Stenogramă plen

Bună ziua, stimați colegi! Vă rog să luați loc.

Insist la liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală, și-l rog pe domnul secretar Purec să facă prezența. Vă rog.

Bună ziua, stimați colegi! Facem un apel nominal.

|Agrigoroaei Ionel|absent| |---|---| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ardelean Ben Oni|prezent| |Ariton Ion|prezent| |Atanasiu Teodor|absent| |Badea Leonardo|absent| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|absent| |Bălu Marius|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă| |Blaga Vasile|prezent| |Boagiu Anca Daniela|prezentă| |Boboc Cătălin|absent| |Bodea Cristian Petru|absent| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|absent| |Butnaru Florinel|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel|absent| |Câmpeanu Mariana|prezentă| |Chelaru Ioan|prezent|

Chiriac Viorel prezent Chiru Gigi Christian absent Chiuariu Tudor Alexandru prezent Coca Laurențiu Florian prezent Constantinescu Florin prezent Cordoș Alexandru prezent Corlățean Titus prezent Coste Marius prezent Costoiu Mihnea Cosmin Guvern Cotescu Marin Adrănel prezent Crețu Gabriela prezentă Cristache Iulian prezent Cristina Ioan prezent Croitoru Cătălin prezent Deneș Ioan prezent Dincă Mărinică prezent Dobra Dorin Mircea prezent Dobrițoiu Corneliu prezent Donțu Ovidiu Liviu prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Dumitrescu Florinel prezent Dumitrescu Iulian prezent Durbacă Eugen prezent Duruț Aurel prezent Ehegartner Petru prezent Federovici Doina Elena prezentă Fifor Mihai Viorel prezent Filip Petru prezent Firea Gabriela prezentă Florian Daniel Cristian prezent Flutur Gheorghe prezent Frătean Petru Alexandru prezent Geoană Mircea Dan absent Ghilea Găvrilă absent Ghișe Ioan prezent Grapă Sebastian prezent Grigoraș Viorel prezent Hașotti Puiu prezent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin absent Iliescu Lucian prezent Ilieșiu Sorin absent Ioniță Dan Aurel prezent Iovescu Ioan prezent Isăilă Marius Ovidiu prezent Jipa Florina Ruxandra prezentă Klárik László Attila prezent László Attila prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luchian Dragoș absent Luchian Ion prezent Marian Dan Mihai prezent Marian Valer prezent Marin Nicolae prezent Markó Béla prezent Mazăre Alexandru prezent Mihai Alfred Laurențiu Antonio prezent Mihai Cristian Dănuț prezent Mihai Neagu prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Miron Vasilica Steliana prezentă Mitu Augustin Constantin prezent Mocanu Victor prezent Moga Nicolae prezent Mohanu Nicolae prezent Motoc Octavian prezent Mutu Gabriel prezent Nasta Nicolae prezent Năstase Ilie absent Neagu Nicolae prezent Neculoiu Marius prezent Nicoară Marius Petre absent Nicolae Șerban prezent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Nițu Remus Daniel prezent Obreja Marius Lucian prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Gabriel Guvern Oprea Mario Ovidiu prezent Oprea Ștefan Radu prezent Pașca Liviu Titus prezent Pașcan Emil Marius prezent Pataki Csaba prezent Pavel Marian prezent Păran Dorin prezent Păunescu Teiu prezent Pelican Dumitru prezent Pereș Alexandru prezent Pop Gheorghe prezent Pop Liviu Marian prezent Popa Constantin prezent Popa Florian prezent Popa Ion prezent Popa Mihaela prezentă Popa Nicolae Vlad absent Popescu Corneliu absent Popescu Dumitru Dian prezent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Purec Ion Simeon prezent Rădulescu Cristian absent Rogojan Mihai Ciprian prezent Rotaru Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel absent Sârbu Ilie prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Stuparu Timotei prezent Suciu Matei prezent Șova Dan Coman absent

Mulțumesc tare mult.

Tánczos Barna absent Tămagă Constantin prezent Tătaru Dan prezent Tătaru Nelu prezent Teodorovici Eugen Orlando Guvern

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult, domnule secretar. Stimați colegi, vă rog să luați loc.

Și-au anunțat participarea 128 de colegi, care și-au și ridicat cartelele.

Îi rog și pe colegii de pe hol să poftească în sală.

Pe domnul Popescu puteți să-l treceți de două ori. Luați loc, vă rog.

Domnule senator Pelican, vă rog eu frumos să luați loc. Vă rog.

Rog personalul tehnic să părăsească incinta sălii de plen a Senatului. S-ar părea că nu se aude. Am rugat să părăsească...

Nu dumneavoastră, nu senatorul, personalul tehnic, ca să pot deschide ședința.

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să-mi permiteți să deschid ședința Senatului de astăzi, anunțându-vă că din totalul de 168 de colegi și-au înregistrat participarea 130, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului de astăzi este condusă de subsemnatul, delegat de președintele Senatului, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Ion Simeon Purec.

Aș vrea să dau citire programului, pentru a-l supune aprobării dumneavoastră: de la ora 10.00 – ședința Birourilor permanente reunite; de la ora 12.00 la ora 16.00 – lucrări în comisiile permanente pentru audierea candidaților propuși să facă parte din noul Guvern; la ora 14.00 – ședința Biroului permanent, care a avut loc; la ora 15.00 – grupurile parlamentare; de la ora 16.00 la ora 18.00 – lucrări în plenul Senatului; la ora 17.00, la solicitarea unui grup parlamentar, vot final; la ora 18.00 – ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților.

Sunt comentarii asupra acestui program?

Sigur. Deci vot final asupra legilor organice. De asta insist. Restul le vom trece, în măsura în care vom ajunge la ele.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi.

Domnilor senatori, domnilor senatori, nu se aude până în spate.

Cu 95 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, programul de lucru a fost aprobat. ## Stimați colegi,

Având în vedere programul acestei săptămâni, în ședința de astăzi, Biroul permanent a hotărât ca întrebările, interpelările și declarațiile politice să fie depuse în scris.

De asemenea, supun atenției și, după aceea, votului dumneavoastră programul pe această săptămână:

– marți, 16 decembrie – lucrări în comisiile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților, începând de la ora 9.00;

– miercuri, 17 decembrie, ora 10.00 – ședința solemnă comună a Senatului și Camerei Deputaților, dedicată împlinirii a 25 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, și după aceea, în continuare, lucrările în Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, reunite;

– joi, 18 decembrie – lucrări în Comisiile pentru buget, finanțe și bănci. La finalul acestora, ședința Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților;

– vineri, de la ora 9.00 la ora 24.00 – ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, dezbaterea și adoptarea Proiectului legii bugetului de stat și a Proiectului legii asigurărilor sociale;

– sâmbătă, în aceleași limite, cu pauza de la ora 12.00 la ora 13.00 – ședință comună, în continuare, dezbaterea pe Legea bugetului României;

– duminică, de la ora 9.00 până la final, la 24.00, ședință comună pe buget. La ora 12.00, ședința comună solemnă a Senatului și a Camerei Deputaților – ceremonia de învestire în funcție a Președintelui ales al României.

Ședințele comune, așa cum bine știți, vor avea loc în sala de la Camera Deputaților.

Dacă nu sunt comentarii, supun aprobării dumneavoastră acest program pe săptămâna în curs.

-

Programul pentru această săptămână a fost aprobat.

Supun aprobării dumneavoastră și programul pentru săptămâna care urmează:

– luni, 22 decembrie, marți 23 decembrie – activități în colegiile electorale, sigur, sub rezerva adoptării până duminică seara, la ora 24, a Legii bugetului de stat și a Proiectului legii asigurărilor sociale;

– miercuri, 24 decembrie, joi, 25 decembrie, și vineri, 26 decembrie – zile libere;

– sâmbătă, 27 decembrie, luni, 29 decembrie, marți, 30 decembrie – activități în colegiile electorale;

– miercuri, 31 decembrie – zi liberă.

Vă rog, domnule lider Hașotti. Dacă mai întârziați o secundă, dădeam drumul la vot.

Știu, domnule președinte, că nu v-am luat prin surprindere.

## Stimați colegi,

Astăzi avem 42 de puncte pe ordinea de zi. Numai cine își face iluzii nu va avea deziluzii. Hai să nu fim chiar atât de optimiști să credem că vom epuiza ordinea de zi.

În al doilea rând, însuși domnul secretar de stat pentru relația cu Parlamentul ne-a arătat, la ședința Biroului permanent, că ar fi util ca săptămâna viitoare să continuăm activitatea în plen.

În plus, domnule președinte, eram sigur că veți anunța, va trebui să votăm – majoritatea, bineînțeles, este foarte disciplinată – prelungirea termenului pentru o serie de proiecte, de la 45 la 60 de zile.

Da! Da!

Mulțumesc că mă aprobați.

Și vă întreb: în situația în care astăzi nu epuizăm ordinea de zi, prelungim și la proiectele care rămân nevotate termenul de adoptare? Dacă, din cele 42, să spunem, 20 nu vor fi... se epuizează și trebuie să ne ducem la plenul reunit, la ora 18.00, cu acestea ce facem? Trec tacit, pentru că au termen de adoptare tacită și săptămâna viitoare.

Iată de ce...

Trebuie să prelungim termenul.

...da, vă mulțumesc. Fac propunerea pe care am făcut-o și la Biroul permanent, ca să avem plen de Senat și luni, și marți, săptămâna viitore.

Și miercuri.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

Recunosc că liderul Hașotti a făcut această propunere și în Birourile permanente, am supus-o votului și acolo, e firesc să supun propunerea făcută, de modificare a programului pe care Biroul permanent l-a aprobat, în sensul în care săptămâna viitoare, 22, luni, și 23, marți, să fie un program obișnuit.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea făcută de domnul Hașotti.

-

- Supun aprobării dumneavoastră programul propus de

- Biroul permanent.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi v-a fost distribuită.

- Există, legat de ordinea de zi, deci legat de ordinea de zi... Vă rog.

## **Domnul Ioan Ghișe:**

## Bună ziua!

Domnule președinte de ședință și stimați colegi,

Vreau să vă rog frumos, dacă aveți amabilitatea, ca unul dintre proiectele în procedură de urgență ale Guvernului, plasat la punctul 5 – L594 –, Proiectul de lege pentru modificarea Decretului-lege nr. 118 din 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, să-l trecem mai în față, pe punctul 3, și anume de ce: punctul 5 se referă la constituirea și funcționarea parcurilor industriale – reexaminare; punctul 6, organizarea și funcționarea Poliției Române.

Și vă transmit aici rugămintea expresă a conducerii Asociației Foștilor Deținuți Politici, care de patru ani acceptă această aprobare... de la 200 de lei indemnizația pentru un an de deportare la 400 de lei.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Am înțeles, domnule...

O să supun și aprobării dumneavoastră propunerea. Mai există și alte propuneri. Vă rog. Microfonul 2. Domnule senator Iovescu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Supun aprobării dumneavoastră, dacă sunteți de acord, ca punctul 43, care vorbește de un raport de admitere, și e vorba de Proiectul de lege pentru completarea art. 10 din Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor și studenților, adoptat de Camera Deputaților..., ar fi bine acum să nu-l mai amânăm, că sigur nu ajungem la punctul 43, și chiar dacă am fi aprobat propunerea domnului Hașotti cred că nu am fi ajuns. Eu propun să-l punem mai în față și este o... tocmai că este...

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Am înțeles. Stimați colegi,

Există două propuneri de modificare a ordinii de zi: o propunere pe care a făcut-o colegul nostru, domnul senator Ghișe, ca punctul 7, nu 5, 7 de pe ordinea de zi, cel referitor la modificarea Decretului-lege nr. 118/1990, să devină punctul... după Acord.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Să devină punctul 3.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

3 nu putem, că e Acordul. 4, punctul 4. Vă rog. Supun aprobării dumneavoastră. Cine este pentru?

Există o a doua propunere, făcută de colegul nostru, domnul senator Iovescu, punctul 43, care este în categoria celor 40 de legi cu risc de adoptare tacită, să fie adus mai în față. Da, să știți că sunt 40 de legi în aceeași categorie. Eu n-am să-mi permit să fac o anumită ierarhizare, am să supun aprobării, firesc, propunerea dumneavoastră, însă ideea pe care ne-a lansat-o domnul Hașotti, să votăm cât mai multe proiecte astăzi, și pentru ce nu reușim să votăm să stabilim

un termen conform prevederilor regulamentului, de la 45 la 60 de zile, o s-o supunem aprobării.

Deci rămâne, fără niciun fel de... Ori o discutăm astăzi, ori

îi prelungim termenul, deși e adoptat de Cameră.

- Supun aprobării dumneavoastră cererea colegului nostru,

Iovescu, ca punctul 43 să devină punctul 6.

-

- Vă supun, în aceste condiții, ordinea de zi, cu modificări.

Înainte de a intra în ordinea de zi, liderii de grup vor să facă diverse anunțuri.

Îl rog pe liderul Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Ilie Sârbu, să facă propunerile.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Avem câteva modificări în cadrul comisiilor, datorită numirii noilor miniștri.

– Comisia pentru cultură și media – înlocuirea domnului senator Mitu Augustin Constantin cu domnul senator Dumitrescu Cristian Sorin;

– Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport – înlocuirea domnului senator Dumitrescu Cristian Sorin cu domnul senator Costoiu Mihnea Cosmin;

– Comisia pentru muncă, familie și protecție socială – înlocuirea domnului senator Pop Liviu Marian cu domnul senator Bereanu Neculai;

– Comisia pentru muncă, familie și protecție socială – înlocuirea domnului senator Pop Liviu Marian din funcția de președinte cu domnul senator Mitu Augustin Constantin;

– Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului – înlocuirea domnului senator Bereanu Neculai cu domnul senator Pop Liviu Marian;

– și, ultima, Comisia pentru afaceri europene – înlocuirea domnului senator Anghel Adrian cu domnul senator Corlățean Titus.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Mai există și alte propuneri?

Dacă nu, supun aprobării plenului Senatului propunerile făcute.

Există o notă privind aprobarea plenului Senatului, conform prevederilor art. 107 din Regulamentul Senatului, pentru dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență:

1. Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții în vederea acoperirii contribuției bugetului de stat la Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), semnat la București la 24 decembrie 2013, și a amendamentului convenit prin Contractul de finanțare amendat și reconfirmat, semnat la București la 16 mai 2014, la Contractul de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții în vederea acoperirii contribuției bugetului de stat la Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), semnat la București la 24 decembrie 2013.

Guvernul susține proiectul?

Vă rog, pe scurt. Vă rog, microfonul 10.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc mult, domnule președinte. Doamnelor, domnilor senatori,

Banca Europeană de Investiții și-a manifestat disponibilitatea de a sprijini eforturile Guvernului în vederea reducerii presiunilor pe bugetul de stat pentru asigurarea cofinanțării proiectelor și creșterii gradului de absorbție în cadrul PNDR, suma acordată de Banca de Investiții fiind de până la 300 de milioane de euro. Având în vedere importanța acestei sume, vă rugăm să aprobați procedura de urgență.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Stimați colegi, supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență pentru acest proiect.

Da, domnule președinte.

Pe scurt.

Conform art. 18 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, odată cu strategia fiscal-bugetară, Guvernul depune la Parlament și Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2015. Ne aflăm înaintea dezbaterii bugetului, așa că vă rog să fiți de acord cu dezbaterea...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.

Supun aprobării dumneavoastră solicitarea de retragere a

unei inițiative legislative. Este vorba de Propunerea legislativă pentru completarea art. 1 din Legea nr. 84/2012

privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.

Supun aprobării dumneavoastră retragerea acestei propuneri.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2015.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului României, domnul ministru, secretar de stat Iliescu. Sau domnul Attila? Cine susține?

Domnul Attila György, da?

Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Prezentul act normativ vizează aprobarea plafoanelor stabilite în baza Legii nr. 69/2010 privind cadrul fiscalbugetar. Acest proiect de lege trebuie să fie adoptat înainte de adoptarea bugetului de stat, respectiv a bugetului asigurărilor sociale de stat.

Susțin forma inițiatorilor. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Comisia? Îl rog pe domnul președinte al acesteia – prezent –, colegul nostru, domnul Arcaș. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Consiliul Economic și Social, de asemenea.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Declar dezbaterile închise.

Punctul 2 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de cooperare dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind programele europene de radionavigație prin satelit, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2013.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Tudor Prisecaru.

Vă rog. Microfonul 8. ## **Domnul Tudor Prisecaru** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre o lege de ratificare a Acordului dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană, deoarece este un stat asociat, pentru a putea permite acesteia să utilizeze sistemele de navigație prin satelit. Ei, în momentul de față, utilizează, în baza acordului, ratificat de toate celelalte state, România este ultimul stat care trebuie să...

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Președintele Comisiei economice, domnul senator Iliescu. Vă rog, raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința de comisie din data de 9 decembrie 2014, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru transporturi au transmis avize favorabile.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Din partea grupurilor parlamentare?

Declar dezbaterile generale închise.

Stimați colegi, supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de cooperare în domeniul navigației prin satelit dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Regatul Norvegiei, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 22 septembrie 2010.

Din partea Guvernului României, domnule Prisecaru, vă rog. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este exact același lucru, în oglindă, dat fiind că Norvegia este și ea stat asociat. Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul este de admitere, fără amendamente, drept care supunem spre aprobarea plenului dezbaterea și adoptarea raportului de admitere și a proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu tare mult.

Există dezbateri generale?

Dacă nu există, le declar închise și supun aprobării dumneavoastră, stimați colegi, raportul comisiei, de admitere.

și acest proiect de lege a fost adoptat.

Proiectul...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Al lui Ghișe.

Punctul 7, Proiectul de lege pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 – cel care, la solicitarea domnului senator Ghișe, a fost adus mai în față – privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Din partea Guvernului României, domnul Akos. Este, da?

Microfonul 9. Vă rog.

## **Domnul Horvath Levente Akos** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de act normativ are ca obiect modificarea Decretului-lege nr. 118/1990, în sensul modificării cuantumului indemnizațiilor compensatorii ce revin deținuților politici ai închisorilor comuniste, persoanelor persecutate politic sau deportate.

Modificarea și completarea Decretului-lege vizează dublarea cuantumului indemnizațiilor persoanelor persecutate din motive politice stabilite la art. 4 alin. (1) și (2) și art. 5 alin. (1). În prezent, numărul beneficiarilor este de 45.280 de persoane, din care 19.856 în calitate de urmași, 22.424 foști deportați și 3.000 foști deținuți politici.

Mulțumesc tare mult, domnule ministru.

Din partea comisiei de specialitate, vă rog, Comisia pentru muncă.

Domnule Mitu, prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere argumentele prezentate, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

În consecință, supun plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Mulțumesc. Există dezbateri generale? Nu există? Există. Microfonul 2. Domnul Ghișe.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Îmi permit să mulțumesc, în numele Asociației Foștilor Deținuți Politici, pentru că la nivelul liderilor de partide și al tuturor grupurilor parlamentare există înțelegere pentru această minimă reparație morală.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu tare mult. Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de admitere.

Punctul 4 – devine punctul 5 – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe..

S-a solicitat și de către reprezentantul Guvernului... Din partea Guvernului României, doamna Irina Cajal. Vă rog, microfonul 9, pe scurt, doamnă ministru. Vă rog.

## **Doamna Irina Sanda Marin-Cajal** _– subsecretar de stat_

## _în Ministerul Culturii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Modificările propuse prin prezentul proiect de lege realizează transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei 2011/77/UE referitoare la extinderea duratei de protecție a drepturilor de autor și are ca obiect modificarea duratei de protecție a drepturilor patrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți, în sensul extinderii acesteia de la 50 de ani la 70 de ani.

Având în vedere că Directiva Comisiei Europene nu a fost transpusă în legislația națională până la data de 1.11.2013, a fost declanșată împotriva României procedura... în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat-membru... motiv pentru care propunem aprobarea proiectului normativ de către Parlamentul României în procedură de urgență.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

Din partea Comisiei pentru cultură și media? Este prezent?

Domnule președinte, vă rog, pe scurt.

Domnule președinte, vă așteptăm. Raportul comisiei.

Punctul 4. Rog președintele comisiei să prezinte, pe scurt, raportul.

Raportul este de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale?

Nu sunt. Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe a fost adoptat, ca și raportul comisiei.

Punctul... fost 43, solicitat de domnul senator Iovescu. 43 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea art. 10 din Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor și studenților.

Din partea Guvernului României, domnul...

Microfonul 8, domnule secretar de stat.

## **Domnul Bogdan Tohăneanu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Prin proiectul de act normativ supus dezbaterii se propune ca partenerii de practică din instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională să poată desfășura activitatea de practică în funcție de programul de activitate propriu, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului/conducătorului instituției, fără a se mai aplica limita de timp prevăzută de reglementările în vigoare, respectiv ora 20.00.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului secretar de stat Tohăneanu.

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională sau Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport? Care dintre ele?

Comisia pentru învățământ.

Doamnă senator Andronescu, vă rog.

Din partea ambelor comisii, permiteți-mi, domnule președinte, să vă propunem un raport de acceptare și să lăudăm această inițiativă legislativă, atât pentru studenți, cât și pentru unitățile militare care au acceptat deschiderea pentru practică a studenților.

Mulțumesc.

## Dezbateri generale.

Domnule senator Iovescu, pe scurt, vă rog.

Ați văzut că Senatul a fost extrem de înțelegător. Sper ca și dumneavoastră să fiți la fel.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Da. Atunci mă rezum la a mulțumi pentru faptul că ați introdus-o mai în față și m-am bucurat de degetul domnului Sârbu... de data asta...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Declar dezbaterile generale închise. Declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei și proiectul de lege au fost adoptate.

Punctul 5 din ordinea veche, Proiectul de lege pentru completarea art. 20 alin. (1) din Legea nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale.

Vă aduc la cunoștință că este o reexaminare.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Vă rog, pe scurt.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține forma inițială adoptată de Parlament, trimisă la promulgare, ca urmare respinge cererea de reexaminare a domnului președinte.

Mulțumesc. Din partea comisiei de specialitate? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisiile au adoptat raport comun de admitere a legii în forma trimisă la promulgare și, în consecință, resping cererea de reexaminare.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere a legii în forma trimisă la promulgare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Cotescu.

Domnule senator Cotescu, vă rog.

Mulțumesc.

Și eu consider că legea este bună în forma adoptată. Președintele a trimis-o înapoi pentru un singur articol, care, mă rog, ar fi suspect de a-i favoriza pe cei care lucrează în parcurile industriale față de cei de afară.

Păi, tocmai ăsta e scopul parcurilor industriale: să le creăm anumite facilități, să poată să înceapă o activitate și s-o desfășoare în așa fel încât să creeze locuri de muncă, să producă.

Deci e în regulă cu legea și propunerea, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Mulțumesc tare mult.

Declar dezbaterile generale închise.

Stimați colegi, intrăm pe procedură de vot asupra proiectului de lege.

Vă reamintesc că ne aflăm în fața unei cereri de reexaminare a proiectului de lege transmisă de Președintele României.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii cererii de reexaminare.

Stimați colegi,

Punctul 6, Proiectul de lege pentru modificarea alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Suntem tot în fața unei cereri de reexaminare.

Din partea Guvernului României, vă rog, domnule secretar de stat Tohăneanu. Vă rog, pe scurt.

Da, domnule președinte. Mulțumesc.

Doar atât aș dori, fiind vorba de o cerere de reexaminare, să spun că Guvernul susține adoptarea proiectului de lege și solicită respingerea cererii de reexaminare.

Mulțumesc. Comisia de specialitate, respectiv... Vă rog, microfonul 5, da?

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Îngăduiți-mi să vă informez că, în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică, siguranță națională, a fost dezbătută această cerere de reexaminare, care a fost motivată de faptul că transformarea funcției de inspector general al Inspectoratului General al Poliției Române de la nivel exclusiv profesional, pe care-l îndeplinea în legislația în domeniu, într-o funcție politică nu se justifică, pentru faptul că, prin numirea de către prim-ministru a inspectorului general al IGPR, cu rang de secretar de stat, s-ar crea disfuncționalități de ordin ierarhic ale actului unitar de comandă și control executiv al nivelului structurilor ce compun ordinea publică.

În cadrul ședinței, cererea a fost respinsă cu 5 voturi pentru și 4 împotrivă...

Mulțumesc tare mult.

...și atât.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog, vă rog. Dezbateri generale. Există puncte de vedere ale grupurilor parlamentare?

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Dincă, Dincă Mărinică.

Stați un pic, s-o luăm pe rând. Domnule Dincă Mărinică, vă rog, microfonul 2.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

## Domnule președinte,

În primul rând, acest act normativ este dat cu încălcarea unei legi care privește siguranța națională, Legea nr. 415/2002.

În situația de față, Guvernul avea nevoie de un aviz de la Consiliul Național de Apărare... Consiliul Superior...

Mă scuzați, de la CSAT, îmi cer scuze. Acest lucru nu s-a făcut.

În situația de față, cred că desemnarea șefului inspectoratului de către prim-ministru din rândul civililor se face cu încălcarea flagrantă a tuturor regulilor privind funcționarul public cu statut special. Pe de o parte.

Pe de altă parte, toți cei care au fost la conducerea acestei țări, fie prim-miniștri, fie miniștri ai administrației și internelor, au arătat respect față de Poliția Română, față de șeful inspectoratului și cred că față de toți cetățenii acestei țări.

În momentul de față, practic, premierul României încearcă să politizeze Poliția pe față și cred că, în acest sens, fiecare dintre noi trebuie să se abțină și să dea un vot de respingere a acestei inițiative.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Vă rog, domnule senator Dobrițoiu, microfonul central. Vă rog.

## **Domnul Corneliu Dobrițoiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Fiind consecvent cu votul împotrivă, explicat în plenul Senatului când s-a pus prima dată în discuție acest proiect de lege, îmi voi menține opțiunea aducând și alte argumente.

Există o simetrie a funcțiilor și gradelor în instituțiile de forță ale statului. Păi, dacă se creează o discrepanță, atunci, și vreți să colorați politic un om în uniformă, atunci colorați-i pe toți, ca să beneficieze de aceeași reprezentare.

Este un caz unic, vă rog să mă credeți, în spațiul Uniunii Europene. Nu are ce să caute o funcție... Părerea mea este că ați jignit un polițist foarte bun, care nu avea nevoie de culoare politică să-și îndeplinească mandatul.

Or, având în vedere aceste aspecte, eu cred că ar trebui, de acum încolo, să ne abținem de la politizări excesive, pentru că ele ne vor face rău nouă, ca țară, pentru că mai urmează și alt proiect, să dăm și unor generali funcții politice. Or, acest lucru este aberant.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sârbu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Aș vrea și eu să fiu consecvent cu ceea ce am spus altădată, ce am spus și la comisie.

Încercarea de a rezolva această problemă ducând-o în zona strict militară e falsă. Limitarea drepturilor pe care le are un prim-ministru, la fel, e falsă.

Păi, mai putem vorbi de un ministru care îl are în subordine pe șeful Poliției României și el nu ascultă de prim-ministru?

Hai să fim serioși! Asta-i o fățărnicie pe care o cunoaștem și ne-am obișnuit cu ea. Cine poate să creadă lucrul acesta?

Dacă ar fi alte argumente, dacă lucrurile ar fi grave... Dar s-a întâmplat lucrul acesta și nu am văzut nimic grav în tot ceea ce s-a întâmplat în perioada respectivă.

Ori suntem serioși și tratăm lucrurile așa cum ar trebui să le tratăm... Intervenții de genul acesta nu rezolvă problema. Nu-l poate nimeni limita pe prim-ministru să dea o dispoziție. Nu-l poate nimeni opri pe ministrul de interne să dea o dispoziție. Că e secretar de stat, că e șef de poliție... toți raportează în același fel: „Să trăiți, am înțeles!”

## Mulțumesc.

Dacă nu există alte puncte de vedere, vă aduc la cunoștință că suntem în procedură de cerere de reexaminare.

Vă rog, domnule Iovescu, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Se pare că m-ați observat când am ridicat mâna. E normal ca domnul Sârbu să ia cuvântul..., dar mă așteptam să-mi dați cuvântul. Mă rog.

Eu nu sunt fan Băsescu și mă bucur că scăpăm de el, dar, de data aceasta, cred că ar trebui să respingem acest proiect de lege și să fim de acord cu poziția domnului președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Declar dezbaterile generale închise.

A, domnule Igaș, iertați-mă, microfonul 2. Domnul senator Igaș.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Se uita domnul secretar de stat de la Ministerul de Interne la mine și mă întreba: „Nu intervii?!”

Cum să nu intervin?!

Ei, nu cred că-și permitea, dar, în sfârșit.

Am spus și în interiorul Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională că sunt împotriva acestui proiect inițiat de Ministerul de Interne, de a politiza Poliția Română.

Cred că nu este bine să introducem oameni politici în vârful Poliției Române – am spus acest lucru –, în condițiile în care, atunci când eram ministru de interne, am încercat și am ținut departe politicul de structurile Ministerului Administrației și Internelor.

Ba, mai mult, sunt curios să vedem cum poate fi coordonată Poliția Română condusă de un secretar de stat... coordonată de un alt secretar de stat. Eu nu știu să existe grad de subordonare între doi secretari de stat.

Și, un alt aspect pe care-l ridic aici, domnilor majoritari care susțineți un guvern nou după ora 16.00, de ce nu politizați și Inspectoratul General al Jandarmeriei, și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, și Inspectoratul General al Situațiilor de Urgență?! Și politizați toată România, dragi colegi de la PSD și din coaliția care, nu peste mult timp, va părăsi guvernarea cu capul jos!

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamna senator Anghel, microfonul 2.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Multă fățărnicie mi-e dat să văd în acest Parlament sau în acest Senat!

Păi, domnilor, există vreun șef de poliție județeană care nu are acord politic să fie acolo?

Haide, domnilor, măcar s-o facem pe față!

Sunt de acord cu legea.

Domnule senator Cotescu, vă rog, microfonul 2.

Nu aș fi intervenit dacă domnul senator Sârbu nu spunea că e vorba de ordin. Nu se pune problema ca vreun polițist să nu respecte ordinul prim-ministrului, transmis ierarhic.

Aici e vorba de numire, e cu totul altceva. Și numirea, știți, e altceva. Și schimbarea din funcție, și... Adică eu să înțeleg că nu ascultă de ordinul prim-ministrului decât cei care sunt numiți de dânsul? Nu ar fi foarte bine, chiar dacă...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Mulțumesc tare mult.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise.

Votul asupra proiectului de lege îl dăm în continuare, aducându-vă aminte că suntem în fața unei cereri de reexaminare a proiectului de lege care a fost transmis la președinte.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii cererii de reexaminare.

Stimați colegi,

Punctul 8. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea dispozițiilor Legii nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Inițiatorul este?

Nu este.

Din partea Guvernului României, doamna Caraman este prezentă.

Vă rog, doamnă ministru, pe scurt, aveți cuvântul.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, aceea ca parlamentarii, președinții de consilii județene, primarii orașelor cu un număr de peste 50.000 de locuitori care au exercitat cel puțin două mandate să acceadă la categoria înalților funcționari publici fără susținerea examenului național, considerăm că e o discriminare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Pe procedură, domnule Bodog, da? Microfonul 3, vă rog.

## Domnule președinte,

Îmi permit să vă atrag atenția că am votat ca la ora 17.00 să avem vot final.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Comisia... Din partea comisiei de specialitate, respectiv Comisia pentru administrație publică, domnul senator Toma.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale.

Vă rog, microfonul 2, domnule senator Cotescu.

Nu are nicio legătură funcția de parlamentar cu calitatea de înalt funcționar public. Funcționarii publici au altă curriculă, se formează în alt fel decât prin Parlament sau în primării, sau în consiliile județene.

Am înțeles că la bază a stat ideea ca cine a fost parlamentar sau primar să poată să fie prefect. Poate să fie prefect, dacă e numit, și să-și dea examenul după, într-un termen de timp. Așa e legea acum. Nu e cazul să-i scutim de examen tocmai pe cei mai calificați oameni.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

Stimați colegi, dacă nu există alte puncte de vedere, declar dezbaterile generale închise.

Vă aduc la cunoștință...

Stimați colegi, vă rog să luați loc.

Vă rog să luați loc. Discutăm de legi organice.

Stimați colegi senatori, vă rog să luați loc în sală.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte, așa cum spuneam, din categoria legilor organice.

Supun la vot raportul de respingere.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

În aceste condiții, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 9. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Inițiatorul este prezent? Nu este.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Tohăneanu, microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Domnule președinte,

Noi nu susținem această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație, domnul senator Toma.

În ședința din 16.09.2014, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de admitere.

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Domnul senator Iovescu, microfonul 2.

## Mulțumesc.

Aș dori doar să întreb care sunt motivele. Atât.

Vă rog, microfonul 2.

Raportul este de admitere, sunt pentru inițiativă... Doar vreau să explicați. Ați spus... doar atât.

Punctul de vedere al Guvernului, da?

Da.

Mulțumesc.

Alte puncte de vedere?

Vă rog, domnule ministru, pe scurt, răspundeți solicitării domnului senator Iovescu. Pe scurt.

Precizăm că limitele prevăzute prin actul normativ menționat au la bază rațiuni ce țin de menținerea în zona drumului public a unui climat de ordine și siguranță, cât și responsabilizarea și profesionalizarea conducătorilor auto care se deplasează în regim prioritar.

Este vorba de a acorda semnale speciale de avertizare luminoasă de culoare albastră pentru cei care se deplasează pe drumurile publice, respectiv, Salvamont și Salva...

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 130/22.XII.2014

Mulțumesc. Mulțumesc, domnule ministru.

...și care se face cu caracter ocazional.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Bănuiesc că domnul senator este mulțumit. Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.

Nu merge.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu merge, într-adevăr, pentru că nu am deschis. În condițiile în care... Vă rog, acum.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Am să închid și am să deschid din nou.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 40 de voturi pentru, 69 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 10. Propunerea legislativă privind drepturile copiilor cu dizabilități.

Din partea inițiatorului?

Nu este.

Din partea Guvernului României, domnul Levente Akos Horvath.

Vă rog, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe scurt, Guvernul își exprimă rezerva față de oportunitatea promovării propunerii legislative care conține reglementări ce favorizează modelul medical al dizabilității, introduce tipuri de dizabilitate pentru copii necorelate cu cele pentru adulți și un regim confuz de reevaluare și recertificare periodică a dizabilității copiilor, în defavoarea urmăririi cu prioritate a abilitării și reabilitării acestora.

Deci nu susținem această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Comisia pentru muncă.

Comisia pentru administrație publică.

Doamna președinte al comisiei, doamna senator Andronescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cinci dintre comisiile Senatului României au analizat această propunere legislativă și toate au dat aviz sau propunere către plenul Senatului de raport de respingere.

Fără îndoială, suntem foarte interesați să ameliorăm situația copiilor care au dizabilități, dar nu putem să înlocuim ceva ce funcționează cu ceva ce aproape sigur nu va funcționa.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale. Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, Distinși colegi,

Vă solicit câteva secunde de atenție, pentru că, săptămâna trecută, de la acest microfon, încheiam o foarte scurtă pledoarie întrebând reprezentantul uneia dintre puterile din această țară, și anume executivă, dacă doresc să fie parteneri cu cea legislativă, pe care o reprezentăm. Și îmi aduc aminte că i-am și strâns mâna distinsului reprezentant al Guvernului, mă rog, mai precis al Ministerului Muncii.

M-am uitat cu foarte mare atenție peste acest proiect legislativ și vreau să vă spun câteva chestiuni, câteva considerente care să justifice intervenția mea de astăzi.

Acest proiect legislativ face parte din politicile publice în domeniul protecției sociale, iar prin politică publică se înțelege o serie de măsuri care se pot realiza prin două chestiuni totalmente distincte: una dintre ele este atingerea scopului și a doua – resursele.

Cu certitudine acest proiect legislativ nu este tocmai bine întocmit, motiv pentru care să se ceară abolirea sau înlocuirea Legii nr. 448/2006, dar argumentele pe care Guvernul le aduce împotriva acestor chestiuni sunt de-a dreptul... Și nu le pot califica, pentru că nu vreau să jignesc pe nimeni.

Dau citire însă, spicuind din acest material, la două lucruri. Guvernul spune în felul următor: „O lege specială pentru copiii cu dizabilități ar conduce la o abordare segregară... segregată, neintegrată a drepturilor copilului și a drepturilor persoanelor cu dizabilități.” Și vă întreb pe dumneavoastră: dar programele care se îndreaptă către naționalitățile conlocuitoare, către minorități, ce fel de abordare produc? Să povestești despre faptul că o lege pentru un copil cu dizabilități produce o abordare segregată mi se pare o ofensă pe care o aduci acelei categorii sociale.

Ajungem la capitolul asigurări sociale, pentru că acest material pe care-l avem în față este extrem de elaborat, deși nu este compatibil cu ceea ce se dorește, Guvernul spune în felul următor: „Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanțare a ocrotirii sănătății populației, care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asigurați, sunt obligatorii și funcționează pe baza principiului solidarității și universalității, atât în colectarea și utilizarea fondurilor, cât și a dreptului de alegere liberă de către asigurați a furnizorilor de servicii – atenție, dreptul de alegere liberă a furnizorilor de servicii – medicale, medicamente și dispozitive medicale a casei de asigurări de sănătate.”

Este vorba de un raport comun al Comisiei pentru cultură și media și Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Dezbătută în ședințele celor două comisii din 2 și 8 septembrie anul curent, fără să avem un punct de vedere la momentul respectiv, cele două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Mulțumesc tare mult.

Dezbateri generale. Ziua de 27 martie – Ziua reunirii. Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Stimați colegi, vă rog să dați atenție vorbitorului.

...care se plătește? Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Există alte dezbateri?

Dacă nu, declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor, care este de respingere.

Punctul 11. Propunerea legislativă privind declararea zilei de 27 martie Ziua reunirii.

Inițiatorul nu este.

Din partea Ministerului Culturii, doamna Irina Cajal, secretar de stat, pe care o rog, succint, să prezinte poziția ministerului față de această propunere.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Ministerul Culturii susține propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Comisia de specialitate, domnul... președintele acesteia, vă rog.

Domnul Georgică Severin.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere propus de cele două comisii.

Punctul 12. Propunerea legislativă privind instituirea Zilei naționale a portului tradițional.

Inițiatorul nu este.

Deschid dezbaterile generale.

Din partea Guvernului, doamnă Cajal, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Culturii susține propunerea legislativă privind instituirea Zilei de Rusalii – Ziua națională a portului tradițional.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Mulțumesc tare mult.

Domnul senator Georgică Severin, președintele Comisiei pentru cultură.

Vă rog.

Comisia a dezbătut propunerea legislativă în 2 septembrie și a luat decizia să o respingă, deoarece aveam mai multe propuneri legislative pentru același gen de obiecte. Am avut o zi... o propunere pentru Ziua națională a costumului popular românesc, o alta pentru Ziua iei și, dacă vă amintiți, la precedenta discuție pe aceeași temă, am picat de acord cu mai mulți inițiatori să vină pentru o zi a folclorului românesc care să cuprindă tot. Nu putem să facem o zi pentru folclor... pentru ii, alta pentru port tradițional, alta pentru mai știm ce. Deci a fost un raport de respingere.

Mulțumesc tare mult.

Dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Motoc, viceliderul Grupului parlamentar al PDL... sau PNL, iertați-mă! O să... la începutul sesiunii viitoare ne vom lămuri.

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea este una pur personală și din partea grupului pe care-l reprezint.

Sunt surprins de faptul că, deși această inițiativă legislativă aparține Grupului PSD, nu am văzut niciunul dintre inițiatori care să vină să o prezinte.

De ce spun asta? Pentru că o consider una extrem de bună, benefică. Spun asta pentru că, cu toate că colegul meu, domnul Severin, spune că ar trebui să fie unificate toate aceste propuneri de zile naționale, a iei, a costumului popular, într-una singură, eu cred că trebuie să avem cât mai multe posibil, atâta vreme cât acestea nu sunt sărbători naționale, nu presupun costuri deosebite și, ceea ce este important, pot să reprezinte atracții turistice deosebite, pentru că în alte țări asemenea zile sunt sărbătorite aproape în fiecare zi, atrăgând turiști din toate colțurile lumii. Și, ținând seama de faptul că costumul tradițional românesc este unul cu totul deosebit, pot să spun unic la nivel european, cred că are toate drepturile pentru a fi sărbătorit într-un asemenea mod.

O felicit pe doamna secretar de stat pentru faptul că a venit cu un aviz pozitiv din partea Guvernului.

Vă mulțumesc.

Inițiatorii?

Sunteți inițiator, domnule coleg? Nu sunteți.

Din partea Guvernului României este prezentă doamna Odeta Nestor, președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.

Doamnă Odeta, succint, vă rog să vă prezentați poziția față de proiect.

**Doamna Odeta Cristinela Nestor** _– președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc_ **:**

Bună seara, domnule președinte! Bună seara, domnilor senatori!

Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a prezenta punctul de vedere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, în subordinea Guvernului, care nu susține această modificare legislativă, întrucât, în acest moment, există o modificare legislativă în Camera Deputaților, un proiect mult mai avansat, proiect care respectă reglementările europene și protecția consumatorului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Cotescu, microfonul 2.

## **Domnul Marin Adrănel Cotescu:**

Mulțumesc.

Eu nu sunt nici pentru, nici împotrivă cu zilele astea ale iei, ale pantalonilor, ale bundiței

, dar rugămintea mea este totuși să nu le mai suprapunem peste niște sărbători religioase, care au cu totul altă semnificație și suprapunerea unor sărbători laice peste... Ziua de Rusalii este totuși importantă pentru creștinii ortodocși.

Rugămintea mea este să le puneți oricând, dar nu le mai puneți de Paști, de Crăciun, de Rusalii, de Înălțare... de...

## Mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru buget, președintele comisiei, domnul senator Viorel Arcaș, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat inițiativa legislativă, avizele primite, precum și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Dezbateri generale. Vă rog.

Domnul senator Oprea, microfonul central.

Mulțumesc tare mult.

Vă rog mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.

Punctul 13. Propunerea legislativă pentru modificarea si completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.

Da... Eu interpretez punctul de vedere al Guvernului ca pe o formă disperată de a mai lua bani, pentru că Loteria Română a fost victima... sau, de fapt, profitul ce venea de la Loterie cu scop de a ajuta tineri cu probleme speciale, cu stare materială precară, bătrâni, pensionari... care aveau o cotă-parte din profit. Iar acum, vă spun cu toată sinceritatea, niciodată, mergând pe străzile orașului de unde vin, nu am avut atâtea rugăminți: „Faceți ceva! Redați-ne liniștea în case!”

Este un fenomen foarte greu de stăvilit. Și, dacă este foarte puțin, foarte mic efectul de acum, până când veniți dumneavoastră de la Camera Deputaților... Vă spun, multă lume s-ar bucura, fiindcă problemele sunt în casa părinților. Și au venit frați de-o vârstă cu ei, 18-19 ani... Cum își fac rost de bani atentând la buzunarele tuturor celor din casă. Sunt foarte direct! Nu știu de ce dumneavoastră credeți că ar fi un avantaj nemaipomenit dacă aceste păcănele ar mai fi cât de cât reduse, fiindcă este o propunere care, din păcate, nu le rade – și probabil că o să vină propunerea cealaltă, mai performantă –, ci are un efect de diminuare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere a propunerii legislative.

Punctul 14. Propunerea legislativă pentru eliminarea impozitului și contribuțiilor aferente veniturilor din activitățile agricole, silvice și din piscicultură.

Inițiatorul nu este.

Este?

Domnul senator Dincă, din partea inițiatorilor. Sunteți un grup, acum am sesizat. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale a modificat în mod substanțial regimul impozitării veniturilor din activități agricole, silvicultură și piscicultură. Au fost modificate, astfel, și categoriile de venituri neimpozabile, instituindu-se limite maxime de la care veniturile obținute, realizate de persoane fizice, membri ai asociațiilor fără personalitate juridică, sunt impuse impozitării.

Prin Legea nr. 168/2013 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2013 limitele au fost modificate, fără a se ține seama de faptul că activitățile agricole sunt supuse riscurilor naturale. Astfel, modificările Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, operate prin Ordonanța Guvernului nr. 8/2013 și, respectiv, Legea nr. 168/2013, nu au făcut decât să instituie impozit pe producție, și nu pe venit, precum și impozitul pe pierderi, și nu pe câștig, în opoziție cu principiul fiscal al impunerii pe câștiguri.

Astfel, având în vedere atât demersurile Guvernului României privind instituirea unei amnistii fiscale pentru producătorii agricoli ale căror recolte au fost calamitate în anul 2013, precum și inoportunitatea modificărilor la regimul fiscal al veniturilor din activități agricole, silvicultură și piscicultură operate în anul 2013, autorii prezentei inițiative legislative propun eliminarea prevederilor prin care s-a stabilit regimul fiscal al contribuabililor care realizează venituri bănești din agricultură prin valorificarea produselor vândute către unități specializate pentru colectare, unități de procesare industrială sau către alte unități.

Modul în care a fost reglementat a creat disfuncționalități privind încasarea acestui venit, fiind ineficient pentru bugetul statului. Din datele furnizate de către Ministerul Finanțelor Publice rezultă că estimările au fost de aproximativ 450 de milioane de lei, iar încasările au fost de aproximativ 120 de

milioane de lei. Dacă luăm în considerare și intenția Guvernului de a restitui impozitul persoanelor care au înregistrat pierderi, există un motiv în plus pentru eliminarea acestui impozit.

Mulțumesc tare mult.

Din partea Ministerului Finanțelor Publice, domnul secretar de stat Attila György.

Vă rog, microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Codului fiscal în vederea eliminării impozitului și contribuțiilor aferente veniturilor din activități agricole, silvice și din piscicultură.

Guvernul nu susține inițiativa legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnul senator Viorel Arcaș. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Domnul senator Dincă, microfonul central. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mai devreme, acum trei ore, l-am audiat pe candidatul la funcția de ministru al finanțelor și spunea, printre altele, spre bucuria noastră, a tuturor, că este adeptul reducerii fiscalității. Am dat doar două cifre, care au provenit direct de la Ministerul Finanțelor, și anume: atunci când a fost instituit, în 2013, acest tip de impozitare s-a preconizat un venit de 450 de milioane de lei. Din păcate, s-au încasat doar 120 de milioane de lei, iar, din această sumă, mare parte din ea s-a întors la fermierii care au avut pierderi din cauza calamităților.

Nu se justifică sub nicio formă și în ceea ce privește asigurarea anvelopei bugetare, așa cum se exprimă Ministerul Finanțelor, pentru că nu vor fi venituri, ba, din contră, dacă ne-ar fi pus la dispoziție și suma pe care a restituit-o celor ale căror culturi au fost calamitate, am putea fi în situația în care să constatăm că, de fapt, în loc de încasări, am avut plăți. Nu există absolut nicio logică, iar oamenii care lucrează în agricultură știu exact ce înseamnă impozitul pe venit, și nu pe pierderi, impozitul pe profit, și nu pe pierderile din calamități.

Eu cred că putem da astăzi un vot responsabil, care să rezolve această problemă și pentru bugetul de stat, și pentru cei din agricultură.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere?

Nu există alte puncte de vedere.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere a propunerii legislative.

Vă rog, stimați colegi, să luați loc.

Stimați colegi, suntem la punctul 15.

Vă aduc la cunoștință că până la punctul 37, inclusiv, există posibilitatea ca, în condițiile în care nu dezbatem aceste proiecte, ele să fie aprobate tacit. Din acest motiv...

Numai o secundă, vă rog.

Din acest motiv, constatând că suntem din ce în ce mai puțini în sală și există pericolul să nu mai fie cvorum, aș supune aprobării dumneavoastră posibilitatea ca pentru proiectele de lege și inițiativele legislative înregistrate de la punctul 15 în continuare să prelungim termenul de la 45 la 60 de zile, să le putem dezbate pe îndelete în sesiunea următoare.

Supun aprobării dumneavoastră această propunere.

Declar închisă ședința de astăzi.

La ora 18.00 este ședința Parlamentului, reunit pentru vot asupra Guvernului. Ne vedem în sala mare.

Mulțumesc.

## _Lista senatorilor care au depus în scris întrebări:_

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Firea Gabriela, Mohanu Nicolae, Isăilă Ovidiu Marius, Haralambie Vochițoiu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Ichim Paul, Boeriu Valeriu Victor, Ardelean Ben Oni;

– din partea Grupului parlamentar al PDL: Boagiu Anca Daniela, Oprea Dumitru, Igaș Traian Constantin, Flutur Gheorghe;

– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator: Anghel Cristiana Irina, Nistor Vasile;

– din partea senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare: Agrigoroaei Ionel.

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Firea Gabriela, Deneș Ioan, Vochițoiu Haralambie, Cordoș Alexandru;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Ichim Paul, Dobra Dorin Mircea, Nicoară Marius Petre;

– din partea Grupului parlamentar al PDL: Boagiu Anca Daniela, Igaș Traian Constantin, Flutur Gheorghe;

– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator: Anghel Cristiana Irina;

– din partea senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare: Agrigoroaei Ionel.

Declarația politică se intitulează „Susținerea de către stat a tratării infertilității, o măsură vitală pentru sănătatea noastră ca națiune”.

Ministrul sănătății a anunțat că în anul 2015 va fi reluat Programul național de fertilizare in vitro, pe noi baze, rezultate și din analiza rezultatelor programului-pilot desfășurat în perioada 2011–2012, în urma căruia s-au derulat peste 1.000 de proceduri, ce au avut ca rezultat nașterea a aproape 200 de copii.

Din păcate, România se numără printre foarte puținele țări în care nu funcționează la momentul actual programe de sprijinire a persoanelor infertile și se plasează la coada clasamentului țărilor europene, conform tuturor criteriilor legate de reproducerea umană asistată medical.

Pentru exemplificare, în România se efectuează anual circa 5.000 de fertilizări in vitro, de 10 ori mai puține decât în Europa de Vest și la jumătate față de Grecia, care însă are o populație de doar 10 milioane de locuitori.

Suntem pe ultimul loc în Europa în ce privește decontarea procedurilor FIV din fondurile publice alocate sănătății, cu 0 (zero) proceduri decontate. Bulgaria susține trei tentative de fertilizare în vitro, Polonia – trei încercări, iar Ungaria nu mai puțin de cinci tentative de fertilizare în vitro, în timp ce în state precum Marea Britanie se decontează o singură procedură.

Infertilitatea nu este un moft sau o stare de spirit, ci este o boală recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății. La nivel global, unu din șase cupluri este afectat de infertilitate, iar boala este clasată pe locul 5, la nivel mondial, în rândul celor mai grave afecțiuni.

De aceea, accesul facil la servicii medicale pentru diagnosticarea și tratarea infertilității este necesar atât pentru a diminua impactul psihosocial al acestei afecțiuni medicale, cât și pentru a sprijini instituția familiei.

În acest context, merită salutată intenția Ministerului Sănătății de a relua acest program. Chiar dacă suma alocată este relativ mică, de doar 4 milioane de lei, am convingerea că îmbunătățirile ce vor fi aduse programului, respectiv selectarea cu rigurozitate a clinicilor cu cele mai bune rezultate, precum și elaborarea unor criterii clare de admitere a cuplurilor, vor duce la obținerea de rezultate care să încurajeze continuarea programului și alocarea unor sume mai consistente.

Declarația politică este intitulată „25 de ani de la Revoluția din decembrie 1989”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Istoria României a fost marcată de-a lungul ei de numeroase evenimente în care libertatea și democrația erau mai aproape ca oricând și, odată dobândite, nu mai putea fi pierdute.

Un astfel de eveniment a fost și Revoluția română din 1989, către care în aceste zile zboară gândurile și sentimentele cele mai profunde ale românilor. România a fost singura țară din blocul estic care, între 16 și 25 decembrie 1989, a trecut printr-o revoluție violentă, în care conducătorii au fost executați. Așa cum se știe, scânteia Revoluției a fost aprinsă de evenimentele de la Timișoara și apoi s-a extins în toată țara, urmând o serie de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate între 16 și 25 decembrie 1989 și care au dus la căderea regimului comunist din România.

Libertatea de exprimare, de critică, libertatea de asociere, a partidelor politice, libertatea proprietății, libertatea de mișcare internă și externă a persoanelor etc., răpite în urma acordurilor dintre cei „trei mari” de la Teheran, Moscova și Yalta, din 1944–1945, care plasau Europa Centralrăsăriteană și, implicit, România în sfera de influență a URSS, au fost redobândite la sfârșitul anului 1989.

În cei 25 de ani care au trecut, efectele Revoluției române și-au adâncit cursul și și-au extins acțiunea transformatoare la noi și noi paliere ale sistemului social. Astfel, tot cadrul existențial al românilor a fost supus transformărilor de esență, în consens cu valorile universale ale democrației, pluralismului politic, statului de drept, cu realizarea unei economii de piață moderne și competitive.

Îmi exprim cu pioșenie gratitudinea pentru sacrificiul tuturor acelora care au făcut posibil ca românii să devină cetățeni europeni. Totodată, integrarea europeană nu putea avea loc în absența respectării unor minime criterii de convergență economică și socială, aspect ce a putut fi posibil și prin aderarea României la NATO. Demersurile României ce au vizat integrarea în structurile comunitare s-au plasat sub semnul schimbărilor profunde care au intervenit în societatea românească după decembrie 1989.

Declarația politică se intitulează „N-a fost bine, domnule președinte Băsescu... n-a fost bine!”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Sunt aproape convins că această declarație politică nu e de interes pentru domnul Traian Băsescu. La fel cum nu l-a interesat nici măcar faptul că, în 2012, peste 7,4 milioane de români au votat pentru suspendarea sa din funcția de Președinte al României. E însă opinia unuia dintre românii care au votat atunci împotriva-i și care l-au dorit plecat din cea mai înaltă funcție a statului român, nu ca urmare a vreunui moft, ci ca o necesitate pentru mai binele acestei țări și al românilor, al lor înșiși.

Domnia Sa, privit acum retrospectiv, după atâția ani de prezență continuă pe scena vieții publice românești, se conturează mai mult ca un personaj rău și controversat decât ca un adevărat lider politic pus în slujba neamului său. Cu toate acestea, deși agenda sa a avut mereu alte priorități decât cele ale românilor, a fost nu doar parlamentar, ci și primar al Bucureștiului ori ministru. I-a reprezentat, așadar! O reprezentare care a atins apogeul prin ocuparea, vreme de două mandate succesive, a celei mai înalte funcții în statul român, aceea de Președinte al României, timp de 10 ani. O perioadă nefastă pentru români, care, din fericire, se încheie în aceste zile.

Cu alte cuvinte, doar timpul și scurgerea sa fac dreptate în lupta românilor cu dumneavoastră, domnule Traian Băsescu. Votul, așa cum era firesc într-o țară democratică, n-a fost în stare să vă tulbure liniștea „constituțională”.

Nu cred că vă veți întreba vreodată ce lăsați în urma acestor mandate de președinte al românilor... ce însemnați de fapt pentru istoria acestei țări. Probabil că nu prea aveați insomnii, ca restul românilor cărora le-ați adus atâtea greutăți, iar în timpul răgazului de bălăceală în piscina vilei de protocol nu vă puneați asemenea întrebări.

De data asta, ca un cetățean doar, nu ca un senator al României, vă ofer eu câteva repere de meditație în timpul siestei postprezidențiale.

Dumneavoastră, nu altcineva, ați tăiat salariile românilor... Dumneavoastră, nu altcineva, ați avut mereu ca obiectiv controlul asupra justiției prin atribuirea numirii procurorilor... Dumneavoastră, nu altcineva, ați numit „țigancă împuțită” o jurnalistă în timpul exercitării profesiei sale și în același timp dansați țigănește sau vă înrudeați, prin fratele dumneavoastră, cu neamul „Bercea Mondialu”... Dumneavoastră, nu altcineva, i-ați împărțit pe români între „băsiști” și restul (oare de ce după mandatele de președinte ale domnilor Emil Constantinescu și Ion Iliescu nu or fi apărut „constantinești” sau „iliești”?), prin promovarea unui radicalism fanatic în partizanatul politic... Dumneavoastră, nu altcineva, sunteți singurul român care a avut cu Securitatea o relație de serviciu, „dar n-a avut, de fapt” niciuna de colaborare... Dumneavoastră, nu altcineva, ați citat din înțelepciunea populară („Iarna nu-i ca vara!”) cu aceeași nonșalanță cu care, adânc în noapte, după o numărătoare electorală „cu iz parizian”, tot dumneavoastră ați citat, dintr-un film cu Paraipan, celebra replică: „Un fleac... i-am ciuruit!” Și câte ar mai fi! Parafrazându-vă celebra amenințare la adresa domnului chestor care nu învățase de la doamna Anastase cum să numere bine românii, spun, la rându-mi, cu privire la mandatele dumneavoastră de președinte: „N-a fost bine, domnule președinte Băsescu... n-a fost bine!”

Declarația politică este intitulată „Valea Jiului este în fierbere! Minerii de la minele Lonea, Lupeni și Vulcan au protestat în fața Complexului Energetic Hunedoara”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Valea Jiului este în fierbere! Săptămâna trecută, minerii de la minele Lonea, Lupeni și Vulcan au protestat în fața Complexului Energetic Hunedoara. Ei solicitau materiale necesare desfășurării în continuare a procesului de producție în condiții de siguranță, schimbarea conducerii CEH pe motive de management defectuos, precum și anumite drepturi salariale.

Complexul Energetic Hunedoara parcurge o perioadă dificilă din punct de vedere financiar. Mă refer la faptul că această societate acumulează datorii pe zi ce trece, fără ca cei care conduc acest complex să poată fi capabili să oprească dezastrul. Și mă refer la conducerea executivă, la CA și AGA ale Complexului Energetic Hunedoara.

Ei nu pot invoca nici motivul că nu au fost sprijiniți guvernamental, pentru că Guvernul Ponta i-a ajutat cu stingerea datoriilor, i-a ajutat cu preluarea cu prioritate a cel puțin 500 de MW din producția Complexului Energetic Hunedoara în Sistemul energetic național până la 31 decembrie 2017, i-a ajutat cu investiții de 60 de milioane de euro pentru dezvoltarea minelor viabile din Valea Jiului, dar și pentru eficientizarea transportului de cărbune, astfel încât în cel mult doi ani pierderile să fie eliminate și să devină profitabil, i-a ajutat pentru reabilitarea Grupului 4 de la Mintia și a instalațiilor de desulfurare la grupurile 3 și 4.

În prezent, Societatea „Complexul Energetic Hunedoara” – SA are un număr de 6.619 salariați, din care 1.740 de salariați la divizia energetică și 4.720 de salariați la divizia minieră.

