Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 21 mai 2013. Vă anunț că, din totalul de 174 de senatori, și-au înregistrat prezența 142 de senatori, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș. Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?

Da, vă rog, domnule senator Vâlcov. Microfonul 3.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Aș dori ca punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru trecerea din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Mediului și Pădurilor, prin Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, în domeniul public al județului Tulcea și administrarea Consiliului Județean Tulcea, să fie retrimis la comisie, urmând să fie reintrodus mâine în ordinea de zi, dacă este posibil.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Avem propunerea ca punctul 7 din ordinea de zi să fie retrimis la comisie și reintrodus în ordinea de zi de mâine. Cine este pentru? Mulțumesc. Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt abțineri. Mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

ecialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar, redistribuit din unitățile sanitare propuse pentru reorganizare în cămine de bătrâni, la unitățile sanitare care își reiau activitatea – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2011 pentru stabilirea măsurilor privind verificarea și controlul unităților sanitare cu paturi de către Ministerul

Sănătății și instituțiile din subordinea acestuia – procedură de drept comun;

– Lege privind declararea zilei de 14 mai Ziua Dreptului Internațional Umanitar – procedură de drept comun;

– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale – procedură de drept comun;

– Lege privind unele măsuri necesare pentru lucrările de _–_ dezvoltare a conductei de gaze naturale Nabucco procedură de urgență;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate – procedură de drept comun.

Termenul pentru sesizare este de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun și de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență de la data depunerii, astăzi, 21 mai 2013.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului, 21 mai 2013.

Punctul 1 al ordinii de zi, modificări în componența comisiilor permanente.

Rog liderul Grupului parlamentar al UDMR să anunțe modificările în comisiile permanente, pe care Grupul parlamentar al UDMR le dorește.

Are cuvântul domnul senator Tánczos Barna. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca urmare a demisiei domnului senator Olosz Gergely, Grupul parlamentar al UDMR propune ca locul dânsului din Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului să fie ocupat de domnul senator Vegh Alexandru, iar cel din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, de către domnul senator Pataki Csaba.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Pe procedură.

Pe procedură.

Primul punct din ordinea de zi, domnule președinte, facem propunerea să fie retrimis la comisie, întrucât nu s-a armonizat punctul de vedere al Guvernului cu cel al membrilor comisiei noastre.

Iertați-mă, domnule senator, care?

Punctul cu CES-ul.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Punctul 1..., adică acesta... 2, Proiect de hotărâre...

Da, am înțeles.

Ceea ce a propus pentru retrimitere domnul senator Sârbu era, de fapt, punctul 3, Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, da?

## Bun.

Atunci, revenim la punctul 2 din ordinea de zi – Proiect de hotărâre privind respectarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate:

– Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 577/98 al Consiliului privind organizarea unei anchete prin sondaj asupra forței de muncă din Comunitate – COM(2013) 155 final.

„Hotărâre cu privire la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 577/98 al Consiliului privind organizarea unei anchete prin sondaj asupra forței de muncă din Comunitate – COM(2013) 155 final

În temeiul dispozițiilor art. 67, art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, și ale Protocolului nr. 2, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere raportul comun al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, respectiv al Comisiei pentru afaceri europene nr. XXXVII/425/5.03.2013,

Senatul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1 alin. (1) Senatul României constată că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității și principiul proporționalității.

Alin. (2) În ceea ce privește fondul documentului, în urma analizei realizate, s-a constatat necesitatea amendării textului articolului 7B – Dispoziții privind finanțarea, în sensul eliminării cuvântului «poate» din conținutul acestuia.

Art. 2. Opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite către instituțiile europene și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Sunt deputați. Inițiatorul nu este prezent.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnule Marian Muhuleț, vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente, aveți cuvântul.

Vă rog, domnule vicepreședinte, microfonul 8.

## **Domnul Marian Muhuleț** _– vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente_ **:**

## Bună ziua!

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Autoritatea Electorală Permanentă susține proiectul în forma sa prezentată, așa cum reiese și din punctul de vedere al Guvernului, formulat și aprobat de prim-ministru. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog, doamnă senator.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis un aviz favorabil.

Guvernul, prin punctul său de vedere, susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Ioan Ghișe.

## **Domnul Ioan Ghișe:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Inițiativa legislativă supusă dezbaterii și votului nostru se referă la reducerea pragului de participare la referendum de la 50%, cum este acum în art. 5 alin. (2) în Legea nr. 3/2000, la 30%.

Vin în fața dumneavoastră pentru a vă aduce la cunoștință un punct de vedere care cred că ar merita dezbătut atât în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cât și, mai ales, poate, în Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

De ce spun acest lucru? Pentru că, în Constituția României, art. 20 prevede faptul că Declarația Universală a Drepturilor Omului se aplică într-un mod constructiv. Juridic vorbind, are condiție superioară Constituției noastre, în sensul că, atunci când legislația internă intră în contradicție cu prevederi ale Declarației Drepturilor Omului, aceasta are prioritate.

Art. 21 alin. (3) din Declarația Universală a Drepturilor Omului are două propoziții:

– propoziția întâi spune că voința poporului stă la baza puterii de stat;

– propoziția a doua precizează faptul că voința poporului se exprimă în cadrul sufragiului universal egal, direct, liber exprimat.

Plecând de la această prevedere cu caracter general, noi avem în Constituția României art. 2, care spune la alin. (1) că suveranitatea poporului se exprimă prin organele reprezentative, alese, precum și prin referendum.

Așadar, referendumul este actul juridic de exprimare a suveranității poporului. Suveranitatea poporului nu este de două feluri, valabilă și nevalabilă sau nevalabilă. Suveranitatea poporului se exercită sau nu se exercită prin referendum.

Vin cu precizarea că sunt mai multe zeci de solicitări, de peste un an de zile, la Avocatul Poporului, prin care cetățeni au cerut să se inițieze controlul de constituționalitate al art. 5 alin. (2), acela care în Legea referendumului a impus pragul de 50% pentru participare.

Din motive subiective – și se pot prezenta documente –, Avocatul Poporului respinge solicitarea cetățenilor de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la exercitarea controlului de constituționalitate la acest art. 5 alin. (2) privind pragul la referendum.

Mulțumesc, domnule senator.

Dat fiind că ați făcut o propunere, întreb liderul grupului parlamentar căruia îi aparțineți dacă grupul parlamentar face această propunere de retrimitere la comisie, ca să o pot supune la vot.

Are, așadar, cuvântul onorabilul Puiu Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte, și-mi pare rău că voi avea un răspuns foarte elaborat. Și răspunsul este nu.

Vă mulțumesc. Încercăm să-l cuprindem în toată dimensiunea lui. Deci nu pot supune la vot, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Mihai Răzvan Ungureanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În legătură cu pragul electoral, în Constituția noastră cvorumul de 50% + 1 la referendum nu este scris explicit. Cu toate acestea, Constituția conține, ca principiu, implicit, ideea de majoritate stabilită la un nivel de 50% + 1.

Există un singur articol în Constituție care detaliază sensul termenului de majoritate și el trebuie luat ca articol cu valoare de principiu, în special pentru cvorumul de la referendum. Astfel, de fiecare dată când operează cu noțiunea de majoritate, Constituția o înțelege în sensul ei matematic de 50% + 1. Noțiunea de majoritate intervine de fiecare dată când este vorba despre alegerea autorităților publice în stat.

La Președintele României – alegere –, art. 81 alin. (2) – majoritate de voturi.

La demitere, art. 95 alin. (1) – cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Cazul Guvernului României, la numire, art. 103 alin. (3) – majoritatea deputaților și a senatorilor.

La demiterea Guvernului, art. 113 alin. (1) – majoritatea deputaților și a senatorilor. În cazul Parlamentului României, la legiferare, art. 76 alin. (1) – majoritatea membrilor fiecărei Camere.

Prin urmare, atât modul de alegere a autorităților publice centrale, cât și funcționarea lor se bazează pe regula majorității, o regulă pe care legiuitorul constituțional a înțeles-o în sensul ei strict matematic de 50% + 1.

Întrucât președintele, Parlamentul și Guvernul sunt autorități ale statului care sunt învestite de poporul suveran sau funcționează în baza majorității matematice de 50% + 1, conform principiului simetriei, nu se poate susține ca pentru deținătorul suveranității, în speță poporul, majoritatea să însemne mai puțin de 50% + 1.

Majoritatea are același înțeles și pentru autoritățile statului alese de poporul suveran, și pentru poporul suveran, ca atare – 50% + 1.

Al doilea argument, Decizia Curții Constituționale nr. 731/2012 care statuează că referendumul este valid dacă participă 50% + 1 din numărul total de electori. Citez: „Constată că Legea pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului este constituțională în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.” Pentru alegerea președintelui, cel care reprezintă statul român și reprezintă legitimitatea votului direct, art. 81 alin. (1), Constituția așază, cu valoare de principiu, o majoritate explicită de 50% + 1 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

O faceți în numele grupului parlamentar, înțeleg.

Da.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da. Da. Da.

Asta am întrebat pentru conformitate.

Vă mulțumesc.

Imediat!

Supun la vot propunerea și, după aceea, continuăm.

Apelul către colegi este să ne încadrăm în durata a trei minute în intervenție, pentru că, altfel, riscăm să dăm o întindere prea mare unui subiect pasionant.

Stimați colegi,

În momentul în care am văzut că termenul de aprobare tacită este 2 octombrie și că s-a aprobat forma aceasta urgentă, procedura de urgență, mi-am dat seama că, într-adevăr, este o grabă justificată a puterii care este, să zicem, sub influența unor rezultate de la ultimul referendum și este subiectivă, în mare parte. Și o să explic și de ce. Subiectivitatea aceasta nu-și are rostul. Noi suntem Senatul

României și noi trebuie să votăm o lege care să folosească nu unei guvernări, ci să folosească oricărei guvernări.

Gândiți-vă ce înseamnă suveranitatea, voința poporului! Trebuie să respectăm această voință a poporului. Nu mai dau exemple cum nu se respectă voința poporului, dau exemple pozitive, în sensul că această voință, într-adevăr, trebuie exercitată.

Cum avem noi, dumneavoastră, garanția că acel vot reprezintă voința poporului, dacă nu există o garanție procentuală, și anume că se prezintă un număr suficient care să dea siguranța, liniștea oricărui cetățean că este o majoritate care vrea într-un fel?

Și o să mai explic un lucru. În această modificare se ajunge la un lucru care pentru mine este de neînțeles, și anume rezultatul referendumului este valabil dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă 25% din listele electorale, deci o majoritate poate fi de 13%.

Dacă dumneavoastră credeți că veți putea convinge pe oricine din cetățenii României că 13%, într-o situație de dezinteres, într-o situație în care numai 13% din cetățeni au interes să vină să voteze, dacă, revin, dumneavoastră credeți că puteți să-i convingeți că aceasta reprezintă voința poporului, atunci votați!

Părerea mea este să vă păstrați această obiectivitate de senatori ai României și să votați contra, pentru că nu încurajăm absenteismul, noi încurajăm participarea cetățenilor la vot, noi încurajăm ca ei să-și exprime, într-adevăr, voința pe niște lucruri importante, așa cum cere Constituția.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Suntem în procedură de urgență. În mod normal, există o intervenție de fiecare grup parlamentar.

Domnul senator Tudor Barbu, doamna senator Cristiana Anghel.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Ne aflăm într-un moment extrem de important în ceea ce privește procesul de legiferare, o propunere legislativă care se referă la modul în care este înțeleasă și aplicată Legea fundamentală a României, lege care, cum bine s-a spus de la acest microfon, certifică și statuează faptul că noi, poporul, ne exercităm suveranitatea atât prin aleșii noștri, cât și prin referendum.

Este momentul să îi spun domnului Ghișe că-l apreciez ca parlamentar care știe – și o face cu eleganță – să speculeze anumite adevăruri general valabile pe continent și mă refer la indicațiile și precizările Comisiei de la Veneția în ceea ce privește referendumul în țări civilizate și cu democrație bine pusă la punct în decursul zecilor sau chiar sutelor de ani.

Comisia de la Veneția însă, invocată aici de colegul Ghișe, nu se referă la referendumul prin care sunt demiși președinți de țară în acele țări. Nu. Comisia de la Veneția nu se referă la referendumuri în urma cărora este adoptată Legea fundamentală a acelor țări. Nu. Comisia de la Veneția, unde am avut privilegiul să merg ca jurnalist și am avut privilegiul să discut cu distinși juriști europeni – repet, în calitate de jurnalist, calitate pe care am avut-o până acum șase luni –, a validat și a statuat aceste lucruri privind, în marea majoritate a cazurilor, referendumuri locale pe teritoriul Uniunii Europene, referendumuri care se referă la numărul panselelor maximum admise într-o localitate din cantonul nu știu care din Elveția, referendumuri care privesc cu totul și cu totul alte lucruri, de alte calibre decât cele pe care le discutăm noi astăzi în Senatul României.

Este admirabil modul în care este folosit acest exemplu european, el fiind adevărat, dar neavând nicio legătură cu faptul că noi discutăm aici despre Constituția republicii, discutăm despre demiterea președintelui republicii, indiferent cum se numește el, despre lucruri care afectează direct, nemijlocit și pe termen foarte lung douăzeci și ceva de milioane de locuitori ai republicii, fie ei în țară, fie cetățeni cu drept de vot sau cetățeni români aflați în diaspora.

Este ciudat și foarte grav pentru mine, ca senator, să constat că o majoritate halucinantă după 1989, cea pe care o reprezintă acum USL-ul în Parlament, peste 65%, așteaptă și cheamă la vot, printr-o propunere legislativă, maximum trei milioane de români, căci despre asta este vorba. USL-ul încearcă să coboare pragul într-acolo încât trei milioane de români să decidă Constituția României.

Mulțumesc.

Doamna senator Cristiana Anghel, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare, cu tot respectul, pentru toți: câți cetățeni cu drept de vot are România? Câți a avut în vară la referendum știe cineva să-mi spună exact? Cum putem să impunem un prag de referendum în momentul în care noi nu suntem în stare nici măcar numărul locuitorilor să-l știm exact?

Și, apoi, confundăm lucrurile. Există un principiu de drept. Votul este un drept, nu o obligație. Prin ceea ce facem, facem în așa fel încât soarta acestei țări este hotărâtă de cei care lipsesc, de absenți – tot timpul sau permanent, sau câteodată.

Nu, domnilor, nu trebuie să avem niciun fel de prag la referendum! Cine vrea să lucreze pentru interesele țării și pentru interesele lui ca cetățean să vină și să voteze! Este un drept, nu o obligație.

Iertați-mă, vorbesc în nume personal!

Domnul senator Croitoru și, apoi, domnul senator Tánczos Barna.

Suntem în procedură de urgență și vorbim, vorbiți în numele grupurilor.

Vă rog.

## **Domnul Cătălin Croitoru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Asist stupefiat la tot felul de argumentații care încearcă, de fapt, să creeze o confuzie gravă.

A avea un cvorum mai mare sau mai mic la referendum nu înseamnă că cetățenii României sunt privați de dreptul și datoria lor, până la urmă cetățenească, de a-și exprima opinia, dacă doresc să aibă opinie și dacă le pasă de propria lor țară.

Un prag de 30% este departe de a face ceea ce pretind unii, că o minoritate, foarte puțini dintre români decid pentru toți ceilalți. Păi, dacă unora nu le pasă niciodată și nu vin la vot, atunci, foarte bine, trebuie să desființăm din principiu referendumul, că în România e nefuncțional. Este aberant! Chiar dacă avem un cvorum doar de 30%, asta nu înseamnă că participarea la vot nu poate fi de 100% în momentul în care cetățenilor acestei țări chiar le pasă de ce se întâmplă cu ei și cu soarta lor și sunt responsabili de lucrul acesta. Din contră, un prag de cvorum prea ridicat conduce la ceea ce știm: la îndemnul de a nu vota, pentru ca unii să-și vadă țelurile reușite prin a îndemna cetățenii să nu vină la vot.

Asta este o atitudine iresponsabilă, drept pentru care

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Tánczos Barna, în numele Grupului parlamentar al UDMR.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Referendumul național constituie forma și mijlocul de consultare directă și de exprimare a voinței suverane a poporului român. Este un mijloc statuat prin Constituție, este o instituție, până la urmă, care, în momentul în care se modifică, în momentul în care Parlamentul operează modificări de genul acesta, de coborâre a pragului, cu siguranță procedura în sine și inițiativa nasc câteva întrebări.

Prima întrebare la care ar trebui să răspundem este: în ce măsură poate să reprezinte la un referendum o prezență de 30% o voință suverană a întregului popor?

O a doua întrebare este dacă este corect și democratic să revizuim o Constituție aprobată prin referendum cu o prezență de peste 50% la referendumul respectiv, cu un alt referendum unde o să fie, probabil, doar 25%.

În mod normal, căruța nu trebuia să ajungă în fața cailor și prima dată trebuia să modificăm Constituția. Ulterior, cu același referendum, cu același cvorum, cu aceeași prezență, să modificăm Legea referendumului.

O a treia întrebare este dacă stabilirea unui asemenea prag mai este justificată sau, după stabilirea unui asemenea prag, mai este justificat referendumul în sine, dacă cu un prag de 30%, cu un număr de voturi valabil exprimate de 25% mai are rost ca alte decizii, Constituția să fie luate prin referendum. ## Doamnelor și domnilor senatori,

În mod individual, în primul rând, trebuie să răspundem la aceste întrebări, fără a avea neapărat în vedere intenția politică a unui grup parlamentar sau dispozițiile din cadrul unui grup parlamentar de a susține sau de a nu susține o asemenea inițiativă.

Antevorbitorul meu a folosit expresia „aberant”. Poate fi, într-adevăr, aberant ca o majoritate care în Parlament deține peste 70% să recurgă la o asemenea inițiativă, la un asemenea gest de a trece, până la urmă, o revizuire a Constituției.

Cred sincer că, în momentul de față, este cel puțin inoportună, dacă nu nedemocratică și neconstituțională, modificarea Legii referendumului în felul acesta, motiv pentru care grupul nostru parlamentar nu va susține în cadrul dezbaterii și nu va susține la vot această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ghișe, drept la replică, cu rugămintea conciziei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că a fost menționat de către domnul senator Barbu numele meu, domnule senator, cu respect...

Vă faceți servicii reciproce.

...da, nu. Domnia Sa a făcut referire la cuvântul meu ca și când aș fi vorbit despre un anume referendum. Nu este adevărat! Am vorbit despre niște chestiuni de principiu, cu caracter general, la referendum ca instituție.

Acum, venind pe concret, pentru că a fost invocată aici Decizia nr. 731/2012 a Curții Constituționale, trebuie să facem o precizare care este foarte utilă tuturor, ca să înțelegem exact speța.

Decizia aceasta a Curții Constituționale s-a dat în legătură cu art. 10 din Legea referendumului, care spune că demiterea Președintelui României este aprobată cu majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetățenilor care au participat la referendum.

Curtea Constituțională, prin decizia ei, și-a depășit atribuțiile constituționale, spunând că această prevedere a art. 10 din Legea referendumului este constituțională în măsura în care este asigurată participarea la referendum a cel puțin jumătate din alegătorii din listele permanente.

Or, stimați colegi, totuși, în Senatul României ar fi de dorit să cunoaștem și să înțelegem bine Constituția. Curtea Constituțională nu este îndrituită prin Constituție să aprecieze constituționalitatea sau neconstituționalitatea unui articol de lege în măsura în care se îndeplinesc condiții dintr-un alt articol de lege, care astăzi poate să existe, să fie în vigoare și mâine poate să nu fie în vigoare. Asta e ca povestea că X este gravidă în măsura în care este cunoscut tatăl. Deci logica pe baza căreia Curtea Constituțională a formulat Decizia nr. 731/2012 este de-a dreptul aberantă. Un articol de lege nu este constituțional în măsura în care sunt îndeplinite alte articole de lege și trebuie să ținem cont de acest lucru. De ce? Pentru că, atunci când analizăm situația pe care mai mulți colegi au exprimat-o în diverse forme, trebuie să ținem cont. Colegii senatori din partea dreaptă a tribunei – dacă îmi permiteți, domnule președinte – au dreptul

la vot nu în măsura în care alți colegi senatori nu vin la vot. Dacă logica în România este că suveranitatea poporului depinde de cei care nu participă la vot, înseamnă că domnul președinte – dacă îmi permiteți să spun aici – Mircea Geoană din 2009 este președintele constituțional al României, pentru că cei care l-au votat pe Domnia Sa împreună cu cei care nu au participat la alegerile prezidențiale din 2009 sunt mai mulți decât cei care au fost în 2009 la alegeri și l-au votat pe cel care acum mimează într-un mod uzurpator funcția de președinte al României. Deci logica potrivit căreia mai mulți nu-și exercită votul nu dă caracter de suveranitate pentru o decizie. Caracterul de suveranitate al poporului este dat de către cei care votează în mod legal, liber exprimat, oricâți ar fi: doi, 100 sau 18 milioane.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc, domnule senator. Stimați colegi,

Promit că voi fi scurt, domnule președinte, și nu voi pronunța niciun nume, ca să nu perpetuăm acest joc.

Trei lucruri vreau să spun, domnule președinte, cu permisiunea dumneavoastră, și nu voi folosi, repet, nume.

Primul. Așa cum s-a invocat de la microfon, este corect când se spune că partea dreaptă a sălii poate vota, chiar dacă de acolo lipsesc voturi, numai că nu poate vota dacă nu are cvorum, iar cvorumul este prevăzut în regulamentul acestei Camere, numită Senat, și cvorumul acela nu înseamnă 30% din numărul senatorilor. Deci până și aici s-a statuat ce înseamnă majoritate. Da? Partea dreaptă poate vota, într-adevăr, cu absența părții de opoziție. Primul lucru.

Al doilea. Nu știu care este părerea Comisiei de la Veneția în cazul în care USL-ul, până la momentul referendumului, se rupe, devine doi poli de putere care, la momentul acela, pot schimba Legea referendumului pe care astăzi o vom vota și ne vom trezi cu un alt cuantum sau cu un alt procent necesar la vot, deși acum românii au altă viziune asupra referendumului.

Ultima intervenție. Apropo de acest număr mirobolant, mirific, câți suntem cu drept de vot în România și în diaspora, cetățeni români cu drept de vot? Este simplu.

