Stenogramă plen

2. promovarea inițiativei legislative a Partidului Social Democrat privind creșterea salariilor personalului didactic cu 50%;

3. situația exactă a repartizării resurselor financiare pentru infrastructură, criteriile de alocare și rezultatele obținute;

4. analiza rezultatelor examenelor și testărilor naționale cu propuneri concrete pentru ameliorarea calității și recredibilizarea sistemului;

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulțumesc, domnule coleg.

Îl invit la microfon pe domnul ministru pentru a prezenta răspunsul Domniei Sale la moțiune.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

## **Domnul Cristian Mihai Adomniței** — _ministrul_

_educației, cercetării și tineretului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Onorată asistență,

## Stimați colegi,

Mă bucur că parlamentarii PSD au ținut seama de ce am declarat public după întâlnirea de la Iași, când ați avut forumul educațional, și nu ați uitat să depuneți moțiunea, astfel încât eu să pot să răspund și să arăt câte s-au făcut, cel puțin în acest un an și 4 luni de când sunt ministru... aproape 5.

Culmea este că atacul Domniilor Voastre, stimații mei colegi din Parlament, a fost lansat, culmea neputinței, aș putea spune, în incinta și în sala generoasă de spectacole a Casei de Cultură a Studenților Iași, casă de cultură care a fost închisă când eram eu student în anul II. Vă spun ca să știți. Și, în anul II, închizându-se această casă pentru lucrările de consolidare, a urmat, după anul meu, când am terminat eu facultatea, a urmat guvernarea PSD, anul 2000—2004, în care ați avut și un coleg, astăzi ales local la Iași, care a fost și directorul Casei, iar în această perioadă nu s-a întâmplat nimic. Casa studenților s-a redeschis anul acesta cu această sală de spectacole generoasă, care v-a găzduit și pe dumneavoastră, și în această realizare a mandatului meu ați găsit de cuviință să lansați atacurile. Nimic mai potrivit pentru mine!

Vorbim astăzi, 16 septembrie, despre o moțiune simplă adresată sistemului de învățământ preuniversitar. N-am găsit nicio idee enunțată despre cel universitar.

Vă reamintesc această dată pentru că este a doua zi de școală, moment în care se cuvenea ca de la această tribună să lansăm un mesaj de încurajare și încredere pentru cei aproape 3 milioane și jumătate de elevi, sutele de mii de dascăli și milioanele de părinți, pentru corpul profesional și angajații sistemului, nu în ultimul rând.

În prag de campanie electorală, enunțăm critici și ne manifestăm așa-zisa nemulțumire față de școala românească, dar nu mai târziu de ieri ne-am dus cu toții, chiar am avut o zi liberă de la Parlament, pentru a participa la festivitățile de deschidere a anului școlar, în speranța că astfel vom mai câștiga niște voturi.

## Stimați colegi,

Sub un titlu cel puțin pretențios, într-un text neomogen, adeseori inexact și lipsit de informație reală, moțiunea PSD este construită, de fapt, ca un atac la persoana mea, fără a ține însă cont de succesiunea cronologică a evenimentelor și de realitățile sistemului de educație. Practic, este doar o adunare de informații, în cea mai mare parte inexacte. Voi încerca în continuare să răspund punctual tuturor acuzelor, deși este dificil să extrag substanța din punctele pe care le-ați prezentat.

În ceea ce privește pachetul legislativ, trebuie să precizăm că acest pachet nu a fost promis de mine, el este prevăzut în Programul de guvernare, prin urmare, a trebuit să fie realizat. Și vă mai spun că astăzi școala românească este condusă după Legea învățământului, care este veche de 13 ani.

România, că vrem noi sau nu, are nevoie de un nou pachet legislativ în educație. Pentru ceea ce au început colegii mei, miniștrii Miclea și Hărdău, eu am continuat și am ajuns în doar un mandat de un an și patru luni la finalizarea acestui pachet legislativ, care conține o lege pentru învățământul preuniversitar, pentru cel universitar și un statut al personalului didactic. Probabil că această finalizare și rezultatul concret, neobținut de predecesorii mei, eu nefiind un dascăl, a fost cel mai deranjant lucru pentru dumneavoastră.

Dificultatea reglementării unui domeniu extrem de sensibil și necesitatea fundamentării pachetului legislativ au condus la elaborarea a patru studii de impact, a unor analize și cercetări pe problematica schimbărilor propuse pentru sistemul de învățământ: descentralizarea, structura învățământului, rutele școlare, finanțarea educației, diferențierea universităților, deontologia profesională, educația timpurie, asigurarea calității și altele.

De asemenea, având în vedere noul statut al României, de țară membră a Uniunii Europene, pachetul legislativ urmărește armonizarea legislației învățământului românesc cu recomandările comunitare și preluarea problematicii impuse de Procesul Bologna, Agenda Lisabona, Agenda Copenhaga, spațiul european al învățământului superior.

Conform procedurilor în uz pentru inițiativele legislative, proiectul pachetului legislativ a fost supus deja dezbaterii publice și după inserarea în text a unor propuneri și sugestii primite de la inspectorate școlare, cadre didactice, părinți, elevi, societate civilă, autorități publice locale și centrale, a fost dezbătut cu liderii acelor sindicate reprezentative din învățământ care au dorit să se implice în mod real în ameliorarea propunerilor inițiale.

Întrucât pachetul conține schimbări radicale în domeniul educației, s-au primit și reacții critice, care au fost analizate riguros, și multe dintre ele se regăsesc acum în articolele și alineatele pachetului legislativ.

Prin urmare, este o mistificare faptul că le-am abandonat și pe acestea, ignorând propunerile PSD și ale profesorilor, părinților, elevilor și studenților. Invocatul val de critici este opera celor care au fost incapabili să participe la elaborarea proiectului sau nu au dorit cu tot dinadinsul, preferând poziția comodă de a critica din afară, de multe ori chiar în afară de

subiect. Lipsa capacității de a-și asuma orice răspundere și invidia față de rezultatele muncii unei echipe de specialiști îi determină să adopte o atitudine disprețuitoare și să inventeze vulnerabilități pentru un text la care n-au avut nicio contribuție.

În momentul de față, pachetul legislativ este pregătit pentru a fi depus la Parlamentul României, ceea ce contrazice afirmațiile din moțiune că am recunoscut voalat că responsabilitatea realizării unui pachet de legi mă depășește și, prin urmare, prefer să o las pentru următorul ministru.

Nedepunerea pachetului pentru dezbatere în Parlament nu e o slăbiciune sau o lipsă de asumare a răspunderii. Știu că acest pachet este crucial pentru dezvoltarea și modernizarea sistemului, însă nu doresc să vă ofer un nou prilej de dispută politicianistă sau momeală electorală acum, în prag de campanie. Am ferma convingere că dacă am fi creat cel mai bun pachet de legi posibil pe pământ, acesta tot n-ar fi trecut în această toamnă de acest Parlament.

Cred sincer că deranjează faptul că eu, Cristian Adomniței, o persoană din afara sistemului, sunt cel care am coordonat elaborarea și finalizarea în detaliu a acestui proiect și, mai ales, l-am dus la bun sfârșit. Acum, viitorul ministru va avea pe masă ceea ce niciun ministru al educației, după sfârșitul anilor 1990, nu a mai avut, și anume un pachet legislativ deja discutat cu partenerii de dialog social, un lucru foarte important, un pact pe educație al partidelor politice, pact ale cărui toate cele 8 puncte sunt cuprinse în acest pachet, avem, sper, o strategie de la Comisia prezidențială, sper s-o termine și ei în scurt timp, nu în ultimul rând viitorul ministru va avea 4 ani de zile în față pentru a-l supune Parlamentului pentru dezbatere, pentru aprobare și apoi pentru implementare, lucrul cel mai important.

În ceea ce privește Legea salarizării personalului didactic, este stabilit că aceasta va fi parte a unei legi-cadru privind salarizarea bugetarilor. Trebuie precizat că și în ipoteza în care s-ar conveni să elaborăm separat o lege a salarizării personalului didactic, aceasta nu rămâne în responsabilitatea Ministerului Educației. Cu toate acestea, autorii moțiunii omit importante sporuri salariale care au fost acordate și plătite în ultimul timp personalului didactic, precum și unele drepturi care au fost recunoscute, precum Programul 100 de euro pentru cărți, tichete cadou etc.

În mod inexplicabil, autorii prezintă ca restanță și Legea asigurării calității în educație, care a fost adoptată încă din data de 10 aprilie 2006, ceea ce denotă, cred eu, incompetența celor care au conceput textul moțiunii și necunoașterea legislației în vigoare.

Autorizarea sanitară a școlilor

Deși se arată preocupați de nevoia de descentralizare, autorii moțiunii nu par a cunoaște legislația în vigoare, după cum am văzut și mai devreme, legislație care acordă responsabilități sporite autorităților locale în anumite domenii legate de educație. Mă bucur că am ocazia să vă reîmprospătez memoria.

Legislația în vigoare, Legea învățământului, cu modificările și completările ulterioare, prevede foarte clar că: întreținerea, reparațiile și igienizarea infrastructurii școlare sunt atribuții exprese ale consiliilor locale. Mă întreb, așadar, dacă autorii moțiunii nu cunosc legea sau sunt doar de rea-credință atunci când reproșează Ministerului Educației existența școlilor fără autorizație sanitară și faptul că aruncă vina pe primari pentru miile de școli care sunt în paragină. Pregătirea școlilor pentru noul an școlar este într-adevăr treaba primăriilor.

De dragul adevărului trebuie să mai precizăm că nu există mii de școli care sunt în paragină, și nu faptul că sunt în paragină este cauza neautorizării sanitare. Astăzi nu mai vorbim despre școli care se prăbușesc sau sunt în paragină, sunt doar școli care poate n-au încheiat lucrările de reparații, iar o mare parte, respectiv 90% din școlile care nu au autorizație, nu o au nu pentru că nu sunt reparate sau reabilitate, ci pentru că în acea localitate nu există canalizare sau alimentare cu apă și doar pentru acest lucru nici școala nu poate primi autorizație, deși ea este reabilitată.

Autorii moțiunii suferă de aceeași curioasă amnezie în ceea ce privește prevederile legale când reproșează ministerului educației faptul că licitațiile de furnizare a produselor alimentare necesare programului „Cornul și laptele” nu au fost finalizate în 15 județe și sectoare ale Capitalei, deși, conform legii, autoritățile locale sunt cele care au competența organizării licitațiilor și a distribuției produselor. Oare nu știu acest lucru chiar cei care au introdus acest program pe care noi l-am considerat bun? Și eu mai spun o dată, și l-am preluat și dezvoltat acum până în clasa a VIII-a, inclusiv preșcolarii primesc acest produsele din acest program.

Încep cu mai multe detalii privind investițiile. Începând cu anul 1999, toate investițiile au trecut în seama bugetelor locale, respectiv ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar. Descentralizarea a fost cuvântul de ordine prin care s-a dorit transferul real de responsabilități. În acest fel, rolul consiliilor locale și al conducerii administrativ-teritoriale în administrarea patrimoniului și în asigurarea condițiilor pentru desfășurarea în bune condiții a procesului de învățământ creștea simțitor.

După această trecere a patrimoniului, subfinanțarea de mulți ani a învățământului a fost mai vizibilă în calitatea și cantitatea bazei materiale a învățământului preuniversitar. Din analiza datelor investiționale la nivel local, a rezultat că majoritatea obiectivelor, și în primul rând cele amplasate în zone defavorizate, sărace sau în localități mici, nu se pot realiza pe baza finanțării în exclusivitate din bugetul local. Din cauza lipsei resurselor de finanțare la nivel local, cu puține excepții, execuția obiectivelor și a lucrărilor începute cu mulți ani înainte a fost sistată, fără a se putea lua măsurile de conservare necesare, fapt ce a avut consecințe nefaste asupra construcțiilor, iar de dezvoltare nici nu putea fi vorba.

Până în anul 2005 puține lucrări s-au finalizat, s-au numărat acele obiective aflate în stadii avansate de execuție care nu mai necesitau fonduri importante pentru punerea în funcțiune și care erau amplasate, în general, în municipii cu posibilități de mobilizare a resurselor financiare.

Începând cu 2006, ministerul a elaborat programe distincte pentru fiecare tip de problemă din învățământul preuniversitar, din care se pot enumera: pentru îmbunătățirea, modernizarea și dezvoltarea bazei materiale a școlilor, începând cu ciclul primar și continuând cu cel gimnazial, liceal și postliceal, pentru educația timpurie, grădinițe, de dotare cu utilități, pentru școli de arte și meserii,

pentru campusurile școlare, granturi pentru școli și, nu în ultimul rând, informatizarea unităților de învățământ preuniversitar. S-au analizat toate datele tehnice ale fiecărui obiectiv, respectiv lucrările necesare stadiului execuției, precum și informațiile economice. Un prim criteriu de eligibilitate a fost acela de a include în finanțare obiectivele începute în anii anteriori și care se pot finaliza cu prioritate până la începerea anului școlar.

Menționăm că la nivelul ministerului nu există o evidență a unităților de învățământ pe criterii politice, singurul criteriu fiind necesitatea, reieșită din teritoriu, acolo unde se impune efectuarea de lucrări, în primul rând pentru a nu pune în pericol viața și siguranța copiilor, și apoi pentru dezvoltarea bazei materiale.

În conformitate cu prevederile Legii învățământului, ministerul poate aloca din bugetul propriu fonduri pentru finanțarea, pe bază de hotărâre de guvern, a unor programe anuale sau multianuale de investiții, modernizare și dezvoltare a bazei materiale. Astfel: începând cu anul 2001 a fost aplicată această prevedere a legii și s-au alocat, timid, 1.600.000 de RON pentru cinci lucrări de investiții, din care 1.040.000 pentru două obiective de investiții noi și 560.000 de RON pentru 3 lucrări de reabilitare.

În anul 2002 au fost cuprinse în finanțare 100 de lucrări cu suma de 17.410.000 RON. În anul 2003 s-a alocat suma de 8.990.000 RON, iar în anul 2004 — 9.319,000 de lei. Se vede astfel o reducere față de 2002.

Rezumând, în perioada 2001—2004 s-au alocat pe bază de hotărâre de guvern 37.319.000 RON pentru 274 de lucrări.

În anul 2005 a continuat această finanțare pe un buget constituit în 2004 de partidul dumneavoastră, în care au fost finanțate 110 lucrări cu suma de 9.819.000 RON.

În anul 2006 s-au finanțat, față de cele 110 în anul anterior, 6.111 lucrări cu suma de — în loc de 9.800.000 — 904.000.000 RON, din care pentru obiective de investiții 144.000.000.

În anul 2007 s-au finanțat 10.961 de lucrări cu suma de 1.965.790.000 de RON, din care 2.010 obiective de investiții cu suma de 713.000.000.

În anul 2008, până în prezent, s-a alocat suma de 1.642.342.000 RON și, evident, vom mai continua.

Astfel, în perioada 2005—2008 s-a alocat, pe bază de hotărâre de guvern, suma de 4.522.354.000 lei, pentru 25.421 de lucrări.

Comparați, încă o dată vă citesc, perioada 2001—2004, când, față de cele 4.522.000.000, atunci ați alocat 37 de milioane pentru 274 de lucrări. Făcând o comparație a celor două perioade, rezultă că suma alocată pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat în perioada 2005—2008 a fost de 122 ori mai mare decât în perioada când ați guvernat, iar numărul lucrărilor a fost de aproape 100 de ori mai mare.

În urma inundațiilor care au avut loc în perioada iulie — august, vreau să vă spun că aproape și Domniilor Voastre vi se pare de necrezut, dar este purul adevăr, în urma inundațiilor care au avut loc în perioada iulie — august 2008 au fost afectate și unele clădiri din învățământ.

Astfel, pentru cele 7 județe calamitate s-a alocat prin hotărâre a Guvernului, pentru toate obiectivele afectate, suma de 8.063.000 de lei pentru repararea a 78 de clădiri. Astfel, datele prezentate sunt elocvente pentru a demonstra interesul Ministerului Educației pentru îmbunătățirea, modernizarea și dezvoltarea bazei materiale a unităților de învățământ preuniversitar de stat, bază aflată în proprietatea consiliilor locale.

Procesul descentralizării sistemului de învățământ preuniversitar

Descentralizarea reală și efectivă a constituit o prioritate a Ministerului Educației, iar argumentul de necontestat în această privință este faptul că proiectul strategiei pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate în învățământul preuniversitar 2008—2013 este elaborat și în circuit de obținere a avizelor necesare pentru promovarea sa ca hotărâre de guvern.

Accesul sporit la educație și eliminarea diferențelor dintre educația din mediul rural și urban

În ceea ce privește accesul sporit la educație, șanse egale de atingere a succesului personal și eliminarea diferențelor dintre educația din mediul rural și cel urban, Ministerul Educației a acționat în mai multe direcții. În primul rând, investiții în dotări ale unităților de învățământ: au fost dotate laboratoare și cabinete școlare din 4.805 școli gimnaziale și școli de arte și meserii, 1.491 de licee, colegii și grupuri școlare și 156 de școli speciale. Au fost achiziționate materiale, echipamente și aparate sportive pentru 4.848 școli primare, gimnaziale și școli de arte și meserii, 1.491 licee, colegii și grupuri școlare și 156 școli speciale, precum și pentru cele 70 de cluburi sportive școlare și 11 centre naționale de excelență. Învățământul vocațional de artă a beneficiat de suma de 6.386.000 RON pentru achiziții de materiale specifice în 39 de licee de artă, 11 școli cu program de artă și 62 de unități de învățământ cu program de artă.

Pentru actualizarea și îmbogățirea fondului de carte a fost utilizată suma de 35 milioane RON în 8.000 de grădinițe, școli primare, gimnazii, licee etc.

Eficientizarea rețelei școlare, respectiv comasarea școlilor De ce se restructurează rețeaua școlară? Iată argumentul care ar trebui să fie cunoscut depunătorilor moțiunii, din moment ce ideea de comasare a școlilor a apărut în timpul guvernării dumneavoastră, exact pentru a asigura accesul egal la o educație de calitate.

Nu există niciun program al Ministerului Educației de comasare sau desființare de școli din mediul rural sau urban. Reamintim autorilor moțiunii că există o lege a învățământului în vigoare cu mult înaintea începerii mandatului meu, care prevede că doar unitățile de învățământ având 200 de elevi, respectiv 100 de preșcolari, pot avea personalitate juridică. Ca atare, unitățile de învățământ cu efective mai mici de elevi nu au fost desființate, ei, elevii, și cadrele didactice funcționează în continuare în aceleași locații, dar școlile respective nu mai au personalitate juridică și au devenit structuri ale celor mai mari.

Acolo unde unitățile de învățământ nu îndeplineau condițiile normale de funcționare, elevii au fost duși în școli care să asigure calitatea educației, fiind asigurat, de altfel, și transportul școlar.

Un răspuns foarte important în rezolvarea acestei probleme îl constituie și programul de campusuri școlare și școli de arte și meserii. Așa cum greșit ați afirmat că ați auzit

de el de abia anul acesta, cel puțin ca membri ai Comisiei de educație ar fi trebuit să cunoașteți faptul că el a început cu finanțarea celor 84 de campusuri școlare și 84 de școli de arte și meserii încă din vara anului trecut. Mi se pare incredibil pentru membrii Comisiei de educație să nu cunoască acest lucru!

Reorganizarea rețelei școlare a condus la scăderea numărului cadrelor didactice necalificate, prin încadrarea la nivelul unităților de învățământ cu personalitate juridică. Raportat la numărul total al cadrelor didactice, personalul didactic necalificat are o pondere foarte mică, procentul fiind sub 5%.

În anul școlar 2007—2008, numărul de norme didactice ocupate cu personal didactic fără studii corespunzătoare postului a scăzut cu 771 de norme față de anul școlar precedent. Ca să aveți o idee mai clară, dacă în anul școlar 2004—2005 aveam în cifre absolute 12.309 angajați fără studii, ca personal didactic, fără studii corespunzătoare, acesta reprezenta un procent de 4,64% din totalul de cadre didactice, în anul școlar 2007—2008 am avut doar 10.707, reprezentând 4,09%. În ceea ce privește suplinitorii, predomină suplinitorii calificați. Raportat la numărul total al cadrelor didactice, personalul fără studii corespunzătoare postului are o pondere foarte mică.

Pentru anul școlar 2008—2009 estimăm o reducere a numărului de suplinitori față de anul școlar trecut, întrucât, din analiza comparativă a rezultatelor repartizărilor pe posturile titularizabile în anii 2007 și 2008, reiese faptul că în anul 2007 au fost repartizați pe posturile titularizabile 6.455 de candidați, iar în anul 2008 au fost repartizați pe alte posturi titularizabile 8.404 candidați, astfel aproape 2.000 de profesori în plus au fost titularizați față de anul trecut.

Faptul că în nicio unitate de învățământ din mediul rural nu există personal didactic 100% calificat, evident, nu se confirmă. Este unul dintre cele mai mari neadevăruri din această moțiune.

În anul școlar 2007—2008 au existat cel puțin 700 de unități de învățământ cu personalitate juridică din mediul rural încadrate sută la sută cu personal didactic calificat.

Continuarea derulării proiectului pentru mediul rural, a cărui componentă, parteneriatul social, mișcarea pentru educație, educatori, elevi, părinți, s-a concentrat pe îmbunătățirea accesului elevilor din școlile din mediul rural la un învățământ de calitate. În cadrul programului, 3.076 de consilii de administrație au beneficiat de facilitare pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare educațională la nivel local, 6.964 de unități școlare au beneficiat de pregătire în elaborarea și implementarea de proiecte și s-au finanțat 1.537 de granturi.

Ridicarea calității actului educațional, elaborarea standardelor de evaluare

Cu privire la elaborarea standardelor de evaluare, vă informez că acestea, pentru clasele a IV-a, a VIII-a și a XII-a, există în sistem încă din anul 2003, timp care ar fi trebuit să fie suficient pentru semnatarii moțiunii să afle acest lucru.

De asemenea, dacă respectivii ar fi consultat programele școlare, ar fi constatat că obiectivele-cadru, competențele generale de la nivelul curriculumului se află în consonanță cu standardele. Atât programele pentru examenul de bacalaureat, cât și cele pentru tezele cu subiect unic se raportează la aceste standarde, întrucât au drept unic referențial curriculumul național.

Tezele unice și examenul de bacalaureat

Introducerea tezelor cu subiect unic nu reprezintă o noutate absolută pentru sistemul educațional românesc. Este o încercare de a unifica sistemul de evaluare prin apropierea de normalitate a examenelor, care, transformate în evenimente mediatice și populiste, nu fac decât să accentueze stresul elevilor și al părinților. Transformarea fostelor teste naționale în activități școlare obișnuite, dar sistematice, riguroase, contribuie la diminuarea percepției de școală grea în care miza examenelor la 13-14 ani, înainte de finalizarea învățământului obligatoriu, este disproporționată.

De altfel, ideea în sine nu-mi aparține, dar ceea ce am făcut a fost să organizăm mai bine, să perfecționăm modul de desfășurare a acestora prin introducerea de proceduri specifice, riguroase. De aceea au fost continuate cursurile de formare pentru evaluare destinate cadrelor didactice inițiate în anul școlar 2006-2007, prin acreditarea unui program național de dezvoltare a competențelor de evaluare ale cadrelor didactice în curs de derulare, primii 453 de absolvenți realizând în prezent, la rândul lor, activități de formare. Dacă înainte de desfășurarea tezelor cu subiect unic acuza principală a fost aceea că se va ajunge la o creștere artificială a notelor și a mediilor, realitatea demonstrează că rezultatele sunt comparabile cu cele care se obțineau la testele naționale, stresul fiind în schimb mult mai mic și se încadrează perfect în curba lui Gauss.

Revenind la situația examenelor, în general, a vorbi despre încurajarea furtului înseamnă a acuza un sistem întreg, o întreagă categorie socioprofesională, căreia noi, cei prezenți în această sală, fie îi aparținem, fie îi datorăm respect și cuviință sau recunoștință.

Pentru prima dată în 19 ani s-au luat măsuri împotriva celor care nu și-au respectat obligațiile profesionale, tocmai pentru a asigura calitatea și corectitudinea evaluării. De ani de zile vorbeam despre asemenea cazuri, dar nimeni nu a avut curajul să recunoască și să facă ceva în acest sens.

În ceea ce privește examenul de bacalaureat, nu numai în mandatul meu s-au vândut subiectele la proba scrisă, în piața publică. De asemenea, nu eu am decis publicarea subiectelor pe website, dar am decis păstrarea acestui mod de a le comunica.

Criticile vehemente față de tendința fiecărui ministru de a nega și a modifica acțiunile predecesorului m-au determinat să mă preocup mai degrabă de îmbunătățirea cadrului organizatoric și de punerea în practică fără sincope a acestuia. Nu veți găsi modificări sau schimbări făcute în educație în acest 1 an și 4 luni.

Așadar, în acest an școlar, bacalaureatul nu a avut nicio deficiență majoră în organizare, iar rezultatele elevilor se înscriu în tendința celor din anii precedenți, fiind chiar cu câteva procente, nu multe, ca rezultate, mai mici decât cele din anul precedent, ceea ce nouă ne arată că exigența și corectitudinea evaluării s-a apropiat de ceea ce ne-am dori.

Afirmațiile din moțiune se referă în mod tendențios la evenimentele din vara anului 2006, legate de furtul subiectelor de istorie și de așa-zisa cumpărare a subiectelor de limbă și de literatură română în piață.

Pentru cazurile în care s-a încălcat legislația de către cadre didactice s-au aplicat sancțiuni administrative, și în cazurile grave s-a apelat la justiție.

Astfel, în timpul desfășurării examenului, din cauza neîndeplinirii atribuțiilor care le reveneau, au fost sancționate un număr de 93 de cadre didactice, membri ai comisiei de bacalaureat, dintre care un președinte, un vicepreședinte, un secretar, 4 membri ai comisiilor din centrele de examen, 4 examinatori pentru proba practică și 82 de profesori asistenți.

Procesul de descongestionare a conținutului manualelor și a programelor școlare și proiectarea procesului de învățământ pe bază de competențe

Afirmația conform căreia sistemul de învățământ are probleme de conținut, curriculumul trebuia orientat pe formarea de competențe, pe dezvoltarea capacității creative și de inovare, demonstrează necunoașterea documentelor reglatoare care se aplică în cadrul curriculumului național în învățământul preuniversitar românesc.

Orientarea curriculumului pe formarea de competențe, pe dezvoltarea capacității creative și de inovare este menționat în mod explicit în documentele reglatoare elaborate și aprobate de Ministerul Educației, planuri-cadru și programe școlare în vigoare. Acest lucru se întâmplă deja de câțiva ani, dar, se pare, nu suficient de mulți pentru autorii moțiunii.

La data de 15 mai a.c. s-a finalizat și revizuirea programelor școlare. Astfel, acest proces realizat pentru clasele între a V-a și a VIII-a, declanșat în anul 2007, a implicat mai multe etape la care au participat cadre didactice din toate județele țării care predau în învățământul gimnazial.

La pagina 5 a moțiunii simple se specifică faptul că problema manualelor, deși sensibilă, nu a intrat în preocupările ministerului. Semnalăm faptul că, din contră, problematica manualelor școlare a reprezentat una dintre prioritățile Ministerului Educației. În perioada 2005—2007 au fost evaluate și aprobate, pe baza criteriilor, 892 de manuale școlare, din care doar în 2007, 251.

## Formarea competențelor digitale

În ceea ce privește necesitatea formării abilităților utilizării tehnologiei informațiilor, un obiectiv major al Ministerului Educației îl reprezintă integrarea efectivă a tehnologiei informațiilor și comunicațiilor în sistemele de educație și formare. Ministerul Educației a continuat Programul guvernamental SEI — Sistemul Educațional Informatizat, lansat în anul 2001, numai că de data aceasta am ales nu să o facem prin încredințare directă, precum primele patru etape ale programului, ci prin licitație publică.

Proiectele ministerului în domeniu încearcă să apropie conținutul curriculumului național de cerințele pieței muncii. Astfel, în cadrul colaborării cu Firma „Oracle” România, în anul 2007 au fost formate 502 cadre didactice, și în anul 2008 un număr de 700 de profesori pentru predarea modulului Baze de date, inclus în curriculum național la disciplina informatică.

Preocuparea Ministerului Educației în dezvoltarea domeniului abilității digitale s-a materializat în elaborarea a două proiecte strategice în cadrul programului pe fonduri structurale europene, proiecte care vizează atât elevii, cât și formarea cadrelor didactice, instruirea în societatea cunoașterii — Intel Teach și instrumente digitale pentru ameliorarea calității evaluării în învățământul preuniversitar. Vorbind despre cheltuirea fondurilor europene, pot să vă spun că Ministerul Educației, pentru cei care nu știți, este ministerul numărul 1 în ceea ce privește absorbția acestora. La ora aceasta, programele și proiectele depuse de instituțiile din subordinea ministerului și în colaborare cu ministerul, pe bani europeni, consumă banii alocați Ministerului Educației pentru anul 2010. Avem convingerea că vom cheltui toată suma și chiar vom cere mai mult de la cei care nu vor apuca până în 2013 să-și cheltuiască acești bani.

Nu în ultimul rând, vreau să vă aduc în vedere Programul guvernamental „Un desktop pentru fiecare elev de clasa a IX-a și a X-a”, program pentru care ordonanța de urgență se află încă în Parlament și voi vorbi despre ea puțin mai târziu.

Măsuri de prevenire a abandonului școlar și de susținerea școlarizării

Ministerul Educației a inițiat și derulează programe educaționale destinate reducerii abandonului școlar și susținerii participării școlare a elevilor din întregul sistem de învățământ preuniversitar.

Pentru transportul școlar, în funcție și de reorganizarea rețelei școlare, doar în mandatul meu s-au achiziționat 1.840 de microbuze.

Vă reamintesc că România are puțin peste 3.200 de unități administrativ-teritoriale. În măsura în care și inspectoratele ar fi raportat corect, anul acesta am fi adus microbuze peste tot. Așa, cu deficiențele de rigoare din sistem, o vom face la începutul anului viitor, dar toată lumea care are nevoie de microbuz are sau va primi, cel puțin la începutul anului viitor.

Decontarea contravalorii transportului pentru elevi, asigurarea rechizitelor școlare gratuite pentru elevii care provin din familii cu venituri reduse, am avut, în 2007, 775.000 de beneficiari.

Asigurarea ajutorului financiar de 200 de euro pentru stimularea achiziției de computere pentru elevi — am avut în anul școlar 2007—2008 35.000 de beneficiari.

Asigurarea Programului național „Bani de liceu” — prin care dăm 1,8 milioane lei vechi bursă elevilor care provin din familii defavorizate.

Extinderea programului „Cornul și laptele”, despre care am vorbit, la nivelul învățământului gimnazial, continuarea derulării programelor PHARE, inițierea și dezvoltarea programelor pentru copiii ai căror părinți muncesc în străinătate.

De asemenea, derularea programelor destinate informării și formării părinților în domeniul nevoilor educaționale ale copiilor, al consecințelor abandonului școlar și al modalităților de susținere a participării școlare a propriilor copii.

Conduita civică și prevenirea violenței

Ministerul Educației a inițiat și derulat o serie de programe și acțiuni menite să diminueze dimensiunea fenomenului violenței, în prezent aflându-se în etapa de implementare a strategiei cu privire la reducerea fenomenului violenței în unitățile de învățământ preuniversitar.

În baza ordinului comun al Ministerului Educației și al Ministerului de Interne și Reformei Administrative, există o bună colaborare între unitățile de învățământ, unitățile de poliție locale și unitățile de jandarmi, în vederea asigurării siguranței civice în proximitatea și în incinta unităților școlare.

Educația permanentă, programele de perfecționare și formare continuă a cadrelor didactice, derulate în ultimii ani, se subscriu strategiei Ministerului Educației, focalizată pe asigurarea calității, a descentralizării sistemului preuniversitar și sunt în perfectă concordanță cu politicile Uniunii Europene în domeniul formării și dezvoltării cadrelor didactice și formatorilor.

În 2007, am realizat următoarele: programe de obținere a gradelor didactice, 20.345 de cadre didactice au fost înscrise pentru susținerea definitivării în învățământ sau pentru obținerea gradelor didactice I sau II, din care, pentru 18.306 persoane, gradele didactice au fost validate prin ordin al ministrului. De asemenea, din acestea, 97 de grade didactice au fost date pe baza conferirii titlului științific de doctor.

Programe de perfecționare periodice — 37.000 de cadre didactice au parcurs 186 de programe de perfecționare acreditate de către CNFP, programe prioritare ale ministerului — 16.831 de profesori, și programe din oferta de formare a caselor corpului didactic — 188.236 de participanți la 1.798 de cursuri avizate de Ministerul Educației.

Pentru 2008 programul încă nu s-a încheiat, dar 1.449 de cadre didactice sunt planificate să participe la activități de perfecționare în continuare.

Așadar, preocupările pentru creșterea capitalului uman și creșterea competitivității prin formare inițială și continuă, invocate în moțiune, sunt obiective ale ministerului nu numai în derulare, ci implementate.

De asemenea, de la intrarea în vigoare a actelor normative prezentate anterior, sistemul creat și-a dovedit utilitatea și eficacitatea. Astfel, până în prezent au fost înregistrate următoarele rezultate: au fost autorizate la nivel național 42 de centre în domenii variate de activitate, tehnologia informației, educație și formare, comerț, asistență socială, construcții, construcții de mașini, cultură, industrie textilă, industrie alimentară.

Au fost certificați peste 300 de evaluatori. Peste 12.000 de persoane au beneficiat de facilitățile create de acest sistem, fiind evaluate și obținând calificarea competențelor dobândite pe alte căi decât cele formale.

Ministerul Educației, separat sau împreună cu Centrul Național de Formare Profesională a Adulților — CNFPA, a promovat prin activități diverse noul cadru legislativ, contribuind la informarea potențialilor beneficiari. Se pare că partidul care avea portofoliul educației la data aprobării documentelor de reglementare menționate a uitat că a semnat un asemenea ordin care stabilește cadrul legal pentru evaluarea și certificarea competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale.

Să știți, dragi colegi, că eu înțeleg preocuparea PSD pentru educație. Este firească. Aș fi fost fericit dacă datele pe care le-ați prezentat, măcar cea mai mare parte a lor, ar fi fost corecte, și această lucrare prezentată astăzi de dumneavoastră ar fi fost una cât de cât aproape de realitate. Nu vă bănuiesc de rea-credință, sunt convins că au fost date pe care nu le-ați cunoscut.

Eu nu cred, sincer, că au existat, în ultimii zece ani, miniștri, predecesori de-ai mei, miniștri ai educației, care au fost mânați de rea-credință sau nu s-au implicat. Pur și simplu, acelea au fost resursele pe care le-au putut gestiona la acea dată și sunt convins că le-au gestionat cu bună-credință și cu dragoste față de sistem, numai că acele resurse nu erau atât de multe pe cât ne-am fi dorit.

Dacă astăzi, și v-am prezentat aceste date, avem atâtea resurse, sunt două cauze pe care trebuie să le menționez neapărat: prima este cota unică, măsură care a generat resurse, iar a doua cauză este premierul Călin PopescuTăriceanu, care a considerat că împărțind aceste resurse primordial educației onorează cu adevărat sintagma: educația — prioritate națională.

Vă mulțumesc foarte mult și închei prin a vă spune, apropo de cererea de demisie pentru mine, către colegii parlamentari din PSD, poate vorbiți cu colegii dumneavoastră din Comisia pentru educație de la Senat, care au votat împotriva ordonanței de urgență care dă un desktop fiecărui copil din clasa a IX-a și a X-a. Eu am speranța că, în plen, Senatul va revizui și va schimba acest raport negativ al Comisiei pentru educație, mai ales în condițiile în care Comisia pentru buget, finanțe a Senatului, care este recunoscută pentru rigoare, a dat un raport pozitiv.

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimate domnule ministru, n-am vrut să vă întrerup, pentru că vorbiți pentru învățământ, dar ați epuizat și timpul de după, și timpul PNL-ului. Sper că ați făcut-o în folosul învățământului.

## Încep dezbaterile.

Vă informez că s-au înscris la cuvânt: din partea Partidului Social Democrat, doamna Ecaterina Andronescu, doamna Lia Olguța Vasilescu și Alecsandru Știucă; din partea Partidului Național Liberal, domnii Ioan Ghișe și Horia Victor Toma; din partea PD-L-ului, Valeriu Tabără, Gabriel Sandu; din partea PRM-ului, domnul Paul Magheru și, dacă-i rămâne timp, domnul Adrian Moisoiu; din partea Partidului Conservator, Mircea Costache, iar din partea minorităților naționale, domnul Slavomir Gvozdenovici.

Are cuvântul doamna Ecaterina Andronescu.

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

Domnule președinte, Domnule ministru,

## Stimați colegi,

Este un moment important dezbaterea noastră de astăzi, pentru că ea vine la începutul unui nou an de învățământ și eu cred că este declanșată cu bună-credință, pentru că, după opinia mea, educația este factorul strategic al dezvoltării durabile. Nicio țară nu-și poate permite să abandoneze acest important factor, cu atât mai mult cu cât, de asemenea, sunt conștientă și convinsă de faptul că inteligența este singura resursă inepuizabilă și ea este și cea care poate să ajute România să micșoreze decalajul față de alte țări dezvoltate ale lumii.

Așadar, domnule ministru, de la aceste considerente am pornit atunci când am declanșat această dezbatere pe principalele probleme ale sistemului de învățământ.

V-am ascultat cu atenție și vă mărturisesc, ca un slujitor al școlii ce mă consider, că am încercat să vă găsesc scuze pentru ce totul este perfect în sistemul de învățământ. Poate că sunteți foarte tânăr, și acest lucru vi l-am spus și atunci când ați fost învestit ca ministru. Poate că nevenind din

sistem și neavând suficient timp să cunoașteți sistemul, toate aceste lucruri v-au determinat să apreciați că sistemul este perfect și că nimic nu mai trebuie realizat în sistem.

În realitate, trebuie să constatăm o creștere continuă a decredibilizării sistemului, și acest lucru este cel care mă îngrijorează, și nu numai pe mine mă îngrijorează, ca slujitor al școlii. În primul rând, îi îngrijorează pe părinții care-și trimit copiii în școală și care trebuie să fie convinși că acolo au de ce să-și trimită copiii, că au și ce și de la cine învăța.

În același timp, trebuie să recunoaștem că sistemul de educație este în toată lumea unul dintre cele mai dinamice sisteme. Nu putem să așteptăm să treacă vremea fără să introducem în sistem proiectele de care el are nevoie, în așa fel încât să dea resursele umane performante, care să dea în viața economică și în dezvoltarea fiecăruia performanța de rigoare.

De aceea, am să spun cu toată convingerea că sistemul românesc de învățământ are în acest moment o problemă de conținut, că trebuie neapărat revăzut conținutul integral — de la grupa pregătitoare, dacă vreți, și până la ultima clasă de liceu, și că această revedere trebuie făcută pe baza unei strategii, a unei viziuni de dezvoltare a sistemului de învățământ.

Mulțumesc.

Ați consumat 15 minute din timpul afectat Partidului Social Democrat.

Are cuvântul domnul Ioan Ghișe, din partea Partidului Național Liberal.

## **Domnul Ioan Ghișe:**

Domnule președinte de ședință,

Stimate doamne și stimați domni colegi deputați,

Pentru problema în discuție, problema sistemului românesc de învățământ, am putea avea în vedere următoarele tipuri de propuneri: realizarea unui acord politic al partidelor parlamentare și partenerilor sociali pentru susținerea pe termen lung a unei viziuni, a unei strategii și a programelor naționale multianuale pentru dezvoltarea învățământului românesc; realizarea unui acord politic privind salarizarea în sectorul bugetar și în sistemul de învățământ, în particular; dotarea fiecărui elev din România și a fiecărui cadru didactic cu câte un laptop, pe care să poată desfășura programe educaționale și conectarea la internet; realizarea unui acord politic pentru o strategie națională de atragere maximală a fondurilor europene pentru dezvoltarea resurselor umane; promovarea unei legi-cadru privind creșterea capacității administrative, a performanțelor și instituțiilor publice; și, nu în ultimul rând, promovarea metodelor moderne de management organizațional și, respectiv, management de proiect.

Pactul național pentru educație, semnat în 5 martie 2008, este rezultatul unei presiuni politice și mediatice deosebite, care s-a desfășurat pe timp de mai mulți ani. Bine ar fi fost ca un astfel de document să fi fost semnat la începutul mandatului.

În 14 iunie 2005, în Parlament se propunea: realizarea unui acord național privind strategia de dezvoltare a învățământului românesc pentru următorii 20 de ani, fundamentarea acestei strategii pe viziunea asupra evoluției României și pe seturi de principii și valori care se constituie în standarde ale națiunilor lumii civilizate; aplicarea în sistemul de învățământ a metodelor societății educaționale și ale societății informaționale; proiectarea în învățământul de stat a specialităților profesionale, în funcție de prognozele necesarului de resurse ale economiei naționale și ale cererilor viitoare de pe piața muncii, reconsiderarea importanței și rolului disciplinelor umaniste pentru fundamentarea educației copiilor și tinerilor, bazate pe principii și metode ale eticii și moralei, crearea unui plan național pentru garantarea posibilității fiecărui copil și tânăr de a deține un computer și asigurarea șanselor de instruire în domeniul tehnologiei informaționale, definirea și crearea standardelor de calitate în domeniul învățământului, pentru a fi compatibile cu cele ale națiunilor civilizate. Așa ceva se propunea la început de mandat.

Mulțumesc, domnule coleg.

Ați consumat 9 minute din timpul alocat Partidului Național Liberal.

Are cuvântul în continuare domnul Cezar Preda, din partea Partidului Democrat Liberal.

Permiteți-mi să vă amintesc că aveți 12 minute în total.

## **Domnul Cezar Florin Preda:**

Domnule președinte, Domnule ministru,

## Stimați colegi,

Eu am să fiu foarte scurt, pentru că aș vrea să tratăm și punctual modul în care s-au gestionat până la urmă fondurile pentru învățământ.

Ne-a vorbit aici domnul ministru de microbuze și ne-a spus că a adus 1.860 și mai aduce la începutul anului tot ce are nevoie țara asta. Da, domnule ministru, numai că din câte am văzut eu din presă, le-ați adus în primul rând acolo unde ați vrut dumneavoastră și acolo unde vreți să vă asigurați victoria în alegerile din noiembrie, și asta, vorbind pe cifre: câte ați adus în colegiul în care candidați dumneavoastră? Ăsta este de fapt pragmatismul unor realizări.

Ne-ați spus dumneavoastră despre modul în care sunt repartizate fondurile pe localități. Vă rog să luați hotărârea de guvern, așa cum spun și semnatarii moțiunii, să vedeți unde ați dat banii și câți bani ați dat din cele 10.000 miliarde care s-au dat de Guvern pentru localitățile gestionate de oamenii dumneavoastră. Asta este realitatea. Sunt lucrări efectuate în școli deja și neplătite, iar ceea ce a arătat mass-media este clar, sunt școli în care se învață ca acum 100 de ani și școli care au primit bani de care chiar nu au nevoie acum, pentru că nu știu cum să-i gestioneze în ultimele zile.

Ați privit necesarul prin prisma, cred, prin numărul de stele de pe drapelul Uniunii Europene, că dacă ați fi privit cu realism, atunci ați fi văzut că necesarul este în altă parte!

Și am să fac acum o retrospectivă, domnule ministru, fără să vă supărați pe mine. Au fost miniștri ai învățământului din toate partidele, și aș începe cu Marga, m-aș duce la doamna Andronescu, m-aș duce mai departe la Miclea, la Hărdău, oameni de școală, care s-au chinuit în mandatele... în ultimele două mandate să spună guvernelor lor și șefilor de guverne cât de necesară este investiția în învățământ.

Dumneavoastră stați pe o grămadă de bani. Această grămadă de bani, votată și de Parlamentul României, s-a ajuns la ea și prin demisia unui ministru onorabil, singurul ministru care prin demisia sa a forțat alocarea celor 6% din PIB.

Are cuvântul domnul Paul Magheru, din partea Partidului România Mare.

## **Domnul Paul Magheru:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Se zice că cea mai bună improvizație este cea pregătită de acasă. După ce am citit moțiunea simplă, sincer să vă spun nu intenționam neapărat să iau cuvântul. Dar ca om de școală, ca profesor, nu puteam să nu mă folosesc de orice ocazie, de orice mișcare, de orice acțiune care este în favoarea învățământului, fie el preuniversitar, fie universitar, încât, oarecum, sunt pus într-o situație destul de neplăcută, aproape delicată, dar vreau să spun responsabilă totuși, de a susține o moțiune simplă, trebuie să recunosc, destul de subțire și nu foarte bine elaborată.

O susțin pentru foarte multe motive, dar nu înainte de a vă spune că mă descurc foarte greu în acest _El gran teatro del mundo,_ nu mai știu exact cum, o moțiune simplă PSD împotriva unui Guvern PNL, că de multe ori nu mai știu ce e teatru și ce e realitate!

Și, ca să nu fiu caraghios, mi-am punctat două-trei chestiuni absolut la obiect, și anume: în primul rând, după cum vă spuneam și știe toată lumea, ieri a avut loc deschiderea anului școlar preuniversitar. Din păcate, s-a politizat prea mult și nu e voie. În antichitate, pentru

încercările de pervertire a copiilor, să știți că oamenii erau obligați să bea cucută. Apoi, unii au fost, alții nu au fost, invocând tot felul de motive.

În ceea ce mă privește, am preferat să particip la un audit al Asociației Europene a Universităților și, din păcate, din moțiunea aceasta lipsesc cel puțin două cicluri, într-o vedere de ansamblu a învățământului nostru, a sistemului național de învățământ: este vorba despre masterate și despre doctorate.

Mai departe, ceea ce am constatat eu, într-adevăr, se spune în moțiunea aceasta simplă „Guvernarea de dreapta — un eșec pentru educație”. Guvernarea de dreapta. M-am străduit să mă gândesc care o fi fost cea de stânga sau care este cea de stânga, pentru că cel puțin PSD-ul este de centrustânga. Care o fi cea de stânga? Vă spun eu care este cea de stânga: cea de stânga probabil a fost cea comunistă, până în ʼ89.

Dar, din păcate, aici s-a greșit, și anume: absolut toți cei care s-au perindat la conducerea acestui Guvern au fost prea pripiți ori au subestimat învățământul românesc de până în ’89, ori, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, cu reforma în învățământ, îmi amintesc și am să încep chiar cu un onorabil ministru care a fost invocat aici, Andrei Marga... E adevărat că venea tot din partea dreaptă. Uite cum strică uneori dreapta, în sensul că-mi amintesc, de exemplu, deviza lui Marga era: „Reformă acum, reformă acum, cu orice preț!ˮ. A dat ordine, a dat instrucțiuni ș.a.m.d., dar nu mai urmărea nimeni cum se realizează în realitate. Au venit apoi alți miniștri, mai mult bărbați, însă, nu pentru că este colega noastră, dar cel puțin până acum, cea mai vrednică s-a dovedit a fi o femeie.

4 minute au mai rămas, domnule coleg. Ați consumat 8. Are cuvântul domnul Mircea Costache, din partea Partidului Conservator.

Mulțumesc.

Domnule Dumitriu, dacă aveți ceva de spus, vă rog să vă înscrieți la secretar, la cuvânt, și vă puteți manifesta liber.

Foarte mulți au ceva de spus, mai puțini sunt cei dispuși să asculte.

Domnule președinte, Onorat prezidiu, Domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor,

Problematica reală a sistemului național de educație este de o asemenea gravitate, încât nici în textul moțiunii, nici în luările noastre de cuvânt nu putem cuprinde starea de fapt în toată complexitatea ei.

De aceea, mă voi referi selectiv doar la câteva aspecte care pun în evidență lipsa de profesionalism, de coerență, de autoritate, la care se adaugă managementul defectuos al resurselor materiale și umane care au caracterizat nu numai mandatul actualului ministru, ci și al predecesorilor Domniei Sale, domnii Miclea și Hărdău.

Unii dintre concetățenii noștri, lucizi și cu spirit critic, observau după 1990 cum se degradează diferitele domenii ale vieții (agricultura, industria) și se întrebau când va veni și rândul învățământului, care se încăpățâna să reziste, în ciuda declinului întregii societăți.

Școala românească, cea mai curată bătaie de inimă a țării, continua să producă valori, să facă performanță și să-și îndeplinească misiunea sacră de ridicare la lumina cunoașterii a tuturor copiilor din România.

Dar, mai ales o dată cu preluarea guvernării în 2004 de către Alianța DA, inevitabilul s-a produs. Sistemul a intrat... pe făgașul normalității. Au început să apară profesori agresați de elevi, idile între elevi și profesori, agape deșănțate, bătăi între elevi — unele cu deznodământ tragic —, atacuri ale unor grupuri infracționale asupra școlarilor etc.

Concomitent însă balastul informațional și bulversarea ierarhiei valorilor au supraaglomerat manualele, în timp ce proasta salarizare a alungat din sistem dascăli autentici, ducând inevitabil la sporirea numărului suplinitorilor, a improvizațiilor și a incompetenței, în special în mediul rural, de unde abia vreo doi elevi dintr-o sută mai ajung în învățământul superior, și asta nu numai din cauza slabei pregătiri, în ciuda faptului că, chiar și în învățământul superior, exigențele au scăzut continuu, principala stavilă pentru copiii săraci fiind lipsa locurilor în cămine, chiriile mari, diminuarea locurilor finanțate de la buget, costul hranei, celelalte cheltuieli aferente.

Are cuvântul domnul Slavomir Gvozdenovici.

## Domnule ministru,

## Domnule președinte,

## Domnilor colegi,

La începutul mandatului, Grupul parlamentar al minorităților naționale și-a asumat responsabilitatea de a acorda sprijin parlamentar, în Camera Deputaților, Guvernului. Doresc să subliniez că ne-am ținut de cuvânt și în perioada Coaliției, și atunci când Guvernul a devenit minoritar. Din păcate, unele instituții ale Guvernului nu au respectat această înțelegere, mai ales în teritoriu. De aceea, ne confruntăm cu o serie de probleme, în teritoriu, în procesul de învățământ în limba maternă sau în predarea religiei specifice fiecărei minorități naționale.

Numărul mai mic de școli la începutul fiecărui an școlar, lipsa acută de manuale, organizarea neadecvată a procesului de învățământ în limba maternă sunt astăzi unele dintre cele mai mari probleme ale minorităților naționale din țara noastră.

În declarația politică de săptămâna trecută am dat un exemplu trist al comunității sârbe în comuna Socol, unde a studiat 8 clase în limba maternă și marele campion Miodrag Belodedici, cu localitățile Socol, Slatița, Câmpia, unde, după

17 ani, religia nu mai este predată de preoții care aparțin Bisericii Ortodoxe Sârbe din țara noastră, deși localitățile respective au în proporție de 80% sau mai mult locuitori de etnie sârbă, iar cele trei biserici ortodoxe și cele două mănăstiri ortodoxe provin din secolul al XIII-lea și aparțin Bisericii Ortodoxe Sârbe din țara noastră, neîntrerupt.

Este de apreciat efortul Guvernului, mai ales cel material, pentru reabilitarea și modernizarea școlilor din țara noastră, dar când aceste hotărâri și eforturi nu sunt respectate în teritoriu în totalitate, în cazul localității Măceș din orașul Moldova Nouă și ar fi alte exemple, ce să credem?! Ce să credem când nici prevederile exacte votate prin bugetul de stat nu sunt respectate, iar astfel de exemple sau asemănătoare ar putea să dea, din păcate, mulți colegi din Grupul parlamentar al minorităților.

La fiecare început de an școlar, noi, minoritățile naționale, ne trezim cu mai puține școli, prin aplicarea oarbă a prevederilor Legii învățământului, neluându-se în seamă realitatea tristă și tragică, din păcate, că nu vom avea, minoritățile din România, mai mulți elevi, ci numai mai puțini.

Vă mulțumesc. Stimați colegi, Începem turul doi al discuțiilor.

Aș ruga șefii grupurilor parlamentare să-și invite colegii să mai rămână în sală, pentru a putea, la sfârșitul dezbaterilor, să și votăm moțiunea.

Dau cuvântul doamnei Lia Olguța Vasilescu, din partea Partidului Social Democrat.

## **Doamna Lia Olguța Vasilescu:**

## Domnule președinte,

Primele două minute vreau să nu le contabilizați în timpul de dezbatere al PSD-ului, pentru că vreau să dau un drept la replică unui coleg. Poate până atunci vine și domnul ministru în sală, să asculte ce avem noi de spus.

Pentru colegul care spunea aici că la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, sub mandatul meu, s-a blocat un anumit proiect de lege, cel care se referă la „Un laptop pentru fiecareˮ, vreau să-i spun că pe mine nu m-a convins niciodată acel proiect de lege. Mie-mi miroase a tun financiar, și, când îmi miroase a tun financiar, nu vreau să votez ceva care ar putea aduce prejudicii bugetului României. Era vorba de o sumă foarte mare de bani pentru niște jucării, pentru că nu putem să le numim laptop-uri, care nu aveau niciun fel de garanție din partea firmei care le fabrica, și eu am vorbit atunci și cu domnul premier Tăriceanu și cu colegul nostru care era inițiatorul proiectului că, dacă este un proiect atât de bun pe care și-l asumă PNLul, ar fi foarte bine să se dea o hotărâre de Guvern, să și-l asume ei prin hotărâre de guvern, nu cu mâna noastră, a parlamentarilor, să votăm un tun financiar.

Și, acum, aș vrea să revin la oile noastre.

Domnule ministru, mă bucur că ați revenit.

Stimați colegi, din păcate, timpul extrem de scurt pe care-l am la dispoziție nu-mi permite să ating decât telegrafic anumite probleme din învățământ, pe care, în parte, le-au atins antevorbitorii mei și la care mă așteptam să le rezolve până acum domnul ministru.

Pe actualul ministru, pe domnul Cristian Adomniței, vă mărturisesc sincer că l-am susținut la începutul mandatului. M-am gândit că este tânăr, că poate să aducă un anumit dinamism într-un minister anchilozat de multe ori și mă așteptam la o reacție rapidă față de anumite probleme care puteau să se rezolve rapid.

O primă problemă care putea fi rezolvată era birocrația din sistemul de învățământ. Se putea rezolva în 5 minute, cerându-le, practic, unor funcționari din minister să facă acest lucru. Funcționarii respectivi, ca să-și justifice de multe ori salariile, au venit și au cerut profesorilor anumite fișe, să completeze mii de fișe, fișe de evaluare periodică, de evaluare predictivă și așa mai departe, care consumă foarte mult timp, foarte mulți nervi profesorilor și care nu au niciun fel de relevanță pentru sistemul educațional. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul Horia Victor Toma, care mai are 7 minute.

## **Domnul Horia Victor Toma:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Stimați colegi,

Vă vorbesc din calitatea de profesor cu o activitate de 27 de ani în domeniul învățământului și, din această poziție, am sprijinit întotdeauna în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților toate acele inițiative ale colegilor de la toate partidele care vizau îmbunătățirea sistemului de învățământ, îmbunătățirea nivelului de

salarizare a profesorilor și, nu în ultimul rând, îmbunătățirea condițiilor în care-și desfășoară activitatea copiii noștri.

Tot în această calitate de profesor, am corectat, în viața mea, în jur de câteva zeci de mii de teze și câteva zeci de mii de extemporale și, fiind profesor de fizică, nota se compunea din notarea conținutului științific, dublată de notarea modului de redactare. Și vreau să vă spun de la bun început că acest material pe care-l analizăm astăzi din partea mea nu poate primi notă de trecere. Și am să mă explic foarte succint și am să vin, în primul rând, în ceea ce privește problema fundamentală de redactare. Se vorbește despre o guvernare de dreapta, un eșec pentru educație.

Deci, ca orice om care citește cuvântul „educație”, înțeleg că aici vorbim și despre educația în sistemul învățământului preuniversitar și despre educația în sistemul universitar. Dar nu se face nicăieri nicio referire la învățământul universitar. Mai mult, la doleanțele pe care în final semnatarii le adresează, se numără destituirea ministrului educației și a secretarului de stat de la învățământul preuniversitar. De aici pot să înțeleg două lucruri: fie, pe de o parte, înseamnă că în învățământul universitar lucrurile merg perfect și nu există nimic negativ de criticat, și nu există nimic de îmbunătățit, sau semnatarii moțiunii nu sunt preocupați în niciun fel de învățământul universitar și lucrul acesta ar fi trist, pentru că în rândul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat se numără reputați profesori din învățământul preuniversitar și acest document jignește profund învățământul preuniversitar.

Mă refer la chestiuni de redactare. În prima frază mai lungă din prima pagină, o frază de 7 rânduri, ministrul educației este catalogat la început arogant și mai departe, în conținutul frazei, probabil că cel care a început acea frază, spre final, a uitat cu ce a început, ministrul este catalogat plângăreț. Vreau să știu foarte exact: este arogant sau este plângăreț? Sau... rămâne la latitudinea dumneavoastră să decideți.

Din partea Partidului Democrat Liberal, domnul deputat Valeriu Tabără.

## **Domnul Valeriu Tabără:**

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Domnule ministru,

Vă mărturisesc că aș fi vrut ca adresarea respectivă să o fac și celor care ne-au onorat cu prezența până acum câteva clipe la balcoanele de sus ale sălii, dar poate că prezentarea raportului făcută de domnul ministru Adomniței aici să fi lămurit că situația este extraordinar de fericită și că tot ceea ce se întâmplă în această sală sunt niște discuții pe o problemă care de fapt nu există în învățământ.

De la începutul acestei legislaturi, pe agenda fiecărei sesiuni parlamentare, printre marile probleme dezbătute a fost și cea a educației și a învățământului. Este normal să fie așa, având în vedere faptul că învățământul românesc, componentă majoră a sistemului național de educație, este sau ar trebui să fie obiectiv prioritar pentru cei care iau decizia politică, oricare ar fi ei.

Dezbatem astăzi o moțiune simplă cu privire la educație, iar mâine vom dezbate o alta, pe aceeași temă. Este un semn care arată nu numai preocuparea pentru domeniu, dar și diversitatea de opinii ale partidelor parlamentare asupra situației din sistemul educațional și din învățământul din România.

În calitate de vechi parlamentar, cunosc destul de bine problema. În dubla calitate, de cadru didactic cu peste 35 de ani de activitate în învățământul superior, dar și de deputat PD-L, îmi permit să exprim, în numele grupului parlamentar, părerea de rău că astăzi nu discutăm o moțiune de cenzură cu tema „Guvernul Tăriceanu, repetent, iar învățământul din România, aproape de dezastru”.

Cei care semnează moțiunea simplă ar fi putut să o facă și mă întreb de ce n-au făcut-o, dacă există o așa de mare preocupare? Mă întreb, însă, în același timp, de ce această dublă ipostază a colegilor noștri, aceea de susținători ai Guvernului prin votul pe care l-au dat în aprilie 2007 și, în același timp, de critici vehemenți ai acestui Guvern.

Este însă adevărat că în paralel cu susținerea Guvernului Tăriceanu 2, disperat să rămână la guvernare, colegii de la PSD au practicat, cu un oarecare succes, șantajul politic, reușind, prin aceasta, să dea câteva lovituri de imagine politică.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Din păcate, vreau să vă anunț că ați epuizat timpul alocat Partidului Democrat Liberal.

Din partea Grupului PRM, mai sunt patru minute pentru domnul Adrian Moisoiu.

## **Domnul Adrian Moisoiu**

**:**

Eu socotisem șase minute.

Îmi cer scuze, domnule profesor, dar timpul... N-am de unde!

Domnule președinte, Domnule ministru,

Stimați colegi,

O moțiune intitulată „Guvernarea de dreapta, un eșec pentru educație” este o moțiune intitulată greșit.

Normal, ar fi trebuit intitulată la modul general, „Educația, un eșec al guvernării”, pentru că eșec este modul cum a fost gestionat învățământul în ultimii 18 ani, și cu referire directă la ultimii opt ani de către PSD, prin cei doi miniștri: Ecaterina Andronescu și Alexandru Athanasiu, PD-L, prin cei doi miniștri: Mircea Miclea și Mihail Hărdău, PNL, prin domnul Cristian Adomniței.

Orice sistem de educație se construiește pe: unu — modul de concepere a organizării învățământului, și în acest sens am să spun că s-a pus în dezbatere publică un pachet de trei legi, dar care, în fața valului de critici, a fost abandonat; doi — prin conținutul învățământului, conținut care este o nebuloasă, iar gândirea axată doar pe reducerea numărului de ore este o gândire lamentabilă; trei — pe infrastructură, care presupune școli și dotări materiale, iar numărul de școli reabilitate este legat de faptul că, la început de an școlar 2008—2009, 9.000 din cele 24.000 de școli, deci circa 30%, 35%, nu au astăzi autorizație sanitară; patru — cadre didactice, și anume statutul cadrelor didactice este strâns legat de salarizare, modul în care sunt plătite acestea face ca profesiile didactice să nu fie atractive, să existe titulari puțini și, în schimb, suplinitori cât cuprinde. Însuși faptul că 6% din PIB cuprinde, în principiu, investiții, și nu salarizare, investiții acordate și acestea cu întârziere, a dus la rectificări negative și neatingerea dezideratului amintit.

Alte aspecte care ar trebui amintite și care nu sunt de neglijat: învățământul nu este legat de piața muncii, școlile de artă și meserii, așa-zisele SAM-uri, reprezintă Cenușăreasa învățământului. Abandonul școlar, cât și numărul de copii neșcolarizați sau numărul de analfabeți este foarte de mare, modul în care este gestionat Programul „Cornul, lapteleˮ și, mai nou, „mierea” lasă de dorit, haosul domnește în modul de desfășurare a testelor naționale sau a diverselor examene școlare, cât și în conținutul și modul de distribuire a manualelor școlare; prioritatea care se acordă politicului, și

Mulțumesc. Stimați colegi,

S-au parcurs toate intervențiile.

Îl rog pe domnul deputat Ghișe să renunțe la cererea dânsului privind dreptul la replică.

V-am rugat să renunțați în favoarea domnului ministru, ca să spună dânsul ceva în încheiere.

Domnule ministru, nu vrea să vă cedeze timpul. Un minut aveți, stimate coleg.

Scuzați-mă, stimați colegi!

Precizarea este următoarea, în legătură cu unele afirmații făcute aici în legătură cu „tunuri”, cu afaceri cu laptop-uri.

În România există o lege a achizițiilor publice. Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, împreună Ministerul Educației, ar fi trebuit să facă un caiet de sarcini, astfel încât laptop-urile să fie potrivite pentru nivelul de abilități pe care trebuie să le dezvolte copiii în ciclul primar, gimnazial și liceal și să se facă licitații pe niveluri diferite.

Problema aici nu este o problemă de afacere, ci este vorba despre un model educațional, care la nivel mondial funcționează în foarte multe țări. Așa că afirmații de genul „tunuri” și afaceri de-astea sunt puțin deplasate!

Domnule ministru,

Aveți de la UDMR trei minute sau patru să răspundeți întrebărilor care s-au pus.

Să vorbească în maghiară!

## **Domul Cristian Mihai Adomniței:**

Mulțumesc, dar nu știu.

Aș vrea să fac câteva precizări pe care le consider foarte necesare.

Doamna Andronescu, mai devreme, a spus câteva cifre. Le-am verificat doar la două județe, respectiv Galați și Mureș. A spus doamna ceva apropo de numărul de cadre titulare și a dat niște cifre complet eronate.

Vreau, doar pentru informarea dumneavoastră, să vă spun că, în județul Galați, sunt 6.758 de cadre didactice, dintre care 4.804 sunt titulare. Nu toate catedrele rămase ca diferență sunt scoase la titularizare, pentru că avem catedre rezervate pentru profesoare care sunt în concediu de maternitate, sunt lideri de sindicat, parlamentari, deci nu toată diferența se scoate la concurs. În județul Mureș avem 8.079 de cadre didactice, din care 5.650 sunt titulare.

Am vrut să vă spun acest lucru pentru a nu lăsa...

La fel ca aceste cifre, complet eronate, prezentate anterior, mă gândesc că sunt și celelalte. Nu o pun pe seama relei-credințe, o pun pe seama lipsei de informare corectă.

Apropo de ceea ce spunea domnul Cezar Preda... și vreau să spun acest lucru foarte important. Să știți că îl apreciez foarte mult pe domnul ministru Miclea și vreau să vă spun că dacă într-adevăr i-ați fi fost aproape ar fi reușit, poate, să aibă 5% pentru educație în anul 2006, lucru care nu s-a întâmplat.

Și răspund în acest moment și domnului Valeriu Tabără, spunându-i că mă bucur pentru oda pe care i-a dedicat-o fostului ministru liberal al finanțelor, Sebastian Vlădescu, pentru acel 1,1 miliarde euro pe care le-a acordat educației, bani folosiți într-adevăr pentru plata datoriilor restante ale ministerului către profesori.

Apoi, vreau să-i mai spun domnului deputat, colegul meu, că pe mine mă poate acuza de incompetență, face parte din jocul politic și-l accept, pentru că suntem colegi de Cameră, dar să acuzi tot restul colaboratorilor din Ministerul Educației de aceeași incompetență mi se pare un lucru de prost gust, scos din context, pentru că aceiași oameni care lucrează acum pentru mine, ca ministru, au lucrat și pentru colegii Domniilor Voastre înainte și doar profesionalismul i-a ținut în funcții, nu vreun carnet de partid.

## Stimați colegi,

## S-au încheiat dezbaterile.

Trecem la votul dumneavoastră asupra moțiunii.

Pentru a verifica cvorumul, v-aș ruga să vă marcați prezența folosindu-vă cartelele.

Sunt prezenți 181 de deputați, deci cvorumul pentru vot de 89 deputați este asigurat.

Asupra modalității de vot dacă aveți vreo obiecție? Poftiți, domnule Crin Antonescu!

## Domnule președinte,

Propun, în numele Grupul parlamentar liberal, vot secret. Vot electronic cu blocarea numelor, deci vot secret electronic. Mulțumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Eu știu că aceste moțiuni simple încep să fie din ce în ce mai puțin susținute de către Parlamentul României, eu înțeleg că suntem la sfârșitul unui mandat, înțeleg că Parlamentul are probleme cu imaginea și că nu mai contează dacă o să aibă și în continuare încă un motiv pentru asta, dar nu înțeleg să ne... — mă scuzați de expresie! — batem joc de o instituție așa de importantă cum este moțiunea, care este expresia exercitării controlului de către Parlament asupra Guvernului și, în aceste condiții, dumneavoastră cereți să facem vot secret.

Eu unul, personal, nu m-am consultat cu colegii de grup și cred că sunt de aceeași părere, nu vom fi de acord.

Există o singură... Domnule Crin, vă dau posibilitatea să vă exprimați aici.

Dumneavoastră, care sunteți vechi parlamentari, poate la fel de mult timp în Parlament, că nu suntem niște parlamentari vechi, eu am o părere foarte bună despre dumneavoastră și mai ales despre colegii care au mai multe mandate. Nu s-a mai întâmplat acest lucru.

Cred că este și o... cum să vă spun, un gest de imaturitate politică să facem acest lucru și, pe de altă parte, cred că nu este nici corect să procedăm așa.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulțumesc.

Am înregistrat punctul dumneavoastră de vedere, precum și faptul că există o singură propunere de vot, pe care o

Domnul deputat Cristian Rădulescu dorește să explice votul Partidului Democrat.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Există, în sistemul de educație, atâtea probleme, încât, din orice parte a spectrului politic ai privi situația, lucrurile se văd la fel. Așa încât, până la urmă, dacă ești un adevărat partid de opoziție, ești obligat să votezi o moțiune îndreptată împotriva actualului Guvern.

De altfel, principiul pe care îl afirmăm și în acest moment este acela că orice moțiune îndreptată împotriva acestui Guvern este o moțiune care trebuie votată.

Vă așteptăm, stimați colegi din PSD, mâine, la același vot, pentru moțiunea noastră pe educație.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi de la PD-L,

Astăzi ați fost foarte îngrijorați de modul cum lucrăm pentru a face legi. Moțiunea aceasta a trecut, deci nu mai are niciun sens ca mâine s-o dezbatem și pe a dumneavoastră. Renunțați la ea, ca să putem dezbate legi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulțumesc.

Cu aceasta, dezbaterea moțiunii a luat sfârșit. S-a epuizat...

Am înțeles că Partidul Democrat Liberal cere pauză pentru consultări.

Declar închisă ședința de astăzi.

Da, poftiți! Numai puțin!

Domnul Márton Árpád, din partea Grupului UDMR.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări și informare, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|268272]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 79/26.IX.2008 conține 24 de pagini.**

Prețul: 9,60 lei