Având în vedere că Societatea „Complexul Energetic Hunedoara” reprezintă cel mai mare agent economic al județului Hunedoara, în calitate de senator al Colegiului nr. 1 Valea Jiului – Hunedoara, solicit noii conduceri a ministerului să ia măsuri urgente pentru ca această societate să nu intre în insolvență sau, chiar mai rău, în faliment.

Rog să se analizeze cu atenție activitatea conducerii executive a Complexului Energetic Hunedoara, a CA și AGA ale CEH, iar cine este depășit de situație să se retragă sau să fie revocat din funcție, cu precizarea ca fiecare să și răspundă pentru faptele sale, nu numai cu funcția.

Declarația politică se intitulează „Lupta împotriva evaziunii fiscale și consolidarea statului de drept”.

Stimați colegi,

Consolidarea statului de drept înseamnă, în mod concret, și lupta împotriva evaziunii și fraudei fiscale. Acest lucru presupune, în termeni generali, respectarea legii, care este, prin natura ei, aplicabilă tuturor, fără derogări și excepții. Este misiunea statului să asigure o competiție corectă între firme, să arate cetățenilor care-și plătesc contribuțiile că egalitatea în fața legii nu este numai un deziderat teoretic, ci și unul practic, realizabil.

O societate care funcționează după principii democratice nu se împarte, pe de o parte, între cetățeni și firme care plătesc impozite și taxe și cetățeni și firme care nu plătesc sau încearcă, cu dispreț, ca, prin orice mijloace, să evite o obligație legală. Trebuie să recunoaștem și să fim conștienți de un aspect esențial: această misiune nu este imposibilă, chiar dacă preocuparea pentru diminuarea evaziunii și fraudei fiscale a devenit oarecum un laitmotiv al tuturor guvernărilor de după 1989.

Începând cu anul 2012, de la începutul guvernării PSD, s-au făcut pași importanți în această direcție, ba chiar esențiali, aș putea spune. Procesul de restructurare și modernizare a ANAF, început în anul 2013, precum și recentele măsuri propuse de către Ministerul de Finanțe, toate arată determinarea atingerii unor obiective concrete în această direcție importantă pentru societatea românească, a luptei împotriva evaziunii și fraudei fiscale.

Pentru a cheltui mai mult – fie în zona de investiții publice, fie în zona socială, pentru persoanele defavorizate, pentru pensionari, pentru copii, mame – este nevoie de resurse bugetare suplimentare. Aceste resurse pot veni, în mod natural, fie prin creșterea economiei, fie prin combaterea și diminuarea evaziunii fiscale, fie prin creșterea impozitelor și taxelor.

În exercițiul acestei guvernări, PSD și-a propus să ia în considerare primele două direcții, fără creșterea impozitelor și taxelor, fără împovărarea și mai mult a românilor și firmelor. Am ales să sprijinim mediul de afaceri, prin reducerea CAS, dar și unele categorii sociale, prin mărirea pensiilor, a indemnizațiilor pentru persoanele cu dizabilități și a alocațiilor pentru copii. Acest lucru arată că grija pentru mediul de afaceri nu intră nicidecum în contradicție cu grija pentru categoriile sociale.

Declarația politică se intitulează „Este nevoie de un sistem echilibrat de alocare a resurselor de la nivel guvernamental către autoritățile locale!”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Punerea în aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 privind migrația aleșilor locali ar fi rămas fără obiect dacă Guvernul României nu ar fi dispus încă, în mod discreționar, în privința alocării resurselor financiare către autoritățile publice locale. În aproape toate situațiile de migrare a aleșilor locali, acest lucru s-a întâmplat datorită condiționării accesului la resurse financiare în derularea unor proiecte pentru comunitățile pe care aceștia le reprezentau.

Este regretabil, însă Guvernul PSD a încetat finanțarea unor proiecte în derulare doar pentru faptul că acestea aveau ca beneficiari primari sau președinți de consilii județene ai opoziției. În același timp, guvernanții au folosit șantajul pentru a atrage de partea lor un număr de peste 350 de primari din zona partidelor de opoziție, promițându-le demararea unui număr important de proiecte cu bani publici guvernamentali sau din fonduri europene. Acest lucru pare cu atât mai grav cu cât vorbim de fonduri europene promise unor anumiți reprezentanți ai autorităților publice locale, fără ca aceste proiecte să intre într-o competiție, într-o licitație de proiecte, fără a se realiza o selecție a acestora în baza unor proceduri, în concordanță cu reguli stabilite în mod clar în ghidurile solicitantului.

În opinia mea, este vorba, în mod clar, despre abuz în serviciu, în cazul opririi finanțării pe anumite proiecte în derulare, câtă vreme resursele disponibile au fost direcționate, în mod arbitrar, către proiectele „celor aleși” de guvernanți.

Dar gravitatea acestor fapte n-ar trebui să fie considerată mai redusă în cazul alocării banilor publici guvernamentali, chiar dacă există un fel de cutumă, total nejustificată, prin care cei aflați la putere pot dispune cui și cât pot să aloce, fără niște priorități bine justificate.

Sunt unul dintre cei care consideră că nu se mai poate continua așa și că prioritățile de finanțare la nivel local trebuie stabilite într-un mod clar, pe baza unor criterii care să nu lase loc niciunor interpretări de natură politică. Altfel, șantajul, clientelismul și corupția vor continua să macine societatea românească, având ca rezultat o canalizare disproporționată a resurselor, care ar determina, în continuare, o dezvoltare dezechilibrată a țării, influențată de o decizie politică viciată de interese de grup.

Declarația politică este intitulată „Bugetul cameleonic al sănătății – pare mic, dar, în fapt, este echilibrat”.

În România, sănătatea, educația și infrastructura sunt domenii subfinanțate mereu și care, deși au o importanță strategică și ar trebui să fie prioritățile unui guvern care se vrea profesionist, la împărțirea banilor sunt lăsate mai la urmă. Așa s-a întâmplat și de această dată.

Chiar dacă sănătatea este cu un picior în groapă, iar ministrul Bănicioiu se declara optimist în legătură cu sumele alocate pentru 2015, acum, că proiectul de buget este, în sfârșit, pus în dezbatere, vedem că, de fapt, Ministerul Sănătății nu a primit mare lucru, ci i s-au tăiat fondurile, comparativ cu 2014. Astfel, fondurile alocate de la bugetul de stat Ministerului Sănătății s-au redus la 6,73 miliarde de lei, de la 7,94 miliarde de lei în 2014.

În aceste condiții, ne-am fi așteptat ca ministrul sănătății să ia atitudine și să ceară public majorarea bugetului alocat ministerului pe care îl conduce. Nu s-a întâmplat acest lucru, ba chiar niciun ministru dintre cei vitregiți de alocarea banilor nu a îndrăznit, eclipsați fiind, probabil, de procurori, mult mai combativi, care au știut să-și ceară partea leului.

Chiar dacă percepția generală a fost că bugetul Ministerului Sănătății a fost redus cu 18% față de anul trecut, ministrul de resort, Nicolae Bănicioiu, a susținut că bugetul ce i-a fost repartizat a fost echilibrat. Ba, mai mult, într-un comunicat de presă transmis de Ministerul Sănătății se arăta că percepția privind scăderea fondurilor alocate este una eronată și că anul acesta instituția a plătit arieratele pentru medicamente, și că aceste sume nu se mai regăsesc în alocarea bugetară pentru anul viitor. Tot ministrul spunea că, din contră, în anul 2015 vor fi dublate sumele alocate pentru programele naționale de sănătate și investiții.

Pe de altă parte, reprezentanți ai producătorilor de medicamente au explicat că, de fapt, cea mai mare parte a datoriilor a fost plătită în 2013 și că pentru acest an au mai fost niște restanțe care s-au achitat în primele două luni.

Ministrul delegat pentru buget, de asemenea, ne arăta că ne înșelăm și că, de fapt, sănătatea va primi mai mulți bani. „Bugetul Ministerului Sănătății nu se reduce! Ca valoare absolută, cheltuielile aferente domeniului sănătate cresc cu 3,2%, în special pentru investiții și dotări în spitalele din administrația centrală și locală, cât și pentru investiții din fonduri europene nerambursabile. În schimb, ca urmare a creșterii veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale, determinată în principal de evoluția indicatorilor macroeconomici și de plata hotărârilor judecătorești având ca obiect drepturi salariale, a avut loc o diminuare a transferurilor de echilibrare către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Așadar, sumele alocate pentru sănătate în 2015 sunt mai mari față de 2014.”, se arată în comunicatul publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Declarația politică se intitulează „Mecanismul de feedback al pacientului în unitățile sanitare publice”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere Proiectul de ordin privind aprobarea implementării Mecanismului de feedback al pacientului în unitățile sanitare publice.

Prin acest mecanism de feedback al pacientului se înțelege ansamblul de măsuri și de proceduri care au drept scop creșterea gradului de încredere al pacienților în serviciile medicale oferite într-o unitate sanitară publică, prin analizarea calității serviciilor medicale oferite pacienților și a gradului de respectare a drepturilor și obligațiilor, atât de către pacienți, cât și de cadrele medico-sanitare, respectiv prin gestionarea oricărei sesizări ce privește un incident de etică petrecut în acea unitate sanitară.

După cum scrie în acest proiect, rezultatele obținute din analiza chestionarelor aplicate în unitățile sanitare și din răspunsurile consiliilor etice sunt utilizate pentru aprecierea gradului de satisfacție al pacienților și pentru evaluarea gradului de respectare a drepturilor acestora, conferite de legislația în vigoare, și în vederea îmbunătățirii mecanismului de feedback al pacientului.

Până aici, toate bune și frumoase, iar intenția este mai mult decât lăudabilă. Din păcate, chiar săptămâna trecută un copil de 14 ani a murit în toaleta Spitalului de Boli Infecțioase Timișoara, iar managerii ridică din umeri.

Dincolo de toate aceste analize și proiecte sofisticate, situația sistemului medical românesc rămâne una critică.

Conform ultimelor studii, românii sunt cetățenii Uniunii Europene cei mai nemulțumiți de îngrijirea medicală primită. Sistemul medical din România, mai prost decât cel albanez. România ocupa locul 32 din 33 de țări europene în Indexul European de Sănătate, la polul opus aflându-se Olanda, care a fost desemnată, pentru al doilea an consecutiv, drept țara cu cel mai performant sistem medical din cele 27 de țări ale UE.

În încheierea declarației mele politice, consider că o necesitate pentru sistemul medical românesc, dincolo de chestionare și bilanțuri, o constituie stabilirea unei strategii de dezvoltare și a unor priorități investiționale în sănătate.

Declarația politică este intitulată „Un nou guvern, o nouă încercare”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Nici nu știu dacă trebuie să mă bucur sau să mă întristez că domnul Victor Ponta a reușit să mai găsească niște personaje pentru a contura un nou guvern PSD, unul care, teoretic, ar trebui să reușească să scoată România din iarnă.

Ar trebui să mă bucur pentru că, iată, avem un guvern nou, unul care mă face să spun că aș vrea să apreciez, și chiar o fac cinstit! Așadar, putem aprecia faptul că în noul guvern posturi de miniștri delegați au fost desființate, unele ministere au fost comasate, că structura intrinsecă a acestui Executiv este una care ar putea genera o anumită eficiență a actului guvernării, dacă a fost vreodată vorba de eficiență în cazul celor trei cabinete conduse de domnul Victor Ponta. Ar mai trebui să mă bucur știind că domnul Ponta, domnul Oprea sau chiar domnul Vâlcov s-au apucat de treabă, adică încearcă, în măsura puterilor, să administreze țara, asta după ce Guvernul Ponta 3 a deraiat de la guvernare, preocupat fiind de campania electorală, campanie pe care au pierdut-o rușinos. O guvernare ratată și o campanie pierdută.

Cu toate acestea, doamnelor și domnilor, bucuria nu poate fi decât una de scurtă durată, văzând ce fel de ciorbă reîncălzită ne-a livrat la ceas de sărbătoare Partidul Social Democrat. Noul Guvern Ponta 4 este dovada vie a faptului că Partidul Social Democrat nu vrea să înțeleagă nimic din votul negativ primit pe data de 16 noiembrie, înțelegând printr-o nouă abordare politică un guvern condus de același Victor Ponta, premierul candidat la prezidențiale „trimis acasă” de electorat.

Concret, după ce am lecturat lista cu noii demnitari, am observat o situație pe cât de inedită pe atât de nedorită: avem de-a face cu miniștri care nu au lucrat la elaborarea bugetelor propriilor ministere, acestea fiind elaborate „în absența” lor. Mai mult, acești miniștri s-au prezentat la audierile din comisiile parlamentare fără a avea o viziune proprie, un proiect concret asupra a ceea ce vor face la ministerele pe care le vor păstori, fiind nevoiți să bifeze o traiectorie a activității pe anul 2015, care le-a fost deja trasată de predecesorii lor. Și aceasta reprezintă o nouă dovadă de amatorism politic și administrativ! Mă refer, stimați colegi, la noii miniștri, ce sunt nevoiți să susțină în fața Parlamentului României proiecte de buget ale ministerelor pe care le conduc fără a le cunoaște.

Declarația politică se intitulează „Până când doar statul român va fi bun de plată?”.

Domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

Pentru că au fost nedreptățiți de instanțele din țară prin ignorarea unor drepturi și libertăți fundamentale, nu puțini cetățeni români s-au adresat cu sesizări Curții Europene a Drepturilor Omului.

După îndelungate proceduri, nu de rare ori, înalta instanță europeană a deliberat, condamnând statul român la plata unor daune pentru erorile judiciare constatate, al căror cuantum, numai între anii 2005–2012, s-a ridicat la 40 de milioane de euro.

Dar România nu pierde pe bandă rulantă doar procesele intentate la Curtea de la Strasbourg. În urmă cu un an, statul român a pierdut la Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor privind Investițiile, din Washington, arbitrajul comercial cu un important grup privat de firme, în urma sentinței fiind obligat la plata unor daune de aproximativ 250 de milioane de dolari, printre cele mai mari stabilite vreodată de această instanță.

Însă statul român nu a fost obligat la plata unor importante daune doar de instanțele europene sau de cele de peste ocean, ci și de instanțele naționale, ceea ce ar putea demonstra că ceva e putred și pe... Dâmbovița.

Cum altfel să-ți explici că acest fapt s-a repetat atât de des în ultimii 25 de ani, fie că a fost vorba despre Dosarul Revoluției, de cel al mineriadelor sau de procesul intentat de depunătorii de bani la CEC în vederea cumpărării unei Dacii? Și exemplele ar putea continua.

Aceeași situație e pe cale să se repete chiar și în dosarul unui fost torționar nonagenar, în procesul căruia Curtea de Apel București a decis ca statul român, reprezentat de Ministerul de Finanțe, Ministerul Afacerilor Interne și Administrația Națională a Penitenciarelor, să fie parte responsabilă civilmente, adică să suporte în solidar cu inculpatul eventualele daunele dispuse de instanță, dacă acesta va fi condamnat.

Din nefericire, toate spețele invocate până acum, dincolo de daunele de sute de milioane de euro plătite din bugetul statului român, au ca numitor comun absența oricărui responsabil oficial pentru producerea acestor prejudicii, dar și dezinteresul statului român de a-i căuta și de a se întoarce împotriva celui sau celor care le-au creat.

Declarația politică este intitulată „Guvernul Victor Ponta, un guvern fără scopuri, dar cu multe mijloace”. Stimați colegi,

Guvernul Victor Ponta 4 este un alt experiment la care suntem supuși, ca popor, de un partid care nu mai are legitimitatea să ne conducă. Votul care a conturat actuala majoritate parlamentară este un rezultat al manipulării, al unei intoxicări fără margini.

Guvernul recent instalat este opusul celui care a preluat conducerea țării în primăvara lui 2014, atunci când premierul a introdus în Guvern mai mulți tehnocrați, personaje instruite care au eșuat, din păcate, și au apelat la mediul on-line pentru a dezerta acum câteva zile, neașteptând remanierea oficială. Premierul a pierdut alegerile prezidențiale pe o rețea de socializare și se pare că și miniștrii săi au ales să îi spună „La revedere!” în același fel. Românii și tehnocrații i-au eșuat lui Victor Viorel Ponta, cel care astăzi vine cu un guvern pur politic, atât de politic încât două dintre ministere sunt încredințate unui partid care nu există în mod oficial, un partid care nu a trecut testul electoratului.

Programul de guvernare al fostei USL, al cărei stindard încă îl flutură actualii guvernanți, a existat doar pe hârtie și acolo va fi și de acum încolo. Acest Guvern nu are scopuri, nu urmărește interesul național, dar are foarte multe mijloace create și bine ancorate pentru a ține aproape de putere o grupare politică ce este de mult apusă.

## Stimați colegi,

Guvernul Victor Ponta 4 este același cu guvernele Victor Ponta 1, 2 și 3, un guvern fără scopuri, dar cu multe mijloace. Acum, acest nou Executiv vine și ne vorbește despre o bună guvernare. Care este cel mai bun mod de guvernare? Acela care ne învață să ne guvernăm singuri, dar pentru actualul Executiv răspunsul stă în guvernarea pentru sine cu resursele noastre, ale poporului român.

În cei doi ani și jumătate de când conduce Guvernul României, Victor Ponta a numit 67 de miniștri. Unii dintre ei au deținut chiar două portofolii: unul plin și al doilea interimar. Alte portofolii au fost divizate, astfel încât am avut un ministru plin și unul delegat.

Declarația politică se intitulează „Ziua drepturilor omului”. Doamnelor și domnilor,

La 10 decembrie 2014 s-au împlinit 66 de ani de când Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Declarația universală a drepturilor omului ca prim instrument juridic internațional în care sunt enunțate cu solemnitate drepturile și libertățile fundamentale ce trebuie garantate oricărei ființe din întreaga lume. La câteva zile, mai exact pe 14 decembrie, s-au împlinit 59 de ani de când România a semnat declarația și a fost admisă în rândul statelor membre ale Națiunilor Unite.

Astfel, în fiecare an, la 10 decembrie, în întreaga lume se sărbătorește Ziua drepturilor omului, prilej cu care se fac evaluări privind modul de respectare și apărare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, moment în care se pot scoate în evidență încălcările, discriminările și abuzurile în acest domeniu, se organizează și desfășoară diverse acțiuni

pentru cunoașterea, promovarea și apărarea drepturilor și libertăților.

Tot cu această ocazie se acordă cele două premii internaționale importante și binecunoscute: Premiul Națiunilor Unite în Domeniul Drepturilor Omului și Premiul Nobel pentru Pace.

Am vrut să amintesc această importantă aniversare pentru a sublinia faptul că, dacă, din punctul de vedere al legislației în vigoare, ne-am aliniat și putem afirma că legile noastre și Constituția României apără și protejează drepturile tuturor cetățenilor noștri, mai puțin mulțumitor ne prezentăm din punctul de vedere al punerii în aplicare a legislației și al cunoașterii drepturilor pe care le au toți cetățenii României.

Din punctul de vedere al neaplicării legislației, aș menționa încă multiplele cazuri de discriminare în câmpul muncii, preferințele manifestate de angajatori pentru angajați de anumite vârste. Neaplicarea principiului egalității de șanse este un alt exemplu concludent. Și, pentru a fi și mai convingător, consider că este suficient să vedem care este reprezentarea femeilor în Parlamentul României.

Așa cum am mai spus, românii nu își cunosc drepturile fundamentale și nici legile apărute și care le garantează aceste drepturi. Legat de această necunoaștere, aș menționa: sănătatea, protecția consumatorului. Suntem codașii Europei la drepturile consumatorilor. Din necunoaștere sau din lipsă de încredere în autorități, cetățenii nu sesizează neregulile la Oficiul pentru Protecția Consumatorilor, fapt ce îi determină pe comercianți să profite de acest lucru.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|813274]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 130/22.XII.2014 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei