Stenogramă plen

2. Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește aplicarea plăților directe pentru fermieri în anul 2013 – COM (2011) 630 final;

3. Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE)

nr. 1234/2007 în ceea ce privește schema de plată unică și sprijinul acordat viticultorilor – COM (2011) 631 final;

4. Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a măsurilor pentru determinarea anumitor ajutoare și restituiri legate de organizarea comună a piețelor produselor agricole – COM (2011) 629 final;

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ca urmare a modificării efectuate deja la nivelul președinției Senatului, după cum știm, și pentru respectarea algoritmului, renunț la funcția de secretar al Biroul permanent, conform înțelegerii din cadrul Grupului parlamentar al PDL, și am să ocup poziția pe care domnul președinte a avut-o până acum: rândul al doilea, banca a doua.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu mult.

Îl rog pe domnul senator Ilie Sârbu, liderul Grupului parlamentar al PSD, să prezinte propunerea pentru funcția de secretar al Biroului permanent al Senatului.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PSD îl propune pe domnul senator Nicula Vasile Cosmin.

Totodată, vă informăm că în locul domnului senator Nicula, vicelider al Grupului parlamentar al PSD, va fi domnul senator Bădescu Iulian.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc.

Dragi colegi,

Vă reamintesc că propunerea pentru funcția din Biroul permanent se supune votului Senatului și se aprobă cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți – art. 27 alin. (3) din Regulamentul Senatului.

Întrucât nu avem stabilită o procedură de vot anume, pentru a câștiga timp, vă supun aprobării, ca procedură, votul secret electronic.

Putem trece la vot? Da.

În acest moment

Nu, nu!

Domnul senator Cosmin Nicula?

Domnul senator Cosmin Nicula a fost ales secretar al Senatului, iar domnul senator Bădescu este vicelider al grupului parlamentar.

E în regulă.

Următorul punct al ordinii de zi, punctul 5 – aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Supunem aprobării plenului Senatului, conform prevederii art. 107 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, aprobată de Biroul permanent în 12 decembrie 2011, a următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru completarea art. 256 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Inițiatorul este aici? Nu este.

Mergem mai departe.

2. Propunerea legislativă privind protecția copiilor ai căror părinți sunt plecați temporar în străinătate.

Inițiatorul este aici? Nu.

3. Propunerea legislativă privind transmiterea unor terenuri din domeniul privat al statului și din administrarea Agenției Domeniilor Statului în domeniul privat al comunei Fundulea și în administrarea Consiliului Local al Comunei Fundulea, județul Călărași.

Inițiatorul este aici?

Este.

Vă rog.

Domnule președinte, mulțumesc.

Este foarte necesar acest schimb de terenuri, întrucât Fundulea efectiv nu are nici măcar în construcție o clădire a primăriei și are niște proiecte foarte importante de executat în următoarea perioadă.

Rog colegii mei să dea un vot pentru urgentarea acestei propuneri legislative.

Doamnă senator Silistru, vă rog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

După câte am văzut eu în listele mele, domnul senator Dumitru nu este autorul acestei propuneri legislative și nu poate susține urgența.

Vă rog, domnule senator.

Nici măcar în Regulament nu scrie că inițiatorul trebuie să susțină procedura de urgență, dar este o cutumă în Senat – ceea ce se întâmplă și cu mine –, iar această inițiativă legislativă este legată de orașul Fundulea din județul Călărași, unde eu sunt senator, și este chiar în colegiul meu. Deci cutuma este perfect îndeplinită.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Domnule senator,

Cutuma dumneavoastră, dar ce nu se poate, nu se poate. Mergem mai departe.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Inițiatorul este prezent? Nu este.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Nici la acest punct nu este prezent inițiatorul.

Revenim la punctul 4 din ordinea de zi – Proiectul de hotărâre pentru înființarea Comisiei speciale privind problematica datoriei istorice a Germaniei către România.

Am discutat de două ori până acum în Biroul permanent al Senatului despre înființarea Comisiei speciale privind problematica datoriei istorice a Germaniei către România.

Vă fac o singură precizare. Evident, o s-o supun la vot la ora 10.30, dar v-am transmis aseară un punct de vedere pe care l-am primit tot aseară de la Direcția juridică a Băncii Naționale a României. Vi-l citesc, oricum, și dumneavoastră: „În completarea scrisorii noastre nr. XVIII/3600/16.07.2010, vă informăm că au fost identificate documente suplimentare în legătură cu problematica supusă atenției de către dumneavoastră prin adresa nr. 783/17 iunie 2010.”

