Stenogramă plen

Bună ziua!

Dați-mi voie să deschid ședința plenului Senatului de astăzi, 26 aprilie 2010.

În conducerea ședinței voi fi sprijinit de colegii noștri, doamna senator Doina Silistru și domnul senator Gheorghe David.

După o consultare cu liderii grupurilor parlamentare, vă sugerez să intrăm în primul punct din ordinea de zi, declarații politice.

Înțeleg că există dorința de a prezenta oral un număr restrâns de declarații politice, pentru a putea să optimizăm activitatea de legiferare, iar după 20 de minute, sper eu, să ne întoarcem la programul nostru de lucru, intrând în partea de legiferare, care astăzi este masivă și importantă.

De aceea, dați-mi voie să-l invit la microfon pe domnul senator Radu F. Alexandru, din partea Grupului parlamentar al PDL, pentru prezentarea declarației politice, urmează domnul senator Dan Șova, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică pe care o prezint astăzi în fața plenului Senatului este intitulată „Declarațiile de avere – un test pentru clasa politică”.

Decizia Curții Constituționale care urmărește desființarea în mod arbitrar și nelegal a Agenției Naționale de Integritate, după aprecierile răspicate ale unor specialiști de prim rang, la care se alătură, caz fără precedent, trei dintre judecătorii Curții Constituționale, a fost primită cu nedisimulată satisfacție de clasa politică, un suflu de ușurare țâșnind victorios din piepturile multor oameni, risipiți în toate partidele parlamentare.

Pentru că inadvertențele și contradicțiile Curții Constituționale au fost deja copios relevate, am să încep prin

abordarea chestiunii din punct de vedere politic, invitându-vă să reflectați la implicațiile și consecințele sentinței care blochează funcționarea normală a agenției.

Mesajul focalizat, pe care unii politicieni s-au grăbit să-l transmită opiniei publice într-o formă care exclude orice ambiguitate, este că lupta împotriva marii corupții nu este decât un slogan electoral, că nu se dau în lături de la nimic ca să se sustragă controlului averilor și incompatibilităților și că sunt gata să profite de orice subterfugii ca să-i apere pe cei suspectați de acte de corupție.

Întrebarea pe care astăzi ne-o pun oamenii pe stradă și de care nu ar putea scăpa niciunul dintre noi sună extrem de simplu. Dacă sunteți corecți, dacă averile voastre sunt cinstit dobândite, dacă nu sunteți în conflict de interese și nu vă înfruptați, prin deciziile voastre, din banul public, de ce nu acceptați transparența și verificarea?

Câtă vreme nu puțini sunt cei care jubilează și sărbătoresc la scenă deschisă desființarea ANI și secretizarea declarațiilor de avere, nu numai că nu avem cum să dăm un răspuns convingător, dar electoratul a primit cea mai bună confirmare asupra justeții votului la referendumul referitor la reducerea numărului de parlamentari și unicameralism.

Dacă astăzi, când încep dezbaterile pentru modificarea Constituției, cei care ne-au trimis în Parlament ar fi consultați asupra reducerii numărului de parlamentari nu la 300, ci la 150, vă asigur că procentul voturilor favorabile ar fi devastator pentru toate partidele parlamentare.

Stimați colegi,

În ceea ce mă privește, declar de la tribuna Senatului că mă pronunț ferm împotriva secretizării declarațiilor de avere și de interese și voi continua să-mi fac publice declarațiile, indiferent de decizia Curții Constituționale. Le voi publica pe site-ul Senatului, pe propriul meu site, le voi da presei.

Este un gest la care mă simt obligat de încrederea acordată de alegător și vă îndemn să faceți același lucru. Averea și interesele nu sunt parte a vieții private, câtă vreme lucrăm cu banul public și luăm decizii în legătură cu banul public.

Publicarea declarațiilor de avere este astăzi un test semnificativ pentru onestitatea clasei politice și vreau să cred că cei mai mulți dintre dumneavoastră îl vor trece cu onoare. Revenind la decizia Curții Constituționale, o respect, dar o critic pentru că excede cadrul legal și generează precedente periculoase. Este inadmisibil să extindă neconstituționalitatea asupra unor articole pentru care nu a fost sesizată, cele referitoare la publicarea declarațiilor de avere, încălcând scandalos propria lege.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Dan Șova, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, urmează domnul senator Varujan Vosganian, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## **Domnul Dan Coman Șova:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Îmi pare rău că nu face parte din cutuma parlamentară să se dea o replică antevorbitorilor.

Declarația politică pe care doresc să o prezint se numește „Agenția Națională de Integritate la momentul reformei instituționale”.

Decizia Curții Constituționale nr. 415/2010 a deschis calea reformei instituționale a Agenției Naționale de Integritate.

La momentul înființării Agenției Naționale de Integritate, s-a dorit, în mod justificat și corect din punct de vedere legal și moral, constituirea unui organ administrativ, sub control parlamentar, care să asigure legalitatea și moralitatea exercitării funcțiilor și demnităților publice în România. S-a dorit ca persoanele care, temporar, vor ocupa o funcție aleasă sau numită în organele centrale sau locale, politice sau executive ale României să nu profite în niciun fel de aceste funcții, ci să se afle exclusiv în slujba poporului. Intenții au fost multe, rezultatele au fost slabe.

Însăși înființarea a început cu stângul. Astfel, la nici o săptămână de la înființarea Agenției Naționale de Integritate prin Legea nr. 144/2007, aceasta a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2007, prin care au fost modificate nu mai puțin de 19 articole, iar 3 alineate ale art. 39, 43 și 53 au fost abrogate.

Mai mult, dovadă incoerenței actului de legiferare, prin Legea nr. 94/2008 de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2007 au mai fost modificate încă 16 articole, iar la 8 articole au fost introduse alineate noi. Frenezia legiferării nu s-a oprit aici, astfel încât, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2007, aprobată prin Legea nr. 105/2008, au mai fost modificate încă patru articole.

Toate acestea s-au întâmplat în condițiile în care legiuitorul român nu a observat existența unui paralelism instituțional evident între Legea nr. 144/2007 privind înființarea ANI și Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere și control, modificată prin Legea nr. 161/2003 privind asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Varujan Vosganian. Se pregătește domnul senator Vasile Nedelcu.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Data de 24 aprilie este ziua comemorării primului genocid al secolului al XX-lea, când armenii din întreaga lume și cei care îi prețuiesc își amintesc cu pioșenie de victimele masacrelor săvârșite în Imperiul Otoman.

În 24 aprilie 1915, în capitala Imperiului Otoman, Constantinopol, sute de intelectuali armeni au fost arestați. Cei mai mulți dintre ei, printre care Daniel Varujan, cel mai mare poet al armenilor, având atunci vârsta de 31 de ani, cei doi deputați din partea comunității armene, Krikor Zohrab și Vartkes Serenguelian, laolaltă cu alți reprezentanți ai elitei culturale și politice a comunității armene, au fost uciși în mod bestial.

În aceeași zi, autoritățile otomane au dat ordinul de deportare a armenilor din ținuturile lor de baștină. În urma masacrelor și deportărilor în masă, au pierit în jur de un milion și jumătate de persoane, în cea mai mare parte femei și copii. În câțiva ani, în Anatolia răsăriteană comunitățile armene au fost complet nimicite, lăsând în urmă biserici, lăcașuri de cultură și locuințe părăsite, trupuri înghițite de apele Eufratului sau acoperite de nisipul deșertului. Cei care s-au salvat și urmașii lor se află răspândiți pe toate meridianele lumii. Ei își duc, acolo unde se găsesc, o viață demnă.

România a fost una dintre primele țări care, în timpul guvernării lui Ion I.C. Brătianu, s-au oferit să-i primească pe refugiații armeni.

Este pentru mine o nespusă mândrie să exprim, sub cupola Senatului, în numele Uniunii Armenilor din România, adânca recunoștință a armenilor, locuitori ai acestui pământ, poporului frate român și patriei comune România, de la care noi nu revendicăm decât dreptul de a contribui la prosperitatea ei.

Solidaritatea statului român față de soarta poporului armean s-a manifestat permanent. România s-a numărat printre statele care i-au primit pe reprezentanții Guvernului tinerei Republici Armenia, exilați în 1920, după ocuparea țării de către bolșevici, și tot statul român a fost cel dintâi dintre statele din spațiul ex-sovietic care a recunoscut, în decembrie 1991, existența noului stat armean, iar în Europa Centrală și de Est România a fost cea dintâi care a oferit, după declararea independenței, condițiile deschiderii unei ambasade a Republicii Armenia. Amintirea martirilor genocidului, început în 1895 și continuat, într-o formă sau alta, până în 1922, dar care a culminat prin deportările în masă și măcelurile anilor 1915 și 1916, trebuie cinstită așa cum se cuvine și cum o cer normele dreptului internațional. Ignorarea, în vâltoarea evenimentelor primei jumătăți a secolului al XX-lea, a acestui genocid a permis repetarea unor asemenea acțiuni, îndreptate, de această dată, împotriva poporului evreu și împotriva altor popoare.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Vasile Nedelcu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația politică de astăzi „Pensionarii au nevoie de fapte, nu de vorbe inutile”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi vă voi spune o poveste, pe care am aflat-o în acest sfârșit de săptămână în timpul audiențelor de la cabinetul meu parlamentar.

Doi bărbați, ambii militari de carieră, au venit să le rezolv o dilemă. Primul, în vârstă de 76 de ani, s-a pensionat în 1984, cu gradul de locotenent-colonel, după 35 de ani de muncă în slujba Armatei Române. Al doilea, în vârstă de 45 de ani, s-a pensionat recent, după 20 de ani de muncă, având același grad de locotenent-colonel.

Bărbatul de 76 de ani are o pensie de 1.700 de lei, din care trebuie să trăiască, să-și plătească facturile, medicamentele și așa mai departe. Al doilea primește lunar o pensie de aproape 4.000 de lei, cu care se descurcă mai mult decât onorabil.

Bărbatul de 76 de ani nu înțelege de ce, după 35 de ani de muncă, primește mai puțini bani decât cel de 45 de ani, care a muncit mai puțin. Bătrânul care și-a dedicat viața carierei militare nu înțelege de ce trebuie să-și calce orgoliul și, după o viață de muncă, să fie nevoit să apeleze la ajutor financiar din partea copiilor. Pe de altă parte, celălalt bărbat se simte vinovat că s-a născut mai târziu, că e tratat preferențial în raport cu amicul său mai bătrân, deși a muncit mai puțin.

Mi-au cerut un răspuns. Tot ce am putut să le spun a fost că sistemul de pensii din România este inechitabil, că acum, prin Legea sistemului unitar de pensii, se încearcă repararea unor astfel de greșeli.

Săptămâna trecută, ați sărit, stimați colegi, la gâtul domnului ministru al apărării, care a vorbit despre aceste lucruri. Ați uitat cum în campania electorală susțineați cu toții principiul contributivității și sustenabilitatea sistemului de pensii.

Trebuie să recunoașteți că ceea ce se întâmplă acum este rezultatul legilor pe care tot dumneavoastră, stimați colegi, le-ați promovat în ultimele două decenii, cel mai adesea în pragul campaniilor electorale, promițând un trai mai bun bătrânilor României, dar, dincolo de declarațiile politice și politicianiste pe care le facem, dragi senatori, trebuie să înțelegeți că această inechitate a sistemului cu care ne confruntăm acum ascunde povești de viață triste, frustrări și neînțelegeri. Aceste lucruri trebuie să înceteze!

Vă mulțumesc, domnule senator. Stimate colege și stimați colegi,

Vă sugerez să procedăm în felul următor. Ținând cont de faptul că azi avem o agendă de legiferare extrem de încărcată și cu termen de adoptare tacită astăzi, să punem punct aici declarațiilor politice.

Colegii și colegele care au mai pregătit declarații le-au depus și, de asemenea, voi propune mâine Biroului permanent ca miercuri-dimineață, pentru declarațiile politice importante care nu au putut fi citite în plen, să putem aloca un timp rezonabil pentru a putea consuma de o manieră corectă acest punct important din agenda noastră.

De asemenea, aș dori să vă supun atenției ordinea noastră de zi de astăzi. Colegii de la Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, din informațiile noastre, sunt în drum spre sală, deci nu avem o problemă de cvorum.

La ordinea de zi, domnul senator Fekete are o intervenție. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

O rugăminte aș avea la dumneavoastră și la colegii noștri, proiectul de lege aflat la punctul 57 din proiectul ordinii de zi, aș avea rugămintea să fiți de acord să-l mutăm imediat după punctul 9 din ordinea de zi, iar pentru că este vorba de o lege organică, votul final să-l dăm în calupul când votăm legile care au fost discutate și care se află pe ordinea de zi la votul final, deci, practic, după ora 17.00.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Am reținut această propunere. Domnule senator Hărdău, vă rog.

## Domnule președinte,

V-aș ruga să fiți de acord să supuneți votului plenului ca în cadrul acestei ședințe de plen să avem programul dinamic, ca termen, până la analizarea tuturor legilor cu adoptare tacită, pentru că, de exemplu, mie nu-mi convine să fiu taxat că nu lucrez în Senat și că legile trec tacit spre Camera Deputaților.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Evident, după ce vom aproba ordinea de zi, ne vom apleca și asupra programului de lucru și propunerea dumneavoastră o vom reține. Am și eu o propunere oarecum alternativă.

Ni s-a făcut propunerea ca, în ordinea de zi, punctul 57 să fie avansat după punctul 9, urmând să dăm, fiind lege organică, un vot în acel calup de legi cu caracter organic.

Cu această modificare,

La programul de lucru intenționam, inițial, să vă propun prelungirea programului nostru de lucru până la ora 19.00, ținând cont de faptul că astăzi întrebările și interpelările adresate Guvernului nu sunt radiodifuzate, deci am putea să intrăm în zona de program..., 19.30 îmi spune doamna secretar Silistru.

Dacă se dorește – evident, cu toții suntem interesați să epuizăm agenda cu termen de adoptare tacită astăzi – să mergem până la epuizarea agendei, nu am niciun fel de dificultate. Deci putem să legiferăm până la 19.30, programul nostru obișnuit, dar întrebările și interpelările să le facem săptămâna viitoare, și vă propun, domnule senator Hărdău, dacă este acceptabil, să lucrăm până la 19.30, programul de lucru, dar înlocuind partea de întrebări și interpelări cu legiferare, și cred că ne încadrăm în acest timp.

Evident, întrebările și interpelările vă rog să le depuneți, noi le vom transmite către Guvern, pentru că sunt anumite situații, termene scadente pe care dumneavoastră doriți să le invocați, și dacă sunteți de acord cu un program de lucru până la 19.30, dacă apare o anumită nevoie de flexibilitate după 19.30, sunt convins că plenul va fi de acord.

De aceea, program de lucru de legiferare până la 19.30, astăzi.

Doresc, de asemenea, să vă supun atenției și votului programul de lucru pentru această săptămână, fiind prima zi de plen a săptămânii.

## Pentru astăzi am decis.

Pentru mâine, doresc să vă reamintesc că avem în Parlament un oaspete important și drag din Republica Moldova, președintele interimar și președintele Parlamentului de la Chișinău, domnul Ghimpu, care se va adresa plenului reunit al Parlamentului României de la ora 12.30 până la ora 13.15. Deci am rugămintea să fim prezenți la plenul reunit de mâine cu această ocazie.

La ora 13.30 avem ședința Biroului permanent al Senatului, urmând ca miercuri să avem ședință de plen, iar în restul săptămânii să fie program obișnuit de lucru.

Dați-mi voie ca, înainte să trecem la punctul 2 din ordinea de zi, să vă aduc la cunoștință nota privind exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi: – Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerțului;

– Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 159/2008 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat;

– Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență;

– Lege pentru completarea art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2008 privind stimularea investițiilor;

– Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului anual de execuție a bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și a contului general anual al datoriei publice, aferente anului 2007.

Cu aceasta, am efectuat procedura de informare a plenului Senatului cu privire la dreptul dumneavoastră de eventuală sesizare a Curții Constituționale.

Înainte să intrăm în ordinea de zi, ca de fiecare dată când un coleg sau o colegă sărbătorește un moment important în viața personală, îi spunem domnului senator Florin Constantinescu „La mulți ani!”. Este ziua dânsului.

La mulți ani! Succes!

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea unor inițiative legislative, bineînțeles, în cazul necesității prezenței inițiatorilor în plen, să respectăm cutuma noastră.

1. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 85/2004 privind protecția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor la distanță privind serviciile financiare.

Aici cred că inițiator este Guvernul.

Doamna secretar de stat, faceți această diligență, vă rog.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Dacă este prezent cineva de la ministerul respectiv, nu așa...

Domnule senator Pereș, vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Sigur, noi am instituit o cutumă, care a funcționat bine până acum, și cred că ar trebui să respectăm acest lucru, dar art. 107 din Regulamentul Senatului ne spune clar: „La cererea Guvernului sau din proprie inițiativă, Senatul poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative cu procedură de urgență.”

Pe de altă parte, aș veni, domnule președinte, dacă-mi dați voie, tot la procedură. La subpunctul 4 este o propunere legislativă semnată și de colegi liberali, inclusiv de la Partidul Democrat Liberal și de la Partidul Social Democrat, în cazul căreia eu cred că, nefiind inițiatorii aici, am putea să facem, de fapt, o derogare de la cutumă.

Este vorba de Propunerea legislativă privind trecerea unor drumuri și căi ferate forestiere din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor –

„Romsilva” în domeniul public al unor unități administrativteritoriale.

Și am să și justific de ce fac această solicitare de derogare de la cutumă. Având în vedere că am pornit Măsura 125B pe PNDR, avem nevoie de timp rapid pentru a putea să accesăm, din punct de vedere al administrațiilor locale, aceste fonduri. Sigur, sunt fonduri europene și procedurile sunt foarte stricte și, inclusiv în timp, oarecum determinante.

Dacă facem această derogare de la cutumă, atunci permiteți-mi ca și celelalte două proiecte de lege să le trecem cam în aceeași procedură.

## Mulțumesc.

Domnul senator și lider al Grupului parlamentar al PNL Puiu Hașotti, la microfonul 2.

## Vă mulțumesc. Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Acum mai bine de șase luni de zile, am convenit aici, cu toții, că în lipsa inițiatorilor nici nu vom supune la vot procedura de urgență.

În plus, eu nu văd de ce există o discriminare, cel puțin în optica unor colegi, ca inițiativele Guvernului să beneficieze de un alt tratament în comparație cu propunerile parlamentarilor. Întotdeauna, în cazul propunerilor legislative ale parlamentarilor, când nu au fost inițiatorii aici, s-a respins procedura de urgență. La fel și la Guvern. Dacă nu este reprezentantul Guvernului, adică ministrul, măcar secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul sau cel puțin un secretar din ministerul de resort, procedura de urgență este respinsă.

Eu nu vreau să intrăm acum în niște discuții și niște proceduri care să îngreuneze procesul legislativ. Avem aproape 100 de proiecte care trebuie să treacă astăzi. Deci haideți să respectăm cutuma, să respectăm spiritul legiferării și, dacă nu este inițiatorul, indiferent că este Guvern, parlamentar sau un grup de parlamentari – cum spunea domnul senator Pereș –, nu supunem la vot procedura de urgență.

Domnul senator Igaș, liderul Grupului parlamentar al PDL. Microfonul 2.

## **Domnul Traian Constantin Igaș:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Domnule Puiu Hașotti, dacă sunteți atent 30 de secunde, am să vă lămuresc această problemă a dumneavoastră, să spunem așa, și am să vă aduc în atenție faptul că noi, astăzi, am luat o decizie, într-un consens aș spune, acela de a susține doar o declarație politică de fiecare grup parlamentar, pe urmă să intrăm cu toții în dezbaterea proiectelor de lege pe care le avem în ordinea de zi, ordine de zi destul de încărcată.

Sigur că nu am ținut cont și nu am informat membrii Guvernului despre faptul că noi vom începe dezbaterile mai repede astăzi. Domnul Valentin Iliescu, care până în acest moment este în ședință de guvern, nu este prezent, dar va fi prezent pe parcursul dezbaterii noastre, el fiind programat să ajungă în Parlament la ora 16.30, atunci când noi, normal, trebuia să începem dezbaterea proiectelor pe care le avem pe ordinea de zi. În aceste condiții, domnule președinte și dragi colegi, cred că nu ar fi o problemă să

Mulțumesc. Domnul senator Daea.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Eu mă folosesc de un minut. Nu reușesc niciodată să vorbesc mai puțin de un minut, în secunde, cum fac ceilalți, și îi admir că pot să promită și să nu realizeze.

Vă propun să trecem la punctele următoare, să lăsăm punctul acesta în dezbatere atunci când se îndeplinesc condițiile cerute, susținute și aprobate de noi. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș dori să vă propun o soluție care să ne permită să avansăm și să nu abandonăm totuși o modalitate de lucru care, până acum, a funcționat.

Sunt două lucruri deosebite: devansarea programului de legiferare de către noi și o ședință de guvern extraordinară, astăzi, pe teme de actualitate.

De aceea, eu vă propun ca punctul 2 din ordinea de zi să-l reprogramăm pentru miercuri, la începutul ședinței. Mâine avem ședința Biroului permanent al Senatului, unde reprezentantul Guvernului va putea să vină cu propuneri de termene, pe care le vom da cu toată deschiderea, ca de fiecare dată, urmând ca miercuri, cu bună înștiințare și cu bună formă, să putem să ne reaplecăm asupra acestui subiect.

Vă sugerez această variantă, care respectă și dorința firească a Guvernului și a inițiatorilor pentru procedura de urgență, dar permite și respectarea regulii noastre.

Dacă sunteți de acord cu această variantă, vă sugerez acest mod de lucru.

Nu văd obiecțiuni și vă propun să trecem la punctul 3 din ordinea de zi.

Deci punctul 2 se reprogramează pentru miercuri, la începutul ședinței noastre de plen.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorul, domnul senator Petru Filip, îl invit, în dublă calitate, să prezinte propunerea legislativă și, după aceea, bineînțeles, la momentul potrivit, raportul comisiei.

Vă rog, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În câteva cuvinte, în ceea ce privește expunerea de motive pentru această propunere legislativă.

În primul rând, este vorba de o actualizare a Legii serviciului de salubrizare a localităților, este vorba de Legea nr. 101/2006, ținând cont, pe de o parte, de realitățile privind gestiunea deșeurilor în comunitățile din România – mă refer la partea de colectare, respectiv de selectare a deșeurilor reciclabile – și, pe de altă parte, de adaptarea legislației

românești la prevederile legislației europene, respectiv la angajamentele pe care România și le-a luat privind sistemele de colectare separată a principalelor deșeuri care pot fi selectate din ceea ce se colectează ca gunoi – mă refer aici la hârtie, metal, plastic și sticlă –, angajament care se întinde până în 2015 pentru România, și, respectiv, valorificarea deșeurilor menajare și asimilabile în proporție de minimum 50% din masa totală până în anul 2020.

Pentru că legislația privind selectarea gunoiului este suficient de complicată, având în vedere sistemele de gestiune a gunoaielor la nivelul comunităților, faptul că astăzi fiecare dintre noi, în contact cu administrațiile publice locale, știe, de fapt, care este adevăratul nivel de selectare a gunoaielor reciclabile, am avut o serie întreagă de discuții atât cu reprezentanții administrațiilor publice locale, cât și cu reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor, respectiv cu departamentul care gestionează serviciile publice.

Ca urmare, această adaptare a legislației cuprinde o serie întreagă de articole, pe care sunt convins că le-au citit colegii noștri din Senat.

În urma discuțiilor, au rezultat 28 de amendamente, care au fost luate în considerare și aprobate în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Ca urmare, în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului s-au discutat toate aceste lucruri, în colaborare directă cu Ministerul Administrației și Internelor, și a rezultat un raport de admitere în unanimitate, urmând, bineînțeles, ca această propunere legislativă, probabil, să suporte și alte modificări, alte amendamente, în urma discuțiilor care, în mod cert, vor fi și la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic din Camera Deputaților, în calitate de comisie raportoare, evident, și din punctul de vedere al comisiilor de aviz implicate.

Vă mulțumesc.

Înțeleg că ați prezentat și punctul de vedere al comisiei în finalul intervenției dumneavoastră.

Da.

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, îl invit la microfon pe domnul președinte Matei Mircea Leontin.

Microfonul 8, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul consideră necesară și oportună implementarea unor sisteme de colectare selectivă a deșeurilor. În acest sens, au fost formulate propuneri și observații, care au fost transmise Senatului ulterior momentului la care comisia de specialitate a avizat această propunere.

Pe cale de consecință, Guvernul susține modificarea și completarea Legii nr. 101/2006, urmând ca observațiile și propunerile făcute să fie susținute în comisiile de specialitate, respectiv în plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

În aceste condiții, vă rog să fiți atenți și să reveniți la locurile dumneavoastră pentru a putea să ne exercităm votul.

Este vorba de o lege ordinară.

Suntem primă Cameră sesizată.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 101 din 25 aprilie 2006, a serviciului de salubrizare a localităților.

Domnul senator Rădulescu nu este prezent.

Îl invit pe domnul președinte Matei Mircea Leontin să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș începe prin a vă spune că Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative din mai multe motive, în principal din cauza faptului că nu sunt evidențiate aspectele practice care necesită intervenția legislativă, pe de o parte. Apoi, argumentele invocate de inițiator, respectiv faptul că legea în vigoare, Legea nr. 101/2006, conține premisele ca operatorii care au respectat legislația în materie, inclusiv cea apărută ulterior datei semnării contractelor, să fie defavorizați față de cei care nu și-au propus să-și modernizeze tehnologiile, nu reprezintă o motivare corespunzătoare a soluției legislative propuse. În final și nu în ultimul rând, faptul că nu reiese cu claritate cum va opera de drept prelungirea contractului de delegare a gestiunii în cadrul serviciului de salubrizare.

Pe cale de consecință, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Petru Filip.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat, cu unanimitate de voturi, un raport de respingere, luând în considerare, în primul rând, prevederile Legii concurenței, unde sunt prevăzute ca fiind interzise deciziile care limitează libertatea

comerțului sau autonomia agenților economici, precum și stabilirea unor condiții discriminatorii pentru activitatea agenților economici.

Administrațiile publice, în acest moment, pot opta pentru delegarea serviciului de salubrizare, multe dintre administrațiile publice au în concesiune aceste servicii. Ca urmare, și administrațiile publice vor trebui să-și adapteze legislația sau, mă rog, realitatea contractuală la această prevedere legislativă.

Ținând cont de faptul că propunerea legislativă, de fapt, se referă la contracte existente pe rol și care ar limita, până la urmă, această trecere de la concesiune la delegarea de serviciu, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât să dea acest raport de respingere.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dat un aviz negativ.

Consiliul Legislativ a trimis un aviz favorabil. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă de plenul Senatului României.

Am rugămintea către toți liderii grupurilor parlamentare să mobilizeze colegii în sala de ședință, pentru că vom intra în capitolul de legi organice.

Rog ca cei care au mici activități în afara plenului să revină în sala de plen pentru a putea să ne exprimăm cu privire la această categorie de inițiative legislative.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 340/2004 privind instituția prefectului, republicată.

Dintre inițiatori dorește cineva să prezinte această propunere legislativă?

Nu dorește nimeni.

Vă rog, doamna secretar de stat Irina Alexe, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 340/2004 privind instituția prefectului cu două noi litere, astfel încât secretarul unității administrativteritoriale să poată să fie numit în funcție și să poată să fie sancționat disciplinar prin ordin al prefectului.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative pentru mai multe considerente, dintre care precizez că apreciem că simpla intervenție legislativă asupra Legii nr. 340/2004 nu este de natură să schimbe regimul juridic aplicabil numirii în funcție și sancționării inclusiv prin destituire a secretarului unității administrativ-teritoriale, întrucât acestea sunt aspecte care țin de esența Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. De asemenea, având în vedere principiul autonomiei locale și faptul că secretarul unității administrativ-teritoriale își desfășoară activitatea în cadrul și în legătură cu treburile publice locale, apreciem că nu se justifică crearea unui raport de subordonare directă față de prefect, care este reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Pentru aceste considerente, dar și pentru faptul că la nivelul anului 2007, printr-o hotărâre a Guvernului, s-a instituit un regim special pentru secretarul unității administrativ-teritoriale prin raportare la rolul lui în cadrul instituției publice, nu susținem adoptarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule președinte Filip.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de respingere.

Argumentele, în principal, sunt cele prezentate de doamna secretar de stat Irina Alexe.

În plus, ar fi vorba de o reîntoarcere la o prevedere legislativă a formei inițiale a Legii administrației publice, Legea nr. 69/1991, atunci când secretarul unităților administrative era numit, pedepsit, destituit prin ordinul prefectului.

Considerăm că o reîntoarcere la forma inițială a Legii administrației publice locale încalcă, până la urmă, autonomia publică locală, în care consiliul local și, după aceea, primarul sunt cei care angajează personalul la nivelul unităților administrative, secretarul fiind, de fapt, persoana, funcționarul public cel mai înalt în grad la nivelul administrației publice locale.

Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil, iar Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a transmis un aviz negativ.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții pe fond, dezbateri generale? Nu sunt.

Este vorba de o lege organică, suntem primă Cameră sesizată.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul. Inițiatorii nu sunt prezenți.

Vă rog, doamna secretar de stat Irina Alexe, punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Petru Filip.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.

Considerăm că propunerea legislativă reprezintă o suprareglementare în ceea ce privește definirea dezvoltării urbanistice și ceea ce, la ora actuală, planurile de urbanism prevăd cu referire la regimul de înălțime a construcțiilor dintr-o anumită zonă a unității administrativ-teritoriale.

Ca urmare, în acest moment, legislația este acoperitoare privind ceea ce planurile de urbanism zonal sau planul de urbanism general, odată aprobat, hotărăsc pentru dezvoltarea unității administrativ-teritoriale.

Acestea au fost, în principal, argumentele pentru care Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât acest raport de respingere. Aviz favorabil a emis Consiliul Legislativ. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult. Intervenții, dezbateri pe fond sunt? Nu.

Punctul 7 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. IV din Legea nr. 242 din 23 iunie 2009 privind aprobarea Ordonanței Guvernului

nr. 27/2008 pentru modificarea și completarea Legii

- nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul. Inițiatorii doresc să prezinte propunerea? Nu.

Domnule secretar de stat Barna Tánczos, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

## **Domnul Tánczos Barna** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. IV din Ordonanța Guvernului nr. 27/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 242/2009.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, avizarea și aprobarea documentațiilor de urbanism elaborate în baza unui certificat de urbanism emis înainte de 29 august 2008 sau care au solicitare de aviz al comisiei tehnice de urbanism a autorității publice locale competente se vor face în condițiile prevederilor legale aplicabile înainte de intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 27/2008, respectiv 1 septembrie 2008, dar nu mai târziu de 30 septembrie 2009.

Având în vedere aceste prevederi, precum și având în vedere că inițiatorii prezentei propuneri legislative urmăresc eliminarea termenului-limită de 30 septembrie 2009 în cadrul căruia pot fi achiesate și aprobate documentațiile de urbanism elaborate în baza unui certificat de urbanism emis înainte de 29 august 2008, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului nu susține această inițiativă legislativă.

În consecință, vă rugăm să votați împotriva propunerii legislative.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule președinte Filip, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de respingere.

Proiectul de lege dorește, de fapt, o repunere în termen pentru certificatele de urbanism emise până la data de 29 august 2008. A mai existat o prorogare a acestui termen până la data de 30 septembrie 2009. Proiectul de lege dorește o prelungire peste data de 30 septembrie 2009, ceea ce noi am considerat că, odată ce a existat acea amânare de termen de mai mult de un an de zile, nu-și găsește locul și rostul în acest moment să acceptăm acest lucru, fiind vorba, până la urmă, de lucruri și situații punctuale, aflate poate în unele județe sau localități din România.

De aceea, raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Dezbateri, intervenții generale sunt? Nu.