Dați un telefon – și-l decontez eu – de pe mobil sau de pe fix la Inspectoratul General al Poliției Române sau la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazei de Date! Știm exact câți suntem în viață peste vârsta de 18 ani. Nu este nicio minune! Ne prefacem că nu avem instituția și că nu avem cifra.

## Mulțumesc.

Pregătiți-vă de vot!

O ultimă intervenție, liderul Grupului parlamentar al PDL, procedural, principial, cum doriți dumneavoastră, domnul Cristian Rădulescu.

Mulțumesc, domnule președinte. Apreciez amabilitatea și voi fi foarte concis.

Aș vrea să punctez pentru cei cărora li se aplică această procedură, adică votanții țării, numai câteva lucruri care nu au fost pomenite, pentru a fi în cunoștință de cauză.

1. Comisia de la Veneția nu recomandă pragurile de 25 și 30%, să fie un lucru clar. Inițiatorii zic asta, dar nu este chiar așa. Un singur membru al comisiei, și nu în cadrul comisiei, ci în intervenții publice, s-a pronunțat pentru această variantă.

2. Când este vorba despre recomandările Comisiei de la Veneția, ele, sigur, au un caracter general și se aplică tuturor statelor Uniunii Europene. Unii le respectă, alții nu le respectă. Pragul de 50% de participare, în general, a fost introdus în țările foste posttotalitare tocmai pentru a îndepărta pericolul repetării situațiilor din acele țări. Este vorba despre România, Rusia, Slovacia, Cehia, Letonia, Lituania, dar și de Danemarca și Portugalia. Sunt exemple. Unii și-au însușit acele recomandări, alții, referitor la condițiile specifice, au considerat că nu și le pot însuși.

3. Odată, pe la Revoluția Franceză, se pomenea pericolul unei majorități parlamentare față de regalitate, fiindcă, ziceau ei, și știți acest citat: „E mai ușor să tai capul unui rege decât să tai capul tuturor membrilor Parlamentului care ne conduce.” Adusă în zilele noastre, această chestiune se referă la periculozitatea dictaturii unei majorități parlamentare care are la îndemână un referendum cu un cvorum scăzut, prin care poate, de fapt, să valideze absolut orice.

Poate cineva – și nu mă refer la dumneavoastră, mă refer așa, în general, poate și la vremurile în care majoritatea parlamentară se va schimba și o altă majoritate va conduce –, poate cineva să garanteze că, în aceste condiții, o astfel de majoritate politică fragilă nu va lua în legătură cu referendumul măsuri dictatoriale tocmai pentru a se menține la putere?

Luați în considerație, vă rog, și aceste lucruri, dar nu în primul rând dumneavoastră, ci, în primul rând, cei care se vor prezenta la referendum.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Cine este împotrivă? 29 de voturi împotrivă. Abțineri? Să fie oare?

Nu.

Da?

O abținere. Raportul a fost adoptat. S-a dat un singur vot, că a fost fără amendamente. Domnule senator Vochițoiu, doriți justificarea votului?

Votul asupra propunerii legislative.

## S-a votat.

Propunerea legislativă a fost adoptată. Explică votul, acum...

Vedeți, dacă facem derapaj de la democrație, deja începem...

Stimați colegi,

Un singur minut vreau să vă rețin. N-aș fi vrut să iau cuvântul, dar am auzit aici un coleg, care, până nu de mult, activa chiar în sindicat, rățoindu-se la electoratul român că este inconștient sau nu știu cum și nu se implică.

Fraților, eu, la primul meu vot de tânăr major – l-am dat după 1990 –, îmi aduc aminte că era o frenezie în România și toată lumea se îmbrăca frumos și mergeam cu toții, cu familiile la alegeri. Era un moment festiv.

Ce să facem, domnule, dacă noi, politicienii – și, aici, vedeți, cu modestie, mă includ și pe mine –, i-am tot mințit pe români 23 de ani? Cine-i de vină că există această alienare politică? Românii? Nu, fraților! Dacă e să căutăm vinovați, pe aici trebuie să-i căutăm. Deci ce vom face la un moment dat? Îi vom păcăli pe români, care votează X și câștigă alegerile Y, le spunem că le vom crește salariile și, după aia, îi trimitem în șomaj, și, după aceea, ne rățoim la ei de ce nu participă la referendumurile noastre? Haideți, dacă se poate, eu aș fi vrut să găsim soluții să-i mobilizăm pe oameni să participe la democrație. Ce democrație participativă este asta? Poate o să fie nevoie peste vreo 10 ani să coborâm pragul la 5%.

Onorata Comisie de la Veneția, care a fost invocată aici și cred că sughit oamenii ăia de nu mai pot, nu spune niciunde să scădem cvorumul și pragul electoral. Deci eu vă spun sincer că astăzi trăiesc o mare dezamăgire. Aș fi vrut să ne întoarcem către români, să le explicăm, să participe și ei la actul de putere, de exercitare a puterii în România, pentru că, astăzi, i-am exclus pe o mare parte de la exercitarea acestui act democratic.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Croitoru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să constat cu regret că unii ori nu au fost în sală, ori înțeleg greu limba română, ori nu pătrund sensul cuvintelor.

S-a făcut un atac la persoana mea invocând lucruri pe care nu le-am spus și nu le-am afirmat. Dar, în sfârșit, am avut ocazia să asist la un discurs de-o demagogie perfectă.

Am aflat, în sfârșit. Iată unul dintre vinovații pentru care mulți cetățeni nu vin la vot! Păcat!

Mulțumesc _. (Aplauze.)_

Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea.

Eu cred că prin importanța propunerii legislative de astăzi s-ar fi cuvenit să se stabilească și procedura de vot.

1. Eu nu am încredere acum, deloc nu am încredere în votul acesta dat prin numărătoare. Când nu pică, ne supărăm și amânăm, mai reluăm votul peste o zi sau alta, când era normal, pentru importanță, să stabilim procedura de vot. Poate că votul electronic lungindu-se prea mult – era cu buletine... și atunci erau lucrurile clare. Dar acesta este un punct.

2. Procedura de urgență nu justifică și procedura bătăii de joc față de limba română și folosirea inepțiilor în materialul care justifică procedura de urgență. În expunerea de motive, într-adevăr, domnul Croitoru a punctat bine. Unii înțeleg greu limba română. Cei care au scris expunerea de motive fac parte dintre ei, pentru că, uitați-vă, dacă vorbesc despre două tipuri de cvorum la pagina 2, vin cu un al treilea tip de cvorum, neexplicat. Ce să priceapă românul care citește o astfel de propunere? Se numește cvorum necesar, iar rezultatul votului de astăzi este acesta. El exprimă, așa cum spun autorii materialului, „obțiunea” majorității de astăzi. De la „obțiune” la opțiune mai trebuie niște clase bune.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Domnul senator Marius Pașcan.

Stimați colegi,

Aici, în principiu, avem de-a face cu declarații tot așa, în numele grupului, de justificare a votului. Nu cred că are rost să reluăm discuțiile. Pot continua la Cameră.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt cât se poate de succint.

Vreau să-i atenționez pe colegi legat de efectul de ricoșeu al acestui act normativ. Nu uitați că modificarea granițelor administrative dintre localități, dacă tot este subiectul în vogă, cel legat de regionalizare, se face prin referendum. Practic, noi dăm ghes unei minorități, îndemnăm niște minorități să facă ce regiuni vor, să comaseze localități, să tragă linii de graniță între localități. Este un efect de ricoșeu la care, probabil, nu ne-am gândit foarte atent când am elaborat acest proiect de act normativ.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Cristian Dumitrescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Chiar am să încerc să explic votul. Cred că sunt și în asentimentul colegilor mei.

Uniunea Europeană a început prin a folosi votul „unanimitate”, așa numit drept de veto, un singur vot, și au rămas foarte multe lucruri în Uniunea Europeană de interes fundamental unde acest drept de veto sau consensul continuă să existe. A evoluat, și toată lumea știe, Uniunea Europeană, în acești 50 de ani, pe măsură ce s-a introdus, din rațiuni care țin de fluidizare, de simplificare și, dacă vreți, de celeritatea votului, majoritatea calificată. Marea bătălie, sensul care se duce în Uniunea Europeană pentru integrare este ca tot mai multe decizii, conform principiului subsidiarității, să fie luate prin majoritate calificată.

Acest drum este drumul prin care, în actuala etapă de dezvoltare a democrației, se poate fluidiza, raționaliza și, dacă vreți, în cele din urmă, transforma într-un element constructiv acest aspect al democrației participative.

Nu este bine nici ca cei care nu se prezintă și nu au interes să decidă pentru cei care se prezintă... și cu atât mai puțin invers.

Pe cale de consecință, această formulă, care a fost propusă, este cea mai aproape de realitățile, dacă vreți, actuale din România și este în măsură să deblocheze foarte multe situații care sunt, în cele din urmă, în imposibilitatea de a realiza progresul efectiv. Pentru că această modificare – dacă se va face – a Constituției este făcută în condițiile legii și este făcută în spiritul blocului de constituționalitate și este în spiritul construcției, nu al restricției... Nimic... Se spune că în secolul al XIX-lea constituțiile au fost făcute să dureze 100 de ani și tot constituționaliștii astăzi spun că aceste constituții ar trebui să fie revizuite o dată la 10 ani, pentru că și lumea s-a modificat, și lucrurile evoluează într-o altă perspectivă.

Am vrut să explic acest vot, să vă spun de ce eu am votat și consider că este corect și rațional ceea ce s-a propus prin această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Cu îngăduința dumneavoastră, trecem la punctul 5, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții – ISC.

Inițiator, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Iulian Matache. Microfonul 10.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul Iulian Ghiocel Matache** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect are ca obiectiv de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții, aprobată cu modificări prin Legea nr. 707/2001, cu modificările și completările ulterioare, în scopul modificării cadrului legislativ aplicabil personalului inspectoratului care desfășoară activități care, în mare parte, implică exercitarea prerogativelor de putere publică.

Din numărul total de posturi aprobate au fost identificate a fi transformate din personal contractual în funcții publice de execuție un număr total de 702 funcții publice. În aceste condiții, precizăm că funcțiile publice de conducere necesare se încadrează în procentul legal de maximum 12% din numărul total al funcțiilor publice.

Drepturile salariale ale personalului afectat de transformarea posturilor vor rămâne la nivelul celor aflate în plată.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Domnule președinte Darius Vâlcov, vă rog.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

În ședința din 14 mai 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere. Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Domnul senator Dumitru Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Sunt convins că și colegii când votează ar trebui să știe de ce votează așa sau de ce nu votează, pentru că prezentarea făcută de reprezentantul Guvernului este fără acoperire a motivului unei astfel de legi.

Dumneavoastră de fapt rebotezați structurile? Am citit și, și, încât e aceeași Mărie cu altă pălărie, schimbați numele direcțiilor regionale în inspectorate regionale și așa mai departe... și județene de construcții. Alți oameni.

Dați puteri nelimitate prin articolul... La art. 1, după alin. (3), introduceți un nou alineat. Hai să-l citesc colegilor, așa cum este el scris, agramat!

„Conducătorii inspectoratelor regionale, respectiv a inspectoratelor județene” – trecând peste agramatism, ai inspectoratelor județene – „sunt numiți de ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, în condițiile legii”, care este sub controlul ministrului Dragnea. Deci tot ceea ce era înainte sub o altă reglementare. Introduceți și funcționarii publici la art. 6 alin. (4).

De ce nu informați Senatul de toate lucrurile acestea?

2. La art. 7 introduceți numărul maxim de posturi – despre ce vorbiți cu 12%? – care se află la aprobarea și la propunerea ministerului, după care se aprobă de Guvern. Deci vorbiți despre altceva dumneavoastră, fiindcă și în alin. (2) aceleași interese meschine le urmăriți.

Așa că dumneavoastră, punând acum statutul de anexă abrogată, anexa prin care toți românii știau ce regiuni și ce posturi... colegii vor vota ce?

De ce nu ați venit cu propunerea să spuneți: în locul regiunilor anterioare, al direcțiilor regionale, avem inspectorate cu menținerea acelorași structuri?!

Și vreți să spuneți că reprezintă 12% din ce? Din zero!

Dacă mai sunt intervenții... Domnul senator Chiru.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să supun atenției contradicțiile care apar între art. 1 alin. (4), citit mai devreme de domnul senator Oprea, acela prin care „Conducătorii inspectoratelor regionale, respectiv ai inspectoratelor județene sunt numiți de ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, în condițiile legii” ...acest alineat al art. 1 intră în contradicție cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, mai precis art. 62 alin. (2) și (3). Am să dau citire alin. (3) din art. 62, și anume: „Numirea în funcțiile publice pentru care se organizează concurs în condițiile art. 58 alin. (1) lit. c) se face prin actul administrativ emis de conducătorul autorităților și instituțiilor publice din administrația publică centrală și locală

care a organizat concursul.” Altfel spus, autoritatea contractantă este Inspectoratul de Stat în Construcții. Aici apare o contradicție între prevederile celor două acte normative, în sensul că, așa cum este formulată în acest moment ordonanța pe care o discutăm, numirile le face ministrul, și nu șeful instituției în cauză, adică autoritatea contractantă.

Propun, domnule președinte, să trimitem din nou la comisie proiectul de lege pentru clarificarea acestui articol și îi rugăm pe domnii de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice să găsească o rezolvare a acestui articol.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Asumă grupul propunerea de retrimitere? Da.

O și supun la vot. Cine este pentru retrimiterea la comisie? 20 de voturi pentru. Împotrivă? 86 de voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt.

Propunerea a fost respinsă.

Revin, dacă nu mai sunt intervenții la raportul comisiei, și

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 6, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2013 pentru prelungirea valabilității licențelor de traseu și a programelor de transport public județean.

Inițiatori, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Transporturilor.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Iulian Matache. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Conform prevederilor legale, în anul 2012 a fost elaborat și aprobat Ordinul ministrului administrației și internelor și al ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 240/1.614/2012 privind aprobarea criteriilor de evaluare, a punctajelor și a metodologiei de punctare privind criteriile de evaluare ale operatorului de transport, în vederea atribuirii traseelor pentru transportul rutier public de persoane prin servicii regulate în trafic județean, care stabilesc:

- criteriile de evaluare ale operatorilor de transport;

- punctajele care se acordă operatorilor de transport; – metodologia de punctare.

În data de 17.12.2012, Curtea de Apel Pitești a suspendat executarea Ordinului ministrului administrației și internelor și al ministrului transportului nr. 240/1.614/2012 până la soluționarea pe fond a cauzei.

Ca urmare a acestei sentințe emise de Curtea de apel, Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, împreună cu Ministerul Transporturilor, a solicitat Centrului Național pentru Managementul Siguranței Informaționale, instituție responsabilă cu organizarea atribuirii electronice a traseelor din Programul județean de transport 2013–2019, suspendarea derulării procedurii de atribuire care urma să aibă loc în data de 5.02.2013.

La data emiterii ordonanței de urgență, precum și în prezent, procedura de atribuire a traseelor pentru transportul public de persoane prin servicii regulate în trafic județean este în imposibilitate de a continua conform calendarului privind atribuirea traseelor județene din Programul județean de transport 2013–2019. Întrucât, în cazul transportului public de persoane, data soluționării pe fond a cauzei este incertă, este necesară prelungirea valabilității programelor de transport public județean, a programelor de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport între municipiul București și localitățile județului Ilfov, precum și a licențelor de transport aferente acestora.

Prin adoptarea proiectului de act normativ se aprobă prorogarea valabilității licențelor de traseu și a programelor de transport public județene până la data de 31 decembrie 2013.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Vâlcov.

Vă rog, domnule președinte.

## Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

În ședința din 14 mai 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea celor prezenți, să adopte raport de admitere. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comisiei, împreună cu proiectul de lege.

Mulțumesc mult.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Este retrimis la comisie.

L-am votat.

## Scuze!

Punctul 8, Propunerea legislativă privind trecerea unor suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” în domeniul public al comunelor Crișan și Maliuc, județul Tulcea, și în administrarea consiliilor locale ale acestora.

Inițiator este domnul senator Trifon Belacurencu, căruia îi dau cuvântul.

Doriți, domnule președinte Vâlcov? Microfonul 7 sau central.

## **Domnul Darius Bogdan Vâlcov:**

Punctul 7, cel care eu am cerut să fie retrimis la comisie, nu este acesta.

## **Din sală:**

Punctul 7 este punctul 9.

7 e 9, domnule președinte. S-a făcut o...

Trebuie să reveniți la punctul cu reexaminarea.

## A!

Dumneavoastră ați cerut retrimiterea la comisie a punctului care figurează la noi drept 9.

9.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Cu rezervația biosferei... și cu...

Da. Da.

Aha!

## **Domnul Darius Bogdan Vâlcov:**

Și atunci punctul 5...

## Este 7.

Atunci, îl rog pe domnul senator Belacurencu să aibă răbdare și examinăm înainte punctul 7, adică Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul. Reexaminare la solicitarea Președintelui României. Da?

- Domnule președinte, este în regulă ce discutăm? Bun!

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Iulian Matache. Vă rog.

## Mulțumesc.

Prezentul proiect de act normativ își propune să corecteze, să precizeze sau să clarifice, după caz, următoarele:

– corelarea cu Legea administrației publice în privința atribuțiilor autorităților administrației publice privind domeniul urbanismului;

– consolidarea procesului de planificare teritorială strategică și integrată;

– clarificări privind responsabilitățile instituțiilor administrației publice și ale altor organisme implicate în procesul de avizare și aprobare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism; – clarificări privind activitatea și atribuțiile arhitectului-șef și ale structurii de specialitate conduse de acesta;

– reducerea posibilităților privind modificarea documentațiilor de urbanism aprobate;

– introducerea explicită a tematicii protecției peisajelor naturale și culturale pentru domeniile amenajării teritoriului și urbanismului.

Prezentul proiect de act normativ a fost adoptat în plenul Camerei Deputaților în data de 19.02.2013. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Vâlcov.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 15 mai 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu un amendament admis.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu amendamentul admis, și proiectul de lege. Mulțumesc mult.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu am decât o mică eroare care s-a strecurat și, chiar dacă este reexaminare, o schimbăm fără probleme și îl rog pe domnul președinte la comisie.

În forma pe care am transmis-o acum la promulgare, la art. 50 se făcea o trimitere la art. 54 alin. (2). Corect este art. 54 alin. (1), pentru că art. 50 alin. (1) spune așa: „Inițiativa elaborării documentațiilor de amenajare a teritoriului, a planurilor (...) aparține exclusiv autorităților publice locale” și la art. 54 alin. (1) se spune: sunt obiectivele de interes public care „se finanțează din bugetul de stat ori din bugetele locale”. Acesta este textul.

Deci în loc de art. 54 alin. (2) este art. 54 alin. (1).

Chestiune materială, deci.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Numai eroare materială.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

De acord?

De acord.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Nu e materială. Noi ne pricepem.

Nu? Domnul senator Mihăilescu.

Această eroare este din prima etapă. A trecut de reexaminare, de președinție în aceeași formă și, înainte să plece, final, la promulgare, am semnalat-o. Dacă sunteți de acord cu un asemenea punct de vedere, o perpetuăm, nu este o nenorocire, dar pentru corectitudinea textului așa este bine.

Nu are nicio legătură cu reexaminarea sau cu altă procedură a noastră. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Ungureanu, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Și noi susținem retrimiterea la comisie.

Vă mai adaug un motiv. În ceea ce privește modificarea art. I punctul 10, referitor la art. 32 alin. (10) din Legea nr. 350/2001, planurile urbanistice zonale pentru porțiuni mai mici, dintr-o zonă construită, protejată să nu poată modifica indicatorii urbanistici stabiliți prin planul urbanistic general, respectiv prin planuri urbanistice zonale pentru zone protejate, reglementate în integralitatea lor.

Ce face acest lucru? Împiedică, de exemplu, construcția de blocuri turn, de zgârie-nori sau mai știu eu ce altceva într-un colț al unei zone protejate. Păstrăm zona protejată în integralitatea ei, fără să fie afectată de posibilitatea elaborării unui plan urbanistic zonal pentru porțiuni foarte mici. Și, pentru acest lucru, pentru că și așa avem orașele desfigurate de intervenții urbanistice, multe dintre ele fără sens, vă propunem retrimiterea ordonanței de urgență la comisie. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da.

## Mulțumesc.

Acum avem următoarea problemă. Dacă subiectul reexaminării era acesta, noi nu putem discuta acum, cu oricâte argumente, toată legea, ci doar ceea ce a făcut obiectul reexaminării, solicitării de reexaminare.

Eu supun la vot, nu este o problemă. Acesta este lucrul cel mai la îndemână. Ia să vedeți!

Supun la vot retrimiterea la comisie.

Cine este pentru?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Cine este pentru, sigur... 17 voturi pentru. Împotrivă? 90 de voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt abțineri. A fost respinsă propunerea.

Și acum

Raportul a fost adoptat.

Ultimul punct pe ordinea de zi, punctul 9, Propunerea legislativă pentru trecerea din domeniul public al statului și...

Punctul 8, domnule președinte.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind trecerea unor suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” în domeniul public al comunelor Crișan și Maliuc, județul Tulcea, și în administrarea consiliilor locale ale acestora.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Belacurencu. Domnule senator, scuze încă o dată! Acum aveți, cu adevărat, cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe scurt, propunerea mea legislativă vizează trecerea din administrarea „Apelor Române” a două platforme construite după inundațiile catastrofale din 1970 și 1974 în Delta Dunării, cu destinația ca pe aceste platforme să se construiască locuințe.

Ele au rămas, din păcate, în administrarea celor de la „Apele Române”. Acum, presiunea asupra comunităților din localitățile Gorgova – unde este una dintre platforme – și Crișan, din partea tinerilor în special, de a-și construi locuințe este una foarte mare. Iată de ce am făcut această propunere legislativă care vine să rezolve și o problemă gravă cu care se confruntă, la ora asta, Delta Dunării, cea privind depopularea acestei zone importante a României.

De aceea, vă rog din suflet și, mai ales, vă rog, în numele celor care m-au trimis aici, în Senat, să susțineți această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Anne Jugănaru...

Nu.

Punctul 8. Domne... punctul 8! Da.

Domnul secretar de stat Gelu Puiu. Așa e bine? E bine. Vă rog.

## **Domnul Gelu Puiu** _– secretar de stat în Ministerul_

## _Mediului și Schimbărilor Climatice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. E foarte bine.

Guvernul susține această propunere legislativă, cu observațiile transmise prin punctul de vedere, respectiv: – prezentarea extraselor de carte funciară;

– modificarea anexei conform Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1.718/2011, adică o prezentare de număr de identificare, un CUI al administratorilor și codul de clasificare a terenului;

– precum și corelarea suprafeței platformei cu cea menționată în hotărârea Consiliului Local Crișan. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Vâlcov.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 14 mai 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu un amendament admis.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.

Aceasta face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc mult.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Dacă nu sunt intervenții,

Eu am văzut și propunerea asta, și pe cealaltă și am înțeles de ce colegii au amânat-o pe a doua, dar pe asta nu am înțeles de ce nu. Pentru că este același risc prin care Senatul poate să voteze evenimente ciudate ale naturii care se întâmplă la ani mulți. Că din 1970 până acum nu s-a întâmplat, nu-i o tragedie, dar platformele astea nu au fost făcute fără cap. Și cred că președintele Iliescu, specialist în ape, ar fi fost cel mai în măsură..., sincer, nu duc în derizoriu poziția dumnealui. Eu nu cred că și Guvernul, când a făcut propunerea asta, nu dă un semnal de alarmă.

Aș propune ca punctul de vedere al Guvernului să fie respectat de către cei care... domnul Belacurencu... și să vină cu acele materiale, încât Senatul să nu fie arătat cu degetul sau chiar responsabilizat pentru un fapt destul de riscant. Aș cere întoarcerea la comisie.

Este termen de adoptare tacită pe 11 septembrie 2013, deci ar fi vreme.

Domnul senator Belacurencu.

## Stimați colegi,

Observația pe care o face Guvernul la această inițiativă se referă la cartea funciară. Aș dori să confirme domnul secretar de stat dacă bunurile imobile aflate în Deltă – și care sunt în administrarea celor de la „Apele Române” – au întocmită cartea funciară.

Vreau să vă spun că, în mandatul trecut, am reușit cu o inițiativă legislativă să trec, să trecem cu toții, patru din cele șase platforme construite în perioada în care v-am spus, cu destinația de locuințe. La această dată, ele sunt predate către comunitățile locale după ce cei de la „Apele Române” au finanțat și au întocmit documentația cadastrală care a stat la baza întocmirii cărții funciare – intabulări, drept de administrare. Același lucru se va întâmpla și de data aceasta.

Iar prima mea inițiativă, cea pe care dumneavoastră ați hotărât să o amânăm pentru un raport suplimentar, într-adevăr, nici eu, ca inițiator, și nici la nivelul comisiei, când s-a dezbătut, nu am remarcat o nuanță pe care o impune Guvernul, de a fi trecută în această propunere legislativă.

Mie mi se pare importantă și de aceea, fiind consultat și eu, am fost de acord, în principiu, cu retrimiterea la comisie, ca să putem discuta și rezolva observația Guvernului, așa cum o cereți dumneavoastră acum.

Mulțumesc.

Bun.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

## Domnilor colegi,

Din nou intervin pe o chestiune de principiu. Aceste probleme le rezolvă Executivul. Nu trebuie lege. Noi suntem, pe undeva, obligați să votăm, să ne atribuim noi, să dispunem noi lucruri care sunt de competența exclusivă a Guvernului. Nu este în regulă. Dacă tot o să acceptăm această situație de fapt, la un moment dat o să trebuiască să rezolvăm și să decidem pe toate chestiunile acestea unde Guvernul nu vrea să-și asume responsabilitatea.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da. Bun.

Stimați colegi,

**Domnul Dumitru Oprea**

**:**

## Abțineri?

O abținere.

A fost aprobată prelungirea programului.

Supun votului, confirmați în numele grupului, propunerea domnului senator Oprea, în numele Grupului parlamentar al PDL, de retrimitere la comisie.

Cine este pentru? 11 voturi pentru. Împotrivă? 90 de voturi împotrivă. Abțineri? 8 abțineri.

A fost respinsă propunerea de retrimitere la comisie.

Cine este pentru? 95 de voturi pentru. Împotrivă? Niciun vot împotrivă. Abțineri? Nicio abținere.

Peste 10 minute se reia ședința cu partea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Poate continua direct, sigur. Să continue direct!

Nu mai este timp!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Ce nu mai e?!

**Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Este ora 18.00.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Cer prelungirea programului!

Domnule senator, vă rog.

Iertați-mă!

Eu am cerut întoarcerea la comisie.

Supuneți la vot, dar nu mai este timp. Supuneți întâi prelungirea ședinței, apoi supuneți propunerea mea și apoi supuneți la vot.

Supun la vot propunerea domnului senator Puiu Hașotti de prelungire a ședinței cu cinci minute până la votul asupra acestei legi.

Cine este pentru? Mulțumesc. Împotrivă? Niciun vot împotrivă.

## Bună ziua, stimați colegi!

Începem a doua parte a ședinței noastre de astăzi, cu întrebările și interpelările pe care dumneavoastră vreți să le susțineți și vreau să vă reamintesc că timpul afectat grupurilor parlamentare este în total de 60 de minute, repartizat pe grupuri parlamentare după cum urmează:

– Grupul parlamentar al PSD are alocate 21 de minute;

– Grupul parlamentar al PNL – 17 minute;

– Grupul parlamentar al PDL – 8 minute;

– Grupul parlamentar al PP-DD – 7 minute;

– Grupul parlamentar al UDMR – 3 minute;

– Grupul parlamentar al PC – 3 minute;

– independenții – 1 minut.

Începem cu Grupul parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PSD o invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru să ne prezinte întrebările.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Legalizarea fondului clasei”. Domnule ministru,

Mass-media a preluat declarațiile conform cărora ministerul are în vedere crearea unui cadru legal prin care să se oficializeze sumele pe care părinții erau „somați” până acum să le plătească în unitățile de învățământ și cunoscute sub numele de „fondul clasei”, „fondul școlii”, „copertă catalog” și așa mai departe.

Constituția consacră un capitol, 32, dreptului la învățătură, iar la alin. (4) prevede că: „Învățământul de stat este gratuit, potrivit legii”. Ba, mai mult: „Statul acordă burse sociale de studii copiilor și tinerilor proveniți din familii defavorizate și celor instituționalizați, în condițiile legii.”

În condițiile în care părinții, din venituri deja impozitate, mai plătesc alte taxe către autoritățile locale cărora le sunt subordonate instituțiile de învățământ prin obligarea legală sau conjuncturală la plata acestor sume, pe lângă încălcarea Legii fundamentale, se produce o multiplă impozitare a veniturilor acestora și așa insuficiente. Acest lucru este și mai grav în cazul familiilor care trăiesc doar din alocațiile copiilor sau din ajutoare sociale și care, de multe ori, fac eforturi uriașe pentru a asigura transportul elevilor la școală.

Astfel, vă întreb, domnule ministru: ce măsuri alternative are ministerul pe care îl conduceți în situația în care această propunere, odată pusă în practică, va duce la creșterea și așa alarmantă a abandonului școlar?

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Grigoraș. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Găvrilă Ghilea.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea, în seara aceasta, este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Deblocarea fondurilor pentru plata navetei elevilor”.

Domnule ministru,

Revin cu problema întârzierilor la plata sumelor alocate elevilor navetiști, restanțele fiind înregistrate din anul 2012. În urma mai multor adrese și întrebări trimise de noi, parlamentarii, către ministerul pe care îl conduceți, situația este aceeași.

Mai mult decât atât, transportatorii intenționează să nu mai presteze acest serviciu în viitorul apropiat, în lipsa banilor ce li se cuvin.

Dată fiind urgența acestei probleme, vă rog să-mi comunicați când va debloca Ministerul Educației Naționale sumele de bani restante pentru naveta elevilor.

Vă mulțumesc.

Vă solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Găvrilă Ghilea. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Florinel Dumitrescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea de astăzi se adresează domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: „Promovarea produselor românești și a produselor tradiționale”.

Stimate domnule ministru,

Este de prisos să vă reamintesc avantajele economice de care s-ar putea bucura producătorii români care dețin mărci protejate conform standardului european de etichetare,

eligibilitatea pentru accesarea de fonduri europene nerambursabile în vederea promovării produselor fiind doar unul dintre acestea.

Am aflat însă cu surprindere că, în acest moment, în România, nu există un organism acreditat în domeniul verificării și controlului produselor care se doresc a fi clasificate la nivel național. Or, fără clasificare la nivel național în țara de origine, mărcile cu indicație geografică sau denumirile de origine nu pot beneficia de protecție europeană.

În aceste condiții, vă rog să precizați care este strategia ministerului pe care îl conduceți pentru ca produsele românești să poată beneficia cât mai curând de protecția indicațiilor geografice, a denumirilor de origine sau a specialităților tradiționale garantate.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Vă reamintesc, stimați colegi, că suntem la capitolul întrebări, și nu interpelări. Deci să prezentăm întrebările.

Domnul senator Florinel Dumitrescu, Grupul parlamentar al PP-DD.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul mediului și schimbărilor climatice.

Obiectul întrebării este „Exploatarea gazelor de șist”.

Subiectul exploatării gazelor de șist și efectele sale asupra mediului este deosebit de controversat, în contextul avertismentelor foarte serioase ale specialiștilor care susțin că, din cele 750 de substanțe folosite în exploatare, numai aproximativ 200 sunt cunoscute și inventariate, restul fiind disimulate în spatele secretului tehnologic.

În acest context, informarea postată pe site-ul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice în care se afirmă că „Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice nu deține documentații care au stat la baza autorizării și licențierii inițiate de ANRM pentru astfel de explorări/exploatări în zona municipiului Bârlad” este un fel de disculpare a ministerului a priori față de eventualele consecințe nefaste asupra mediului și, implicit, asupra sănătății oamenilor, ale metodei de exploatare prin fracționare hidraulică.

Având în vedere cele expuse mai sus, aș dori să mă informați, doamnă ministru, care sunt demersurile făcute în cadrul ministerului pe care îl conduceți pentru identificarea procedurilor de evaluare asupra mediului a acestei metode de exploatare a gazelor de șist și dacă, știind că Parlamentul de la Sofia a interzis această metodă, ați discutat cu omologul bulgar despre motivele care au stat la baza deciziei acestuia de a interzice exploatarea prin fracturare hidraulică. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Marian Pavel.

Este?

Dacă nu este, domnul senator Alexandru Cordoș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Obiectul întrebării: „Programul de sustenabilitate pentru agricultorii din România”.

În Uniunea Europeană, unul dintre sectoarele cele mai dinamice, cu creșteri importante, este cel al industriei agroalimentare. Este un sector important și din perspectiva politicilor sociale din mediul rural, prin menținerea activităților economice din acest domeniu de activitate, dar mai cu seamă, pentru a crea noi locuri de muncă.

În România, satele sunt îmbătrânite și depopulate. Domeniul agricol, din perspectiva economică, este unul dintre puținele domenii, dacă nu singurul, unde nu există încă o politică activă și concretă cu privire la atragerea forței de muncă.

## Domnule ministru,

Având în vedere cele prezentate, vă rog să-mi precizați dacă aveți în vedere implementarea unor programe de sustenabilitate rurală, care să atragă forță de muncă în agricultură. În caz afirmativ, ce măsuri concrete vor conține și care este timpul estimat pentru aplicarea acestora?

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, dacă este domnul senator Tomoiagă?

Nu este.

Atunci, domnul senator Popa Ion. Nu este.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea.

Întrebarea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul și motivarea întrebării: „Suportul tehnic și financiar pentru introducerea manualelor digitale”.

Domnule ministru,

Intenția ministerului de a introduce manuale digitale și de a adapta sistemul de învățământ la tendințele mondiale, atât tehnologice, dar mai ales educaționale, este de apreciat. Însă maniera în care a fost lansată propunerea, lipsa unor direcții clare, a informațiilor privind suportul tehnic și resursele financiare necesare ridică suspiciuni în rândul profesorilor, părinților și copiilor, mai ales al celor din mediul rural.

În acest context, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

– Câți elevi, mai ales din mediul rural, au acces la calculatoare și la resursele internetului?

– Câte școli sunt dotate, în acest moment, cu echipamentele necesare pentru desfășurarea activităților în noile condiții?

– Din ce surse financiare se vor acoperi cheltuielile generate de noul sistem al manualelor digitale, îndeosebi la capitolul echipamente?

– Cine va participa la elaborarea conținutului manualelor, care trebuie și el actualizat și adaptat la realitățile curente?

– În cât timp considerați că va deveni funcțional un astfel de program? Solicităm răspuns în scris. Mulțumim.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Florinel Butnaru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Remunerarea cadrelor didactice supraveghetoare”.

Stimate domnule ministru,

Cadrele didactice supraveghetoare și cele care vor corecta lucrările de la examenele naționale vor fi plătite cu aceleași sume ca anul trecut. Menționez că, ultima dată, aceste sume au fost majorate cu 15%.

În condițiile în care această categorie socioprofesională a fost, de cele mai multe ori, o victimă a salarizării, consider o nedreptate ca sumele să nu fie majorate cu cel puțin rata inflației.

În acest context, vă rog să-mi comunicați care sunt măsurile pe care intenționați să le luați cu privire la eliminarea acestei nedreptăți.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Gheorghe Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Remus Pricopie și are ca obiect: „Fonduri pentru naveta elevilor”.

Domnule ministru,

Am primit și vă mulțumesc pentru răspunsul transmis la întrebarea formulată în luna martie a.c., prin care aduceam în discuție decontarea navetei pentru elevi. Am înțeles problemele cu care se confruntă ministerul pe care îl conduceți și am luat act de măsurile care trebuie luate în regim de urgență, însă acești copii au nevoie de bani pentru a merge zilnic la școală, în condițiile în care, pentru anul școlar în curs, decontarea transportului nu s-a realizat.

Prin urmare, vă întreb, domnule ministru, dacă se pot aloca în regim de urgență fonduri, astfel încât familiile elevilor navetiști să-și recupereze banii, ținând cont și de faptul că mulți dintre elevi sunt absolvenți de liceu, iar sfârșitul de an școlar se apropie cu pași repezi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PC, doamna senator Cristiana Anghel.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Și întrebarea mea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Elevii navetiști sunt sfidați de Ministerul Educației Naționale”.

Domnule ministru,

Ca urmare a interpelării pe care v-am adresat-o în data de 25 martie 2013, revin, de astă dată, cu o întrebare având, în mare, același conținut. Problema nedecontării cheltuielilor de transport ale elevilor din județul Alba se cronicizează pe zi ce trece, iar, în unele cazuri, abonamentele nu au fost decontate de la începutul anului. Sunt cazuri în care copiii nu pot ajunge la școală, neavând banii necesari pentru procurarea abonamentelor. Domnule ministru,

În răspunsul emis de către Ministerul Educației Naționale în urma interpelării pe care v-am adresat-o, ați propus modificarea cadrului legislativ, pentru ca fondurile alocate din bugetul de stat să fie utilizate eficient, iar elevii să poată achiziționa abonamente la prețuri corecte.

Vă întreb, domnule ministru, dacă ministerul pe care îl coordonați colaborează cu Ministerul Transporturilor și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice la elaborarea cadrului legislativ și când considerați că decontarea abonamentelor de transport ale elevilor va fi clarificată, iar sumele restante vor fi virate unităților școlare.

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: „România, țară exportatoare de fructe exotice”.

## Domnule ministru,

Conform datelor apărute în presa centrală, România se confruntă din nou cu fenomenul de „țară bananieră”, la propriu. Astfel, din cifrele furnizate de INS rezultă că țara noastră exportă de trei ori mai multe banane decât mere, de două ori mai multe decât caise și de patru ori mai multe fructe exotice decât struguri. În total, am importat 461.890 de tone de fructe și am exportat 56.533 de tone.

În aceeași situație se află și legumele. Anul trecut, România a importat 430.619 tone de legume și a exportat 51.192 de tone.

Mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Cristiana Anghel, din partea Grupului parlamentar al PC. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Bumbu Octavian Liviu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Mariana Câmpeanu, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, și reprezintă o întrebare referitoare la „Subvenția pentru interpreții autorizați, salariați ai ANSR”.

Pentru persoanele nominalizate mai jos, interpreți autorizați (salariați) ai ANSR, nu s-a primit subvenția pentru 9 luni din 2012 și pentru primele 5 luni din anul 2013.

Acești salariați lucrează efectiv cu și pentru persoanele cu deficiență de auz, alături de ceilalți salariați autorizați ca interpreți.

Vă rog să dispuneți măsurile necesare pentru ca aceste persoane să-și primească drepturile salariale cuvenite.

Și este anexat un tabel cu 10 persoane – atât sunt! – care nu și-au primit drepturile salariale de 14 luni.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamnă senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Bumbu Octavian Liviu. Se pregătește, tot din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Neculai Bereanu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice. Stimată doamnă ministru,

La nivelul județului Neamț, conform situației existente la data de 1.05.2013, sunt 15.294 de persoane cu handicap, din care 1.649 de copii și 13.645 de adulți.

În funcție de gradul de handicap: cu handicap grav – 5.757, cu handicap accentuat – 8.571, cu mediu – 882 și cu handicap ușor – 84.

Din totalul persoanelor cu handicap grav, 3.094 beneficiază de asistent personal sau indemnizație de însoțitor, respectiv 798 – asistenți personali, 2.296 – indemnizație de însoțitor.

Sursa de finanțare, în cea mai mare parte, este bugetul de stat, dar și venituri proprii, acolo unde localitățile au aceste surse de finanțare.

Per total an, acoperirea finanțării plăților necesare persoanelor cu handicap grav este de 73,44%. Analizând pe fiecare localitate gradul de acoperire prin buget a necesarului pentru 2013, rezultă că, în cazul a 55 de localități, acesta nu depășește 58%.

Vă rugăm, doamnă ministru, să ne prezentați poziția ministerului pe care îl conduceți referitoare la situația prezentată.

Cum se va echilibra bugetul aferent persoanelor cu handicap?

Cu stimă, senator Liviu Octavian Bumbu.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Neculai Bereanu. Se pregătește domnul senator Viorel Chiriac.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei.

Domnule ministru,

Am urmărit cu mare și justificat interes declarațiile Domniei Voastre cu caracter programatic și strategic pentru economia românească, pe care le-ați reluat, cu foarte multă fermitate, la învestirea în mandatul de ministru.

În data de 2 aprilie 2013 ați reiterat necesitatea industrializării în mod special a zonelor de nord-est, observând clar decalajele dintre zonele de nord-est și restul zonelor din România. Se poate observa că PIB-ul pe cap de locuitor este de aproximativ 3.700 de euro în regiunea nord-est, în regiunea vest, de aproximativ 7.500 de euro, iar în ce privește capitala, PIB-ul pe cap de locuitor este de aproximativ 14.000 de euro.

Strategia reindustrializării României își propune, în concepția dumneavoastră, susținerea zonelor din regiunea nord-est, astfel încât și această zonă să ajungă din urmă zonele puternice din punct de vedere economic din România.

Depășind și apreciind nivelul conceptual și declarativ, v-am ruga, domnule ministru, să precizați dacă în strategia dumneavoastră generoasă, de altfel, sunt avute în vedere zonele defavorizate din județul Suceava, mai ales cele din partea de nord, acolo unde, prin încetarea exploatărilor miniere, s-a disponibilizat un imens potențial de forță de muncă.

În acest context, domnule ministru, vă adresez următoarea întrebare: aveți o strategie de atragere a investitorilor strategici interesați de această zonă? Cum vedeți concret stimularea și sprijinirea întreprinzătorilor mici și mijlocii autohtoni pentru a fi competitivi?

Solicit răspuns în scris.

Cu respect, senator Neculai Bereanu.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Chiriac, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Daniel Constantin Barbu, ministrul culturii.

Obiectul întrebării: „Aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998”.

Domnule ministru,

Administrația Fondului Cultural Național a decis să aplice Ordonanța Guvernului nr. 51/1998, somându-i pe comercianții din industria de producție a materialelor publicitare la plata impozitului de 3% din vânzări, în mod retroactiv, pentru perioada 2010–2013.

În domeniul industriei de producție a materialelor publicitare avem două categorii de comercianți: cei care obțin venituri din vânzarea acestor materiale și cei care obțin venituri din prestarea de servicii. Un comerciant care prestează serviciul de imprimare a unor materiale publicitare pe baza graficii oferite de un client face parte din industria de producție a materialelor publicitare, însă el nu realizează vânzări, ci prestează un serviciu.

În ciuda faptului că Ordonanța Guvernului nr. 51/1998 se referă la colectarea taxei de 3% din vânzări, AFCN a somat la plata acesteia toți comercianții din categoria industriei de producție a materialelor publicitare.

În forma actuală, Ordonanța Guvernului nr. 51/1998 duce la multipla impozitare și la o creștere considerabilă a prețurilor, având în vedere omisiunea aplicării acestei ordonanțe în anii precedenți, creștere care va afecta consumatorul final.

În acest sens, vă întreb, domnule ministru, pe ce criterii vor fi diferențiați la plata taxei de 3% din vânzări, conform Ordonanței Guvernului nr. 51/1998, comercianții din categoria vizată, al căror obiect concret de activitate este diferit.

Solicit răspuns în scris. Întrebarea numărul 2 este adresată domnului ministru Nicolăescu.

Obiectul întrebării: „Situația persoanelor cu handicap”. Domnule ministru,

În ultimele zile au fost mediatizate cazuri ale unor persoane cu handicap care, pe lângă consecințele produse de dizabilitățile suferite, au parte și de un tratament inadecvat din partea unor instituții ale statului.

Cea mai mare problemă în ceea ce privește însă persoanele cu dizabilități este faptul că, de cele mai multe ori, încadrarea lor în gradele de handicap nu este corectă. Drept dovadă, sunt multe cazuri în care aceste persoane își caută dreptatea în instanță și o găsesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu cele două întrebări.

Prima întrebare este adresată domnului Eugen Gheorghe Nicolăescu, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: „Dotări Secție prosectură Spitalul Municipal Pașcani”.

Stimate domnule ministru,

În anul 2009, prin adresa nr. 2.939 din 6.03.2009, trimisă de Spitalul Municipal Pașcani, s-a depus la Ministerul Sănătății documentația privind „Modernizare Secție de prosectură”, precum și dotarea cu două agregate frigorifice, mese pentru prosectură, precum și alte elemente necesare activității specifice.

Doresc să menționez că Secția de prosectură din cadrul Spitalului Municipal Pașcani nu a fost modernizată până în prezent, iar în cadrul spitalului funcționează o Secție de îngrijiri paliative, care este prima secție de acest gen în sistemul public din țară.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, să dispuneți înscrierea pe lista de investiții a dotărilor prevăzute în Proiectul nr. 9.018 din anul 2009 privind „Modernizarea Secției de prosectură a Spitalului Municipal Pașcani”.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării este „Finalizarea lucrărilor la Grădinița din comuna Plugari, județul Iași”.

Domnule ministru,

Prin prezenta, doresc să vă informez că lucrările de construire la Grădinița de copii din comuna Plugari, județul Iași, au fost începute. Valoarea lucrărilor realizate și decontate până în prezent din fonduri proprii a fost de circa 150 de mii de lei. Din lipsa finanțării, lucrările au fost sistate.

Având în vedere că lucrările de investiții se deteriorează pe zi ce trece, vă rog, domnule ministru, să dispuneți alocarea sumei de 100 de mii de lei pentru finalizarea lucrărilor la Grădinița de copii din comuna Plugari, județul Iași.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebit respect, senator Florin Constantinescu.

Pentru că nu mai sunt colegi care vor să-și susțină întrebările, pentru stenogramă, vreau să vă informez că au mai depus întrebări în scris, la secretariatul ședinței, următorii colegi:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Toma Ion, Pavel Marian, Bota Marius Sorin Ovidiu, Vâlcov Darius Bogdan, Crețu Gabriela, Mitu Augustin Constantin, Lazăr Sorin Constantin, Donțu Ovidiu Liviu, Federovici Doina Elena, Bodog Florian Dorel, Butunoi Ionel Daniel, Saghian Gheorghe, Tudor Doina Anca și Tomoiagă Ștefan Liviu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Nicoară Marius Petre și Popa Ion;

– din partea Grupului parlamentar al PDL: Rogojan Mihai Ciprian și Ungureanu Mihai Răzvan;

– din partea Grupului parlamentar al PP-DD: Marin Nicolae, Vochițoiu Haralambie și Bujor Dumitru Marcel;

– din partea Grupului parlamentar al UDMR: Biró Rozalia Ibolya;

– din partea Grupului parlamentar al PC: Banias Mircea Marius.

Trecem la interpelări și o invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Doina Silistru. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Marin Burlea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată tot domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Manualele școlare”.

Domnule ministru,

În urma sesizării părinților unor elevi de clasa a IV-a, vă fac cunoscute informațiile care se găsesc într-unul dintre manualele acestor elevi, respectiv manualul de „Educație civică”, Editura Didactică și Pedagogică. În cadrul capitolului dedicat „Instituțiilor democratice ale statului român”, elevii sunt îndemnați să rețină, printre alte cunoștințe, faptul că Parlamentul „controlează activitatea Guvernului, a instituțiilor judecătorești și a președintelui”.

În afara faptului că în manual se face trimitere doar la Constituția din 1991, în condițiile în care a fost revizuită în anul 2003, cunoștințele pe care trebuie să și le însușească elevii sunt și în contradicție cu prevederile constituționale, conform cărora „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească”, iar „Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului”.

În condițiile în care testarea prin examenele naționale presupune însușirea acelorași cunoștințe de către elevi, corect față de aceștia ar fi fost să aibă acces la aceleași manuale, nu să le obțină din manuale alternative care, din păcate, conțin multe informații eronate sau, mai grav, care deformează realitatea.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele: – Cine și în ce condiții avizează manualele școlare și cum răspunde în cazuri ca cel semnalat?

– Care sunt măsurile pe care le are în vedere ministerul pe care-l conduceți pentru corectarea acestei situații și asigurarea unui învățământ de calitate și nediscreționar tuturor elevilor?

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marin Burlea, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș.

Domnule președinte,

Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Derogări de la limitarea de 25% a nivelului sumei minime contractate de spital pentru pacienți acuți din spitalizare continuă la Institutul Regional de Oncologie Iași”.

## Domnule ministru,

Prin Ordinul nr. 587/30.04.2013 privind modificarea și completarea Ordinului nr. 423/191/2013 al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2013 a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru 2013–2014 și acordarea unei derogări de la Ordinul nr. 590/30.04.2013 și pentru completarea unui alt Ordin comun al Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 862/547/2011 privind stabilirea sumelor minime contractate de spitale cu casele de asigurări de sănătate pentru serviciile de spitalizare continuă pentru pacienții acuți au fost defavorizate o serie de instituții medicale printre care, în mod evident, Institutul Regional de Oncologie Iași.

Acest institut este o unitate sanitară nou-înființată, care și-a început activitatea la 1 februarie 2012. Secțiile medicale, radioterapia, oncologia, hematologia, au început mai târziu, după 1 februarie 2012, iar secțiile chirurgicale, chirurgie generală, chirurgie plastică, ginecooncologie, chirurgie toracică, și ATI au început activitatea la 1 mai 2012. Deci nu se poate discuta de un an, ca element istoric de calcul al indicatorilor.

Această unitate a preluat, conform Ordinului ministrului sănătății nr. 96/2012, la data de 1.02.2012, vechile secții cu specific similar sau complementar de la Spitalul Regional „Sfântul Spiridon”, în principal, și de la alte unități cu paturi din județul Iași. Toate structurile, practic, le-au adunat la un loc, pentru a face o unitate importantă, grupată, cu circuite funcționale și cu aparatură performantă.

## Domnule ministru,

Vorbim despre un institut regional care, în scurt timp, va corecta dezechilibrul existent între Moldova, cu o suprafață de 44.000 de kilometri pătrați, cu aproximativ 4.000.000 de locuitori, și celelalte provincii istorice ale țării. Institutul Regional de Oncologie Iași desfășoară activitate medicală specializată și chirurgicală în chirurgia oncologică abdominală, toracică, chirurgie plastică, ginecooncologie în 10 săli de operație. Prin activitatea depusă, adresabilitatea este în continuă creștere și cazuistica rezolvată în 2012 se va diversifica, cu siguranță, în continuare.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Liviu Marian Pop.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Guvernului României, domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta, prin Secretariatul General al Guvernului, prin secretarul general al Guvernului, domnul Ion Moraru.

Obiectul interpelării: „Clarificări privind beneficiarii fondului locativ de protocol și ai elicopterului EC 155B, bunuri aflate în administrarea RA-APPS”.

Domnule prim-ministru,

În data de 13 mai 2013, în ordinea de zi a Senatului României a fost înscris pentru dezbatere și adoptare Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2013 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea și utilizarea fondului locativ de protocol proprietate publică a statului și pentru vânzarea unor imobile proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat.

Din analiza actului normativ și a expunerii de motive, nu am reușit să determin cu exactitate cine sunt, concret, din partea Senatului României, potențialii beneficiari ai fondului locativ de protocol și, mai ales, ai elicopterului EC 155B.

Prezența la lucrările Senatului a domnișoarei Ioana Andreea Lambru, secretar general adjunct al Guvernului, nu mi-a dat decât posibilitatea formulării unor întrebări retorice. De aceea mă adresez direct dumneavoastră, în speranța primirii unor răspunsuri concrete și pertinente la următoarele întrebări:

1. Cine a solicitat, din partea Senatului, și a beneficiat, în 2012, de fondul locativ de protocol administrat de RA-APPS și care au fost costurile efective, defalcate, suportate de regie față de cele încasate de la Senat?

2. Cine poate solicita și beneficia, concret, din partea Senatului României de fondul locativ de protocol și de elicopterul EC 155B, bunuri aflate în administrarea RA-APPS, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2013, anexa nr. 2?

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Liviu Marian Pop. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PC, doamna senator Cristiana Irina Anghel.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Blocarea reformei sistemului de sănătate”.

Domnule ministru,

Zilele acestea a apărut în presă o informație cu privire la faptul că, de două luni, reforma inițiată de dumneavoastră în domeniul sănătății este blocată de prim-ministrul Victor Ponta.

În acest context, vă solicit, domnule ministru, să precizați care sunt măsurile concrete propuse de dumneavoastră și care este forma finală a programului de reformă supus atenției premierului Victor Ponta.

Solicit răspuns în scris și verbal.

A doua interpelare se adresează doamnei Rovana Plumb, ministrul mediului și schimbărilor climatice.

Obiectul interpelării: „Plata compensațiilor legale pentru suprafețele de pădure aflate în Parcul Natural Munții Maramureșului”.

## Stimată doamnă ministru,

În ultima perioadă, am primit la cabinetul meu senatorial mai multe memorii din partea proprietarilor de păduri localizate în zone incluse în Parcul Natural Munții Maramureșului. Deținătorii legali de pădure din aceste zone se chinuiesc, de mai bine de 10 ani, să obțină compensațiile reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează din cauza funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamentele silvice, care determină restricții în recoltarea de masă lemnoasă.

Deși au făcut numeroase demersuri la autoritățile statului, proprietarii de pădure din Parcul Natural Munții Maramureșului au primit, de fiecare dată, răspunsuri negative sau răspunsuri prin care erau informați și se invoca faptul că, după obținerea acordului din partea Comisiei Europene, se va declanșa imediat procedura de acordare a ajutoarelor de stat persoanelor fizice și juridice pentru pădurile incluse în T1 și T2 din cadrul siturilor „Natura 2000”.

Din păcate, chiar dacă în luna iulie 2012, prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2012) 5266 final/2012, s-a emis avizul favorabil, nici în acest moment aceste compensații nu s-au acordat.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Doamna senator Cristiana Anghel, din partea Grupului parlamentar al PC. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Cordoș.

Mulțumesc, domnule președinte. Am două interpelări.

Prima interpelare este adresată Consiliului Național de Integritate, doamnei Cynthia Carmen Curt, președintele Consiliului Național de Integritate.

Obiectul interpelării îl reprezintă:

„1. Procesele-verbale ale ședințelor de evaluare ale Consiliului Național de Integritate în care s-a dezbătut lucrarea cu nr. CE9/9.11.2012 referitoare la Horia Georgescu, președintele Agenției Naționale de Integritate.

2. Stenogramele acestor ședințe.”

În data de 20 noiembrie 2012, Grupul... GIP – nu știu cum se numește – a sesizat Consiliul Național de Integritate cu privire la problemele de integritate ale președintelui Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu.

În data de 17 ianuarie 2013, Consiliul Național de Integritate a formulat un răspuns prin care informa GIP că, în cadrul CNI, Comisia de evaluare a clasat lucrarea „deoarece nu au fost identificate elemente de încălcare, de către Horia Georgescu, a legislației privind regimul încălcării declarării averii, în sensul că nu există diferențe semnificative între veniturile realizate și cheltuielile intervenite în perioada evaluată”.

Solicit conducerii Consiliului Național de Integritate să prezinte copii după procesele-verbale ale ședințelor de evaluare ale Consiliului Național de Integritate în care s-a dezbătut lucrarea referitoare la Horia Georgescu și stenogramele acestor ședințe.

Documentele sunt de interes public, deoarece, potrivit art. 14 și art. 11 din Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Național de Integritate, proceseleverbale, deciziile adoptate și stenogramele ședințelor Comisiei de evaluare sunt publice. De asemenea, potrivit art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001, „prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei instituții sau autorități publice”.

Solicit răspuns în scris și verbal.

A doua interpelare este adresată domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru, și domnului Radu Stroe, ministrul afacerilor interne, referitor la „Strategia națională antidrog 2013–2020, Planul național de acțiune 2013–2016 (și bugetare) și Programul de interes național antidrog”.

Mulțumesc, doamnă senator.

Pentru viitor, trebuie să vă spun că, într-o ședință a Senatului, puteți prezenta două întrebări și o interpelare, și

nu invers. Așa scrie în Regulamentul Senatului și, atâta timp cât este valabil acest regulament, în această formă, asta trebuie să prezentăm.

A doua observație, îmi permit să fac o observație: întrebările și interpelările sunt extrem de lungi.

Dumneavoastră aveți pentru susținere, la Grupul parlamentar al PC, un minut. Trebuie un pic mai concentrate. Mulțumesc.

Iertați-mă, domnule președinte, dar eu am o propunere pentru Biroul permanent și pentru Senat, să se schimbe lucrurile acestea, pentru că mie nu mi se pare normal.

Eu am fost aleasă cu 39 de mii de voturi. Sunt senator ales, da? Și mie nu mi se pare normal ca, în acest Parlament, oameni care sunt cu două-trei mii de voturi să aibă dreptul la 3–5 minute, iar eu să n-am dreptul să-i reprezint pe cei care m-au trimis aici.

Deci lucrurile trebuie schimbate.

Și eu am avut – iertați-mă, pentru că mi-ați făcut observație, pentru asta vă spun – o singură pagină! O singură pagină! Faptul că eu am citit mai rar..., mă voi grăbi altă dată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Timpul alocat este pe grupuri parlamentare, în funcție de numărul de parlamentari rezultat în urma alegerilor, așa că, din cele 60 de minute, dumneavoastră vă revine un minut.

Nu mai..., nu are rost.

Haideți că așteaptă colegii și...

Asta este o problemă care trebuie discutată în Biroul permanent. Sunt alte lucruri.

Aș ruga să prezinte interpelarea domnul senator Alexandru Cordoș.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății, și domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: „Calitatea produselor pe piața românească și sănătatea consumatorilor”. În ultimul timp, rafturile magazinelor s-au umplut cu produse alimentare și băuturi ieftine, numai că, avertizează specialiștii, calitatea acestora este îndoielnică. Produsele care se vând în vrac, la prețuri mici, pot conține chimicale dăunătoare sănătății. Un astfel de exemplu sunt și vinurile ieftine.

De asemenea, producătorii particulari, pentru a nu pierde culoarea, mirosul și gustul produselor, adaugă diferite chimicale. Problema nu este și nu o reprezintă adaosul, ci faptul că nu se respectă dozajul și etichetarea corectă.

Nici produsele din import nu au întotdeauna o calitate bună, chiar dacă sunt îmbuteliate, împachetate sau protejate în diferite ambalaje. Acestea nu reprezintă o garanție că au o calitate superioară.

Consumul de produse alimentare care au calitate îndoielnică se răsfrânge în mod grav asupra organismului. Specialiștii susțin că, pe lângă problemele care pot surveni la nivelul sistemului digestiv, se poate ajunge la ciroze, cancer și afecțiuni ale sistemului nervos.

Domnilor miniștri,

Având în vedere cele prezentate, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza ce programe comune aveți în vedere pentru a asigura atât calitatea produselor consumate, cât și sănătatea consumatorilor.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Neculai Bereanu, tot din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, și are ca obiect „Fonduri pentru subvenționarea locurilor de muncă”.

Doamnă ministru,

Zeci de angajatori din județul Sălaj, care au încercat să încheie contracte cu Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Sălaj în baza Legii nr. 76/2002, au fost refuzați de conducerea instituției pe motiv că nu mai există fonduri pentru aceste măsuri active de ocupare a forței de muncă. Prin neîncheierea contractelor pentru subvenționarea locurilor de muncă, agenții economici nu mai sunt stimulați să încadreze în muncă persoane, ceea ce reprezintă o pierdere pentru întregul sistem al pieței muncii. Precizez că măsurile active de ocupare a forței de muncă au dus, de la debutul anului în curs, la încadrarea în muncă a 252 de persoane din categoriile defavorizate – șomeri, persoane cu dizabilități, absolvenți etc.

Ținând cont de aspectele prezentate, vă întreb, stimată doamnă ministru: când se vor aloca fonduri pentru subvenționarea locurilor de muncă și din ce cauză bugetul alocat acestor măsuri active de ocupare a forței de muncă s-a epuizat deja? Care sunt fondurile alocate pentru anul 2013 și care sunt criteriile repartizării fondurilor pe fiecare județ în parte?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul senator Neculai Bereanu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Viorel Grigoraș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: „Crescătorii de animale din județul Suceava sunt somați de către Agenția de Plăți în Agricultură să returneze sumele încasate în anii 2008–2010”.

Stimate domnule ministru,

Așa cum se știe, schemele de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, au fost consacrate legislativ prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125 din decembrie 2006, devenită lege din 23.05.2007.

De această lege au beneficiat, în județul Suceava, peste 21.000 de fermieri, proprietari de animale – bovine, ovine și caprine. Aceștia au încasat, începând cu anul 2008, subvenții în valoare de peste 55.696.000 de lei. Datele sunt valabile, la același nivel, și pentru anii 2009 și 2010.

Din nefericire, domnule ministru, peste 1.000 de fermieri din județul Suceava sunt obligați să returneze sume mari de bani, întrucât nu au declarat, la depunerea dosarelor, că au datorii față de autoritățile publice. Uneori este ridicol, deoarece sumele nedeclarate sunt derizorii, de doar câțiva lei.

Acest fenomen negativ a produs consecințe vizibile în rândul crescătorilor de animale din județul Suceava, aceștia fiind în imposibilitatea de a returna sume mari de bani.

Partea pozitivă a fenomenului este că, din 2011, această cerință nu mai este inclusă în cerințele de eligibilitate ale Uniunii Europene.

De asemenea, într-un număr de patru-cinci județe din țară, fermierii au câștig de cauză în instanță pe această problemă.

În consecință, vă rugăm, domnule ministru, să luați în considerare aceste realități, să le analizați și să întreprindeți demersurile necesare pentru depășirea acestei situații care afectează un număr mare de crescători de animale din județul Suceava.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită stimă, senator Neculai Bereanu.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Viorel Grigoraș, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Octavian Liviu Bumbu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea de astăzi este adresată domnului Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul interpelării: „Deblocarea posturilor în sectorul de stat”.

## Domnule ministru,

Ați afirmat, în urmă cu mai mult timp, că una dintre măsurile viitoare ale Guvernului va fi deblocarea posturilor în sectorul bugetar. Am în vedere, în special, administrația publică la nivel local, unde există cazuri de primării cu trei sau patru angajați, inclusiv primarul, așa cum ați spus și dumneavoastră. Or, acest lucru înseamnă volum de muncă imposibil de susținut de numărul mic de angajați și, prin urmare, rezultate nemulțumitoare pentru comunitate.

Cum această problemă durează deja de prea mult timp, mă văd nevoit să vă adresez următoarele întrebări:

1. Când va debloca Guvernul posturile în sectorul bugetar?

2. Aveți în vedere o deblocare etapizată? Și dacă da, care sunt domeniile prioritare, având în vedere excepțiile de la lege de până acum, de exemplu domeniul sănătății?

Mulțumesc.

Vă solicit răspuns în scris.

Și ultimul coleg care vrea să-și prezinte interpelarea este domnul senator Bumbu Octavian Liviu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Relu Fenechiu, ministrul transporturilor, și se referă la: „Starea drumului național Piatra-Neamț–Borca”.

Stimate domnule ministru,

Vă aduc la cunoștință că drumul național care face legătura între municipiul Piatra-Neamț, reședință de județ, și localitățile de pe Valea Bistriței se află într-o stare avansată de degradare a părții carosabile, cu foarte multe gropi și denivelări, fapt care provoacă nemulțumiri tuturor proprietarilor de autovehicule, mai ales celor care parcurg frecvent acest traseu, dar și celor care tranzitează aceste drumuri.

Zonele cele mai degradate sunt cele dintre localitățile Poiana Largului–Fărcașa–Borca–limita cu județul Suceava, aparținând de DN 17B, și Bicaz–Poiana Largului, aparținând de DN 15. Starea jalnică a acestor drumuri determină proprietarii de autovehicule să suporte tot mai des din buzunarul propriu reparații costisitoare, fără să aibă vreo vină, poate doar aceea că și-au achitat în mod curent rovinieta pentru folosirea drumului și, indirect, sumele incluse în prețul carburantului.

De asemenea, vă informez că porțiunea din DN 17B de la Poiana Largului până la limita cu județul Suceava nu a fost reabilitată niciodată în ultimii 24 de ani. Au fost făcute doar simple cârpeli, nici măcar acestea la timp și cu respectarea normelor tehnice, deși acest drum, o perioadă de aproximativ 10 ani, a fost suprasolicitat de autovehiculele grele folosite la amenajarea hidrotehnică a râului Bistrița.

În perioada ultimilor 20 de ani, prin închiderea întreprinderilor miniere și forestiere de pe Valea Bistriței, precum și prin sistarea lucrărilor de amenajare hidrotehnică a râului Bistrița, au fost desființate foarte multe locuri de muncă, ducând la creșterea șomajului. Printre puținele alternative de susținere a traiului de zi cu zi a locuitorilor zonei a rămas creșterea animalelor și turismul rural, dar situația actuală, cu infrastructura rutieră aflată în starea pe

care am prezentat-o, considerăm că este o bătaie de joc la adresa locuitorilor acestor zone, iar cetățenii au perceput-o ca atare, fiind hotărâți ca, în ultimă instanță, să blocheze DN 17B.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Pentru că nu mai sunt colegi care vor să susțină interpelările, pentru stenogramă, reamintesc că au depus în scris, la secretariatul ședinței, interpelări următorii colegi senatori:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Toma Ion, Donțu Ovidiu Liviu, Lazăr Sorin Constantin, Mitu Augustin Constantin, Butunoi Ionel Daniel și Saghian Gheorghe;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Tomoiagă Ștefan Liviu și Nicoară Marius Petre;

– din partea Grupului parlamentar al PDL: Marian Dan, Chiru Gigi Christian, Ghilea Găvrilă, Igaș Constantin Traian, Flutur Gheorghe, Pașcan Emil Marius și Ungureanu Mihai Răzvan;

– din partea Grupului parlamentar al PP-DD au depus interpelări la secretariat: Popa Constantin, Păunescu Teiu și Vochițoiu Haralambie;

– din partea Grupului parlamentar al UDMR: Biró Rozalia Ibolya.

Astea fiind spuse, declar închisă ședința plenului Senatului de azi, marți, 21 mai 2013. Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647268]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 67/30.V.2013 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei