Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor senatori, bună dimineața!

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 1 aprilie 2014.

Vom începe sesiunea de declarații politice ținând cont de timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice, care este de 90 de minute, alocate astfel:

- pentru Grupul parlamentar al PSD – 41 de minute;

- pentru Grupul parlamentar al PNL – 27 de minute;

- pentru Grupul parlamentar al PDL – 11 minute;

- pentru Grupul parlamentar al PC – 4 minute;

- pentru Grupul parlamentar al UDMR – 4 minute;

- senatori fără apartenență la grupuri parlamentare –

- 3 minute.

Dăm cuvântul domnului senator Frătean Petru și îl rugăm pe domnul senator Bujor Marcel să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Declarația politică de astăzi se intitulează „Avem un răspuns la solicitarea «Bani pentru localități, bani pentru oameni!» – finanțările în cadrul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2013”.

Nevoia de finanțări la nivel local este o temă importantă la care am mai făcut referiri, solicitând bani pentru localități, bani pentru oameni. Vreau să remarc cu satisfacție că încep să vină acești bani.

Mai precis, vorbesc despre alocările financiare în cadrul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2013, care aduce, sub autoritatea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, o coordonare și implementare unitară a Programului național de dezvoltare locală, practic, suma programelor de dezvoltare la nivel local.

Guvernul Victor Ponta, prin ministerul condus de vicepremierul Liviu Dragnea, oferă prin acest act normativ viziunea integratoare și cadrul unei abordări corecte, îndreptând nedreptățile pe care le-am moștenit de la guvernarea Boc și în acest domeniu.

Una dintre aceste nedreptăți se referă la faptul că nu a existat o prioritizare a investițiilor. Din păcate, sunt nenumărate situații în care s-au finanțat fântâni arteziene, parcuri futuriste sau bazine olimpice în localități în care oamenii umblă prin noroi până la gleznă sau își cară apa cu gălețile. Finanțarea conform acestei Ordonanțe de urgență a Guvernului nr. 28/2013 aduce în satele noastre, în primul rând, drumuri, apă, canalizare, școli și grădinițe, dispensare și locuri de muncă. Acestea sunt prioritățile corecte.

O altă problemă care trebuia rezolvată este legată de vechea abordare haotică a acestei teme atât de importante și știm bine cum, pe vremea portocaliilor, diverse ministere și autorități, după bunul-plac al conducătorilor acestora, au deschis diverse programe de finanțare cu dedicație pentru primarii lor, generând discrepanțe uriașe la nivel local și pedepsind comunități întregi prin privarea de resurse, doar pentru că liderii lor nu erau băsiști. Nu vrem să continuăm în baza acestui principiu și nu putem fi acuzați în niciun fel de alocarea banilor pe criterii politice, mai ales pentru faptul că principalii beneficiari în ceea ce privește plata arieratelor sunt tot aceia care au avut bani să înceapă proiecte. Vrem însă ca astfel să vindecăm o veche meteahnă: multe lucruri începute și neterminate.

În egală măsură, trebuie să recunoaștem că localitățile cele mai vitregite au fost cele conduse de primari PSD, cei care au dus cu verticalitate anii grei ai opoziției. Acum, trebuie să ne aplecăm atenția și asupra acestor comunități. Sunt multe localități în această situație și în județul Mureș. Este o listă lungă și ar merita să mă refer la fiecare în parte. Chiar dacă nu le nominalizez pe toate acum și aici, voi continua să le susțin pe fiecare în parte și să mă zbat până când proiectele lor vor prinde viață.

Mulțumesc.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Bujor Marcel, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Ehegartner Petru, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Astăzi, 1 aprilie, comemorăm Ziua națională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone ale deportărilor, ale foametei și altor forme de presiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie. Se împlinesc 73 de ani de la una dintre cele mai mari tragedii din istoria neamului românesc, o rană rămasă deschisă, dar și un moment de reflectare asupra acestui Katyń românesc.

„Un român care nu-și cunoaște istoria este ca un român care nu-și cunoaște părinții”, afirma Nicolae Iorga, acest genocid fiind abandonat în tăcere, uitare și nepăsare, o poveste cunoscută de prea puțini români.

După ultimatumul dat de Stalin în 26 iunie 1940, României i-a fost impusă cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei către URSS. În haosul creat, sute de familii au încercat să treacă în Bucovina ce nu fusese anexată, dar s-au izbit de refuzul noii autorități de la Moscova, care a dat ordin ca oricine se apropie de graniță să fie executat.

În primăvara anului 1941, KGB-ul a propagat în rândul populației române din Bucovina de Nord faptul că, pentru o scurtă perioadă de timp, trecerea graniței în România este un lucru acceptat de autorități. Aproximativ 3.000 de români, locuitori ai satelor de pe valea Siretului, s-au îndreptat în luna aprilie 1941 către granița sovieto-română. În fruntea coloanei

au arborat un steag alb, icoane, prapuri și cruci, încercând să dovedească caracterul pașnic al demersului. La 3 kilometri de granița română, în poiana Varnița, grupul de români a ignorat ordinul dat de sovietici să se oprească, moment în care s-a declanșat masacrul. Sovieticii au tras din plin, secerând fără milă, laolaltă, femei, bărbați, femei, copii și bătrâni. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleri și spintecați cu sabia, iar răniții au fost legați de cozile cailor și târâți până la cinci gropi comune, săpate din vreme.

Mărturiile cutremurătoare ale puținilor supraviețuitori relatează că, timp de două zile, pământul s-a mișcat până ce toți românii aruncați acolo și-au dat ultima suflare.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Ehegartner Petru. Se pregătește doamna senator Firea Gabriela.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am intitulat declarația mea politică de astăzi „Pentru o strategie a interesului național”.

Zilele acestea dovedesc din plin că România are loc semnificativ pe harta lumii. Tensiunile internaționale ne fac să ne gândim înzecit la noi ca întreg, ca țară, ca cetățeni. Într-un moment în care ne uităm tot mai mult dincolo de granițe, în care atenția migrează către dezbateri globale, ni se aduce aminte că, totuși, politica statelor prevalează, că gândirea pragmatică și calculele reci sunt cele care domină filozofia internațională.

Apartenența la Uniunea Europeană și apartenența la NATO sunt repere esențiale pentru identitatea românească în acest moment, iar ele oferă o certitudine pe care România nu a avut-o până foarte recent în istoria sa. Complet convergent cu apartenența la acest spațiu, statul român are nevoie să funcționeze din punct de vedere politic condus de o strategie a interesului național. Efortul partidelor și liderilor politici de toate orientările trebuie să contribuie la construirea și protejarea acestui interes în mod cooperativ, nu ca adversari.

Statul este nevoie să fie, clar și simplu spus, un instrument puternic prin care cetățenii să devină împreună mai puternici și mai prosperi, indiferent de preocupări, de credință și orientări. Statul nu trebuie să fie acaparat de interese minoritare, ci să răspundă unei direcții în care să se poată regăsi toți românii, de toate felurile. Pragmatic înseamnă ca politica publică să privească la piețe în termeni generali, la reguli și legi în termeni imparțiali, la beneficii care se distribuie natural către cei care au inițiativă, muncesc și luptă corect pentru viitorul lor.

Strategia interesului național înseamnă punerea statului, în totalitate, în serviciul românilor, al firmelor românești, al culturii și instrucțiunii românești. Interesul național nu este o definiție olimpiană, imuabilă și intangibilă, ci un concept de lucru adaptabil permanent, o luptă de zi cu zi de a înțelege care e parcursul României, unde are nevoie să se întărească, unde are nevoie să-și găsească partener sau să deschidă piețe. Este vorba de un cadru coerent de analiză a capitalului uman, social și economic, de ținte și obiective reale și pragmatice. Este un plan de lucru foarte concret, pe care liderii politici naționali trebuie să-l prezinte pentru a deveni credibili atât ei, cât și funcțiile pe care le reprezintă.

## Mulțumim, domnule senator.

O invităm la microfon pe doamna senator Firea Gabriela. Se pregătește domnul senator Flutur Gheorghe.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică poartă titlul „Să lăsăm autorităților locale responsabilitatea dimensionării corecte a efectivelor poliției locale”.

Potrivit Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, primarului îi revin atribuții în ceea ce privește asigurarea ordinii publice și a liniștii locuitorilor, iar unul dintre instrumentele pe care le are la dispoziție este poliția locală. Pentru buna funcționare a acestei instituții este responsabil tot primarul, care, potrivit prevederilor Legii nr. 155/2010, „supune spre aprobare autorității deliberative resursele

materiale și financiare necesare desfășurării activității poliției locale”.

În ultima perioadă, poliția locală a dobândit, prin hotărâri ale autorităților locale sau prin forța împrejurărilor, o serie de atribuții noi, printre care disciplina în construcții și afișajul stradal, protecția mediului sau câinii comunitari. De asemenea, poliția locală a sprijinit semnificativ acțiunile realizate de autoritățile locale în situațiile provocate de fenomenele meteorologice extreme înregistrate în România în ultimii ani. Sesizările cetățenilor în legătură cu aceste probleme nu pot fi ignorate, dar ele sunt, de multe ori, rezolvate în detrimentul altor activități, din cauza deficitului de personal.

Potrivit prevederilor legale în vigoare, numărul polițiștilor locali pentru fiecare localitate este de unul pentru fiecare 1.000 de locuitori, normă stabilită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2010. Pornind de la principiul descentralizării și autonomiei locale, am inițiat un proiect de lege potrivit căruia fiecare comunitate va dispune de posibilitatea de a-și dimensiona efectivele de poliție locală în funcție de nevoile, necesitățile și resursele bugetare locale.

Proiectul de lege propune modificarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010 în sensul majorării normei, astfel încât numărul polițiștilor locali să poată fi de maximum 3 la 1.000 de locuitori. Norma urmează să fie stabilită de consiliile locale, la propunerea primarului, în baza unei note de fundamentare ce va include motivații de natură demografică – creșterea sau reducerea semnificativă a populației în ultimii cinci ani, administrativă – stabilirea de noi atribuții pentru poliția locală de către consiliile locale și economică – capacitatea bugetului local de a susține majorarea numărului polițiștilor locali.

## Mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Flutur Gheorghe. Se pregătește domnul senator Saghian Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi, ca senator de Suceava, nu poate fi alta decât „1 aprilie 1941 – 73 de ani de la masacrul a peste 3.000 de români bucovineni de la Fântâna Albă”.

Am văzut că a mai avut un senator, înaintea mea, această temă în declarația politică.

Cred, stimați colegi, că prea puțin sau prea mult am vorbit în șoaptă despre realitatea românilor din nordul Bucovinei. Salut inițiativa ca mâine Comisia senatorială a românilor de pretutindeni să dezbată și să comemoreze acest eveniment la Rădăuți, în Suceava.

Cred că trebuie să aducem aminte atrocitățile făcute de trupele sovietice în nordul Bucovinei, efectul dezastruos al Pactului Ribbentrop-Molotov și eu cred că acum, pentru că în Ucraina de astăzi e o situație destul de delicată, ar trebui să vedem o oportunitate în a lupta mai mult pentru drepturile celor peste 200.000 de români. Copiii de acolo învață prea puțin în școli despre istoria adevărată. Știu prea puțin despre dezastrele care s-au petrecut acolo și cred că diplomația românească și noi toți trebuie să facem mult mai mult pentru ca oamenii de acolo să știe așa ceva.

Se vorbește de Katyń-ul românesc. Au murit, într-o singură zi, peste 3.000 de oameni, uciși în mod barbar și aruncați în gropi comune, unii dintre ei încă de vii. Asta este realitatea tristă despre care cred că trebuie să vorbim mai mult și astăzi am venit să aduc și eu un omagiu celor jertfiți.

Dincolo de asta, aș vrea să fac un apel Guvernului și diplomației românești pentru a valorifica această perioadă în intensificarea proiectelor transfrontaliere cu Ucraina, în Coridorul Nord-Sud, pentru a discuta de construcția de drumuri și autostrăzi pe partea de est a graniței Uniunii Europene. Și eu cred că putem face aceste lucruri, pentru că în estul Europei să nu uităm că noi avem peste trei milioane de români.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Saghian Gheorghe. Se pregătește domnul senator Nasta Nicolae, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică am intitulat-o „Responsabilitatea votului”.

## Stimați colegi,

Se apropie perioada alegerilor europarlamentare, iar spre sfârșitul acestui an vom avea parte și de alegeri prezidențiale. Iată deci că anul 2014 este unul foarte interesant pentru societatea românească. Referitor la aceste evenimente, vreau să abordez subiectul responsabilității votului, considerându-l deosebit de relevant la acest nivel.

Dacă acțiunea de a vota este una deosebit de simplă, votul în sine este un instrument deosebit de important și de complex, mai puternic decât am putea crede. Voința majorității votanților este cea care imprimă traiectoria politică și mersul lucrurilor din toate punctele de vedere.

Din păcate însă, pentru mulți cetățeni votul este văzut în mod negativ, consecința directă a acestui fapt fiind că nu se prezintă la vot. Aceștia ar trebui să se gândească la faptul că prin această lipsă de participare pierd dreptul de a vota, de a alege, pierd oportunitatea de a se implica în viața societății.

Votul este însă și o responsabilitate și poate tocmai de aceea mulți refuză să și-l exercite. Lipsa de informare, de cultură politică, de capacitate critică, cât și de educație civică, iată doar câteva dintre motivele pentru care numeroși cetățeni ajung în situația de a nu se prezenta la vot.

Consider că ar trebui să susținem cu toții dezvoltarea unei culturi politice în rândul viitoarelor generații, în rândul tuturor cetățenilor. Este nevoie ca în domeniul educației să se contureze mai clar și mai activ activități prin care să atragă atenția tinerilor că votul lor este important, că el contează, dar mai ales că el trebuie exprimat în cunoștință de cauză, fiind la curent cu evenimentele de pe scena politică, la curent cu diferitele sisteme ideologice.

La urma urmei, alegerile sunt procesul prin care cetățenii pot influența procesul decizional public, votul fiind dreptul și oportunitatea de a-și exercita puterea de decizie, dar și obligația morală de a se implica activ în societate.

Mi-aș dori foarte mult să văd o creștere a numărului celor care participă la vot și care-și exprimă opțiunea politică, dar mai ales socială privind societatea în care trăim cu toții.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Nasta Nicolae. Se pregătește domnul senator Dincă Mărinică.

„Cui îi este frică de un PNL puternic?” Domnule președinte de ședință,

## Domnilor și doamnelor senatori,

În declarația politică de astăzi doresc să transmit câteva mesaje celor care sunt așa-zis îngrijorați de soarta Partidului Național Liberal și a liderului său, Crin Antonescu.

Deja o serie de analiști politici, moderatori de emisiuni radio-TV dezbat, prin prisma unor sondaje de opinie subiective și moderate după bunul-plac, votul electoral, existența și viitorul celui mai vechi partid parlamentar din România. Ar fi mai indicat ca unii deputați și senatori care cred că-și vor face o carieră politică din atacuri asupra național-liberalilor să fie mai prudenți în declarații și să învețe din experiența colegilor de partid care nu ies la atac cu astfel de mesaje ideologice.

## Stimați colegi social-democrați,

Nu mă deranjează reproșurile și atacurile împotriva PNL-ului, dar ar fi foarte bine să nu uităm că am fost totuși parteneri de guvernare și de opoziție și orice mod de reproș neargumentat politico-economic va fi taxat de către electorat.

Cunosc faptul că în anumite zone media și în laboratoarele de analiză politică a diverșilor politicieni, fie ei social-democrați, conservatori, democrat-liberali sau, mai nou, populari, există un apetit de a identifica strategii sau tactici de diminuare sau eliminare a puterii parlamentare a PNL-ului.

Cunosc faptul că, dincolo de anumite prietenii interparlamentare, atât social-democrații, cât și democratliberalii recunosc în PNL un concurent redutabil pe piața electorală, mai ales că există un segment al populației care va susține politicile și programele național-liberale indiferent de perioada guvernamentală.

În acest sens, atât PSD-ul, cât și PDL-ul, prin vocile diverșilor parlamentari sau lideri zonali, transmit mesaje de revenire a național-liberalilor fie la USL, fie la defuncta Alianță DA.

## Stimați colegi,

Cunosc faptul că în rândul parlamentarilor și al unor lideri de marcă, atât social-democrați, cât și democrat-liberali, există o dorință de bun-simț și de constructivism pragmatic, politic de a se creiona o alianță cu PNL, fie pentru o economie socială bazată pe principiile liberale de fiscalitate și bunăstare generală, așa cum a fost gândit USL-ul, fie pentru o dreaptă autentică și cu valori etice reale și necesare societății actuale, cum a fost construită Alianța DA, dar aceste deziderate sunt împiedicate de lideri care au rămas încremeniți într-o mentalitate neocomunistă de a avea controlul a tot și a toate, cum spunea celebrul Stalin.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dincă Mărinică, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Fifor Mihai, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## Mulțumesc.

„Omagiul nostru pentru eroii Armatei Române”

În calitate de senator ales în Colegiul nr. 1 Craiova, doresc, de la tribuna Senatului României, să transmit sincere condoleanțe familiei bravului militar român, sublocotenentul post-mortem Claudiu Constantin Vulpoiu, unul dintre adevărații eroi ai Batalionului 20 Infanterie – „Scorpionii Negri” Craiova, căzut la datorie în ziua de 30 martie în teatrul de operațiuni Afganistan.

Sunt alături de familia militarului român, greu încercată de decesul soțului și al tatălui, Claudiu Constantin, dar și de familiile celorlalți colegi ai lui: sublocotenentul Ionuț Alin Marinescu, plutonierul-major Florin Ionel Murărescu, caporalii clasa a III-a Cristian Cănuci, Marius Bogdan Radu, Eugen Valentin Pătru, răniți grav în timpul aceleași misiuni.

Acestora din urmă le transmit respectul meu pentru curajul și spiritul de sacrificiu de care au dat dovadă, precum și speranța că vor reveni în cel mai scurt timp sănătoși printre cei dragi.

Astăzi, la 10 ani de la aderarea României la NATO, afirm fără echivoc că militarii români și-au făcut pe deplin datoria, atât în țară, cât și în teatrele de operațiuni, plătind chiar cu prețul vieții ducerea la îndeplinire a misiunilor asumate în cadrul operațiunilor desfășurate alături de aliații noștri.

Respect militarilor români!

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Fifor Mihai. Îl rog să se pregătească pe domnul senator Lazăr Sorin.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Copiii noștri au dreptul la educație”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În această lună au avut loc înscrierile pentru clasa zero și, conform datelor Ministerului Educației, în prima etapă au fost depuse la nivel național din partea părinților 172.682 de cereri. Au fost admise 171.362.

Dintre acestea, 145.581 reprezintă cereri admise pentru unitatea de circumscripție. Au rămas 27.101 cereri depuse de părinți care au dorit să aleagă o altă școală pentru copilul lor decât cea de circumscripție. Au fost admise 25.031 de cereri. 750 de cereri au fost admise la școala de circumscripție, după ce nu au avut loc la școala dorită, iar alte 1.320 de solicitări nu au avut soluționare. Practic, părinții au fost nevoiți să-și aleagă o altă școală decât cea pe care și-au dorit-o pentru copilul lor.

În calitate de parlamentar, dar și de părinte, sunt de părere că românii ar trebui să poată alege școala pe care s-o urmeze copiii lor. Nu trebuie ca o lege să le îngrădească

acestora dreptul la educația pe care și-o doresc pentru aceștia. De ce trebuie să obligăm noi un copil ai cărui părinți locuiesc în mediul rural, de pildă, și au posibilitatea de a-și educa micuțul într-o școală de la oraș să rămână în sat și să nu poată urma cursurile școlii pe care mama și tatăl lui o doresc pentru el?

Spre exemplu, în județul Dolj, în prima etapă de înscriere, au fost depuse 4.815 cereri de înscriere în clasa pregătitoare. Deși conducerea Inspectoratului Școlar Județean Dolj a suplimentat la unele școli locurile, numărul elevilor dintr-o clasă, 47 de părinți n-au reușit să-și înscrie copilul la cursuri. Nici în etapa a doua de înscrieri nu s-a reușit înscrierea acestora în procent de 100%. Unii dintre cei care n-au reușit să-și ducă odrasla la școala pe care și-au dorit-o au preferat să mai aștepte un an, pentru a-și duce copilul la unitatea de învățământ pe care o agreează.

Sunt de părere că sistemul educațional din țara noastră ar trebui reformat în interesul copilului. În plus, educația este un drept fundamental al omului.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Lazăr Sorin. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Grigoraș Viorel, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Pe 27 martie s-au aniversat 96 de ani de la adoptarea Declarației de Unire a Basarabiei cu România. Acest moment special ne dă un sentiment nostalgic, dar ne imprimă și necesitatea implicării în continuare în relația cu teritoriul care a fost, nu atât de demult, parte din România Mare.

Perioada aceasta este încărcată de o simbolistică și mai pronunțată, dat fiind faptul că Republica Moldova este la momentul semnării acordurilor de asociere și de liber schimb cu Uniunea Europeană, acțiune considerată a fi prima etapă din integrarea în UE.

Este necesar și important să afirmăm continuu susținerea noastră pentru integrarea deplină a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, după ce, așa cum spuneam mai sus, aceasta deja și-a manifestat opțiunea de a se integra în marea familie europeană.

Consider toate aceste evenimente un prilej extraordinar de a privi cu încredere către viitor, de a ne apropia mai mult de tărâmul basarabean, mai ales din poziția noastră de stat membru al Uniunii Europene.

Astfel, din această poziție pe care o avem deja de șapte ani, putem foarte bine să oferim sprijinul nostru Republicii Moldova, împărtășindu-i din experiențele și reușitele noastre în acest complex drum al integrării europene.

Republica Moldova a fost, este și va rămâne parte a Europei, iar noi salutăm intenția acesteia de a deschide calea către Uniunea Europeană, decizie cu atât mai importantă în contextul în care situația din zonă – și mă refer aici la evenimentele din Ucraina – este deosebit de tensionată.

Țara noastră și-a exprimat constant sprijinul față de Basarabia, contribuind decisiv la decizia Uniunii Europene de a permite în curând cetățenilor Republicii Moldova să călătorească fără vize în statele membre. ## Dragi colegi,

Odată cu procesul integrării Basarabiei în Uniunea Europeană, vom putea afirma că istoria ne aduce împreună din nou, fapt ce va aduce bucurie și speranță, dar care, mai ales, va fi un omagiu suprem adus celor care au făcut posibilă decizia istorică de la 27 martie 1918.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Grigoraș Viorel. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Oprea Dumitru, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Păcăliți cu scumpiri!”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Luna aprilie este luna scumpirilor. Ziua de 1 aprilie este Ziua păcălelilor, dar și ziua care debutează cu scumpiri.

Ziua păcălelilor are origini îndelung disputate, istoricii considerând că obiceiul farselor este o împletire de obiceiuri populare locale specifice fiecărei țări cu legende străvechi și cu ceremonialuri de întâmpinare a primăverii. Astfel, Guvernul PSD, de 1 aprilie, pentru a întâmpina primăvara, a introdus acciza la motorină și benzină. Și nu, nu este o păcăleală. Din păcate, doar buzunarele românilor, plătitori de taxe și impozite, sunt păcălite. Acest partid-stat are nevoie de resurse financiare pentru campaniile din acest an și a găsit de unde să ia.

Profitând de creșterea economică de 3,5%, premierul introduce tam-nisam o taxă, care vă scădea veniturile populației.

Să-l credem pe prim-ministru că banii proveniți din acciza pe carburanți se vor duce la bugetul de stat și de acolo spre infrastructură și alte proiecte bugetare? Aceasta este adevărata păcăleală, pentru că aceste sume vor merge direct la partid pentru a susține ambițiile nemăsurate și clientela politică.

Chiar ministrul de finanțe îl contrazice pe premier și afirmă că această taxă este necesară pentru a plăti salariile și pensiile.

Nu numai introducerea accizei este o veste proastă pentru români, dar și scumpirea gazelor și a curentului, iar, pentru a compensa aceste scumpiri, Guvernul încearcă o păcăleală cu câteva atenții: promisiunea de a crește pensiile și „electorata”. Așadar nu vă lăsați păcăliți azi de promisiunile partidului-stat!

Vă mulțumesc pentru atenție.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru. Se pregătește domnul senator Deneș Ioan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Să încep cu o declarație la declarațiile anterioare și poate că a fost o neinspirată, deși, ca român, spun inspirată, prezență a primului coleg senator cu declarația de astăzi, care a început cu sloganul „Bani pentru oameni”. Cea mai bună păcăleală a zilei.

La noi era o ambiție să nu te lași păcălit. Dar ce să faci când un senator vrea să te păcălească? Fiindcă titlul probabil

că voia să fie „Bani de la oameni sau a doua accizare a combustibilului pentru români”.

Declarația politică a mea se duce în zona tragică a României, prin titlul „Riscul sărăcirii românilor este direct proporțional cu incompetența Guvernului”.

Tonul triumfalist al PSD cu privire la performanțele guvernării devine din ce în ce mai ridicol numai dacă sunt analizate ultimele date Eurostat. Astfel, România este printre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, cu cea mai mică speranță de viață, în timp ce premierul se laudă că va crește pensiile și salariile, deși sunt doar niște drepturi câștigate în instanță și confirmate de Curtea Constituțională a României. Dacă și astea sunt creșteri...

Datele publicate recent scot încă o dată în evidență lipsa de competență a Guvernului, având în vedere că i s-a respins iar de către Comisia Europeană Acordul de parteneriat pentru fondurile europene 2014–2020. Executivul nu este în stare nici măcar să dezvolte planurile strategice pentru investițiile mari din România, cum sunt cele pentru infrastructură, sănătate, educație și celelalte, dar să mai acționeze pentru ieșirea din sărăcie. Asistăm, de fapt, la reconfirmarea stilului de lucru al PSD. Pentru actuala putere nu primează interesele naționale, nici ale populației, ci modul în care fondurile europene pot fi folosite în scopuri electorale sau să ajungă la baronii locali.

Așadar, avem multă sărăcie, populație demoralizată și un guvern care spune în continuare că are performanțe extraordinare. În astfel de condiții, domnul Ponta are două soluții: fie își pune miniștrii la treabă pentru a rezolva în cel mai scurt timp cerințele Comisiei Europene privind viitoarele fonduri alocate României, pe principii de eficiență, și nu electorale, fie va continua să fluture steaguri și lozinci unor oameni pentru care sărăcia e simțită mult mai dur decât se vede în statistici, motiv pentru care, în scurt timp, ar fi indicat să părăsească Guvernul.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Deneș Ioan. Se pregătește domnul senator Cordoș Alexandru.

Titlul declarației mele politice din această dimineață este „Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene, apărătoarea drepturilor urmașilor grănicerilor năsăudeni sau samsar imobiliar?”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În urma unei serioase investigații de presă, realizată de jurnaliștii unui important cotidian on-line din presa bistrițeană, a devenit foarte vizibilă activitatea, hai să-i spun comercială, pe care o desfășoară, mai ales a desfășurat-o în timp, conducerea Uniunii Comunelor Grănicerești Năsăudene.

Ca să înțelegeți mai bine fondul acestei declarații, permiteți-mi un scurt recurs la istoria, recentă sau mai îndepărtată, a ținutului năsăudean și, implicit, a acestei organizații.

Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene s-a autodeclarat, încă de la înființare, imediat după 1990, apărătoarea drepturilor urmașilor grănicerilor năsăudeni și, din această postură, moștenitoarea de fapt a averii acestora. Organizația, în forma sa actuală, un ONG de altfel, se consideră succesoarea fostei Asociații a Grănicerilor Năsăudeni. Cu alte cuvinte, nimic altceva decât reprezentanta celor 44 de localități din fostul Regiment II de graniță năsăudean, regiment înființat în timpul reginei imperiale Maria Tereza. La acea vreme, habsburgii au împroprietărit cu bunuri și terenuri locuitorii celor 44 de comune apărătoare ale graniței de răsărit a imperiului. Aceste proprietăți au fost ulterior confiscate și atribuite statului român printr-un decret de naționalizare în anul 1948.

Tocmai pe recuperarea și administrarea acestor proprietăți, pe repararea unei nedreptăți istorice și-a fundamentat înființarea această organizație numită Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene.

Ce a urmat în activitatea organizației? Un permanent balans între ideea de realizare a reparației istorice și tot felul de tranzacții cu bunuri și terenuri, suspectate a se afla la limita sau de-a dreptul în miezul ilegalității. E datoria organelor competente și îndreptățite legislativ să-i analizeze activitatea și, în urma acestei analize, să-i definească exact gradul de legalitate.

Beneficiind la un moment dat de haosul și slăbiciunile administrative din domeniul retrocedărilor, bazându-se totodată pe vulnerabilitățile prevederilor actelor normative de restituire a proprietăților, vulnerabilități speculate inclusiv notarial se pare, conducătorilor Uniunii Comunelor Grănicerești Năsăudene nu le-a mai rămas decât să se apuce de treabă. Și au făcut-o, nederanjați nici măcar de faptul că, statutar, s-au declarat administratori, nu vânzători.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Cordoș Alexandru. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Pașcan Marius, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică am intitulat-o „România, 10 ani de parteneriat NATO”.

Stimați colegi senatori,

Încep prin a adresa un pios omagiu plutonierului-major Claudiu Constantin Vulpoiu, căzut la datorie duminică dimineața în timpul unei misiuni de patrulare în Afganistan.

De asemenea, le doresc însănătoșire grabnică sublocotenentului Ionuț Alin Marinescu, plutonierului-major Florin Ionel Murărescu și caporalilor clasa a III-a Marius Cristian Cănuci, Marius Bogdan Radu și Eugen Valentin Pătru, răniți în tragicul eveniment.

În anul 2002, la Praga, România a fost invitată de către George Bush, Președintele Statelor Unite ale Americii, să devină membru NATO. Doi ani mai târziu, acum 10 ani, același președinte american a marcat, printr-o ceremonie la Casa Albă, intrarea României în Alianța Nord-Atlantică, alături de alte șase noi state est-europene.

Prin prisma consacrării apartenenței la sistemul de valori euroatlantice, cât și prin asigurarea celor mai puternice garanții de securitate din istoria contemporană a României, aderarea la NATO a reprezentat un moment istoric pentru România, benefic atât cetățenilor români, cât și dezvoltării democratice a societății românești.

În cei 10 ani NATO, România a participat cu 40.000 de militari în misiunile din Afganistan, Kosovo, Irak sau Bosnia. Operațiunile terestre, misiunile de patrulare aeriană, precum și operațiunile maritime au constituit proba de foc în ceea ce privește interoperativitatea cu trupele NATO, iar România a primit întotdeauna laude pentru calitatea militarilor săi. Militarii români se află acum pe frontul de operațiuni din Afganistan. Din păcate, Armata Română a plătit, prin înregistrarea unor pierderi de vieți omenești și răniți, un greu tribut eforturilor de menținere a păcii într-o lume tot mai agitată.

Trebuie să menționez și organizarea Summitului Alianței Nord-Atlantice la București în 2008, deoarece a fost unul dintre cele mai importante evenimente la care am luat parte ca membri NATO. Summitul a reunit aproape 3.000 de oficiali din 49 de țări membre NATO și semnatare ale Parteneriatului pentru Pace.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Pașcan Marius. Se pregătește domnul senator Badea Leonardo.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Păcăliți de guvernanți păcălici”.

De astăzi, avem în sfârșit un milion de noi locuri de muncă. Economia țării duduie. Au scăzut impozitele și taxele, relansarea economică este un succes, s-a realizat dezvoltarea unei economii competitive, a industriei românești și a unei agriculturi moderne, care oferă românilor locuri de muncă stabile și bine plătite. S-au implementat cu succes reformele în sănătate, educație, sunt promovate politici sociale sustenabile. Guvernul spune, în sfârșit, adevărul și nu promite mai mult decât poate face. Avem o guvernare axată pe transparență, competență și cinste, o nouă constituție îmbunătățită, un parlament legitim și credibil. România și-a recăpătat locul demn pe care îl merită printre statele lumii, ca partener respectat în Uniunea Europeană.

Alo, alo, treziți-vă! Nu mai citiți din programul bombasticomincinos și utopic al guvernării, azi e 1 aprilie, Ziua păcălelilor. Din nefericire pentru noi toți, avem zi de zi o guvernare a păcălelilor și a păcălicilor.

Din păcate, nu e nicio păcăleală. După 35 de noi dări și biruri puse pe capul contribuabililor, care culminează cu incredibila „taxă pe stâlp” marca guvernelor Ponta, de astăzi intră în vigoare supraaccizarea cu 7 eurocenți a prețului la carburanți. Fiecare litru de benzină și motorină este mai scump cu 41 de bani. Practic, prețurile la pompă depășesc nivelul de 6 lei pe litru, iar scumpirea carburanților va aduce prețuri mai mari și în magazine, din cauza cheltuielilor cu transportul.

Prima zi a lunii aprilie aduce și facturi la gaze cu 2% mai mari pentru populație. Nu este singura creștere de tarife din acest an. Urmează o majorare de 3%, de la 1 iulie, a prețului gazelor și încă una de la 1 octombrie. O veste proastă și pentru fumători: pachetul de țigări se va scumpi cu până la 50 de bani, odată cu majorarea accizei totale încasate de stat.

Nu, nu e nicio păcăleală. Sub pulpana alianței puterii politice este ocrotită clientela de partid, este apărată ostentativ și mafiot de justiție. Statul se confruntă cu o explozie a evaziunii fiscale. Investițiile publice sunt diminuate și ineficiente, cât timp se adresează cu dedicație clientelei politice de partid. În acest timp, sporesc cheltuielile cu personalul bugetar și sunt sufocate politic companiile de stat. Promisele, mult clamatele măsuri reformatoare lipsesc cu

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Badea Leonardo. Se pregătește domnul senator Luchian Ion, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte,

Declarația mea politică se intitulează „Respectul față de pensionari: trecut și viitor, două modele”.

În urmă cu o săptămână, prim-ministrul Victor Ponta și ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, Rovana Plumb, făceau cunoscut faptul că 234.000 de pensionari vor beneficia de o creștere a pensiilor în urma procesului de recalculare, respectiv a aplicării juste a indicelui de corecție. În medie, vorbim de o suplimentare cu 63 de lei.

Într-o situație normală, informația de mai sus ar fi trebuit să beneficieze de salutul sincer al tuturor celor care pretind accesul la guvernare în virtutea bunelor intenții. Cu atât mai mult a surprins atacul concertat al unora pe o măsură evident benefică, amintindu-ne cumva că manipularea nu se epuizează atât de ușor.

Am asistat cu mâhnire la eforturile de a contesta și ridiculiza anunțul premierului și al ministrului muncii. Pe un ton pe care nu l-am înțeles, cu unele argumente lipsite de conținut, reprezentanții unor partide parlamentare au oferit o mostră de realitate paralelă. Am fost acuzați de populism electoral, pe de o parte, și de asumarea necinstită a unei creșteri cuvenite, din ce înțeleg eu, fostului Guvern, pe de altă parte. În ambele cazuri, contradicțiile anulează atacul și determină o sincopă de logică.

Mai întâi, pentru că nu pot să-mi închipui resorturile celor care critică o măsură de creștere a pensiilor invocând fără sens competiția electorală. E irațional și cinic. E ca și cum ți-ai dori necazul unor oameni, în umbra spaimei că nu se adună nimic în contabilitatea politică pe care o gestionezi. E ca și cum ți-ai dori eșecul unui guvern și, în fapt, al unei țări doar pentru a puncta momentele electorale din când în când.

Nu mi-aș fi dorit, personal, să reiau adevărurile trecute, dar dacă văd că se face trimitere insistentă la guvernarea trecută, niște lucruri trebuie spuse. Cum ar fi acela că, deși obligație legală, cum i se spune astăzi de către domnul Emil Boc și colegii săi, aceștia au refuzat indexarea pensiilor cu inflația, fără argumente, fără explicații. Impozitarea suplimentară a pensiilor „uriașe” de peste 760 de lei nu era tot dorința tristă a fostei guvernări? Anunțul privind tăierea pensiilor cu 15% era asumat la un moment dat de către fosta guvernare. Sau dramatica reducere a salariilor, pusă în practică de aceeași guvernare, este un lucru foarte bine cunoscut.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Luchian Ion. Se pregătește domnul senator Florian Daniel Cristian.

Mulțumesc, domnule președinte,

Declarația politică se intitulează „Europarlamentarele 2014 – o miză importantă pentru statele Uniunii Europene”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum se cunoaște, în perioada 20–25 mai 2014, un număr de aproximativ 500 de milioane de europeni își vor desemna prin vot reprezentanții în Parlamentul European, care, la rândul lor, vor defini politica Uniunii Europene pentru următorii cinci ani. În pofida faptului că statisticile ne indică, în general, o participare la vot mai slabă, respectiv un interes mai scăzut al cetățenilor pentru acest tip de scrutin, anul acesta miza europarlamentarelor este extrem de importantă, atât la nivelul Parlamentului European, cât și al politicilor interne din fiecare stat membru.

În primul rând, pentru că prin Tratatul de la Lisabona Parlamentul European a dobândit puteri importante, având rol de codecizie împreună cu Consiliul European. În al doilea rând, prin prevederile aceluiași tratat, cetățenii își vor alege în mod indirect președintele care va conduce Comisia Europeană pentru următorii cinci ani, partidele nominalizându-și candidații pentru această funcție. Cu alte cuvinte, aceștia vor trebui să beneficieze de sprijinul fiecărui stat membru, după modelul alegerilor naționale. În egală măsură, și celelalte două funcții importante, respectiv de președinte al Consiliului European și de înalt reprezentant, vor fi la fel de importante.

Dar miza acestor alegeri este mare și pentru că ele au loc după o criză economică prelungită, marcată de măsuri dure de austeritate. Iată de ce confruntarea electorală între principalele curente politice, respectiv centru-dreapta, adept al măsurilor de austeritate, și centru-stânga, susținător al unei reforme pentru o perioadă mai lungă, va fi axată pe teme economice în principal.

Aș insista în această scurtă analiză și asupra unui aspect care preocupă la ora actuală leadershipul european. Este vorba de amploarea pe care au luat-o partidele eurosceptice și populiste, determinată tot de efectele puternice pe care criza economică le-a avut asupra cetățenilor din statele UE. În această ordine de idei, europarlamentarele 2014 vor reprezenta, indiscutabil, un test important pentru încrederea de care se bucură proiectul european în rândurile alegătorilor din țările respective.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Florian Daniel Cristian, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Vochițoiu Haralambie, din partea Grupului parlamentar al PSD.

„PSD, marca ignoranței și a dezinteresului național” Domnule președinte, Domnilor secretari,

Stimați colegi,

Nu trece o zi fără ca guvernanții noștri să nu acționeze în total dezacord cu interesul național. Am asistat, săptămâna trecută, la jocul jenant, concretizat în interesul financiar și cel politic, de dezinformare a cetățenilor, pe care PSD-ul, care se visează partidul-stat, îl promovează.

După cum știm, deținătorul absolut al suveranității este poporul, care, în urma alegerilor, deleagă puterea reprezentanților săi, legitimându-i cu puterea de a conduce. Astfel, conducătorii instituțiilor guvernante adoptă norme general obligatorii, în vederea asigurării ordinii juridice, norme care trebuie respectate de către toți cetățenii acestei țări, în caz contrar intervenind forța de coerciție a statului. Dar, pentru ca aceste norme să fie respectate, ele trebuie să fie cunoscute. Așadar, statul trebuie să permită accesul cetățenilor pentru cunoașterea legilor care trebuie respectate.

Ce doresc reprezentanții PSD? Exact opusul: ca cetățenii să vadă doar „umbrele” din peșteră, să fie ghidați doar după ceea ce PSD-ul dorește să fie cunoscut la nivelul opiniei publice, tocmai pentru a putea dezinforma și a beneficia de o masă de manevră care să le asigure cât mai multe voturi. În acest sens, parlamentarii PSD s-au opus ca Partea I a Monitorului Oficial, în care se publică actele normative care trebuie să fie cunoscute de către toți cetățenii, să poată fi vizualizată în regim de gratuitate. Motivul? În primul rând, interesul financiar al instituției, iar, în al doilea rând, imposibilitatea cetățeanului de rând de a cunoaște adevărul, legea, pe care însă este obligat s-o respecte.

Mă întreb: nu vorbim oare despre o dublă impozitare a cetățeanului? În primul rând, cetățenii ne plătesc pe noi, parlamentarii, să le asigurăm interesele, să dăm legi pentru a asigura ordinea socială. Așadar, nu numai că ne plătesc pe noi pentru a le reprezenta interesele, dar trebuie să plătească și a putea cunoaște ceea ce legea îi obligă să respecte.

În fapt, nu este un mister de ce PSD-ul dorește ca cetățenii să nu cunoască legea. Astfel, este mai ușor de comunicat cetățenilor ceea ce dorești să audă, să nu informezi cu privire la măsurile care contravin interesului național. În felul acesta, domnul prim-ministru Victor Viorel Ponta poate informa că banii din acciză merg către autostrăzi, iar, la final, domnișoara proaspăt unsă ministru al finanțelor să informeze că banii din acciză merg către salarii și pensii, altfel România având o mare problemă cu plata acestora.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Vochițoiu Haralambie. Se pregătește domnul senator Ghilea Găvrilă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice este „Necesitatea reglementării acordării, și după anul 2014, a alocației de cărbune pentru uz casnic și a tarifului redus la energia electrică pentru pensionarii mineri din Valea Jiului”.

Peste 12.000 de pensionari mineri din Valea Jiului așteaptă identificarea unor soluții legislative care să permită acordarea alocației de cărbune pentru uz casnic și a tarifului redus la energia electrică și după anul 2014.

Acest drept pe care pensionarii mineri îl au de peste 100 de ani poate înceta la 31 decembrie, din păcate, întrucât cei care erau la guvernare în anul 2011 au notificat Comisia Europeană ca aceste drepturi să fie susținute numai până la sfârșitul anului 2014. În fapt, această notificare a fost cuprinsă în Decizia Comisiei Europene 1020 final.

Decizia Consiliului Uniunii Europene 2010/787/UE privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive prevede acordarea de către societatea beneficiară a ajutorului de stat a unor costuri excepționale, respectiv suportarea unor cheltuieli pentru acordarea alocației de cărbune pentru uz casnic și a tarifului redus la energia electrică.

Deși, potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din Decizia Consiliului Uniunii Europene, termenul-limită pentru închiderea unităților miniere este la 31 decembrie 2018, cei aflați la guvernare în anul 2011 au înțeles să-i lipsească de drepturile lor pe pensionarii mineri din Valea Jiului cu patru ani mai devreme.

Având în vedere aceste aspecte, în conformitate cu art. 108 alin. (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, planurile de refinanțare sau modificare a acestei scheme de ajutor trebuie notificate Comisiei în baza prevederilor Regulamentului nr. 794/2004 al Comisiei și în baza prevederilor art. 7 alin. (4) din Decizia 2010/787/UE a Consiliului. Deci aceștia sunt pașii legali de urmat pentru a recâștiga drepturile pensionarilor mineri din Valea Jiului.

Ca senator de Valea Jiului, în numele celor peste 12.000 de pensionari mineri și al familiilor acestora, rog responsabilii actualului Guvern să depună toate eforturile necesare pentru a repara răul făcut de PDL, în sensul ca drepturile pensionarilor mineri să fie recunoscute și după anul 2014. Vă mulțumesc.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Ghilea Găvrilă, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește doamna senator Tudor Doina Anca, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cum astăzi este ziua de 1 aprilie, astăzi cred că ar fi bine să intitulăm declarația „Ziua păcălelilor, onomastica Guvernului Ponta”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Astăzi este o dată consacrată în multe țări ale lumii ca Zi a păcălelilor, la finalul căreia, fie că noi am fost cei păcăliți sau, la rândul nostru, am reușit să-i păcălim pe alții, ar trebui să domnească, dacă nu buna dispoziție, măcar hazul de necaz.

Nu astfel stau lucrurile însă în România zilelor noastre, rămasă aceeași „țară tristă, plină de umor”, cum inspirat o descria, în urmă cu aproape un secol, poetul George Bacovia.

Pentru cele 20 de milioane de români păcăliți, ziua de 1 aprilie de anul acesta aduce un nou val de scumpiri, generate de introducerea unei noi accize la carburanți, dar și majorări de prețuri la energie electrică și gaze, care vor produce efecte în cascadă asupra tuturor sectoarelor economice și bunurilor de consum.

Bunăstarea mult așteptată, promisă în campania electorală de partidele membre ale coaliției de guvernare, se transformă pentru cei mai mulți dintre cetățeni într-o luptă acerbă cu subzistența, categoriile sociale vulnerabile îngroșându-și rândurile, în timp ce clientela politică a USL și USD își îngrașă conturile.

Dar oare este pentru prima dată când Guvernul Ponta îi păcălește pe români? Modul în care a fost guvernată țara în ultimii doi ani ne demonstrează cu ușurință contrariul.

De 23 de luni, românii sunt păcăliți sistematic de către un guvern format din „păcălici”, incapabili să-și onoreze măcar o parte din promisiunile pe baza cărora au fost aduși de votul popular la butoanele puterii.

Ce altceva decât păcăleli au fost pentru români milioanele de noi locuri de muncă, în locul cărora nu ni s-au oferit decât 80.000 de noi șomeri?

Cum tot o păcăleală a fost și politica de relaxare fiscală promisă mediului de afaceri, în locul căreia au fost introduse 35 de taxe și impozite noi.

Noile investiții promise sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârșire, nefiind altceva decât banale păcăleli, în timp ce multe dintre obiectivele preluate în urmă cu doi ani de la guvernarea PDL, unele în stadii avansate de execuție, se află încă în conservare.

Mulțumim, domnule senator.

O invităm la microfon pe doamna senator Tudor Doina Anca, din partea Grupului parlamentar al PNL. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Vâlcov Darius.

Bună dimineața, domnule președinte! Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea se intitulează „Perdelele forestiere – o necesitate economică și climatică pentru orice guvernare”. În plin an electoral 2014, suntem în fața unor răsturnări de situații inimaginabile. E antologic citatul „puterea corupe, însă puterea absolută corupe în mod absolut”. Mai grav este când această putere se manifestă din ce mai obsesiv la nivelul unor partide politice aflate prea des și prea mult la guvernare în ultimii 24 de ani. Se pare că o astfel de atitudine distrage atenția de la o serie de chestiuni grave, de genul deșertificării terenurilor agricole, cauza lipsei unor mijloace de protecție de genul perdelelor forestiere.

Strategiile privind crearea zonelor de protecție forestiere au existat teoretic pentru diminuarea poluării în zonele de aglomerări urbane, precum și pentru protejarea terenurilor arabile de intemperiile cauzate de viscol, ger, ploi sau inundații.

Reportaje ale diferitelor canale de televiziune ne exemplifică necesitatea aplicării unor astfel de strategii. Multă zăpadă și oameni neputincioși prinși între nămeți, așa arătau drumurile în România în iernile din 2011–2012, 2012–2013, precum și cea din urmă cu două luni, o situație care se putea însă evita dacă pe marginea lor ar fi fost amplasate perdele forestiere.

Cadrul legal, după mulți ani de dezinteres politic, există într-un final. Mai lipsesc normele metodologice, mai ales finanțarea anuală pentru protejarea unei naturi necesare generațiilor viitoare. În anul 2013, fostul Guvern social-liberal, pe lângă Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție, a mai dat o ordonanță de urgență, dar, în loc să înceapă cu măsuri efective, documentul a fost tărăgănat de diverse autorități publice, unul dintre motive fiind acela că nu s-au plantat perdele până acum pentru că proprietarii terenurilor pe care ar trebui amplasate acestea sunt greu de găsit. Un motiv aberant, dar pentru care ministrul delegat de atunci, doamna Varga, identificase soluții, inițiind demersuri de expropriere și chiar de negociere cu proprietarii de terenuri. Dar guvernarea s-a schimbat și lucrurile au devenit blocate.

Mulțumesc, doamnă senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Vâlcov Darius. Se pregătește domnul senator Vosganian Varujan.

Vă mulțumesc mult.

„Cronica unui eșec anunțat: simulările de la Bacalaureatul 2014. Câte vor mai fi de acum încolo, fără să fim în stare să schimbăm sistemul?”

Stimate colege și stimați colegi senatori,

Educația românească își desfășoară existența citadină între paradoxuri. Avem, pe de o parte, tineri olimpici, naționali și internaționali, care demonstrează capacitatea individuală a unor elevi aplecați spre studiu. Pe de altă parte, în același sistem, într-o proporție covârșitoare, se află cei care, de câțiva ani încoace, nu reușesc să încheie cu o diplomă un ciclu de studiu. Practic, sistemul educațional public românesc se află între două limite ale unei valori care nu reușesc să-l definească pe acesta în ansamblul său.

Chiar dacă după 1989 până în prezent fiecare guvernare a încercat să reformeze educația, pornind de la principiile bunei-credințe, până în prezent nu s-a înregistrat nicio mutare spectaculoasă spre normalitate. De fiecare dată se așteaptă anul viitor, atunci când se lasă de înțeles faptul că se vor căuta alte soluții la problemele curente.

Nu ne putem aștepta, în următoarele luni, la rezultate spectaculoase care să ducă la o promovabilitate mai mare la examenul de bacalaureat pentru cei care la repetițiile oficiale de acum câteva săptămâni au obținut note cu mult sub limita de trecere. În aceste condiții, trebuie intervenit într-o altă unitate de măsură a valorilor educației. Trebuie să avem puterea să înțelegem școala nu doar ca pe o structură organizațională, menită să asigure pentru un corp profesoral locuri de muncă.

Nu trebuie să ne întoarcem în trecut, dar cred că un ciclu liceal de patru ani fără ca la jumătatea acestui drum să intervină o probă de traseu, fie și sub forma vechii trepte a II-a, examenul dintre clasa a X-a și a XI-a, este sortit eșecului și duce, inevitabil, la rezultatele pe care le vedem astăzi. Fără să ne dăm seama, imediat după admiterea la liceu, în urma unui examen de capacitate încărcat de subiectivism, oferim un pașaport în alb celor care vor străbate perioada respectivă, fără să conștientizeze că la capăt de drum nu vor obține o confirmare legitimă a muncii depuse, dacă ea chiar există.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Varujan Vosganian. Se pregătește domnul senator Bumbu Liviu.

Mulțumesc foarte mult.

Voi prezenta o „Declarație a Comunității Armene din România în legătură cu evenimentele din Kesab, Siria”.

Comunitatea armeană din România condamnă ferm atacurile asupra orașului armenesc Kesab, din Siria, și asupra satelor învecinate lansate de către extremiștii islamici veniți de dincolo de granița turcă, precum și cotropirea acestor așezări, acțiuni în urma cărora peste 700 de familii armene au fost forțate să se exileze, bunurile minorității armene au fost prădate, distruse și incendiate, iar locașurile de cult profanate.

Se impune să amintim comunității internaționale faptul că, în ultima sută de ani, armenii din Kesab sunt supuși pentru a treia oară masacrului și exilului.

În aprilie 1909, în urma incursiunilor în Kesab ale formațiunilor armate turcești, urmate de incendierea orașului, armenii și-au găsit refugiul în Latakia. În timpul Genocidului armean din 1915, cea mai mare parte a armenilor din Kesab a fost împinsă în marșul morții spre deșerturile din Deir ez-Zor. Astăzi, în preajma împlinirii a 100 de ani de la Genocidul armean, în urma celei de-a treia strămutări forțate, armenii din Kesab, lipsiți de avutul lor și cu o soartă incertă, și-au găsit din nou refugiul la Latakia.

Facem apel la comunitatea internațională, la Organizația Națiunilor Unite, la structurile din întreaga lume specializate în protecția drepturilor omului și chestiunile minorităților, precum și la Consiliul Europei, la Uniunea Europeană, la toate statele democratice ale lumii, în special la Guvernul României, să condamne cu toată fermitatea violențele grupărilor extremiste împotriva minorității armene din Siria, să solicite anchetarea împrejurărilor participării unor terțe țări la aceste acțiuni și să ia măsuri concrete pentru garantarea securității armenilor din Kesab și revenirea acestora în siguranță la casele lor.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Bumbu Liviu. O rugăm să se pregătească pe doamna senator Biró Rozalia.

Vă mulțumesc, domnule președinte. „Turismul rural românesc, un potențial de excepție”

În oricare sat românesc aș merge, mi se confirmă mereu și mereu același lucru: țara noastră are un imens potențial turistic. Pe lângă diversitatea oferită cu generozitate de natură, România este bogată și în ceea ce privește patrimoniul cultural și istoric.

Pentru satele românești există enorme posibilități de transformare a lor în sate turistice. Apărute și dezvoltate pe cele mai variate forme de relief, așezările rurale românești au păstrat și mai păstrează încă în bună măsură datinile și obiceiurile străvechi, un bogat și variat folclor, elemente

originale de etnografie și artizanat, ce pot fi valorificate turistic în cadrul unei strategii de organizare și dezvoltare a turismului rural.

A trebuit să vină prințul Charles să ne atragă atenția că ineditul trebuie căutat în satele noastre, acolo unde natura a făcut ceea ce nu a putut să facă omul, nici chiar în cele mai dezvoltate țări, și unde locuitorii mai păstrează vechile tradiții moștenite de la părinți și bunici. Satul Viscri era, până nu demult, doar un sat izolat de la marginea județului Brașov. Localitatea a prins însă viață după ce prințul Charles și-a cumpărat acolo o proprietate. Acum, satul este vizitat anual de peste 10.000 de turiști, majoritatea străini. Totodată, prețurile la imobiliare au explodat. Oare experiența de la Viscri nu poate fi repetată și în altă parte?

Sunt încredințat că turismul rural trebuie să aparțină comunității din satul respectiv, care ar trebui să conștientizeze avantajele conservării modului tradițional de viață și să-l valorifice pentru a obține venituri suplimentare. Sătenii sunt primii care trebuie să înțeleagă că, pentru a-și îmbunătăți nivelul de trai, de fapt nu este nevoie să schimbe mai nimic în modul lor de viață, pentru că tocmai în felul acesta vor avea cel mai mult de câștigat.

Păstrarea arhitecturii tradiționale, a interioarelor tipic țărănești, a rețetelor gastronomice tradiționale, transmise din mamă în fiică, a portului popular, a obiceiurilor de sărbători, a colindelor și muzicii tradiționale este în avantajul sătenilor.

Mulțumim, domnule senator.

O invităm la microfon pe doamna senator Biró Rozalia. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Marian Valer.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice este „Situația tinerilor studenți din România în Marea Britanie”.

Stimați colegi,

Mă adresez dumneavoastră cu privire la o situație semnalată de către tineri studenți români din Marea Britanie. Mai exact, este vorba despre suspendarea, încă din noiembrie anul trecut, de către Guvernul britanic a împrumuturilor de subzistență pentru studenții români și bulgari, la care inițial fuseseră îndreptățiți. Numărul acestor studenți se ridică la peste 7.500 de persoane.

Situația este deosebit de gravă și consider că este necesar să ne implicăm în desfășurarea procedurilor adecvate pentru a soluționa problema cetățenilor noștri, mai ales prin apelul la instituțiile europene abilitate în a ancheta aceste cazuri.

Comisarul european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, Androulla Vassiliou, susține că, până în prezent, suspendarea nu a încălcat drepturile civile, ci a fost „o măsură temporară și administrativă, ca urmare a preocupărilor privind o creștere bruscă a numărului de granturi și credite aplicate”. Condiția necesară pentru ca studenții să fie eligibili să primească acești bani este aceea de a demonstra că locuiesc în Regat de cel puțin trei ani și apoi plățile vor fi reluate. Numai că promisiunea s-a dovedit a fi falsă, deoarece mulți tineri, care au trimis documentele doveditoare încă din noiembrie, și acum așteaptă subvențiile.

Impactul negativ al acestei decizii a Guvernului britanic este unul major în ceea ce privește posibilitatea acestor studenți de a-și continua studiile. Și totul în contextul în care studenții în cauză aveau interdicții și condiții speciale în privința accesării pieței muncii, deci erau în imposibilitatea de a obține fonduri din altă parte.

Ceea ce este și mai grav este că s-au înregistrat numeroase cazuri în care studenții nu au fost contactați de către autoritatea britanică însărcinată cu verificarea și acordarea împrumuturilor pentru studenți. Or, această instituție era obligată să facă demersuri de informare și verificare amănunțită pentru fiecare situație în parte, după cum a afirmat și Guvernul britanic. Mai mult decât atât, au existat cazuri în care studenții au fost informați, li s-au cerut documentele necesare constatării eligibilității lor de a primi în continuare împrumuturile, aceștia le-au adus, respectând toate cerințele, dar rămânând, două luni mai târziu, tot fără niciun sprijin financiar.

## Mulțumim, doamna senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Marian Valer. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Pop Liviu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Un altfel de bilanț al SRI”.

Săptămâna trecută am asistat la cel mai triumfalist bilanț al Serviciului Român de Informații din perioada postdecembristă, la care s-a vorbit în termenii cei mai elogioși despre depolitizare, profesionalizare și performanță în apărarea siguranței naționale și în combaterea corupției, evaziunii fiscale și crimei organizate, atât de către șefii instituției, cât și de către principalii invitați, îndeosebi de către președintele Traian Băsescu. Indiscutabil – și este de apreciat – că principalul serviciu de informații al României a avut în ultimii ani un aport mai substanțial în combaterea corupției, evaziunii fiscale și crimei organizate. Nu se poate vorbi însă de o depolitizare completă în condițiile în care anumiți apropiați ai președintelui Băsescu, ca fostul consilier prezidențial, ministru al turismului și dezvoltării regionale,

Elena Udrea, fostul președinte al ANAF, Sorin Blejnar, sau anumiți primari, ca Gheorghe Falcă, Emil Boc și Gheorghe Ștefan, au beneficiat de o protecție evidentă din partea SRI.

Să ne amintim, referitor la celebrul caz Alro, că fostul procuror-șef al DIICOT, Ciprian Nastasiu, a afirmat atât în cartea sa „Trădarea României”, cât și într-un interviu televizat că, de la data autorizării de către instanță a activității de monitorizare și până la data la care a solicitat prima prelungire a acestei activități, nu a primit de la SRI niciun transcript al convorbirilor purtate de consilierii prezidențiali Elena Udrea și Teodor Stolojan și de soțul lui Udrea, Dorin Cocoș.

Să nu uităm, referitor la Sorin Blejnar, că SRI și DNA nu au instrumentat niciun dosar în care să fie pus sub învinuire în timp ce deținea funcția de președinte al ANAF, deși devenise notorie implicarea sa în favorizarea contrabandei cu carburanți și cu țigări, iar ulterior nu au luat măsuri pentru prevenirea dispariției principalului său colaborator și complice, Codruț Marta.

O carență importantă și evidentă a SRI în ultimii ani a fost neimplicarea sa în problema retrocedărilor frauduloase, petrecute îndeosebi în Transilvania, care au atins valori de miliarde de euro și au dobândit caracter de crimă organizată prin constituirea unor rețele în care și-au dat mâna moștenitori neîndreptățiți, afaceriști bogați, avocați, notari, judecători și chiar ofițeri de informații, fapt inexplicabil și nescuzabil, mai ales că principalii șefi ai serviciului, directorul George Cristian Maior și primul său adjunct, Mihail Florian Coldea, sunt originari din Ardeal. În a doua parte a anului 2012, în pofida solicitărilor oficiale, SRI nu a furnizat nicio informație Comisiei de anchetă a activității Autorității Naționale de Restituire a Proprietăților pe perioada 2009–2012, la care am deținut funcția de președinte, deși ofițeri de informații mi-au semnalat că în timpul guvernării PDL a fost cauzat statului român un prejudiciu estimat la cel puțin două miliarde de euro.

Domnule senator Valer Marian, îmi cer scuze, dacă sunteți amabil să condensați puțin declarația...

Da, da.

...deoarece mai avem un coleg sau doi care doresc să citească declarațiile politice.

Da, închei acum.

Să nu uităm că în 2009, an cu alegeri prezidențiale, generalul Coldea a emis un ordin secret privind monitorizarea tuturor politicienilor, de la prim-ministru, miniștri, parlamentari până la primari de comune și orașe, excepție făcând doar Președintele României. Conform unor recente dezvăluiri în presa națională, pentru că a încercat blocarea acestui ordin vădit abuziv și neconstituțional, colonelul Ion Dedu, șef sector în cadrul UM 0318, a fost eliberat abuziv din funcție, pedepsit cu consemnare, arest, de nouă zile la domiciliu și trecut în rezervă.

Mulțumesc.

## Și noi vă mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Marius Nicoară. Se pregătește domnul senator Pop Liviu, care va fi și ultimul vorbitor din sesiunea de astăzi.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Teama de Crin Antonescu”.

Am urmărit în ultima perioadă cum o serie de declarații politice ale liderilor și parlamentarilor PSD, PDL și MP au un subiect comun, pe Crin Antonescu, fapt ce demonstrează că notorietatea liderului PNL și rolul său de arbitru politic al viitoarelor alegeri prezidențiale îngrijorează partidele menționate mai sus.

Apariția unor juni parlamentari social-democrați, mai ales în Camera Deputaților, care încurcă pop-dance-ul cu politica românească și care își dau cu părerea cu privire la viitorul PNL-ului și cer public președintelui Antonescu să recunoască o potențială alianță a PNL cu PDL, în detrimentul fostei USL, demonstrează lașitatea și manipularea mediatică tipică PSD. Faptul că purtătorii de vorbe ai acestui partid au susținut – și ei sunt, în principiu, acești lupi tineri – acest lucru ne prezintă o adevărată față a social-democraților, alta decât cea afișată acum două-trei luni, când se vorbea de unitatea USL-ului și necesitatea acestei alianțe.

Interesant este faptul că tocmai greii PSD nu vin cu atacuri argumentate împotriva lui Crin Antonescu, ceea ce înseamnă că liderii politici cu experiență din acest partid nu doresc să-și murdărească mâinile într-un conflict cu un om cu care au colaborat în anii opoziției.

Dar, nedorind să intru într-o polemică ce ar ocupa timpul acestei declarații politice, nu pot să nu analizez următorul fapt. Într-o societate polarizată între jocurile de putere ale foștilor membri ai defunctului FSN – mă refer aici la PSD _versus_ PDL, plus Mișcarea Populară –, apariția unui nou actor, care nu poate fi influențată de niciuna dintre cele două tabere, deranjează și chiar conduce la frică.

De ce la frică? Foarte simplu: un Crin Antonescu care nu este legat prin nicio simbioză de PSD, PDL sau partidul lui Băsescu – „MP” nu va face niciun joc economic și financiar acestor grupuri politice, iar o astfel de atitudine creează un precedent periculos pentru destinele celor care au condus dezastruos această țară timp de foarte mulți ani.

De aici și dorința, nu numai a PSD–PC–UNPR–UDMR, dar și a lui Traian Băsescu, de a nu vedea un Crin Antonescu în turul doi al prezidențialelor. La fel ca și în 2009, în 2014 grija principală a lui Traian Băsescu este aceea de a nu ajunge candidatul PNL-ului în turul doi, ca să se întâmple ceea ce s-a întâmplat. PSD-ul, care nu putea să suporte să nu dea președintele țării, a făcut tot ce a putut ca Crin Antonescu să nu intre în turul doi.

## **Domnul Marius Lucian Obreja:**

Mulțumesc, domnule senator. Îl invităm la microfon pe ultimul vorbitor, domnul senator Pop Liviu Marian.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Dar nu cel din urmă. Sau cel din urmă, dar nu ultimul.

Da.

Mulțumesc mult de tot, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică poartă titlul „Munca la negru costă

România peste 18 miliarde de euro anual”. Stimați colegi, Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația pe care o susțin astăzi în fața dumneavoastră constituie un semnal de alarmă în ceea ce privește munca la negru. Este un subiect sensibil, dar trebuie să-l privim ca un fapt real și, de asemenea, îngrijorător, pentru că a început să capete proporții uriașe, chiar la nivel european.

Datele sunt clare. Potrivit raportului întocmit de Consiliul Fiscal, numărul românilor care muncesc la negru depășește 2,3 milioane, ceea ce înseamnă că statul român înregistrează pierderi de 18 miliarde de euro anual din evaziune fiscală.

La nivel european, potrivit sondajului Eurobarometru, există diferențe naționale importante cu privire la atitudinile și percepțiile cu privire la ceea ce înseamnă munca la negru, precum și la natura și volumul serviciilor implicate. Astfel, Letonia, Țările de Jos și Estonia au cel mai mare procent de respondenți care lucrează la negru – 11%. De asemenea, țările cu cele mai mari procente de angajați aflați în întreținere care au primit salariile în plic sunt Letonia – 11%, Croația – 8%, Grecia, Slovacia și România – 7% în fiecare și Lituania, Bulgaria și Ungaria – 6% în fiecare.

Problemele identificate în sondajul Eurobarometru urmează să fie cuprinse într-o propunere a Comisiei din aprilie, prin care se va lansa o platformă europeană pentru prevenirea și descurajarea muncii la negru, care ar avea drept obiectiv intensificarea cooperării dintre statele membre pentru a aborda această problemă într-un mod mai eficace.

Platforma ar urma să reunească diverse organisme responsabile de asigurarea respectării legislației din statele membre, cum ar fi inspectoratele de muncă, instituțiile de securitate socială, autoritățile fiscale și cele responsabile de domeniul migrației, precum și alte părți interesate și ar intensifica cooperarea la nivelul UE pentru a preveni și a descuraja efectiv munca la negru într-un mod mai eficient.

Dar să ne întoarcem la România, deoarece taxele și impozitele par a fi tot mai împovărătoare pentru angajatorii români.

Mulțumim, domnule senator. Stimați colegi,

Cu aceasta, declar închisă sesiunea de declarații politice și vom trece la efectuarea prezenței de către domnul senator Rotaru Ion, secretarul de ședință.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Bună dimineața, stimați colegi!

|Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian|prezent<br>prezentă<br>absent| |---|---| |Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel|prezentă<br>absent<br>absent| |Ardelean Ben Oni|prezent| |Ariton Ion|absent| |Atanasiu Teodor|absent| |Badea Leonardo<br>Badea Viorel Riceard|prezent<br>absent| |Banias Mircea Marius<br>Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor|prezent<br>prezent<br>prezent| |Bădălău Niculae|absent| |Bălu Marius|absent| |Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai|prezent<br>prezent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boboc Cătălin|absent| |Bodea Cristian Petru|absent| |Bodog Florian Dorel|absent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu<br>Burlea Marin<br>Butnaru Florinel<br>Butunoi Ionel Daniel<br>Cadăr Leonard|absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana<br>Chelaru Ioan|absent<br>prezentă<br>absent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|absent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent| |Ciorbea Victor|absent| |Coca Laurențiu Florian|absent| |Constantinescu Florin|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|absent| |Coste Marius|absent| |Cotescu Marin Adrănel|absent| |Crețu Gabriela|absentă|

## 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 39/10.IV.2014

Cristache Iulian prezent Nistor Vasile prezent Cristina Ioan absent Niță Mihai prezent Croitoru Cătălin absent Nițu Remus Daniel absent Deneș Ioan prezent Obreja Marius Lucian prezent Dincă Mărinică absent Oprea Dumitru prezent Dobra Dorin Mircea absent Oprea Gabriel absent Dobrițoiu Corneliu prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Donțu Ovidiu Liviu prezent Oprea Ștefan Radu absent Drăghici Damian prezent Pașca Liviu Titus prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Pașcan Emil Marius prezent Dumitrescu Florinel absent Pataki Csaba absent Dumitrescu Iulian absent Pavel Marian prezent Durbacă Eugen prezent Păran Dorin prezent Duruț Aurel prezent Păunescu Teiu prezent Ehegartner Petru prezent Pelican Dumitru absent Federovici Doina Elena prezentă Pereș Alexandru prezent Fifor Mihai Viorel prezent Pop Gheorghe prezent Filip Petru prezent Pop Liviu Marian prezent Firea Gabriela prezentă Popa Constantin absent Florian Daniel Cristian absent Popa Florian prezent Flutur Gheorghe absent Popa Ion prezent Frătean Petru Alexandru prezent Popa Mihaela absentă Geoană Mircea Dan absent Popa Nicolae Vlad absent Ghilea Găvrilă absent Popescu Corneliu prezent Ghișe Ioan prezent Popescu Dumitru Dian prezent Grapă Sebastian prezent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Grigoraș Viorel prezent Purec Ion Simeon prezent Hașotti Puiu prezent Rădulescu Cristian absent Ichim Paul prezent Rogojan Mihai Ciprian absent Igaș Traian Constantin prezent Roșca-Stănescu Sorin Ștefan absent Iliescu Lucian prezent Rotaru Ion prezent Ilieșiu Sorin absent Saghian Gheorghe prezent Ioniță Dan Aurel absent Savu Daniel absent Iovescu Ioan prezent Sârbu Ilie absent Isăilă Marius Ovidiu prezent Jipa Florina Ruxandra absentă Secășan Iosif absent Klárik László Attila absent Severin Georgică prezent László Attila absent Silistru Doina prezentă Lazăr Sorin Constantin prezent Stuparu Timotei prezent Luchian Dragoș absent Suciu Matei prezent Luchian Ion prezent Șova Dan Coman absent Tánczos Barna absent Marian Dan Mihai absent Marian Valer prezent Tămagă Constantin prezent Marin Nicolae absent Tătaru Dan prezent Markó Béla absent Tătaru Nelu prezent Mazăre Alexandru absent Teodorovici Eugen Orlando absent Mihai Cristian Dănuț prezent Tișe Alin Păunel absent Mihai Neagu absent Toma Ion absent Mihăilescu Petru Șerban absent Todirașcu Valeriu prezent Miron Vasilica Steliana absentă Tomoiagă Ștefan Liviu absent Mitu Augustin Constantin prezent Tudor Doina Anca absentă Mocanu Victor prezent Țapu-Nazare Eugen absent Moga Nicolae prezent Ungureanu Mihai Răzvan absent Mohanu Nicolae prezent Valeca Șerban Constantin prezent Mora Ákos Daniel absent Vasiliev Marian prezent Motoc Octavian absent Vâlcov Darius Bogdan prezent Mutu Gabriel absent Vegh Alexandru prezent Nasta Nicolae prezent Verestóy Attila absent Neagu Nicolae prezent Vochițoiu Haralambie absent Neculoiu Marius prezent Voinea Florea prezent Nicoară Marius Petre prezent Volosevici Andrei Liviu absent Nicolae Șerban prezent Vosganian Varujan prezent Nicula Vasile Cosmin absent Zisu Ionuț Elie prezent

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc frumos.

Bună ziua, stimați colegi! Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală, să putem începe ședința de plen de astăzi.

Rog, de asemenea, domnii secretari să fie prezenți, să existe echipa completă de conducere a ședinței Senatului.

Bună ziua, stimați colegi!

Vă rog să-mi permiteți să deschid ședința plenului Senatului de astăzi și să vă anunț că, din numărul de 171 de senatori, și-au înregistrat participarea 120, cvorumul legal de lucru fiind, așa cum știți, de 86.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, delegat de președintele Senatului, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș.

Ordinea de zi a fost distribuită. Ea a fost aprobată de Biroul permanent de ieri.

Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?

Dacă nu sunt comentarii, supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.

Supun aprobării dumneavoastră...

Vă rog.

Stimați colegi, vă rog să luați loc.

Stimați colegi, vă rog să luați loc!

Sunt colegi care nu aud? Nu se aude ce vorbesc? Domnule senator...

Vă rog. I-am rugat pe liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală.

Pe problemă de procedură, domnul senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Tot se discută că nu reușim să ne mobilizăm cu toții. Ăsta este un prim semnal: 120 de semnături și 60 și ceva de oameni. Nu poate să înceapă ședința, nu avem cvorum.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Nici vorbă de așa ceva.

Păi, nu au votat, domnule!

Îi rog pe toți colegii să ia loc.

Domnule Bumbu, domnule senator Severin, vă rog să rămâneți să votați, ca să putem avea cvorum. Altfel, suspend ședința.

E mai bine!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Și-i rog pe toți colegii de pe hol să fie prezenți în sală.

## Stimați colegi,

Supun aprobării programul de lucru de astăzi.

Supun aprobării dumneavoastră, după ce vă aduc la cunoștință, și programul de lucru al Senatului pentru perioada 7–12 aprilie 2014.

Luni, 7 aprilie, programul obișnuit de zi de luni: 9.00–11.00, activități în comisii; ora 14.00, ședința Biroului permanent al Senatului; ora 15.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări, transmisie radio.

Marți, 8 aprilie: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului; ora 15.00, lucrări în comisii permanente.

Miercuri, 9 aprilie – lucrări în comisiile permanente. Joi, 10 aprilie – lucrări în comisiile permanente. Vineri și sâmbătă – activități în colegiile electorale. Acesta este programul pe care vi-l propun. Domnule senator Hașotti, vă rog.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Și, înainte de toate, dați-mi voie să vă aduc un cuvânt de laudă pentru felul cum conduceți lucrările Senatului. În altă ordine de idei, vă întreb, stimați colegi, pe fiecare în parte, mai ales pe șefii de comisii, pe membrii Biroului permanent: cunoașteți vreo comisie, există vreo comisie în Senat care a început vreodată la ora 9.00 luni dimineața?

Nu, nu.

Ia spuneți-mi cine. Haideți să...

Vă rog să nu dialogați cu sala.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Nu dialoghez cu sala, dar haideți să nu... Intervenția mea de astăzi este în continuarea celei de ieri... Haideți să nu ne furăm singuri căciula. Nu puneți programul Senatului de luni la ora 9.00 dimineața, că nicio comisie nu începe luni la ora 9.00 dimineața. Și, chiar dacă ar dori să înceapă, nu va putea, că nu are cvorum. Asta, o dată.

Al doilea. Stimați colegi, vă rog să nu extenuăm Guvernul. Domnule, Guvernul s-ar putea să fie șocat, stresat, extenuat.

Păi, dacă noi punem comisii luni dimineața, de la 9.00 la 14.00, marți după-amiază, de la 15.00 până noaptea târziu, miercuri, comisii, joi, comisii... păi, săracul...

Doamnă secretar de stat,

Transmiteți regretele mele, compasiunea mea Guvernului, care muncește de se spetește în comisiile noastre. Stimați colegi,

Haideți să încetăm odată cu chestiile acestea și să venim cu un proiect de program care să reflecte realitatea.

Și să și voteze.

Și-i rog să și voteze.

Îmi pare rău că..., știu că se lucrează și-n comisii, însă trebuie să începem firesc programul de lucru în plen al Senatului. Deja am întârziat 25 de minute.

Mulțumesc domnului lider al Grupului parlamentar al PNL, domnului Hașotti.

Acest subiect formează obiectul discuției și în Biroul permanent. E adevărat că programul propus are pentru luni, 9.00–11.00, activități în comisii parlamentare. Asta nu înseamnă obligatoriu și discutarea în comisii a proiectelor. Dimpotrivă, eu cred că înseamnă și pregătirea membrilor fiecărei comisii pentru ziua respectivă. Așa că eu vă rog să aprobați programul, cu această discuție, iar dacă se insistă să nu mai avem luni activități în comisiile parlamentare, eu propun ca lunea viitoare, în Biroul permanent, să rediscutăm subiectul și să propunem plenului un alt program, dacă în Biroul permanent va întruni un asemenea cvorum.

Vă rog, domnule Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Din fericire pentru unii, mai avem și tehnologiile moderne, încât, imediat ce s-a făcut afirmația că au fost comisii, programul afișat la Senat nu arată că vreo comisie ar fi lucrat de la 9.00. Primele comisii sunt de la ora 13.00, așa că nu dezinformați.

Mulțumesc. Doamna Anghel, vă rog. Microfonul 2.

Iar eu voi face ce fac în fiecare marți de când a început această sesiune: nu mi se pare normal să lucrăm numai două zile în plen. Chiar nu mi se pare normal.

Ieri am realizat jumătate din ce ne-am propus, da? Iar ne prinde sfârșitul de sesiune, iar stăm de dimineața până seara, iar nu citim nimic și le votăm pur și simplu. Nu mi se pare normal.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

S-a propus în Biroul permanent o prelungire a programului, dacă se va impune, cu încă o zi, respectiv zi de plen pentru miercuri.

Nu vă răspund dumneavoastră, spun sălii. Eu nu vă răspund dumneavoastră. Mă scuzați, dar nu-mi permit să vă răspund dumneavoastră.

De aceea, supun aprobării dumneavoastră programul de lucru, așa cum vi l-am propus, urmând să-l modificăm, dacă vom constata că este nevoie, în sensul prelungirii acestuia și cu ziua de miercuri.

63 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 4 abțineri. Programul a fost aprobat.

Aș vrea să știți, stimați colegi, că toți avem interesul să votăm sau să respingem, să le discutăm, bineînțeles, toate proiectele de lege și inițiativele legislative înscrise. De asta, dacă ne întindem numai pe dezbateri pe program, suntem, cred, cu 16 proiecte în ultima zi.

Dacă nu reușim să le votăm astăzi, riscăm să intrăm în adoptare tacită, așa că haideți să intrăm pe ceea ce trebuie să facem noi, în principal – legiferare.

Mulțumesc tare mult colegilor pentru înțelegere.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Iovescu, pe procedură.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Aveți chestiuni de procedură? Domnule Iovescu, haideți, că paralizați... Dacă nu aveți lucruri serioase, vă rog eu frumos..., stau cu legile în față și discutăm chestiuni...

## **Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Un minut!

Un minut spuneți dumneavoastră. Într-un minut abia ați ajuns la microfon.

Vă rog.

Nu am nevoie de un minut.

Ieri am făcut o propunere: trei ore luni, trei ore marți. Nu ați luat-o în considerare, asta voiam să vă spun.

Vă rog s-o luați în calcul. A treia zi de plen e mai greu, dar trei ore e posibil să lucrăm: și luni trei, și marți trei.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog să faceți propunerea către Biroul permanent al Senatului și, în ședința de luni, se va discuta un asemenea program. Eu nu am nici căderea și nici puterea, indiferent dacă temporar sunt pe acest scaun, să iau asemenea decizii. Am înțeles propunerea. Faceți-o către Biroul permanent și o discutăm.

Mulțumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

Punctul 3 – Propunerea legislativă privind transmiterea unei suprafețe de teren și a unor construcții din domeniul privat al statului și administrarea Autorității Naționale pentru Tineret în proprietatea publică a municipiului Câmpina, județul Prahova, și în administrarea Consiliului Local Câmpina.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Vedeți că e prezent inițiatorul.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dacă inițiatorul este prezent, să se prezinte și, pe scurt, să-și prezinte propunerea legislativă.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Deputatul Guran.

Domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 5.

## **Domnul Virgil Guran** _– deputat_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați senatori,

Este vorba despre un teren aflat în municipiul Câmpina, care a fost tabără de vacanță. Este lăsat în paragină de 25 de ani. S-a furat tot de acolo. Câmpina nu are unde să se extindă pentru a realiza locuri de agrement. S-au făcut demersurile necesare către Guvern, dar niciun răspuns și niciun rezultat. Și, atunci, am considerat că, printr-o lege, se poate realiza acest lucru mai repede.

Știți – și toți cunoașteți administrație –, știți cât de greu este pentru o primărie când nu poate să se dezvolte și cât de greu îi este să treacă un teren care este administrat de către stat și aparține unui minister și câte formalități se fac. Și totuși nu se realizează nimic.

Formalitățile au fost realizate. Există fonduri, există hotărâre de consiliu local pentru a se transforma tot într-un loc de distracție pentru tineret și este păcat să nu dăm curs acestor lucruri, pentru că văd că, în continuare, Guvernul încearcă să conducă singur, fără să țină cont de Parlament. Consider că legea este mai importantă decât o hotărâre de guvern.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Înainte de a-i da cuvântul doamnei Alina Cazanacli, o rog pe doamna senator să...

Vă rog, microfonul 2. Sper că aveți o chestiune pe procedură.

Am o întrebare pentru domnul: a fost vreodată în tabăra respectivă?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stați să ajungem la dezbateri. Doamna colegă, stați să ajungem la dezbateri. O să vă răspundă.

Tot procedură este.

Nu e procedură.

Când vorbești fără să cunoști și fără să știi, tot procedură este, până la urmă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Doamna secretar de stat de la Ministerul Tineretului, doamna Alina Cazanacli, vă rog, microfonul 8.

## **Doamna Alina Cazanacli** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Tineretului și Sportului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe scurt, doamna ministru.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, întrucât trecerea unui bun din domeniul privat al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se poate face numai prin trecerea acestui bun din domeniul privat al statului în domeniul public al acestuia, cu aplicarea dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, care prevăd expres că „trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora, potrivit art. 7 lit. e), se face, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București”.

Mulțumesc tare mult, doamna ministru.

Domnul Darius Vâlcov, președintele Comisiei pentru administrație.

Vă rog, raportul comisiei.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În ședința din 11 februarie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Un singur motiv vreau să menționez: nu există documentele privind acordul părților privind transmiterea și acceptarea transmiterii imobilelor respective. Plus ceea ce a spus doamna secretar de stat.

Astfel, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Părerea grupurilor parlamentare. Domnul senator Severin Georgică.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Fiind câmpinean get-beget, cunosc tabăra atât ca elev, o cunosc și când s-a construit, pentru că ea a fost construită din fondurile întreprinderilor din Câmpina, la vremea respectivă, în anii ’60–’70, și cunosc și involuția ulterioară. Din acest punct de vedere, pot să spun că trecerea acestui teren în patrimoniul Primăriei Câmpina este bine-venită, în sensul în care, în felul acesta, nu cred că acum se vor găsi și fondurile pentru ca terenul să fie mult mai bine folosit.

Totodată însă, nu pot să fiu de acord cu ideea că această zonă ar putea deveni o zonă în care să se construiască un cartier rezidențial. Este situată într-o poziție deosebită și s-ar afecta echilibrul ecologic. Dar, dacă ne gândim la un parc de distracție, la un loc pentru tineret, este bine-venit, deși nu cred că actualul primar ar fi de acord cu așa ceva.

Vă mulțumesc.

Susțin propunerea domnului Guran.

Mulțumesc.

Dumitru Oprea.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Doamna senator Oprea... îmi cer scuze, doamna senator Anghel și, după aceea, domnul senator Oprea.

Îmi cer scuze, vă rog.

Mă vedeți în opoziție. Deci mă vedeți în opoziție.

E a cincea oară când luați cuvântul în 10 minute, așa că, la un moment dat, intervine...

Ce să fac, dacă este cazul? Ieri am stat potolită până aproape de sfârșit. Ce să fac?

Vă rog.

Eu m-am săturat.

Am lucrat 33 de ani în învățământ și probabil că, după acest mandat, când nu mă va mai propune nimeni, la modul cum reacționez, voi ajunge tot în învățământ. Și vă spun: este un jaf total ceea ce se face cu taberele. Nu sunt de acord cu lucrul acesta. De aceea îl întrebam pe domnul: a fost vreodată în tabără acolo? Fie în calitate de elev, fie în calitate de profesor. Știe ce este acolo? Este un rai pe pământ. Chiar trebuie să furăm tot? Chiar nu trebuie să păstrăm pentru copii nimic? Dar de ce nu se pun bani să refacem tabăra respectivă? Și de ce nu facem în așa fel încât copiii cu rezultate extraordinare la învățătură, la sport, în diferite domenii să ajungă gratuit sau subvenționat acolo?

Am înțeles, doamna senator.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Sub nicio formă nu sunt de acord.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnule senator Oprea, vă rog. Cer scuze, încă o dată.

În Oltenia, Oprea este prenume. Este copilul la care familia se oprea. Eu nu sunt din Oltenia, fiindcă la mine e nume.

Sunteți în formă... Domnule senator, sunteți în formă.

Sunt get-beget prahovean și, în condițiile astea, nu pot, fiindcă sora mea este la o aruncătură de băț de locul ăsta și cunosc locul foarte bine..., vreau să-i asigur pe prahoveni că, prin luările de cuvânt ale celor care gândesc și care vor ca tinerii de acolo să aibă parte de altceva decât noi cartiere de locuințe, în noi au susținerea.

Mă surprinde poziția Guvernului, care, dacă țineți minte, acum două săptămâni, a trecut tacit patrimoniu de sute de mii de metri pătrați cu cele mai frumoase locuri din Vâlcea, din Covasna la trei instituții. Pentru tineri, chiar nu poate Guvernul fie să dea o miniordonanță de urgență... ar fi singura ordonanță agreată de toată lumea.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Declar dezbaterile închise, fiind vorba de...

Îmi cer scuze, domnule doctor, vă rog, iertați-mă! Fără niciun fel de problemă, microfonul central.

Domnule senator Luchian, îmi cer încă o dată scuze. Nu l-am observat. Vă rog.

## **Domnul Ion Luchian:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Chiar dacă Guvernul a spus că nu este de acord, pentru că a găsit o explicație, în sensul că schimbul de proprietate nu se face în acest... în modul care a fost propus de inițiator, eu cred că această problemă trebuie rediscutată, trebuie analizată, iar propunerea legislativă este în interesul tinerilor. Ne plângem că ne pleacă tinerii din țară, că nu au ce face, ne plângem că tinerii comit alte infracționalități, pentru că nu au unde...

Nu-i vorba de tabără, că acolo se poate face – o parte – tabără de copii, dar o parte, și loc de agrement pentru tineretul din zonă. Eu cred că suntem în asentimentul tinerilor din Prahova, și nu numai, ca acea zonă atât de frumoasă să fie redată în circuit, fie tabără școlară..., dar vedem că Guvernul nu găsește fonduri, și atunci asta ar fi fost soluția mai bună. Administrația locală, care are fonduri, primarul din

Câmpina, primăria din Câmpina cred că ar putea să facă în acest loc atât de frumos un rai pentru tineri. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Vă aduc la cunoștință că acest proiect și celelalte care urmează până la punctul 11 inclusiv au... există riscul să intre în adoptare tacită.

Declar dezbaterile încheiate.

Suntem în fața unei propuneri legislative cu caracter de lege organică. Vot, ora 12.30.

Punctul 4 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 92/2007 privind transportul public local.

Declar dezbaterile deschise.

Inițiatorul este prezent? Nu este.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului, respectiv domnul Marian Preda..., da?

Microfonul 9.

Vă faceți safteaua din toată...

Vă rog, vă rog, aveți cuvântul, pe scurt.

## **Domnul Marian Pred** a _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu susține promovarea prezentei inițiative legislative, considerând că, prin aceasta, s-ar interveni pe piața concurențială, afectând astfel principiul liberei cereri și al ofertei.

În concluzie, nu susține prezenta modificare.

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnul senator Vâlcov, președintele Comisiei pentru administrație, raportul, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 11 februarie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi a membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Astfel, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Nu există.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere a propunerii legislative.

-

- fost respins.

Punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 155/2010 – Legea poliției locale.

- Inițiatorul este prezent? Nu este.

Din partea Guvernului este domnul Dan Manolescu. Bine ați revenit! Nici nu ați plecat bine de ieri. Microfonul 8, vă rog.

Punctul de vedere al Guvernului, pe scurt. ## **Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, întrucât generează creșterea cheltuielilor bugetelor generale ale unităților administrativ-teritoriale și, implicit, ale bugetului general consolidat.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, domnul senator?

Mulțumesc.

În ședința din 12 martie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi a membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc. Sunt dezbateri? Vă rog, domnule senator Dincă. Microfonul central.

Nu prea mult, vă rog.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Drept urmare, cred că de astăzi, având în vedere că cei 7 eurocenți nu știm exact unde se duc, vă propunem ca, în acest sens, să extindem cheltuielile bugetare pentru poliția locală din acești bani. De fiecare dată când venim cu un proiect legislativ care presupune și cheltuieli bugetare, ni se explică faptul că nu ne încadrăm în acea anvelopă bugetară și că trebuie să identificăm sumele de bani care pot fi alocate pentru proiectele respective. Iată că astăzi vă propunem, ca și ieri, atunci când am vorbit de bursele pentru elevi și studenți, ca aceste sume de bani să provină din acei 7 eurocenți, pentru că nu am văzut nicio explicație, nu am văzut nicio prevedere în buget că acești bani s-ar duce direct la drumuri.

Și ministrul transporturilor...

Mulțumesc.

...și prim-ministrul...

Mulțumesc tare mult, domnule coleg.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să-i mulțumesc și domnului secretar de stat, pentru că, de data asta, ne-a dat și explicații de ce Guvernul nu susține.

Astăzi, 1 aprilie, de regulă, în limbajul, în conștiința populară este Ziua păcălelilor. Cred că putem să schimbăm acest lucru și să spunem că este ziua aniversară a accizei.

## **Doamna Doina Silistru**

**:**

Treceți la subiect. Pe proiectul legislativ!

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Am auzit astăzi, aici, spunându-se că nu se încadrează și că sunt extinderi pe...

, că sunt extinderi pe ceea ce înseamnă cheltuielile bugetare...

Nu sunt declarații politice!

Vă rog! Vă rog! Vă rog!

Încerc să reiau ceea ce a spus domnul ministru...

În primul rând, v-aș ruga să nu dialogați cu sala. În al doilea rând, vă rog, stimați colegi, să respectați punctul de vedere al vorbitorului, sigur, și acesta să se limiteze la subiectul aflat pe ordinea de zi.

...că sunt presiuni pe bugetul general consolidat și că se măresc cheltuielile bugetare. Am spus ce a spus și domnul ministru și văd că doar atunci când vorbesc eu sunteți deranjați. Nicio problemă, continui.

Mulțumesc, domnule președinte.

...spun că există posibilitatea să se ducă și acolo. Noi venim cu propunerea concretă ca banii care sunt necesari pentru acoperirea acestor cheltuieli să vină din acei 7 eurocenți.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Vă aduc aminte: conform Constituției României, sunteți în măsură să aveți inițiativă legislativă. Nimic nu vă împiedică să faceți acest lucru, și nu e prima dată. Cred că nu e cazul să vă spun cam cum se face un asemenea proiect legislativ. Doamna senator Anghel, vă rog, 30 de secunde.

Mulțumesc, domnule președinte.

Unii, în calitate de foști viceprimari, susțin această poliție locală, pentru că este...

Doamna Anghel, vă rog...

...susțin...

...la subiect...

...la subiect, la subiect sunt... Susțin această poliție locală...

Nu cred că are legătură cu calitatea de viceprimar a cuiva.

...susțin această poliție locală tocmai pentru faptul că este Pristanda al primarului.

Mulțumesc.

Întreb... am o întrebare. Din cei 10.000 de polițiști, polițiști adevărați, cu școală și cu carte, și cu vechime, și cu doctorate unii, care au fost dați afară de către Guvernul Boc, câți au fost reangajați? De ce nu facem o inițiativă legislativă? Am ajuns să confundăm obligațiile polițistului local cu obligațiile polițistului. Ar fi culmea să-l lăsăm pe acest polițist local să facă inclusiv reguli de circulație.

Mulțumesc.

Vă tai microfonul, doamnă senator.

Să-și vadă lungul nasului, să stea acolo unde este, că s-ar putea să fie desființat cândva.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Declar dezbaterile închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul...

Domnule președinte al comisiei, vă rog.

Vă mai aduc o dată la cunoștință, dacă este necesar, până la punctul 11, toate proiectele de lege împlinesc termenul de adoptare tacită. Dacă întindem ședința pe subiecte asupra cărora ne pronunțăm..., e firesc, e libertatea dumneavoastră, de asta suntem aici, însă vă rog să vă referiți la subiectul adus în discuție.

Mulțumesc.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

## **Domnul Darius Bogdan Vâlcov:**

Nu aș fi vrut să intervin, dar una este ca noi, cei de la PSD, să nu susținem acest proiect legislativ și alta este să jignim _in corpore_ poliția locală și pe reprezentanții acesteia. Noi nu suntem de acord acum cu acest proiect legislativ. Nu este vorba numai de norma de hrană. Dacă domnul senator ar fi citit mai atent proiectul, și-ar fi dat seama, dar, pe viitor, credem că trebuie să se facă dreptate și în acest domeniu.

Vă mulțumesc.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Drept la replică! A spus că am jignit.

## **De la prezidiu:**

Dar nu dumneavoastră. Mărinică Dincă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnul senator Motoc, vă rog. Microfonul 2.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Drept la replică!

## **Domnul Ion Chelaru:**

Doamna Anghel...

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

A spus că am jignit!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

...oricât aș fi de politicos și oricât m-aș strădui, vă rog să aveți un pic de înțelegere și pentru mine.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Nu am niciun pic când e vorba de neadevăr!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Bine, nu aveți, nu aveți, îmi pare rău. Microfonul 2, domnul senator Motoc.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Am dreptul la replică!

Dar nu v-a reamintit nimeni numele, doamnă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

A mai existat o propunere legislativă similară, care se referea printre altele și la alocația de hrană, și la alocația pentru misiunile permanente în cazul polițiștilor locali. Am spus și atunci și o repet și acum că este o chestiune de înlăturare a unei discriminări. De foarte multe ori, polițiștii locali sunt în misiune împreună cu polițiștii. Ei primesc aceste alocații, în timp ce polițiștii locali nu beneficiază. Este o nedreptate care li se face polițiștilor locali și trebuie să găsim resursele necesare pentru ca această formă de discriminare să fie înlăturată. Sunt foarte multe solicitări ale polițiștilor locali în acest sens și eu cred că este momentul să luăm în considerare o cerere justificată din partea lor.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dacă nu există alte...

Domnule Pașcan, vă rog.

Toată lumea... puțin, dar discutăm acest subiect de jumătate de oră. Vă rog.

30 de secunde, domnule președinte. Vă mulțumesc.

Voiam doar să le reamintesc colegilor că un proiect de act normativ, exact cu aceeași temă, l-am aprobat în Senat și mai apoi el a fost respins în Camera Deputaților. Pentru noi ar fi un act de inconsecvență să nu-l susținem pe acesta, pentru că am mai votat o dată... exact cu același obiect. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Pentru completarea punctului de vedere vizavi de proiectul legislativ, 30 de secunde, doamna Anghel.

Spuneam că nu am jignit Poliția, din contră. În urmă cu câteva luni de zile și, fac precizarea, sunt câteva luni de zile, am fost și am vizitat căminul de bătrâni de la Odăi. Pentru că tot am ajuns în zonă, exact la 200 de metri este căminul de căței... adăpostul de căței. Dacă nu era șoferul Senatului, poliția locală, cea care se ocupă de acel adăpost mă bătea, știind că eu sunt senator. Am depus reclamație de cinci luni de zile. Nici în ziua de astăzi nu am primit răspuns. Să-ți permiți să faci așa cu un senator al României...

Și ce vor? Să fie polițiști adevărați? Să pună, domnule, mâna pe carte și să învețe și pe urmă...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Parcă am discutat la începutul ședinței, și ați fost de acord, câte un senator de fiecare grup parlamentar.

## **Din sală:**

Corect!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Este la regulament, nu că vreau eu, să știți.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 6 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu. Este. În sfârșit. Aleargă de la Cameră la Senat, dar așa e câteodată.

Vă rog, aveți cuvântul, pe scurt.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța reglementează, în principal, următoarele aspecte: decontarea dispozitivelor de endoprotezare în cazul intervențiilor chirurgicale oncologice, transpunerea Directivei privind asistența medicală transfrontalieră, posibilitatea ca autoritățile publice locale să participe la finanțarea unor cheltuieli pentru spitalele din subordine, armonizarea legislației naționale cu directivele europene în domeniul transplantului, reglementări amănunțite în ceea ce privește farmacovigilența.

În cadrul dezbaterilor din comisiile de specialitate, au fost aprobate o serie de amendamente care vizează îmbunătățirea cadrului legal existent, drept pentru care Guvernul susține raportul, cu amendamente, al comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Luchian, președintele comisiei. Vă rog.

## **Domnul Ion Luchian:**

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Au transmis avize favorabile, fără amendamente, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru afaceri europene.

La dezbateri au participat, conform art. 61 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, domnul Răzvan Vulcănescu – subsecretar de stat în Ministerul Sănătății, doamna Liliana Mihai – directorul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, doamna Rodica Narcisa Tănăsescu – președintele Societății Naționale de Medicină de Familie, dr. Marius Lițiu – directorul general al Colegiului Medicilor din România, doamna Silvia Albăstroiu – șeful Departamentul juridic al Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, profesor Ion Groza – Ministerul

Educației Naționale, profesor Radu Deac – director executiv în cadrul Agenției Naționale de Transplant, doamna Cristina Munteanu – reprezentantul Asociației distribuitorilor și retailerilor farmaceutici din România.

Pentru că ordonanța este foarte importantă, vedeți câți invitați au participat la această dezbatere.

În cadrul dezbaterilor, reprezentanții Ministerului Sănătății, cât și cei ai Ministerul Educației Naționale au propus membrilor comisiei o serie de amendamente care au fost însușite de comisie. Supuse votului, au fost adoptate, cu majoritate de voturi, și se regăsesc în anexa nr. 1.

Totodată, s-au formulat și depus în scris amendamentele de către domnul senator Anghel Adrian. Supuse votului, amendamentele la art. I punctele 12, 13, 18, 19 și 28 au fost adoptate, cu majoritate de voturi, și se regăsesc în anexa nr. 1. O serie de amendamente au fost respinse și se regăsesc în anexa nr. 2.

În urma finalizării dezbaterilor, în ședința din 25 martie 2014, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Înainte de a vă da cuvântul, vreau să vă spun că vom respecta strict prevederea regulamentului în ceea ce privește faptul că poate să intervină din partea unui grup parlamentar o singură persoană. Dacă vom constata că sunt prea prelungite intervențiile, vom aplica și o altă prevedere regulamentară, a acordării unui timp egal tuturor grupurilor parlamentare, în așa fel încât, astăzi, având pe ordinea de zi foarte multe proiecte de lege care riscă să fie adoptate tacit, să le putem trece până la sfârșitul programului.

Domnul senator Oprea, microfonul central. Vă rog, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Conform comisiei, aflu ceva stupefiant. O ordonanță de urgență chiar a început să producă efecte. Păi, cu asta ucideți țara. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 a început să producă efecte din momentul ăla și până în noiembrie 2013. Și, din ianuarie 2011, oamenii au pierdut sute de milioane la pensii. Acum, prin ordonanța asta, care poate fi numită precum Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014, de ieri, 1001 de directive, 1001 de reglementări într-o singură ordonanță de urgență... cam așa figurează cea de astăzi.

Și chiar m-a impresionat profund finalul expunerii de motive, unde se spune că pentru creșterea sustenabilității financiare a acestui sistem, pentru creșterea eficienței cheltuielilor din acest sector și îmbunătățirea rezultatelor sale am apelat la această ordonanță de urgență.

Dar când vine Guvernul cu proiectul de lege face exact ceea ce reproșează tuturor colegilor care aduc inițiative legislative, că nu au fișa financiară. Priviți, în acest caz, proiectul de lege pentru transformarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2014, care reprezintă un monument de încălcare a legislației privind relația tehnicolegislativă.

Pentru că, dacă mergeți pe impactul financiar, este zero. Zero, zero! Aceasta este, de fapt, explicația atâtor rateuri ale Guvernului PSD, ale actualei guvernări. Este un monument de socialism utopic în care nu arăt în ce constă eficiența noului sistem. Citiți cu atenție, vedeți cât este de mare o astfel de ordonanță și dacă se dă seamă de un leu.

Și, atunci, cum mai puneți întrebarea dacă pentru copii amenajăm sau nu un parc de joacă sau dacă le mai dăm 20 de bani la alocația lunară?

Nu știu cum puteți veni cu așa propuneri!

## Mulțumesc.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Amendamentele respinse nu au fost susținute.

Pe cale de consecință, supun la vot raportul, cu amendamentele admise, inclusiv amendamentele... amendamentele admise.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot. Mulțumesc.

Cu 73 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și două abțineri, raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Supun la vot proiectul de lege. Vă rog.

Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 71 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 5 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă rog, stafful, rapid să-l înainteze la Camera Deputaților. Mulțumesc.

Trecem la punctul următor al ordinii de zi, punctul 7 – Propunerea legislativă privind funcționarea și desfășurarea activității științifice și tehnologice a INCDMI „Cantacuzino”.

Comisia de fond, Comisia pentru sănătate publică, cu raport de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Întreb dacă există în cadrul inițiatorilor cineva prezent pentru a susține.

Nu este.

Părțile vizate: Ministerul Justiției, CNAS, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor Publice.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Sănătății, Vulcănescu.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerile prevăzute în inițiativa legislativă au făcut obiectul unor acte normative succesive aprobate în Guvern în anul 2013, motiv pentru care apreciem că inițiativa legislativă a rămas fără obiect.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Luchian. Aveți cuvântul. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare funcționarea și desfășurarea activității științifice și tehnologice a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino”.

Prin inițiativa legislativă se preconizează ca, în vederea realizării Planului național de intervenție pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă a populației, generată de epidemii și pandemii, finanțarea institutului să se facă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, precum și din alte surse.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport au avizat negativ inițiativa legislativă.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține adoptarea inițiativei.

Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea.

La dezbaterea propunerii legislative a participat, în conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Senatului, cu modificările și completările ulterioare, domnul Răzvan Vulcănescu, subsecretar de stat în Ministerul Sănătății.

În ședința din 18 februarie 2014, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, întrucât propunerea legislativă cuprinde prevederi deja reglementate de actele normative în vigoare.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Iovescu, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă bucur dacă acțiunea noastră, inițiativa noastră a rămas fără obiect, dar sper să fie cu adevărat așa, că Institutul „Cantacuzino” ar fi foarte important pentru independența noastră față de exporturi.

Nu mai intru în detalii despre ceea ce am vrut să spun. Dacă este adevărat, vă felicit că ați făcut asta. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Doamnelor și domnilor senatori,

Dacă nu mai sunt alte intervenții la dezbaterile generale, închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.

Vă rog.

Vă rog să vă exprimați. Mulțumesc. Cu 69 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 8 abțineri, raportul a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 8 al ordinii de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Comisia sesizată în fond este Comisia economică, cu raport de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Inițiativa aparține unor domni deputați. Întreb: sunt prezenți pentru a susține? Nu sunt.

Partea vizată este ANRMAP.

Dau cuvântul domnului Bogdan Dobrin, președintele Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Bogdan Paul Dobrin** _– președintele Autorității_

_Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul și-a exprimat punctul de vedere referitor la proiectul de act normativ și nu susține adoptarea acestuia. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Luchian, președintele Comisiei pentru sănătate.

Cum?

Iliescu. Mă scuzați, domnule Iliescu, președintele Comisiei economice.

M-ați botezat.

V-am confundat. V-ați schimbat.

## **Domnul Lucian Iliescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din 25 februarie 2014, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea raportului de respingere a propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis aviz favorabil, Comisia juridică, de numiri, disciplină imunități și validări, aviz favorabil.

Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid dezbaterile generale.

Domnul senator Grapă, microfonul 2. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Ar fi fost bine să fi fost unul dintre inițiatori prezenți în sală, pentru că ceea ce vă spun acum este o chestiune pe care eu o consider interesantă în ceea ce privește modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006, care are foarte multe lacune sau situații care trebuie reglementate, dar mă raportez la reprezentantul Guvernului, care ne-a spus sec că nu susține.

Mi-ar fi plăcut să știu de ce nu susține, pentru că, uitându-mă în expunerea de motive și încercând să înțeleg voința celor care au vrut să transforme acest act normativ, aș vrea să vă spun două chestiuni care, la un moment dat, pot fi antagoniste.

Una dintre ele este următoarea: există situații în care reprezentanții, ofertanții se înțeleg între ei, locul 1 cu locul 4, și dacă locul 1 a câștigat cu un preț foarte mic – ceilalți doi sunt descalificați, rămâne 4 –, el se retrage și rămâne ăla cu preț foarte mare să cheltuiască banul public.

Este o situație ipotetică, dar reală, și înțeleg că dumneavoastră v-ați gândit la chestiunea aceasta.

Inițiatorii au spus în felul următor... dacă v-ați uitat cu atenție pe acest act normativ... au spus că, în cazul în care este declarat un câștigător, obligatoriu, el să semneze contractul de achiziție. Este corect, da? Ei, eu vă spun că există însă și altă situație.

Având în vedere că perioada de soluționare a contestațiilor este foarte lungă, iar instituțiile financiare creditează cu foarte mare greutate societățile comerciale, în momentul de față este posibil ca până la soluționarea acestei spețe el să-și piardă finanțarea. De pildă, o linie de credit care expiră peste șase luni de zile, soluționarea se face peste șapte luni, o prelungește..., sunt în imposibilitatea fizică de a merge mai departe să execut lucrarea.

Este o situație ipotetică, dar perfect reală. Și, atunci, cele două sunt pe poziții antagoniste. Ministerul însă are obligația urgentă, stringentă de a reglementa aceste două poziții, pentru că atât una, cât și alta sunt păguboase, pe de o parte, pentru cel care ofertează, pe de altă parte, pentru autoritatea locală.

Sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu mai sunt, închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați.

Cu 80 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Deci propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog s-o transmiteți de urgență la Camera Deputaților. Punctul 9 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru înființarea Regiei Monopolurilor Statului.

Comisia sesizată în fond, Comisia economică, are raport de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică. Inițiatorul, domnul senator Popa, dorește să-și susțină punctul de vedere?

Nu. Nu dorește.

Pe cale de consecință, dau cuvântul domnului... Nu. Domnul Manolescu este la Camera Deputaților, am înțeles. O să vină.

O să reluăm când se întoarce. Domnia Sa a fost adineauri aici și acum a plecat acolo, deci nu putem să-i reproșăm nimic.

Punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea art. 1 din Legea nr. 226/29.11.2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944–31 decembrie 1961.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Din partea inițiatorilor dorește cineva să susțină proiectul legislativ?

Nu dorește.

Pe cale de consecință, dau cuvântul doamnei secretar de stat în Ministerul Apărării, Otilia Sava, microfonul 8, pentru a prezenta propunerea legislativă.

## **Doamna Otilia Sava** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Dobrițoiu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Microfonul 6.

Vă rog să prezentați raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doresc să vă informez că această propunere legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ.

Având în vedere aceste considerente, în ședința cu participarea Ministerului Afacerilor Interne, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională... Iertați-mă! Având în vedere aceste aspecte și avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe, Comisia pentru apărare a dat aviz de respingere..., a respins această propunere legislativă, fapt pentru care vă solicit dumneavoastră și plenului aceeași opțiune.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Microfonul 2, domnul senator PNL, Mărinică Dincă.

PDL!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

PDL am spus, PDL.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Nu, ați spus PNL!

Nu, am spus PDL, doamnă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu pot să-l confund eu pe domnul senator că ar fi de la PNL.

Așa s-a auzit!

Vă rog frumos...

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Așa s-a auzit în sală. Acum...

În momentul în care am auzit că a rămas fără obiect, m-am gândit: cum poate rămâne un proiect legislativ fără obiect? Numai dacă există în vigoare o lege care are aceeași prevedere.

Nu avem, în momentul de față, o lege care are aceeași prevedere. Avem o propunere legislativă care a fost adoptată de Camera Deputaților și atât.

De ce s-a dat aviz negativ la Comisia pentru buget, finanțe?

Aceeași poveste: pentru că destabilizăm bugetul, pentru că nu există prevederi bugetare pentru a acoperi această sumă.

Vă aduc aminte că, în luna aprilie a anului trecut, am aprobat o sinecură pentru un număr de reprezentanți ai statului, pensionari din Ministerul Afacerilor Externe, deci pensionari cărora le-am mai dat o indemnizație, și pentru ei au existat acești bani. Pentru militarii români care au luptat în cel de Al Doilea Război Mondial, iar când au venit comuniștii au fost dați afară din armată, nu avem bani.

Îmi pare rău că nimeni de la Ministerul Apărării nu spune câți sunt aceștia. Pentru că ei au fost dați afară din armată de comuniști, care au fost declarați la un moment dat și socialiști, între anii 1944 și 1960.

Din păcate, legea firii pe unii i-a trimis la cele sfinte și au rămas foarte puțini, sunt o mână de oameni. Aceștia cu greu pot să depășească o sută. Era mai mult o reparație morală și, dacă vreți, un răspuns al actualului regim, care se declară democratic, față de acești oameni.

Din păcate, sunt convins că actuala majoritate socialistă nu va vota acest proiect legislativ, deși acești oameni merită pe deplin.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc și eu foarte mult, domnule senator. Două precizări.

Nu putem lăsa să treacă în Senatul României lucruri care nu sunt adevărate. Am văzut aseară la...

Nu, nu de la tribună. Vă spun foarte clar, pentru că e vorba de procesul legislativ.

Deci noi, domnule coleg senator, am adoptat un proiect de lege de reparare, adică au fost restituite salariile diplomaților, care au fost tăiate în mod abuziv. Da?

Nu, nu aveți de ce să-mi dați replică, că nu v-am pronunțat numele. Da?

Vă rog, luați loc. Doamna...

Nu aveți drept la replică... Domnule... Luați regulamentul... E o cărticică mică, așa, nu-i mare, o citiți...

O citiți dumneavoastră și acolo aflați că, dacă vi se pronunță numele... Da? Luați loc în sală, vă rog. Când vi se pronunță numele.

Stafful, vă rog, din rezerva mea de regulamente, să-i oferiți domnului senator un regulament. Da?

Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Hașotti, vă rog.

Nu dau dedicații astăzi. Dă numai domnul senator..., maestrul, care mi-a dat un frumos disc.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu nu știu, cred că ar trebui să risipim aici confuziile. Nu este vorba de creșterea..., de redobândirea unor drepturi de către cadrele militare, ci, așa cum spune autorul acestei propuneri legislative, de altceva.

Și citez: „Ca o recunoaștere a abuzurilor îndreptate împotriva cadrelor militare aflate în această situație, la data de 29.11.2011 s-a adoptat Legea nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale.”

Despre asta este vorba, doamna secretar de stat? Pentru că în expunerea de motive pe care onor Guvernul a formulat-o nu pomenește nimic de acest lucru, decât că la începutul... în prima parte a observațiilor vorbește de Legea nr. 226/2011, dar nu este acesta argumentul. Argumentele sunt cele referitoare la buget, dar cheltuiala pe care Guvernul o estimează este una nesemnificativă, 698.000 de lei. Nu e deloc mult și trebuie să ne gândim dacă totuși nu cumva, în situația în care ce a spus doamna secretar de stat nu s-a materializat încă, dacă nu cumva n-ar fi bine să votăm această propunere legislativă.

Dacă există text de lege care anulează această propunere legislativă – și vreau să-mi confirmați acest lucru –, evident, vom vota împotriva acestei propuneri legislative, pentru că nu mai are conținut.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Pe procedură și, după aceea, doamna ministru, să ne spună...

Domnul senator Pereș, domnul secretar Pereș, pe probleme de procedură.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Stimați colegi, Domnule președinte,

În special pentru dumneavoastră, care sunteți un bun cunoscător al regulamentului, când aveți, în calitatea dumneavoastră de președinte, ceva de comentat asupra unui proiect legislativ, v-aș ruga, conform regulamentului – pe care văd că-l distribuiți cu mare nonșalanță și spre colegi –, să coborâți la microfonul central. Este scris în regulament...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Domnule senator,

Vă cunosc de prea multă vreme, ca să vă recomand și dumneavoastră regulamentul. Deci când fac intervenții, în calitate de conducător de ședințe, în nume personal, ca senator, voi coborî acolo. Când am făcut această intervenție, n-am făcut-o în nume personal, ci în calitate de președinte și conducător de ședință, pentru că a fost atacat un proiect legislativ pe care dumneavoastră, chiar și dumneavoastră, cei din opoziție, l-ați adoptat aici, în plen.

Pe cale de consecință, de fiecare dată când voi interveni în nume personal – nu prea obișnuiesc, pentru că e destul de atractivă conducerea ședinței –, voi coborî la microfon. Când voi face însă în interesul Senatului și al conducerii ședinței aceste intervenții, dați-mi voie să conduc ședința așa cum scrie regulamentul.

Haideți să nu mai facem o discuție.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat...

Procedură?

Poftiți, microfonul central. Domnul senator Oprea.

Vă admir scrupulozitatea, dar chiar și în cazul ăsta dumneavoastră trebuia să coborâți ca să comentați cu un coleg de Senat. Trebuia să coborâți.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult. O să cobor. Vă promit că o să cobor, dar – cel mai bun lucru – n-o să mai fac intervenții, ca să nu trebuiască să cobor.

Doamna secretar de stat...

Da, domnule, procedură, după ce doamna secretar de stat... după aia...

Doamna senator, vă dau... pe procedură, dar dădusem cuvântul doamnei. În momentul în care i-am dat cuvântul unei doamne...

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Am cerut cuvântul acum 10 minute!

Foarte bine. N-am știut... n-am văzut... Domnul secretar e de vină.

Microfonul 8, vă rog, aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

## **Doamna Otilia Sava:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum bine spunea domnul senator Dincă Mărinică, o propunere legislativă nu poate rămâne fără obiect decât în situația în care s-a adoptat deja o lege cu același conținut. Este exact situația din această speță, pentru că, așa cum vă spuneam, în urma adoptării de către Camera Deputaților a propunerii legislative mai ample de modificare a Legii nr. 226/2011, în Monitorul Oficial din 21 martie 2014...

... da, exact, s-a publicat Legea nr. 27/2014, care, la art. 1, reia integral textul propunerii legislative cu care astăzi suntem învestiți.

Acestea sunt considerentele pentru care, cu siguranță, a rămas fără obiect. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Doamna senator Anghel, microfonul 2, probleme de procedură. Aveți cuvântul, doamna senator.