Suntem în fața unei legi ordinare și vă

Punctul 8 din ordinea de zi – Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

Domnul senator Emilian Frâncu, în numele inițiatorilor, de la microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am avut în vedere, în elaborarea acestui proiect, discuțiile pe care le-am avut cu numeroși administratori de bloc, cu persoane care erau nemulțumite și în audiență își exprimau aceste nemulțumiri.

Proiectul are în vedere, în primul rând, profesionalizarea funcțiilor de administratori și cenzori din conducerea asociațiilor de proprietari, de asemenea, o diferențiere mai clară în ceea ce privește implicarea conducerii asociației în anumite chestiuni personale ce privesc proprietarul locuinței și dreptul de proprietate privată al acestuia.

Au existat mai multe idei pe care le-am introdus, însă, în discuțiile din comisie, s-a considerat că apare o suprareglementare și s-a renunțat la ele. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna Irina Alexe, vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul, în punctul de vedere transmis în scris, precizează că nu susține adoptarea propunerii legislative pentru mai multe considerente. O parte dintre acestea au fost eliminate în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnule președinte Filip, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă, într-adevăr, dorește o profesionalizare a personalului care lucrează, în acest moment, ca angajat al asociațiilor de locatari.

El prevede, până la urmă, lucruri relativ simple, poate pentru unii logice, acela, de exemplu, de a publica la avizierul asociației, să spunem, a copiei atestatului de administrator, administratorul trebuind să facă acest lucru, sau raportul cu lista de venituri și cheltuieli, sau cenzorul, membrii comisiei de cenzori să aibă studii cu profil economic.

Discuțiile au fost destul de ample, în două sau trei rânduri, în cadrul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, motiv pentru care raportul a fost de admitere cu șapte amendamente, care au fost decise în cadrul discuțiilor din comisie și cu acceptul inițiatorilor.

De aceea, raportul a fost de admitere.

Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, până în momentul elaborării raportului, nu a transmis punctul de vedere.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri, intervenții generale sunt? Nu sunt.

Suntem în fața unei legi ordinare, suntem prima Cameră sesizată și vă

Punctul 9 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind modificarea și completarea articolului 4 din Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu modificările și completările ulterioare.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Marian Ovidiu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În situația actuală, în cadrul primăriilor comunelor din județe nu sunt constituite structuri de specialitate în domeniul urbanismului și autorizării lucrărilor de construcții, deoarece legea prevede că aceste structuri se constituie la nivel de consiliu județean, primării de municipii și orașe și doar opțional se pot constitui și la primăriile de comune. Prin lege sunt stabilite competențele și atribuțiile structurilor de specialitate constituite în cadrul consiliilor județene și sunt cele reglementate de art. 32 din Legea nr. 350/2001 și art. 45 din Legea nr. 50/1991, cu completările și modificările ulterioare.

Nu în ultimul rând, structurile de specialitate în domeniul urbanismului și autorizării lucrărilor de construcții din cadrul consiliilor județene pot să gestioneze eficient și profesionist activitatea din acest domeniu. În lipsa structurilor de specialitate la nivel de comune, considerăm că este oportun să rămână la primării de comună competența de autorizare de extravilan doar pentru construcțiile reprezentând anexe gospodărești a căror suprafață construită este de maximum 100 metri pătrați și anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole a căror suprafață construită desfășurată este de maximum 5.000 metri pătrați.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul Barna Tánczos, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că inițiatorii, prin propunerea legislativă, doresc și urmăresc revenirea la forma anterioară a Legii nr. 50/1991, republicată, înainte de modificarea și completarea acesteia prin Legea nr. 261/2009, respectiv având în vedere că prin această modificare, drept consecință, intră în contradicție cu principiul disjuncției competențelor de autorizare specifice autorităților competente, în funcție de capacitatea respectivelor autorități de a îndeplini serviciul de autorizare a construcțiilor, atât Guvernul, cât și Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului nu susțin această inițiativă legislativă parlamentară.

În consecință, vă rugăm să votați împotriva propunerii legislative.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule președinte Filip, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de respingere, plecând de la câteva realități.

În primul rând, comunele, în marea lor majoritate, în România sunt lipsite de personalul de urbanism care să decidă oportunitatea realizării unor lucrări, chiar dacă este vorba de executare de construcții care ajută la dezvoltarea activităților agricole din extravilanul localităților, pentru că în marea majoritate a cazurilor aceste construcții ar trebui, evident, să aibă, chiar dacă ele sunt construcții, să zicem, cu

caracter provizoriu, ar trebui să aibă la bază totuși planul de urbanism.

În momentul în care autorizezi realizarea unei construcții, fie cu suprafață desfășurată de 100 de metri pătrați, fie de 5.000 metri pătrați, așa cum este în propunerea legislativă, practic, este foarte greu, ulterior, să iei o decizie logică și strategică de dezvoltare în aceste zone, care, ulterior, ar putea să intre în intravilanul comunităților.

Mai este încă o chestiune procedurală, o chestiune de legislație care se referă la acest subiect, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/2008, care a fost dezbătută în prezența structurilor asociative ale administrațiilor publice locale, care au fost de acord cu forma art. 4 la care face referire propunerea legislativă în forma existentă în acest moment.

Acestea au fost argumentele adoptării unui raport de respingere.

Există un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

## Mulțumesc.

Inițiatorul dorește să prezinte câteva argumente suplimentare.

Microfonul 6.

## Da.

## Mulțumesc.

Aș vrea să întreb reprezentantul Guvernului ce legătură are principiul disjuncției competențelor de autorizare cu lipsa structurilor de specialitate, pentru că eu spuneam că nu sunt structuri de specialitate, și chiar asta propuneam, ca, în lipsa acestor structuri de specialitate la nivel de comune, este bine să rămână la primarii de comună competența de autorizare, dar doar pentru suprafețe până la 100 metri pătrați și în extravilan până la 5.000 metri pătrați.

Păi, dacă nu sunt structurile acestea la nivelul comunelor, ce vrem, de fapt, să reglementăm?

Rugămintea mea este ca reprezentantul Guvernului să ne explice cu disjuncția, că n-am înțeles.

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog. Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie specificat faptul că printre consecințele acestei reveniri pot fi enumerate, pe de o parte, autorizarea de către consiliul județean în extravilanul comunelor a oricărui tip de construcție, inclusiv pentru comunele care au organizate structuri de specialitate, pe de altă parte, autorizarea de către primăriile comunelor, chiar și în lipsa structurilor responsabile cu urbanismul, a locuințelor individuale și a anexelor gospodărești ale acestora în intravilan, potrivit reglementărilor avute în vedere de inițiatori în cazul lit. f) a alin. (1) al art. 4.

Totodată, o altă consecință a acestor reglementări constă în autorizarea de către primăriile comunelor, chiar și în lipsa structurilor de responsabilitate cu urbanismul, a anexelor gospodărești cu o suprafață desfășurată de până la 5.000 de metri pătrați. Drept urmare, nu cred că este o decizie bună de a adopta această inițiativă legislativă, având în vedere că majoritatea primăriilor nu dețin în structuri personal de specialitate.

Înțeleg că întrebarea a fost legată de disjuncție. Domnule senator, vă rog. Microfonul 6.

Nu am înțeles. În orice caz, insist în continuare ca, în lipsa acestor structuri de specialitate, competențele să rămână la cei care au competențe, nu la cei care nu au competențe. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Sunt intervenții pe fond? Vă rog, domnule senator Constantinescu. Microfonul 3.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Autorizarea în construcții reprezintă activitatea cea mai importantă. Mobilăm terenul cu construcții care rămân. Nu este vorba de construcții provizorii, sunt construcții definitive, catalogate în inițiativa legislativă propusă nouă. 100 de metri pătrați de suprafață construită pot să însemne și 1.000 de metri pătrați de arie construită desfășurată. De asemenea, 5.000 de metri pătrați de anexă gospodărească pot să însemne o construcție care poate să adăpostească un număr de animale și un număr de îngrijitori, și acestea trebuie să fie prelucrate și pregătite într-o instituție care este specializată pentru a autoriza o astfel de construcție, pentru că se pot produce accidente.

Acesta este motivul pentru care atât Guvernul, cât și comisia au hotărât să nu fie de acord cu propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă reamintesc faptul că suntem în fața unei legi organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Trecem la punctul 57 din ordinea de zi, conform deciziei noastre de la începutul ședinței, Proiectul de lege pentru înființarea comunei Racșa, județul Satu Mare, prin reorganizarea comunei Orașu Nou.

Îi ofer cuvântul domnului senator Tiberiu Günthner, din partea inițiatorilor. Aveți cuvântul. Microfonul 6.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Onorat Senat, Stimați colegi,

Acest proiect de lege, care are acordul colegilor din toate grupurile parlamentare din județul Satu Mare, vine, de fapt, să vă transmită doleanțele unei colectivități extrem de puternice din zona Oașului, de a-și reînființa comuna desființată cu ocazia reorganizării administrative care a avut loc în anul 1968.

Vreau să vă spun, pe scurt, că este o colectivitate de oameni deosebit de harnici, gospodari, foarte buni întreprinzători, care și-au dezvoltat, din punct de vedere economic, în ultimii 20 de ani, în mod deosebit comuna. Deja și-au construit o primărie modernă, o casă de cultură modernă, sediu pentru post de poliție, cabinet medical, farmacie, și-au construit un bloc ANL pentru specialiști și vile peste tot, cum numai în zona Oașului se construiesc.

Școala este modernizată, complet separată de restul comunei. Are numărul de elevi necesar.

Toate condițiile pentru a-și putea reînființa comuna sunt create. Pe sediul primăriei flutură steagul tricolor al României, dar și cel al Uniunii Europene, iar covorul roșu de pe holurile de marmură ale primăriei așteaptă acordul dumneavoastră pentru a putea funcționa în legalitate primăria.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamna secretar de stat Irina Alexe, microfonul 8.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițial, Guvernul a comunicat că nu susține adoptarea acestui proiect de lege, având însă în vedere faptul că, pe de o parte, s-a ținut cont de criticile formulate de Guvern în cuprinsul punctului de vedere transmis, s-a ținut cont de discuțiile din cadrul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, precum și de rezultatul referendumului. Apreciem că decizia cu privire la acest proiect de lege vă aparține.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Pentru a sublinia și importanța pentru comunitatea locală, vreau să salut prezența președintelui consiliului județean, a principalilor actori din județul Satu Mare, inclusiv deputați, și cred că aceasta semnifică importanța pe care comunitatea locală, la nivelul județului Satu Mare, o acordă acestui proiect de lege.

Domnule senator Țuțuianu, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Știți foarte bine, toți colegii din Senat, că am susținut proiectele de lege pentru reînființarea unor localități. Mă surprinde însă punctul de vedere al Guvernului, care, la precedentele solicitări, s-a pronunțat ferm împotrivă, pentru ca acum să vină și să spună că este de acord. Vreau să întreb care sunt criteriile pentru care, în urmă cu o lună, nu a fost de acord cu reînființarea de localități, ce a intervenit nou între timp sau dacă, cumva, suntem două categorii de inițiatori: unii de la putere, cărora le sunt susținute inițiativele de către Guvern, și cei din opoziție, cărora ni se taie orice posibilitate de a proceda la reînființarea unor localități. Dacă acesta este criteriul, atunci poate că ar fi bine să ne desființăm ca Senat și să facă Guvernul numai ce dorește. Vă mulțumesc mult.

## Domnule senator,

Vreau să vă spun că, cel puțin din notițele noastre, printre inițiatori se află colegi de la Alianța politică PSD+PC și de la alte formațiuni, dar întrebarea dumneavoastră, evident, este legitimă și am s-o rog pe doamna secretar de stat să formuleze un răspuns la această solicitare.

Vă rog, doamna secretar de stat. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am precizat că Guvernul a comunicat că nu susține adoptarea acestui proiect de lege. Am mai precizat faptul că, având în vedere toate discuțiile din comisie, precum și susținerea acestui proiect de lege de către dumneavoastră, am considerat că decizia vă aparține.

Vă mulțumesc.

Bineînțeles că nu există categorii de inițiatori ai proiectelor de lege și propunerilor legislative, așa cum a precizat domnul senator.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule senator Hărdău, vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că trebuie să dăm dovadă de consecvență la nivelul plenului. Apreciez ce a spus domnul senator Țuțuianu. Vă propun, stimați colegi, să rămânem consecvenți. În această formulă trebuie să mergem în continuare. Nu se înființează nicio comună. Trebuie să ne gândim la un alt mod de a coagula această diversitate de comune care nu au finanțare pentru a se susține.

Mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Verestóy, vă rog. Încerc să alternez grupurile parlamentare. Domnule senator Verestóy, vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Onorați colegi,

Sigur că nu putem să lucrăm pe un calup. Nu este bine să judecăm de-a valma. Este bine să cântărim fiecare caz în parte, și în acest caz în care luăm o decizie, cred, corectă am ținut cont de faptul că în comunitatea respectivă există îndeplinite pe deplin toate condițiile în care ne-am gândit că este legitim să funcționeze o comună. Este drept, în celelalte cazuri au existat inițiative inimoase, pline de bune intenții, dar a existat întotdeauna câte o mică lacună la fiecare proiect de lege, inclusiv la anumite proiecte pe care le-am susținut.

De exemplu, împreună cu alți colegi, am avut astfel de inițiative care nu au trecut de furcile caudine ale comisiei și plenului. În schimb, văd în acest caz cererea pe deplin

justificată, deoarece este susținută de un referendum local, susținută de toate condițiile care s-au creat pentru o bună funcționare a comunei viitoare.

Vă propun să sistați discuțiile și, așa cum s-a spus, judecata ne aparține, și este bine să avem o judecată pe caz, și nu în ansamblul unor situații. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Pentru că i-am văzut pe domnii senatori Onofrei și Daea încercând deja să intervină, am să-i rog să aibă ultimele două intervenții, pentru a menține un echilibru în plenul Senatului. Domnule senator Onofrei, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur că am spus de mai multe ori în Senat – colegul și prietenul care a vorbit înainte a spus că este și diversitate aici, în Senat – că avem dreptate pe fond. Eu, ca fost prefect, am fost, în general, împotriva înființării comunelor care nu se pot susține.

Pe de altă parte, punctual vorbind, există cazuri și cazuri. Or, acest caz, din ce am văzut și din proiectul de lege, față de alte cazuri, când înființăm comune care nu se pot susține – nu au nici logistică, nici infrastructură –, lucrurile stau complet diferit și cred că, de data aceasta, nu trebuie neapărat să ținem cont de o regulă care este valabilă, dar, ca la orice regulă, excepțiile întăresc regula, și cred că este bine să fim de acord cu înființarea acestei comune.

Pentru echilibru, îi ofer cuvântul domnului senator Daea. Aveți cuvântul. Microfonul 4.

Nu văd reprezentantul Guvernului, domnule președinte.

Este, este. Doamna secretar de stat este acolo.

## **Domnul Petre Daea:**

Să știți, stimată doamnă, că decizia ne aparține tot timpul, nu din când în când, atunci când aveți dezlegare și nu puteți s-o spuneți cum doriți.

Noi spunem foarte clar astăzi: Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC susține acest proiect de lege. Decizia este a noastră și dumneavoastră o duceți la îndeplinire.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnule senator Álmos, vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Ca membru al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, vreau să fac o precizare în plenul Senatului și, în mod deosebit, să-i răspund colegului nostru, domnul senator Țuțuianu.

În anul 2005, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului din Senat a stabilit o regulă, o regulă foarte bună. Fiecare dintre colegi face deplasări în teren și urmărește în teren dacă condițiile prevăzute de Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul de a organiza noi localități sunt îndeplinite. Acolo unde rapoartele sunt rapoarte de admitere, într-adevăr, condițiile sunt îndeplinite. Și în mandatul trecut ați fost coleg cu noi și știți foarte bine că am trecut acele localități care întruneau condițiile de a fi separate.

În acest caz, susținem această inițiativă. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Îi ofer cuvântul domnului senator Gheorghe David, membru al comisiei, urmează domnul senator Țuțuianu.

## **Domnul Gheorghe David:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Cred că sunt îndreptățit să vorbesc, din două motive: unul, am fost trimis din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului la fața locului să constat dacă sunt îndeplinite condițiile cerute și, în al doilea rând, nu sunt din acea comună, dar sunt din comuna limitrofă acestei comune sau acestor comune, dacă vor fi două.

Cunosc foarte bine toată această zonă și aș vrea să spun: condițiile sunt îndeplinite în totalitate de noua comună care dorește să fie reînființată. Ca un scurt istoric, de fapt, au fost trei comune. Au devenit, la un moment dat, două, iar după reorganizare a devenit una singură. Însă aceste probleme _... (Rumoare în sală.)_

## Domnilor colegi,

Aceste probleme pe care le au cetățenii deplasându-se de la distanțe foarte mari până la centrul de comună au fost, de-a lungul anilor, pentru ei o povară. Actuala comună, Racșa, pe care dorim s-o reînființăm, îndeplinește, așa cum a spus și unul dintre inițiatori, toate condițiile. Are tot ceea ce este necesar pentru funcționarea unei comune: sediu pentru primărie, sediu pentru poliție, dispensar medical și toate celelalte. Toate sunt imobile noi, funcționale și au tot ceea ce trebuie.

Prin aceste argumente, precum și prin multe altele pe care nu le-am enunțat, cred că nu este niciun fel de problemă, condițiile sunt îndeplinite.

Ca atare, putem fi siguri că prin votul pe care îl dăm nu facem altceva decât să facem un lucru bun, domnule senator, coleg și prieten Hărdău.

Vă asigur că sunt îndeplinite toate condițiile 100%.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Hașotti, urmează domnul senator Țuțuianu, care, probabil, va avea o mică remarcă, apoi vă voi propune un vot cu privire la această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În primul rând, Grupul parlamentar al PNL va vota în favoarea proiectului legislativ.

În al doilea rând, este evident că Guvernul are abordări diferite, abordări strict politice pe această temă. Acest lucru este evident.

În al treilea rând, am o întrebare adresată doamnei secretar de stat.

Repet, noi vom vota în favoare.

Doamna secretar de stat, domnul ministru Blaga, acum un an, aici, în plenul Senatului, a spus clar și răspicat că Domnia Sa, în calitate de ministru al administrației publice și internelor, niciodată nu va fi de acord cu înființare vreunei comune. Vreau să vă întreb dacă sunteți în opoziție cu domnul ministru Blaga.

Mulțumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Țuțuianu. Microfonul 3.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fiu bine înțeles. Eu sunt consecvent. Am susținut înființarea a trei localități în județul Dâmbovița, voi susține și înființarea acestei localități. Pe de o parte, cei care sunt inconsecvenți sunt cei din Guvern, iar în cazul celor trei localități am avut rapoartele pentru ale comisiei de specialitate, și acolo domnul senator Günthner Tiberiu, care astăzi este inițiator, împreună cu distinsul nostru coleg, a venit, a verificat în teritoriu și a susținut înființarea acestor localități. Deci cei care sunt inconsecvenți sunt cei de la Guvern și cei din Grupul parlamentar al PDL, care s-au opus vehement, pe criterii politice, înființării de noi localități. Acesta este adevărul și trebuie spus cu toată tăria.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Alexe. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să precizez că nu sunt în opoziție cu domnul ministru Blaga.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Acesta este un răspuns corect din punct de vedere politic. Stimate colege și stimați colegi,

Vă reamintesc că suntem în fața unui proiect de lege cu caracter de lege organică, iar Senatul este Cameră decizională.

Avem un raport al comisiei, cu amendamente admise. Rog toți colegii să încerce să se pregătească pentru acest vot.

Domnule președinte Antonescu, vă rog să vă așezați.

Este una dintre cele mai frumoase comune din România. Vă mulțumim pentru prezență.

Ne reîntoarcem la agenda noastră inițială.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri privind realizarea locuințelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorul nu se află în plenul Senatului.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Barna Tánczos, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu privire la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri privind realizarea locuințelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, punctul de vedere al Guvernului este unul de respingere.

Având în vedere și raportul comisiei de fond, punctul de vedere al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, vă rugăm să votați împotriva acestei propuneri legislative.

În argumentarea punctului nostru de vedere, aș putea să aduc mai multe elemente, multe dintre acestea se bazează pe faptul că prin această inițiativă legislativă se dorește revenirea la textul inițial de dinainte de ultimele modificări făcute de Guvernul României. În cazul în care se dorește, pot să vă dau mai multe detalii.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Filip.

## **Domnul Petru Filip:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de respingere.

Propunerea legislativă are două părți, prima este legată de realizarea de construcții în extravilan, este similară cu proiectul de lege de la punctul 9 din ordinea de zi, și cea de-a doua parte a propunerii legislative este legată de autorizarea de construire pentru lucrări de foraje și prospecțiuni maritime de la autoritatea administrației publice locale competentă și transferul către consiliile județene competente. Aici este vorba de județele Tulcea și Constanța.

Nu mai vin cu argumente pentru prima parte a propunerii legislative, dar nici pentru cea de-a doua.

Din punctul nostru de vedere, propunerea legislativă nu poate primi un aviz favorabil, pentru că este vorba de autorizare de construcții de lucrări în zonă de interes național, și nicidecum de interes local.

S-a primit aviz negativ din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Mulțumesc.

##

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 13[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Dau cuvântul domnului senator Țuțuianu, în numele inițiatorilor.

Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă pe care o voi prezenta îi aparține unui grup de senatori și deputați ai Partidului Social Democrat, ai Uniunii Democrate a Maghiarilor din România și ai Partidului Național Liberal.

Pornind de la situația imobilelor de blocuri, unde în special subsolul este inundat de la instalațiile proprii de apă și canalizare, pornind de la dispozițiile art. 35 din Constituția României, care prevede că statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic și asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept, propunem, față de aceste prevederi legale și față de situația de fapt a blocurilor, ca din Fondul pentru mediu, constituit în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005, să se poată finanța reabilitarea subsolurilor și a acoperișurilor de blocuri pentru următoarele tipuri de lucrări: igienizarea și curățarea spațiilor din subsol, reabilitarea rețelelor de apă, canalizare, termoficare, apă caldă menajeră, iluminat de siguranță, lucrări de aerisire naturală, bașe de colectare a scurgerilor accidentale, reabilitarea hidroizolației și a termoizolației acoperișurilor.

În acest sens, am propus completarea art. 13[1] , în forma în care era în vigoare la data când noi am făcut această propunere legislativă, cu două litere, lit. h) – proiecte de igienizare a subsolurilor blocurilor și lit. i) – proiecte de reabilitare a acoperișurilor blocurilor, cu precizarea că beneficiari ai proiectelor prevăzute la alin. (1) pot fi persoane juridice prevăzute la art. 13 alin. (4), iar pentru proiectele prevăzute la alin. (1) lit. c), e), a) și i) beneficiari pot fi și persoanele fizice, și asociațiile de locatari.

Am avut, de asemenea, în vedere faptul că, în opinia noastră, nu sunt incidente dispozițiile art. 15 alin. (1) din Legea finanțelor publice locale, în sensul de a indica mijloacele necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 13[1] alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, metodologia de finanțare și categoriile de beneficiari pentru programele și proiectele de protecție a mediului prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ghidul de finanțare aferent fiecărui program sau proiect care se elaborează de Administrația Fondului și se aprobă prin ordin al ministrului mediului.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Vă invit la dezbateri pe fond. Nu sunt intervenții.

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnul președinte Gheorghe Popescu. Microfonul 10. ## **Domnul Gheorghe Popescu** – _președintele_

## _Administrației Fondului pentru Mediu_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă din următoarele considerente:

Întâi de toate, Fondul pentru mediu se utilizează pentru proiecte care au efect, într-adevăr, în protecția mediului și nu putem utiliza aceste fonduri pentru lucrări de igienizare în subsolul unor blocuri proprietate personală. În concordanță cu legislația la zi, aceasta este o atribuție exclusiv a proprietarilor și este realizată, eventual, sub coordonarea autorităților publice locale.

Legat de cea de-a doua destinație propusă de inițiatori, trebuie să precizăm că acest gen de lucrare, la această dată, este finanțat prin programul care se derulează în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului și, în plus, în urmă cu două săptămâni, s-a aprobat o ordonanță de urgență prin care s-a stabilit modalitatea de valorificare a diferențelor de cantități atribuite, acele „bonuri verzi”, iar hotărârea de guvern care se emite în baza acestei ordonanțe de urgență stabilește destinațiile de utilizare a acestor fonduri.

În această hotărâre de guvern, într-adevăr, s-a propus o extindere a destinațiilor și s-a inclus și reabilitarea blocurilor de locuințe în integralitatea lor, deci problema ar fi rezolvată prin acest proiect de hotărâre.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Filip.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, subiectul a constituit o bază de discuții suficient de aprinse în cadrul comisiei, motiv pentru care și votul a fost foarte, foarte strâns, pentru adoptarea unui raport de respingere, cu un amendament respins, cuprins în anexa la raport, plecând de la ideea că problema subsolurilor blocurilor vechi este, într-adevăr, o realitate care, până la urmă, ar trebui să fie soluționată, ea ținând, practic, și de probleme de protecția mediului.

Ținând cont de toate aceste restricții legislative, folosind fondurile publice pentru un astfel de tip de lucrări, am considerat că, mă rog, votul cu majoritate de voturi este unul de respingere, și am considerat că aceste lucrări s-ar putea introduce, prin extindere, în cadrul lucrărilor de intervenție la anveloparea termică a blocurilor de locuințe, astfel încât să existe un proiect integrat de reabilitare a unui bloc, ceea ce ar însemna și partea de hidroizolație, și partea de izolație termică, și partea de igienizare – impropriu spus igienizare –, de înlocuire a conductelor de alimentare cu apă sau a celor de alimentare cu agent termic, care trec prin subsolurile blocurilor. În cazul blocurilor vechi, multe dintre ele sunt sparte.

Aviz negativ s-a primit de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și aviz favorabil s-a primit de la Consiliul Legislativ.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții, dezbateri generale? Nu sunt.

Suntem în fața unei legi ordinare.

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și înregistrarea soiurilor de plante.

În numele inițiatorilor, doamna senator Doina Silistru.

Microfonul 6.

## **Doamna Doina Silistru:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Principalul considerent care a stat la baza modificării Legii nr. 266/2002 a fost armonizarea la zi a legislației românești cu legislația europeană, prin introducerea prevederilor directivelor Uniunii Europene și a regulamentelor publicate după apariția Legii nr. 266/2002.

Principalele modificări și completări se referă la următoarele aspecte:

– înlocuirea unor termeni utilizați în lege cu termenii prevăzuți în directivă pentru a putea utiliza un limbaj comun în acest domeniu;

– detalierea condițiilor de admitere la import din terțe țări pe principiul echivalenței condițiilor de producere și control al calității semințelor;

– stabilirea mai clară a excepțiilor de la regulă privind circulația și comercializarea semințelor;

– introducerea unor prevederi privind unele aspecte tehnice care trebuie aplicate în corelație cu reglementările în materie ale unor organizații internaționale la care România este parte, cum ar fi OCDE – Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică –, ISTA – Asociația Internațională pentru Testarea Semințelor –, UPOV – Uniunea Internațională pentru Protecția Varietăților de Plante – și altele.

În același timp, s-a vrut întărirea capacității administrative și completarea unor atribuții ale autorităților care activează în acest domeniu, actualizarea unor prevederi privind contravențiile și sancțiunile aplicate pentru nerespectarea prevederilor legale și alte modificări care, prin această inițiativă, duc la întărirea relației între testare, înregistrarea soiurilor în catalogul oficial atât al nostru, național, cât și al Uniunii Europene, în vederea comercializării și acordării protecției juridice noilor creații de soiuri.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Dănuț Apetrei. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ținând cont de faptul că observațiile și propunerile Guvernului au fost însușite prin amendamentele din anexa la raportul comisiei de specialitate, Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Daea.

Primă Cameră, lege ordinară, raport de admitere, cu amendamente în anexă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt.

Suntem primă Cameră sesizată.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2010 pentru completarea titlului XI „Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Dănuț Apetrei.

Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul a decis reglementarea situației celor 95.000 de persoane care beneficiau de acest titlu, „Renta viageră agricolă”, ținând cont de următoarele aspecte:

– în primul rând, nu s-a apelat la un proiect de lege deoarece în procedură parlamentară era perfect posibil ca expirarea datei de 30 iunie să se producă, astfel încât ieșeau din perioada când își puteau viza acele carnete de rentier și, având în vedere că plata efectivă se face până la 31 august, s-a impus adoptarea unui act normativ cu caracter de urgență;

– știți foarte bine că renta viageră reglementează situația celor care au depus documente până la 31 decembrie 2009. Aceștia sunt rentierii viageri ai României. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Daea.

Raport favorabil, hotărât în unanimitate, primă Cameră sesizată, legea are caracter de lege ordinară.

Vă mulțumesc. Dacă nu sunt intervenții pe fond... Ba da. Domnul senator Mustățea, microfonul 1.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva acestui proiect de lege, întrucât prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17 din 3 martie 2010 se instituie o măsură discriminatorie față de persoanele care îndeplinesc, cumulativ, cele două condiții prevăzute de lege după data de 31 decembrie 2009 și o nedreptate față de persoanele care au îndeplinit condițiile până la data de 31 decembrie 2009, dar care au optat inițial, atât cât puterile le-au permis, să-și muncească singuri pământul. Acum sunt puși în situația să nu mai poată deveni rentieri, întrucât legea nu a prevăzut din start că cererile se pot depune până la data de 31 decembrie 2012.

Mai mult decât atât, motivația din expunerea de motive a Guvernului, că această sistare se face până la lămurirea situației acestui ajutor de stat cu organismele Uniunii Europene, nu stă în picioare, pentru că Guvernul avea posibilitatea, până acum, să lămurească această problemă.

În altă ordine de idei, inclusiv din expunerea de motive, rezultă că această ordonanță nu este altceva decât o normă de interpretare a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană cu privire la renta viageră. De aici eu înțeleg că este posibil ca nici cei care au depus cererile până la 31 decembrie 2009 să nu mai poată beneficia de plata rentei viagere, pentru că Guvernul încă nu a lămurit nici această problemă.

De aceea, îl rog pe domnul secretar de stat să ne spună ce demersuri a făcut Guvernul României pentru lămuririle necesare în cele două spețe: în legătură cu cei care au depus cererile până la 31 decembrie, dacă pot beneficia de renta viageră atât cât le dă zile Dumnezeu și ce demersuri a făcut la organismele Uniunii Europene pentru a lămuri problemele legate de renta viageră pentru persoanele care îndeplinesc cele două condiții, în mod cumulativ, după data de 31 decembrie 2012.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, microfonul 4.

„Să te temi de greci și când fac cadouri!”

Pare a fi o ordonanță de urgență care dă posibilitatea continuării programului „Renta viageră agricolă”. În realitate, nu este deloc așa și nu înțeleg de ce Guvernul nu ne spune foarte clar.

Renta viageră este o sumă de bani care se plătește unor persoane cu o anumită vârstă, care își arendează sau își vând terenurile, și renta se plătește în dublu scop: să dăm posibilitatea acelor persoane în vârstă să aibă o sumă de bani, ca să poată să trăiască și să ajutăm la comasarea terenurilor agricole.

Ce ni se spune prin prezentul proiect de lege? Renta viageră a fost instituită prin Legea nr. 247/2005 și funcționează din 2005, deci toate persoanele care depun o cerere, arătând că au vândut sau au arendat un teren de o anume suprafață, sunt îndreptățite, conform Legii nr. 247/2005, să primească această rentă viageră.

Vine Guvernul astăzi și ne spune: „Persoanele care au dobândit calitatea de rentier până la 31 decembrie 2009 rămân în continuare rentieri. Celor care au depus în ianuarie, februarie sau vor depune în iunie 2010 cererea pentru a primi renta agricolă nu le mai putem da această rentă viageră.”

Este o modalitate de a spune, indirect, „nu mai am bani pentru toată lumea. Cine a intrat în primul lot beneficiază în continuare, de aici încolo sistăm înscrierile pentru acordarea rentei viagere.”

Dacă este așa, să ne spună Guvernul și, din acest punct de vedere, plenul Senatului va vedea ce hotărâre ia.

Guvernul motivează următorul lucru: renta viageră se pare că este considerată de Uniunea Europeană ajutor de stat, și de aceea venim cu această ordonanță, ca să întărim poziția noastră pe lângă Ministerul Finanțelor Publice, care nu vrea să ne mai dea bani ca să putem plăti renta viageră.

Ori renta viageră este ajutor de stat și, atunci, nu se plătește niciunei categorii de persoane, și vedem care sunt modalitățile alternative de a da totuși acești bani, ori renta viageră poate să continue pentru toată lumea, indiferent de data depunerii cererii de plată.

Eu mă mir cum bunul meu prieten, domnul senator Petre Daea, nu a sesizat această nuanță, căci nu vrea Guvernul să-i lase în plată pe cei care au dobândit calitatea de rentieri până la 31 decembrie 2009, ci vrea, de fapt, să înceteze acordarea rentei viagere de la 1 ianuarie 2010, probabil, din dificultăți financiare sau pentru a face mai multe economii.

Mulțumesc foarte mult.

Sunt convins că vigilența domnului senator Daea nu a slăbit sub nicio formă.

Dacă domnul secretar de stat dorește să comenteze și să răspundă întrebărilor care i-au fost adresate din partea domnilor senatori Mustățea, respectiv Greblă.

Vă rog.

Aveți cuvântul.

Așa cum am spus, domnule președinte, Guvernul a dorit să reglementeze situația celor 95.000 de rentieri actuali.

După cum bine știm, conform Tratatului de aderare, aprobat prin Legea nr. 157/2005, această formă de sprijin a avut un caracter tranzitoriu, până la 31 decembrie 2009. Acest lucru se știe. Într-adevăr, după această dată, în decursul acestui an, Guvernul, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, va trebui să discute la Comisia Europeană posibilitatea acordării unei noi forme de ajutor de stat din această perspectivă, dar cei care erau intrați deja în sistem până la data de 31 decembrie 2009 ar fi fost blocați, dacă nu exista această ordonanță de urgență.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Daea, de la microfonul central, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Colegul Toni Greblă a pus în discuție o problemă de principiu. Corect, dar nu suficient, și ca să vedeți că nu este suficient, și ca să vedeți că vigilența senatorului Daea nu a încetat să fie permanent la locul unde decizia se ia, aș vrea să dau câteva nuanțe, pe care i le-am spus domnului senator Greblă în ideea că va înțelege bine și va acționa în consecință, pentru că Domnia Sa m-a trimis la pupitru, altminteri nu luam cuvântul, dați-mi voie să vă spun care au fost sertarele judecății noastre și termenii în care noi am judecat și apoi am decis de ce așa.

Dacă trece tacit, înseamnă că dumneavoastră puteți să și tăceți, pentru că atunci soluția va fi una singură: ne folosim împreună timpul, dumneavoastră tăcând, iar eu vorbind.

Deci dificultatea era următoarea: în România se primise ordinul în execuție să nu se mai primească cereri de la o anumită dată, pentru că... Sunt de acord cu ce a spus domnul secretar de stat, sigur, cu nuanțele potrivite, că a fost o măsură tranzitorie. În sertarele instituțiilor administrative ale statului erau cereri fără soluții. Mai dăm sau nu mai dăm? Și atunci Guvernul, judecându-și propria activitate și măsurându-și buzunarul, a spus că ne oprim la data la care face referire ordonanța, pentru a da posibilitate, repet, pentru a da posibilitate ca cei care au depus cereri... Este adevărat că, de aici încolo, se pun semne de întrebare, dar, pentru a da răspuns acestora, haideți să-i rezolvăm pe cei care au depus cereri și, dacă doriți mai mult decât atât, să solicităm Guvernului...

Cred că nu e lipsit de interes dacă plenul, în înțelepciunea lui, va hotărî să retrimită proiectul de lege la comisie, nu văd că este rău, dar aprobarea tacită ne obligă, și pe domnul coleg la fel, și atunci să alegem o soluție care nu este convenabilă pentru toți, dar este asiguratorie pentru unii: să-l trecem, zic eu, din acest punct de vedere, am procesat în comisie, iar unanimitatea comisiei a dat raportul favorabil.

Eu m-am văzut obligat să iau cuvântul pentru că mi-a pronunțat numele, iar domnul senator Toni Greblă a făcut apel, și în numele colegilor din Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală pentru a da explicațiile necesare. Ați văzut că mă țin de obiceiul de a prezenta succint și exact raportul. Am făcut-o și de această dată.

Mulțumesc. Domnule secretar de stat, dacă aveți un comentariu, vă rog. Aveți cuvântul.

Nu. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Am rugămintea, în condițiile în care este o agendă extrem de încărcată, să încercăm să concentrăm și intervențiile, pentru a putea parcurge aceste lucruri.

Dacă această colegială conversație între domnul Daea și Domnul Greblă continuă...

Domnule senator Greblă, vă rog.

## Domnule președinte,

Efectiv, sunt niște lucruri care trebuie rezolvate. Dacă renta viageră este considerată de către Uniunea Europeană ajutor de stat, atunci statul român nu mai poate să o plătească. Hai să ne hotărâm. Este ajutor de stat renta viageră sau nu?

După părerea mea, nu este ajutor de stat, pentru că statul român o plătește tuturor celor care au obținut această calitate până la 31 decembrie 2009. Toate celelalte forme de sprijin în agricultură – plăți și așa mai departe –, care sunt considerate ajutor de stat, au încetat de la 1 ianuarie 2010.

În al doilea rând, vă dau un exemplu ca să vedeți cât de ușor ajungem la o situație absolut inacceptabilă. Doi cetățeni, pe 10 decembrie 2009, își arendează terenul către persoane îndreptățite. Unul depune pe 22 decembrie 2009 cererea pentru acordarea rentei, și i se acordă, celălalt depune cererea zece zile mai târziu, pe 5 ianuarie 2010. Unul primește rentă viageră, celălalt nu primește rentă viageră, cu toate că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2010 nu-i indica niciun mod de a se comporta. Vedeți că ordonanța, și din acest punct de vedere, este, cu ghilimelele de rigoare, retroactivă, stabilește un termen de 31 decembrie 2009, deși ea a apărut prin martie 2010. De unde să știe cetățenii că trebuie să se comporte în luna ianuarie 2010 conform unei ordonanțe care apare în martie 2010?!

Din acest punct de vedere, convingerea mea este că s-a urmărit, prin această ordonanță, să se restrângă, să se limiteze și să se micșoreze din ce în ce mai mult numărul persoanelor care pot beneficia de rentă viageră.

Eu aș fi de acord cu punctul de vedere exprimat înainte, să lăsăm să treacă această ordonanță de urgență, cu condiția ca, săptămâna viitoare, Guvernul să vină cu o soluție pentru cei care procedează în mod similar după 1 ianuarie 2010, dar eu sunt convins că o astfel de reglementare nu va mai veni, motiv pentru care eu nu pot să adopt această lege.

Renta viageră este reglementată de Legea nr. 247/2005, care este în vigoare, și din textul ei nu rezultă că renta viageră se plătește numai unor anumite categorii de persoane care au dobândit o calitate până la o anumită dată.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Mustățea.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Eu am pus două întrebări, iar domnul secretar de stat nu mi-a răspuns la niciuna. Prima întrebare a avut ca obiect dacă Guvernul a făcut un demers către organismele Uniunii Europene pentru clarificarea situației cu privire la renta viageră. Dânsul a dat răspunsul că după ce trec cei trei ani. A fost depășit de patru luni, domnule secretar de stat, acest termen, dar demersurile puteam să le facem cu mult înainte, ca să ne lămurim cu această problemă.

A doua întrebare pe care am pus-o, a pus-o altfel domnul senator Greblă, eu mai repet o dată. Dacă renta viageră este ajutor de stat, atunci putem să o aplicăm numai trei ani.

Dacă ordonanța, așa cum rezultă din expunerea de motive, este un act normativ de interpretare a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, vă rog să ne spuneți, ați clarificat această problemă cu organismele Uniunii Europene?

Putem să acordăm în continuare renta viageră pentru cei care au făcut cerere până la 31 decembrie 2009 sau urmează să clarificați și această problemă?

Dacă urmează să clarificați și această problemă, de ce ați sistat acordarea calității de rentier pentru ceilalți, pentru că le puteați clarifica pe amândouă odată?

Vreau un răspuns clar.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, un răspuns clar, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi începe cu răspunsul la cea de-a doua întrebare. Este reglementată situația celor care au depus până la 31 decembrie 2009, deci nu este niciun fel de problemă.

Pentru ceilalți, pentru cei care pot deveni potențiali beneficiari de acum încolo, s-a făcut o notificare prealabilă la comisie, însă nu s-a ajuns la discuții efective, concrete, iar forma... sau caracterul tranzitoriu, practic, a început la 31 decembrie 2009, fiindcă prin această ordonanță noi am dorit să armonizăm legislația românească în privința acordării rentei viagere cu dispozițiile Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, iar drepturile obținute până la acea data sunt valabile în continuare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule senator Sârbu, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu știu dacă eu acum am să clarific situația sau o să lămuresc unele aspecte, cred că am să o complic.

Domnul secretar de stat spunea că drepturile obținute până la data de... rămân în vigoare.

Din câte știu eu și din câte spunea și domnul președinte Toni Greblă – mă rog, spun și documentele –, aceste drepturi încetează la 31 decembrie 2009 și ele trebuiau să fie înlocuite. Nu știu dacă dumneavoastră ați auzit la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – poate ați auzit –, dacă nu, vă spun eu, vă duceți acasă și mai citiți.

În Uniunea Europeană, există ajutor pentru pensionare anticipată sau pentru încetarea activității agricole, documente care trebuiau depuse în timp. S-a cerut de la Uniunea Europeană să fie înlocuit ajutorul de stat. Este o procedură.

De fapt, ele se găsesc și în PNADR – Programul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală –, și atunci lucrurile s-ar fi simplificat. Nu ați fi venit cu această ordonanță de urgență, noi nu eram puși în situația în care să venim cu argumente pro și contra, fiindcă legea de care vorbește colegul Toni Greblă, într-adevăr, este în vigoare.

Știu ceea ce vreți să-mi spuneți – că tratatele internaționale devin obligatorii și în plan legislativ intern –, știu și faptul că, dacă o lege contravine acestor directive europene, ea este nulă de drept, dar, dacă ar fi lucrurile clarificate de la bun început și tratate cu mai multă seriozitate, nu cred că am ajunge în situația în care să dezbatem o problemă, să ne dăm cu părerea toți o jumătate de oră și să ajungem la aceeași concluzie.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, domnul senator Sârbu știe că, în conformitate cu art. 249 din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, orice reglementare europeană, dacă nu este transpusă în legislația românească, devine, de fapt, obligatorie și pentru statul membru, pe de o parte.

Pe de altă parte, în PNDR, și nu în PNADR, deci în Programul Național de Dezvoltare Rurală, într-adevăr, exista posibilitatea introducerii unei măsuri – pensionarea anticipată – și are dreptate domnul fost ministru, numai că eu am plecat din minister în anul 2007, în vechea legislatură, și am lăsat această măsură.

În 2008–2009, nu am mai fost membru al Cabinetului și nu am mai găsit în PNDR această măsură.

Într-adevăr, este o chestiune foarte importantă și ar putea fi înscrisă, conform art. 87 din liniile directoare ale Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, pe baza ajutorului de stat, deci liniile comunitare care reglementează ajutorul de stat, ar putea fi pusă în discuție și ar putea fi o măsură care să reglementeze oarecum acest subiect.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Sârbu, după care vom încheia dezbaterile.

Doar o corecție, pentru că nu are rost să mai lungim. Până la urmă, tot votul va tranșa.

Dacă nu mai știți ceva, vă spun că nu ați fost și nu sunteți membru al Cabinetului.

Înainte de a vă exprima, vă mai gândiți.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Toni Greblă.

## Domnule președinte,

Ca să deblocăm situația, sunt convins că și domnul președinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală va fi de acord – și toate grupurile

parlamentare –, în mod excepțional, să propun un amendament.

Amendamentul este foarte simplu: „Pentru toate persoanele care solicită obținerea calității de rentă viageră până la data de 30 iunie 2010”, și atunci dăm posibilitatea oamenilor să cunoască că au un termen, 30 iunie 2010. Până atunci, Guvernul are și el posibilitatea să vină cu un alt set de reglementări, și cu asta eu cred că ar putea să fie acceptat proiectul de lege al Guvernului.

## Stimați colegi,

Suntem primă Cameră sesizată.

În al doilea rând, indiferent de fondul extrem de complex al problemei, există un termen scadent în relația cu Comisia Europeană, sfârșit de 2009. Acest lucru nu-l putem modifica. Ceea ce face Guvernul în interior și dincolo de acest lucru este o problemă diferită.

Eu v-aș propune să încercăm să mergem către vot. Noul ministru al agriculturii a fost o figură relativ discretă în spațiul public și, dacă liderii de grupuri parlamentare vor considera că este util, să-l invităm în Senat pentru o dezbatere inclusiv pe acest tip de probleme sau pentru alte modificări începând cu 1 ianuarie 2010, privind modul cum se alocă subvențiile.

Modul în care se regândește renta viageră este subiect de mare actualitate și poate că nu ar fi rău dacă veți considera ca mâine, la Biroul permanent – va fi, poate, o sugestie interesantă –, să-l invităm pe domnul ministru pentru o discuție, sunt foarte mulți specialiști în Senat și cred că va fi o discuție constructivă și utilă, până la urmă, inclusiv cu privire la acest subiect.

Repet, suntem primă Cameră sesizată, iar lucrurile care pot fi, eventual, modificate pot fi făcute și la Camera Deputaților.

Vă rog, domnule senator Pereș.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

În ceea ce am încercat eu să deslușesc în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2010 pentru completarea titlului XI „Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, este clar, cel puțin pentru mine, că cei 95.147 de rentieri, pentru că așa se numesc cei care beneficiază, și cei care s-au înscris de fapt, au obținut calitatea de rentieri până la 31 decembrie 2009. În situația în care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2010, sigur, nu va trece de Senat și, categoric, de Camera Deputaților, aceștia își vor pierde această calitate.

Vreau să spun că suntem într-o situație puțin cam dificilă, sigur, există 100.000 de persoane care au avut încredere în ceea ce clasa politică și Guvernul au oferit atunci, indiferent cine era prim-ministru și cine era ministrul agriculturii.

Soluția, sigur, poate fi discutată – soluția cu care a venit domnul președinte Toni Greblă – nu de Senat astăzi, pentru că suntem la momentul adoptării tacite. Amendamentul poate fi adus ordonanței de urgență și în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală sau chiar în plenul Camerei Deputaților.

Pe de altă parte, dăm acum un mesaj la 100.000 de cetățeni care au avut bunăvoința, sigur, și-au pus la dispoziție..., au spus care au fost, de fapt, să spunem, motivațiile: o dată, comasarea terenurilor, pe de altă parte, situația de a nu mai putea lucra aceste suprafețe de teren. Mie mi se pare o sancțiune mult prea gravă. Noi, Senatul, de data aceasta, sigur, putem intra în discuție cu Guvernul și cu colegii noștri de la Camera Deputaților, pentru a-i aduce o îmbunătățire, dar chiar a refuza acum pe acești 100.000 de oameni mi se pare puțin cam prea dur.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, sigur, va susține ordonanța de urgență în forma în care a fost trimisă Senatului spre adoptare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Vă propun acum să votăm raportul comisiei și proiectul de lege, reținând sugestia pe care o vom avansa în mod formal, dacă veți fi de acord, ca ministrul agriculturii să fie prezent în plenul Senatului pentru a avea o discuție cu privire la agricultură, pe ansamblu.

În aceste condiții,

În aceste condiții, termenul de adoptare tacită fiind astăzi, Camera Deputaților va trebui să se pronunțe cu privire la acest text, într-adevăr, extrem de important și care afectează un număr mare de cetățeni ai României.

Avem o solicitare de ordin practic, și înclin să fim de acord, și anume să dezbatem în continuare punctele 18 și 19, care sunt legate tot de agricultură... 16 și 17?

Vom merge în continuare în forma normală.

Îmi pare rău, dacă nu vă puneți de acord cu reprezentanții Guvernului, vă rog să nu veniți la conducerea ședinței pentru solicitarea unor modificări în timpul ședinței.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 62 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic.

Inițiatorii sunt prezenți?

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Am rugămintea să fiu înțeles și, de fapt, trebuie doar să vă mulțumesc că această inițiativă a trecut prin Senat, a trecut și prin comisie în urmă cu câteva luni, iar la noi, la Camera Deputaților, a fost înțeleasă greșit. S-au confundat oarecum textual... unele drepturi acordate prin Legea nr. 33/1996 locuitorilor din Țara Moților și, pe deasupra, vine Codul silvic, cu art. 62, și condiționează aceste drepturi.

Dacă știți – și cu siguranță știți –, Legea nr. 33/1996 asigură și le atribuie locuitorilor din Țara Moților nu mai mult de 15 metri cubi de lemn pe membru de familie anual, vine Codul silvic și le condiționează operațiunea de tăiere.

Cred că s-a înțeles că, dacă am acordat odată un drept, nu putem să condiționăm prin altă lege acest drept.

Rugămintea mea este de a adopta și de a vota această propunere legislativă. Cred că și în Camera Deputaților vom reuși să fim înțeleși.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Nu avem reprezentant al Guvernului la acest subiect? Domnul secretar de stat Apetrei?

Vă mulțumesc, domnule președinte. Este vorba de Ministerul Mediului...

Știu că este Ministerul Mediului...

Domnul secretar de stat Apostol este la Camera Deputaților acum, de aceea vă rugase doamna Badea să treceți la agricultură...

Comisia, vă rog.

Raport favorabil, fără amendamente, Senatul este primă Cameră sesizată, legea este organică.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Cordoș. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am să fiu cât se poate de scurt, însă este un lucru bine-venit în această propunere legislativă, și aș vrea să revin și să reiau ideea inițiatorilor, faptul că prin această propunere legislativă, până la urmă, se repară un drept care a fost anulat, cu privire la cantitatea și posibilitățile moților de a-și tăia, până la urmă, singuri cota-parte din pădure.

Cred că, prin acest lucru, putem vorbi chiar de crearea unor locuri de muncă, sigur, sezoniere, și apoi cred că putem vorbi de o reducere a cantității de lemn care să se taie din pădure.

Susțin acest proiect, pentru că, încă o dată vin și spun, se face un act de dreptate locuitorilor din Munții Apuseni. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Pereș, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Fac și eu parte din grupul inițiatorilor și, pentru celeritate în dezbaterea legislativă, doar trei fraze am să spun despre acest proiect legislativ, cu rugămintea – sigur, și din partea grupului meu parlamentar – ca această inițiativă să fie adoptată.

Propunerea legislativă aflată în dezbatere nu solicită sume din bugetul de stat, iar modificările pe care le aduce Codului silvic nu ating principiile regimului silvic deja convenit.

S-a mai spus aici și reiterez: se solicită doar dreptul, deja consacrat în Codul silvic, de a se exploata în regie proprie cantitățile de lemn pe care aceste persoane le pot obține prin Legea nr. 33/1996, și nu prin persoane juridice, societăți comerciale, care să fie, sigur, agreate de către autoritatea centrală. Acesta sunt argumentele pentru care solicităm votul pentru această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Între timp, domnul secretar de stat Cristian Apostol a ajuns de la Camera Deputaților și îl invit să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă scuzați că am întârziat. Efectiv, nu a fost posibil să ajung în ambele locuri odată.

Noi am dezbătut aceste modificări în comisie cu mare atenție. Eu vreau să vă spun că, anul trecut, a fost transmis un punct de vedere al Guvernului și eu consider că a fost o neînțelegere la nivelul specialiștilor din Guvern de la acea dată.

În consecință, în urma analizei și discuțiilor din comisie, noi susținem acest act normativ.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Este un element de noutate.

Mai sunt alte intervenții?

Este vorba de 50 de parlamentari inițiatori din toate grupurile parlamentare. Este un subiect cu rezonanță istorică și de reparație istorică.

În aceste condiții, punctele de vedere fiind exprimate, vă

Punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 privind Codul silvic.

Inițiatorii doresc să prezinte propunerea legislativă? Constat că nu.

Domnule secretar de stat Cristian Apostol, vă rog. Microfonul 8.

Da.

Mulțumesc.

Noi susținem modificările care au avut loc în cadrul comisiei.

Repet, s-a discutat la nivel de specialiști.

Cu amendamentele enunțate de comisie, susținem acest act normativ.

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Frâncu la microfonul 6. Domnia Sa va susține din partea inițiatorilor această propunere. Vă rog.

Propunerea a avut mai multe teze. După discuțiile purtate în comisie, s-a renunțat la anumite aspecte, care făceau modificări asupra Codului silvic, care puteau fi neclare, și s-a admis forma pe care noi am propus-o, referitoare la clarificarea posibilității ca terenul și construcția pe care se amplasează acele obiective să fie în proprietatea aceleiași persoane fizice sau juridice, după caz.

Practic, nu este o completare care să ceară fonduri pentru dezvoltarea mai departe a construcției. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnule președinte Daea, vă rog.

Prin votul unanim al comisiei, prezentăm un raport favorabil.

Senatul este prima Cameră sesizată. Legea este organică.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult.

Sunt intervenții pe fond?

Am rugămintea să încercăm să ne concentrăm asupra votului, lăsând discuțiile individuale deoparte.

Domnule deputat, distrageți atenția unui vicepreședinte al Senatului prin această conversație.

Vă mulțumim pentru prezență și pentru inițiativă.

Așteptând ca toți colegii să reocupe locurile în sală, aș dori să fac o mică corecție cu privire la un anunț pe care l-am făcut în urmă cu câteva minute: la ordonanța de urgență a Guvernului cu privire la renta viageră agricolă termenul de adoptare tacită este 29, nu 26.

Dacă mâine, la Biroul permanent, veți considera necesar să revenim miercuri în plen pentru a avea o concluzie și, poate, între timp, veți dori să reluăm un vot pentru a încerca să evităm situația de acum, vă stăm la dispoziție cu privire la acest subiect.

Deci nu este termenul de adoptare tacită pe 26, ci pe 29, pentru această lege de adoptare a ordonanței de urgență. Așa cum a spus domnul președinte Daea, legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Vă

lit. c) și d) ale art. 64 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura. Inițiatorii nu îi văd prezenți în plenul nostru.

Îl invit pe domnul secretar de stat Dănuț Apetrei să prezinte punctul de vedere al Guvernului, la microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, ținând cont de faptul că observațiile Guvernului au fost introduse de către comisia de specialitate ca amendamente. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule președinte Daea, vă rog.

Raport de respingere. Legea este organică.

Este vorba de un raport cu amendamente admise, din ce văd eu, domnule președinte. Este la punctul 16, nu la 17.

Vă cer scuze, domnule președinte. Cred că și domnul Arcaș m-a derutat aici, că și dânsul tulbură liniștea Senatului. Raportul este favorabil, cu amendamente în anexă. Legea este organică și suntem prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții pe fond?

Nu.

Vă

Vă

Punctul 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2009 privind pescuitul și acvacultura.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Domnule secretar de stat Dănuț Apetrei, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ținând cont de faptul că anterioara propunere legislativă este similară cu cea care vă este prezentată acum, vă rog să nu susținem această inițiativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule președinte Daea, vă rog.

Raport de respingere, având în vedere faptul că tezele care au fost propuse s-au preluat în primul act normativ pe care Senatul l-a analizat și l-a adoptat.

Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții pe fond sunt? Nu.

Vă

Punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii zootehniei nr. 72/2002.

Nu există o susținere din partea inițiatorilor.

Domnule secretar de stat Dănuț Apetrei, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule președinte Daea, vă rog.

Raport de respingere, cu majoritatea voturilor. Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții pe fond sunt? Nu sunt.

Vă

Punctul 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 491/2003 a plantelor medicinale și aromatice.

Inițiatorii nu doresc să susțină propunerea legislativă. Domnule secretar de stat Dănuț Apetrei, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule președinte Daea, vă rog.

Raport de respingere. Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Este o lege ordinară. Suntem prima Cameră sesizată. Vă

Punctul 20 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Domnul senator Emilian Frâncu va prezenta punctul de vedere al inițiatorilor de la microfonul 6, iar domnul președinte Rădulescu va prezenta, după aceea, punctul de vedere al comisiei.

Domnule senator Frâncu, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă este una, de data aceasta, mai amplă. A fost discutată cu foarte multe structuri de tip ONG sau care apără drepturile copilului. Au fost de două ori discuții publice în aula Parlamentului și, în urma acestor discuții, s-a ajuns la o formă pe care am prezentat-o, apoi, colegilor din comisii.

Ce aduce nou această propunere legislativă? În primul rând, stabilirea unor criterii de determinare a interesului superior al copilului. Acestea acoperă un vid legislativ important. Se tot face referire la aceste elemente, dar nu există în legislația noastră, spre deosebire de legislația unor țări europene sau Canada – și noi de aici ne-am inspirat –, această definiție.

De asemenea, se obligă unitățile școlare, cadrele medicale să furnizeze informații cu privire la starea de sănătate a copilului aflat în evidența lor și a părintelui care face această solicitare, chiar dacă copilul se află în întreținerea celuilalt părinte.

Încercăm să facem un echilibru, prin această propunere legislativă, între drepturile ambilor părinți. În lege, evident, dorim să modificăm cuvântul „asistent maternal” cu cel de „asistent parental”, care este absolut firesc din moment ce acum, în legislația noastră, tatăl a căpătat, practic, aceleași drepturi ca și mama în ceea ce privește rolul său în creșterea copilului. Am stabilit mai clar competențele privind direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului privind realizarea unor evaluări psihologice ale copilului în cadrul anchetei psihosociale și, mai ales, am căutat să găsim formule prin care să protejăm părintele, care, poate, este decăzut din drepturile sale, adică a fost încredințat copilul

celuilalt părinte, să poată urmări, atunci când acesta pleacă în străinătate, destinația copilului, pentru că, de foarte multe ori, se face un abuz și părintele – totuși este părinte – are dreptul să știe unde merge copilul său.

Sunt mult mai multe, să zicem, modificări pe care le-am făcut. Am ținut seama de observațiile Guvernului. Cam trei sferturi din aceste observații au fost trecute în proiectul de lege.

Îi ofer cuvântul doamnei vicepreședinte Mihaela Mostavi, din partea agenției de specialitate. Vă rog. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne senator,

Stimați domni senatori,

Doresc să precizez, în numele instituției pe care o reprezint, că ne menținem punctul de vedere prezentat Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, în sensul în care susținem cvasipozitiv acest proiect de lege.

Mai exact, susținem punctele 4, 6, privind art. 40 alin. (3), punctele 8, 11 și 12 și, având în vedere că Legea nr. 272/2004 privind promovarea și respectarea drepturilor copilului este o lege modernă, care răspunde tuturor principiilor și regulilor Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului, și că suntem în plin proces de reformă a sistemului de învățământ, în plin proces de descentralizare a sistemului sanitar, că avem elemente de noutate în Codul civil care vin să-și pună amprenta serios asupra familiei și copilului, și pentru că avem în vedere o evaluare a impactului privind implementarea Legii nr. 272/2004 în perioada 2009–2010, dorim să aducem noi, autoritatea, îmbunătățiri la Legea nr. 272/2004.

De asemenea, având în vedere evitarea suprareglementării, punctele din amendamentele prezentate, respectiv 1, 2, 3, 5, 6 privind alin. (4) al art. 40 și 7, 9, 11 privind art. 148 alin. (10), și având în vedere Legea nr. 248 privind libera circulație a cetățenilor români în străinătate, Legea nr. 87/2007 privind ratificarea Convenției asupra relațiilor personale privind copiii, dar și celelalte prevederi din Codul familiei și Codul penal, nu susținem aceste amendamente. Mulțumesc.

Mulțumesc pentru această prezentare exhaustivă a intențiilor Guvernului pe acest domeniu.

- Îi ofer cuvântul domnului președinte Rădulescu, pentru a

- ne prezenta punctul de vedere al comisiei. Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Stimați colegi,

Permiteți-mi să prezint punctul de vedere comun al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități și al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Este o inițiativă legislativă aparținând unui grup de senatori și deputați de toate culorile politice.

Punctul de vedere inițial al Guvernului a fost negativ, în principal pe anumite chestiuni care, în comisiile reunite, au fost, după aceea, amendate, au fost scoase.

Discuția principală a fost pe avizul acela pe care ar trebui să-l dea celălalt părinte în cazul în care un părinte care este îndreptățit să aibă grijă de copil se deplasează în străinătate. Această chestiune nu a fost bine privită nici de către autoritate și, de aceea, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a propus scoaterea acestei prevederi.

Au mai fost operate și multe alte modificări la propunerea inițială.

În principal, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dat un vot majoritar pozitiv, considerând că a fost definit interesul superior al copilului, în așa fel încât acesta să fie în folosul copilului și acceptabil.

Pe de altă parte, legea este extrem de juridică și aici Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a exprimat cele mai multe puncte de vedere, încercând să facă această lege votabilă, ca să mă exprim așa.

Nu o fi, în momentul de față, cea mai bună formă legislativă. În orice caz, este mai bună decât forma inițială și mai poate să sufere modificări și la cealaltă Cameră, unde sunt mai multe păreri care pot să dea un vot.

Mulțumesc foarte mult pentru acest punct de vedere. Sunt intervenții cu privire la fondul dezbaterii noastre? Vă rog, domnule senator Hașotti.

Mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Vom vota în favoarea acestui raport.

De altfel, domnul senator Rădulescu ne-a convins, o dată în plus, că este nevoie să votăm acest raport.

Vreau să subliniez aici câteva chestiuni. În primul rând, amendamentele consistente care s-au adus și, dacă vă uitați la raportul comun al celor două comisii, veți constata că au fost foarte multe amendamente, amendamente cu care, inițial, doamna vicepreședinte al autorității, și aici îmi exprim dezamăgirea că nu a venit doamna președinte al autorității, suntem totuși Senatul României, doamnă, și vă mulțumim dumneavoastră că ați venit, dar aici trebuia să vină doamna președinte sau domnul președinte, mă rog, cine o fi. Intervenția dumneavoastră, la sfârșit, a constat în următorul lucru: Guvernul pregătește un proiect de lege în anul 2010–2011, dar tot dumneavoastră ați spus, și domnul președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Rădulescu, a spus că actuala formulă propusă de grupul de senatori și deputați este mai bună decât ce avem acum. Prin urmare, ce ne împiedică să votăm acest raport, cu atât mai mult cu cât la Camera Deputaților, inclusiv dumneavoastră, în comisie și apoi în plen, deputații, puteți vota o formă și mai bună decât acest raport. Vă întreb ce ne împiedică. Doar pentru că Guvernul urmează ca, peste un an, doi, să vină cu un proiect de lege? Nu mi se pare un argument sustenabil.

Domnule senator Ion Vasile, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Și noi susținem aceste reglementări. Cu atât mai mult ne interesează faptul că înțeleg că, foarte curând, tot ce s-a propus ca amendament va fi inclus în noua reglementare care urmează să apară, întrebarea mea era că era bine, poate, ca astăzi să nu mai existe aceste mici diferențe și, într-adevăr, să putem vota raportul pozitiv al comisiei, așa cum ne-a fost prezentat.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

Vă reamintesc faptul că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Listă pentru liderii de grupuri parlamentare.

-

Listă și la votul pentru textul propunerii legislative.

La punctul 21 este înscrisă Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor care au suferit pagube provocate prin ridicări silite de bunuri făcute de trupele germane în cel de-Al Doilea Război Mondial.

Inițiatorul nu este prezent.

Îl rog pe domnul secretar de stat Alexandru Nazare să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

- Aveți cuvântul.

Microfonul 9.

## **Domnul Alexandru Nazare** – _secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Precizăm că această propunere legislativă – și aș vrea să spun că avem un punct de vedere comun atât la punctul 21, cât și la punctul 22 din ordinea de zi, este vorba de pagubele provocate prin ridicări silite de bunuri făcute de trupele germane și ruse –, precizăm că această propunere legislativă nu conține suficiente ipoteze juridice care să conducă la o aplicare fără echivoc. Astfel, nu se prezintă mecanismul de stabilire a eventualelor despăgubiri, condițiile și modalitatea concretă de acordare.

Aceste propuneri legislative reglementează doar măsura de stabilire a acordării de despăgubiri, fără a avea însă în vedere și reglementările celorlalte măsuri care se impun. Acestea sunt, spre exemplu, criterii de evaluare și modalități concrete de stabilire a cuantumului despăgubirilor sau de efectuare a plăților de funcționari ai eventualelor comisii județene, care să analizeze și să rezolve cererile de acordare a despăgubirilor, termenele-limită de depunere a cererilor și așa mai departe.

Menționăm că se impune, de asemenea, reglementarea ordonatorului principal de credite prin bugetul căruia ar urma să se facă o astfel de finanțare și care va trebui să stabilească impactul propunerilor legislative asupra cheltuielilor bugetului de stat, precum și sursele de acoperire a majorării cheltuielilor.

În contextul celor mai sus menționate, Ministerul Finanțelor Publice, în numele Guvernului, nu susține promovarea acestor inițiative legislative.

Mulțumesc.

Domnule președinte Rădulescu, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Aici sunt două propuneri legislative care vin din partea aceluiași coleg deputat, domnul Mircia Giurgiu. Textul celor două propuneri legislative este identic, numai că într-o parte se referă la daunele provocate de trupele germane și în altă parte la daunele provocate de trupele ruse, dar tratarea este absolut identică.

Sigur că principiul este generos, dar, după mine, în afară de faptul că este foarte generos, este și destul de general exprimat, de genul: „persoanele care au suferit pagube provocate de trupele germane sau trupele ruse în Al Doilea Război Mondial se pot adresa primăriilor pe raza cărora s-a aflat domiciliul lor în 1944”, și încă două articole cam în același fel.

Această tratare identică a beneficiat de un tratament identic din partea Consiliului Legislativ, care a dat un aviz negativ, din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități și din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care au dat aviz negativ, din partea Guvernului, care nu susține pe niciuna, și, de asemenea, pentru omogenitate și consecvență, și din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, care a întocmit raport de respingere în ambele cazuri.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Vă invit la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții pe fond.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

În condițiile în care argumentele au fost prezentate de comisie și de Guvern și cu privire la propunerea legislativă de la punctul 22 din ordinea de zi, al cărei text este identic, doar că se aplică trupelor sovietice, vă

La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe în școli.

Inițiatorii nu sunt prezenți pentru a susține această propunere legislativă.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Dănuț Apetrei, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ținând cont de faptul că la începutul acestei luni a apărut Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2010, care reglementează exact acest subiect și care are și normele de aplicare și se implementează cu ajutorul consiliilor județene și consiliilor locale, care au început procedurile de achiziții pentru fructe, propunerea legislativă nu-și mai are obiectul. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului președinte Hărdău.

În cadrul comisiei, propunerea legislativă a primit raport favorabil cu amendamente.

Avem avize favorabile de la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Dau cuvântul domnului senator Ilie Sârbu. Microfonul 3.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Aici sunt de acord cu domnul secretar de stat. Nu cred că această propunere mai are scop, pentru că, între timp, a fost emisă o ordonanță de urgență, care cred că a trecut și de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, și procedura va fi mult mai rapidă.

Dincolo de acest lucru, aș vrea să subliniez faptul că încă din august 2009 era o ordonanță a Guvernului, dar care nu a mai fost promovată și s-a ratat un an. Am ratat un an, este sprijin de la Uniunea Europeană de 75%, cofinanțarea noastră fiind doar de 25%. Poate reușim măcar acum să impulsionăm și să luăm mere din producția internă, că până la toamnă, sper eu, vor fi cei 25% asigurați de Ministerul Finanțelor Publice.

Mulțumesc foarte mult. Dau cuvântul domnului președinte Hărdău. Microfonul 7.

Am aflat de ordonanța de urgență care este, în prezent, în dezbatere la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Am făcut o analiză comparativă a conținutului celor două și am fost pus în situația, înainte de a veni în fața dumneavoastră cu acest raport, să întreb inițiatorii dacă își mențin susținerea propunerii legislative, pentru că între cele două formulări sunt diferențe la nivelul a două fraze.

Inițiatorii au spus că susțin propunerea legislativă, pentru că, confirm ceea ce spunea domnul senator, anul trecut a fost retrasă o ordonanță de urgență și inițiatorii au considerat că este bună prin conținut această ordonanță, iar astăzi și-au exprimat dorința să se susțină inițiativa lor legislativă. Dumneavoastră apreciați.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc foarte mult.

Judecăm această inițiativă pe meritele sale proprii, luând în considerare și contextul mai larg invocat de domnii senatori și de reprezentantul Guvernului.

Avem în față o propunerea legislativă care are caracter de lege ordinară.

La punctul 24 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000.

Vă consult dacă inițiatorii sunt aici. Vă rog, domnule deputat.

## Domnul președinte, Onorat Senat,

În primul rând, vă spun că sunt deputat de Mureș, Colegiul Sighișoara. Nu spun asta la întâmplare, de dragul de a vă spune de unde vin, spun aceasta pentru că Sighișoara a dat în echipa de aur a handbalului românesc trei mari nume: Radu Voina, Mircea Gabrovschi și Roland Gunesch.

Ideea acestei propuneri legislative vine de la unul dintre ei și are ca obiect de reglementare sistemul de rentă viageră pentru campionii olimpici, mondiali și europeni.

Onorat Senat,

Doresc să fiu foarte succint și explicit.

Potrivit Legii nr. 69/2000, Legea educației fizice și sportului, renta viageră a unui campion olimpic este mai mare decât cea a unui campion mondial, care este la fel cu cea a unui vicecampion olimpic, și mai mare decât renta viageră a unui campion european. Deci, implicit, prin această lege se face și o ierarhizare a performanțelor sportive: 1. campion olimpic; 2. campion mondial, pe aceeași treaptă cu vicecampion olimpic; 3. campion european.

La stabilirea rentei viagere pentru cumulul de medalii se ia în considerare doar cumulul pentru campion olimpic cu campion mondial sau campion european sau campion mondial cu campion european. Cu toate că performanța sportivă pentru vicecampion olimpic este mai mare decât cea a unui campion european, cumulul între campion mondial și vicecampion olimpic nu este luat în considerare.

Consider că aceasta este o inadvertență, o scăpare a legii, care trebuie înlăturată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Király Andrei Gheorghe** – _secretar de stat_

_în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Prin modificarea legii, așa cum se expune în propunerea legislativă, se înlătură discriminarea în ceea ce privește acordarea rentei viagere sportivilor cu aceleași performanțe. În prezent, aceștia sunt excluși, de exemplu vicecampionii olimpici.

Guvernul propune adoptarea proiectului de lege.

## Stimați colegi,

La nivelul comisiei a fost analizată această propunere legislativă.

Comisia a hotărât să adopte un raport favorabil fără amendamente.

Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Vă propunem să fiți de acord cu această propunere legislativă _._

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă invit la dezbateri generale.

La punctul 25 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind aprobarea Programului național pentru modernizarea terenurilor de sport din cadrul unităților de învățământ.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Király, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## Mulțumesc frumos.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, întrucât, în privința finanțării, considerăm că pentru 3% din suma achitată de participanți pentru pronosticuri sportive organizate de Compania Națională „Loteria Română”, destinată finanțării programului, trebuie adoptate acte normative pentru a reglementa acest aspect.

Susținem propunerea care are ca obiectiv dezvoltarea bazei materiale, în condițiile în care Legea privind aprobarea Programului național pentru modernizarea terenurilor de sport din cadrul unităților de învățământ va fi aprobată.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Hărdău.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea legislativă privind aprobarea Programului național pentru modernizarea terenurilor de sport din cadrul unităților de învățământ, analizată în cadrul comisiei noastre, a primit un raport de respingere, pe singurul considerent că la nivelul Senatului a fost deja aprobat un program – vă aduc aminte –, inițiat de domnul senator Cristian Țopescu, care viza aceleași obiective.

Am primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de la Consiliul Legislativ.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## Mulțumesc foarte mult.

Este vorba de o inițiativă legislativă bipartizană, pentru că domnul Apostolache aparține, în acest moment, altui grup parlamentar.

La o altă echipă!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Da, la o altă echipă.

Vă invit la dezbateri generale. Sunt intervenii pe fond? Nu sunt.

La punctul 26 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind regimul infrastructurii rețelelor de comunicații electronice.

Vă consult dacă inițiatorii sunt prezenți. Nu sunt.

Dau cuvântul domnului secretar de stat pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog.

Microfonul 9.

## **Domnul Marius Constantin Fecioru** – _secretar de stat_

_în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale_ **:**

Propunerea legislativă privind regimul infrastructurii rețelelor de comunicații electronice stabilește condițiile în care se realizează accesul pe proprietatea publică sau privată, condițiile în care se realizează utilizarea partajată a infrastructurii electronice, precum și măsurile privind construirea de rețele de comunicații electronice. De asemenea, propunerea legislativă stabilește un cadru legal adecvat, condiție esențială în vederea promovării concurenței în domeniul comunicațiilor electronice.

Astfel, Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative sub rezerva însușirii unui număr de 30 de amendamente, care, practic, sunt amendamente de formă, și nu de fond.

## Mulțumesc mult.

Dau cuvântul domnului senator Borza, pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Suntem în fața unei propuneri legislative ce are caracter de lege ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să adopte raport de admitere cu amendamente. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Trecem la punctul 27 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare.

Domnul senator Arcaș, din partea inițiatorilor. Microfonul 6.

## Stimați colegi,

Această propunere legislativă obligă băncile să-și notifice toți clienții debitori cu privire la modificările ratei dobânzii cu cel puțin 30 de zile înainte ca acestea să se aplice.

În al doilea rând, în cazul în care un client întârzie cu plata 30 de zile, să-l anunțe de acest fapt și să-i precizeze consecințele ce vor urma. În acest mod, atingem două obiective de protecție a clienților băncii: mai întâi, debitorii au la dispoziție 30 de zile pentru a face rost de suma necesară achitării noii rate, în al doilea rând, se evită cazurile extrem de frecvente în care debitorii sunt înscriși în baza de date ca rău-platnici și le este interzis accesul la o creditare ulterioară din cauza unor sume derizorii de câțiva lei.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

## **Domnul Constantin Cerbulescu** – _președintele_

_Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 174/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind protecția consumatorilor, lit. c) a art. 14 alin. (1) din Legea nr. 190/1999 a fost abrogată. Prin același act normativ a fost amendată Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel că a fost introdus art. 9[3] , care prevede la lit. i): „obligativitatea pentru furnizorii de servicii financiare ca în cadrul contractelor încheiate cu consumatorii să transmită acestora orice notificare cu privire la modificarea clauzelor contractuale referitoare la costuri cu cel puțin 30 de zile înainte de intrarea acesteia în vigoare”.

Lit. h) a art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor prevede în sarcina operatorilor economici, inclusiv a societăților financiare, obligația de a notifica în scris consumatorii cu privire la modificarea dobânzii cu cel puțin 30 de zile înainte de a fi notificați în scris cu privire la orice modificare ca urmare a prevederilor contractuale referitoare la valoarea dobânzilor, comisioanelor, penalităților sau oricăror altor costuri, cu cel puțin 30 de zile înainte de aplicarea noilor valori.

La art. 34 din Legea nr. 190/1999 se precizează că „prevederile prezentei legi se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 21/1992”.

Suficient?

Punctul de vedere al Guvernului care este?

Față de cele precizate mai sus, ANPC nu susține propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 190/1999. Nu susținem!

Bun. În fața acestei afirmații foarte decise, domnule senator Borza, punctul de vedere al comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Suntem în fața unei propuneri legislative din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Având în vedere avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții pe fond? Nu.

Trecem la punctul 28 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.

Inițiatorii, deputați, nu sunt prezenți. Doamna secretar de stat Irina Alexe. Microfonul 10.

Domnul Ioan Roman, vicepreședinte ANRE, este prezent?

Nu.

Punctul de vedere al Guvernului...

Domnule senator Borza... poate...

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Nu e posibil. E bătaie de joc! Iar nu vine Guvernul?!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă propun ca acest punct din ordinea de zi..., dacă domnul Roman de la ANRE este în Parlament...

Este cumva la Camera Deputaților? Este în drum spre noi sau nu este nimeni prezent din partea Guvernului să susțină? Nu a sosit.

Vă propun ca acest punct să-l abordăm mai târziu, în condițiile în care Domnia Sa va veni.

## **Domnul Iulian Urban**

**:**

Procedură!

Procedură.

Domnul senator Urban.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Borza, punctul de vedere al comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Suntem în fața unei propuneri legislative din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată. Raport de respingere. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții pe fond? Nu.

Trecem la punctul 29 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 13/2007 – Legea energiei electrice, publicată în Monitorul Oficial nr. 525 din 22 iulie 2003, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 351/2004 – Legea gazelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 679 din 28 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare.

Este vorba despre o propunere legislativă.

Domnule președinte, eu unul nu sunt de acord să-l abordăm mai târziu, nici nu știm dacă mai ajunge reprezentantul ANRE-ului.

Mi s-a spus că va ajunge.

## **Domnul Iulian Urban:**

Dacă noi am stabilit să le luăm la rând, în curând va trebui să intrăm pe votul final la legile organice, așa că eu vă propun să dați cuvântul comisiei, dezbateri, vot, asta este.

Da, dar pentru o speță relativ simplă, din ceea ce văd, riscăm să dăm peste cap o regulă în care Guvernul trebuie să fie prezent la dezbaterile noastre. Dacă alt membru al Executivului care are competență în zonă, măcar indirect, dorește să susțină, nu am nimic împotrivă, dar absența Guvernului de la susținerea unui punct de vedere este o chestiune pe care nu cred că trebuie să o acceptăm ca regulă de fond. După aceea, și unii, și alții vor decide că nu e bine să vină în plen.

În condițiile în care există o astfel de notificare că va veni în plen, o vom relua și sunt convins că domnul Roman va fi prezent aici, alături de noi, în scurt timp.

Trecem la punctul 30 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing.

Inițiatorul nu este prezent.

Domnul secretar de stat Alexandru Nazare, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8.

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea art. 6 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing, în sensul inserării în contractul de leasing a valorii exacte a sumelor ratelor lunare de leasing și a datei exacte de plată a acestora.

Menționăm că precizarea „a redevenit proprietarul automobilului”...

## Domnule secretar de stat,

Suntem în fața unei agende extrem de încărcate astăzi. Puteți să fiți cât mai succint cu putință în exprimarea punctului de vedere al Guvernului? Cu scuzele de rigoare, dar efectiv este o agendă extrem de încărcată.

## Sigur.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă din mai multe motive.

Vă mulțumesc pentru conciziune. Domnule senator Borza, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Legea are caracter de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată. Aviz negativ din partea Consiliului Legislativ. Raport de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la punctul 31 din ordinea de zi, Propunerea legislativă – Legea holdingului.

Inițiatorii?

Nu sunt prezenți. Domnul secretar de stat Nazare.

Luând în considerare impactul bugetar al acestei propuneri legislative, mă refer aici la impozit pe profit, TVA și accize, cuantificarea acestora neputându-se efectua în condițiile în care nu se cunoaște numărul de societăți care vor opta pentru grupul fiscal, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Borza.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Legea are caracter de lege ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată, iar membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Domnule președinte...

O intervenție pe fond. Domnul senator Oprea. Microfonul 2.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

## Vă mulțumesc.

Aș vrea să spun că vom regreta momentul acesta când una dintre cele mai necesare legi din România pentru așezarea lucrurilor și pentru atractivitatea afacerilor europene aici ne va obliga să mergem ori în Cipru, ori în Olanda, ca să beneficiem de o lege a holdingurilor. Știu că mai este încă o astfel de inițiativă, dar sunt convins, după trend, că soarta este aceeași.

Momentul, ca întotdeauna, este exploatat și doar la el se face trimitere. Legea aceasta nu este pentru astăzi, ci pentru mâine și dacă statul, într-adevăr, vrea să impoziteze tot ce mișcă, o face acum și câștigă doi lei în plus, dar pierde mii de lei mâine.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

Într-adevăr, este o propunere legislativă pe care sectorul privat, sectorul de afaceri din România a susținut-o. Bănuiesc că există și o altă inițiativă în parcursul legislativ, poate mai completă decât aceasta.

Trecem la punctul 32 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106 din 7 octombrie 2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice.

Doamna secretar de stat Mariana Nedelcu, în condițiile în care inițiatorul nu este prezent.

## **Doamna Mariana Nedelcu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, conform punctului de vedere transmis în scris.

Vă mulțumesc. Domnul senator Borza, vă rog.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/6.V.2010

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Legea are caracter de lege ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată, membrii comisiei au votat un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Dezbateri generale?

Nu sunt.

Trecem la punctul 33 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată.

Din partea Ministerului Justiției, doamna secretar de stat Alina Bica.

Punctul 34, Propunerea legislativă privind Programul național de realizare a cadastrului general în mediul rural. Inițiatorul nu este prezent.

Doamna secretar de stat Irina Alexe, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Țuțuianu.

Am primit avize negative de la Guvern, de la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit raport de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## **Doamna Alina Mihaela Bica** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, propunerea legislativă implică cheltuieli suplimentare, nu se indică sursa de finanțare în propunerea legislativă, or, în conformitate cu art. 138 alin. (5) din Constituție, aceasta este o prevedere obligatorie.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Țuțuianu, punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Microfonul 6.

Domnule președinte,

Punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este în raportul de admitere cu amendamente, care sunt cuprinse în anexă și fac parte integrantă din raport.

Ca urmare, vă supunem aprobării propunerea legislativă, care face parte din categoria legilor ordinare. Raport de admitere, cu amendamente.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale?

Nu.

Mulțumesc.

Suntem în fața unei legi ordinare.

Punctul 35, Propunerea legislativă pentru instituirea sărbătorii limbii tătare.

Domnule deputat, vă rog. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Probabil că vă întrebați ce își propune etnicul tătar cu această nouă inițiativă legislativă. Doresc să vă asigur că ceea ce ne-am propus să realizăm nu este o extravaganță, ci un aspect esențial. Am reușit, în ultimii ani, să dezvoltăm o politică de revigorare a învățământului în limba maternă, astfel încât acum există, în acest sens, o bază reală.

Pentru o împlinire desăvârșită, este nevoie însă de o sărbătoare a limbii tătare, când pot fi organizate manifestări culturale, prezentări de cărți, precum și omagieri ale unor personalități din cadrul comunității noastre. Iată de ce o lege care să ofere un astfel de cadru ar fi benefică.

Doream ca sărbătoarea să aibă loc la data de 11 mai. Aici a existat o neconcordanță, urmează ca, în cadrul comisiilor de specialitate de la Camera Deputaților, să reglăm această problemă, și anume ca sărbătoarea să aibă loc la data de 5 mai.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult domnului deputat Amet Aledin. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Vasile Timiș.

Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Cu privire la inițiativa legislativă, Guvernul, având în vedere dezvoltarea culturală, lingvistică și religioasă, precum și exprimarea identității turco-tătarilor musulmani din România, susține această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei.

Domnul președinte Nicolaescu, din păcate, este internat în spital, are o problemă de sănătate.

Domnule senator Hașotti, vă rog, dacă doriți, să luați cuvântul pe fond.

Avem raportul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități în fața noastră, în mape.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pe fond și ca membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, pot să vă spun că s-a adoptat un raport de admitere.

Sunt o serie de amendamente.

Înainte de toate, vreau să-l salut pe domnul deputat, care colaborează foarte bine cu colegul meu Emilian Frâncu, au zeci de propuneri legislative interesante.

Eu am totuși o nelămurire. Dumneavoastră, domnule deputat, ați solicitat ca această aniversare a limbii tătare să fie în data de 10 mai. Evident, propunerea aceasta a fost considerată total deplasată. În comisie ați susținut data de 11 mai, iar acum ne spuneți că veți propune data de 5 mai. Care este evenimentul istoric, evenimentul lingvistic, ceva cu totul remarcabil în cultura tătară, de veți alege ziua de 5 mai? E important să știm.

Domnule deputat, vă rog.

## Vă mulțumesc.

Într-adevăr, domnul senator Hașotti are perfectă dreptate. Îl salut, cu această ocazie, pe domnul senator Hașotti.

Da, într-adevăr, a existat această problemă. Noi am venit inițial cu propunerea ca sărbătoarea să aibă loc la data de 10 mai, pentru că este data când s-a născut o mare personalitate, un reinventator al limbii tătare, 10 mai 1912. Este o mare personalitate a comunității tătare. Nu s-a ajuns însă la o concluzie generală benefică pentru această dată. Așadar, noi ne-am reorientat și am hotărât, în cadrul comunității noastre, să venim cu o altă propunere, când se va discuta această inițiativă legislativă în cadrul Camerei Deputaților, și anume să propunem data de 5 mai. Data de 5 mai reprezintă o altă dată importantă pentru ceea ce înseamnă destinul comunității tătare, este data când s-au întâlnit pentru prima dată membrii redacției revistei „Renkler”. Este o revistă importantă, este o revistă pe care noi o apreciem, la care colaborează foarte mulți oameni importanți.

Chiar dacă suntem o comunitate măruntă, să spunem, să știți că avem posibilitatea de a dezvolta un spirit deosebit în ceea ce privește viața noastră culturală. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Igaș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În spirit de solidaritate cu domnul deputat Amet Aledin, reprezentantul comunității tătarilor din România, și în spiritul de prietenie care ne leagă aici, în Senat, vizavi de domnul Emilian Frâncu, Partidul Democrat Liberal va vota pentru această inițiativă legislativă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Pentru data de 5 mai, înțeleg.

Domnul senator Severin.

La concluzii, domnule senator Frâncu.

**Domnul Emilian Valentin Frâncu**

**:**

Mi s-a pronunțat numele!

Vă dăm cuvântul imediat. Domnul senator Severin.

E de bine!

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău că ați dat cuvântul colegului meu, domnul senator Igaș, înainte de a apuca să-mi spun și eu părerea, deoarece în Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă eu am votat împotrivă și îmi voi menține totuși votul și acum.

Nu am absolut nimic cu comunitatea tătară, dar mie mi se pare că instituirea, prin lege, a unor zile ale limbii, ale... orice doriți dumneavoastră, la nivelul a 18 minorități recunoscute la nivel național, plus ce poate să mai apară, mi se pare că se creează un fel de precedent periculos. Eu cred că o comunitate trăiește prin propriile valori, prin oamenii pe care îi promovează, și nu prin legi. În rest, nu am nimic și nu are nicio conotație politică votul meu.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Frâncu.

Domnul senator Frâncu nu mai dorește să intervină. Nu a fost un drept la replică. Numele dumnealui a fost invocat în sens pozitiv, din ce am înțeles.

În aceste condiții,

-

- propunerea legislativă a fost adoptată.

Îi mulțumim domnului deputat. Succes și în Camera Deputaților cu această inițiativă!

Punctul 36 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, republicată. Inițiatorii sunt prezenți? Nu.

Domnule secretar de stat Timiș, vă rog.

Mulțumesc. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa legislativă are în vedere scopul de a simplifica procedura de clasare a bunurilor aparținând patrimoniului cultural național mobil.

Având în vedere că această inițiativă nu conține criterii de clasare, ci doar o enumerare a categoriilor de bunuri ce pot face obiectul restituirii, și, totodată, având în vedere faptul că Ministerul Culturii și Patrimoniului Național are în curs de finalizare un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 182/2000, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Bokor Tiberiu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am primit aviz negativ de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu 7 voturi pentru și două voturi împotrivă, să adopte raport de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri pe fond. Domnule senator Urban, vă rog.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

La acest moment, una dintre sursele cele mai valoroase de dosare în justiție – și ați văzut ultimul raport al CSM-ului, stimați colegi, sunt 4 milioane de cauze pe rolul instanțelor de judecată din România și al procurorilor –, din păcate, suntem și noi, parlamentarii, tocmai prin prisma faptului că reușim, într-un fel sau altul, de foarte multe ori, împreună cu Guvernul, să adoptăm legi care se bat cap în cap și care creează situații care îi îndeamnă pe oameni să ajungă în fața instanțelor de judecată.

Dacă țineți minte, acum vreo trei săptămâni s-a dezbătut un proiect de lege care prevedea restituirea unor bunuri către cei care le revendică numai după clasarea lor. Ei bine, la acel moment, Guvernul susținea această inițiativă legislativă, iar noi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am spus că este o condiționare care nu se poate aplica, tocmai prin prisma faptului că nu se precizau termenele în care se făceau acele clasări, în condițiile în care oamenii au hotărâri judecătorești și sunt îndreptățiți să ia aceste bunuri înapoi.

Iată că acum venim și vedem că suntem în fața unui punct de vedere al Guvernului care nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Rămâne, cumva, în aer această problemă a clasării bunurilor și nu facem decât să îngroșăm

numărul dosarelor de pe rolul instanțelor de judecată, pentru că, bineînțeles, cetățeanul, justițiabilul, care are dreptul să i se restituie un asemenea bun, va fi prins în această bulibășeală pe care reușim să o creăm, dând legi contradictorii și favorizând creșterea exponențială a numărului de dosare din justiție, în condițiile în care numărul judecătorilor scade de la an la an.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Hașotti.

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Această propunere legislativă este mai mult decât nimic. Să vină acum Guvernul să spună, cum ne spune de prea multe ori, că are în vedere elaborarea unui proiect de lege, nu este nici corect, nici satisfăcător, dar eu vin și vă spun, în continuarea celor spuse de distinsul nostru coleg, domnul senator Urban, că inițiatorii vin și cu o soluție, până să vină Guvernul să rezolve această problemă, și în întâmpinarea celor spuse de domnul senator Urban.

Iată, am să vă citez: „Clasarea bunurilor menționate la anexa care face parte integrantă din prezenta lege se face în urma constatării de către Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor.”

Așadar, se rezolvă ceea ce dumneavoastră spuneați că rămâne suspendat și se rezolvă și ceea ce spunea domnul senator Urban.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Alte intervenții pe marginea acestui text, care prevede, într-adevăr, un termen de 30 de zile pentru clasare? Nu mai sunt.

Punctul 37, Propunerea legislativă privind „Declararea zonei de amplasare a monumentelor istorice din nordul Olteniei ca obiectiv de interes național”.

Punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar Vasile Timiș, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Această inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare declararea ca obiectiv de interes național a zonei de amplasare a monumentelor istorice din nordul Olteniei, cu scopul de a realiza lucrări de restaurare, consolidare și conservare.

Vrem să precizăm că, în ceea ce privește soluțiile legislative propuse, constatăm faptul că se reiau prevederile altor acte normative similare cu privire la referirile geografice.

În acest context, din experiența punerii în practică a acelor acte normative menționate, se constată că acestea nu au avut efectele juridice scontate, neaducând, în fapt, schimbări în ceea ce privește protejarea și promovarea obiectivelor care constituie zone declarate de interes național. În acest context, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Bokor Tiberiu.

Mulțumesc.

Avem aviz negativ de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Mulțumesc. Intervenții pe fond. Domnul senator Günthner.

Vă mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau doar să vă spun că noi, în principiu, susținem această inițiativă, este o inițiativă foarte bună. Nu degeaba este susținută de colegi din toate partidele politice.

Practic, obiectul acestei inițiative este înființarea regiunii de dezvoltare Oltenia de nord și mă bucur că printre inițiatori se află inclusiv domnul președinte Ponta, care, prin această inițiativă, susține inițiativa noastră de împărțire regională, unde, de fapt, își are loc această inițiativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Domnule senator, cred că e vorba de monumente istorice. Nu cred că este vorba de crearea de entități fictive administrativ-teritoriale.

Alte intervenții?

Nu sunt.

La punctul 38 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422/2002.

Domnul deputat nu este prezent aici.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Domnule secretar de stat Timiș, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422/2002, în ceea ce privește atribuțiile și rolul Bibliotecii Academiei Române, în sensul stabilirii unor noi funcții pentru Biblioteca

Academiei Române, precum și a criteriilor de normare a personalului angajat în această instituție.

Din analiza expunerii de motive și a textului propunerii legislative, constatăm că soluțiile legislative nu sunt susținute și argumentate în contextul cadrului legislativ existent, ceea ce creează unele confuzii între funcțiile și atribuțiile Bibliotecii Academiei Române.

În consecință, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Bokor, punctul de vedere al comisiei.

Vă mulțumesc.

Aviz negativ de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a întocmit un raport de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții, dezbateri? Nu sunt.

La punctul 39 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 8 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Inițiatorii sunt prezenți? Nu sunt.

Vă rog, domnule secretar de stat Cristian Apostol, punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține acest proiect de lege.

## Vă mulțumesc.

Domnul președinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul senator Daea. Microfonul 7, vă rog.

Comisia a întocmit un raport de respingere, legea este organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Este vorba de o propunere legislativă cu caracter de lege ordinară, domnule senator.

Intervenții pe fond?

Nu sunt.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la raportul de respingere.

Legea este ordinară.

Cu 61 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă. La punctul 40 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind stabilirea cadrului general de acordare a ajutoarelor de stat pentru colectarea, sortarea, etichetarea, depozitarea și valorificarea în stare proaspătă sau pentru procesare a legumelor și fructelor.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Domnule secretar de stat Apetrei, microfonul 9, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ținând cont de faptul că în luna ianuarie a apărut Ordonanța Guvernului nr. 14/2010, care reglementează cadrul general de acordare a ajutoarelor de stat, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule președinte Daea.

Comisia a întocmit un raport de respingere, legea este ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Intervenții pe fond? Vă rog, domnule senator Ilie Sârbu. Microfonul 3.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Și actuala propunere legislativă, și următoarele inițiative legislative înscrise în ordinea de zi le-am discutat în comisie.

A apărut Ordonanța Guvernului nr. 14/2010, ca atare nu le mai susținem, și eu cred că ar trebui să procedăm la vot.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

La punctul 41 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind stabilirea cadrului general de acordare a ajutoarelor de stat pentru transferul Pieței de Gros – SA București și a centrelor de colectare a legumelor și fructelor către formele asociative ale producătorilor.

Situația este similară.

Punctul de vedere al Guvernului, al comisiei și al inițiatorilor este același.

La punctul 42 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru aprobarea cadrului general de acordare a ajutoarelor de stat producătorilor agricoli, în conformitate cu Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol și forestier 2007–2013.

Este o situație similară.

Guvernul, comisia și inițiatorii au căzut de acord cu privire la acest raport de respingere, pe care îl voi supune votului dumneavoastră.

Are caracter de lege ordinară.

La punctul 43 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru aprobarea cadrului general de acordare a ajutoarelor de stat producătorilor agricoli, în conformitate cu Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol și forestier 2007–2013.

Situația este similară.

Raport de respingere, cu poziție concurentă din partea tuturor părților interesate.

La punctul 44 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind stabilirea cadrului general de acordare a ajutoarelor de stat pentru producerea de legume proaspete în spații protejate.

Aceeași situație, un raport de respingere, pe care îl

La punctul 45 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind stabilirea cadrului general de acordare a ajutoarelor pentru colectarea, procesarea, stocarea și valorificarea laptelui sub forma produselor procesate.

Punctul de vedere al Guvernului este de respingere, la fel și al inițiatorilor.

Comisia a dat raport de respingere.

La punctul 46 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind stabilirea cadrului general de acordare a ajutoarelor de stat prevăzute de Regulamentul Comisiei Europene CE 1857/2006 de aplicare a art. 87 și 88 din Tratatul ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii din domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului CE 70/2001.

Suntem într-o situație identică.

Punctul de vedere al Guvernului este de respingere, la fel al comisiei și al inițiatorilor.