Este vorba despre Comisariatul pentru Securitate Civilă. „Din analiza acestora, nu rezultă însă existența unei creanțe a Băncii Naționale a României față de Casa Germană de Compensație.”

Vă spun doar o părere personală. Dacă ar fi existat o marcă, cred că vechiul regim nu ezita să o recupereze, dar, în sfârșit, o s-o

## **Domnul Marin Anton** _– secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege își propune să introducă în legislația națională noile modificări ale protocolului, cât și anexele acestuia.

Prin modificările adoptate sunt introduse reglementări pentru șapte noi substanțe organice. Pentru a facilita accesul statelor cu economii în tranziție la Protocolul privind poluanții organici persistenți, au fost introduse pentru aceste state condiții de aderare mai favorabile privind programele de conformare cu valorile limită de emisie privind aplicarea celor mai bune tehnici disponibile.

Prin aceste modificări s-a decis actualizarea prevederilor privind cele mai bune tehnici disponibile pentru controlul emisiilor de poluanți organici persistenți și transformarea anexei corespunzătoare într-un document auxiliar de tip ghid. Vă rog să fiți de acord și să adoptați acest proiect de lege. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Domnule senator Bașa, vă rog, microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 6 decembrie 2011, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc.

Sunt puncte de vedere din partea colegilor senatori? Nu sunt.

Vot, la ora 10.30.

Punctul 7 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului.

Domnule ministru Predoiu, vă rog, microfonul central.

## **Domnul Cătălin Marian Predoiu** _– ministrul justiției_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă mărturisesc că am reflectat îndelung asupra modului în care trebuie să mă prezint în fața dumneavoastră, asupra modului în care trebuie să susțin acest proiect de lege, pentru că este de o importanță capitală nu numai pentru buna funcționare a justiției, ci și pentru buna funcționare a statului român. Nu cred că exagerez dacă spun că acest

proiect de lege este la fel de important precum a fost Codul civil, pe care dumneavoastră l-ați votat.

M-am gândit cu ce să încep mai întâi și voi începe cu o prezentare tehnică pe care dumneavoastră o cunoașteți, pentru că aveți proiectul de lege în față, cu trecerea în revistă a obiectivelor noastre, pe termen mediu și lung, în ceea ce privește statutul României în Europa, și m-am hotărât să încep cu ceea ce este mai important, și anume viața de zi cu zi a cetățenilor noștri.

M-am gândit la Octavian Dumitrescu, un bătrân care a fost trimis să doarmă în pădure săptămâni de zile, pentru că, în mod abuziv, a fost deposedat de casa în care locuia și asupra căreia avea dreptul, dovedindu-se ulterior că este o eroare judiciară.

Nimeni nu a răspuns.

Mi-a venit în minte cazul Thiessen Group, un dosar care stă în instanțele noastre de 30 de ani și pune probleme inclusiv sub aspectul credibilității noastre, ca stat, în raport cu partenerii externi publici și privați.

Nimeni nu a răspuns până acum.

M-am gândit la zecile, chiar sutele de memorii pe care le primim anual la Ministerul Justiției și față de care suntem puși în situația să spunem: „Ne pare rău, nu putem declanșa niciun mecanism care să verifice dacă în aceste cazuri există sau nu o eroare judiciară.”

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Toni Greblă, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

După pasiunea pe care domnul ministru a pus-o în susținerea acestui proiect de lege, pasiune care cred că este dincolo de niște interese politice, este oful pe care a simțit nevoia să-l dezlege astăzi în legătură cu bunul mers al justiției, eu am obligația să revin strict la raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care a luat în dezbatere acest proiect de lege care, în esență, urmărește întărirea sancțiunilor disciplinare aplicate judecătorilor și procurorilor, introducerea unei noi sancțiuni disciplinare, și anume suspendarea din funcție pe o perioadă de până la șase ani, plus șase luni.

Pentru prima dată este definită sintagma de „gravă neglijență” ori de „rea-credință”, și se introduce condiția bunei reputații, drept cerință de acces și menținere în funcție a judecătorilor.

De asemenea, este întărită Inspecția Judiciară prin faptul că această Inspecție Judiciară dobândește personalitate juridică, iar alegerea membrilor Inspecției Judiciare este riguros făcută prin textul legii.

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât să adopte un raport de admitere, cu un amendament, amendament însușit de toată lumea, inclusiv de Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției.

Dezbaterea cea mai importantă este pe ceea ce, după părerea mea, greșit a trecut inițiatorul ca titular al acțiunii disciplinare, dacă și ministrul justiției să fie titular al acțiunii disciplinare sau nu.

După părerea mea, nu este titular al acțiunii disciplinare. Poate să sesizeze ce face... ministrul, alături de toți ceilalți. Face o sesizare la Inspecția Judiciară. Aspectele semnalate în sesizare sunt verificate în prealabil de inspectorii judiciari din cadrul Inspecției Judiciare și, de aici, dau soluții: fie propun începerea cercetării disciplinare, fie clasează cazul. Dacă se continuă cercetarea disciplinară, există, la fel, două posibilități: fie se propune aplicarea unei sancțiuni, fie este absolvit de răspundere disciplinară. Dacă se propune aplicarea unei sancțiuni disciplinare, acea sancțiune disciplinară este consfințită, definită, stabilită de către secția respectivă a Consiliului Superior al Magistraturii. Poate face plângere împotriva soluției la Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecă un complet din cinci judecători.

Și eu vă mulțumesc mult. Dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Diaconescu, domnule senator Șova.

Rugămintea este următoarea: să fiți cât mai conciși cu putință, pentru că avem un program de lucru și mai avem încă două proiecte de lege, la punctele 8 și 9 din ordinea de zi, care trec prin adoptare tacită, dacă nu le dezbatem astăzi.

Vă rog, domnule senator Diaconescu.

Se pregătește domnul senator Șova.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, foarte concis, dar pe o astfel de temă extrem de importantă nu aș vrea să lăsăm cuvântul ministrului justiției ca fiind singurul în susținerea unui act normativ care, după părerea mea, depășește nivelul unei simple legi. Este o chestiune de principiu privind funcționarea unui stat de drept și mă alătur rugăminții ministrului justiției ca dumneavoastră să depășiți o logică politică uneori simplistă și să vedem, practic, ceea ce așteaptă de la noi cei care ne-au ales în colegii.

Răspunderea magistratului este ceea ce doresc milioane de români. Reglementarea acestei chestiuni este absolut necesară, pentru că varianta pe care s-a mers în anul 2004, prin cedarea totală a angajării răspunderii din partea ministrului justiției către Consiliul Superior al Magistraturii, după părerea mea, nu și-a atins scopurile.

Este păcat că acest lucru se întâmplă, dar este o realitate pe care trebuie s-o reglementăm din mers.

Ceea ce face ministrul justiției este doar reluarea capacității de sesizare, 30% din ceea ce a avut ca responsabilitate ministrul justiției până în anul 2005, și este, în opinia noastră, un semnal care ar trebui să ne pună foarte serios pe gânduri în legătură cu situația și momentul în care se află societatea românească.

Sunt peste două milioane de cazuri în instanță astăzi, în fiecare zi. Într-adevăr, există uriașe nemulțumiri care nu ajung la nivelul unei percepții publice foarte clare, dar care grevează sentimentul și responsabilitatea cetățenilor față de justiție.

În primul rând, cei din justiție, după părerea mea, ar trebui să fie mult mai doritori de a avea o reglementare mai clară din acest punct de vedere. Și este păcat că se angajează într-un război cu instituția administrării justiției, pentru că, repet, așa cum spunea și ministrul, în mod categoric, este în favoarea sistemului existența unei modalități de reglementare a responsabilității într-o manieră cât se poate de clară și coerentă.

Deci vă rog, pe scurt, să susțineți acest act normativ.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Șova, microfonul central. Se pregătește domnul senator Georgică Severin.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă mărturisesc că am avut, ascultându-l pe ministrul justiției – care mi-a fost și coleg de școală, și coleg de corp didactic, și coleg de avocatură –, am avut mai puține emoții decât a avut președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Și spun acest lucru pentru că am citit și eu acest proiect de lege sau această modificare legislativă și, în ciuda faptului că are câteva aspecte bune, are însă și aspecte care, din punctul meu de vedere, sunt inadmisibile.

Rezultatul prim... Și am să-i spun domnului ministru al justiției, care este nu numai un avocat excelent, dar și un bun cunoscător al realităților românești, că istoria a demonstrat că instituții care funcționează în Marea Britanie, într-un mod ciudat, la porțile Orientului produc efecte complet diferite decât le produc la Londra. Pentru că nu e suficient să scrii o lege, ci este vorba și de responsabilitatea și de cultura politică a celui care o aplică.

Fără a-i face procese de intenție actualului ministru al justiției, eu cred că un ministru al justiției, cu puterile care sunt în acest proiect de lege, ne-ar putea face pe mulți dintre noi să regretăm că astăzi, 15 decembrie 2011, i-am dat ministrului justiției niște puteri pe care nu le-a avut niciodată în istoria României. Nici în timpul lui Gheorghiu-Dej nu le-a avut.

Pot să vă spun că acest proiect de lege, care pleacă de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, nu a ținut cont deloc de avizul dat de Consiliul Superior al Magistraturii, un aviz pe care îl consider profesionist și argumentat.

Principalul efect al acestei noi reglementări propuse va fi, în perioada imediat următoare, că fiecare judecător și procuror din România va avea mai multe acțiuni disciplinare îndreptate împotriva propriei persoane decât dosare pe care le judecă pe rol.

Elementul de presiune, pe care domnul ministru a încercat să-l minimalizeze, este acela că judecătorii sunt și ei oameni și niciunui om nu-i convine să facă obiectul unor anchete disciplinare nesfârșite. Ceea ce se va întâmpla.

Mai mult decât atât, domnul ministru a ridicat problema faptului că există erori judiciare pentru care nu răspunde nimeni, dar nici în conformitate cu acest proiect de lege pentru erorile judiciare nu va răspunde nimeni, în sensul în care se așteaptă poporul la care făceați referire, deoarece poporul se așteaptă la reparații personale, nu să dăm noi afară judecătorul din magistratură, că nu-l încălzește cu nimic. Acțiunea în regres pe care ar trebui s-o facă statul român împotriva judecătorilor sau procurorilor nu se exercită. N-aș vrea să nominalizez, dar noi avem la vârful procuraturii din România oameni condamnați de CEDO pentru rele tratamente sau pentru arestări abuzive, împotriva cărora nu s-a îndreptat nimeni. Și acest proiect de lege nu se îndreaptă

Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Berceanu, vă rog. Microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Eu am o foarte scurtă problemă de procedură.

Chiar nu-și dau seama colegii noștri avocați când pledează aici că sunt într-un mic-mare conflict de interese și că mâine, când o să se ducă să apere o cauză în fața judecătorilor, conflictul acela de interese o să se vadă la scenă deschisă?

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Georgică Severin. O să vă rog să fiți foarte, foarte scurt, domnule Severin. Se pregătește domnul senator Frunda.

## Stimați colegi,

Nu sunt jurist și nu o să mă refer acum la aspectele juridice.

L-am ascultat cu mult interes pe domnul ministru, a avut, într-adevăr, o pledoarie plină de sentiment și am văzut jumătatea plină a paharului, dar n-am putut să nu mă gândesc imediat că, pe lângă mesajul, atât de patetic în anumite momente, pe care ni l-a prezentat, sunt și realități pe care eu, care nu sunt jurist, le constat, le văd.

M-a frapat comparația dumneavoastră cu Marea Britanie. E o diferență. Acolo nu conduce Traian Băsescu, conduce Regina Elisabeta. Dar de ce nu ați făcut comparația, de exemplu, care mi se părea mai potrivită la ceea ce propuneți dumneavoastră, cu Kazahstan, cu Belarus, cu Serbia, unde avem un sistem foarte clar și unde justiția stă clar sub obrocul puterii executive? De ce? Văd că ne îndreptăm spre ei. Dacă dorim să ne democratizăm justiția, haideți să ne gândim puțin și să lămurim problema jurisprudenței. Dar nu vreau să intru în zona aceasta.

Nu pot să nu mă gândesc că aceeași justiție și aceiași procurori, despre care spuneți dumneavoastră că trebuie sancționați – și, într-adevăr, trebuie sancționați, dar nu de Executiv, după părerea mea –, sunt aceiași care fac justiția televizată, aceiași pe care îi vedem că arestează și, pe urmă, nu se mai întâmplă nimic, aceiași care dau pe surse și, mai

ales, n-am înțeles cu ce ne ajută acest proiect de lege – necesar, de altfel – să terminăm o dată cu nebunia unei justiții care văd că se bazează numai pe stenograme, pe filaje, pe urmăriri bazate, de obicei, pe siguranța națională. Unde mai sunt drepturile cetățeanului? Și mă întreb: acei procurori și magistrați onești care nu au intrat în jocul acestei puteri vor mai avea vreo șansă să-și mențină independența în noile condiții?

Vedeți, suntem într-o țară în care se iau decizii absolut fundamentale pentru România fără niciun mandat, și răspunsul este dat: „Eu reprezint România, deci n-am nevoie de niciun mandat”. Știți din cine am citat. Mă gândesc deci că este suficient să fii votat o zi întreagă la Paris ca să poți să decizi soarta tuturor românilor.

În aceste condiții, fac și eu un apel la dumneavoastră, care vorbeați despre Mecanismul de Cooperare și Verificare și despre faptul că, într-adevăr, din cauza problemelor din justiție, nu avem acces la Spațiul Schengen. Probabil, aveți dreptate, dar, în același timp, trebuie să ne gândim și la aceeași justiție care trebuie să se gândească la interesul cetățenilor, la democrație, pentru că acest proiect de lege îl discutăm astăzi în Senat, în ziua în care, prin asumare, Guvernul pe care îl reprezentați dumneavoastră asomează democrația României prin această comasare a alegerilor, care știți foarte bine că este împotriva oricărui principiu.

## Mulțumesc.

Domnul senator Frunda. Se pregătește domnul senator Rușanu – și rog liderii de grup să asigure prezența maximă posibilă în sală –, și după aceea domnul senator Cseke.

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Intervenim în modificarea legilor existente atunci când ele nu funcționează bine, și dacă întrebi cetățeanul de rând dacă justiția din România funcționează bine, răspunsul este, fără doar și poate, că nu.

De ce nu funcționează bine? E o întrebare la care răspunsul este foarte, foarte complex. Nu funcționează bine pentru că nu avem un cadru legal foarte exact, suntem într-o perioadă de tranziție și aici, cu foste coduri, prezente coduri – coduri în adoptare, se adoptă –, cu o mulțime de legi, care, nu rareori, se bat cap în cap și chiar judecătorul de bună-credință nu știe pe care s-o adopte. Avem prea puțini judecători pentru noianul de procese care există în instanțele românești, avem prea puține judecătorii și, de multe ori, create, parcă, de omul care are procese mici și pe care trebuie să le rezolve și, nu în ultimul rând, avem actorii principali ai acestui domeniu, procurorii și judecătorii, magistrații, care, în marea lor majoritate, sunt oameni corecți, care lucrează enorm de mult, care, de multe ori, nu merg în concedii, lucrează la sfârșit de săptămână acasă ca să dea soluții oneste. Au vocația de a fi judecători. Și printre ei, însă, există oameni care au interese personale, pentru care banul contează mai mult decât reputația și pe care trebuie să-i sancționăm.

Și avem marea masă a cetățenilor români și neromâni, care au procese în România, oameni care sunt purtați în instanțe luni și ani de zile, care sunt hărțuiți și sunt achitați după patru-cinci ani de zile, dar pentru perioada cât au fost hărțuiți nu primesc nicio despăgubire. Procurori care-și permit, și nu numai procurori, să cheme în instanță sau la sediile lor oameni pe care, pe urmă, nu-i inculpă.

Avem cazuri de fost ministru suspendat care își câștigă dreptatea în instanță, dar a cărui carieră politică este distrusă.

Avem foști miniștri acuzați de trădare de țară, domnilor colegi, și soluția merge spre achitare.

Iar cei care pornesc urmărirea penală nu au nicio răspundere.

Sunt mulți oameni, consilieri, care sunt deferiți Parchetului de către Agenția Națională de Integritate pentru incompatibilități, iar după câteva luni organele de procuratură spun că nu există responsabilitate juridică, iar inspectorii ANI nu răspund.

Mulțumesc mult, domnule senator.

Domnul senator Rușanu. Se pregătește domnul senator Corlățean.

Mulțumesc.

Domnilor colegi,

Domnul ministru a făcut aici o afirmație foarte corectă și foarte adevărată. Afirmația dânsului era că întotdeauna Guvernul este cenzurat de Parlament.

Domnule ministru, așa este. Întotdeauna Guvernul este cenzurat de Parlament într-o țară normală, dar într-o țară în care Guvernul, Executivul, de trei ani de zile, conduce numai prin ordonanțe de urgență și prin asumarea răspunderii și face abuz de această asumare a răspunderii, dumneavoastră considerați că Parlamentul cenzurează Guvernul? Dumneavoastră, ca independent, ca ministru independent și ca jurist, credeți că este normal, așa cum spuneți dumneavoastră, că Parlamentul cenzurează Guvernul, în condițiile în care el conduce așa cum conduce?

Aș vrea să vă mai spun că despre ministrul justiției se spune: „Asigură administrarea sistemului, și nu controlul lui”. Această afirmație era făcută de fosta dumneavoastră colegă Monica Macovei. Și tocmai pentru asta s-a înființat CSM-ul. Avem această instituție care controlează sistemul.

Dumneavoastră sunteți un ministru independent, spunem astăzi, deși nu știu dacă există cineva independent în Guvernul Boc, dar nu cred că un ministru care întotdeauna

va fi pus politic poate să controleze sistemul sau să-și dorească controlul sistemului în mod independent și onest.

Evident, dumneavoastră spuneți: „Noi doar sesizăm CSM-ul, și CSM-ul face controlul”.

Domnule ministru, orice control te hărțuiește, indiferent de rezultatul lui la sfârșit. Că este afirmativ sau negativ, un control pe care-l ai te stresează și creează o presiune asupra ta, indiferent că este făcut și declanșat din inițiativa ministrului justiției, este făcut de ANAF, de Garda Financiară sau de orice altă organizație de control.

Și atunci, prin această prerogativă, pe care dumneavoastră v-o asumați, nu puteți să creați o presiune suplimentară asupra justiției? Eu cred că da. Dumneavoastră o să-mi spuneți că nu, o să fiți un ministru obiectiv. Dar v-a mai spus și colegul meu, domnul Frunda, aici, astăzi, da, sunteți obiectiv. Mâine, poate să vină o nouă Monica Macovei și știm cu toții cât de obiectivă a fost.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Corlățean. Se pregătește domnul senator Cseke.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu voi încerca să fiu concis și mă adresez președintelui Senatului. Era și este nevoie de puțină răbdare, câteva minute, pentru că subiectul este realmente important și va avea consecințe, pe de o parte, și, pe de altă parte, vedeți că este nevoie de o dezbatere care să permită adoptarea unei legi corecte, care este necesară, având o susținere cât mai largă. Dar, chiar și în interiorul familiilor politice, vedeți că pozițiile pot fi uneori nuanțate sau nu pot fi neapărat similare, ca dovadă a faptului că nu este vorba despre partizanat politic, ci este vorba despre o dezbatere serioasă pe fond și, spun eu, profesionistă.

Dacă această lege, care este necesară, ar fi existat într-o formulă corectă de mai mulți ani – fără să știu ce avea să spună unul dintre colegi anterior –, probabil că am fi evitat multe dintre situațiile neplăcute apărute în lumea magistraturii și, în orice caz, promovări în funcții de responsabilitate extrem de înaltă..., înaltă..., înaltă, nu are grad de comparație, în sensul de extrem, nu ar fi existat promovări în funcții de conducere ale căror acte procedurale, mă refer la magistrați și mă refer la Ministerul Public, au condus la condamnarea nu a persoanei respective, ci a statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Nu a existat o astfel de răspundere disciplinară și am ajuns acolo unde am ajuns.

Este nevoie de această lege, rămân însă unele întrebări, pe care colegii mei, unii dintre ei, le-au ridicat, și un subiect – pe care și eu îl voi menționa foarte pe scurt – este cel al titularului acțiunii disciplinare și, de fapt, într-un sens mai larg, al unei necesități, din punctul meu de vedere și al multor altora, de a separa încă o perioadă de timp în România Executivul, puterea politică, până la urmă, de activitatea magistraturii. Este o discuție mai veche, vă aduceți aminte de ceea ce s-a discutat la momentul în care s-a construit mecanismul de desemnare a șefilor Parchetului General, DNA-ului.

Cred că această lege, așa cum este ea construită ca proiect de lege, va putea să funcționeze corect, probabil, în 10 ani de acum înainte, în măsura în care vom reveni sau vom încerca să ajungem la o anumită normalitate. Din păcate, situația sociopolitică, juridică și cultura actuală nu cred că ar permite o aplicare corectă a acestei legi. Este nevoie totuși de o anumită separare între Executiv și independența magistraturii, cel puțin pentru încă un număr de ani în România.

## Și eu vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului senator Cseke, după care domnul ministru va răspunde la întrebări. Voi supune apoi votului cererea domnului Șova și, dacă va fi respinsă, cât ne mai rămâne timp, vom trece și la discutarea amendamentelor respinse.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Cseke Attila Zoltán:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Permiteți-mi, ca membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, două-trei idei despre acest proiect de lege.

Sigur că problema este una delicată și că ea trebuie discutată profund, dar cred că suntem cu toții de acord că și problemele din justiție sunt destul de profunde și numai dacă ne ducem în colegiile noastre și îi întrebăm pe cetățeni care este părerea lor despre funcționarea sistemului judiciar în România astăzi, cred că răspunsul este, pentru toți cei care suntem astăzi prezenți, că trebuie făcut ceva.

Am spus întotdeauna că cea mai mare greșeală a unui conducător, din orice domeniu, este aceea de a nu face nimic. Eu nu spun că acest proiect de lege este perfect, efectele acestui proiect de lege se vor vedea în timp. Nici nu putem spune că toate efectele vor fi pozitive, dar, în mod cert, trebuie să apreciem faptul că se încearcă să se miște ceva.

Dacă îi întrebăm pe cetățeni, sigur, ne spun care sunt problemele și ne cer ca noi, politicienii, noi, senatorii, de exemplu, să găsim soluții, ca putere legislativă, ca ei să nu mai aibă acele probleme. Nu întotdeauna un justițiabil are dreptate, în mod cert, dar este evident pentru mine că fiecare participant al unei puteri în stat, chiar dacă este putere judecătorească, de exemplu – de care discutăm astăzi –, trebuie să știe că există o oarecare pârghie de control, trebuie să știe că riscă o sancțiune în cazul în care greșește. Fără această posibilitate legislativă și fără această posibilitate de a cunoaște că vei fi sancționat dacă ai greșit, această independență și autonomie a puterii judecătorești este deviată de către unii – încă o dată, de către unii – participanți la puterea judecătorească.

S-a spus aici că ar putea fi o interferență, o imixtiune a ministrului justiției în cercetarea disciplinară a judecătorilor și procurorilor. Este vorba despre un drept de sesizare al ministrului justiției, iar cercetarea disciplinară este desfășurată de Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Dacă trebuie să aibă ministrul justiției acest drept de sesizare sau nu, putem să discutăm. Eu cred că trebuie să-l aibă, nu numai pentru că alte state europene au – sigur, altele nu au –, ci pentru că, astăzi, și în mentalitatea societății, inclusiv ministrul justiției trebuie să aibă o pârghie de sesizare, încă o dată, atunci când sunt anumite elemente care trebuie verificate și controlate, nu de Ministerul Justiției, cum se întâmplă în altă parte, nu de ministru, ci de către cei abilitați prin lege, de Consiliul Superior al Magistraturii.

Și eu vă mulțumesc mult. Domnule ministru, vă rog, dacă doriți să răspundeți. De unde doriți. Microfonul 8.

Răspunsul pentru domnul senator Corlățean.

Candidatura respectivă, din câte știu, este la Consiliul Superior al Magistraturii. Dacă Consiliul Superior al Magistraturii a trimis adresa către domnul președinte, atunci e la Președinție. Dar la acest lucru poate să vă răspundă strict Consiliul Superior al Magistraturii.

Doar un cuvânt mai vreau să adaug, nu ca o replică la ceea ce s-a spus, ci ca o invitație de a privi proiectul de lege și sub alte aspecte, pentru că discuția s-a focalizat pe dreptul de sesizare al ministrului. Încă o dată subliniez, este doar dreptul de a trimite o hârtie către Consiliul Superior al Magistraturii în care îi invităm, prin inspecție, să facă cele cuvenite și să-și facă curățenie în propria casă, dacă doresc. Dacă nu doresc, nu o să o facă și vom continua să avem aceleași probleme. Deci decizia tot la sistemul judiciar rămâne și pe responsabilitatea acestui sistem mizăm în continuare.

Voiam să vă spun că proiectul are și alte valențe. La ora aceasta, dacă ne uităm și analizăm modul în care se respectă recursurile în interesul legii, deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție în recursurile în interesul legii, vom vedea

că nu avem o disciplină jurisdicțională, că, deși este text legal care prevede obligativitatea lor, este ignorat, că aceasta generează o practică neunitară, practica asta neunitară alungă investitorii și sperie cetățenii, că te judeci într-un fel într-o parte a țării și în alt fel în altă parte a țării, în spețe similare. Toate aceste aspecte sunt avute în vedere de proiect.

Încă o dată, îl susțin fără niciun fel de rezervă, nu numai tehnică, ci și de conștiință. Nu am nicio problemă să spun că este un proiect moderat, nu este un proiect sever, nu este un proiect dur, ci este un proiect în standardele unei justiții normale.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Stimați colegi,

Este ora 11 fără 12 minute și vă propun să încheiem câteva lucruri astăzi.

Avem patru amendamente respinse și un amendament admis.

Se mai susțin aceste amendamente respinse?

Dacă da, îl rog pe cel care o face ca fiecare amendament să fie susținut în 30 de secunde.

Domnul senator Urban, microfonul 2. Amendamentul respins de la poziția 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că toți cei care au discutat pe marginea acestui proiect de lege au spus că răspunderea disciplinară ar fi incompletă dacă nu ar exista răspunderea materială a magistraților pentru acele cazuri în care, după eventuale condamnări la CEDO, statul român deja va fi plătit din banii noștri despăgubirile la care a fost obligat din cauza relei-credințe sau a erorilor judiciare săvârșite cu știință de către magistrați, sunt în măsură să vă prezint aceste patru amendamente și să vă cer votul asupra lor.

Primul amendament.

După art. 77 se introduce un nou articol, 77[1] , cu următorul cuprins: „Pentru riscurile ce decurg din activitatea profesională, judecătorii și procurorii încheie o asigurare de răspundere civilă pentru erori judiciare săvârșite din gravă neglijență.”

Cum funcționează mecanismul? Practic, în momentul în care România este condamnată la CEDO și este obligată să plătească despăgubiri...

Vă rog, cât mai concis. Uitați-vă și la ceas, vă rog, domnule senator.

...statul român va fi obligat la plata acestor despăgubiri, se va îndrepta împotriva magistratului care a cauzat eroarea judiciară, iar prin această asigurare de răspundere civilă se va proceda la plata despăgubirilor pe care statul român a fost obligat să le plătească către justițiabilul care a fost păgubit în drepturile sale.

Acesta este primul amendament.

Vă rog să-l supuneți votului.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc.

Se mai susține vreun alt amendament? Vă rog, domnule senator Urban.

## Domnule președinte,

În condițiile în care acest amendament de la poziția 1 nu a fost susținut, nici celelalte amendamente nu-și mai au rostul. Însă îi rog pe toți colegii din Senatul României să se gândească foarte bine la faptul că, astăzi, au avut posibilitatea ca toate aceste erori judiciare... Gândiți-vă la cazul Țundrea, a stat 10 ani în închisoare degeaba. Rămânem în continuare cu această problemă nerezolvată, pentru că nu am vrut să votăm.

Nimeni nu va răspunde material, în continuare, în România, iar acel judecător sau procuror care a greșit o dată va spune că va mai putea greși o dată, nu va fi nicio problemă, va fi mutat – așa cum spunea domnul senator Frunda – de la Rădăuți la Satu Mare, dar nu va trebui să bage mâna în buzunar pentru a răspunde.

Poate data viitoare, pentru că mai este un proiect de lege la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, ne vom gândi mai bine și poate vom înțelege de ce este important ca toate aceste erori materiale să fie plătite de cei care le săvârșesc.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Da.

Vă rog, listă.

V-am citit, la începutul ședinței, pentru cei care ați venit mai târziu, punctul de vedere al Băncii Naționale a României. Mergem mai departe.

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru acceptarea amendamentelor la Protocolul Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la poluanții organici persistenți, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998, adoptate prin deciziile 2009/1, 2009/2 și 2009/3, cu ocazia celei de-a douăzeci și șaptea reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 14–18 decembrie 2009.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Suntem Cameră decizională.

Dăm un singur vot, pe raport și proiectul de lege.

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Procedură?

Domnul lider al Grupului parlamentar al PDL, Cristian Rădulescu.

Microfonul 2.

Domnule președinte, având în vedere miza acestui proiect de lege, pe care toată lumea a înțeles-o din dezbaterile generale, eu propun modalitatea de vot secret electronic.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Am înțeles.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc.

Rog toți colegii senatori să fie atenți.

Trecem la votul pe proiectele discutate astăzi.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de hotărâre pentru înființarea Comisiei speciale privind problematica datoriei istorice a Germaniei către România. Cu precizarea pe care v-am făcut-o la începutul ședinței.

## **Din sală:**

Listă!

Modalitatea de vot o

Listă!

## **Domnul Vasile Blaga:**

Listă pentru liderii de grup.

Felicitări!

privește, dacă vreodată se va pune problema inițierii unei acțiuni disciplinare, nu o voi face înainte să mă consult cu Consiliul Superior al Magistraturii.

Vă rog să nu aveți rezerve. Ați votat azi un proiect bun, un proiect european.

Vă mulțumesc.

Mulțumim.

Dacă domnul ministru dorește să ne mai spună câteva cuvinte...

Îi mulțumesc pentru pledoaria și pentru ținuta deosebită din timpul dezbaterilor.

Vă rog, domnule ministru.

Bineînțeles, doresc să vă mulțumesc pentru acest vot și aș vrea să fiți încredințați că, cel puțin în ceea ce mă

Dragi colegi, vă mulțumesc mult pentru efortul depus.

Ne revedem peste două-trei minute în plenul reunit al Camerelor.

Declar încheiată ședința Senatului de astăzi.

## _Ședința s-a încheiat la ora 11.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|591486]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 152/23.XII.2011 conține 16 pagini.**

Prețul: 4,80 lei