## Domnule președinte de ședință,

Cu tot respectul – și știți că vă respect, da? –, ocupați scaunul acela sau funcția aceea vremelnic. În rest, sunteți coleg cu noi. Pe cuvântul meu de onoare, aveți momente când sunteți conflictual și când, indiferent de cum ai vrea și cât ai vrea să nu răspunzi, trebuie să răspunzi până la urmă...

Puneți-vă în situația celor care sunt jigniți sau puși la colț de dumneavoastră. Nu mi se pare nici normal, nici corect. Chiar suntem colegi.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc foarte mult, doamnă.

Din partea dumneavoastră, vreau să recunosc că a fi conflictual, deja, în situația asta, e chiar un compliment. Dar vă mulțumesc foarte mult.

Deci închidem dezbaterile, intrăm în procedură de vot...

Procedură, poftiți, microfonul 2. Microfonul 2.

Deschideți microfonul 2 pentru procedură, da?

Poftiți aici, poftiți, microfonul central. Poftiți!

## Dragi colegi,

O să citesc articolul din lege la care face referire colega noastră, doamna secretar de stat, și sună așa: „Fostele cadre militare active care au intrat în armată sau în comandamentele și unitățile de grăniceri...”

Stimate domnule coleg, sunteți în procedură sau pe fond? Dumneavoastră faceți o intervenție pe fond.

Am cerut drept la replică, nu procedură.

A, ați spus procedură. Bun. Poftiți.

Am spus drept la replică.

Drept la replică nu a pronunțat nimeni.

„Fostele cadre militare active care au intrat în armată sau în comandamentele și unitățile de grăniceri până cel târziu la 30 decembrie 1947 și care au fost îndepărtate abuziv în perioada 23 august 1944–31 decembrie 1961 din considerente politice, religioase, etnice sau sociale au dreptul la reparații morale și materiale, potrivit dispozițiilor prezentei legi.” Corect? Bun.

Actualul proiect de care facem vorbire se referă la toate cadrele militare care au fost sancționate în aceeași perioadă, fără să se facă diferențiere dacă au intrat până la data de 30 decembrie 1947 sau au intrat după 30 decembrie 1947 în armată. Dacă au intrat pe 31 decembrie 1947 în armată și au primit aceste sancțiuni, nu li se aplică această lege care este în vigoare. Această lege în vigoare se aplică numai celor care au fost încadrați în armată înainte de 30 decembrie 1947.

Proiectul legislativ de care facem vorbire astăzi este cel care vine să lămurească întru totul și extinde cadrul în care pot fi acordate aceste despăgubiri și cui pot să fie acordate aceste despăgubiri. Deci aceasta este diferența, iar cadrul pe care îl propunem...

Mulțumesc, domnule senator.

...este mult mai larg decât cel anterior.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumim, domnule senator. Am înțeles. Intrăm în procedură de vot.

Nu mai sunt...

Intrăm în procedură de vot.

Mulțumesc.

Da, am înțeles.

Doamnelor și domnilor, am încheiat dezbaterile generale. Legea are caracter organic. Mergem la votul final. Punctul...

A venit domnul secretar de la finanțe?

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Nu e organică, e ordinară.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

E ordinară? Mă scuzați.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

E ordinară.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## E ordinară.

Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot. Raportul comisiei este de...

E ordinară, mă scuzați. Eram la 10. Mă scuzați.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Legea are caracter ordinar.

Senatul este prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul de respingere. Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot. Mulțumesc.

Cu 52 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Propunerea e respinsă.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Întreb dacă la punctul 9... Domnul secretar de stat de la finanțe?

Nu a venit.

Trecem la punctul 11, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 286/2009 – Codul penal.

Comisia juridică, sesizată în fond.

Caracterul legii este organic.

Dacă domnii senatori sau deputați care sunt autorii propunerii legislative sunt prezenți?

Nu sunt.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Justiției, Liviu Stancu, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Propunerea legislativă are în vedere completarea art. 218 din noul Cod penal cu un nou alineat, care cuprinde o variantă agravantă a infracțiunii de viol, și anume violul comis de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de viol.

Pentru această speță există un regim sancționator agravant prin aplicarea regimului juridic al recidivei prevăzut de art. 43 alin. (5) din Codul penal.

Ca urmare, Guvernul nu-și însușește acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia, domnul vicepreședinte Donțu. Microfonul 7. Comisia juridică.

Comisia pentru drepturile omului a formulat un aviz negativ.

În ședința din 18 februarie 2014, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere proiectul legislativ și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului de lege?

Domnul senator Oprea, microfonul central.

Cred că mai mulți colegi își pun întrebarea: dacă este o pedeapsă mai grea, de ce se opune Guvernul?

Mulțumesc. Alte observații, întrebări, intervenții? Domnul senator Hașotti, microfonul central.

Într-adevăr, autorii acestei propuneri legislative consideră că este necesară o pedeapsă mai mare, deci agravantă, în comparație cu actualul Cod penal, pentru o categorie destul de prezentă în buletinele de știri ale televiziunilor. Este vorba despre cei care înfăptuiesc un viol și recidivează, deci și recidivează în acest sens. Și spune așa: „Dacă fapta a fost comisă de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de viol, pedeapsa este închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.”

În primul rând, vreau să știu actualul Cod penal ce pedeapsă sau ce pedepse prevede și să cumpănim ce este mai corect: actualul Cod penal sau o eventuală modificare a actualului Cod penal.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții la dezbaterile generale. Închei dezbaterile generale. Legea are caracter organic.

Am să vă rog, în continuare, să mergem la punctul 12. M-a rugat domnul secretar de stat...

## Poftiți?

Domnule secretar de stat, răspundeți, vă rog, dacă au fost întrebări.

## **Domnul Liviu Stancu:**

Îmi cer scuze dacă n-am fost foarte clar. În condițiile în care se comite o infracțiune și se mai comite încă o dată aceeași infracțiune, suntem în stare de recidivă, deci mai multe infracțiuni. Este o chestiune foarte simplă. În speța pe care Domniile Voastre o aveți a analiza este caz de recidivă.

Recidiva este stabilită la art. 43 alin. (5) din noul Cod penal, cu consecințele agravante, adică se agravează pedepsele. Nu știu să vă spun pe de rost cu cât, dar este o agravantă care operează...

Atenție, această recidivă este o instituție care se aplică tuturor infracțiunilor, indiferent că este viol sau altă infracțiune, da? Agravanta este agravantă, operează la toate infracțiunile.

## Mulțumesc foarte mult.

Domnule secretar de stat, vă rog, trecem la punctul 12. Domnule secretar de la finanțe, așteptați, vă rog.

M-a rugat domnul secretar de stat de la justiție să luăm în discuție punctul 12, Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Aici este Comisia juridică sesizată în fond, cu raport de admitere, cu amendamente admise.

Legea este organică.

Îi dau cuvântul domnului Liviu Stancu, secretar de stat în Ministerul Justiției, microfonul 9, pentru a prezenta proiectul de lege.

Vă rog.

## Foarte pe scurt.

În această materie s-a avut în vedere a elimina o formalitate care apărea în actul de justiție: sentințele judecătorești odată pronunțate, în mod evident, trebuie puse în executare. Înainte de a fi puse în executare, în vechea procedură se solicita încă o dată transmiterea dosarului la judecător pentru operațiunea de încuviințare a executării silite.

În condițiile în care aveam deja un act de jurisdicție finalizat cu o hotărâre definitivă și irevocabilă, s-a considerat că a repeta și a transmite la judecător încă o dată dosarul pentru a verifica dacă sunt îndeplinite condițiile executării silite nu este o soluție care produce eficiență în actul de justiție.

Ca urmare, în noul text pe care îl aveți în analiză această formulă a fost înlăturată. Vor fi încuviințate, deci vor suferi procedura de încuviințare a executării silite, numai titlurile executorii care nu derivă de la un judecător, deci nu au trecut prin filtrul judecății. Și, aici, nominalizez titlurile executorii de tipul contractelor de leasing, contractelor de credit, cambiilor, biletelor la ordin și aceste tipuri de titluri de credit.

Ca urmare, solicităm a lua în vedere posibilitatea admiterii acestui proiect de lege pentru a-l transfera în zona de aplicație juridică.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul vicepreședinte Donțu, microfonul 7, Comisia juridică, prezentați raportul.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri.

În ședința din 18 martie 2014, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În consecință, Comisia juridică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale. Intervenții?

Doamna senator Cristiana Anghel, din partea Grupului parlamentar al PC. Microfonul 2.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

În primul rând, domnul de la Guvern spune că se va aplica biletelor la ordin, cambiilor și executărilor de la bănci, da? Deci încă o dată facem o favoare băncilor și călcăm în picioare interesele cetățeanului.

Iertați-mă, aceasta este! Având în vedere faptul că o parte a executorilor judecătorești reprezintă, de fapt, executorii bancari, care, pur și simplu, au fost primiți în această tagmă fără niciun fel de examen, fără niciun fel de concurs, așa cum au făcut ceilalți, având în vedere abuzurile inimaginabile care se întâmplă în țară comise de acești executori judecătorești, având în vedere ceea ce spune Consiliul Legislativ – și Consiliul Legislativ spune așa: „Se ajunge în ipoteza în care aceeași entitate care trebuie să execute o fază a procesului civil își încuviințează ea însăși această prerogativă” –, cum este posibil așa ceva? Un judecător

verifică totuși actele. Este judecător. Vrem, nu vrem, judecătorul respectiv spune legea, da? Cum să lăsăm un executor să facă ce vrea?

Sub nicio formă nu trebuie trecută această lege!

Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbateri generale? Închei dezbaterile generale.

Legea are caracter organic.

O luăm în discuție pentru votul final de la ora 12.30. Ne întoarcem la punctul 9.

Domnule secretar de stat Manolescu, Ministerul Finanțelor, prezentați punctul de vedere al Guvernului la Propunerea legislativă pentru înființarea Regiei Monopolurilor Statului. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect înființarea Regiei Monopolurilor Statului...

Îl rog pe domnul Iliescu să vină la pupitru.

Propunerea legislativă are ca obiect înființarea Regiei Monopolurilor Statului pentru administrarea și exploatarea eficientă a activităților de monopol ale statului.

Guvernul nu susține propunerea legislativă întrucât sfera de activitate a viitoarei entități nu este clar definită, întrucât proiectul cuprinde referiri la monopolurile naturale, care sunt deja reglementate prin legi speciale, cu care viitoarea reglementare va intra în conflict.

De asemenea, prin proiect se propune extinderea activităților economice care intră sub incidența monopolului de stat la extracția, producerea și prelucrarea tuturor resurselor naturale ale subsolului, distribuția de gaze naturale și electricitate, activități economice aferente infrastructurii feroviare, portuare și aeroportuare, activități aferente suprafețelor agricole și silvice aflate în proprietatea statului.

Activitățile economice menționate constituie obiectul unor reglementări speciale, pentru care au fost înființate sau desemnate autorități responsabile cu administrarea lor. Prin urmare, Guvernul nu susține propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă rog, domnul secretar... domnul senator Oprea... Nu sunteți secretar, sunteți secretarul Comisiei pentru învățământ. Poftiți.

Sunteți cam tensionat, domnule președinte de ședință...

Nu sunt.

...și vreau să vă ajut.

I-auzi asta... Ajutați-mă!

Legea nr. 21, anterioară, este lege ordinară. Și trebuie să dăm vot.

Dacă o cere un lider de grup.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu-i, domnule! Proiectul de lege de la 12 l-am avut, domnule senator. Am discutat punctul 12, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, lege cu caracter organic.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

E următoarea, n-a fost discutată, domnule președinte.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vedeți că nu sunt tensionat, dumneavoastră nu sunteți atent, dar eu vă ajut. Permiteți să vă ajut?

Da, mulțumesc. E o greșeală, domnule senator. N-are nimic. Eu vă spun de ce s-a întâmplat așa. Ne-am întors pentru că domnul secretar de stat Manolescu a fost plecat și atunci am făcut două proiecte legislative, 11 și 12, unul după altul. Nu e o problemă asta.

Deci a fost corect că am transmis legea organică la vot. Nu-i nicio problemă. OK! Nu-i o problemă.

Doamnelor și domnilor,

Dau cuvântul domnului Iliescu, președintele comisiei. Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din 25 februarie, în prezența inițiatorului și a reprezentantului Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere a propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au transmis avize negative.

Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului, pentru adoptare, raportul și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori în legătură cu propunerea legislativă?

Dacă nu sunt...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Doamna Anghel.

Doamna senator Anghel, microfonul 2. Vă rog, poftiți.

Se pare că legea ar putea fi îmbunătățită. Nu știu dacă mai are timpul necesar să meargă înapoi la comisie...

...dacă cere cineva, dar...

Intră în adoptare tacită, doamnă. Nici această variantă nu se mai poate.

## Bun.

Atunci, voi aduce argumente în susținerea votării acestei propuneri legislative, și anume:

– art. 135 alin. (2) lit. d): „Statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național” – Constituția României;

– art. 136 alin. (2): „Proprietatea publică este garantată și ocrotită prin lege și aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale.”;

– art. 136 alin. (3): „Bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite prin legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății publice.”;

– art. 136 alin. (4): „Bunurile proprietate publică sunt inalienabile.”

Până acum, toate prevederile de mai sus au fost ignorate, făcând necesară apariția unei legi care să pună capăt acestei situații.

Trebuie să recunoaștem totuși și de la acest microfon, și din această sală că-n țara aceasta este un jaf generalizat și trebuie să punem capăt acestui jaf.

## Doamnelor și domnilor,

Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu mai sunt. Închid dezbaterile generale.

Caracterul legii este organic.

O transmitem pentru votul final.

Punctul 13 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

Comisia sesizată în fond... Sunt două: Comisia juridică și Comisia pentru agricultură, cu raport comun.

Raportul este de admitere, cu amendamente respinse. Caracterul legii este ordinar.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Cătălin Diaconescu, din partea Departamentului pentru Ape și Păduri.

Aveți cuvântul, microfonul 9.

Vă rog, concentrați.

## **Domnul Cătălin Diaconescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură_ **:**

Proiectul legislativ modifică și completează Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, în sensul sancționării unor fapte de natură contravențională de încălcare a regimului silvic care au fost omise din Legea nr. 171/2010, în vigoare. Guvernul susține proiectul legislativ, cu mențiunea că amendamentele respinse de comisie nu le susținem. Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Saghian, președintele Comisiei pentru agricultură, microfonul 6, să prezinte raportul comun.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil, cu observații și propuneri.

În cadrul dezbaterilor, s-au formulat amendamente care, supuse votului, au fost respinse și se regăsesc în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport.

În ședințele din datele de 18 februarie 2014 și 5 martie 2014, în urma dezbaterilor generale și pe articole, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere.

Comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Raportul este de admitere, cu amendamente respinse. Întreb dacă sunt amendamente respinse care să fie susținute în plen.

Nu, nu sunt.

Dacă nu sunt...

Dezbateri generale.

Dorește cineva să facă o intervenție?

Domnul senator Pereș, microfonul central, Grupul parlamentar al PDL.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Onorați colegi, Domnule secretar de stat,

Este o certitudine, dar și o realitate deja deranjantă că nu reușim să ne păstrăm în condiții optime suprafețele forestiere naționale, indiferent dacă sunt de stat sau proprietate particulară.

Situația actuală, din punctul de vedere al gospodăririi pădurilor, ar necesita o asemenea inițiativă, cu prevederi mai drastice cu privire la contravențiile silvice, dar, în același timp, nu putem să nu constatăm că strategia cu privire la zona montană a României nu dă soluții concrete pentru locuitorii din aceste zone. Nu reușim să armonizăm viața de zi cu zi a acestor oameni cu necesitățile lor și cu restricțiile pe care le dorim impuse pentru păstrarea zonelor împădurite.

Nedezvoltând asemenea programe specifice, nu facem altceva decât să depopulăm și mai mult zonele montane, mărind numărul șomerilor și dezamăgind și mai mult populația.

Noi credem că, înainte de a stopa efectul, trebuie să tratăm cauza. Cum altfel să cuantificăm faptul că marii devastatori din pădurile României sunt în continuare societăți comerciale străine? Și vă dau un exemplu: SC Holzindustrie Schweighofer, care, de 10 ani, taie pădurile României, luând astfel posibilitatea micilor firme autohtone de a mai funcționa și trăi.

Nu știm de ce Guvernul României, ministerul de resort nu iau în seamă soluțiile oferite de instituții cum ar fi Forumul Montan din România sau asociațiile proprietarilor de păduri pentru a armoniza viața pădurii cu viața oamenilor din aceste zone.

Și, într-o singură frază, acest slogan pe care-l găseam pe panourile amplasate de Romsilva, cum că „Codrul e frate cu românul”, poate ar fi trebuit modificat: „Codrul a devenit frate vitreg cu românul”.

Lipsa de dialog și de soluții concrete pentru oamenii locului ne face pe noi, senatorii PDL, să nu acordăm votul favorabil acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori nu mai sunt.

Închid dezbaterile generale. Legea are caracter ordinar.

Noi suntem prima Cameră sesizată.

Nu s-au susținut amendamentele respinse.

Pe cale de consecință, se supune la vot proiectul de lege cu amendamente... Se supune la vot raportul de admitere al comisiei, cu amendamente admise.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 56 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și două abțineri, raportul de admitere, cu amendamente admise, a fost adoptat.

A fost adoptat și proiectul de lege.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Nu, se supune la vot.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Se supune la vot și proiectul de lege.

Poftim? Nu are amendamente?!

A, pe cale de consecință, proiectul de lege a fost adoptat. Vă rog să-l transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 14 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind măsuri de reglementare a depozitării semințelor de consum și a regimului certificatelor de depozit pentru acestea.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru agricultură. Raportul este de admitere.

Legea are caracter ordinar.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

Microfonul 8.

## **Domnul Dumitru Daniel Botănoiu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect îmbunătățirea legislației-cadru care reglementează licențierea depozitelor și regimul certificatelor de depozit, prin operaționalizarea și optimizarea procedeelor de licențiere, și regimul utilizării certificatelor de depozit emise în contul producției depozitate.

Totodată, se instituie schema de garantare a finanțărilor acordate de instituțiile finanțatoare pe baza certificatelor de depozit care se administrează de fondul de garantare. Proiectul legislativ instituie Fondul de compensare a certificatelor de depozit, motiv pentru care susținem inițiativa legislativă.

Mulțumesc.

Domnul președinte Saghian, microfonul 6, Comisia pentru agricultură, vă rog să prezentați raportul.

În ședința din data de 18 martie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și Proiectul de lege privind măsurile de reglementare a depozitării semințelor de consum și a regimului certificatelor de depozit pentru acestea.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnule senator Pereș, microfonul central, aveți cuvântul.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Domnule președinte, Onorat Senat,

Domnule secretar de stat,

Discutăm cu privire la un proiect de lege tehnic, venit pentru a îmbunătăți legislația-cadru adoptată în perioada 2002–2003 și, sigur, modificată în anii 2009, 2010 și 2013, și care reglementează licențierea depozitelor și regimul certificatelor de depozit pentru semințele de consum.

De asemenea, se asigură accesul fermierilor la finanțări acordate de bănci sau instituții financiare nebancare pe baza certificatelor de depozit emise în contul recoltei depozitate.

În concluzie și având în vedere existența unei propuneri legislative care respectă 99% acest proiect de lege, grupul nostru senatorial se va abține de la votul proiectului de lege, dând votul pozitiv următorului proiect sau următoarei propuneri legislative, de la punctul 14 din ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu mai sunt.

Închid dezbaterile generale la proiectul de lege și intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Suntem prima Cameră sesizată.

Deschid votul.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 60 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul de admitere a fost adoptat.

Fiindcă am adoptat un raport al comisiei fără amendamente, am adoptat și proiectul de lege, în același timp.

Pe cale de consecință, vă rog să transmiteți proiectul de lege – stafful – cât mai urgent la Camera Deputaților.

Punctul 15 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 141/2002 privind reglementarea depozitării semințelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea și constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru agricultură, care are raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Întreb dacă dintre inițiatori dorește cineva să susțină propunerea legislativă. Nu dorește.

- Dau cuvântul domnului Daniel Botănoiu, secretar de stat

- în Ministerul Agriculturii, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

- Microfonul 8.

## Domnule președinte,

Propunerea legislativă propune modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 141/2002 privind reglementarea depozitării semințelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea și constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, deoarece acest demers legislativ este acoperit prin Proiectul de lege privind măsuri de reglementare a depozitării semințelor de consum și a regimului certificatelor de depozit pentru acestea, aflat, de asemenea, în dezbaterea plenului.

Precizez că proiectul de lege modifică atât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 141/2002, cât și Ordonanța Guvernului nr. 7/2009.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Saghian, Comisia pentru agricultură, pentru a prezenta raportul. Microfonul 6.

În ședința din data de 18 martie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Trecem la procedura de vot.

Propunerea legislativă are un raport al comisiei, de admitere, cu amendamente admise.

## **Din sală:**

Este de respingere!

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Respingere.

Raportul este de... Aici scrie... Stați un pic. Suntem la punctul 16.

15!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

15. Mă scuzați. Am mers puțin mai repede. Dorința a depășit putirința, da?

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Legea are caracter ordinar.

Suntem prima Cameră sesizată.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog s-o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Vă rog, domnul senator Arcaș, viceliderul Grupului socialist.

Solicit retrimiterea la comisie a punctului respectiv, deoarece punctul de vedere al Guvernului este în lucru și este o dispută între „stomatologi” și „dentiști”, acolo. Permite timpul de adoptare tacită. Vă rog să supuneți la vot.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor,

Avem o solicitare din partea unui grup parlamentar de a retrimite propunerea legislativă la comisie.

Pe cale de consecință, în legătură cu această propunere, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Deci, domnule senator Arcaș, două săptămâni, da? Termenul.

Mulțumesc foarte mult.

Trecem la punctul următor al ordinii de zi, punctul 17, Proiectul de lege pentru modificarea alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru apărare. Raportul este de admitere.

Inițiator este Ministerul Afacerilor Interne.

Participă domnul Doru Dumitrescu, secretar de stat. Microfonul 8.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, pentru a prezenta proiectul de lege.

## **Domnul Doru Dumitrescu** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Poliția Română este principala structură a Ministerului Afacerilor Interne, în care își desfășoară activitatea peste

55.000 de persoane. Pentru asigurarea unui nivel de reprezentare adecvat rolului Poliției Române, dar și pentru creșterea rolului inspectorului general al Poliției Române în luarea unor decizii strategice, prin proiectul de act normativ se propune ca inspectorul general al Poliției Române să aibă rang de secretar de stat.

De menționat că demersul legislativ nu presupune asigurarea unor resurse financiare suplimentare.

În considerarea celor expuse, vă rog să adoptați proiectul. Vă mulțumesc.

Domnul senator Dobrițoiu, microfonul 6. Vă rog să prezentați raportul comisiei.

Domnule președinte de ședință,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a luat act de avizul favorabil al Consiliului Legislativ vizavi de acest subiect. A luat în dezbatere tematica în sine și, cu 5 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere, a hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea dumneavoastră? Nu sunt intervenții... Ba da.

Domnul senator Igaș, microfonul central sau 2, care doriți.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să vă spun că, personal, nu mă opun acestui proiect de lege, dar vreau să spun, spre informarea plenului, câteva aspecte.

1. Dacă vrem să facem dreptate în rândul șefilor de armă, eu cred că toți șefii de armă ar trebui să aibă rangul de secretar de stat, nu doar șeful Poliției Române, și cei care au avut tangențe cu Ministerul de Interne cunosc foarte bine aceste aspecte.

2. Un alt aspect foarte important. Dacă există foarte multă generozitate din partea Ministerului de Interne, aș propune și aș dori ca la fiecare ședință a plenului, în Senat, să avem un reprezentant al MAI-ului la rang de secretar de stat sau subsecretar de stat, ceea ce nu avem în momentul de față.

Partidul Democrat Liberal așa cum a făcut în comisie va face și în plen, se va abține de la acest vot, pentru că nu este altceva decât o bătălie politică în interiorul USL-ului, pentru că, atunci când a fost promovat acest proiect de lege – domnule Antonescu, vă spun eu –, s-a gândit, cine a gândit acest lucru imediat după ce ministrul liberal a plecat din minister s-a gândit să dea acest rang de secretar de stat șefului Poliției tocmai pentru a avea o influență directă în numirea unui nou șef al Poliției, dincolo de ministrul de interne. Fiind o bătălie în interiorul USL-ului, sigur că noi ne abținem și nu vrem să fim partizani nici cu unii, nici cu alții. Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnul senator Dobrițoiu, microfonul central. Poziție proprie.

Este poziția grupului, domnule președinte.

A grupului. Adică nu poziția comisiei, asta am vrut să menționez.

## **Domnul Corneliu Dobrițoiu:**

Corect.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Mă adresez dumneavoastră cu egal respect, și puterii, și opoziției, și domnului ministru, dorind să scot în evidență că acest demers legislativ este unul inutil și păgubos într-un an cu două alegeri.

Doresc, de asemenea, să menționez faptul că vom fi primul stat din Uniunea Europeană care acordăm un rang politic șefului Poliției.

În al doilea rând, creăm un clivaj între ceilalți șefi de arme din interiorul aceluiași minister.

În al treilea rând, doresc să spun faptul că, conform actualei legi încă în vigoare, șeful Poliției Române este numit de către prim-ministrul Guvernului, deci nu ar mai fi nevoie de încă o legiferare să dăm un titlu politic unui funcționar public, unui militar cu patru stele pe umăr.

Or, nu ar fi exclus, stimați colegi, să deschidem cutia Pandorei, în așa fel încât și alte instituții de forță ale statului să solicite ranguri sau funcții de secretar de stat pentru șefii categoriilor de forțe care au responsabilități directe în cooperarea cu NATO, au responsabilități directe în teatrele de operații, au responsabilități internaționale majore de reprezentare a statului român în formatul Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene pe dimensiunea de apărare.

Deci, în concluzie, dacă nu doriți să generăm o dezbatere mediatică vie și acuze – probabil, nefondate – că politizăm Poliția Română, eu vă solicit, cu mare respect pentru toată lumea, un vot negativ, și nu abținere, domnule ministru. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, dacă nu mai sunt alte intervenții _... (Discuții la prezidiu.)_

Doamna senator Anghel, microfonul 2.

Înainte de a... O clipă, doamnă senator. Rog liderii de grup să pregătească grupurile, invitând colegii senatori pentru votul final care va avea loc la ora 12.30, imediat după ce terminăm acest proiect de lege. Da? Vă rog frumos. Doamnă senator, aveți cuvântul.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o rugăminte către domnul din Guvern. Ați putea să ne lămuriți – întreb foarte serios – ce nu putea să facă domnul pentru că nu era secretar de stat și ce va putea să facă în plus față de ce face acum în cazul în care este secretar de stat?

Domnul senator Agrigoroaei, microfonul 3.

## **Domnul Ionel Agrigoroaei:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Antevorbitorii mei nu au dreptate. Inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției suntem de acord cu toții că este o persoană cu mare responsabilitate. Deci are o mare responsabilitate, mai exact. Este un om competent, cu siguranță. Și nu este de datoria noastră să și recunoaștem acea responsabilitate, acea valoare? De multe ori, în

România, s-a greșit că acelor persoane care chiar valorează, care chiar au mari responsabilități nu le dăm recunoașterea pe care suntem obligați să le-o dăm.

Deci este o temă falsă că politizăm această funcție. Deci noi venim în sprijinul..., pentru a-l responsabiliza și mai mult, a-l obliga și mai mult față de cetățeni, trebuie să venim, într-adevăr, să-i dăm un statut și mai important pentru această poziție extrem de importantă pentru România, pentru ordinea publică, pentru siguranța națională a României.

Nimeni nu a spus aici că această propunere a fost adoptată în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Îmi cer scuze dacă nu am... Da. Deci îmi cer scuze dacă nu am fost atent, dar a fost adoptată în comisie. Sunt argumente și mai multe, dar nu doresc să ocup timpul, să vă plictisesc, sunt toate argumentele pentru a susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, Domnul senator Mihăilescu. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu voiam să reamintesc această chestiune, în care, corect, unii dintre cei care au luat cuvântul declară că un secretar de stat e întotdeauna politic. Nu. Este o chestiune de ierarhie administrativă. Vă comunic sau vă reamintesc: de exemplu, șeful Autorității Electorale Permanente, care este o persoană, evident, fără culoare politică, are rang de ministru; șeful Secretariatului General, care nu are rang politic în cele mai bune idei, este cu rang de ministru. Deci faptul că o anume persoană într-o anumită funcțiune are rang de secretar de stat sau de ministru nu impune neapărat și politizarea acelei funcții. Că noi am transformat asta în obicei e problema noastră. Deci eu vă rog să promovați actul Guvernului așa cum a fost el elaborat.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamnelor și domnilor, Închei...

Da, domnul senator Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Deși îi amintesc distinsului domn senator Hașotti că din partea Grupului parlamentar al PNL s-a exprimat și domnul președinte al comisiei.

Aveți cuvântul.

Da, dar când sunt probleme importante, putem să dezbatem așa cum am convenit prin cutumă, demult.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu...

Doamna senator Silistru, vă rog să nu dialogați cu vorbitorul.

...domnule senator, vă rog frumos. Știți că nu aveați dreptul să vorbiți a doua persoană. Vă rog, aveți cuvântul. Mulțumesc.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Domnul senator Șerban Mihăilescu, căruia îi solicit atenția, domnul senator Șerban Mihăilescu ne-a spus o chestiune foarte importantă: ne-a dat exemple de înalți demnitari ai acestei țări care sunt apolitici, da? Dar sunt propuși de partide?!

Domnule senator,

Stimați colegi,

Dacă mergem așa mai departe înseamnă că putem să fim convinși de o atitudine nepartinică și din partea domnului președinte Traian Băsescu. Păi, ce părere aveți? Înțeleg că sunteți de acord, domnule Mihăilescu.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

Până în noiembrie!

A, până în noiembrie. Am înțeles.

Deci logica dumneavoastră este fracturată pentru că, de vreme ce sunt propuși de partide, lucrurile nu stau așa cum le-ați prezentat dumneavoastră.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Dacă nu mai sunt alte intervenții, doamnelor și domnilor senatori, vă rog să trecem la procedura de vot. Închei dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Legea are caracter ordinar.

Suntem prima Cameră sesizată.

Deschid votul.

Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați votul.

Cu 69 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă și 9 abțineri, a fost adoptat raportul comisiei.

Pe cale de consecință, proiectul de lege a fost adoptat, pentru că am adoptat în același timp și proiectul de lege, neavând amendamente.

Transmiteți acest proiect de lege către Camera Deputaților.

Doamnelor și domnilor,

Intrăm în procedura de vot final pentru legile organice, cu o mică întârziere.

Doamnelor și domnilor, vă rog să luați loc în sală.

Domnilor senatori, domnilor senatori, vă rog să luați loc în sală, să intrăm în procedura de vot pentru legile cu caracter organic.

Prima inițiativă pe care o

Pe care de consecință, se supune la vot propunerea legislativă.

Doamnelor și domnilor, supun la vot propunerea legislativă.

Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 46 de voturi pentru, 78 de voturi împotrivă, nicio abținere, propunerea legislativă nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru o lege organică, pe cale de consecință a fost respinsă.

Punctul următor al sesiunii de vot este punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru înființarea Regiei Monopolurilor Statului.

- Raportul comisiei este de respingere a propunerii

- legislative.

Suntem prima Cameră sesizată.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 11 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 286/2009 – Codul penal.

Raportul comisiei este respingere a propunerii legislative. Noi suntem prima Cameră sesizată.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 81 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere al comisiei nu a fost adoptat, neîntrunind numărul de voturi necesar.

În aceste condiții, supun la vot propunerea legislativă. Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 46 de voturi pentru, 80 de voturi împotrivă și o singură

abținere, propunerea legislativă nu a fost adoptată.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Domnule senator... vă rog... în timpul votului... Doamnă,

- vă rog să părăsiți sala. Doamna din staff, da? Mulțumesc.

Punctul 12 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

- Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente

- admise.

Suntem prima Cameră sesizată.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 75 de voturi pentru, 47 voturi împotrivă și două abțineri, raportul de admitere nu a fost adoptat, nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru lege organică.

Supun la vot proiectul de lege.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul.

Cu 87 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă...

Cu 87 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă rog să-l transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 52 al ordinii de zi – de fapt, este o lege venită de ieri –, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscalbugetare.

Vă rog să păstrați liniștea, doamnelor și domnilor colegi, în timpul votului. ## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Este reprogramată!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da. E reprogramată. De aceea este punctul 52 pe ordinea de zi, da? Așa. E ultima. Conform înțelegerii din Biroul permanent cu liderii grupurilor parlamentare, este ultima pe ordinea de zi, da?

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis.

Noi suntem prima Cameră sesizată.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul.

Am deschis votul, doamnelor și domnilor.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

79 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă și două abțineri, raportul comisiei, de admitere, cu un amendament admis, nu a fost adoptat, neîntrunind numărul de voturi necesar pentru o lege organică.

Pe cale de consecință, supun la vot proiectul de lege. Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul.

Cu 73 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptat, pe cale de consecință îl reprogramăm la vot.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Respingerea. E ordonanță. Respingerea ordonanței.

La 52.

Da. Suntem la punctul 52.

Dacă proiectul de lege nu întrunește numărul majorității senatorilor, se supune la vot proiectul de lege pentru respingerea ordonanței, da?

Votul pentru respingerea ordonanței.

Deschid votul.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să vă exprimați prin vot.

Mulțumesc.

Cu 45 de voturi pentru, 81 de voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege pentru respingerea ordonanței nu a fost adoptat.

O reluăm la vot.

Grupul PSD dorește o listă.

Mai dorește și alt grup? Doamna senator Anghel dorește să-și explice votul.

Da. Referitor la legea executorilor judecătorești. Domnilor, degeaba vă bucurați. Va ajunge la Curtea Constituțională și va fi declarată neconstituțională.

Dar eu întreb un singur lucru: e normal și posibil ca în plenul Parlamentului să primeze interesele unui partid sau ale unei bănci împotriva intereselor cetățenilor? Deci CEDO spune...

Doamnă senator, vă rog..., dumneavoastră...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Vă rog să-mi dați dreptul!

Nu. Deci, stimată doamnă senator, dumneavoastră trebuie să vă exprimați punctul de vedere...

Deci conform art. 6 alin. (1) din Convenție...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Închideți microfonul 2, vă rog.

Trecem la punctul următor al ordinii de zi.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Dați-mi voie, protestez!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Punctul 18...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Nu se poate. Protestez!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamna senator, voiam să vă invit la microfonul central _. (Râsete, discuții.)_

Poftiți la microfonul central. Voiam să vă invit la microfonul central, nu se auzea în sală.

Domnule președinte, nu sunt la dumneavoastră acasă. Vorbesc în sala Senatului și am dreptul să fac lucrul acesta!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă rog, doamnă, mi-ar face plăcere să vă invit o dată.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Și, dacă m-ați cunoaște, ați ști că nu renunț așa ușor atunci când vreau un lucru.

Aveți cuvântul, stimată doamnă. Exprimați-vă punctul de vedere legat de votul dumneavoastră.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

După ce ați reușit să mă enervați...

Vorbim de CEDO și vorbim de o decizie. Și spune că dreptul respectiv ar fi iluzoriu, dacă juridica internă a unui stat contractant...

Doamnă, trageți puțin microfoanele, că nu se aude în sală.

Vă rog.

...ca o hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie să rămână...

## **Din sală:**

Nu se aude!

Trageți microfoanele mai aproape. Așa.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Nu mai citesc.

Vorbesc liber.

## **Din sală:**

Nu auzim!

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Doamnelor și domnilor senatori, trecem la punctul următor al ordinii de zi...

Domnul senator Hașotti, procedură, microfonul central.

Nu se aude bine. De asta...

Ce e asta?

Nu se aude bine, doamnă. Trageți microfonul în față...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Vin în locul dumneavoastră.

Dacă nu se aude...

Vă rog frumos.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Mă duc la dumnealui, că acolo se aude bine. E bine?

E bine?

Doamnă, poate vreți să veniți la pupitru... Deci, doamnă, vorbiți în microfon. Vă rog foarte mult.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Domnilor,

Cu toată stima, legea aceasta este o mare mizerie. Este un lobby pentru bănci, care, oricum, își bat joc de cetățenii acestei țări. Oricum, această lege va ajunge la Curtea Constituțională și va fi declarată neconstituțională, dar eu întreb: pentru omul care, mâine, spre exemplu, va fi dat afară din casă, poimâine, o instanță va constata că banca respectivă a comis un abuz, că i-a luat cine știe ce comision ascuns, pe care nu trebuia să i-l ia, și trebuie banca să-i dea bani omului, după ce i-am distrus viața, familia, casa, cine îi mai dă lucrurile astea înapoi? Chiar nu ne gândim deloc la cel de lângă noi?

Domnilor, românii o duc prost! Trăiesc prost! Și toată lumea își bate joc de ei! Nu mi-am închipuit că în Parlamentul României vom face legi în așa fel încât să ne batem și noi joc de ei.

## **Din sală:**

Bravooo!

Așa e!

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Constat cu regret că ați cam exagerat, doamna senator Anghel avea tot dreptul să explice votul. Este un fapt regretabil, cred eu, și solicit o pauză de consultări la care vă invit și pe dumneavoastră.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator, apelez la diligența dumneavoastră totuși să terminăm și după aceea discutăm.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Pauză de consultări!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Atunci se suspendă ședința.

Mai avem două proiecte de lege.

Deci, înainte de pauza de consultări, citesc nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind schimburile educaționale și academice administrate de Comisia Fulbright româno-americană, semnat la Washington la 22 octombrie 2013.

Termenul pentru sesizare este de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii (astăzi, 1 aprilie 2014).

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului, astăzi, 1 aprilie 2014.

Mulțumesc foarte mult.

Pauză de consultări, dar având în vedere că, la orele 13.00, urmează să avem Birourile permanente, consultările se fac în timpul următor acestei încheieri a ședinței de astăzi. Vă mulțumesc foarte mult.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|812369]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 39/10.IV.2014 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei