„ la paroxism Chi∫in„ul, neaduc‚nd Rom‚niei din partea Europei dec‚t priviri uimite sau pline de repro∫. Escalad‚nd cu Ónc„p„˛‚nare practica violului diplomatic, domnul B„sescu a pus Rom‚nia Ón fa˛a primejdiei grozave a unor noi manipul„ri secesioniste Ón treimea r„s„ritean„ a teritoriului na˛ional.

Iar decizia Parlamentului, care va veni dup„ ce vom vedea care sunt pa∫ii procedurali obligatorii conform Constitu˛iei, va avea nu numai o valoare politic„ sau juridic„, ci va avea ∫i o valoare de precedent ∫i o valoare de precept moral pentru politica rom‚neasc„.

Un avertisment pe care Parlamentul ∫i poporul rom‚n Ól vor da acestui pre∫edinte va fi un avertisment ∫i pentru al˛i pre∫edin˛i Ón viitor, care vor mai fi tenta˛i s„ Óncalce ∫i s„ calce Ón picioare Legea fundamental„, legea de c„p„t‚i a acestei na˛iuni, legea pe care avem cu to˛ii obliga˛ia s„ o respect„m ca Ónt‚ie obliga˛ie democratic„ ∫i cet„˛eneasc„.

Respectarea Constitu˛iei nu este op˛ional„, domnule pre∫edinte Traian B„sescu, este o obliga˛ie fundamental„, este prima obliga˛ie pe care o ave˛i. C‚nd v„ trezi˛i diminea˛a, primul g‚nd este respectarea Constitu˛iei, ∫i de abia dup„ aceea restul agendei politice pe care o ave˛i.

™i s„ fim bine Ón˛ele∫i, atunci c‚nd Constitu˛ia nu convine unui pre∫edinte, nu schimb„m Constitu˛ia dup„ pre∫edinte, ci pre∫edintele trebuie schimbat conform Constitu˛iei, iar acest lucru elementar trebuie s„-l Ón˛eleag„ ∫i Traian B„sescu.

Œn al doilea r‚nd, dragi colegi, este ∫i o dezbatere despre Ónceputul unei reforme necesare a sistemului politic rom‚nesc.

M‚ine ne vom reÓnt‚lni, Ón acela∫i format, pentru a dezbate propunerea pre∫edintelui pentru referendumul pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/9.III.2007 vot uninominal. Este un pas bun, dar insuficient pentru o transformare profund„ a sistemului politic rom‚nesc.

Noi va trebui s„ ar„t„m opiniei publice, ∫i dezbaterea de azi ne arat„ c„ aceste Ónc„lc„ri ale Constitu˛iei, f„cute Ón mod repetat ∫i insistent, demonstreaz„ un singur lucru: pentru pre∫edintele B„sescu, regulile statului de drept nu au nicio valoare. Dac„ pentru politicianul Traian B„sescu ne-am fi putut g‚ndi ∫i am fi putut accepta c„ poate s„ provoace crize, pentru c„ asta este p‚n„ la urm„ o parte a repertoriului politic, pre∫edintelui B„sescu nu avem voie s„-i accept„m aceast„ practic„.

Pre∫edintele Traian B„sescu nu are voie, sub nicio form„, s„ se manifeste Ón afara cadrului constitu˛ional. Pre∫edintele B„sescu trebuie s„ fie arbitru ∫i mediator conform Constitu˛iei.

Aceast„ Constitu˛ie, a∫a cum este ea, a fost respectat„ ∫i de fo∫tii pre∫edin˛i ai Rom‚niei de dup„ ’89, ∫i de domnul Iliescu, ∫i de domnul Constantinescu. Nimeni nu spune c„ avem nevoie de acela∫i profil de pre∫edinte. Evident, fiecare pre∫edinte vine cu propria sa personalitate, vine cu propriul s„u stil, vine cu propriul s„u temperament. Poate s„ fie un pre∫edinte, cum este cazul domnului B„sescu, care s„ fie un om mai energic, mai cu aplomb, mai cu talent, dar asta nu-i permite, sub nicio form„, nerespectarea Constitu˛iei. Personalitatea fiec„rui pre∫edinte trebuie s„ se manifeste Ón interiorul, ∫i nu dincolo de Constitu˛ie.

De aceea trebuie spus extrem de clar ∫i r„spicat, pentru cei care Óncearc„ s„ complice dezbaterea noastr„, c„ nu este nevoie s„ comi˛i o fapt„ foarte grav„ pentru a Ónc„lca Constitu˛ia. Nu trebuie s„ omori pe cineva ca s„ fii considerat c„ ai Ónc„lcat Constitu˛ia. Orice Ónc„lcare a Constitu˛iei este o fapt„ grav„, ∫i acest lucru trebuie s„-l facem s„ fie Ón˛eles inclusiv de c„tre pre∫edintele B„sescu.

Œnc„ doi ani de zile de conflict reprezint„ un pre˛ prea mare pentru democra˛ia, economia ∫i prestigiul Rom‚niei. Gesturile pe care le-a f„cut Ón mod constant, din prima zi de mandat, sunt gesturi iresponsabile ale celui care ar trebui s„ gestioneze cu Ón˛elepciune ∫i echidistan˛„ interesele Rom‚niei.

Traian B„sescu a fost ales ca Pre∫edinte al Rom‚niei, ∫i nu ca despot al acestei ˛„ri ∫i, cu at‚t mai mult, nu este cel care are cheia adev„rului absolut, ∫i nu este apostolul schimb„rii Ón bine a na˛iunii rom‚ne.

De aceea, de∫i pentru moment Curtea Constitu˛ional„ a decis c„ pentru demiterea pre∫edintelui este nevoie de un prag de peste 9 milioane de rom‚ni care ar trebui s„ voteze Ón favoarea suspend„rii, pre∫edintele trebuie s„ primeasc„ din partea Parlamentului Rom‚niei un semnal clar de avertizare. Institu˛ia suspend„rii pre∫edintelui Ón acest context devine ∫i mai important„ ∫i este ultima redut„ pe care democra˛ia noastr„ o mai are Ón fa˛a tenta˛iilor autoritariste ∫i populiste ale pre∫edintelui B„sescu.

Suntem convin∫i c„ ∫i judec„torii Cur˛ii Constitu˛ionale, la ad„post de interferen˛a ∫i presiunea politic„ a mai marilor zilei, vor Ón˛elege c„ sunt gardienii acestei Constitu˛ii ∫i avem toat„ Óncrederea c„ judecata lor va fi

una obiectiv„ pe cele 27 plus alte c‚teva capete de acuzare, pe care colegii de la Partidul Conservator le-au pronun˛at acum c‚teva minute.

De aceea, propunerea pe care Partidul Conservator a formulat-o, de Ónfiin˛are a unei comisii de anchet„, inclusiv pentru faptele ∫i gesturile pe care le-a f„cut pre∫edintele B„sescu dup„ ce am Óncheiat redactarea documentului pe care P.S.D.-ul ∫i cu P.R.M.-ul l-au Ónaintat c„tre Parlament ∫i dup„ aceea Cur˛ii Constitu˛ionale, devine Ón acest moment o necesitate, ∫i grupul nostru parlamentar o va sus˛ine.

Œn ultimul r‚nd, pentru c„ vom avea ocazia, Óntr-un alt plen reunit, s„ dezbatem pe fond aceste acuze, vreau s„ v„ spun un singur lucru: ce ar trebui s„ recomande un doctor Ón ale democra˛iei ∫i ale Constitu˛iei pre∫edintelui Traian B„sescu? Pentru cel care are Ón s‚nge microbul scandalului, o perioad„ de carantin„ politic„ nu poate s„-i fac„ dec‚t bine, pentru a scoate acest virus permanent de scandal ∫i criz„ politic„ pe care-l introduce Ón sistemul nostru. Pentru cel care are be˛ia puterii, ce faci? Œl tragi pe dreapta ∫i Ói iei permisul de conducere m„car pentru o lun„, poate Ónva˛„ ceva din acea experien˛„, ca s„ nu mai aib„ be˛ia puterii c‚nd, eventual, se reÓntoarce la Guvern. Iar pentru cel care se crede Mesia, un apostol al democratiz„rii ∫i reformei sistemului politic rom‚nesc sau, ∫i mai grav, un om de neÓnlocuit, va avea o ∫ans„ pe perioada suspend„rii s„ redevin„ un cet„˛ean obi∫nuit al acestei ˛„ri. Poate c„ aerul rarefiat de la Cotroceni Ói creeaz„ probleme de vertij ∫i de ame˛eal„ politic„. A redeveni un simplu cet„˛ean credem c„ este o lec˛ie bun„ ∫i un avertisment democratic ∫i pedagogic pentru domnul Traian B„sescu.

Œn final, pentru c„ ∫tim c„ opinia public„ este preocupat„ de aceast„ criz„ politic„ care se prelunge∫te, s„ spunem extrem de clar c„ adev„rata criz„ este Ón interiorul puterii executive a statului rom‚n ∫i s„ spunem, Ón final, poate Ón ceasul al 23-lea spre al 24-lea, domnul Traian B„sescu va Ón˛elege c„ nu este prea t‚rziu s„ redevin„ un pre∫edinte care s„ respecte litera ∫i spiritul Constitu˛iei.

Nu ∫tiu dac„ va Ón˛elege mesajul nostru. B„nuiesc c„ pe stilul pe care ∫i l-a Ónsu∫it ∫i care crede c„ este c‚∫tig„tor va continua s„ Óntre˛in„ aceast„ atmosfer„ de scandal ∫i de tensiune.

Spunea un important autor din vestul democratic: îUn politician este un personaj care face valuri ∫i apoi te face s„ crezi c„ el este singurul care poate salva nava“. Dac„ aceasta este poate valabil pentru un politician, pentru un pre∫edinte de ˛ar„ obliga˛ia fundamental„ este de a nu face valuri at‚t de mari, Ónc‚t nava s„ se scufunde.

™i aceast„ dezbatere Ón Parlamentul Rom‚niei este o dezbatere necesar„ ∫i s„n„toas„ pentru democra˛ia ˛„rii noastre. Avem obliga˛ia democratic„ ∫i constitu˛ional„ s„ lans„m aceast„ procedur„ ∫i sunt convins c„ to˛i cei care iubesc democra˛ia ∫i iubesc modul european de a face politic„ vor Ón˛elege c„ nu avem nimic de a face ∫i nimic Ómpotriva persoanei Traian B„sescu ∫i cu cel care ocup„ pozi˛ia de Pre∫edinte al Rom‚niei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/9.III.2007

E un om care ne-a spus, a doua zi dup„ ce Theodor Stolojan s-a retras — Óntr-un moment emo˛ionant — dintr-o

curs„ electoral„, c„ nu este adev„rat, nu era bolnav, ci era ∫antajat. Nu ne-a spus p‚n„ ast„zi cine l-a ∫antajat ∫i cu ce. Este asta o Ónc„lcare a Constitu˛iei?

Ne-a spus tuturor rom‚nilor c„ s-au fraudat ni∫te alegeri? Ne-a spus cine, dar nu ne-a spus p‚n„ azi cine a r„spuns, cum s-a f„cut s„ nu se mai Ónt‚mple. Este o Ónc„lcare a Constitu˛iei? M„ tem c„ nu.

Ne-a spus mai nou c„ cei care am format Guvernul ∫i o majoritate parlamentar„, a spus despre noi: îOamenii ace∫tia au pierdut alegerile, dar am vrut eu s„ le c‚∫tige“. E o Ónc„lcare a Constitu˛iei? M„ tem c„ da.

Numai c„ aici e un fenomen pe care juri∫tii ∫tiu s„-l catalogheze, e un soi de delir, de infrac˛ionalitate, e o fapt„ pe care n-ai comis-o, dar o recuno∫ti. E o form„ de paranoia infrac˛ional„. _(Aplauze_ .) Dar nu e condamnat„ de Constitu˛ie.

E o Ónc„lcare a Constitu˛iei s„ califici îlichele“ pe pre∫edintele Camerei, pre∫edintele celui mai important partid de opozi˛ie, senatori, deputa˛i. Nu e o Ónc„lcare a Constitu˛iei, dar e grav.

E o Ónc„lcare a Constitu˛iei s„ suspenzi un ministru, cum a fost cazul ministrului ap„r„rii, ∫i, dup„ aceea, Ón momentul Ón care organismul acreditat prin Constitu˛ie, prin toate legile se pronun˛„ ∫i spune c„ omul nu are niciun fel de problem„, s„ refuzi, conform prevederilor legale ∫i constitu˛ionale, s„-l nume∫ti Ón func˛ie? M„ tem c„ da. Oricum, e foarte grav.

E o Ónc„lcare a Constitu˛iei s„ te g‚nde∫ti de 10 zile dac„ un ministru de externe, propus conform Constitu˛iei ∫i legilor func˛ionale ale Guvernului, are sau nu suficient„ experien˛„, are sau nu suficient„ experien˛„ c‚t Elena Udrea, atunci c‚nd a fost pus„ Ón fruntea Cancelariei Preziden˛iale? M„ tem c„ nu. Dar, dac„ se g‚nde∫te domnul pre∫edinte 6 luni, un an, ce facem cu Constitu˛ia?

Cred c„ toate aceste probleme duc Óntr-o situa˛ie delicat„, pentru c„ nu sunt, Ón opinia noastr„, Ón mod clar, fapte grave de Ónc„lcare a Constitu˛iei, dar nu sunt nici conforme cu ceea ce, Óntr-un stat de drept, noi, liberalii, ∫i cred c„ nu numai noi, credem c„ trebuie s„ fie pre∫edintele. Este evident pentru oricine.

Anali∫tii care reÓnvie Ón Rom‚nia genul îodei“ ne vorbesc despre piciorul mare al domnului B„sescu ∫i pantoful mic al Constitu˛iei, despre îtrupul v‚njos“, la figurat, al marelui b„rbat ∫i îc„ma∫a Óngust„“ a unei Constitu˛ii meschine, f„cut„ de oligarhi ∫i pentru oligarhi, dar Ónainte de a o schimba domnul B„sescu Óncearc„ elasticitatea acestei Constitu˛ii ∫i Óncearc„ la o limit„, pe care noi nu putem, Ón principiu, cel pu˛in, s-o accept„m.

Domnul B„sescu mai vrea mereu c‚te ceva, ∫ti˛i bine. Ca primar al Bucure∫tiului, a vrut ∫i Consiliul general, ∫i i s-a dat. Ca primar al Bucure∫tiului cu Consiliu general le-a spus bucure∫tenilor, ∫i ne-am spus cu to˛ii, domnule, da˛i-i ∫i Rom‚nia, ca s„ poat„ face ceva pentru o Rom‚nie cu Bucure∫ti cu tot, ∫i i s-a dat.

Domnul B„sescu, a c„rui singur„tate, figurat„, politic„, e depl‚ns„ de pepiniera de ambasadori de la acela∫i Cotidian ∫i de la altele, oligarhice sau de stat, nu e chiar a∫a de singur.

Domnul pre∫edinte Traian B„sescu are, are prin conducerea numit„ direct sau indirect de Domnia Sa, Serviciile Speciale, Serviciul Rom‚n de Informa˛ii, Direc˛ia de Informa˛ii Externe, Direc˛ia General„ de Informa˛ii a Armatei, Serviciul Special de Informa˛ii al Ministerului de Interne, alte transmisiuni, eu nu prea le ∫tiu, dar m„ ∫tiu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/9.III.2007 ele pe mine

Œn aceste condi˛ii Ón care nici Constitu˛ia nu este respectat„, ce s„ m„ mai mir c„ hot„r‚rea unanim„ a birourilor reunite de ieri, Ón care am stabilit procedura pentru ast„zi ∫i am decis to˛i s„ nu intr„m Ón fond, fiindc„ nu este momentul, ci s„ ne referim la procedur„ ∫i la Ónfiin˛area unei comisii de anchet„ asupra pre∫edintelui sau neÓnfiin˛area ei, aceast„ decizie unanim„ de ieri nu este respectat„.

Nu m„ refer la faptul c„, ca de obicei, se dep„∫esc cu gra˛ie timpii ∫i se bat cu gra˛ie c‚mpii, nu m„ refer la faptul c„ niciunul dintre vorbitorii care au fost Ónaintea mea nu s-au referit la ceea ce trebuiau s„ se refere, la Ónfiin˛area comisiei de anchet„.

C‚t„ vreme Constitu˛ia este Ónc„lcat„ Ón ultimele s„pt„m‚ni, c‚t„ vreme s-a dat drumul la braconaj la urs ∫i c‚t„ vreme Ón loc de rela˛ii institu˛ionale Óntre Pre∫edin˛ie ∫i Parlament... Este vorba de un conflict visceral al unora din ni∫te partide Ómpotriva numitului Traian B„sescu.

ReÓntorc‚ndu-m„ ∫i ca s„ nu cad ∫i eu Ón p„catele antevorbitorilor, eram la Ónfiin˛area unei posibile Comisii de anchet„ pentru investigarea a∫a-ziselor fapte anticonstitu˛ionale ale pre∫edintelui. Nu socotim oportun„ Ónfiin˛area unei astfel de comisii ∫i, dac„ totu∫i prin votul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/9.III.2007 majorit„˛ii dumneavoastr„ ea va fi Ónfiin˛at„, vom ataca imediat la Curtea Constitu˛ional„ temeiul legal al Ónfiin˛„rii unei asemenea comisii.

Temeiul nu este Ón Constitu˛ie. Constitu˛ia se refer„ foarte clar la rela˛iile dintre institu˛iile statului, mai ales la rela˛iile conflictuale dintre institu˛iile statului. C‚nd este vorba de rela˛ia dintre Parlament ∫i Guvern, de exemplu, la mo˛iunea de cenzur„, lucrurile sunt foarte stricte acolo. C‚nd este vorba de suspendarea pre∫edintelui, c‚nd este vorba de dizolvarea Parlamentului, deci rela˛iile dintre pre∫edinte ∫i Parlament, lucrurile sunt scrise foarte clar acolo. Prevederile din regulament, la care face˛i dumneavoastr„ trimitere, sunt din 1992. Œntre timp au trecut 15 ani, Óntre timp Constitu˛ia a fost revizuit„ ∫i nu prevede procedur„ de comisie de anchet„ pentru pre∫edinte. Prevede cu c‚t se poate ini˛ia demersul de suspendare, cu c‚t trebuie s„ fie votul final, c„ trebuie un vot consultativ de la Curtea Constitu˛ional„ ∫i c„ pre∫edintele poate veni sau nu Ón Parlament. Suficiente date.

Dac„ voia comisie de anchet„, scria acolo, Ón 2003, textul este r„mas din 1992, ∫i nu pe el ne putem Óntemeia ca s„ Ónfiin˛„m o comisie de anchet„ Ómpotriva pre∫edintelui.

De altfel, pe fond, socotesc c„ este ∫i inutil s„ Ónfiin˛„m o astfel de comisie, at‚ta vreme c‚t îfaptele“ pomenite Ón cererea respectiv„, la care a trudit s„ citeasc„ o or„ ∫i jum„tate domnul Corl„˛ean, la care a trudit s-o fac„, Ón fruntea unui colectiv, vreo 3 s„pt„m‚ni, maestrul Iorgovan, faptele respective trebuie s„ fie foarte grave ∫i l„muritoare, c„ dac„ n-ar fi grave, demersul respectiv n-ar putea s„ fie ini˛iat. A∫a scrie Constitu˛ia. Demersul de suspendare se ini˛iaz„ atunci c‚nd exist„ fapte grave. Deci ori una, ori alta.

Unii colegi simt nevoia s„ fie l„muri˛i, s„ mai afle ni∫te lucruri. Nu sunt destule cele trecute acolo, Ón cele 25 de pagini, atunci Ónseamn„ c„ d‚n∫ii contest„ valabilitatea demersului respectiv ∫i Ól arunc„ Ón derizoriu. Colegii de la P.S.D., mai Ón˛elep˛i, au f„cut ieri declara˛ia c„ ei nu mai consider„ necesar s„ se l„mureasc„ Ón plus ∫i c„ faptele sunt Óndeajuns de grave. Ori una, ori alta. Oricum, neconstitu˛ional. Nu ne baz„m pe un text al Constitu˛iei care s„ prevad„ o astfel de comisie, ∫i de asta m„ refer la ea.

Atrag aten˛ia c„ aceast„ comisie pe care, poate, unii doresc s-o Ónfiin˛eze este un pas Ón plus Óntr-o direc˛ie proast„, Óntr-o aventur„ p„guboas„ ∫i riscant„ a institu˛iei Parlamentului Ómpotriva nu a institu˛iei Pre∫edintelui, ci Ómpotriva lui Traian B„sescu.

Aici nu e o rela˛ie institu˛ional„, Óntre institu˛ia Pre∫edintelui ∫i institu˛ia Parlamentului. Este o rela˛ie personal„ ∫i visceralizat„, chiar, a unor partide ∫i mai ales a unora dintre partide Ómpotriva lui Traian B„sescu. Iar din aceast„ chestiune nu va pierde nici institu˛ia Pre∫edintelui, bine situat„ Ón cota de simpatie a electoratului ∫i nici Traian B„sescu, numitul Traian B„sescu, cum aproape c„ l-a˛i fi adus dumneavoastr„ Ón fa˛a celor care ne ascult„ Ón momentul de fa˛„, va pierde, ca de obicei, din p„cate, Ón ultima vreme, clasa politic„ ∫i Parlamentul, consecutiv.

C‚t de jos se poate c„dea? Suntem deja pe ultimul loc Ón cota de simpatie a popula˛iei. Se poate c„dea

oric‚t de jos. Atunci c‚nd este vorba ca electoratul s„-∫i piard„ Óncrederea Ón tine, ∫i cei care sunt mai vechi ∫tiu asta, se poate c„dea oric‚t de jos. De asta spun c„ este un demers aventurier ∫i p„gubos ceea ce facem noi Ón momentul de fa˛„. Fiindc„ lumea ne prive∫te ∫i-∫i d„ seama c„ aici nu este vorba de o lupt„ de principii, cu s„bii lucitoare.

Pe frontispiciul nostru Ón aceste zile nu scrie îfiat justitia pereat mundus“ — îs„ se fac„ justi˛ie chiar cu pre˛ul de a pieri lumea“. Traducerea corect„ ar fi mai cur‚nd s„ piar„ B„sescu, chiar cu pre˛ul Ónc„lc„rii Constitu˛iei. Asta face˛i dumneavoastr„ Ón momentul de fa˛„.

Nu este un joc cavaleresc cu reguli principiale cel pe care Ól purta˛i dumneavoastr„ Ón momentul de fa˛„, o lupt„ cavalereasc„. Spun Ónc„ o dat„, este braconaj la urs, asta se Ónt‚mpl„.

Nu suntem de acord nici pe form„ ∫i nici pe fond cu demersul de constituire a unei comisii de anchet„, ∫i, pe ansamblu, nici cu tot acest demers de suspendare a Pre∫edintelui. Nu intr„m pe fond, fondul va fi cel pe care Ól vom discuta Óntr-o ∫edin˛„ ulterioar„. ™i, Ónc„ o dat„, regret c„ s-a folosit a∫a de mult, s-a invocat a∫a de mult Constitu˛ia, dup„ ce Ón s„pt„m‚nile trecute am siluit Ón toate felurile posibil Constitu˛ia, numai ca s„ ne ias„ nou„ o lege cu care s„-l pedepsim pe Traian B„sescu. V„ mul˛umesc, stima˛i colegi _. (Aplauze.)_

Pentru c„ trebuie s„ Ón˛elegem, atacurile la adresa unui Parlament ales democratic din partea oricui ar veni, ∫i cu at‚t mai mult din partea ∫efului statului, Ónseamn„ atacuri la democra˛ie, Ónseamn„ totalitarism, ∫i asta noi n-avem voie s„ Óng„duim. Asta este esen˛a ac˛iunii la care am pornit.

Vreau s„ v„ spun c„ Partidul Rom‚nia Mare are autoritatea de a contribui la acest demers. Comportarea noastr„ ∫i democratic„ ∫i constitu˛ional„ de la primele Ónt‚lniri cu domnul pre∫edinte Traian B„sescu Ón sediul institu˛iei Pre∫edin˛iei, atunci c‚nd Domnia Sa mai ∫tia c„ exist„ partide parlamentare Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i le invita de voie, de nevoie, la Cotroceni, a fost de a Óncuraja ∫i a solicita repetarea acestor Ónt‚lniri, solicitare la care nu s-a mai r„spuns.

Avem autoritatea moral„ a celor care la asemenea Ónt‚lniri oficiale, dar ∫i la Ónt‚lnirile Óntre ∫eful partidului nostru, domnul pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor, ∫i domnul pre∫edinte Traian B„sescu, cu diverse ocazii, recep˛ii sau alte convorbiri, am solicitat ca s„ se bazeze pe Parlamentul Rom‚niei Ón construc˛ia democratic„ a ˛„rii ∫i nu am primit niciun r„spuns. Dimpotriv„, îascensiunea acestui Arturo Ui“ a continuat, ∫i noi suntem cei care trebuie s„ spunem: o putem opri.

F„r„ nicio Óndoial„, consider„m c„ actul de sesizare la a c„rui alc„tuire ne m‚ndrim c„ am contribuit al„turi de colegii de la P.S.D. este suficient pentru a demonstra o motiva˛ie a suspend„rii. Este suficient prin el Ónsu∫i pentru c„, a∫a cum suprema˛ia nu suport„ grade de compara˛ie, s-a mai spus ast„zi, nici Ónc„lcarea Constitu˛iei nu suport„ grade de compara˛ie. Orice fel de Ónc„lcare a Constitu˛iei este grav„. Aici nu exist„ jum„t„˛i de m„suri, nu exist„ mai pu˛in sau mai mult. Este foarte grav ∫i at‚ta tot.

Este adev„rat c„, ast„zi, colegii parlamentari de la Partidul Conservator au venit cu aceast„ propunere de constituire a unei comisii de anchet„, propunere care se Óncadreaz„ Ón procedurile constitu˛ionale pe care le detaliaz„ regulamentele noastre. Domniile Lor au p„strat o anume rezerv„, din diverse oportunit„˛i, cu privire la constituirea materialului la care am lucrat.

La aceast„ dat„ au venit ∫i s-au exprimat categoric pentru adoptarea acestui material, ∫i recunosc c„ au adus foarte multe argumente care trebuie luate Ón vedere. Nu se ∫tirbe∫te nimic din valoarea acestui material dac„ ∫i aceste argumente sunt luate Ón considera˛ie. Dimpotriv„, materialul trebuie s„ fie de fapt ceea ce proclam„ Parlamentul Rom‚niei c„ reprezint„ Ónc„lc„ri ale Constitu˛iei, ∫i e bine s„ fie enumerate toate.

Nu am considerat ini˛ial c„ ar mai fi nevoie de o comisie de anchet„. Nu din considerente de oportunitate, nici din considerente de calendar politic, ci numai pentru c„ am considerat materialul Óntocmit exhaustiv.

S-a dovedit c„ nu este. ™i venim Ón fa˛a dumneavoastr„ cu corectitudinea de a spune c„ ne pronun˛„m, fa˛„ de motiva˛ia invocat„, ∫i noi pentru constituirea acestei comisii care a fost bine propus„ ∫i a fost bine justificat„.

La ora actual„, trebuie s„ ne unim for˛ele to˛i cei care iubesc democra˛ia, to˛i cei care g‚ndesc democratic, care ∫tiu s„ tr„iasc„ democratic, to˛i cei care se opun totalitarismului, indiferent de ambalajul pe care Ól suport„ ∫i independent de rangul social sau constitu˛ional la care au ajuns.

Suprema˛ia Parlamentului Rom‚niei este suprema˛ia Constitu˛iei. Noi nu avem alt„ solu˛ie de a tr„i Óntr-o democra˛ie, de aceea vom vota pentru constituirea comisiei de anchet„, ∫i cu verticalitatea care caracterizeaz„ partidul nostru, Ón continuare, vom st„rui pentru finalizarea procedurilor de suspendare ∫i de demitere din func˛ie.

Vreau s„ v„ spun c„ acest act, ca act de avertisment este bine venit, dar el trebuie s„ ajung„ la finalitatea sa. A∫a cum un protest elegant fa˛„ de o m‚rl„nie prin prezen˛a papioanelor colegilor liberali este bine-venit ∫i decent f„cut, dar nu este suficient, a∫a nu este suficient a nu finaliza aceste proceduri de demitere.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ia noastr„ ∫i v„ asigur cu sinceritate de respectul pe care-l purt„m propriei noastre institu˛ii.

Prin urmare, asist„m la un joc perfect gratuit: suspendarea pre∫edintelui ca mod de aflare Ón treab„ a conducerii P.S.D. Tentativa de suspendare a pre∫edintelui B„sescu se Ónscrie Óns„ Óntr-o serie care a Ónceput cu tergiversarea Legii Agen˛iei de Integritate, a continuat cu mo˛iunea anti Macovei, cu respingerea Ordonan˛ei D.I.I.C.O.T., cu ceea ce vedem ast„zi ∫i cu ceea ce vom vedea Ón viitor.

E clar c„ avem o majoritate antireform„ Ón Parlament, o majoritate care a ordonat o execu˛ie politic„ Ón Senatul Rom‚niei, cu scopul de a timora promotorii reformei din justi˛ie. Politica fricii nu e surprinz„toare la aceast„ majoritate expert„ Ón mineriade ∫i Ón mineriade politice.

Exist„ partide care nu se pot adapta unei democra˛ii avansate, unui sistem Ón care institu˛iile statului func˛ioneaz„ f„r„ teleghidare. P.S.D., partidul stagn„rii noastre na˛ionale, se simte amenin˛at de schimb„rile din mediul politic ∫i social. Prin urmare, amenin˛„ ∫i el. ™i Ón loc s„ fac„ legi, s„ duc„ b„t„lii pentru 22 de milioane de oameni, face legi ∫i duce b„t„lii Ómpotriva unui singur om.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Œn ciuda tuturor argumentelor contrare, logice ∫i de bun-sim˛, se poate ajunge p‚n„ acolo Ónc‚t Parlamentul s„ voteze pentru suspendarea Pre∫edintelui Rom‚niei. Cu toate acestea, chiar dac„ se va crea o majoritate parlamentar„ Ómpotriva lui Traian B„sescu, exist„ o majoritate na˛ional„, mult mai puternic„, favorabil„ lui Traian B„sescu.

Dac„ va fi cazul, aceast„ majoritate va repune lucrurile Ón albia fireasc„ ∫i va face ea pedagogie politic„ cu cei care au uitat de normalitate.

Œn Óncheiere, vreau s„ v„ spun c„ parlamentarii Partidului Liberal Democrat vor vota categoric Ómpotriva Ónfiin˛„rii comisiei de anchet„ ∫i Ómpotriva suspend„rii pre∫edintelui Traian B„sescu ∫i pentru restituirea normalit„˛ii Ón politic„ ∫i pentru Óntoarcerea la agenda european„ a Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.