Stenogramă plen

## Bună dimineața!

Permiteți-mi să deschid ședința de azi și să îl invit la microfon pe domnul senator Fifor Mihai, pentru a-și prezenta declarația politică.

Domnilor colegi,

Domnule senator,

Vă atrag atenția că există o limită în timp a declarațiilor politice, mai ales la Grupul parlamentar al PSD, unde sunt 19 declarații politice pe 40 de minute, așa că vă rog pe toți, indiferent de grupul politic din care faceți parte, dacă se poate, să exprimați toate ideile pe care le aveți într-un timp rezonabil.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația politică de astăzi se numește „Securitatea energetică – o nouă direcție spre o creștere economică sustenabilă”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

După cel de Al Doilea Război Mondial, energia a devenit un factor determinant atât pentru dezvoltarea economicosocială, cât și pentru societăți în ansamblu, generând diverse preocupări în acest sens.

În 1992, prin Agenda 21, Organizația Națiunilor Unite aprecia că, în mod covârșitor, evoluția societății umane și, implicit, dezvoltarea economică națională și mondială sunt profund influențate de resursele naturale, în special de cele energetice. Astfel, printre alte concepte promovate de-a lungul timpului se regăsește și conceptul de „securitate energetică”, acesta reprezentând o importanță deosebită din două considerente. Pe de o parte, este văzută drept cheia securității regionale, în contextul actual al infrastructurii energetice, iar, pe de altă parte, ia în considerare diversitatea resurselor energetice, de aici decurgând și importanța conservării și gestionării acestora în vederea utilizării lor pe o perioadă determinată.

Țara noastră se află pentru prima dată în situația în care poziția geografică și, mai ales, poziția geopolitică îi conferă acesteia o serie de oportunități pe plan energetic, care trebuie valorificate la adevăratul lor potențial. Prin intermediul acestora, România poate fi considerată o poartă de intrare sau un spațiu de tranzit în blocul economico-politic al Uniunii Europene între producătorii reprezentativi și marii consumatori europeni.

Din perspectiva necesarului de consum, securitatea energetică înglobează două aspecte, respectiv accesibilitatea la surse noi de aprovizionare, precum și disponibilitatea acestora în sensul garantării pe termen lung a livrărilor, în condițiile limitative ale orizontului de timp.

Corelând aceste două aspecte cu nivelul legislativ, apreciez că securitatea din punct de vedere energetic este asumată și transpusă în practica economică de către Guvernul Ponta prin intermediul unor instrumente pe care orice stat european, în acest moment, ar trebui să le dețină: infrastructuri energetice de producție și transport adecvate, tehnologii mai eficiente din punct de vedere energetic și piețe concurențiale de energie complet liberalizate.

Mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul Marian Valer. Nu este.

Îl invit la microfon pe domnul Grigoraș Viorel. Se pregătește domnul senator Pașcan Marius.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Un guvern cu scamă pe frunte”.

Azi nu mai avem USL, ci un guvern remaniat, cu un nou program de sorginte UDMR. Această formațiune etnică cameleonică a fost în componența tuturor guvernelor, indiferent de culoare, din ultimii 20 de ani.

UDMR-ul nu a venit cu vreo propunere de dezvoltare economică a țării, ci numai cu pretenții pentru satisfacerea intereselor proprii, etnice, neincluzând și interesele altor etnii. În fond, UDMR a urmărit doar separarea teritorială față de România.

Liderii maghiari au creat o breșă în noul Program de guvernare, breșă care permite, printre altele, și arborarea steagului secuiesc ca drapel oficial al mai multor județe. Este grav că actualul premier permite îndeplinirea dezideratului UDMR. În acordul dintre PSD și UDMR, acord inclus în Programul de guvernare asumat, se prevede că orice unitate administrativ-teritorială își poate arbora propriul steag, dacă acesta se află alături de steagul Uniunii Europene și de cel al României.

Acest fapt este neconstituțional. Exploatând, am putea spune că există posibilitatea de a se arbora și un steag care să reprezinte o piesă de lenjerie intimă, deoarece nici steagul așa-zis secuiesc nu este un steag oficial recunoscut în România, cu atât mai grav că nu există unitate administrativ-teritorială a vreunui ținut.

Așa cum se prevede în art. 3 din Constituția României, „teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii”. Deci cuvântul „ținut” nu apare nicăieri. Pe cale de consecință, nici Ținutul Secuiesc nu este unitate administrativ-teritorială.

De la mic la mare, din aproape în aproape, UDMR-ul și extremiștii vor să fie mai aproape de visul lor, autonomia teritorială, inventând și așa-zisul ținut al secuilor. Cu toate că a fost șosetă în pantoful numit Guvern, UDMR-ul nu și-a uitat niciodată scopul: autonomia.

Pentru a-și asigura o guvernare confortabilă, PSD a acceptat toate condițiile UDMR-ului, deoarece nici partidul lui Ponta nu cred că e național. Să nu uităm ce zicea Dan Șova de un fost guvern PDL–UDMR: „Vreau să vă spun că actualul Guvern este susținut și de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Este susținut și de cei care îl reprezintă, din nefericire, pe cel care l-a spânzurat simbolic pe Avram Iancu.”

Timpul, timpul, stimate coleg! Erați în sală când am atras atenția. Rămâne grupul fără timp pentru ceilalți colegi.

Da, tocmai am terminat. Tocmai am terminat și închei cu două mesaje.

Unul, adresat tuturor maghiarilor: „La mulți ani, frați maghiari!”, pentru că în 15 martie a fost Ziua internațională a maghiarilor de pretutindeni.

Și al doilea mesaj, lui László Tökés. Am făcut unele „cercetări” și am descoperit unde este Ținutul Secuiesc: în gaura de la kürtös kalács.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

Din 27 de minute, 12 minute a fost timpul dumneavoastră. Dacă liderul grupului e mulțumit, eu nu am nimic împotrivă.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pașcan Marius. Se pregătește domnul senator Butunoi Ionel.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Statul de drept nu poate fi negociat în numele agresiunilor politice etnice minoritare!”.

Mișcările extremiste, iredentiste, etnice separatiste care au avut, în mod repetat în ultimii ani, drept țintă și loc de rezonanță municipiul Târgu-Mureș au trezit, în sfârșit, din letargie și expectativă instituțiile statului român. Suntem mult prea toleranți și îngăduitori atunci când permitem unor formațiuni politice interzise în Ungaria, precum Garda Ungară sau Organizația celor 64 de Comitate, în solidar cu partidul Jobbik, să mărșăluiască într-o manieră gregar triumfalistă și conflictualist prin centrul României, în tendința de a resuscita reveriile apuselor imperii și a reclama, prin instigare și agresivitate, granițe teritoriale de mult apuse prin istorie.

Declararea de către Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Interne, a unor lideri și reprezentanți ai formațiunilor politice menționate ca indezirabili pe teritoriul României reprezintă o măsură, din păcate, nepermis tergiversată, dar justă și absolut necesară. Se cuvine să punem în lumină, netimorat și responsabil, caracterul vădit anarhist al acestor agenți politici provocatori de dezordine socială, clamând nesupunerea civică și pledând pentru enclavizare etnică, cu complicitatea unor forțe politice susținând separatismul și autonomia teritorială pentru minoritatea maghiară din România, chiar de la nivelul guvernamental și politic de vârf al Ungariei.

La manifestarea din 10 martie 2014 de la Târgu-Mureș, acești anarhiști, periculoși pentru orice stat de drept, au incendiat drapelul Uniunii Europene în fața Palatului Culturii din Târgu-Mureș, arătând, de fapt, că resping barbar valorile europene, la care atât România, cât și Ungaria s-au raliat.

Nu trebuie să permitem ca apropiatele alegeri generale din Ungaria să creeze cadrul necesar pentru ca astfel de forțe politice extremiste să participe la tulburarea sau vitriolarea relațiilor interetnice dintre români și maghiari. Să nu uităm că demersurile pentru recunoașterea și legitimarea așa-zisului Ținut Secuiesc au fost respinse inechivoc la nivelul Uniunii Europene și chiar de către Organizația Națiunilor Unite, unde artizanii belicoși ai autonomiei teritoriale au căutat protecție.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Butunoi Ionel. Se pregătește domnul senator Puiu Hașotti.

Vă mulțumesc, domnule președinte. „Respectarea angajamentelor”

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Subiectul despre care vreau să vă vorbesc astăzi este unul actual, cel al destrămării Uniunii Social-Liberale, dar mai ales subiectul demisiei din funcția de președinte al Senatului a domnului Crin Antonescu, ambele evenimente fiind dezamăgitoare pentru alegătorii care și-au exprimat încrederea în USL. Și la nivel personal, acestea mă decepționează profund, deoarece ele transmit o lipsă de seriozitate și o neasumare în fața cetățenilor a actului guvernării ferme și clare.

În repetate rânduri, PSD și-a exprimat convingerea că acest conflict se poate rezolva. Din păcate, toate eforturile noastre nu au reușit să facă față gesturilor incredibile ale PNL și, mai ales, ale liderului său, Crin Antonescu, un om în care am crezut, un om căruia i-am acordat mereu respectul cuvenit și, mai ales, un om care ne-am dorit să ne fie partener viabil în lupta contra regimului Traian Băsescu și a politicilor dăunătoare ale acestuia.

Din păcate, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, iar așteptările noastre că vom avea, până la capăt, dovada seriozității și responsabilității au fost înșelate.

Schimbarea atitudinii acestuia, manifestată prin îndulcirea discursului față de Traian Băsescu, precum și adoptarea unor teme preferate celui din urmă ne-au făcut să înțelegem de fapt de ce acesta nu și-a mai dorit să fie un partener în USL. Mai ales însă, schimbarea viziunii asupra actului justiției, în care părerea domnului Antonescu a suferit modificări majore, ne face să realizăm că distanțarea de principiile care au stat la baza USL – și în care PSD încă mai crede – este ireversibilă.

Gestul demisiei din funcția de președinte al Senatului nu a făcut decât să sublinieze că domnul Crin Antonescu este indecis și că acționează în mod impulsiv, sub imperiul stărilor

emoționale personale, fără a lua în calcul impactul deciziei sale asupra stabilității politice din Parlament.

A acționa ca un om de stat și nu ca un om politic, iată un principiu străin liderului liberal. USL, cu toate conflictele apărute pe parcurs, a fost un proiect în care PSD a crezut cu tărie și pe care acesta a încercat să-l mențină pentru bunăstarea societății și pentru respectarea legăturilor și onorarea încrederii acestora.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfonul Senatului pe domnul senator Puiu Hașotti. Se pregătește domnul senator Dumitru Oprea.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Încep cu o evidență. România de azi este, mai presus de orice sincopă sau imperfecțiune în funcționarea angrenajului statal, o țară democratică și europeană, ai cărei cetățeni, indiferent că sunt majoritari sau minoritari din punct de vedere etnic, se pot manifesta public în deplină libertate de expresie, respectând, se înțelege, litera și spiritul legii, în primul rând respectând Constituția și, cu precădere, primul articol al ei, care sună așa: „România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.”

Orice încălcare, cu voie sau fără voie, a acestei prevederi fundamentale nu este doar blamabilă, ci ea trebuie să atragă, neîntârziat, suportarea rigorilor legii.

În acest cadru trebuie plasate recentele mitinguri și demonstrații organizate în 10 și 15 martie, în mari orașe ale țării, de către reprezentanți ai minorității maghiare. Din păcate, este de spus însă că la aceste întruniri publice s-au înregistrat, prin atitudini, simboluri și sloganuri, fapte care nu pot fi catalogate altfel decât atingeri reprobabile ale demnității și sensibilității naționale românești. Nu le inventariez, dar aici nu pot să nu constat că, la foarte scurt după constituirea Guvernului Ponta 3, în care UDMR este un stâlp de sprijin, acțiunile și atitudinile șovine, iredentiste, extremist antiromânești au ieșit din nou la suprafață. Să fie o întâmplare? Să fie o coincidență? N-aș vrea să mă exprim acum. Nu prea îmi vine însă a crede.

Și noi cunoaștem atitudinea și programul UDMR-ului, conduita politică și, mai ales, pretențiile puse de fiecare dată drept condiție pentru a fi luat în barca puterii. Bunăoară, în privința autonomiei administrative a unor zone în care minoritatea maghiară este majoritară. Foarte bine, dar atâta autonomie administrativă locală câtă există într-o zonă a țării, aceeași și în celelalte zone. Nu putem admite că există zone cu autonomie administrativă mai mare și zone cu autonomie administrativă mai mică. Pentru a fi corect, am constatat cu satisfacție că, în contextul manifestărilor publice din ultima vreme, lideri importanți ai UDMR s-au pronunțat împotriva extremismelor de orice natură, inclusiv a celui propagat de formațiuni politice din Ungaria, care și-au făcut simțită prezența recent în Transilvania. În schimb, alți lideri ai comunității maghiare și-au manifestat nemulțumirea față de măsurile restrictive luate de autoritățile de la București față de organizații și persoane virulent antiromânești, chiar fascistoide, care s-au ilustrat ca atare la Târgu-Mureș, dar și în alte orașe ardelenești.

Mulțumim, domnule senator.

Să fiți absolut convins că PSD nu va vota legi de natura celor care ar impieta sau ar aduce atingere Constituției României. Niciodată!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația de astăzi are titlul – se pare că mai mulți colegi s-au dus în zona asta, rezultând importanța ei – „Extremismul se combate prin fermitatea legii și prin prosperitate”.

Orice persoană responsabilă este de acord că xenofobia trebuie combătută cu fermitate. Este necesar ca tulburările provocate de organizații extremiste, din România sau de oriunde, să fie oprite prin exigența legii. Din păcate, xenofobii reușesc să genereze efecte mai grave: deviază agenda publică de la probleme cu adevărat stringente, cum ar fi cele economice.

În România, pe acest fond, nu se mai aude nimic despre temele cu adevărat arzătoare. Par uitate privatizările de la Oltchim, CFR Marfă, soarta agriculturii sau necazurile din energie, lucruri care influențează direct viața de zi cu zi a fiecăruia, indiferent de etnie. La fel, nu mai dezbate nimeni problema birocrației din administrație sau stadiul construcției autostrăzilor.

Dar, dacă tot am adus aminte de autostrăzi, poate ar fi bine să ne precizeze miniștrii din Guvernul Ponta 3 în ce stadiu este proiectul Iași–Târgu-Mureș. Pentru Ponta 1 autostrada a fost prioritară electoral. Pentru Ponta 2 n-a mai existat, iar acum nu se mai știe nimic despre ea, precum miraculosul avion dispărut al Malaeziei.

Puterea trebuie să aibă în vedere că și neajunsurile din infrastructură și economie întrețin pornirile naționaliste. O autostradă prin Ardeal ar aduce un plus de prosperitate pentru toți cei aflați în preajma ei, fără a ține cont de origine. Drumurile unesc, sărăcia dezbină.

De aceea, obsesiilor etnice ale unora trebuie să li se răspundă cu o poziție orientată către dezvoltare economică și un nivel de trai mai bun.

Pe lângă intransigența legislației în spirit european, oamenii trebuie convinși că proiectele de viitor sunt cele care asigură o evoluție civilizată, nu readucerea în discuție a unui trecut fantasmagoric.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Butnaru. Se pregătește domnul senator Marian Valer.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică este intitulată „Cardul de sănătate”. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Domnule președinte de ședință, dacă toți colegii de la PSD ar fi ca dumneavoastră, aș fi foarte liniștit.

## Mulțumesc frumos.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru. Domnul Marian Valer este?

Nu este.

În aceste condiții, se pregătește domnul senator Butnaru Florinel.

De foarte mulți ani, poate mai bine de un deceniu chiar, se vorbește despre introducerea unui card de sănătate la nivel național. Cu toate acestea, inclusiv la ora actuală, lucrurile nu sunt încă implementate, lucrându-se în continuare la crearea acestui card.

Importanța unui card unic de sănătate pentru fiecare cetățean este majoră în societatea actuală. Beneficiile sale sunt multiple pentru sistemul de sănătate, și nu numai. Astfel, prin introducerea acestui card, ne vom alinia, în sfârșit, directivei europene care ne vorbește despre dreptul fiecăruia dintre noi de a ne alege medicul. Nu se poate, stimați colegi, să nu acționăm pentru implementarea rapidă și corectă a acestui instrument extraordinar pentru sistemul de sănătate național. Fiecare dintre noi trebuie să facă toate demersurile necesare pentru a sprijini acest fapt, având obligația de a ne asigura că acest card unic de sănătate va fi, în sfârșit, introdus în practica medicală curentă. Mai mult decât atât, este nevoie și după aceea să ne concentrăm atenția asupra promovării utilizării acestuia în mod corect.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marian Valer. Se pregătește domnul senator Motoc Octavian.

## **Domnul Valer Marian:**

Mulțumesc, domnule președinte. Îmi cer scuze...

Nu-i nimic, îl poftesc pe domnul senator Motoc și reveniți dumneavoastră.

Nu uitați că aveți trei minute, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice de astăzi este „12 motive pentru care PNL a ieșit de la guvernare”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Foarte multă lume și-a pus mari speranțe în USL. Toți așteptau salvarea de la o entitate politică care a apărut ca prin minune, prin alăturarea incredibilă a unor rivali politici tradiționali, și au mizat pe ea masiv, creând în Parlament o majoritate de neatins până atunci.

Dar iată că, la ceva mai mult de doi ani de la înființare, într-un mod aparent nejustificat, Partidul Național Liberal se retrage de la guvernare, marcând, practic, ruperea Uniunii Social-Liberale.

Mulți se lasă mânați de tentația, inoculată și de o serie de mijloace media, că vinovați de această abandonare a electoratului USL ar fi PNL și președintele său, Crin Antonescu. Oamenii simpli, care și-au pus toate speranțele în acest USL, așteaptă încă să le explice cineva de ce s-a întâmplat acest lucru cu adevărat.

Departe de a lămuri complet resorturile acestui divorț politic, încerc să prezint, în cele ce urmează, principalele motive ale sale.

Partidul Social Democrat nu a fost sincer cu partenerul său liberal nici măcar o singură zi. Nu s-a gândit nici măcar o clipă să-l sprijine pe Crin Antonescu să câștige alegerile prezidențiale, ci să-și desemneze, la momentul potrivit, propriul candidat oficial sau unul sprijinit din umbră pentru această funcție.

PSD s-a folosit de metode transpartinice oculte pentru a-i determina pe unii dintre miniștrii liberali să susțină măsuri guvernamentale nediscutate cu partenerii liberali și care nu făceau parte din Programul de guvernare, de multe ori acestea ajungând la cunoștința președintelui și a parlamentarilor PNL din presă.

În timp ce oamenii protestau în stradă împotriva Proiectului Roșia Montană și a exploatării gazelor de șist, iar premierul Ponta se declara, în calitate de persoană fizică, tot împotrivă, din păcate, în Parlament, PSD a încercat să treacă legile contestate, îndreptățind acuzațiile de cointeresare materială substanțială din partea firmelor interesate, pe care le-a avansat societatea civilă.

Vă rog să vă apropiați de final.

...de către PSD a USL, pentru a obține rezultate bune la europarlamentare, prin păcălirea electoratului, datorată confuziei de denumiri.

Modul concertat în care PSD a încercat să-și creeze o majoritate parlamentară fără PNL, prin atragerea masivă a parlamentarilor din opoziție, direct sau prin partidele-satelit, nu a fost, se vede, ceva întâmplător. Ei preconizau de mult o înlăturare a PNL de la guvernare, cel mai probabil imediat după europarlamentare.

PSD declară acum că ar fi fost de acord cu candidaturi comune la europarlamentare, însă, în realitate, n-a afirmat acest lucru niciun moment anterior ieșirii liberalilor de la guvernare.

În PNL a existat o puternică susținere a ideii de candidaturi comune pentru europarlamentare, însă nu au existat parteneri de discuție în acest sens.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule senator.

Îmi pare rău, dar colegii dumneavoastră rămân fără timpi. Mai aveți doi colegi care urmează să ia cuvântul și mai aveți trei minute pentru doi colegi. Eu n-am nimic împotrivă, dacă liderul, prezent aici, e de acord ca ceilalți doi colegi să nu mai...

Vă rog.

Acestea sunt lucrurile pe care fiecare cetățean român trebuie să le știe. Național-liberalii n-au plecat de la guvernare dintr-un capriciu, ci pentru că au fost împinși să iasă de la guvernare de către PSD. USL nu mai există nu pentru că ne-am opus noi, ci pentru că PSD l-a înlocuit de mult cu USD, iar în toate aceste ecuații doar PNL este cel care s-a ținut de cuvânt.

## Mulțumesc, domnule Motoc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marian Valer și îl rog pe domnul senator Găvrilă Ghilea să se pregătească.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică este intitulată „Premierul Ponta a trădat Transilvania”.

După nici doi ani de guvernare, tot mai mulți români spun că premierul Victor Ponta a abandonat sau chiar a trădat Transilvania. Nu neapărat pentru că în aceste zile a cooptat UDMR la guvernare, oferind formațiunii etnice maghiare trei posturi în Guvernul României – un vicepremier și doi miniștri –, mai mult de o duzină de funcții de secretar de stat și posturi de prefect și subprefect în județele cu populație maghiară. Pentru că nu este primul șef de partid și de guvern care cheamă UDMR la guvernare, cunoscut fiind că această formațiune s-a aflat aproape neîntrerupt la guvernare în ultimii 18 ani.

Premierul Ponta a confirmat însă o anumită propensiune față de UDMR în chestiuni stringente pentru maghiari și ardente pentru românii din Transilvania.

Astfel, după câștigarea alegerilor parlamentare și constituirea noului Guvern USL, și-a luat consilier pentru minorități naționale un fruntaș UDMR, pe ex-senatorul György Frunda, cunoscut drept un avocat subtil și consecvent al autonomiei culturale și teritoriale pe criterii etnice, precum și al ideii că statul român nu și-a îndeplinit obligația stipulată în articolul III punctul 1 al Rezoluției Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia: fiecare popor conlocuitor se va administra, judeca și instrui în limba proprie.

Sub guvernările Ponta 1 și 2 au fost menținuți în funcție mai mulți secretari de stat desemnați de UDMR în timp ce se afla la guvernare cu PDL și UNPR – la educație, cultură, economie și altele –, precum și majoritatea șefilor de instituții deconcentrate promovați de UDMR în județele cu populație maghiară.

Guvernul Ponta 2 acceptă de un an arborarea steagului secuiesc pe primăriile și alte instituții oficiale din localitățile cu populație majoritară maghiară din județele Harghita, Covasna și Mureș, după ce în martie 2013 a făcut paradă că vor fi inventariate și înlăturate de Ministerul de Interne.

Sub Guvernul Ponta 2 s-a îngăduit, anul trecut, să fie adoptată tacit de către Parlament, în care avea majoritate de circa 70%, o propunere de lege privind Arhivele Naționale, promovată de UDMR, care permite preluarea a numeroase documente importante de către organizații religioase sau de altă factură ale minorității maghiare.

V-aș ruga să finalizați, domnule senator.

## Închei cu ultimul alineat.

Cea mai mare trădare a Transilvaniei a fost comisă însă de premierul Ponta în spinoasa și păguboasa problemă a retrocedărilor frauduloase făcute în zonă, îndeosebi în ultimul deceniu. Cu patru luni în urmă, respectiv la începutul lunii noiembrie 2013, prim-ministrul anunța cu mare tam-tam, după o ședință a Biroului permanent al PSD, că partidul pe care-l conduce va propune constituirea unei comisii parlamentare de anchetă a retrocedărilor frauduloase din Transilvania, care au culminat cu retrocedarea unui sat întreg – Nadăș, din județul Arad –, și a unei comisii parlamentare de anchetă cu privire la dobândirea de către fiica Președintelui României, Ioana Băsescu, a unui teren de circa 300 de hectare.

Mulțumesc.

Comisia parlamentară, închei, pentru cazul Nana a fost constituită în decurs de două săptămâni și a demarat rapid verificările de rigoare. Pentru comisia de anchetă a retrocedărilor frauduloase din Transilvania nu s-a făcut însă niciun demers și nu s-a mai suflat nicio vorbă, neluând ființă până în ziua de astăzi.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. O zi bună! Îl invit la microfon pe domnul senator Găvrilă Ghilea.

Aduc la cunoștința Grupului parlamentar al PDL că sunt patru minute. Încercați să le împărțiți cu domnul Tișe Alin. Vă rog.

Se pregătește domnul profesor Popa.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „După USL, potopul!”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Destrămarea USL, pecetluită zilele trecute prin înjurăturile reciproce pe care și le-au adresat în direct părinții săi spirituali, ilustrează perfect zicala: „Să nu spui hop până n-ai sărit pârleazul!” Când un proiect politic de anvergura acestei defuncte alianțe – fie ea și contra naturii – câștigă alegerile cu peste 60% din sufragii și guvernează cu o centură de siguranță a unei majorități parlamentare de 70%, te-ai fi așteptat ca protagoniștii săi să-și onoreze toate promisiunile în avans și să-și îndeplinească punct cu punct înainte de termen stufoasele obiective înscrise în Programul de guvernare.

Cu toate acestea, în afară de panglicile întinse și tăiate peste investițiile preluate în stadii terminale de la precedenta guvernare, nimic altceva decât gâlceava împărțirii ciolanului nu a prins contur sub guvernarea USL. O altă ilustrare fidelă a unei zicale izvorâte din înțelepciunea populară: „La pomul lăudat să nu te duci cu sacul!”

Marile proiecte politice ale acestei alianțe – pentru că cele de infrastructură au existat doar în mediul virtual, pe ecranul tabletei ministrului de resort –, fie că au vizat când regionalizarea, când descentralizarea, ba chiar modificarea și revizuirea Constituției, au eșuat lamentabil, discreditându-i pe cei care le-au coordonat și aruncând în derizoriu orice dezbatere publică asupra oportunității implementării acestora.

Deși beneficia de majoritatea confortabilă a peste două treimi din Legislativ, care puteau legitima democratic, în procedură de urgență, orice proiect de act normativ, Cabinetul USL a preferat să-și subordoneze, practic, Parlamentul, teleguvernând țara prin ordonanțe de urgență votate pe bandă rulantă, fără dezbatere sau amendare, la simpla ridicare din sprânceană a liderului de grup parlamentar.

Vor trece luni și poate chiar ani de activitate de cercetare penală până când va fi deslușit tâlcul tuturor acestor ordonanțe de urgență, multe dintre ele create după chipul și asemănarea clientelei politice a USL.

S-a văzut doar că nici bine nu s-a apucat DNA de treabă, investigând cât de scurt e drumul unei ordonanțe de urgență de la Autoritatea de Supraveghere Financiară la o societate de asigurări clientelară, că barca USL a și început să scârțâie pe la încheieturi și s-a scufundat cât ai zice pește.

Ați epuizat cele patru minute. Vă rog.

...nu putea sfârși altfel decât sufocată sub propria impostură.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Grupul parlamentar al PDL a epuizat în integralitate timpul.

Îl invit la microfon pe domnul senator Popa. Se pregătește domnul senator Lazăr Sorin.

Bună dimineața!

Titlul declarației: „Reglementări urgente și totuși inutile sănătății”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Mă adresez dumneavoastră pentru a vă atrage atenția asupra unor modificări referitoare la un domeniu de o importanță majoră pentru toți cetățenii României. Este vorba de sănătatea noastră cea de toate zilele, un bun neprețuit pentru fiecare dintre noi.

Ordonanța de urgență nr. 2/2014 dată de Guvern aduce schimbări semnificative Legii nr. 95/2006 privind reforma sănătății. Cu siguranță că necesitatea acesteia este bine argumentată de nevoia corelării legislației țării noastre cu aceea a unor directive europene în domeniu.

Ceea ce este alarmant este însă faptul că această ordonanță prevede numeroase modificări care nu-și au rostul, nefiind clarificat scopul lor. Mai mult decât atât, este nefundamentată urgența modificării unor elemente adiacente celor care fac obiectul directivelor europene, cărora ordonanța consideră că se adresează.

În plus, schimbările sunt mult prea numeroase, venind, repet, peste aria de interes a directivelor europene la care dorim să ne aliniem. Astfel, prin Ordonanța de urgență nr. 2/2014 se modifică peste 25% din Legea nr. 95/2006, fapt pe care-l considerăm a crea un precedent indezirabil și chiar periculos.

Trebuie să vă reamintesc ce a declarat președintele Parlamentului European, Martin Schulz, cu privire la emiterea abuzivă de ordonanțe de urgență care nu sunt compatibile cu spiritul democrației, deoarece o astfel de practică, în opinia lui, subliniază principiul controlului democratic reciproc.

Să nu uităm că o lege are caracter primordial din punctul de vedere al tăriei juridice, astfel încât ordonanța în cauză pare a fi exagerată, mai ales în condițiile în care se suprapune unor alte șase ordine de ministru pe teme asemănătoare.

De asemenea, doresc să trag un semnal de alarmă asupra scopului modificărilor legislative. Schimbarea unor alte acte normative prin hotărâri de guvern, fără termen precis, riscă să ducă la legislație neaplicată, în cele din urmă. Știm foarte bine reproșurile și criticile primite de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului privind aspecte legislative incoerente și nepredictibile. Și atunci să reflectăm serios asupra faptului că se poate ajunge la subminarea activității legislative prin realizarea unor acte normative inferioare, care dau și ministerului dreptul de a dispune la orice oră asupra unor aspecte extrem de importante.

Vă mulțumesc și eu, domnule profesor.

Îl invit la microfon pe colegul nostru, domnul senator Lazăr Sorin. Se pregătește domnul senator Ardelean Ben Oni.

Domnule președinte, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

Astăzi mă voi referi la stabilitatea țării, care trebuie să fie prioritatea noastră absolută.

Întâmplările ultimelor zile și săptămâni au declanșat schimbări semnificative la nivelul instituțiilor statului. Nu ne este, din păcate, pe deplin clar de ce s-a destrămat USL, alianța politică în care milioane de români și-au pus speranțele, din moment ce PNL a folosit pretexte puerile pentru a se dezice de acest parteneriat.

Vreau să subliniez că nu doar alegătorilor le-au fost înșelate așteptările, ci și multor oameni politici, printre care mă număr.

Ca în orice angajament luat față de altcineva, ca partid, și mai ales față de alegători, ne-am dorit extraordinar de mult ca alianța USL să continue și să ducă mai departe proiectele pe care le-a început și schimbările pozitive pe care le-a declanșat în societate.

Din păcate, așteptările noastre față de un partener care a dat dovadă de seriozitate în multe cazuri din trecut au fost complet năruite.

Oare cum pot unii să te îmbrățișeze și să fie în același spirit de idei cu tine, ca apoi să se întoarcă brusc din drumul comun și, mai grav, să înceapă să te denigreze atât de înflăcărat?

Decența nu este o calitate a multora.

PSD a încercat – iar discursul repetat al premierului stă mărturie – să mențină alianța USL, susținând neîncetat rolul și necesitatea acesteia pentru dezvoltarea țării. Mai mult decât atât, susținerea publică deschisă față de candidatura la alegerile prezidențiale din toamnă a lui Crin Antonescu a fost reiterată frecvent de către partidul nostru.

## Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe colegul nostru, domnul senator Ardelean Ben Oni. Se pregătește domnul senator Florin Constantinescu.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Protejați patrimoniul României!”.

Demersul de astăzi își propune să abordeze problematica politicii de patrimoniu, referindu-mă, în mod specific, la protejarea patrimoniului cultural imobil, respectiv monumentele istorice și siturile arheologice.

Faptul că România este depozitara unor monumente istorice de valoare universală implică din partea statului român o mare responsabilitate de a proteja și revitaliza acest patrimoniu, atât în fața cetățenilor României, cât și în fața comunității internaționale.

Din păcate, această responsabilitate este insuficient asumată și susținută de către Guvern, responsabilitatea privind îngrijirea acestor monumente fiind transferată către proprietari sau către autoritățile publice locale, fără a exista programe coerente și consistente în restaurarea și renovarea clădirilor-monumente istorice.

În acest moment, situația monumentelor istorice este catastrofală, toate studiile de specialitate arătând ireversibilitatea distrugerilor din ultimul deceniu, România pierzând astăzi, din dezinteres, mai multe monumente istorice decât în perioada demolărilor din perioada comunistă.

Din punctul nostru de vedere, sunt câteva cauze majore ale acestor distrugeri:

1. Absența finanțărilor dedicate monumentelor istorice și siturilor arheologice – România nu are un program coerent de prezervare a patrimoniului cultural construit, iar bugetele alocate Ministerului Culturii, respectiv Institutului Național al Patrimoniului, sunt ridicole, în comparație cu dimensiunea fenomenului de distrugere a acestui patrimoniu. Spre deosebire de alte state din estul Europei, România nu a cerut Uniunii Europene fonduri nerambursabile pentru revitalizarea clădirilor istorice, fonduri care ar fi rezolvat parțial nevoia de finanțare a domeniului.

2. O altă cauză majoră a distrugerii patrimoniului construit este blocajul instituțional. Deși Legea nr. 422/2001 este o lege europeană, în aplicarea ei Ministerul Culturii și direcțiile deconcentrate din minister se confruntă cu o lipsă acută de personal de specialitate, atât din cauza restricțiilor de angajare, cât și a faptului că funcționarii acestor structuri au o salarizare insuficientă. În acest moment, nu funcționează nicio comisie națională sau zonală de monumente, ceea ce duce la imposibilitatea activităților de avizare și control.

Vă rog să sintetizați.

Soluția de ieșire din acest impas este evidentă. Avem nevoie de finanțarea restructurării monumentelor istorice, cea mai plauzibilă variantă fiind cea de includere a patrimoniului național imobil în prioritățile de finanțare din fondurile europene de coeziune din exercițiul bugetar european 2014–2021.

Închei atrăgând atenția că banii care sunt investiți în prezervarea și reabilitarea monumentelor istorice sunt bani care generează dezvoltarea și civilizația. Prin definiție, patrimoniu înseamnă ceea ce generația noastră dorește să lase generațiilor viitoare.

Vă mulțumesc tare mult.

Permiteți-mi să-l citez pe domnul președinte Victor Ponta, care afirma că, „după doi ani de stabilitate guvernamentală, am obținut în 2013 cea mai mare creștere economică de după perioada Guvernului Călin Popescu-Tăriceanu, cea mai mică inflație de după 1989, venituri mai mari, subvenții mărite pentru agricultură, creșterea veniturilor pentru pensionari, bugetari, creșterea absorbției fondurilor structurale de la un procent de 7% la peste 35%. Și toate aceste elemente trebuie continuate în perioada următoare pentru a da cu adevărat roade, pe termen mediu și lung.”

La începutul lunii martie, de la Ministerul Fondurilor Europene au venit vești foarte bune. Comisia Europeană a rambursat României o sumă-record de peste 1,2 miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune. Suma reprezintă aproximativ 25% din încasările din perioada 2007–2013. Într-o singură zi, în 20 februarie, s-au rambursat 830 de milioane de euro fonduri europene. Apoi, pe 21 februarie, încă 304,6 milioane de euro. De asemenea, la începutul lunii martie 2014 a fost transferată de către Comisia Europeană suma de 55 de milioane de euro.

Stimați colegi,

Sumele rambursate de către Comisia Europeană în lunile februarie și martie se datorează măsurilor adoptate de către Guvernul României. Este nevoie ca în perioada următoare toate instituțiile care gestionează fondurile europene să continue eforturile pe zona implementării proiectelor și absorbției fondurilor.

În continuare trebuie să avem în vedere reducerea birocrației atunci când vorbim despre elaborarea documentațiilor ce stau la baza proiectelor care sunt finanțate din bani publici. Nu trebuie neglijate celelalte probleme apărute, cum ar fi deficiențele constatate de către Ministerul Fondurilor Europene în implementarea Programului operațional sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane” – POSDRU.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Florin Constantinescu.

Domnule senator Alin Tișe, aveți minutul dumneavoastră. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația politică de astăzi „Absorbția fondurilor europene – o prioritate strategică pentru Guvernul Victor Ponta”.

## Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

În programul politic asumat de Guvernul Victor Ponta, o prioritate strategică fundamentală o constituie buna administrare a fondurilor europene, ceea ce înseamnă folosirea fondurilor europene până la sfârșitul anului 2015 și implementarea fondurilor aferente perioadei viitoare de programare, 2014–2020. Obiectivul este acela de a crește absorbția fondurilor europene: mărirea cofinanțării pentru absorbția fondurilor europene cu 0,5 puncte procentuale.

Vă rog să finalizați.

Prin colaborarea cu societatea civilă, cu reprezentanții ONG-urilor, toate problemele pot fi remediate.

Prin astfel de inițiative, România poate vitaliza sectorul proiectelor europene, își poate atinge obiectivul major, acela de a crește rata de absorbție a fondurilor europene. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit, pentru un minut, la microfon pe domnul senator Alin Tișe. Se pregătește domnul senator Saghian.

Ne pare rău, domnule senator, dar colegii dumneavoastră, astăzi, au fost, așa, mai...

Mulțumesc, oricum, pentru îngăduință și amabilitate.

Vă rog.

„22 de luni de incompetență” Stimați colegi,

Minciunile USL s-au regăsit în fiecare domeniu de activitate. Așa i-au dus de nas pe români aproape doi ani. Au promis că vor face reforme, dreptate și bunăstare, dar și-au bătut joc de încrederea lor.

Tot de la guvernarea televizată aflăm că economia e în creștere, iar cei de la USL se lăudau cu asta în timp ce românii erau împovărați cu cel puțin 35 de taxe noi, unele mai absurde ca altele. Taxele sunt singurele realizări ale acestui Guvern inconștient.

PDL a arătat că această alianță nu a prețuit valorile europene și euroatlantice, dar nu a prețuit nici principiile necesare unor politicieni integri, fără probleme cu justiția, pentru că a încercat din răsputeri să-i acopere pe cei cu probleme. Incompetența și acțiunile prost gestionate nu pot fi șterse cu buretele. Intrarea într-o nouă alianță nu-i face mai curați, mai competenți.

Buna guvernare înseamnă responsabilitate, onestitate și curajul de a face cu adevărat reformă, calități pe care guvernele Ponta nu le-au deținut niciodată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Saghian. Se pregătește doamna senator Rozalia Biró.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică am intitulat-o „Sănătatea mintală”. Stimați colegi,

Subiectul asupra căruia doresc să vă atrag atenția astăzi este unul de o importanță majoră pentru țara noastră. Din păcate, problemele psihice au ajuns să tulbure viețile cât mai multor români, astfel că România ocupă locul trei într-un clasament european privind numărul afecțiunilor psihice. De altfel, Organizația Mondială a Sănătății arată că peste 10% din populația țării noastre suferă de o tulburare psihică.

Tabloul devine și mai dramatic dacă luăm în considerare că mulți dintre cetățeni nu se prezintă niciodată la cabinetul unui psiholog sau al unui psihiatru. Deci numărul celor afectați de boli psihice poate fi și mai mare.

Dragi colegi,

Este cazul să discutăm serios despre acest raport realizat de Organizația Mondială a Sănătății la nivel european și să reflectăm asupra impactului negativ al crizei economice și politice din țara noastră. Cu siguranță că aceasta se răsfrânge asupra stării psihice a populației. Nu degeaba secolul al XX-lea a fost considerat secolul stresului. Și nu am greși dacă am considera că și secolul actual este unul asemenea.

Stând de vorbă cu specialiști din domeniu, majoritatea au criticat abordarea din segmentul dedicat afecțiunilor psihice. Această parte semnificativă a sănătății este prea mult centrată pe tratament și mult prea puțin, insuficient chiar, axată pe prevenție.

Din păcate, cultura românească, în majoritatea ei, consideră că o depresie este o afecțiune simplă și că aceasta se poate trata acasă. În plus, multă lume crede, în mod

nejustificat, că a merge la psiholog este o dovadă a nebuniei. Nimic mai fals. Gravitatea unei afecțiuni psihice este majoră pe termen lung, iar consecințele sunt severe în cazul în care nu se apelează la un specialist. Fiecare dintre noi poate avea momente în care se impune consultarea unui psiholog, iar acest fapt trebuie să devină un gest natural, de prevenție a unor consecințe grave ulterioare. Căci se știe foarte bine că există numeroase boli somatice, precum diabetul ori afecțiunile cardiovasculare, care apar pe fondul stresului sau al unor tulburări psihice.

Vă rog să finalizați, domnule senator.

...mai ales în rândul bugetarilor, unde criza a lăsat și lasă încă urme adânci, creând chiar o teamă generalizată față de libera exprimare.

Să susținem, așadar, ideea prezenței unui psiholog în fiecare instituție a statului pentru a încerca să reducem din efectele negative ale situației actuale privind tulburările psihice.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

O invit la microfon pe doamna senator Rozalia Biró. Se pregătește domnul senator Nicolae Moga.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice este „Ziua europeană a pacienților”.

## Stimați colegi,

Ziua de 13 martie, Ziua europeană a pacienților, ne-a dat prilejul de a reflecta asupra unor aspecte ale vieții pacienților din România, și nu numai.

Doresc să trag un semnal de alarmă asupra condiției pacienților cetățeni români, asupra situației sistemului sanitar românesc, pentru a încerca să găsim împreună punctele de plecare în introducerea unor soluții viabile pentru îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților din țara noastră.

Să nu uităm că pacientul cetățean român este și el un pacient european, dar că, din păcate, beneficiază de un buget neadecvat, nealiniat standardelor europene din domeniu. În numeroase situații, pacientul este o victimă a sistemului și îmi doresc foarte mult să schimbăm împreună acest lucru, pentru ca pacientul român să fie european în toată deplinătatea sensului.

Este necesar să încurajăm dialogul continuu, pentru a pune bazele unor soluții reale care să sprijine sistemul de sănătate din România, cu scopul de a face față problemelor actuale ale pacienților români, precum și ale specialiștilor și furnizorilor de produse și servicii de sănătate. Totodată, este necesar să se stabilească un cadru unitar, pentru ca minoritățile să poată să folosească în sistemul sanitar limba maternă, așa cum, de altfel, este prevăzut și în unitățile din administrația publică.

Mai mult decât atât, este în puterea și de datoria noastră să armonizăm legislația existentă privind drepturile pacienților din România. Personal, consider că este important să susținem asociațiile de pacienți, astfel încât acestea să aibă capacitatea de reprezentare a pacienților în fața autorităților statului român, pentru ca acestea din urmă să poată aduce îmbunătățiri în cunoștință de cauză.

Dragi colegi,

Vă invit să ne implicăm ferm în soluționarea problemelor pacienților din România.

Cu respect, senator UDMR de Bihor, Biró Rozalia.

Mulțumim, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Moga. Se pregătește doamna senator Doina Federovici.

Bună dimineața, stimați colegi!

Bună dimineața, domnule vicepreședinte, domnule secretar, că numai unul mai avem!

Declarația mea politică se intitulează „Ziua mondială a apei – apa și energia”.

Am să citesc numai prima parte și ultima, să dăm ocazia tuturor colegilor.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat în 1992 rezoluția prin care s-a instituit data de 22 martie a fiecărui an ca Zi mondială a apei, pledoarie pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă.

Apa și energia sunt într-o totală interdependență. Producerea de energie și transportul acesteia utilizează resurse de apă, cu referire expresă la energia hidro, nucleară și termică. Reversul, circa 8% din producția mondială de energie este utilizată pentru pomparea, tratarea apelor uzate, transportul și distribuția către consumatori.

Dar resursele de apă sunt limitate. De aceea se impune luarea în considerare a faptului că a economisi apa înseamnă a economisi energia, la fel cum economia de energie se realizează prin economisirea apei.

În România, în condițiile scăderii cererii în industrie și reducerii consumului pe cap de locuitor, în ultimii ani, volumul de apă furnizat industriei, agriculturii și populației este, în medie, suficient.

Și acum, o ultima frază. Stă în puterea Legislativului să elaboreze reglementări care să concentreze o gamă largă de aspecte legate de relația apă-energie și, împreună cu decidenții din sectorul energetic și din domeniul apei, să adopte abordări integrate și soluții la problemele apei ca sursă de energie, realizând prin aceasta optimul efectelor economice și sociale.

Vă mulțumesc.

## Și eu mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Federovici. Se pregătește doamna senator Doina Silistru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația mea politică de astăzi este intitulată sugestiv

- „Susținem mediul de afaceri. Susținem clasa de mijloc”. Distinși colegi,

Fidel Programului de guvernare, asumat încă de la prima învestire, Guvernul Ponta are ca obiectiv clar susținerea mediului de afaceri prin măsuri concrete.

Luna aceasta, vor intra în vigoare patru programe menite a ajuta IMM-urile și tinerii antreprenori.

Programul „Tineri întreprinzători”, cu finanțare nerambursabilă de până la 10.000 de euro, a demarat de săptămâna trecută, săptămâna în care au demarat înscrierile și pentru Programul de stimulare a femeilor manager, care constă în alocarea financiară nerambursabilă de maximum 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate și care nu poate depăși suma de 41.500 de lei/beneficiar.

În vederea reducerii birocrației și susținerii mediului de afaceri, au mai fost luate o serie de măsuri extrem de importante:

– reducerea dobânzilor de întârziere pentru obligațiile fiscale la 0,03%, de la 0,04%;

– obligația fiscului de a aștepta 30 de zile de la data somației pentru a pune poprire pe conturile datornicilor;

– majorarea plafonului rambursărilor de TVA cu inspecție ulterioară la 45.000 de lei;

– certificarea opțională a declarațiilor fiscale de către consultanții fiscali;

– eliminarea presiunii controlului la firme. Selectarea contribuabililor ce urmează a fi supuși inspecției fiscale este efectuată de către organul de inspecție fiscală competent, în funcție de nivelul riscului stabilit ca urmare a analizei de risc.

Toate aceste măsuri sunt prinse prin modificări aduse Codului fiscal.

Sunt convinsă, distinși colegi, că Ministerul de Finanțe va implementa cu succes planurile de reducere a birocrației și de susținere a mediului de afaceri, atât de necesare pentru o creștere economică din ce în ce mai sănătoasă.

Iată că măsurile cuprinse și implementate de Guvernul Ponta vin, nu în ultimul rând, în sprijinul cetățenilor. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru. Se pregătește domnul senator Frătean Alexandru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi mi-am intitulat-o „Candidatul național”.

## Stimați colegi,

Trăim într-un deja ciudat și deranjant déjà-vu. Parcă mai ieri se bătea record după record la proba de votat viteză. Vă mai amintiți, cred, clasicul episod parizian. Un distins domn de la PDL, pe vremea aceea, era titular de rubrică. Cam în aceeași perioadă ciudată, doamna Elena Băsescu, pe atunci o tânără speranță a politicii românești, dar cu anvergură europeană, revenea în PDL din postura de candidat independent, după o strălucită victorie în alegerile europarlamentare. Episodul este pe cale să se repete, cu datele ușor schimbate, dar efectul va fi același: ca și atunci, și acum va acoperi de ridicol partidul de suflet al președintelui Traian Băsescu, Partidul Mișcarea Populară.

Blindat deja cu oameni fideli președintelui, PMP se pregătește, ca orice formațiune serioasă, de alegeri. Știm că distinsul domn Cristian Preda va deschide lista formațiunii pentru alegerile europarlamentare, iar Domnia Sa va fi urmat, deja nu mai avem nicio îndoială, de doamna Elena Băsescu. Cu o condiție însă: mezina să se înscrie în PMP. Un fleac, cum s-ar spune, iar vor ciurui urnele.

Acum, stimați colegi, avem în față o problemă de raportare. Cred că mai degrabă EBA își sacrifică bunul capital de imagine și expertiza politică ajutând noul partid, nu invers, cum ar fi tentat vulgul să creadă. Dacă din postura de independentă EBA a reușit să se strecoare atât de sus în opțiunile electoratului român, vă dați seama de ce este capabilă fiica președintelui de pe locul doi al listei PMP?! E drept, nu va mai fi așteptată de o doamnă Ridzi, care să-i înmâneze carnetul de partid, dar se poate conta pe oficiile de gazdă ale doamnei Elena Udrea.

Ce rol joacă domnul președinte Băsescu în acest film? Ca de obicei, niciunul. Apolitic fiind, Domnia Sa se limitează la a crește partide. Cu sapa în mână, primul agricultor al țării plivește buruienile din jurul copăcelului abia sădit – un măr, neîndoielnic.

Domnul Cristian Preda, căruia i-am amintit mai devreme numele, spunea că, spre deosebire de toate celelalte partide din România, „ordinea pe listă e stabilită de către teritoriu”. În această lumină privind lucrurile, să fim convinși că doamna Elena Băsescu este un candidat național. În consecință, va primi minimum 15 voturi din fiecare secție din țară. Cu o jumătate de oră de chin, vreo 3.000 vor veni și de la Paris. Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Frătean. Se pregătește domnul senator Bodog.

## **Domnul Petru Alexandru Frătean:**

Bună ziua!

Onorat Senat,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Tensiunile și instabilitatea alungă investițiile și întârzie dezvoltarea. Cine și de ce are acest interes antiromânesc?”.

Doresc să atrag atenția asupra câtorva aspecte care țin de factorii care influențează potențialul de dezvoltare al județului Mureș, pe care cu onoare îl reprezint în Senatul României.

Unul dintre pilonii fundamentali pe care se bazează dezvoltarea îl reprezintă investițiile. Foarte recent, în Senat, am atras atenția asupra nevoilor de finanțare publică pentru toate localitățile care au proiecte, dar așteaptă banii. Pe lângă acestea însă, motorul unei dezvoltări reale se bazează pe investiții private.

Însă o prezență semnificativă a investitorilor este influențată fundamental de climatul general economic, social și administrativ. Este bine cunoscut faptul că tensiunile și instabilitatea alungă investițiile. Din această perspectivă, mă întreb cine și de ce are interesul să creeze impresia că trăim

într-o zonă de conflict interetnic, să genereze o atmosferă tensionată, așa cum se întâmplă an de an în luna martie la Târgu-Mureș, și nu numai, generată de manifestațiile conaționalilor de etnie maghiară. Pretențiile teritoriale și de autonomie încalcă flagrant Constituția României, sunt inacceptabile și nicicând nu vor deveni realitate!

Cui servesc astfel de manifestări antinaționale și antiromânești? României și cetățenilor ei, indiferent de etnie, nu! Și nici Uniunii Europene! Cât timp lozincile de acest tip, discursurile autonomiste înflăcărate vor ține de foame concetățenilor noștri maghiari? Doresc oare liderii lor să împiedice dezvoltarea zonei?

„Tensiunile și instabilitatea alungă investițiile și întârzie dezvoltarea. Cine și de ce are acest interes antiromânesc?”

Doresc să atrag atenția asupra câtorva aspecte care țin de factorii care influențează potențialul de dezvoltare al județului Mureș. Dincolo de faptul că am onoarea să reprezint acest județ în Senatul României și simt că am o responsabilitate în acest sens, este locul în care m-am născut, aici îmi cresc copiii și nepoții și sunt preocupat de cum arată prezentul și de cum va arăta viitorul acestei zone.

E firesc să-mi doresc ca județul Mureș să se dezvolte din toate punctele de vedere și să fie un lider în regiune, în ciuda unei concurențe evidente. Întotdeauna mi-am imaginat județul Mureș ca fiind imaginea la scară mică a României: în ansamblu, un județ echilibrat, atât ca relief, dar și ca economie și nivel de trai. Cu alte cuvinte, un județ așezat, la fel ca și ardelenii care trăiesc aici. Din aceste perspective, ar exista toate premisele ca zona să se afle într-un proces de dezvoltare firească, însă lucrurile nu stau chiar așa.

Unul dintre pilonii fundamentali pe care se bazează dezvoltarea îl reprezintă investițiile. Foarte recent, în Senat, am atras atenția asupra nevoilor de finanțare publică pentru toate localitățile care au proiecte, dar așteaptă banii. Pe lângă acestea însă, motorul unei dezvoltări reale se bazează pe investițiile private. Avem nevoie de astfel de investiții, de investitori privați mai mici sau mai mari, autohtoni sau străini și avem nevoie de aceștia în special în zona de producție și a serviciilor cu activități care creează plusvaloare, nu doar în zona de comerț. Avem multe supermarketuri unde doar cheltuim bani, dar nu ar fi mai important să avem locuri de muncă pentru miile de absolvenți cu specializări diverse ale celor patru universități din județ? Vreau să îi felicit pe investitorii privați care au ales Mureșul și sunt un exemplu pentru ceilalți.

Însă o prezență semnificativă a investitorilor este influențată fundamental de climatul general economic, social și administrativ. E bine cunoscut faptul că tensiunile și instabilitatea alungă investițiile. Din această perspectivă, mă întreb cine și de ce are interesul să creeze impresia că trăim într-o zonă de conflict interetnic, să genereze o atmosferă tensionată, așa cum se întâmplă an de an în luna martie la Târgu-Mureș, și nu numai, generată de manifestațiile conaționalilor de etnie maghiară. Pretențiile teritoriale și de autonomie încalcă flagrant Constituția României, sunt inacceptabile și nicicând nu vor deveni realitate!

## Mulțumesc tare mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Mitu. Se pregătește domnul senator Mihai Niță.

Mulțumesc, domnule președinte. Augustin Mitu.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Florian Bodog. Se pregătește domnul senator Alexandru Mitu.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Împotriva cinismului și minciunii”.

## Stimați colegi,

În declarația politică de astăzi aș dori să adresez un apel pentru a combate două categorii de discurs politic, ajunse foarte populare în această perioadă, dar care produc foarte mult rău în societatea românească. Mă refer aici la discursurile cinice și la cele vădit mincinoase.

Există o categorie de așa-ziși politicieni de dreapta, care propovăduiesc de ani de zile beneficiile politicilor de austeritate. Ei admit că austeritatea face victime, dar ne promit că suferința va merita pe termen lung.

Personal, consider că austeritatea și-a arătat limpede limitele și riscurile. De aceea, cred că este nevoie să repornim pe drumul creșterii prin măsuri sănătoase de stânga, care să stimuleze economia și să asigure, în același timp, și echitatea socială.

Și aici mă întorc spre cel de-al doilea tip de discurs, care trebuie combătut de către toți actorii politici responsabili și onești. Este vorba despre discursurile belicoase, dar mincinoase ale unor colegi care, în mod voit și cu intenție de a manipula, așază semnul egalității între măsurile social-democrate de stânga și comunism.

Cei care cataloghează măsurile Guvernului Ponta drept socialism și ne amenință cu spectrul comunismului nu sunt decât niște oportuniști aflați într-o cursă contracronometru pentru a acumula simpatii și voturi politice. Am ajuns până acolo încât, după trei ani de alianță cu PSD, colegii să considere rușinoasă colaborarea cu noi, social-democrații.

Aș dori să-i întreb însă pe colegii liberali:

Când ați mințit: atunci când am constituit împreună USL sau acum, când ne criticați că vrem să continuăm proiectele începute pentru care românii ne-au acordat încredere?

Așa scrie aici. Îmi cer scuze, eu...

Da, nicio problemă. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că vine Paștele și vă gândiți la un miel. Alții sunt ciobani, eu mai puțin!

Titlul declarației mele politice este „Oglindă, oglinjoară, cine-i cel mai șef din țară?”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Atunci când îi convine, Traian Băsescu este președintele tuturor românilor, șeful statului, așa cum îi place să se autonumească, cuprins fiind de cultul personalității și de un narcisism exacerbat al puterii. În astfel de momente, îi place să iasă foarte des – dacă se poate, zilnic – la televizor, de unde ne împarte perle de înțelepciune și ne predă lecții din domenii variate, la toate fiind, evident, maestru.

În restul timpului, Traian Băsescu trage din greu, cu mânecile suflecate, pentru a urni căruța politică a unui partid pe care l-a dat spre bună creștere unui politician de renume mondial, Elena Udrea.

Dacă Traian Băsescu nu ar fi încă Președintele României, planurile lui, experimentele lui politice și cadourile, mai mult sau mai puțin politice, oferite doamnelor aflate în grații nu ar conta absolut deloc și nimeni nu și-ar pierde vremea cu un asemenea individ. Dar Traian Băsescu este Președintele României și, din această postură, își permite să ne considere și să ne trateze pe toți ca pe niște gugumani care înghit pe nemestecate gogoșile lui politice, a căror glazură reprezintă Constituția, nimic altceva decât legea fundamentală a oricărui stat de drept, interpretată însă după bunul lui plac.

Astfel, domnul Băsescu își permite să declare public, cu cinism nemăsurat, fără nicio urmă de respect față de nimeni din acest popor și cu degajarea stăpânului de sclavi, că e ocupat până peste cap cu Partidul Mișcarea Populară, care, evident, e când fundație, când partid, când orice altceva îi convine Domniei Sale.

Domnule Traian Băsescu,

V-ați permis mult prea mult să considerați poporul român prost, neajutorat și la dispoziția planurilor dumneavoastră! Ceea ce faceți nu este numai extrem de transparent, dar și înjositor pentru noi toți, iar prin vocea dumneavoastră orice concept nobil se pervertește.

Da, știm cu toții că măsura vă lipsește în toate, dar mă folosesc de această ocazie pentru a vă transmite public, în numele meu și al celor pe care-i reprezint în Parlamentul României, că, dacă telecomanda ne poate ajuta să schimbăm canalele TV la care apăreți cu obstinație, din nefericire, ea nu ne poate fi utilă și în ceea ce privește fotoliul prezidențial, motiv pentru care vă rugăm mult să vă adresați exclusiv celor care vă mai cred. Și cum, cu siguranță, nimeni dintre români nu o mai face, cred că oglinda va rămâne singurul ascultător de nădejde.

Mulțumesc, domnule Augustin Mitu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihai Niță. Se pregătește domnul senator Bumbu, de la Neamț.

Declarația mea de astăzi poartă titlul „Menținerea Alro în funcțiune, vitală pentru Slatina”.

La data de 1 martie 1961, Guvernul României a decis înființarea Întreprinderii de Aluminiu Slatina, actuala Alro. În 1963 s-a demarat construirea uzinei, iar în 1965 a fost inaugurată. Din 1982 până în 1989, capacitatea de producție a uzinei a ajuns la 263.500 de tone anual. În 1996 a fost transformată în societate pe acțiuni, tranzacționate la Bursa de Valori București. Privatizarea Alro a fost propusă în 2001–2002. Procesul de privatizare internațională s-a încheiat prin selectarea consorțiului de companii Marco Group – Vimetco, din aprilie 2007 – ca investitor strategic.

S-a investit mult în modernizarea și protecția mediului. Combinatul din Slatina este unul dintre cei mai mari producători de aluminiu din Europa Centrală și de Est.

Înainte de 1989, uzina avea peste 7.000 de salariați. Numai 2.400 mai lucrează acum, iar peste 1.600 dintre ei și-ar putea pierde locul de muncă, după ce conducerea uzinei a anunțat că nu mai poate susține bugetul pe 2014 și va închide o parte din operațiunile companiei, motivând cu pierderile uriașe din anul precedent.

Salariații trăiesc sub amenințarea șomajului. Vor rămâne fără locuri de muncă și nu vor mai avea cu ce să-și întrețină familiile. Administrația locală va pierde sume consistente provenite din taxe și impozite.

Sindicaliștii de la Alro cer Guvernului, Ministerului Economiei și Prefecturii Olt să intervină pentru ca acest combinat să supraviețuiască. „Alro nu mai poate susține cheltuielile cu energia verde și certificatele verzi”, a declarat Constantin Popescu, lider de sindicat. Salariații Alro doresc salvarea companiei și vor să înduplece guvernanții să schimbe legea.

O reglementare mai judicioasă a pieței energetice ar putea să repare greșelile trecutului, ajungând la revigorarea unor obiective economice majore, cum este cazul uzinei Alro.

Reconsiderarea taxelor pentru energia verde și distribuirea energiei la prețuri suportabile, realiste, în consonanță cu cheltuielile de producere a energiei pot să prevină colapsul unor asemenea unități de producție.

Se poate face așa ceva, dar fără lefuri aberant de mari la regiile de stat, fără intermediari chilipirgii la vânzarea energiei. Ca atare, angajații nu vor mai ajunge în șomaj, nu vor mai fi la mila statului, asistați social, deși pregătiți profesional și apți de muncă. Aceasta este ecuația pe care statul trebuie s-o ia în calcul, cu convingerea că un astfel de mecanism nu echivalează cu subvenționarea combinatelor supraviețuitoare, ci denotă preocuparea guvernanților pentru rezolvarea unor probleme generale, în beneficiul general. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul Liviu Bumbu, senator de Neamț. Se pregătește domnul senator Haralambie Vochițoiu, senator de Valea Jiului.

Vă mulțumesc, domnule președinte. „Cazul László Tökés – s-a depășit orice limită”

Face ce face László Tökés și revine în centrul atenției, periodic, cu câte o declarație menită să inflameze spiritele. De data aceasta, cea mai nouă producție a gândirii bolnave a europarlamentarului român de origine maghiară compară marșul de la Târgu-Mureș, în care s-a cerut autonomia Ținutului Secuiesc, cu situația din Crimeea și mulți analiști afirmă că această comparație nu este deloc întâmplătoare.

Cine se află în spatele său? Răspunsul îl știm cu toții: stăpânii de la Budapesta. El face exact ce i se spune de-acolo. Asta a făcut întotdeauna. Și înainte de ’89, și acum. Este o chestiune absolut cunoscută și veridică relația sa cu serviciile secrete maghiare. Dar conexiunile nu se opresc doar la Budapesta. Comparația cu situația din Crimeea, făcută de Tökés, pune paie pe foc, în condițiile în care toată Europa privește cu suspiciune către Rusia, în contextul crizei din Ucraina. Se sugerează foarte clar legătura dintre Moscova și Budapesta, care a funcționat și la Revoluția din decembrie, transformându-l pe László Tökés în erou. Deși au trecut mai bine de 24 de ani de atunci, legătura dintre Moscova și Budapesta nu numai că persistă, ci chiar a fost dezvoltată.

Suntem într-un moment în care politica externă a României nu mai poate fi făcută pe mai multe voci. Tökés László nu merită să mai fie considerat cetățean român, din cauza politicii sale antiromânești. Numitul Tökés László, cetățean român, reprezentant al intereselor României peste hotare și în Parlamentul European, a adus grave deservicii intereselor statului român, prin inițierea unor acțiuni legislative și afirmații care contravin prevederilor Constituției României.

Președintele Băsescu ar trebui să se pronunțe fără echivoc că acest extremist periculos a trădat și trădează decorația primită, calitatea de cetățean român și, nu în ultimul rând, funcția de vicepreședinte al Parlamentului European. Iar europarlamentarii noștri ar trebui să acționeze împreună împotriva sindromului Crimeea, adică să someze Parlamentul European să adopte o poziție clară față de provocările unora ca Tökés și ale celor care îl susțin. Dacă nu înțelegem pericolul răspândirii sindromului Crimeea, de care suferă extremiști ca Tökés, s-ar putea ca și în România să apară puncte de instabilitate care să ducă la conflicte interetnice foarte grave.

Mulțumesc tare mult, domnule senator de Neamț. Îl invit la microfon pe domnul senator Haralambie Vochițoiu, distins senator de Valea Jiului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice este „România și Strategia «Europa 2020» privind combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”.

Monitorizarea realizată de Comisia Europeană a arătat că România a înregistrat o dezvoltare deosebită a sistemului de servicii sociale, dar, cu toate acestea, se află încă în urma multor state din Uniunea Europeană în ceea ce privește gradul de ocupare din acest sector: 4% doar, față de 9,6% la nivelul Uniunii Europene.

Platforma europeană de combatere a sărăciei și excluziunii sociale este una dintre inițiativele majore ale Strategiei „Europa 2020” pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. A fot elaborată pentru a ajuta statele membre în îndeplinirea obiectivului care vizează scoaterea a peste 20 de milioane de persoane de sub amenințarea sărăciei și a excluziunii sociale.

Fondul Social European 2014–2020 este unul dintre cele cinci fonduri europene structurale și de investiții. Din 2014, acestea au un cadru de funcționare comun și urmăresc obiective politice complementare. Ele reprezintă principala sursă de investiții la nivelul Uniunii Europene, pentru a ajuta statele membre să restabilească și să continue procesul de creștere, asigurând o redresare cu locuri de muncă în condițiile unei dezvoltări durabile conform obiectivelor „Europa 2020”.

Începând din anul 2014, rolul FSE va fi consolidat, astfel se va asigura o masă critică de capital uman printr-o cotă minimă garantată din FSE în cadrul finanțării politice de coeziune în fiecare stat membru. Împreună cu alocarea specială de 3 miliarde de euro pentru inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, se va ajunge la investiții de peste 80 de miliarde de euro destinate europenilor în următorii șapte ani. Alocarea a cel puțin 20% din fond pentru incluziunea socială trebuie să asigure un sprijin sporit persoanelor aflate în dificultate și celor care fac parte din grupuri defavorizate, astfel încât aceste persoane să se bucure de aceleași oportunități de integrare în societate de care beneficiază și ceilalți.

Obiectivele FSE pentru perioada 2014–2020 sunt ocuparea forței de muncă, sprijinirea accesului tinerilor pe piața muncii, incluziunea socială, creșterea calității educației și o administrație publică mai puternică.

Mulțumesc și eu. Stimați colegi,

Dacă dintre colegii senatori care s-au înscris pentru declarații politice mai sunt prezenți în sală, vă rog să vă anunțați participarea.

Nu sunt.

În aceste condiții, închid prima parte a lucrărilor Senatului de astăzi.

Rog liderii grupurilor parlamentare – mai sunt șase minute până la ora de începere a lucrărilor în plen pe dezbateri legislative –, rog liderii grupurilor parlamentare să-și convoace colegii în sală și îl rog pe domnul secretar Rotaru, la ora 10.30, dacă nu suntem prezenți în număr suficient, să strige, să facă prezența.

Mulțumesc.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Bună dimineața, stimați colegi! O să începem apelul nominal.

|Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni<br>Ariton Ion<br>Atanasiu Teodor<br>Badea Leonardo<br>Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius<br>Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor<br>Bădălău Niculae<br>Bălu Marius|prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezentă<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent| |---|---| |Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai<br>Biró Rozalia Ibolya<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin<br>Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>Boeriu Valeriu Victor<br>Bota Marius Sorin Ovidiu|absent<br>prezent<br>prezentă<br>absent<br>absentă<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu<br>Burlea Marin<br>Butnaru Florinel|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Butunoi Ionel Daniel<br>Cadăr Leonard|prezent<br>prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpeanu Mariana|absentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|absent|Mocanu Victor|prezent| |---|---|---|---| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent|Moga Nicolae|prezent| |Ciorbea Victor|absent|Mohanu Nicolae|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Mora Ákos Daniel|prezent| |Constantinescu Florin|prezent|Motoc Octavian|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent|Mutu Gabriel|absent| |Corlățean Titus|absent|Nasta Nicolae|absent| |Coste Marius|prezent|Neagu Nicolae|absent| |Cotescu Marin Adrănel|prezent|Neculoiu Marius|prezent| |Crețu Gabriela|prezentă|Nicoară Marius Petre|absent| |Cristache Iulian|prezent|Nicolae Șerban|prezent| |Cristina Ioan|prezent|Nicula Vasile Cosmin|absent| |Croitoru Cătălin|prezent|Nistor Vasile|prezent| |Deneș Ioan|prezent|Niță Mihai|absent| |Dincă Mărinică|absent|Nițu Remus Daniel|absent| |Dobra Dorin Mircea|prezent|Obreja Marius Lucian|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|absent|Oprea Dumitru|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent|Oprea Gabriel|absent| |Drăghici Damian|prezent|Oprea Mario Ovidiu|absent| |Dumitrescu Cristian Sorin|absent|Oprea Ștefan Radu|prezent| |Dumitrescu Florinel|absent|Pașca Liviu Titus|prezent| |Dumitrescu Iulian|absent|Pașcan Emil Marius|prezent| |Durbacă Eugen|prezent|Pataki Csaba|prezent| |Duruț Aurel|prezent|Pavel Marian|prezent| |Ehegartner Petru|prezent|Păran Dorin|prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă|Păunescu Teiu|absent| |Fifor Mihai Viorel|prezent|Pelican Dumitru|prezent| |Filip Petru|prezent|Pereș Alexandru|prezent| |Firea Gabriela|prezentă|Pop Gheorghe|prezent| |Florian Daniel Cristian|absent|Pop Liviu Marian|prezent| |Flutur Gheorghe|absent|Popa Constantin|prezent| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Popa Florian|prezent| |Geoană Mircea Dan|absent|Popa Ion|prezent| |Ghilea Găvrilă|prezent|Popa Mihaela|prezentă| |Ghișe Ioan|prezent|Popa Nicolae Vlad|absent| |Grapă Sebastian|prezent|Popescu Corneliu|absent| |Grigoraș Viorel|prezent|Popescu Dumitru Dian|absent| |Hașotti Puiu|prezent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|prezent| |Ichim Paul|prezent|Purec Ion Simeon|prezent| |Igaș Traian Constantin|prezent|Rădulescu Cristian|absent| |Iliescu Lucian|prezent|Rogojan Mihai Ciprian|prezent| |Ilieșiu Sorin|prezent|Roșca-Stănescu Sorin Ștefan|prezent| |Ioniță Dan Aurel|prezent|Rotaru Ion|prezent| |Iovescu Ioan|prezent|Saghian Gheorghe|prezent| |Isăilă Marius Ovidiu|absent|Savu Daniel|absent| |Jipa Florina Ruxandra|absentă|Sârbu Ilie|prezent| |Klárik László Attila|prezent|Secășan Iosif|prezent| |László Attila|prezent|Severin Georgică|absent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent|Silistru Doina|prezentă| |Luchian Dragoș|prezent|Stuparu Timotei|absent| |Luchian Ion|prezent|Suciu Matei|absent| |Marian Dan Mihai|absent|Șova Dan Coman|absent| |Marian Valer|prezent|Tánczos Barna|absent| |Marin Nicolae|prezent|Tămagă Constantin|prezent| |Markó Béla|absent|Tătaru Dan|prezent| |Mazăre Alexandru|absent|Tătaru Nelu|absent| |Mihai Cristian Dănuț|absent|Teodorovici Eugen Orlando|absent| |Mihai Neagu|prezent|Tișe Alin Păunel|absent| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent|Toma Ion|prezent| |Miron Vasilica Steliana|absentă|Todirașcu Valeriu|prezent| |Mitu Augustin Constantin|absent|Tomoiagă Ștefan Liviu|absent| |Tudor Doina Anca|absentă| |---|---| |Țapu-Nazare Eugen|prezent| |Ungureanu Mihai Răzvan|absent| |Valeca Șerban Constantin|prezent| |Vasiliev Marian|prezent| |Vâlcov Darius Bogdan|prezent| |Vegh Alexandru<br>Verestóy Attila|prezent<br>absent| |Vochițoiu Haralambie|absent| |Voinea Florea<br>Volosevici Andrei Liviu|prezent<br>absent| |Vosganian Varujan|absent| |Zisu Ionuț Elie|prezent|

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să luați loc să începem ședința.

Persoanele care nu sunt membri ai Senatului sunt rugate să părăsească sala.

V-aș ruga să luați loc. E valabil și pentru doamna senator Anghel. Doamna senator Anghel!

Domnule senator Oprea, v-aș ruga să vă rugați colegii să ia loc, să putem începe ședința. Vă rog pe dumneavoastră să nu-i mai țineți de vorbă. Așa.

Da, puteți să o lămuriți în pauză, nu în timpul ședinței. Vreau să vă informez că sunt 119 senatori prezenți.

La primul punct avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 24–29 martie 2014.

Vă repet, din totalul de 171 de senatori, și-au înregistrat prezența 119, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința Senatului va fi condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Programul de săptămâna viitoare?

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

În legătură cu ordinea de zi, doamnă senator. Nu aud.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Nu, nu. De astăzi!

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Programul de săptămâna viitoare?

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

De astăzi.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

E vorba de ordinea de zi de astăzi.

Dacă nu sunt comentarii, vă

## **Domnul Puiu Hașotti**

_**:**_

Un anunț!

Da, vă rog, domnule senator Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Astăzi, un om politic de la care cu toții avem de învățat împlinește 97 de ani. Este vorba de domnul Mircea Ionescu-Quintus, care de 65 de ani este membru al aceluiași partid, al Partidului Național Liberal, pe care l-a slujit cu devotament, cu credință, cu încredere.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus a fost senator, a fost ministru al justiției, a fost și președintele Senatului. Și cred că sunt în asentimentul tuturor când îi urez, în numele meu și al dumneavoastră, „La mulți ani!”, multă sănătate și cred că aceste urări pot fi însoțite și de aplauze.

Mulțumesc.

Vă supun atenției programul de lucru al Senatului pentru perioada 24–29 martie 2014.

Este structurat ca de obicei:

– luni, 24 martie: activități în comisiile parlamentare, între orele 9.00 și 11.00; ședința Biroului permanent, la ora 14.00; la ora 15.00, lucrări în grupurile parlamentare; între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; între orele 18.00 și 18.15, pauză; între orele 18.15 și 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri, transmise la radio;

– marți, 25 martie: declarații politice, între orele 9.00 și 10.30; între orele 10.30 și 13.00, lucrări în plenul Senatului; de la ora 15.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 26 martie, și joi, 27 martie – lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 28 martie, și sâmbătă, 29 martie – activități în circumscripțiile electorale.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

Doamna senator Anghel, vă rog.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul pentru toți colegii și pentru dumneavoastră, aș vrea să-mi mai arătați și mie sau să-mi dați un exemplu din lumea aceasta mare de un parlament care lucrează în plen numai două zile pe săptămână. Ne mirăm de ce nu suntem respectați și de ce, într-un grafic al instituțiilor, suntem aproape pe ultimul loc.

Normal ar fi să lucrăm măcar patru zile în plen și să facem așa cum se zicea în Constituția din 1923: în plen, articol cu articol, fiecare lege. Nu ar mai avea motive nici DNA-ul să ne suspecteze de cine știe ce și, într-adevăr, ne-am merita banii.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

De asemenea, doresc să supun aprobării dumneavoastră programul pentru ziua de astăzi.

Între orele 9.00 și 10.30, au fost declarațiile politice; între orele 10.30 și 13.00 – lucrări în plenul Senatului; de la ora 15.00 – lucrări în comisiile permanente.

V-aș ruga să votați.

103 voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Vă mulțumesc.

Domnule senator Sârbu, înțeleg că doriți să luați cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Aș vrea să anunț distribuția membrilor Grupului parlamentar al PSD în comisiile nou-înființate:

– Comisia pentru transporturi și energie: domnul Constantinescu Florin – președinte; domnii Butnaru Florinel, Butunoi Ionel, Pop Gheorghe și Suciu Matei – membri;

– Comisia pentru mediu: doamna Silistru Doina – vicepreședinte; domnii Anghel Adrian, Ioniță Dan Aurel, Marin Nicolae și Pavel Marian – membri.

Domnul senator Pașca.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vreau să vă anunț faptul că Grupul parlamentar al PNL face următoarele propuneri pentru comisiile nou-înființate:

– la Comisia pentru mediu, pentru funcția de președinte, îl propunem pe domnul senator Ion Popa; pentru funcția de membru, pe domnul senator Ionuț Zisu; pentru funcția de membru, pe domnul senator Octavian Motoc;

– la Comisia pentru transporturi și energie, pentru funcția de președinte, pe domnul senator Petru Ehegartner, iar pentru funcția de membru, pe domnul senator Viorel Grigoraș.

Vicepreședinte, nu președinte!

## **Domnul Liviu Titus Pașca:**

## Da, vicepreședinte, mă scuzați.

Vicepreședinte – domnul senator Petru Ehegartner.

La Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, pentru funcția de vicepreședinte, îl propunem pe domnul senator Marin Adrănel Cotescu, în locul domnului senator Ion Popa, iar pentru funcția de membru, domnul senator Dragoș Luchian, în locul domnului senator Viorel Grigoraș.

La Comisia pentru cultură și media, pentru funcția de secretar, îl propunem pe domnul senator Tudor Barbu, în locul domnului senator Varujan Vosganian, iar pentru funcția de membru, pe domnul senator Varujan Vosganian.

La Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, pentru funcția de vicepreședinte, o propunem pe doamna senator Vasilica Steliana Miron, în locul domnului senator Marin Adrănel Cotescu.

Și, în fine, la Comisia pentru politică externă, pentru funcția de membru, pe domnul senator Crin Antonescu, în locul domnului senator Călin Popescu-Tăriceanu.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Oprea, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Sunt obișnuit să aștept. Acum a fost foarte puțin, pentru că, de fapt, Grupul parlamentar al PDL nu a fost consultat în privința celor două comisii, ci grupului i s-a dat.

Ni s-a dat...

## Da, și am acceptat.

Ni s-a dat, în ședința de ieri a Biroului permanent al Senatului, secretariatul unei comisii, doi oameni într-o comisie, încălcându-se – încă o dată o spun –, încălcându-se regulamentul, în care un grup nu are ce căuta de la începutul sesiunii curente. Iar dumneavoastră sfidați Regulamentul Senatului.

În condițiile astea, am propus, și citesc de aici:

– Comisia pentru transporturi și energie, doi membri: domnul senator Ariton Ion, având și funcția de secretar, și domnul senator Chiru Gigi, membru;

– la Comisia pentru mediu, domnul senator Dan Mihai Marian, membru.

Liderii mai au alte anunțuri de făcut referitoare la comisii? Domnule senator Sârbu, vă rog.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Mă simt nevoit să fac o precizare. Noi, liderii de grup, am avut o discuție ieri. Sigur că așa se întâmplă de când e politica, probabil: când ești în opoziție, ți se pare că ți se dă puțin, când ești la putere, întotdeauna dai mai puțin.

Și aș vrea să-i amintesc domnului lider de grup ce s-a întâmplat în urmă cu aproximativ doi ani de zile, mai bine de doi ani de zile, când am negociat anumite posturi, care, sigur, aparțineau atunci o parte PDL-ului, fiind la putere, o parte nouă, o parte PNL-ului, și din 24 de posturi ni s-a dat doar un post. PNL-ului nu i s-a dat niciunul. Cam așa a decurs negocierea.

Când am insistat și l-am rugat pe domnul lider de grup – îmi pare rău că nu-i prezent –, căruia îi port o stimă deosebită, domnul Rădulescu, să mai întrebe o dată la Guvern – era atunci domnul Boc prim-ministru, președinte de partid, om de bază al domnului Băsescu – dacă i se pare corect ce se întâmplă, amintind mereu că noi venim din viitorul dumneavoastră... vă amintiți fraza asta. Tot le spuneam lucrul ăsta: nu uitați că nimic nu-i veșnic, în special în politică. Funcțiile nu-s veșnice. Dar, după aceea, trebuie să-ți asumi. Se întâmplă, asta e viața. Și a dat un telefon, în prezența noastră. Domnul Hașotti a fost acolo. Nici dânsul nu e în sală să confirme, dar cred că au mai fost și de la alte partide atunci. Și răspunsul știți care a fost, la telefon, dat de domnul Boc? „Treceți cu șenila peste ei!”

Ei, acum, noi nu trecem cu șenila. V-am dat și un post de secretar, ați văzut. Am fost generoși. Nu că nu v-am dat nimic, dar v-am dat și un post de secretar. N-am putut să vă dăm postul de vicepreședinte, deși pentru omul pentru care l-ați fi cerut, sincer, eu eram dispus să-l cedez, dar nu era al meu.

Însă permanent să veniți să ne amintiți lucruri pe care dumneavoastră le-ați făcut... și le-ați făcut într-un mod exagerat, v-ați purtat, nu dumneavoastră personal, partidul, oamenii, care acum nu mai apar... Acum, dumneavoastră culegeți roadele puterii de atunci, stând aici și, sigur, îndurând câteodată situații pe care nu le acceptați.

Și noi le-am îndurat greu pe vremea respectivă. Vă amintiți, că erați aici, și cum ne tratați, și cum ne sfidați... Acum, trebuie să vă obișnuiți cu statutul ăsta de partid mic, care să nu mai vrea mult, că veți rămâne mici o perioadă destul de lungă de timp.

**:**

## De unde știți?

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Asta e mai greu, e adevărat. Noi eram mari și atunci, dar eram în opoziție.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Nu, nicio procedură.

Domnule senator, am o rugăminte. Deci noi suntem la următorul punct: componența celor două comisii.

Liderii au anunțat componența din partea partidelor și grupurilor respective. Mai sunt două grupuri care pot să anunțe componența. Dacă doresc să o facă, să poftească la microfon.

##

Ce procedură să cereți în momentul de față? Stați nițel să..., nu, stați puțin. Până să cereți dumneavoastră procedură, trebuie să încheiem acest lucru.

Deci mai sunt două grupuri, dacă vor să anunțe componența la cele două comisii.

Domnul senator Pelican.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La cele două comisii: la Comisia pentru transporturi și energie, colegul nostru, ca membru, senatorul Vasile Nistor; la Comisia pentru mediu, subsemnatul.

Aș vrea doar, stimați colegi, să citesc doar un singur rând din Legea nr. 96/2006, cea privind Statutul deputaților și al senatorilor. Se spune așa, la art. 33 alin. (2): „Grupurile parlamentare se pot constitui din deputați, respectiv senatori (...).”

De câteva zile, se tot discută pe acest articol 16 din regulament. Putem s-o facem oricând și s-o lămurim odată. Nu cred că un punct dintr-un regulament poate să țină loc unui punct clar dintr-o lege organică. Măcar să o rezolvăm și

s-o lămurim, pentru că deja domnul coleg al meu, domnul lider, senatorul Oprea, este zi de zi foarte supărat și vehement.

Hai să încercăm, stimate coleg, să o rezolvăm odată, numai să vă văd că sunteți mai liniștit.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, cine vine să anunțe componența?

Microfonul 2.

Sunt Pataki Csaba, secretarul grupului parlamentar. Dacă ne permiteți, Grupul parlamentar al UDMR va anunța componența nominală doar săptămâna viitoare.

Bine, vă mulțumesc. Domnul senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

## Domnule președinte,

În urmă cu o săptămână, atunci când ați fost ales, cu o mare majoritate a Senatului, v-am anunțat că un grup parlamentar nu este constituit regulamentar.

Vă aduc la cunoștință că, potrivit Regulamentului Senatului, cei șapte senatori trebuie să fie aleși pe listele aceluiași partid. În decembrie 2013, al șaptelea coleg dintr-un grup a plecat – este dreptul dumnealui – și au rămas șase.

În acest caz, grupurile parlamentare, la începutul fiecărei sesiuni ordinare, trebuie să prezinte conducerea grupurilor în plenul Senatului. Liderul, conform art. 18, „prezintă Senatului, la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, denumirea grupului, precum și componența sa numerică și nominală”. Dacă o veți urmări, este și pe site. Componența numerică este alcătuită din șase persoane de la Partidul Conservator și o persoană venită ulterior. Deci este ilegală constituirea.

În aceste condiții, ca efect al constituirii grupului, secretariatul tehnic a dat curs angajării de persoane pentru funcționarea grupului neregulamentar constituit, iar secretarul general al Senatului bineînțeles că a dat curs, de asemenea, angajării de personal pentru secretariatele tehnice. Este un lanț de lucruri în afara Regulamentului Senatului.

Și vreau să vă spun un detaliu. Art. 19 – „Orice modificare intervenită în conducerea sau componența unui grup se aduce la cunoștință, în scris, președintelui Senatului” de către liderul de grup. Iar liderul de grup – v-am spus anterior – este obligat, este obligat să prezinte structura numerică și nominală, cu respectarea art. 16 alin. (2), vizavi de cei șapte oameni care nu trebuie să dispară niciodată, ca să nu dispară grupul.

În astfel de condiții, vă rog să respectați și punctul următor, alin. (2) din art. 19, care spune clar: „Președintele de ședință informează senatorii, în prima ședință publică, asupra modificărilor intervenite în componența sau în conducerea grupurilor parlamentare.”

Nu este niciun vot. Se constată și se execută.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Domnule senator Oprea,

Pentru rezolvarea acestei probleme, vă propun două variante. Fie facem o discuție informală... vă invit pe toți liderii de grup să facem această discuție. I-am propus domnului Hașotti, care mi-a spus că astăzi nu poate, pentru că are deja programul ocupat. Și atunci vă propun să facem acest lucru luni, înainte de ședința de Birou permanent, sau deschidem subiectul și îl punem pe ordinea de zi la ședința de Birou permanent de luni, ca prim punct, și veniți dumneavoastră, vine și domnul senator Pelican, fiecare prezintă punctul de vedere și după aceea, în cadrul Biroului permanent, vedem care sunt pozițiile care se structurează și, dacă va fi nevoie, vom adopta o hotărâre în acest sens.

Stați puțin, doamna senator. Suntem în procedură de vot, nu dăm acum...

Ba da, suntem în procedură de vot, dar n-ați remarcat dumneavoastră.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Apreciez și am apreciat și acum o săptămână că ați făcut exact aceeași ofertă. Mi-e rușine să mai dau ochii cu lumea, fiindcă mi s-a zis: luni, înainte de Biroul permanent. Adică ieri. Și noi am venit înainte de Biroul permanent, dar nimic nu s-a întâmplat.

Chiar mai mult, un coleg de la PP-DD, domnul senator Popescu, avea o solicitare, pe care o văd în mapă în fiecare ședință de Birou permanent al Senatului, și nu i se dă nicio rezoluție. Sau poate dacă a primit-o domnul Popescu.

Dar noi am venit săptămâna asta cu o astfel de intenție. Dacă dumneavoastră, acum, ziceți că peste o săptămână va fi mai bine, rămân tot optimist.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc și vreau să vă informez că solicitarea domnului senator Popescu, din partea PP-DD, a fost trimisă la Comisia juridică.

O clipă. Nu știu la ce aveți dreptul la replică. Stimați colegi,

Punctul 1. Trebuie să votăm întâi componența celor două comisii. Vreau să atrag atenția că plenul nu votează funcțiile. Funcțiile se aleg în cadrul comisiilor. Votul este deschis.

Al doilea vot. În urma solicitărilor care au fost făcute, de modificări...

## **Domnul Tudor Barbu:**

## Solicit intervenție!

Deci vreau să

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Eu am cerut prima dreptul la replică!

## **Din sală:**

Chiar că este ca la piață!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnule senator, vă rog.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Doamna Anghel, dați-mi voie să vă spun că motivarea votului este o procedură acceptabilă de către președintele de ședință. Nu știu ce cereți dumneavoastră.

Intervin doar pe procedură și mă miră că oameni cu multă, multă experiență în raport cu mine, care sunt un biet senator la primul mandat, nu vin la microfon să explice.

Eu îmi explic votul pozitiv pentru aceste comisii, din care fac parte și distinșii colegi de la Partidul Conservator, deși partidul nu merită intervenția mea nici pe departe. Traseismul politic major pe care l-a efectuat în ultima perioadă n-ar merita intervenția mea elegantă.

Partidul Conservator are dreptul la acest grup, dar nu are dreptul să se numească Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Dacă citim cu atenție scriptele pe baza cărora funcționăm, așa stau lucrurile.

Dânșii – domnule Oprea, îmi cer scuze, vă respect, cum bine știți – nu au cheltuit niciun leu din banul public nejustificat, pentru că au drept să fie grup mixt. Nu pot...

Ascultați-mă până la capăt. Îmi pare rău că sunt nevoit să vă dau o lecție de parlamentarism tocmai dumneavoastră.

Dânșii au voie să fie grup. Nu au voie să se numească Grupul parlamentar al PC. Conform regulamentului acestei Camere superioare, nu au șapte membri votați pe aceeași listă de partid. În schimb, grupul mixt, din care fac parte și pe care îl conduce domnul Pelican, poate exista. Deci să nu invocăm banul public...

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnule senator, era vorba de motivarea votului.

Cred că ați uitat de ce ați venit, nu?

...pentru că ele sunt legal constituite, inclusiv cu colegii de la PC. E motivarea votului. Exact asta am făcut.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Suntem în procedură de vot. Îmi pare rău, domnule senator.

Imediat. Terminăm și, după aceea, vă dau cuvântul.

Vă mulțumesc.

Doamna senator, poftiți, aveți cuvântul.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Stimați colegi,

Cu tot respectul pentru domnul profesor Oprea, dar trebuie să ne uităm la ierarhizarea actelor juridice. Vorbim despre regulament, iar regulamentul beneficiază de 20–30 de decizii ale Curții Constituționale, pe care noi nu le-am luat în calcul și n-am făcut modificările necesare.

Și, atunci, ne ducem pe statut, care este lege organică și este obligatorie, și prevederile regulamentului ar trebui să fie subsumate statutului. Or, în statut nu se face vorbire despre funcționare. Se face vorbire numai despre înființare. În momentul în care, în regulament, tu extinzi sfera de acțiune a articolului respectiv, ai făcut un abuz. Este un principiu de drept elementar. Interpretul n-are voie să schimbe sensul legii organice.

Prin urmare, dacă în statut, la art. 33, se face vorbire despre înființarea unui grup, nu poți tu, prin regulament, să spui, după aceea, că este și funcționare, pentru că ai adăugat.

Dacă domnul profesor vrea, într-adevăr, să se lămurească, n-are decât să facă o cerere sau o plângere către Curtea Constituțională. Ne-a amenințat că va face plângere penală. Mă rog la Dumnezeu s-o facă, pentru că, astfel, eu voi putea să fac plângere împotriva lui pentru denunț calomnios.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Stimați colegi,

V-am anunțat mai devreme că acest subiect îl discutăm luni la Biroul permanent și pe acest subiect, care nu este înscris în ordinea de zi...

Nu, nu, nu. Vreau să vă rog să aveți amabilitatea să vă uitați pe ordinea de zi. Nu există un astfel de punct pe ordinea de zi. Sunt obligat să vă refuz luarea de cuvânt.

Trec la punctul 3 din ordinea de zi, informarea plenului Senatului cu privire la:

1. Respectarea principiilor prevăzute de Protocolul nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona pentru:

– Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind o rețea europeană de servicii de ocupare a forței de muncă, accesul lucrătorilor la serviciile de mobilitate și integrarea în continuare a piețelor forței de muncă – COM(2014) 6 final.

În conformitate...

## Imediat, imediat.

În conformitate cu prevederile punctului 11 alin. (2) din procedura de lucru și mecanismul decizional al Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar în temeiul Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, se aduce la cunoștința plenului Senatului că propunerea nu încalcă principiul subsidiarității sau principiul proporționalității.

Doamna senator Crețu, aveți cuvântul.

## **Doamna Gabriela Crețu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

O intervenție procedurală. Așa cum vedem în ordinea de zi, la acest punct este trecut și Programul Comisiei Europene. Așa cum știm cu toții – sper, și serviciile juridice –, Programul de lucru al Comisiei Europene nu este act legislativ european și nu cade sub incidența Protocolului nr. 2 al Tratatului de la Lisabona. Este programul politic și legislativ al Comisiei, care a fost examinat în comisiile noastre de specialitate. Comisiile de specialitate au selectat propriile priorități, iar, prin informarea pe care trebuie s-o facem astăzi – era preferabilă o hotărâre a Senatului –, ne asumăm aceste priorități ca priorități ale Senatului. Despre asta este vorba, nu este vorba de Protocolul nr. 2.

Doamna senator, nu este în protocol, este numai o informare a plenului cu privire la Programul de lucru. Atât. Da?

Deci a fost schimbată ordinea de zi? Pe ordinea de zi electronică apar două documente ca fiind informări cu privire la neîncălcarea Protocolului nr. 2. Și precizarea mea este că este absurd să vorbim de neîncălcarea Protocolului nr. 2 în cazul Programului de lucru al Comisiei, pentru că Programul de lucru al Comisiei nu este un document legislativ. Ca urmare, nu se examinează sub Protocolul nr. 2 privind subsidiaritatea și proporționalitatea.

Doar dacă dumneavoastră aveți o altă formulă a ordinii de zi și ea este corectă, atunci eu îmi cer iertare, dar ordinea noastră de zi așa arată.

Doamna senator, dacă vreți să mă urmăriți cu atenție. La punctul 3.1. este: Respectarea principiilor prevăzute de Protocolul nr. 2 și m-am referit la propunerea de regulament...

Punctul următor, care este complet separat, este numai informare în legătură cu Programul de lucru al Comisiei Europene.

Mulțumesc, domnule președinte. Înseamnă că s-a făcut o modificare de către Serviciul juridic care n-a ajuns și la noi. Mulțumesc din suflet.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc și eu.

Dați-mi voie să trec la punctul 3.2, și anume: informarea plenului Senatului cu privire la Programul de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2014:

– Comunicare privind Programul Comisiei Europene pentru anul 2014 – COM(2013) 739 final. Este un document pe care-l aveți pe site, așa cum s-a menționat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru afaceri europene pentru prezentarea raportului cu privire la Programul de lucru al Comisiei Europene.

Cine este din partea Comisiei pentru afaceri europene? ## **Doamna Gabriela Crețu**

**:**

Eu!

Dumneavoastră? Microfonul numărul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum deja am precizat anterior, Programul de lucru al Comisiei Europene a fost supus analizei nu doar în Comisia pentru afaceri europene, ci și în toate comisiile de specialitate, atât sub aspectul principalelor obiective pe care și le propun legat de creșterea economică, de finalizarea uniunii bancare, a pieței unice și a agendei digitale, precum și de asigurarea operaționalizării cadrului financiar monetar pentru perioada financiară următoare.

S-au făcut selectările priorităților în fiecare dintre comisiile respective. Ele se găsesc în anexa la raport pe care oricare dintre comisii poate să o verifice.

În principiu, în trecut, se vota o hotărâre. Astăzi este doar o informare. Deci trebuie să luăm act de faptul că, prin informarea de astăzi, devin priorități ale Senatului și ele trebuie transmise și ministerelor, și Guvernului pentru informare.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Într-adevăr, este o simplă informare. Luăm act de acest document.

Vă mulțumesc.

Permiteți-mi să trec la punctul următor.

La punctul 4 din ordinea de zi avem rapoartele asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul al III-lea 2013 și trimestrul al IV-lea 2013, precum și raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției în semestrul al II-lea 2013.

Vă reamintesc că rapoartele comisiei se regăsesc în format electronic pe site.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cercetarea abuzurilor să prezinte rapoartele.

Cine este din partea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor? Domnul Flutur?

Domnule senator Oprea, v-aș ruga...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Este vicepreședintele comisiei, Dumitrescu Florinel.

Am rezolvat.

Domnule senator Dumitrescu, vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în semestrul al II-lea al anului 2013

În perioada 1 iulie–31 decembrie 2013, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a fost sesizată pentru a analiza și soluționa 338 de petiții.

Din cele 338 de petiții analizate, 315 petiții au fost luate în considerare și 23 de petiții au fost clasate.

În 117 cazuri au fost sesizate organele competente pentru analiza și soluționarea problemelor ce fac obiectul petițiilor, iar în 194 de cazuri comisia s-a adresat direct petiționarilor pentru a răspunde la întrebările formulate la solicitările de comunicare a unor informații sau a unui punct de vedere, la cererile de audiere sau de inițiere a unor anchete parlamentare efectuate în cadrul comisiei, de înființare a unor comisii parlamentare de anchetă etc., ori pentru a le prezenta explicații sau îndrumări când soluționarea petițiilor excedează competenței Parlamentului, după caz.

Așa cum relevă anexele II–IV, din cele 117 petiții înaintate altor organe sau structuri, 91 vizează organele administrației publice, 22 vizează organe ale puterii judecătorești și 4 vizează alte comisii permanente sau grupuri parlamentare.

Considerăm că este relevantă o scurtă prezentare generică a problemelor care fac obiectul celor mai numeroase cereri, reclamații, sesizări și propuneri, după cum urmează:

– Cereri privind cercetarea unor pretinse abuzuri ale autorităților publice, reclamații împotriva autorităților administrației publice și judecătorești, sesizări asupra unor presupuse acte de corupție.

În această categorie au fost incluse: petițiile care semnalează presupuse abuzuri ale statului împotriva persoanelor fizice sau juridice, aspecte care țin de încălcarea legalității, în general, cu referire la acte și fapte administrative ale autorităților publice prin care s-au încălcat drepturile sau interesele legitime ale petiționarilor, tăcerea organelor administrației publice și emiterea tardivă a actelor, acte și fapte ale autorității judecătorești, ale membrilor Guvernului, ale altor demnitari, funcționari publici etc.

## Domnule senator,

Eu vă propun următorul lucru, dacă sunteți de acord... Rapoartele se găsesc în mapa fiecărui membru...

Da, domnule președinte.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

...al Senatului. Noi trebuie să fim numai informați. Rapoartele nu se

Da, domnule președinte. Un rezumat făceam.

Ca urmare a demersurilor efectuate de comisie, de cele mai multe ori, autoritățile sesizate răspund că susținerile petiționarilor se dovedesc a fi neîntemeiate.

De asemenea, comisia a analizat, dezbătut și avizat proiectele de lege cu care a fost sesizată și celelalte rezultate sunt în anexele la raport.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Vă propun să intrăm în ordinea de zi cu proiectele de lege. La punctul 5 avem Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Consiliul Europei privind Oficiul Consiliului Europei în domeniul criminalității informatice din București și statutul juridic al acestuia, semnat la București la 15 octombrie 2013.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege, domnul secretar de stat Liviu Stancu, din partea Ministerului Justiției, la microfonul 9.

Vă rog.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Stimate domnule președinte,

## Onorați membri ai Senatului României,

Ne prezentăm în fața Domniilor Voastre cu solicitarea adoptării unui act normativ ce transferă România într-o nouă zonă de interes, aceea de gazdă a unei instituții europene cu activitate în sfera justiției.

Oficiul de la București, având în competență combaterea criminalității informatice, este prima structură tematică a Consiliului Europei în România.

Totodată, Uniunea Europeană și-a manifestat în mod constant interesul de participare la activitatea găzduită la București. Nu în ultimă instanță, oficiul va fi racordat la structurile de resort la nivel mondial, toate acestea configurând aria de cuprindere a activităților ce vor fi gestionate de aici.

Financiar, proiectul beneficiază pentru implementare de 3,5 milioane de euro alocați din noiembrie 2013. Termenul de debut al oficiului era 1 martie 2014.

Ca urmare, rapiditatea cu care vom implementa această structură de justiție va face proba capacității noastre de a răspunde așteptărilor partenerilor în materie la nivel european și chiar la nivel mondial.

Vă mulțumim.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru prezentarea raportului, doamna senator Federovici.

Aveți cuvântul, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și l-a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru afaceri europene a transmis un aviz favorabil.

Membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente, în cadrul ședinței din data de 17 martie 2014.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc.

Sunt întrebări pe care doriți să le adresați inițiatorului? Dacă nu, dau cuvântul reprezentanților fiecărui grup parlamentar.

Nu sunt.

Atunci trecem la votul asupra proiectului de lege. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Domnule senator Tánczos Barna, dacă sunteți gata? Dacă nu...

Vă dau cuvântul mai târziu? După următorul punct? Bine.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România și a Ordonanței Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție sau un drept de ședere în România, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Din partea Ministerului Afacerilor Interne, chestor Irina Alexe.

Microfonul 8.

Vă rog.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiectul de lege se propune aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2014, prin care au fost transpuse în legislația românească ultimele modificări introduse în materia azilului, prin Directiva 2011/95 UE. Astfel, se propun redefinirea conceptului formei de protecție, redefinirea conceptului de beneficiar al protecției internaționale și modificarea conceptului de infracțiune gravă.

De asemenea, se modifică perioada de valabilitate a permiselor de ședere eliberate străinilor beneficiari ai protecției subsidiare, de la un an la doi ani, în conformitate cu prevederile directivei, și sunt introduse acele modificări referitoare la cauzele de excludere pentru a pune de acord legislația națională cu directiva, cât și cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Proiectul de lege este însoțit de un tabel de concordanță și de un tabel comparativ în care sunt explicate toate modificările propuse.

Eu vă mulțumesc pentru dezbaterile din comisie. Vă rog să adoptați proiectul în forma prezentată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici.

Comisia pentru politică externă, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru egalitatea de șanse, Comisia pentru afaceri europene, precum și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de ordonanță de guvern și a avizat favorabil, având anumite observații și propuneri, care au fost însușite de către inițiator.

În cadrul ședinței din data de 18 februarie 2014, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

93 de voturi pentru, două voturi împotrivă, nicio abținere. Modificările au fost aprobate.

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Avem reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat Liviu Stancu, din Ministerul Justiției.

Microfonul 9.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Sunt întrebări pe care doriți să le adresați inițiatorului? Nu sunt. Liderii grupurilor dacă doresc să facă intervenții? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Domnul senator Tánczos Barna, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am dori să facem din partea Grupului parlamentar al UDMR un anunț cu privire la membrii comisiilor nou-înființate.

În primul rând, dorim să anunțăm retragerea domnului senator Klárik László din Comisia pentru regulament și propunerea privind-o pe doamna senator Biró Rozalia în Comisia pentru regulament. Ca membru în Comisia pentru transporturi și energie, senator Tánczos Barna și pentru Comisia pentru mediu, domnul senator Klárik László, în funcția de secretar.

## **Domnul Călin Constantin Anton-Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc.

Vă

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, doamna senator Federovici.

## Domnule președinte,

## Distinși colegi,

În ședința din 18 februarie 2014, Comisia juridică, analizând decizia Curții Constituționale și prevederile legii trimise la promulgare, reține următoarele:

– Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 3 din 15 ianuarie 2014, admite obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 2 și art. II pct. 5 din Legea pentru completarea unor acte normative și constată că aceste dispoziții sunt neconstituționale, în raport cu criticile formulate, și respinge obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 5 și art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative, ca devenită inadmisibilă.

În vederea respectării dispozițiilor constituționale și luând în considerare motivele cuprinse în decizia menționată, legea urmează a fi respinsă de Senat. Un argument în plus pentru soluția respingerii legii este și faptul că membrii Comisiei juridice consideră că orice alte modificări la inițiativa legislativă inițială, privind abrogarea art. 74[1] din Codul penal, ar trebui să facă obiectul unui alt act normativ.

În conformitate cu prevederile alin. (4) al art. 147 din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României.

În consecință, Comisia juridică propune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a legii.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice. Legea urmează a fi dezbătută de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Domnule senator Popa, aveți cuvântul la microfonul central.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

## Domnilor colegi,

Aș vrea să nu uităm un lucru: această lege e lucrată și prelucrată începând din 2011. Ea a ajuns, în sfârșit, la Curtea Constituțională pentru că un număr de deputați ai Grupului parlamentar al PDL au făcut această plângere.

După așa-numita „marțe neagră” să nu uităm un lucru: că unul dintre colegii dumneavoastră a prelucrat această lege și l-ați cadorisit cu funcția de ministru. Să nu uităm un lucru, că apar în această lege niște lucruri de-a dreptul, vă spun după 40 de ani de lucru în justiție, fantasmagorice, ca să folosesc un termen diplomatic.

Gândiți-vă că acolo unde erau prejudicii de până la 500.000 de euro – jumătate de milion – se aplica amendă. Acolo unde era un prejudiciu de până la 100.000 de euro se aplica după această propunere extraordinară a puterii – ce? – o sancțiune administrativă. Cum să aibă omul probleme!

Sancțiune administrativă! Vă rog să mă credeți. Am făcut de la acest microfon apel. V-am rugat: nu susțineți așa ceva, că este imposibil. O să ajungem în anale, o să ajungem iar acolo, la MCV, citați.

Păi, sigur că s-a ajuns la această situație și în raportul din ianuarie apare o mențiune din această cauză. Cine e de vină? Parlamentul.

V-am rugat frumos să fie o lecție.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

La ora 12.30, pentru că este lege organică.

Vă propun să votăm raportul de respingere la ora 12.30, având în vedere că este lege organică.

Trecem la punctul următor, punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea art. 253[1] din Codul penal.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat Liviu Stancu, Ministerul Justiției.

Microfonul numărul 9.

Distinse domnule președinte, Onorat Senat,

La data de 1 februarie 2014, așa cum bine cunoașteți, Codul penal din 1968, la care se referă modificările făcute prin proiectul de lege, a fost abrogat prin intrarea în vigoare a noului Cod penal, Legea nr. 286/2009, motiv pentru care modificările propuse au rămas fără obiect.

Ca urmare, nu susținem acest proiect de lege.

## Domnilor colegi,

Nu putem admite, pentru că vrea cineva să scape de pușcărie sau – eu știu? – să aibă viață ușoară, dacă fură până în jumătate de milion de euro, să ia o amendă, nu putem să facem astfel de enormități juridice. Și totuși s-a întâmplat lucrul acesta. Eu am venit să vă rog...

Din acest punct de vedere, am văzut că în Programul de guvernare, dar și în programul pe care dumneavoastră l-ați trecut prin asumare zilele trecute, ați trecut un lucru foarte important: vă bazați pe opoziție, pe colaborarea cu opoziția. Sunt niște fraze foarte frumoase acolo.

Puneți-le în aplicare, pentru că noi nu putem să vorbim la nesfârșit cu pereții!

Este, vă rog să mă credeți, o pată, o pată pe obrazul acestei instituții, nemaivorbind de Camera Deputaților, care a încasat din plin, ei fiind cei, autorii, de fapt, a... datorită sistemului nostru, unde pot să treacă printr-o anumită formă, dar acolo, la Cameră, se pot modifica lucrurile. Deci ei sunt autorii, de fapt, ai acestei enormități juridice.

Sigur că trebuie respinsă, dar să nu uităm că ea s-a oprit numai din cauza Curții Constituționale și a acelei cereri a celor 50 de deputați de la Grupul parlamentar al PDL. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Sunt alte intervenții?

Liderii grupurilor parlamentare dacă doresc să intervină? Nu sunt.

Atunci declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Vă reamintesc că raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege, ca urmare a Deciziei nr. 3/15.01.2014 a Curții Constituționale, prin care proiectul de lege a fost declarat parțial neconstituțional.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Reprezentantul Comisiei juridice, doamna senator Federovici.

În ședința din 18 februarie 2014, Comisia juridică, analizând decizia Curții Constituționale și prevederile legii trimise la promulgare, reține următoarele:

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 2/15.01.2014, admite obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 5 și art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253[1] din Codul penal și constată că aceste dispoziții sunt neconstituționale în raport cu criticile formulate.

Aceleași mențiuni ca la proiectul anterior.

În vederea respectării dispozițiilor constituționale și luând în considerare motivele cuprinse în decizia menționată, legea urmează a fi respinsă, deoarece a fost declarată neconstituțională în integralitatea ei, având în conținut articol unic.

În consecință, Comisia juridică propune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a legii.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Domnule senator Popa, aveți cuvântul. Microfonul central.

Aproape aceeași situație în două domenii diferite. Tot de „marțea neagră” este vorba.

Dacă în cealaltă prevedere președintele, senatorii și deputații nu mai puteau fi subiectul infracțiunii de mită, pentru că așa era formula găsită de colegii de la Camera Deputaților, aici dispărea conflictul de interese. Dispărea conflictul de interese de sus și până jos, mai ales la consilieri, mai ales la primari, mai ales la consilierii județeni. De sus și până jos, pentru că nu putea fi în conflict de interese decât acel care avea contract de muncă și în fișa postului era notată această chestiune a interdicției, a intra în conflict de interese.

Sigur că toți consilierii nu aveau contracte de muncă. Și mai sunt mulți alții care nu aveau contracte de muncă. Dar revin, stimați colegi, așa s-a votat în Senat. Și am spus-o și atunci... și vă rog să fie într-un fel, nu știu cum să-i zic, ca să nu supăr pe nimeni... așa, românește, se zice învățătură de minte.

Nu putem să trecem atât de ușor peste niște inepții – le spun eu – juridice.

Mulțumesc mult.

A fost așa-numita lege anti-ANI. Așa scrie la MCV.

Vă mulțumesc, domnule senator. Sunt alte intervenții?

Doamna senator Silistru, microfonul 3.

Eu știu că se iau la număr intervențiile în Senatul României, dar cred că colegul nostru uită că noi am respins această inițiativă. Tot ne aduce aminte de „marțea neagră”. Nu știu, după considerentele Domniei Sale.

Eu cred că s-a înțeles perfect. Noi, aici, am dat un vot. Nu discutăm noi, în Senatul României, ce fac colegii noștri la Camera Deputaților.

Eu nu știu de unde atâtea discuții. Cred că trebuie să încetăm, să trecem odată la vot. Este o chestiune cât se poate de clară.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Este organică.

## Sunt alte intervenții?

Încheiem dezbaterile generale și vă reamintesc că raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege, ca urmare a Deciziei nr. 2/15.01.2014 a Curții Constituționale, prin care proiectul de lege a fost declarat neconstituțional în integralitate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Îl voi supune votului la ora 12.30.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Doina Silistru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să-i reamintesc domnului Popa... Nu știu când ne-a spus Domnia Sa despre aceste lucruri, pentru că în mandatul trecut nu era senator când s-a votat această lege. Și această inițiativă legislativă este semnată de foarte mulți, majoritatea Grupului parlamentar al PDL.

Punctul următor, punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996.

Din partea inițiatorului, secretarul de stat de la Ministerul Apărării Naționale, doamna Otilia Sava. Microfonul numărul 8.

## **Doamna Otilia Sava** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Într-adevăr, dumneavoastră greșiți amarnic.

Uitați-vă la textul introdus inițial și o să vedeți ce a ieșit din acel text, conform votului de la Camera Deputaților, dar și de la Senat. Și vă rog, o să vă aduc exact data când – anul acesta, în sesiunea aceasta, anul trecut – s-a votat în Senat și o să vă aduc și intervenția mea de la data respectivă.

Și să știți un lucru: Curtea Constituțională a fost sesizată de 50 de deputați ai Grupului parlamentar al PDL.

Dar era altă inițiativă. Dumneavoastră confundați lucrurile. Inițiativa inițială avea alt text. Dar citiți-l, vă rog.

Domnule senator Coca, vă rog. Microfonul numărul 4.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul proiect de lege se urmărește ca instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și al securității naționale să poată executa, cu personalul și mijloacele proprii în domeniul specific de activitate, lucrările de geodezie, gravimetrie, topografie, fotogrametrie și cartografie, necesare asigurării geografice a Armatei României și a celorlalte structuri ale sistemului național de apărare, pe baza specificațiilor tehnice și standardelor NATO din domeniul geografiei militare.

Totodată, se propune ca instituțiile în cauză să poată executa, cu personalul și mijloacele proprii în domeniul specific de activitate, lucrările de cadastru, conform normelor tehnice ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Având în vedere că toate țările membre NATO au obligația să implementeze standardele NATO, să realizeze și să actualizeze informațiile geografice militare în strictă conformitate cu aceste standarde, vă rugăm să adoptați prezentul proiect de lege așa cum este prezentat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici.

Comisia pentru administrație a avizat favorabil acest proiect de lege.

Consiliul Legislativ a transmis, de asemenea, un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

În ședința din 11 februarie 2014, Comisia juridică a analizat proiectul de lege, în prezența reprezentanților MApN și ai MAI, și a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de admitere, cu un amendament cuprins în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc.

Sunt intervenții din partea senatorilor?

Liderii grupurilor parlamentare dacă doresc să intervină? Dacă nu, trecem la votul asupra proiectului de lege. Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Suntem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003, precum și a altor acte normative. Din partea Guvernului, vă rog.

## **Doamna Cristina Crișu** _– secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține raportul elaborat de Comisia juridică a Senatului.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, doamna senator Federovici.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Guvernul și-a exprimat punctul de vedere, în sensul susținerii raportului Comisiei juridice.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a avizat favorabil, fără amendamente, această propunere legislativă.

În ședința din 25 februarie 2014, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Din partea inițiatorului este cineva? Nu.

Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Din partea grupurilor parlamentare nu sunt intervenții.

Declar încheiate atunci dezbaterile și vă informez că raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

La ora 12.30 o vom supune la vot.

Trecem la punctul următor, punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/2000 a educației fizice și sportului.

Din partea inițiatorilor, dacă este cineva?

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat de la Ministerul Tineretului și Sportului, domnul Cristian Cosmin.

Microfonul numărul 8, aveți cuvântul.

## **Domnul Cristian Cosmin** _– secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă face referire la Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000. Mai precis, la modificarea art. 14, în sensul introducerii unui nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins: „În cadrul aceluiași club pot activa, fără nicio restricție, sportivi amatori și sportivi profesioniști.”

Considerăm că soluția propusă de inițiatorii propunerii legislative, de modificare și completare a Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, nu se justifică, deoarece reglementările actuale, respectiv art. 55 alin. (2) din Regulamentul de punere în aplicare a dispozițiilor Legii nr. 69/2000, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 884/2001, prevăd că, citez: „Sportul profesionist poate fi practicat în cluburi sportive indiferent de forma lor de organizare, cu respectarea prevederilor statutare ale federațiilor sportive naționale în acest domeniu.”

De asemenea, apreciem că sintagma „fără nicio restricție” nu poate fi acceptată, întrucât practicarea sportului profesionist nu se poate face fără respectarea regulamentelor federațiilor sportive naționale și internaționale.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei, doamna senator Andronescu.

Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a analizat cu toată atenția această inițiativă legislativă și găsim propunerea din inițiativă inadecvată cadrului în care se desfășoară activitatea sportivă în cluburi, fie ele bugetate sau private, și inadecvarea o găsim din punctul de vedere al încălcării regulamentelor federațiilor naționale și internaționale.

Ca urmare, prin votul comisiei, vă propunem un vot negativ asupra acestei inițiative legislative.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții din partea senatorilor? Grupurile parlamentare?

Nu sunt.

Atunci declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Votul este deschis.

Trecem la punctul 12, Propunerea legislativă privind organizațiile cooperatiste școlare.

Din partea inițiatorilor, dacă este cineva? Nu.

Dacă din partea inițiatorilor nu este nimeni, invit reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat András Király, din Ministerul Educației Naționale.

Microfonul 9.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Király András György** – _secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne,

## Stimați domni senatori,

Propunerea legislativă vizează crearea cadrului legal privind înființarea, organizarea și funcționarea societăților cooperatiste școlare, precum și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, a art. 22 și a art. 129.

Sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde, potrivit legii, unități de învățământ autorizate să funcționeze... autorizate și apoi acreditate... Organizația cooperatistă școlară, așa cum este descrisă în propunerea legislativă, nu poate fi asimilată unei unități de învățământ furnizoare de educație și, în consecință, nu poate face parte din sistemul național de educație.

Punctul de vedere este nefavorabil.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru învățământ, doamna senator Andronescu.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia, de asemenea, a analizat cu toată atenția și mulțumește doamnelor și domnilor senatori care au avut această inițiativă legislativă, dar considerăm... și vă propunem un raport de respingere. Considerăm că o asemenea inițiativă legislativă este de natură să deturneze ușor școala de la obiectivele ei majoritare, sigur, referindu-ne la școala preuniversitară.

În ceea ce privește învățământul universitar, autonomia universităților dă dreptul să înființeze inclusiv asemenea structuri cooperatiste.

De aceea, prin votul majorității, vă propunem astăzi un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Doamna senator Crețu. Microfonul numărul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această lege este, din păcate, un exemplu tipic de cum o idee minunată poate să se piardă pe parcurs, atunci când trebuie să fie pusă în practică. O să mă ierte colegii mei, au contribuit cei care au propus legea și, într-o anumită măsură, și cei care au respins-o. Repet, din păcate. Pentru că profesorii din această sală știu prea bine că educația cooperatistă este un curent în pedagogie vechi de 200 de ani și care, cu anumite specificități, se aplică la nivel național în țări precum Franța, precum Marea Britanie, precum Statele Unite și Țările Nordice. Ea urmărește să creeze solidaritate, să dezvolte spiritul democratic – căci într-o cooperativă e un om, un vot, nu un leu, un vot – și, bineînțeles, să formeze și atitudini practice.

Respingerea de principiu este echivalentă cu a accepta într-un fel, în subsidiar, că învățământul înseamnă doar cunoștințe, nu și valori, comportamente, atitudini și că învățatul se face doar din cărți, nu și din cărți și activitate.

Dar cei care au respins legea au dreptate, pentru că, dacă ne uităm în textul legii, e un fel de struțo-cămilă – mă iertați! – în care membrul cooperator este salariat part-time, ceea ce este absurd. Asta dovedește că nu știm ce este economia socială și n-ar fi de mirare că nu există economie socială în România decât prea puțin, dar nu știm nici ceea ce este salariat, ceea ce e grav în capitalism.

De aceea, cred că această idee ar trebui reluată într-o altă lege și sper ca atât comisia, cât și colegii care s-au implicat în primul proiect să fie dispuși să facă o lege care, într-adevăr, să transpună principiul cooperatist, și nu să facă o întreprindere de exploatare a copiilor.

Mulțumesc din suflet.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Sunt alte intervenții?

Din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Atunci declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Votul este deschis.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 5 din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ.

Din partea inițiatorilor este cineva? Nu.

Din partea Ministerului Educației Naționale, domnule secretar de stat Király András, aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Proiectul de act normativ vizează modificarea art. 5 din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ, în sensul introducerii obligativității portului uniformelor școlare în unitățile de învățământ preuniversitar de stat și particular.

În conformitate cu prevederile art. 80 din Legea educației naționale, în învățământul preuniversitar toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentanților, beneficiarilor primari, respectiv ai Consiliului Național al Elevilor sau ai altor asociații reprezentative.

Din acest motiv, considerăm că propunerea legislativă nu poate fi asimilată în forma prezentată. Deci punctul de vedere este nefavorabil.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru învățământ, doamna senator Andronescu.

Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a analizat această propunere legislativă și sigur că a ținut seama de existența unei legi care acum este în vigoare, Legea nr. 35/2007, și care stabilește cadrul în care o școală poate decide autonom uniforma, purtarea uniformei școlare și, fără îndoială, tipul de uniformă pe care îl alege școala respectivă.

Inițiativa legislativă vine cu introducerea obligativității purtării uniformei școlare, pe de o parte, și, pe de altă parte, pentru cei care nu pot să suporte costurile unei uniforme școlare școala trebuie să..., prin bugetul ministerului, să acorde resursele necesare.

Întrucât inițiativa nu are o susținere financiară, nu arată care sunt resursele din care se pot susține aceste cheltuieli, pe de o parte, și, pe de altă parte, din considerentul că autonomia școlară trebuie să crească, și instituția numită școală trebuie să decidă, și nu noi, prin lege.

Comisia vă propune, prin votul majorității, un raport de respingere.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții din partea senatorilor? Domnul senator Niță. Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte.

Chiar dacă nu votez favorabil la această inițiativă legislativă, doresc să felicit inițiatorii că s-au gândit la siguranța copiilor noștri și cu toții trebuie să ne gândim la acest lucru.

Cred că mai repede ar rezolva această problemă, a siguranței copiilor noștri, Executivul și trebuie să se implice mult mai mult în acest sens, ca părinții să stea liniștiți acasă când copiii merg la școală.

Este adevărat, nu costumația crește gradul de siguranță a copiilor, dar cu toții trebuie să ne gândim în toate sensurile, să facem ce trebuie să crească siguranța copiilor noștri. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Doamna senator Andronescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-l informez pe domnul senator de faptul că Legea nr. 35/2007 stabilește o serie întreagă de responsabilități pentru a crește siguranța școlară și că doar uniforma școlară nu aduce un plus. Obligativitatea uniformei școlare considerăm că nu aduce un plus față de legea deja în vigoare din 2007.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Oprea, vă rog.

De fapt, părinții ar fi mai în siguranță din punct de vedere pecuniar, fiindcă prin această propunere se duce în curtea Guvernului grija să-i dea o uniformă. Cred că niciun părinte nu s-ar supăra să primească o uniformă sub formă de gratuitate. Și, atunci, nesiguranța este de la Guvern... și doamna ministru a spus clar – nu s-a prezentat fișa financiară, altfel era avantaj primire.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc. Alte intervenții, dacă sunt?

Nu mai sunt alte intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Votul este deschis.

Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind îmbunătățirea structurii rezervelor internaționale ale României.

Din partea inițiatorilor nu este nimeni.

Din partea Guvernului, dau cuvântul domnului secretar de stat Adrian Volintiru, Ministerul Economiei.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem avize negative trimise de Consiliul Legislativ, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia economică, industrii și servicii.

De asemenea, și Banca Națională a transmis un aviz negativ.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele și au hotărât, cu 4 voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, să adopte raport de respingere.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții din partea senatorilor? Da.

Din partea grupurilor? Domnul senator Oprea. Microfonul central.

Îmi pare rău că lipsește inițiatorul, domnul senator Ghișe. Așteptam să vină cu soluția magică, 2 miliarde de euro nu sunt de colea, și aveam senzația că are și propunerea la o astfel de inițiativă, de unde îi scoate și cum să cumpărăm mai mult aur. Deci dumnealui, care este un veșnic căutător de aur pentru mai binele țării, are susținerea noastră, chiar dacă celelalte puncte de vedere nu-i erau favorabile.

Mulțumesc. Alte intervenții dacă sunt? Domnul senator Motoc. Microfonul 2.

## **Domnul Adrian Constantin Volintiru** _– secretar de stat_

_în Ministerul Economiei_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea îmbunătățirii structurii rezervelor internaționale ale României, prin achiziționarea de către Banca Națională a României a aurului furnizat de către Compania Națională „Minvest”, autorizând în acest scop Banca Națională să utilizeze din rezerva valutară a României suma de 2 miliarde de euro.

În același timp, se prevede reorganizarea Companiei „Minvest” – SA într-o regie națională, care să valorifice în condiții de rentabilitate toate resursele.

Conform prevederilor art. 123 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, referitor la interzicerea finanțării monetare, și prevederilor art. 7 alin. (2) și art. 30 alin. (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, Guvernul propune respingerea acestui act normativ.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, domnul senator Nicula.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Colegul Ghișe s-a gândit – eu cred foarte bine – ca din rezerva internațională monetară a României să se transforme 2 miliarde de euro în aur, considerată cea mai sigură rezervă, de-a lungul timpului, la nivel internațional. Eu cred că nu este deloc un lucru rău să facem acest demers, pentru că, așa cum ne-a prezentat și inițiatorul, la momentul acesta, mai puțin de 10% din rezervele internaționale ale României sunt acoperite în aur, comparativ cu ceea ce au alte state din Europa, care depășesc de multe ori 60–70%.

Eu cred că nu ar fi deloc o greșeală să mergem pe această linie și să transformăm, nu să facem altceva, o parte a rezervei valutare din monedă internațională convertibilă în aur.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Alte intervenții, dacă mai sunt...

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

La ora 12.30 am să vă invit la vot.

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 571 din 22 decembrie 2003, Codul fiscal.

Din partea inițiatorilor, domnul deputat Bode. Microfonul 6.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Lucian Nicolae Bode** _– deputat_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Lucian Bode mă numesc. Sunt deputat de Sălaj și vin în fața dumneavoastră în calitate de inițiator al acestui proiect legislativ extrem de important pentru producătorii de băuturi tradiționale românești din toată țara, dar în special din zona Ardealului.

După cum știți, începând cu 1 septembrie 2013, printr-o ordonanță de urgență, s-a modificat Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. S-a modificat în sensul că acciza pe care producătorii de băuturi tradiționale românești sunt obligați să o plătească la o cantitate de peste 200 de litri de alcool la 50 de grade este una extrem-extrem de mare, și anume 22 de lei pe litru de băutură tradițională, în condițiile în care, știți foarte bine, prețul la care se vinde această băutură tradițională este undeva la 20 de lei.

Ce s-a întâmplat? La ce a condus această inițiativă? Doar 1% din ceea ce se produce – din cele peste 130 de milioane de litri de țuică – în România, în acest moment, este accizat.

Vin în fața dumneavoastră cu o propunere în scopul îmbunătățirii colectării la bugetul de stat și aducerii în zona accizării a unei cantități importante de băutură tradițională românească.

Astfel, sunt patru modificări pe care doresc să le susțin și vă rog să le votați. În primul rând, definesc băutura tradițională românească așa cum a fost ea definită prin ordinul comun al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. De asemenea, stabilesc gradul și nivelul de accizare pentru aceste băuturi tradiționale românești. Iar, nu în ultimul rând, tot prin această inițiativă legislativă, la art. 4 stabilim cum anume vor fi impozitate persoanele fizice autorizate, persoanele juridice, societățile comerciale de tip SRL sau SA care vor desfășura o activitate de colectare, procesare, îmbuteliere și vânzare de produse tradiționale românești.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, Dan Manolescu.

Microfonul 9.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Regimul actual al accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice prevăzut în legislația națională, titlul 7 – Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, reprezintă transpunerea prevederilor directivelor Uniunii Europene în domeniu, care sunt obligatorii pentru toate statele membre. În ceea ce privește băuturile tradiționale, acestea se încadrează în grupa alcool etilic, potrivit definițiilor prevăzute în legislația Uniunii Europene în domeniu.

De asemenea, menționăm că directivele stabilesc atât sfera de aplicare și principiile de impozitare, regimul de producție, deținere, circulație și control, cât și nivelurile minime de impozitare.

În ceea ce privește nivelul accizelor pentru băuturile tradiționale din România, menționăm că, în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, țara noastră a obținut o derogare de la nivelul accizei standard, în sensul că pentru țuica și rachiurile din fructe, inclusiv pentru palincă, realizate în gospodăriile individuale pentru consumul propriu se aplică o acciză redusă cu 50% din cota națională, în limita unei cantități echivalente cu cel mult 50 de litri de produs pentru fiecare gospodărie individuală pe an, cu o concentrație de 100% în volum. Pentru cantitatea de 50 de litri de produs destinată consumului propriu al unei gospodării individuale, nivelul accizei datorate reprezintă 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic.

Această derogare obținută de România și prevăzută în Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria și României la Uniunea Europeană este preluată în Codul fiscal, art. 206[14] .

Pe cale de consecință, menționăm că exceptarea de la plata accizelor pentru cantități de cel mult 100 de litri de produse tradiționale cu concentrație de 100% în volum, realizate în gospodării individuale și destinate consumului propriu ar determina declanșarea acțiunii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor ce-i revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, domnul senator Nicula.

Microfonul 7.

## **Domnul Vasile Cosmin Nicula:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Noi nu avem încredere în promisiunile reprezentanților Partidului Democrat Liberal și, ca atare, în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, am analizat această inițiativă legislativă și, cu 7 voturi pentru și 3 împotrivă, am adoptat raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Sunt înscrieri la cuvânt din partea senatorilor care doresc să adreseze întrebări inițiatorului sau Guvernului? Domnul senator Mărinică.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Suntem obișnuiți să ni se spună de către Ministerul Finanțelor „nu avem”. Suntem la fel de obișnuiți să ni se spună „mai dați-ne” de către cei de la Ministerul Finanțelor.

În ultimele două săptămâni, la Comisia pentru buget au venit proiecte bune și foarte bune cu privire la amendarea Codului fiscal de la toate partidele și care, din păcate, au fost respinse doar pe ideea că Guvernul „nu susține”.

Eu cred că avem un proiect legislativ care îndeplinește toate condițiile pentru a fi admis, cu eforturi minime din partea Ministerului Finanțelor, având în vedere că, în momentul de față, cum a spus colegul nostru, inițiatorul, doar 1% din producție este fiscalizat, diferența este clar că rămâne... sau scapă fiscalizării. Iar eu cred că, în măsura în care am da posibilitatea producătorilor să scutească o parte din producție, atunci ar fi suficient de disponibili, ca să spun așa, să-și plătească acciza pe diferența de producție sau, pentru cei care fac o producție peste o anumită gradație, să admită această plată voluntară a accizei. Cred că, cu puțină inteligență, Ministerul Finanțelor poate să relaxeze măsurile fiscale și atunci va vedea că are și suficiente sume de încasat.

Aduc aminte TVA-ul la pâine, pe care actualul Guvernul a modificat-o sau a modificat taxa pe valoarea adăugată, iar în perioada următoare așteptăm să vedem o evaluare a încasărilor la TVA-ul pe pâine. Și cred că atunci putem să comparăm lucrurile în fapt concret: când avem o fiscalitate ridicată, care sunt încasările; când avem o fiscalitate scăzută, care sunt încasările. Doar pe principiul să nu dăm niciun leu din mână pentru a avea ce cheltui, cred că greșim sau greșește Ministerul Finanțelor și eu vă cer ca astăzi să nu greșim și să dăm un vot favorabil acestui proiect.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sunt rare ocaziile în care am același punct de vedere cu Partidul Democrat Liberal, dar nu întâmplător. Când eram la conducerea ministerului, în 2009, și negociam, sigur, aceeași problemă – o știm cu toții, în partea Ardealului, dar nu numai, Banat și peste tot –, când mergeam în teritoriu, ni se punea această problemă, acciza.

Am negociat și la Uniunea Europeană. Austria a obținut mai mult. Grecia a obținut mai mult pentru uzo, pentru băuturi tradiționale, noi nu am reușit și, dacă citiți, Guvernul explică foarte bine și de ce.

Acum, sigur, iar mi se pare demagogic punctul de vedere al PDL-ului, când împreună am fost, în același Guvern, și am încercat să facem ceva, și atunci punctul de vedere al Guvernului era negativ, chiar dacă venea inițiativa din partea unui minister care se afla la guvernare. Acum, să vii și să întrebi de ce nu se face, cum nu se face... pe același sistem pe care tot îl criticăm aici...

Sigur, unii dintre dumneavoastră nu ați fost atunci, nu știți, dar neștiința nu e o scuză, poate vă documentați... Toți dorim lucrul acesta, nu avem cum să-l facem acum. Nu are rost

să ne tot întoarcem spre Guvern și să-i cerem ceea ce nu poate să facă. E o directivă europeană, s-a încercat, s-au epuizat toate formulele de discuție, ca să nu spun de intervenție la Uniunea Europeană, nu s-a putut obține pentru palincă și băuturile tradiționale românești această aprobare.

În rest, putem să vorbim. E bună inițiativa. Sunt de acord cu dumneavoastră. Și eu am făcut-o la vremea respectivă. Am susținut-o, dar nu se poate. Și cu ce să venim acum, dacă, atunci când am avut noi puterea, nu am putut să o facem? Ce să cerem acum? Doar așa, dacă vorbim de dragul de a ne afla în treabă.

Vă mulțumesc. Domnul senator Vegh. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur că nu mă aflu printre inițiatori, deși provin din județul Sălaj, de unde vine și domnul deputat, și am avut nenumărate discuții cu micii producători. Apreciez că este o inițiativă bună și cred că ar trebui să găsim o soluție, chiar dacă înțeleg conjunctura în care ne aflăm, că nu ne lasă Uniunea Europeană, dar cred că ar fi o soluție mult mai bună să încasăm de la mai mulți mai puțin decât de la mai puțini cei 5 euro pe litrul de țuică, care depășesc, practic, valoarea reală a unui litru de țuică în momentul de față.

Apreciez foarte mult... Eu, personal, o să mă mai gândesc cum o să votez.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Anghel.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Râde PDL-ul. Va plânge după ce vorbesc, ca de obicei.

Spre fericirea, nu spre nefericirea românilor!

## Stimați domni,

Îmi place că sunteți lup moralist îmbrăcat în haină de oaie și spuneți că nu doriți nimic. Păi, domnilor, cine a făcut praf sistemul fiscal în țara asta? Cine a făcut praf toate domeniile? Ne chinuim de un an și jumătate să scoatem la lumină fie Codul muncii, fie Legea învățământului, fie pensiile militare, fie... Deci nu este un domeniu în care să nu vă fi băgat dumneavoastră nasul și să nu fi făcut praf și pulbere totul. Acum veniți și spuneți că nu e bine.

Eu, din punctul meu de vedere, n-am nimic împotriva legii, pentru că nu mi se pare normal să pui acciză pe palinca omului de acasă. Poate să-și facă și 20, și 30 de litri, să și-o folosească la o nuntă, la un botez, dar discutăm de faptul că ați spus că Ministerul Finanțelor nu are decât mână de luat, n-are de dat. Dar dumneavoastră cum ați fost, domnilor? Că ați luat cu zece mâini! Și sufletul românilor mai aveați un pic și îl luați!

Domnul senator Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Vă mulțumesc. Onorat Senat,

Nu știu dacă este o întâmplare sau nu că tocmai niște distinși colegi de la PDL, foști colegi cu..., au avut această inițiativă legislativă. O fi, n-o fi întâmplător, nu știu. O fi înainte sau după „la revedere”, iar nu știu.

Mai glumim un pic, ne mai descrețim frunțile, că prea... Cred că suntem prea încordați.

Deci nu știu dacă este o întâmplare sau nu, acești distinși colegi au fost colegi de partid cu domnul președinte Băsescu, dar, dacă noi vom vota – și vom vota această propunere, deci vom vota împotriva raportului – acum, nu înseamnă că suntem aliați cu domnul Băsescu, să fie foarte limpede.

În ceea ce vă privește, dacă și dumneavoastră ați avut această inițiativă legislativă, care este bună, chestiunea că Guvernul „nu poate”, că ministerul „nu poate”... Sunt mai mult sau mai puțin niște scuze. Și cine se scuză se acuză.

Părerea mea este că inițiativa este una bună, noi o vom vota, indiferent de aserțiunile și de asemănările pe care le-am făcut.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Oprea.

Urmând tenta dată de domnul senator Hașotti, m-am dus în timp, la Neagoe Basarab...

Aaaaa! Aoleu!

Cam aproape.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

...care, din îndemnurile lui către fiul Teodosie, îi spunea...

Da, ascultați: dacă, fiule, omul numai la necaz spune adevărul, la petreceri dă-i cât vrea și este al doilea motiv să spună adevărul.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc.

Domnule senator, mai aveți ceva esențial?

Vă rog, domnul senator Dincă.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

La un număr important de proiecte pe care domnul Hașotti le-a considerat că sunt bune, dar, din păcate, situația economică nu permite să le adoptăm, a venit cu aceeași morală: pentru că voi ați greșit, noi nu facem. Pentru că noi

am greșit, dumneavoastră trebuie să reparați! Omul inteligent învață din greșelile altuia, nu din greșelile lui.

Legat de domnul Hașotti, pe care îl apreciez, îi mulțumesc că susține acest proiect legislativ, dar, în același timp, nu pot să nu constat că, ori de câte ori nu mai sunt argumente, apelează – așa cum am apreciat eu –, de fiecare dată, și la bășcălii.

Eu cred că nu e vorba de niciun președinte aici, nu este vorba... Eu sunt unul dintre cei care sunt în PDL astăzi și sunt unul dintre cei care susțin acest proiect și, în același timp, cred că trebuie să vorbim de proiecte de lege. Dacă avem ceva cu o anumită persoană, inclusiv din Parlament, putem s-o rezolvăm în afara acestei săli.

Îi mulțumesc doamnei senator Anghel, care înțeleg că nu vrea să scadă fiscalitatea, ci să crească. Vă mulțumesc.

Eram convins. Aveți dreptul la replică. De-abia așteptam. Vă rog, doamna senator.

Domnul senator a înțeles greșit, ca de obicei. Am spus că sunt de acord cu această propunere, că nu mi se pare normal să fiscalizăm băutura omului, pe care și-o face singur în casă – decât să cumpere mizerii de la magazin, mai bine își face el un lucru bun în casă –, dar asta nu scuză dezastrul lăsat de domnii!

Și am spus-o tot timpul: când o inițiativă legislativă mi se pare corectă, o voi vota, indiferent ce partid a propus-o. Prin urmare, va avea votul meu.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc.

Reprezentantul Guvernului sau comisia doresc să răspundă la întrebările formulate sau la punctele de vedere? Nu.

Vă mulțumesc. Declar dezbaterile...

Domnul senator Marin Nicolae.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Ați vorbit din partea grupului patru inși.

## **Domnul Nicolae Marin:**

Domnule președinte,

Constat că colegii de la PDL încearcă, printr-o diversiune permanentă, să acopere toate răutățile și toate nedreptățile făcute românilor. Au uitat atunci când nu au avut curaj să vină să le spună românilor despre măsurile pe care le vor lua, s-au ascuns sub fusta domnului Traian Băsescu, l-au împins la înaintare...

Iar acum, cu această demagogie cu alcoolul, încearcă să-și spele păcatele.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Pașcan, microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Eu vă rog să încercăm să lăsăm doza de emoțional la o parte și să judecăm pragmatic. Pozițiile exprimate până acum la nivel de lideri sunt pozitive, susțin propunerea legislativă.

Ceea ce constituie o piedică în adoptarea sa este, în mod clar, poziția exprimată de Guvern, prin raportare la acea directivă a Uniunii Europene. Or, eu cred că aici trebuie să ne privim interesul național îndeaproape și să vedem că, dacă reușesc grecii cu băutura lor să obțină acest lucru, dacă bulgarii – și am mai spus de la acest microfon, am invocat exemplul lor, legat de terenurile agricole – încalcă o directivă a Uniunii Europene, susținându-și un interes național, cred că, la rândul nostru, putem fi pragmatici și să ne impunem acest punct de vedere cât timp grupurile convin, la nivel de lideri, că este de susținut.

Prin urmare, nu văd care ar fi impedimentul, în afara unor rațiuni pur politicianiste sau a unor contre politice, să se voteze împotriva acestei inițiative.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Și eu vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere.

Votul este deschis.

Rezultatul votului: 53 de voturi pentru, 62 de voturi împotrivă, 10 abțineri.

Se supune la vot propunerea legislativă.

Votul este deschis.

Stimați colegi, am să revin la ordinea de zi cu proiectele legislative cu caracter organic.

Primul proiect pe care îl

Următorul, la punctul 8, Proiectul de lege pentru modificarea art. 253[1] din Codul penal.

Vă reamintesc, raportul comisiei este de respingere, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 2 din 15.01.2014, prin care proiectul de lege a fost declarat neconstituțional în integralitate.

- Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice,

- iar Senatul este prima Cameră sesizată.

-

- Raportul de respingere a proiectului de lege.

Rezultatul votului: 131 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere.

Raportul de respingere a fost adoptat, deci proiectul de lege este respins.

Vă mulțumesc.

Punctul 10, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003, precum și a altor acte normative.

Raportul comisiei este de respingere.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

- Se supune la vot raportul de respingere. Votul este deschis.

-

Următorul este la punctul 14, Propunerea legislativă privind îmbunătățirea structurii rezervelor internaționale ale României.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere. Votul este deschis.

-

S-a adoptat raportul de respingere, prin urmare propunerea legislativă este respinsă.

Revenim la ordinea de zi.

Suntem la punctul 16, Propunerea legislativă pentru completarea art. 284 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Bumbu. Microfonul 6.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Cu toții vedem în Delta Dunării, mai precis în Rezervația Biosferei Delta Dunării, vedem un paradis biologic sau, eventual, un paradis turistic. Dar, de regulă, facem abstracție de locuitorii din deltă, care nu sunt foarte mulți, cei din rezervație, mai puțin de 15 mii de locuitori, și care, din punctul de vedere al impozitării veniturilor agricole, sunt tratați la fel ca și cei, de exemplu, din Banat. Prin această propunere solicităm să reconsiderăm situația acestora, să ținem cont că ei, practic, trăiesc ca în Evul Mediu, nu beneficiază de nicio „binefacere” a civilizației și, ca atare, nu pot să aibă aceleași obligații.

Am propus ca impozitul pe veniturile agricole să fie redus cu 50%. Desigur că în acest exercițiu financiar, în bugetul pe 2014, se invocă imposibilitatea modificării, cu toate că nu facem decât să înregistrăm arierate și nerealizarea înregistrării unor venituri, dar măcar o adoptăm, cu permisiunea dumneavoastră, ca în exercițiul bugetar 2015 să fie redus acest impozit cu 50%.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului secretar de stat din partea Ministerului Finanțelor, Dan Manolescu.

Aveți cuvântul. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă propune modificarea art. 284 din titlul IX – Impozite și taxe locale din Codul fiscal, care se referă la facilități pentru persoane fizice la impozite și taxe locale.

Impozitul pe veniturile agricole este un impozit reglementat în titlul III din Codul fiscal, și anume la „Impozitul pe venitul persoanelor fizice”, acesta nefiind un impozit local. Prin urmare, din punct de vedere tehnic, propunerea nu poate fi susținută, întrucât obiectul de reglementare al propunerii este în altă zonă a Codului fiscal.

Din punctul de vedere al efectelor, menționez că, începând cu anul 2014, prevederile legale stabilesc dreptul și obligația autorităților locale la nivel regional, ale unităților mandatate de Ministerul Agriculturii, ca, în colaborare cu unitățile ANAF teritoriale, să stabilească la nivel județean aceste norme de venit.

Prin urmare, pentru anumite zone din țară unde, să spunem, productivitatea în domeniul agricol este redusă, poată fi ajustată norma de impozit pe venit.

Prin urmare, Ministerul Finanțelor și Guvernul nu susțin propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Comisiei de buget, finanțe, domnul senator Nicula.

## Domnule președinte,

Avem avize negative din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. De asemenea, din partea Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această inițiativă legislativă.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe au analizat inițiativa legislativă și avizele primite și au hotărât, cu 10 voturi pentru, să adopte raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții din partea senatorilor? Domnule senator Motoc, vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca reprezentant al locuitorilor Deltei Dunării aici, în Parlament, nu pot decât să salut orice facilitate fiscală care li se adresează. Aceasta cu atât mai mult cu cât numărul de locuitori ai acestui spațiu geografic a scăzut de la an la an, ajungând la un număr aproape insignifiant în raport cu suprafața pe care ei trăiesc.

În același timp, ținând seama de faptul că acești oameni nu beneficiază de niște utilități publice la un nivel rezonabil în comparație cu ceea ce li se oferă altor cetățeni ai statului român și ținând seama, de asemenea, de faptul că trăiesc într-o zonă periferică, marginalizată, care poate fi asimilată cu una insulară, eu cred că asemenea facilități trebuie să fie acceptate.

Trecând peste modul în care a fost încadrată în Codul fiscal această încercare de facilitate fiscală în propunerea legislativă, eu o consider una care va fi bine primită de cetățenii din Delta Dunării.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Sunt alte intervenții? Domnul senator Ungureanu. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nimic de zis, propunerea este interesantă și, într-un fel, bine-venită. Dar ar fi fost de preferat ca asemenea facilități fiscale să fie extinse la nivelul tuturor polilor de sărăcie din România, nu doar pentru un exemplu, în speță, zona Deltei Dunării. Sunt și alte regiuni din România care ar merita incluse într-un desen al facilității fiscale, extinsă ca excepție la nivelul acestor regiuni.

Al doilea lucru. Este de preferat să se facă distincție în corpul inițiativei între locuirile tradiționale, comunitățile tradiționale din Delta Dunării, care sunt, într-adevăr, sărace, și locuirile noi. Delta Dunării este plină de vile construite în zone foarte turistice. Dacă și acolo aplicăm facilitățile fiscale, nediscriminând între locuirile tradiționale și locuirile noi, nu facem altceva decât să împânzim zona cu toate clădirile posibile și imposibile.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții, dacă sunt, din partea grupurilor parlamentare?

Domnul senator Bumbu, inițiator.

Numai o precizare. În text este precizat clar că este în spațiul Rezervației Biosferei Delta Dunării, unde sunt restricții și de construcții, inclusiv de vile și altceva. Și nu este o reducere decât a impozitului pe veniturile agricole, nu un paradis fiscal, să... ceea ce au înțeles alții.

Vă mulțumesc pentru precizare. Domnul senator Ungureanu. Microfonul 2.

Doresc și eu să-i mulțumesc pentru precizare domnului senator. Cred că era nevoie ca acest lucru să fie făcut în felul acesta.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Dacă sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Vă mulțumesc.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Inițiatorul nu o să mai ia cuvântul pentru că v-am prezentat proiectul de lege într-o ședință anterioară.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat din partea Departamentului pentru Energie, Mihai Albulescu.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Mihai Adrian Albulescu** _– secretar de stat_

_la Departamentul pentru Energie_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 21 din Legea nr. 220/2008.

Guvernul este de acord cu... susține adoptarea acestei propuneri legislative, cu amendamentul propus la comisie. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei economice, dau cuvântul domnului senator Iliescu.

Aveți cuvântul. Microfonul 5.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, în prezența inițiatorului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa la raport.

Prin amendamentele admise, au preluat și reformulat o parte din observațiile cuprinse în avize și în punctul de vedere al Guvernului.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au transmis aviz favorabil, cu amendamente.

Guvernul susține inițiativa legislativă sub rezerva însușirii propunerilor formulate în punctul său de vedere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul suplimentar de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Sunt intervenții pe marginea propunerii legislative, din partea senatorilor, a grupurilor parlamentare?

Dacă nu sunt, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Numai o clipă. Nu vă ridicați! Mai am un mic punct pe care doresc să vi-l aduc la cunoștință.

Cu 94 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Permiteți-mi, în nume personal, să vă mulțumesc. Stimați colegi,

Din partea Direcției generale legislative, doresc să vă prezint o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru ratificarea Tratatului privind comerțul cu arme, adoptat la New York la 2 aprilie 2013 și semnat de România la New York la 3 iunie 2013 – procedură de urgență;

– Lege privind ratificarea Acordului pentru facilitarea de împrumut de tip preventiv dintre Uniunea Europeană, în calitate de Împrumutător, și România, în calitate de Împrumutat, și Banca Națională a României, în valoare de maximum 2 miliarde de euro, semnat la București la 5 noiembrie 2013 și la Luxemburg la 19 noiembrie 2013, și a Memorandumului de înțelegere dintre Uniunea Europeană și România, semnat la București la 5 noiembrie 2013 și la Bruxelles la 6 noiembrie 2013 – procedură de urgență;

– Lege pentru ratificarea Acordului intern dintre reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014–2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP–UE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, semnat la Bruxelles la 24 iunie 2013;

– Lege pentru aderarea României la Protocolul din 2002 la Convenția de la Atena din 1974 privind transportul pe mare al pasagerilor și al bagajelor lor, adoptat la Londra la 1 noiembrie 2002;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|648593]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 31/26.III.2014 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei