Stenogramă plen

Plec imediat.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori! Rog liderii de grup să-i invite pe toți colegii senatori în sală.

Plecați? OK.

O să îl rog pe domnul secretar Rotaru să facem un apel pentru a verifica cvorumul de ședință.

|Cristache Iulian|prezent| |---|---| |Cristina Ioan|| |Croitoru Cătălin<br>Deneș Ioan|prezent<br>prezent| |Dincă Mărinică|| |Dobra Dorin Mircea|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|| |Dumitrescu Florinel|prezent| |Dumitrescu Iulian|| |Durbacă Eugen|| |Duruț Aurel|prezent| |Ehegartner Petru|prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă| |Fifor Mihai Viorel|prezent| |Filip Petru|| |Firea Gabriela|prezentă| |Florian Daniel Cristian|| |Flutur Gheorghe|| |Frătean Petru Alexandru|| |Geoană Mircea Dan|| |Ghilea Găvrilă|prezent| |Ghișe Ioan|| |Grapă Sebastian|| |Grigoraș Viorel|prezent| |Hașotti Puiu|prezent|

Dar vă rog să poftiți cu toții în sală!

## **Domnul Ion Rotaru:**

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi!

|Agrigoroaei Ionel|prezent| |---|---| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|| |Arcaș Viorel|învoit| |Ardelean Ben Oni|| |Ariton Ion|| |Atanasiu Teodor|| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|învoit| |Bălu Marius|| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|| |Blaga Vasile|| |Boagiu Anca Daniela|| |Boboc Cătălin||

Domnule Hașotti, sunteți și în delegație externă, în prezență.

Este într-o delegație externă. Apare învoit. Bodea Cristian Petru

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

|||**Domnul Puiu Haotti**

**:**|| |---|---|---|---| |Bodog Florian Dorel|prezent|**ș**|| |Boeriu Valeriu Victor|prezent|De la ora 11.30...|| |Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Bujor Dumitru Marcel|prezent|**Domnul Ion Rotaru:**|| |Bumbu Octavian Liviu|prezent|OK.|| |Burlea Marin<br>Butnaru Florinel||**Domnul Puiu Hașotti**

**:**|| |Butunoi Ionel Daniel|prezent|Dar puneți cum vreți acolo!|| |Cadăr Leonard<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana|prezent<br>prezent<br>prezentă|**Domnul Ion Rotaru:**<br>Sunteți prezent, deocamdată.|| |Chelaru Ioan|||| |Chiriac Viorel<br>Chiru Gigi Christian<br>Chiuariu Tudor Alexandru|prezent|Ichim Paul<br>Igaș Traian Constantin|delegație<br>externă| |Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin|prezent|Iliescu Lucian<br>Ilieșiu Sorin|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent|Ioniță Dan Aurel|| |Corlățean Titus||Iovescu Ioan|prezent| |Coste Marius|prezent|Isăilă Marius Ovidiu|| |Costoiu Mihnea Cosmin||Jipa Florina Ruxandra||

## 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 196/11.XI.2015

|Klárik László Attila|prezent|Silistru Doina|prezentă| |---|---|---|---| |László Attila|prezent|Stuparu Timotei|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent|Suciu Matei|| |Luchian Dragoș||Șova Dan Coman|| |Luchian Ion||Tánczos Barna|prezent| |Marian Dan Mihai||Tămagă Constantin|| |Marian Valer|prezent|Tătaru Dan|| |Marin Nicolae|prezent|Tătaru Nelu|prezent| |Markó Béla|prezent|Teodorovici Eugen Orlando|Guvern| |Mazăre Alexandru||Tișe Alin Păunel|prezent| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio||Toma Ion|| |Mihai Cristian Dănuț|prezent|Todirașcu Valeriu|| |Mihai Neagu||Tomoiagă Ștefan Liviu|| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent|Tudor Doina Anca|prezentă| |Miron Vasilica Steliana|prezentă|Țapu-Nazare Eugen|prezent| |Mitu Augustin Constantin|prezent|Valeca Șerban Constantin|| |Mocanu Victor|prezent|Vasiliev Marian|prezent| |Moga Nicolae|prezent|Vegh Alexandru|prezent| |Mohanu Nicolae|prezent|Verestóy Attila|prezent| |Motoc Octavian|prezent|Vochițoiu Haralambie|prezent| |Mutu Gabriel||Voinea Florea|| |Nasta Nicolae||Volosevici Andrei Liviu|| |Năstase Ilie|prezent|Vosganian Varujan|| |Neagu Nicolae||Zisu Ionuț Elie|prezent| |Neculoiu Marius|||| |Nicoară Marius Petre||Au răspuns la apelul nominal 87 de colegi, domnu|| |Nicolae Șerban||președinte.|| |Nistor Vasile|||| |Niță Mihai|prezent|**Domnul Augustin Constantin Mitu:**|| |Nițu Remus Daniel||Mulțumesc, domnule secretar.|| |Obreja Marius Lucian|prezent|Doamnelor și domnilor senatori,|| |Oprea Dumitru|prezent|Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț c|| |Oprea Gabriel|Guvern|din totalul de 165 de senatori, și-au înregistrat prezența 8|| |Oprea Mario Ovidiu|prezent|cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.|| |Oprea Ștefan Radu|prezent|Ședința plenului Senatului o voi conduce asistat de dom|| |Pașca Liviu Titus||secretari Alexandru Pereș și Ion Rotaru.|| |Pașcan Emil Marius|prezent|Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fo|| |Pataki Csaba|prezent|distribuită.|| |Pavel Marian|prezent|Dacă nu sunt intervenții, vă

|Pop Liviu Marian|Guvern|Ordinea de zi a fost aprobată.|| |Popa Constantin||Programul de lucru pentru această zi: ora 10.00 – 13.0|| |Popa Florian|prezent|lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislativ|| |Popa Ion|prezent|vot – ora 12.00, pentru toate legile pe care le dezbate|| |Popa Mihaela||astăzi, cu excepția celor organice, care vor fi luni la v|| |Popa Nicolae Vlad||ora 13.00 – lucrări în comisiile permanente.|| |Popescu Corneliu||Dacă în legătură cu programul de lucru sunt intervenț|| |Popescu Dumitru Dian||Nu sunt intervenții.|| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton||Vă rog să votăm programul de lucru.|| |Purec Ion Simeon|prezent|Am deschis votul.|| |Rădulescu Cristian||Vă rog să votăm programul de lucru, doamnelor|| |Rogojan Mihai Ciprian||domnilor senatori.|| |Rotaru Ion|prezent|69 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere.|| |Saghian Gheorghe|prezent|Programul de lucru a fost aprobat.|| |Savu Daniel||Ordinea de zi, secțiunea I, note, rapoarte, informă|| |Severin Georgică|prezent|proiecte de hotărâre și alte acte prevăzute de lege.||

Au răspuns la apelul nominal 87 de colegi, domnule președinte.

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 165 de senatori, și-au înregistrat prezența 87, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului o voi conduce asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Ion Rotaru.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă nu sunt intervenții, vă

Programul de lucru pentru această zi: ora 10.00 – 13.00, lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative; vot – ora 12.00, pentru toate legile pe care le dezbatem astăzi, cu excepția celor organice, care vor fi luni la vot; ora 13.00 – lucrări în comisiile permanente.

Dacă în legătură cu programul de lucru sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Vă rog să votăm programul de lucru, doamnelor și domnilor senatori.

Ordinea de zi, secțiunea I, note, rapoarte, informări, proiecte de hotărâre și alte acte prevăzute de lege. Vă reamintesc, stimați colegi, că în ședința din 26 octombrie...

Domnule senator, vă rog frumos să fiți atent!

Vă reamintesc că în ședința din 26 octombrie plenul Senatului a adoptat Hotărârea nr. 70/2015 prin care a fost înființată Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

Rog liderii grupurilor parlamentare să prezinte membrii desemnați de către fiecare grup parlamentar în componența acestei comisii permanente.

Domnul senator Fifor, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PSD nominalizează următorii colegi pentru a face parte din această comisie: domnul senator Donțu Ovidiu Liviu, ca președinte al comisiei, și membri în această comisie: domnul senator Chelaru Ioan, domnul senator Corlățean Titus, domnul senator Grapă Sebastian, domnul senator Oprea Ștefan Radu, domnul senator Pavel Marian.

Scuze, domnule președinte! Nu-i niciun lider de grup, nici vicelider.

Îmi permit să o propun pe doamna Cristiana Anghel să facă parte din această comisie.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Domnule Nistor, dar, pe algoritm, ați discutat cu ceilalți lideri de grup? Pentru că Grupul PNL mai are de făcut o nominalizare și deja am depăși 11 membri, dacă...

Eu vă propun ca liderii de grup să facă o pauză de consultări și să vă...

În condițiile actuale, nu putem să

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Popa.

Domnul Popa. Vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Popa Ion.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna Mariana Câmpeanu, domnul Titus Pașca, domnul Tudor Chiuariu și urmează ca, la ședința următoare, să mai nominalizăm un coleg senator și să propunem și secretarul acestei comisii. Mulțumesc.

Domnul Tánczos Barna, din partea Grupului UDMR, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Grupului UDMR, îl propunem pe domnul senator Pataki Csaba pentru funcția de vicepreședinte.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Dacă nu mai sunt alte propuneri...

Stimați colegi,

Cu sugestia pe care a făcut-o domnul senator Popa, referitoare la o viitoare nominalizare pentru a 11-a persoană, avem 10 nominalizări și vă propun să supunem acum votului componența nominală a acestei comisii permanente a Senatului.

Domnule senator...

## **Domnul Ion Popa:**

Pentru a debloca situația, facem și a patra propunere. Îl propun pe domnul senator Dumitru Oprea.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Secretar?

Funcția de secretar?

Nu. În funcția de secretar, pe Titus Pașca.

Acum avem toate nominalizările.

O să rog liderii de grup să se consulte cu privire la nominalizarea făcută de domnul Nistor și vom relua votul pe componența nominală a comisiei ulterior.

Intrăm în ordinea de zi.

Punctul 1 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Vă reamintesc că dezbaterile au început în ședința de ieri a plenului Senatului. Astăzi avem o continuare a dezbaterilor și, așa cum a rămas în ședința de ieri, înscris la cuvânt era domnul senator Tánczos Barna.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vorbim despre o inițiativă ieșită din comun. Este o exceptare a unor construcții de la regula generală, o propunere venită din partea domnului Mircea Dușa, o persoană care ar trebui să știe mai bine decât noi cât de importantă este rigurozitatea legii, cât de importantă este respectarea unor principii de bază și este ultima persoană care ar trebui să propună astfel de excepții.

Indiferent dacă vorbim de Armată, dacă vorbim de Ministerul de Interne sau vorbim despre un simplu cetățean, această regulă privind autorizarea unor lucrări de construcții în cazul clădirilor care sunt monumente istorice ar trebui să fie una de neclintit.

În cei 25 de ani de parlamentarism modern în România, am reușit să instaurăm doar câteva reguli de bază, care au rămas în picioare, printre care și această regulă a ocrotirii monumentelor istorice. Facem o excepție și deschidem o portiță pentru o clădire, o portiță care poate fi folosită oricând de oricine și un precedent care este extrem de periculos.

Grupul UDMR n-o să voteze această inițiativă, dar, în afară de acest lucru, cred că și colegii senatori care sunt astăzi în sală ar trebui să voteze împotrivă.

La fel cum anumite persoane cred că ele sunt deasupra legii și pot beneficia, inclusiv domnul ministru Dușa, de coloane oficiale și de elicopter pentru a se deplasa în țară, cred că pot beneficia și de excepții care sunt..., care încalcă niște principii de bază, niște reguli fundamentale.

Vă rog, stimate doamne și stimați domni senatori, ca, indiferent de apartenența politică, să votați împotriva acestei inițiative. Este un precedent extrem de periculos, este un dispreț față de istorie, este un dispreț față de toți cei care au construit ceva în țara asta și este un dispreț față de legile care trebuie să fie valabile pentru toți cetățenii, este un dispreț față de un primar, de un cetățean simplu, care nu este Ministerul Apărării și care va trebui să parcurgă proceduri, într-adevăr, anevoioase și birocratice, spre deosebire de Ministerul Apărării, care o să fie singura instituție care nu mai respectă istoria și nu mai respectă ceea ce s-a construit în țara asta.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Pașcan Emil. Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Vă reamintesc ce stipulează art. 16 din Constituția României, anume că:

„(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

- (2) Nimeni nu este mai presus de lege.”

Cum putem aplica atunci legea absolut diferit pentru diverse categorii de cetățeni? Adică cetățenii ministeriabili, în cazul acestui proiect legislativ, sunt peste cetățenii obișnuiți, pentru că și unii, și alții se întâmplă să utilizeze clădiri monumente istorice și, în situația dată, unii le vor reabilita, le vor repara după ureche, după cum cred de cuviință, fără ca, mai apoi, cineva să-i poată verifica, iar alții vor urma toate procedurile legale, extrem de complexe, prevăzute de legislația în vigoare, anume: avize de la Ministerul Culturii, autorizații de construcție, termene de verificare a lucrărilor, recepții parțiale _et cetera_ , _et cetera, et cetera_ .

Noi nu putem, în situația actuală, să facem legi care impun și consacră privilegii pentru cetățenii ministerului. Și, aici, dați-mi voie să vă spun, dacă veți citi cu atenție proiectul legislativ, că nu este vorba doar de Ministerul Apărării. Acolo sunt și alte ministere: cel de Interne, cel al Justiției _et cetera, et cetera_ . Cu alte cuvinte, legea este una pentru ministere și alta pentru cetățeanul de rând!

Vreau să vă spun că sunt foarte multe persoane în vârstă, cetățeni onorabili, buni contribuabili, care plătesc taxe importante locuind în clădiri monumente istorice, iar noi acum consacrăm privilegii pentru cei care utilizează, ocupă, administrează sau dețin în patrimoniu aceste clădiri doar pe criteriul că țin de anumite ministere.

Nu este în regulă! Legea, conform Constituției, trebuie să fie aceeași pentru toți. Mai mult decât atât, încălcându-se acest principiu fundamental al statului de drept, și care trebuie să fie suveran, ea devine și neconstituțională, chiar dacă nu se face vorbire de acest lucru în avizul Consiliului Legislativ, dintr-o obediență pe care v-am explicat-o și cu altă ocazie.

De aceea, vă rog, stimați colegi, nu avem cum să votăm așa ceva, cu atât mai mult cu cât un reprezentant al Ministerului Apărării, prezent la lucrările Comisiei pentru administrație, spunea: „Păi nici acum nu avem nevoie de autorizație! Și acum facem aceste reparații în regie proprie!”, vădind clar că încalcă legea chiar în condițiile în care ea spune altceva în momentul de față.

Mulțumesc, domnule senator.

Urmează domnul senator Barbu Daniel. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că esențialul a fost spus de cei doi colegi, domnul senator Tánczos și domnul senator Pașcan.

Un singur lucru aș vrea să mai adaug. Definiția cea mai elementară a suveranității este următoarea: suveran este cel care stabilește excepția.

Dacă lăsăm să treacă această lege înseamnă că instituțiile militare și militarizate din această țară își asumă suveranitatea, ceea ce e o gravă încălcare a ordinii civile. Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Oprea Dumitru, mai doriți să interveniți?

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Da. Aștept.

Păi vă rog – microfonul central –, că e rândul dumneavoastră.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Poate că e prea de dimineață, încât colegii nu sunt suficient de atenți la ce se propune prin propunerea asta legislativă..., prin inițiativa legislativă.

Este de necrezut că România... nici în vremurile cele mai nefaste n-ar putea să ajungă în halul acesta, dându-se sens construcțiilor cu caracter militar printr-o extensie, și ascultați și dumneavoastră, dacă vă vine a crede: „inclusiv lucrări executate la construcții reprezentând monumente și ansambluri istorice, arheologice, de arhitectură, de artă și cultură și cele din zonele de protecție”, fără a fi definite. Mai departe. „Lucrările de construcții cu caracter militar sunt operațiuni specifice prin care se realizează sau se desființează construcții de orice fel și la toate căile de comunicații!” Eu știam că de comunicații se ocupă SRI-ul, nu Ministerul Apărării Naționale.

Da, dar conform legii vizând clasificarea și structurile speciale țin de Serviciul Român de Informații. Dar, mai departe, este la art. 7 un... o extensie propusă cu 16 la pătrat, adică 256, citez eu, așa, malițios, în care nu mai există lege „(...) cu respectarea legislației privind evaluarea impactului asupra mediului, autorizația de construcție pentru executarea lucrărilor se emite imediat”. Deci nu mai există mediu, nu mai există nimic, se execută imediat și urmează ca... pe parcurs, când vor dumnealor, eventual la final! Și mi se pare sfidător punctul ăsta de vedere, că clădiri de interes strategic, operațiuni de interes strategic..., nu știu de ce, mă duc la Roșia Montană și, dacă n-ar fi fost mediul care să-i convingă pe cei care erau foarte grăbiți că nu există aviz de mediu... Acum îl scoatem!

Este, de asemenea, de vină și Guvernul, din punctul meu de vedere, că, până acum, n-a formulat un punct de vedere.

Tudor Barbu, te rog, lasă ministerul, că are de răspuns la...

## Tudor Barbu!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Domnule senator!

Haideți, lăsați, că imediat...

Nu, voiam să rog ministerul să exprime și punctul de vedere al Guvernului. Probabil că noi ne agităm, iar Guvernul nu este de acord cu așa o propunere, chiar dacă votează colegii din Senat.

Mie mi se pare că este cea mai gravă imixtiune într-o lege care de atâta timp a fost neatinsă, iar acum un minister cu o structură de disciplină dă o probă inversă.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator.

Domnul senator Tudor Barbu.

Bun. Atunci domnul senator Atanasiu era... Domnule Atanasiu, mai doriți să interveniți? Domnule senator Atanasiu?!

## **Domnul Teodor Atanasiu**

**:**

La urmă.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mai amânați. Am înțeles.

Imediat!

Domnul Severin Georgică era înscris la cuvânt. Vă iau în ordine, domnule senator. V-am notat pe toți. Microfonul 4.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Aflu cu surprindere că acest text de lege care privește clădirile de patrimoniu nu a trecut pe la Comisia pentru cultură și media, singura care se poate pronunța în ceea ce privește clădirile de patrimoniu.

Decizia aparține liderilor de grup. Nu discut acum dacă este vorba de un lucru bun sau rău, dar noi nu am analizat, pentru că nu ne-a fost..., n-am știut! Se referă la administrația clădirilor..., la Legea de autorizare a construcțiilor, dar, printr-un anumit articol, ea afectează și clădirile de patrimoniu.

Mulțumesc.

Urmează domnul senator Motoc – microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ieri vorbeam de la aceeași tribună despre respectarea Constituției României. Astăzi avem în fața noastră o propunere, o inițiativă legislativă a unui deputat PSD, care este și ministru în Guvernul Ponta, și acest om trece în expunerea de motive următoarea chestiune: pentru construcțiile cu caracter militar cu destinația..., procesul de autorizare a executării lucrărilor fiind anevoios în prezent, datorită prevederilor actualului cadrul legal și multitudinii de avize și acorduri necesar a fi obținute..., trebuie să fim de acord cu prezenta propunere legislativă.

Adică ce spune dumnealui? Legea este prea stufoasă, sunt prea multe probleme și atunci haideți să avem un privilegiu noi, Ministerul Apărării! Păi stați puțin, stimați colegi! Cetățenii acestui stat, care trebuie să treacă prin puhoiul ăsta de avize și acorduri pe care trebuie să le obțină pentru autorizație, de ce trebuie să fie într-o altă situație? De ce avem nevoie de privilegii doar pentru unii?! Păi nu există aproape nicio diferență între ceea ce propune domnul Dușa, ca privilegiu pentru ministerul pe care îl păstorește acum, în comparație cu ceea ce face domnul Oprea, când circulă cu coloana oficială, în timp ce alții stau în trafic. Este aceeași chestiune!

Domnul ministru Dușa se prevalează de faptul că NATO este o instituție respectată în România și atunci când fiecare dintre noi auzim lucruri despre NATO și securitatea națională trebuie să facem plecăciuni și să fim de acord cu absolut orice. Greșit! Este un lucru total greșit, pentru că în țări membre NATO importante, Statele Unite, Marea Britanie, nu se întâmplă astfel de lucruri. Nu sunt deloc privilegiați cei din sistemul de apărare națională în astfel de condiții. Și, din acest motiv, nici cei de la Ministerul Apărării Naționale nu trebuie să aibă astfel de privilegii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Urmează domnul senator Hașotti Puiu. Microfonul 2. Și vă propun să încheiem dezbaterile.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc.

Voi fi foarte succint.

În primul rând, eu cred că este o propunere care..., neconstituțională! Și mă mir cum Consiliul Legislativ a dat aviz de constituționalitate.

În al doilea rând, lecturând textul acesta, am avut senzația că România se află în război! Că Ministerul Apărării are autoritate asupra – cum foarte bine spunea domnul președinte al Comisiei pentru cultură – monumentelor și clădirilor istorice.

În al treilea rând, să știți că această propunere intră în directă coliziune cu Legea monumentelor, ansamblurilor și siturilor istorice care prevede – și este una dintre legi – că în zonele arheologice trebuie făcută descărcarea de sarcină arheologică. Păi cum?! Ministerul Apărării este peste aceste legi?! Este singura instituție care nu respectă patrimoniul cultural național?! Tocmai Ministerul Apărării?! Sigur, dintr-un anumit punct de vedere, este explicabil, pentru că acolo sunt niște oameni de o vastă cultură.

În sfârșit, în al patrulea rând, domnule președinte de ședință, vă sugerez, cu autoritatea pe care o aveți în acest moment, să retrimiteți această propunere legislativă la comisie și să solicitați raport comun cu Comisia pentru cultură.

Am spus s-o trimită și la Comisia pentru cultură pentru raport comun.

Și aveți această autoritate!

Mulțumesc, domnule senator.

Mai doriți, domnule Atanasiu, să interveniți? Bine! Microfonul 2, vă rog.

## Stimați colegi,

Ce era important s-a cam spus. Vreau să vă spun că legea face referire doar la cele patru spitale militare pe care le are Ministerul Apărării în România. Asta nu înseamnă că, fiind spitale militare, au dreptul să încalce inclusiv Legea patrimoniului și celelalte legi care funcționează în această țară.

Eu cer Ministerului Apărării să găsească o altă soluție legală în cadrul Guvernului, împreună cu Ministerul Culturii, încât să-și grăbească obținerea de avize și să-și rezolve problema de taxe.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Tudor Barbu era înscris la cuvânt. Am crezut că ați renunțat. Bine! Microfonul 2.

Vă mulțumesc pentru eleganță și înțelegere, domnule președinte de ședință.

N-am vrut decât să mă alătur afirmației domnului senator Atanasiu și să spun că, mai ales în tragicul context în care ne aflăm ca țară, Guvernul Ponta, care a dat dovadă de înțelepciune găsind soluții de urgență privind finanțarea unor proceduri medicale, unor alimentări cu material necesar pentru spitalele din capitală, poate găsi acum Guvernul..., pentru a sprijini ceea ce, în mod firesc, cere Ministerul Apărării Naționale: repararea clădirilor în care funcționează spitalele militare din România, cel din București fiind chiar implicat în salvarea de vieți omenești după tragedia de la club.

Eu cred că de la microfonul Senatului putem cere Guvernului să se implice și în acest moment în ceea ce privește repararea în regim de urgență a tuturor clădirilor care funcționează ca spital militar.

Mulțumesc, domnule senator. Am închis dezbaterile.

Domnul senator Motoc dorește să mai facă o propunere.

Vă solicit, domnule președinte, în numele Grupului parlamentar liberal, să trimitem această propunere legislativă la Biroul permanent, pentru a fi introdusă și pe ordinea de zi a Comisiei pentru cultură, așa cum a solicitat și domnul președinte Georgică Severin.

## Mulțumesc.

O să supun imediat dezbaterii, după care domnul Oprea are...

Doriți înainte, domnule Oprea? Acum? Vă rog. Haideți, repede!

Fiindcă este dezbatere și am auzit că se face trimitere la Spitalul Militar din Iași. Spitalul Militar din Iași este o bijuterie a României, în care trei membri ai familiei Coandă au fost la Liceul militar, că asta a fost destinația inițială a clădirii. Cum arată acum aș vrea să arate toate spitalele din România. Superb! Nu știu de ce spitalul din Iași, Spitalul Militar din Iași, apare pe lista asta. Este renovat și arată superb. Vă rog să veniți în Iași!

Doi. Cea mai mare clădire monument istoric din Iași este a universității. Nimic, nicio culoare nu ne-am permis să facem fără acceptul celor de la monumente istorice. Este o regulă!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

La propunerea Grupului parlamentar al PNL, vă

## **Domnul Octavian Motoc**

**:**

Două săptămâni.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Două săptămâni.

Am deschis votul.

Cu 35 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă și două abțineri, propunerea nu a fost aprobată.

Am încheiat dezbaterile generale.

Vot vom avea la ora 12.00.

Am încheiat dezbaterile!

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Procedură.

Pe procedură, vă rog. Microfonul...

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Ați declarat deschisă ședința cu... Cât?

87.

87.

87.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Deci la 87 ar fi trebuit să avem...

Da, 44! E bine.

Vedeți, domnule Oprea, v-am dat cuvântul!

Punctul următor pe ordinea de zi, stimați colegi, punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere. Microfonul 8.

Doamna Sirma Caraman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu este finalizat punctul de vedere al Guvernului. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice. Doamna senator Federovici Doina. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Pentru această propunere legislativă, Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu multiple observații și propuneri.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și, în data de 20 octombrie 2015, în prezența reprezentanților ANCPI și ai Ministerului Dezvoltării, au hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, doamnă senator.

Dacă domnii sau doamnele senator doresc să intervină? Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vot luni, ora 17.00.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind exercitarea prin corespondență a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate. Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului. Domnul...

Domnul deputat Negruț Clement. Microfonul 5.

## **Domnul Clement Negruț** _– deputat_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori, Distinși membri ai Guvernului,

Aveți în față o inițiativă legislativă, sigur, care a dezbătut mari... dezbateri și îndelungi dezbateri, atât în zona publică, aș putea spune... Dar și noi, cei care, vremelnic, ocupăm poziții de demnitate publică în statul român, am dezbătut de multe ori acest subiect.

Sigur, îmi veți spune că, săptămâna trecută, în Camera Deputaților, a trecut o inițiativă legislativă – aș spune eu – printr-un șantaj elegant, pentru că votezi o lege chiar dacă nu rezolvă problema votului prin corespondență sau a votului, în general, al românilor de dincolo de granițe, decât să nu o faci.

În calitate de coinițiator al acestei inițiative legislative, vin în fața dumneavoastră cu rugămintea de a analiza această inițiativă legislativă care, zic eu, răspunde atât așteptărilor cetățenilor din străinătate, cât și neliniștii, aș putea spune, a celor care spun că acest sistem de vot nu ar fi unul tocmai corect. Trebuie să ținem cont – și cred că sunteți în asentimentul meu – că un drept constituțional al tuturor românilor, și al celor din țară, și al celor de peste graniță, trebuie respectat și acesta este dreptul la vot.

Totodată, dumneavoastră ați avut și, sigur, aveți posibilitatea și astăzi de a dezbate și de a veni în sprijinul acestei inițiative legislative.

Cu speranța că, chiar dacă aveți în față un raport de respingere, veți analiza cu maximă responsabilitate, așa cum știu că sunt reprezentanții Senatului României, și veți da un vot de aprobare și de adoptare a acestui proiect legislativ. Mulțumesc.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vot luni, ora 17.00.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind organizarea și desfășurarea votului electronic.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Domnule Negruț, mai doriți să interveniți? Da? Microfonul 5.

La votul electronic...

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Microfonul 10.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Obiectul de reglementare al legii este exercitarea prin corespondență a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate.

Atât pe fond, cât și sub aspectul Regulamentului Senatului, Guvernul susține punctul de vedere formulat de comisia de specialitate, Comisia specială pentru aprobarea legislației în domeniul electoral. Deci un raport de respingere.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, doamna senator Federovici Doina. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri, care au fost avute în vedere de membrii Comisiei de Cod electoral la întocmirea prezentului raport.

Cele două comisii sesizate în procedura avizului au transmis avize negative.

În consecință, în data de 27 octombrie 2015, membrii prezenți ai Comisiei de Cod electoral au analizat inițiativa legislativă, precum și observațiile Consiliului Legislativ și au hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Mulțumesc, doamnă senator. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale.

Vă rog, vă puteți susține inițiativa.

## Mulțumesc mult.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur, dacă inițiativa legislativă prin care, parțial, am rezolvat o problemă a românilor de dincolo de granițele țării, votând în Camera Deputaților proiectul de lege prin care avem un vot prin corespondență parțial pentru românii de dincolo, din afara țării, acum venim în fața dumneavoastră și încercăm să facem încă un pas important în ceea ce înseamnă, dacă vreți, modernizarea și modul în care înțelegem să dăm posibilitatea fiecărui cetățean din țară și din afara țării să voteze într-un scrutin electoral și cu ajutorul votului electronic.

Sunt foarte mulți tineri care accesează în mod uzual internetul. Suntem într-o eră a internetului și credem că este important ca și votul electronic să fie în atenția noastră. Și venim în sprijinul acestei idei cu această lege despre care considerăm că este momentul să o avem în dezbatere, în discuție, și – de ce nu? – să avem și un vot electronic pentru..., în mod special pentru tinerii care au această posibilitate, au acces la internet și, de cele mai multe ori, lucrează în zone în care internetul și calculatorul sunt – de ce nu? – poate un mod de a-și câștiga existența și poate chiar un mod de viață.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este foarte clar că ne găsim în fața unei inițiative oarecum diferite de ceea ce a însemnat inițiativa precedentă.

Doresc să vă spun că Guvernul nu susține o asemenea inițiativă și, pe cale de consecință, având multe argumente, de la cele de natură financiară până la modul în care poate fi gestionat acest aspect, susține punctul de vedere al Comisiei speciale pentru aprobarea legilor electorale, deci un raport de respingere.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul doamnei senator Doina Federovici, reprezentantul Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.

Mulțumesc din nou, domnule președinte de ședință. Membrii comisiei de Cod electoral vă propun un raport de respingere, având în vedere avizele negative primite de la cele două comisii sesizate în procedura avizului, dar și dezbaterile din data de 27 octombrie 2015 din cadrul comisiei.

În ședința din data de 27 octombrie 2015, membrii prezenți ai comisiei de Cod electoral au analizat inițiativa legislativă, precum și observațiile Consiliului Legislativ, dar și avizele negative transmise de cele două comisii sesizate în procedura avizului și au hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Mulțumesc, doamna senator. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Iovescu. Microfonul 3. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am fost, sunt și voi fi un susținător al votului electronic. Este, clar, o modalitate mai bună decât votul prin corespondență. Sigur că avem de lucrat la secretizarea votului, dar cred că soluțiile tehnice pot fi găsite și e o variantă de a ajunge la o prezență și la un număr mai mare de alegători care să-și exercite acest drept. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vot luni, ora 17.00.

Punctul 5 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind organizarea și desfășurarea votului prin corespondență al cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți.

Nu e nimeni prezent.

Atunci dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Microfonul 10.

Pe scurt, vă rog, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere adoptarea, recent, de către Parlamentul României, a unui text de lege cu domeniu de reglementare identic, vă rog să fiți de acord cu raportul Comisiei speciale pentru respingerea acestei inițiative legislative.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Doina Federovici pentru a ne prezenta punctul de vedere al Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.

Mulțumesc, doamnă senator. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vot luni, ora 17.00.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind organizarea, desfășurarea și exercitarea votului prin corespondență de către cetățenii români din străinătate.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți.

Nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ne găsim în fața unei inițiative legislative care nu mai are obiect de reglementare, având în vedere că, recent, Parlamentul României a adoptat un act normativ cu același obiect de reglementare.

Susținem punctul de vedere al comisiei de specialitate, comisia specială, pentru respingerea acestei inițiative legislative.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici Doina, din partea Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale. Microfonul 7.

Pentru această propunere legislativă, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, membrii Comisiei de Cod electoral vă supun spre dezbatere un raport de respingere.

Mulțumesc, doamna senator. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Votul va fi dat luni, ora 17.00.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Din partea inițiatorilor este cineva prezent? Doriți să interveniți?

Nu este niciun reprezentant al inițiatorilor. O să dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a-și exprima punctul de vedere.

Doamna secretar de stat Sirma Caraman. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere obiectul de reglementare al acestei inițiative legislative, respectiv ca prevederile Legii nr. 544/2001 să fie aplicate și pentru alte entități enumerate de inițiator, respectiv partidele politice și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică, propunem ca Parlamentul să se pronunțe. Mulțumesc.

Mulțumim, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, domnul senator Popa Nicolae Vlad. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Noi am primit avize negative și, în acest sens, în unanimitate, s-a votat un raport de respingere a acestei propuneri.

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții, dezbateri pe marginea propunerii legislative?

Domnule senator Bodog, doriți să interveniți, da? Microfonul 3. Vă rog.

După cum ați observat, Comisia pentru sănătate a dat un aviz negativ la această inițiativă legislativă din cauza faptului că această comercializare on-line a produselor farmaceutice...

Domnule senator, suntem la punctul 7, propunere legislativă...

A, nu mai doriți să interveniți. Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Domnul Iovescu? Microfonul 3. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Din păcate, la comisia de raport, am dat aviz negativ, dar prezenta propunere are ca obiect de reglementare completarea art. 2 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public – asta este grav din partea Comisiei pentru drepturile omului, să nu se aplece asupra unei asemenea inițiative! – în vederea introducerii sub incidența acestei legi și a societăților – atenție! – în care statul este acționar majoritar ori ale căror entități beneficiază de finanțări din bani publici.

Vorbim de bani publici. Când vorbim de bani publici, niciun mod de a mări transparența nu este în plus. Ar fi foarte important ca acest proiect legislativ să treacă și mă doare că acea..., comisia din care fac parte a dat un raport negativ. Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule Iovescu. Mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt. Declar încheiate...

Domnul senator Nicolae Vlad Popa – microfonul central. Mă scuzați că nu v-am văzut.

Sigur, am expus poziția comisiei.

În realitate, această... sau, mai bine zis, din punctul meu de vedere, această cerere poate fi susținută fără niciun fel de problemă, deoarece este vorba ca și societățile comerciale care sunt..., în care statul este acționar minoritar sau majoritar, dar și federații sportive, organizații, toate cele..., toate asociațiile care primesc subvenție de la stat..., dacă primește subvenție de la stat, ar fi firesc să fie și transparență maximă și să se supună unei legi care... ce face? Aduce la cunoștința cetățeanului date importante... De unde? Din banii lui, adică din taxele care ajung, pe cale directă sau indirectă, în bugetele acestor federații, asociații, chiar și partide, evident.

Din punctul ăsta de vedere, eu sunt de acord să existe transparență maximă. Unde este ban public, el trebuie să fie cheltuit în cunoștința de cauză a celui care participă la plata sa.

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții?

Nu mai sunt.

Declar închise dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vot astăzi, ora 12.00.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind revenirea la denumirea oficială de „țigani” a persoanelor intitulate „de etnie romă”.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a-și prezenta punctul de vedere.

Domnul Valentin Iliescu. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor, domnilor senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare „revenirea la denumirea oficială de «țigani» a persoanelor intitulate «de etnie romă», în vederea restabilirii corectitudinii acestei denumiri și evitarea confuziei care are loc în străinătate între denumirea de «rom» și cea de «român»”. Am citat din inițiativă, din expunerea de motive. Doresc să vă spun că, analizând această propunere legislativă, constatăm că proiectul nu este însoțit de o evaluare preliminară a impactului noilor reglementări asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, potrivit alin. (3[1 ] ) al art. 7 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Pe de altă parte, trebuie să vă informez că, începând din anul 1971, când a avut loc la Londra primul Congres mondial al romilor, în documentele internaționale predomină utilizarea termenului de „rom”, deși acesta nu este acceptat peste tot.

Astfel, chiar și după această dată, pe plan internațional sau la nivelul instituțiilor europene, inclusiv la nivelul documentelor oficiale ale Uniunii Europene, se utilizează sintagma de dublă definire „rom/țigan”.

Guvernul nu a elaborat un punct de vedere pe această temă, dar, analizând și exprimându-și punctul de vedere în comisie, susține punctul de vedere al comisiei de specialitate, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, considerând că propunerea legislativă nu este compatibilă cu reglementările Uniunii Europene.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Nicolae Vlad Popa, reprezentantul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

## Stimați colegi,

Aș vrea să fac..., să afirm..., în ultima perioadă, cu același inițiator, au apărut mai multe inițiative și îmi pare foarte rău că nu se prezintă, așa cum e normal și cum spune procedura noastră, să susțină asemenea cereri. Nu e prima. E cred că a zecea astfel de inițiativă, cu termeni, evident, diferiți, dar cu aceeași direcție, nesusținută de inițiator.

Am preluat avizele negative în comisie, a fost o discuție foarte serioasă și s-a ajuns la concluzia că... și votul, în unanimitate..., o soluție de respingere.

## Sigur că actele...

Da, a existat și o abținere, da!

...actele de la Congresul romilor, dar, ulterior, cele din Uniunea Europeană, inclusiv Rezoluția Uniunii Europene din ’89, prevăd această denumire.

Eu spun că determinant în decizia noastră a fost următorul lucru: nu au fost întrebați în niciun fel subiecții acestei modificări. Or, modificări fără participarea celor pe care îi interesează în mod direct chestiunea nu se pot face. Ar fi o modalitate extrem de discriminatorie și nu putem admite o asemenea chestiune.

Deci, ca atare, s-a dat un raport de respingere.

Sunt state... Și aici trebuie să o spun..., trebuie să afirmăm lucrul acesta, terminologia consacrată este și _rom_ , și _gypsy_ , în engleză, _tsigan_ , în franceză, _zingara_ , în italiană, _sinti_ și _gitanos_ , în spaniolă, dar se apelează și _rom_ sau cu ortografia cu doi „r”.

Ca atare, noi am considerat că este discriminatoriu și nu este corect politic să nu-i întrebi măcar pe cei care poartă această denumire și am dat raport de respingere.

Mulțumesc, domnule senator. Dezbateri.

Domnul senator Popa Constantin. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sunt de aceeași părere cu domnul Popa. Cred că, în primul rând, ar trebui să-i întrebăm pe cei împricinați dacă vor să-și schimbe denumirea. Nu putem noi să luăm o decizie în locul altora. Pe de o parte.

Pe de altă parte, ar trebui să ne preocupe mai mult modul în care am putea să reintegrăm societatea romă în viața țării, pentru că, ați văzut, sunt multe cazurile în care acești oameni sunt discriminați și, mai mult decât atât, nu pot participa la viața cotidiană așa cum ar trebui și cum ar fi normal. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Titus Corlățean.

Domnul Motoc?!

A, îi cedați locul domnului Motoc. Am înțeles. Domnul senator Motoc. Microfonul central.

Eu voiam să fac o simplă constatare. Nu sunt unul dintre sprijinitorii unei asemenea legi, cu atât mai mult cu cât minoritatea respectivă nu a fost consultată într-un mod corespunzător. Însă vreau să vă aduc aminte de o lege care a fost propusă..., ne-a fost propusă aici cu vreo trei săptămâni în urmă, prin care domnul președinte Liviu Dragnea venea cu acea inițiativă privind ofensa socială.

Păi în condițiile în care termenul de „rom” este unul oficializat în România, iar cel de „țigan” nu este recunoscut, în condițiile în care cineva, oricine, în țara asta, ar spune „măi, țigane”, omul ăla are dreptul să fie..., să se considere lezat și să se adreseze unei instanțe și ajungi să plătești o amendă pentru asta, ceea ce nu mi se pare absolut deloc normal!

## Mulțumesc.

Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Subiectul în sine – nu fac referire neapărat la inițiativa legislativă –, subiectul în sine este și important, și extrem de complex, și extrem de delicat, asta pentru că, pe de o parte – și raportul comisiei menționează cel puțin parțial acest lucru –, nu printr-o lege, printr-un act normativ, nu printr-o decizie a unui organ administrativ poți să obligi, să atribui în mod automat o denumire unei minorități naționale, dacă nu este consultată în prealabil și dacă nu-și asumă acea denumire.

Pe de altă parte, principiul consacrat, la care și România a subscris prin ratificarea Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale a Consiliului Europei, este următorul: libera asumare, la nivel individual, a identității naționale și deci și a denumirii.

Acesta este însă principiul, realitățile pot fi mult mai complexe și mai complicate și aici este partea cealaltă a paharului, care spune că ar fi extrem de important să existe, la un moment dat, o discuție publică cu instituții, cu oameni, cu asociații reprezentative, cu expertiză serioasă în domeniu, o discuție rațională pentru a ști, între altele, care a fost istoria, în România, a introducerii acestui termen.

Și aici voi face o scurtă referire – mă refer la termenul de „rom” –, voi face o scurtă referire la documente instituționale care există în statul român, de exemplu la Ministerul Afacerilor Externe. Și ar fi extrem de interesant să fie consultate acele documente, care nu sunt confidențiale, nu sunt clasificate și care spun, fac referire – de exemplu, există un memorandum din 1995, la nivelul Ministerului de Externe către Președinția României –, fac referire la practica primei părți a deceniului respectiv, deci primii ani din ’90, când în documentele internaționale, tratate, convenții, terminologia unor organizații internaționale importante, așa cum este Consiliul Europei sau chiar OSCE sau chiar la nivelul Națiunilor Unite, această terminologie făcea referire la termenii de _țigan_ , _gitan_ , _tsigan_ , în franceză, _gypsy_ , în engleză, și așa mai departe, și modul în care – și aici mecanismul a fost extrem de interesant – s-a produs o schimbare la nivel internațional și cu racordări, aș spune, prin diferite reprezentări și asociații, la nivel național. Spun asta pentru că, în primii ani din ’90, fără să existe, să spunem, contradicții foarte, foarte dure, terminologia folosită în organizațiile internaționale era cea la care inițiatorul vrea să facă referire acum.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții?

Doriți să interveniți sau nu, domnule Iovescu?

**Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Da.

Păi ridicați mâna, ca să ne dăm seama! Microfonul 3.

Dacă tot ați început cu centralul...

Microfonul 3. Ați pierdut microfonul.

A, doriți aici?

Da.

Microfonul central.

Vă mulțumesc.

Și eu consider că este foarte important acest proiect legislativ și faptul că noi, la Comisia pentru drepturilor omului, din nou am dat un aviz..., un raport, am făcut un raport negativ iarăși mă doare.

Eu am votat împotrivă, nu a fost unanimitate, cum s-a spus.

S-a invocat aici faptul că țiganii, ca să spunem așa, n-au fost consultați.

Eu voiam să vă întreb dacă acești țigani au fost consultați când au fost trecuți, din țigani, romi. Cu siguranță că nu au fost consultați și, cu siguranță, a fost decizia fostului nostru coleg, nici nu știu cum să-i spun, Petre Roman, care a făcut destul rău României! Și mai lipsea acest lucru cu țiganii! Din cauza lui s-a schimbat abrevierea de țară, ca urmare a faptului că s-a dorit modificarea numelui lor, să nu se mai cheme țigani. Cum... frații mei din comunitatea în care trăiesc se consideră țigani, ei nu se consideră romi și sunt deranjați de faptul că parte dintre dumneavoastră sau foștii noștri colegi au votat acest lucru. Și, acum, noi invocăm faptul că nu i-am consultat. Păi nu trebuie să-i consultăm, că revenim la situația care a fost înainte. Deci ei asta își doresc.

Și, acum, revenind la ceea ce spune Consiliul Legislativ, știți că, de cele mai multe ori, am spus că sunt bucuros și noi nu ținem cont de... de fapt, sunt bucuros de ceea ce..., de indicațiile pe care ni le dă Consiliul Legislativ...

Domnule Iovescu,

Nu puteți să ne citiți avizul Consiliului Legislativ, îl avem toți în mapă!

Este varză! Este varză!

Vă mulțumesc, dar...

Îl studiem. Dacă doriți să vă spuneți un punct de vedere dumneavoastră, vă ascultăm cu drag.

Concentrați, domnule senator, vă rog.

...și nu ținem cont de ele, dar, în acest caz, Consiliul Legislativ dă un aviz negativ, bazat, în principal, pe faptul că a mai dat două avize negative.

Și vreau să vă citesc doar două fraze scurte din avizul negativ al Consiliului Legislativ. Și spune așa, că:

„Avizează negativ pentru următoarele considerente:

1. Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare revenirea – recunosc! – la denumirea oficială de «țigani» a persoanelor de etnie romă, pentru restabilirea corectitudinii acestei denumiri și evitarea confuziei care are loc în străinătate între denumirea de român și cea de «rom», cum se arată în expunerea de motive.”

Deci recunosc și ei că este o confuzie, este... Și tocmai nu acest argument trebuiau să-l folosească!

Dar mai frumos este în final, nu știu dacă ați citit. Vă spun... E scurt! Pe de altă parte... Deci, în final, încheie Consiliul Legislativ: „(...) precizăm că nici acțiunea de impunere din exterior a unui anumit apelativ pentru o anumită etnie, fără implicarea directă a subiecților cărora li se adresează, nu este în concordanță cu aceste documente (...).”

Deci după ce – n-am vrut să vă rețin, că avem toți în material avizul Consiliului Legislativ –, după ce, pe două pagini, expune că totuși ar fi bine ca... acea comunitate europeană pe care eu am mai invocat-o aici...

Puteți să concentrați, domnule senator, că avem în mapă...

Da. Punctul meu de vedere este... V-aș ruga să votăm această inițiativă, să nu treacă de Senat...

Dar voiam să intervin din sală, am spus..., colegul meu a făcut o propunere foarte bună, pe care... Mă doare, că am discutat-o și în Grupul PSD de la Senat și s-a luat o decizie de retrimitere. Am întrebat liderul de grup..., se pare că, peste noapte, s-au schimbat toate și nu mai dorește reîntoarcerea la comisie și discutarea și aprofundarea...

Bun. Mulțumim.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

...nu să lăsăm... Sigur că am putea spune: lăsăm pe Camera Deputaților.

Lăsați, că am, de obicei, intervenții scurte, dar asta mă doare foarte tare!

Păi îmi spun oamenii! Cum să vă mai conving, să vă rog în genunchi?!

Domnule Iovescu...

Vă mulțumesc.

Vă mulțumim mult de tot, domnule senator. Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vot, ora 12.00, astăzi.

...în fața căreia ne prefacem ghiocei, „(...) nu este în concordanță cu aceste documente – revin – care consacră principiul dreptului la identitate proprie și dreptul la liberă exprimare, conform cărora «minoritățile naționale au dreptul să dezvolte cultura lor și să își păstreze elementele esențiale ale identității lor». (art. 5 din Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale)”, deci după ce spune..., încheie cu fraza asta, spune: „Față de cele prezentate mai sus, apreciem că propunerea legislativă nu este compatibilă...”

Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 266/2008 privind modul în care funcționează farmaciile și cum se vând medicamentele.

Din partea inițiatorilor este cineva prezent? Nu este nimeni.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii farmaciei, Legea nr. 266/2008, în sensul permiterii vânzării de medicamente în mediul on-line doar de către farmaciile înființate conform Legii farmaciei și cu autorizarea Ministerului Muncii pentru a desfășura acest tip de comerț.

De asemenea, sunt prevăzute contravențiile și modul în care sunt interzise entitățile care fac vânzarea de medicamente în mediul on-line fără să îndeplinească condițiile.

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative. A formulat și o serie de amendamente.

Nu suntem, pe cale de consecință, de acord cu raportul de respingere al comisiei.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Florian Bodog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Am să încep precizând faptul că această inițiativă legislativă are aviz negativ de la Consiliul Legislativ, are aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului și are aviz negativ și din partea Comisiei pentru sănătate publică, care, în ședința din data de 20.10.2015, cu unanimitate de voturi, a adoptat un raport de respingere.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale. Dorește cineva să intervină?

Domnul senator Rotaru. Microfonul central.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Stimați colegi,

Sigur că scopul oricărei medicații, atunci când ai o suferință, este acela de a te trata și de a te face bine de acea suferință. Sigur că inițiativa celor care au gândit acest lucru este lăudabilă, dar ea nu rezolvă problema, pentru că, așa cum este gândită, va genera în continuare o stare de confuzie și nu va rezolva, așa cum spuneam, această problemă spinoasă.

Organizația Mondială a Sănătății spune că peste 50% din medicamentele care se vând on-line sunt contrafăcute.

Noi suntem în situația în care nu avem – atunci când se vinde un medicament on-line – niciun control: cine-l cumpără, ce conține acel medicament, dacă substanța activă este cea indicată, este mai mare sau mai mică, care sunt efectele. Și nu avem niciun control asupra trasabilității medicamentului respectiv, pornind de la producție, de la modul în care s-au respectat condițiile minime de igienă și așa mai departe. Mergând mai departe pe circuit, cum au fost transportate, unde au fost depozitate, cine le vinde, cine are competența

să recomande acel medicament, pentru că se vând și suplimente alimentare, se vând medicamente de diverse tipuri, pe care oamenii, unii în disperarea lor, alții în speranța că se vor vindeca de o anumită suferință pe care o au, sunt foarte tentați să le cumpere.

Eu cred că vânzarea de medicamente on-line ar trebui să fie interzisă integral, lucrul acesta să se facă doar în farmacie, în drogherie, acolo unde există farmaciști și oameni specializați, care știu ce să recomande, și, sigur, să se facă doar pe baza prescripției medicale, pentru că atunci poți, într-adevăr, să ajungi la scopul pe care-l ai, să te vindeci.

Deci este, pe de o parte, o nevoie de a rezolva cumva această problemă, dar nu de maniera în care se propune în lege. Și ar trebui regândit foarte mult și foarte bine ce trebuie să facă, de fapt, cumpărătorul atunci când este pus în situația să cumpere on-line. Nu are niciun fel de control, nu are niciun fel de garanție că ceea ce cumpără este într-adevăr pentru problema pe care o are de sănătate,

Pe cale de consecință, eu zic că această propunere, deși este lăudabilă, nu rezolvă problema și eu susțin ideea că ar trebui interzisă în totalitate vânzarea de medicamente on-line.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Florian Bodog.

Microfonul central, pentru că vă exprimați un punct de vedere, nu din partea comisiei, domnule senator.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sarcina mea este extrem de ușoară după discursul domnului senator Rotaru.

Doresc doar să completez faptul că propunerea legislativă nu asigură transpunerea Directivei 2001/83 a Comunității Europene, care prevede instituirea unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman și, practic, adoptând o astfel de prevedere legislativă, punem în pericol populația României.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Boeriu. Microfonul 2.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Și eu sunt total împotriva, în general, a comerțului on-line cu medicamente, pentru că medicamentul nu este o marfă până la urmă și nu trebuie să încurajăm automedicația, dar, dacă nu am ajuns până acolo – și sper să ajungem într-o zi –, atunci măcar să facem un pas înainte prin aprobarea unei asemenea propuneri prin care doar oameni de specialitate, farmaciști, să poată să facă acest comerț on-line cu medicamente, pentru că există niște reguli foarte clare de depozitare, de transport al medicamentelor, pe care nu le poate oricine îndeplini. Și, paradoxal, ca senator al opoziției, sunt de acord de data aceasta cu Guvernul și ar trebui să aprobăm această propunere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Oprea Dumitru – microfonul central.

Propunerea deputaților PNL este una interesantă, dar ruptă de realitate și, în calitate de român, m-am mândrit când am văzut că două tinere, care sunt la Universitatea din Chicago, din România, sunt inițiatoarele acelor polimedicamente în varianta tridimensională, fabricația 3D.

Deci asta înseamnă o formă de vânzare de medicamente fabricate cu imprimante 3D în spațiul on-line.

Cea mai mare problemă este cea juridică, pentru că, în cazul ăsta, viitorul sună bine. În loc să ai o pungă de medicamente, vei avea un singur medicament pe care îl realizezi cu astfel de imprimantă tridimensională.

Subiectul rămâne totuși deschis – cine are dreptul să facă astfel de medicamente, polimedicamente practic, și cine să le vândă, cu ce autorizări? –, încât, orice am discuta noi acum, doar ideea de a ne duce și în spațiul on-line este una bună și singurul lucru care ține, în cazul ăsta, este că farmaciile respective, care sunt verificate din punct de vedere medical, juridic, ar avea această autorizație. Altfel, viitorul vânzărilor on-line și al fabricațiilor de medicamente..., fabricației de medicamente o să fie cu totul altul. Dar, varianta americană „decât nimic, mai bine ceva rău!”..., dacă ăsta e un rău..., nu știu, fiecare cred că poate să judece...

Mulțumesc.

Domnul senator Severin Georgică – microfonul 4.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

N-o să mă refer acum la medicamente. Ele sunt doar, să spunem, un element al discuției.

Problema despre care trebuie să discutăm cu adevărat este aceea a comerțului on-line. Trebuie să înțelegem un lucru foarte clar: suntem membri ai Uniunii Europene și orice cetățean din România poate cumpăra, fără vamă și fără vreun fel de control, orice de pe orice IP din Uniunea Europeană.

Noi putem să luăm măsurile pe care le dorim în România, dar nimeni nu-l va împiedica pe un cetățean român să-și cumpere din Letonia, Estonia, de unde mai doriți dumneavoastră, ceea ce dorește, cum dorește.

Deci, din acest punct de vedere, nu cred că cei care-și cumpără on-line medicamente vor fi, în vreun fel sau altul, împiedicați. Poate doar să plătească mai mult. În rest, mi se pare absolut normal să stimulăm ca lanțurile de farmacii, cei care sunt autorizați să vândă, să vândă și în forma on-line și-mi pare rău că intru în contradicție cu bunul meu prieten, domnul senator Rotaru, dar practic sunt localități, multe

în România, unde încă nu avem lanțuri de farmacii, unde nu există concurență, unde farmacia din comună vinde medicamentele sau le aduce cu întârziere de 3, 4, 5, 6 zile.

Așa, printr-o comandă on-line, prin curier, oricine poate primi ce are nevoie în 24 de ore maximum.

Deci trebuie să ne gândim mult mai mult la aceste lucruri, pentru că, dacă vom merge pe această logică, în curând vom vedea cum casele, magazinele de discuri nu vor mai fi de acord cu vânzările on-line, pentru că li se ia din business și așa mai departe. Ne place sau nu, trăim în epoca internetului și, vorba unui coleg: vrem votul on-line, dar nu vrem comerț on-line?

Scuzați-mă!

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Motoc Octavian – microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urmă cu vreo trei luni, personal am fost nevoit să apelez la comerțul on-line cu medicamente pentru o persoană bolnavă de cancer.

De ce? Pentru că acel medicament, realmente necesar, nu se afla în rețeaua normală de comercializare a medicamentelor. A trebuit să apelez la această formă de comerț on-line, care a și salvat, se pare, persoana în cauză.

Ideea este următoarea: eu nu am putut să primesc acel medicament până nu am trimis o rețetă în format on-line, deci scanată. Acea sursă a medicamentului era abilitată să facă acest tip de comerț și cred că trebuie să mergem pe această idee că, atunci când se deschid astfel de agenți economici, comerciali, ei trebuie să fie autorizați, avizați corespunzător.

Acum, ne punem problema: în alte sectoare, așa cum spunea colegul meu despre produse care intră pe piața românească și nu au calitate, legume, fructe aduse de undeva, din țări de aiurea, și care ajung pe piața noastră cu conținut ridicat de substanțe chimice: nitriți, nitrați în exces, cine e vinovat? E vinovat cel care permite la intrarea în vamă să treacă astfel de produse, sunt vinovate autoritățile statului?

Asta nu înseamnă că nu trebuie să permitem un astfel de comerț, care este unul foarte modern, civilizat și cu un flux al produselor extrem de rapid între producător, cel care comercializează și beneficiar.

Eu cred că nu trebuie să interzicem acest tip de comerț on-line, care este unul dintre cele mai moderne, chiar și în sectorul acesta al medicamentelor.

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vot, ora 12.00, astăzi.

Punctul 10 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (5) al articolului 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică și a articolului 29 al Legii nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică. Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Găvrilă Ghilea. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de Legea nr. 325/2006, care se referă la montarea acelor repartitoare pentru măsurarea agentului termic și care, din punctul de vedere al multor utilizatori, sunt destul de contradictorii, acestea fiind preferate mai ales de către proprietarii care nu locuiesc efectiv în apartamente sau care, din considerente financiare, se privează voluntar de beneficiile unui confort termic decent.

Tot mai multe asociații de proprietari au optat în ultimii ani pentru renunțarea la utilizarea acestor dispozitive pe care le consideră generatoare de costuri impredictibile, preferând mai degrabă revenirea la facturarea în sistem paușal.

Dar, pentru realizarea acestui deziderat, în prezent, este nevoie de acordul unanim al asociației de proprietari, deși pentru implementarea sistemului de repartizare a costurilor era suficient, subliniez, acordul a doar 80% din membrii condomeniului.

În aceste condiții, apreciem că, pentru simetria decizională, se impune ca o eventuală opțiune a asociației de proprietari, renunțarea la utilizarea repartitoarelor de costuri, să fie adoptată cu același procent de voturi cu care implementarea lor a fost aprobată.

Acest demers poate fi reglementat prin modificarea art. 29 din Legea nr. 325/2006, în sensul introducerii obligativității montării, respectiv dezafectării repartitoarelor de costuri, în cazul consumatorilor dintr-un condomeniu, alimentați printr-un branșament termic comun, doar cu acordul a minimum 80% din proprietari.

## Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât încalcă prevederile Directivei 27 a Uniunii Europene pe 2012, alin. (3) al art. 9, care prevede că pentru clădirile cu mai multe apartamente racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică până la 31 decembrie 2016 avem obligativitatea de a monta contoare individuale.

Încălcarea directivei înseamnă un preinfringement pentru România, iar un drept al cetățeanului nu poate fi condiționat de acordul, voința unei persoane terțe.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Țapu-Nazare, președintele Comisiei economice, care va prezenta raportul comun. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința Senatului din 26 octombrie a.c., plenul a hotărât retrimiterea propunerii legislative la comisiile raportoare pentru reanalizarea și întocmirea unui raport suplimentar.

Ca urmare, Comisia pentru transporturi și energie a votat, în unanimitate, respingerea propunerii, iar Comisia economică, industrii și servicii a votat, cu majoritate de voturi, în favoarea propunerii.

Cu toate acestea, raportul comun este de respingere a propunerii.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul suplimentar de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții...

A, domnul senator Găvrilă Ghilea. Microfonul central.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

S-a invocat aici de către reprezentantul Guvernului că avem o directivă europeană prin care, până în 2016, avem obligativitatea ca, în toate locurile unde avem surse de energie, ea să fie..., acolo să fie montate aceste unități de măsură, aceste repartitoare, prin care să se contorizeze energia termică.

În această situație, eu cred că nu mai avem nevoie de Legea nr. 325/2006 prin care ni se cere ca 80% din consumatori să fie de acord cu montarea acestor repartitoare.

Ar trebui să modificăm și legea și să venim cu alte reglementări prin care, sigur, nu mai e nevoie de procent. Se impune clar de către Comisia Europeană montarea acestor repartitoare și cu asta basta.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Votul, ora 12.00.

Punctul 11 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă inițiatorul este prezent.

Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Simona Man, secretar de stat. Microfonul 9. ## **Doamna Simona Allice Man** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Proiectul legislativ vizează crearea unor spații de expunere, de vânzare, ceea ce reprezintă o oportunitate de promovare a sectorului produselor tradiționale românești.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu susține această inițiativă legislativă și există și o motivare a respingerii. Măsura pentru... Nu poate constitui discriminare, deoarece nu vizează și alți operatori economici.

Sintagma „hipermagazin” din cuprinsul inițiativei legislative este deja definită în legislația națională. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului..., domnului senator, președintele Comisiei economice, Țapu-Nazare.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere a inițiativei legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a trimis un aviz negativ.

Punctul de vedere al Guvernului, negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

Declar deschise dezbaterile generale.

- Din partea inițiatorilor este cineva? Nu este nimeni.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Domnul secretar de stat Valentin Iliescu, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Senatului are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 321/2009, în sensul limitării programului de funcționare a hipermagazinelor, acestea urmând să fie închise duminica și în zilele de sărbătoare legală. Totodată, inițiativa definește termenul de hipermagazin.

Guvernul României nu susține o asemenea inițiativă legislativă. Sunt trei argumente majore pentru care suntem de acord cu punctul de vedere de respingere al comisiei de specialitate.

Primul argument: limitarea programului de funcționare a hipermagazinelor ar prejudicia consumul, studiile de piață arătând că obiceiul consumatorului român este să se aprovizioneze cu preponderență la sfârșit de săptămână.

Cel de-al doilea argument de respingere: se creează o discriminare între diferite forme de comerț cu amănuntul, respectiv între magazinele cu o suprafață de peste 2.500 de metri pătrați și cele mai mici, aceasta putând genera vicii de neconstituționalitate.

Și, nu în ultimul rând, al treilea motiv de respingere este că definiția supermagazinului este deja reglementată la art. 4 lit. s) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții?

Domnul senator Oprea Dumitru. Microfonul central.

Este un punct de vedere al colegilor care au inițiat o astfel de propunere legislativă, dar contravine principiilor europene și cred că avem probe că prin libera circulație a mărfurilor, a produselor se ocupă sau nu o piață anume și cred că dumneavoastră, venind din orice loc al României, puteți să vedeți dacă un anumit brand regional, mă refer la „fabricat în Bucovina”, nu-și are locul în foarte multe hipermarketuri din România. Eu vă spun: în Iași, sunt pentru câteva branduri internaționale locuri speciale pentru astfel de produse bucovinene și nu a fost nevoie de o propunere legislativă ca să câștige piața.

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vot, ora 12.00, astăzi.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Țapu-Nazare, președintele Comisiei economice – microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere a inițiativei legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare a transmis un aviz negativ.

Punctul de vedere al Guvernului, negativ.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vot, ora 12.00.

Punctul 13, Propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri de organizare și funcționare a piețelor volante mobile pentru comercializarea produselor agroalimentare.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman – microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât adoptarea propunerii legislative ar conduce la un paralelism legislativ, întrucât în legislația în vigoare există un act normativ care reglementează organizarea și funcționarea piețelor volante destinate exercitării comerțului cu amănuntul și prestării de servicii de către producători, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 348/2004 privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață în unele zone publice.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Țapu-Nazare, președintele Comisiei economice.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere a inițiativei legislative.

Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea. Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului au transmis avize negative, de asemenea.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Sunt dezbateri, intervenții din partea domnilor senatori? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vot, ora 12.00.

O să-i rog pe liderii de grup să convoace colegii senatori, pentru că e douăsprezece fără cinci..., fără trei minute și să putem începe la ora douăsprezece votul.

Continuăm dezbaterile pe ordinea de zi.

Punctul 14, Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 16 octombrie – Ziua națională a combaterii risipei alimentare.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul este prezent?

Este prezent domnul senator Marian Vasiliev. Microfonul 6.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul legislativ are ca motiv..., este o componentă, să spun, dintr-un pachet pe care l-am propus spre aprobare colegilor noștri privind risipa alimentară, o lege care astăzi se află în dezbaterea..., un proiect legislativ care, astăzi, se află în dezbaterea Comisiei economice – această lege și cealaltă cu reducerea TVA la produsele donate. Ziua pe care am propus-o pentru a fi adoptată ca lege a combaterii... zi națională a combaterii risipei alimentare coincide cu Ziua mondială a alimentației, „World Food Day”, și ar fi un motiv pentru care să organizăm acțiuni în această zi de conștientizare a ceea ce trebuie să facem pentru stoparea risipei alimentare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman – microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere obiectul de reglementare, Guvernul nu se pronunță, lasă la latitudinea Parlamentului.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte, senator Țapu-Nazare, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința comisiei din data de 20 octombrie anul curent, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea. Comisia pentru mediu a transmis un aviz negativ.

Guvernul, în punctul său de vedere, lasă la latitudinea Parlamentului adoptarea prezentei inițiative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții, dezbateri?

Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Avem în față o propunere care, sigur, este bazată pe bune intenții, pe interesul ca, în România, să se dezvolte și să se educe, până la urmă, economisirea produselor alimentare sau, mai bine-zis, să se blocheze risipa acestor produse, câtă vreme problema foametei este globală. Eu, aici, am intervenit, pentru că, cu toată stima pentru doamna ministru, nu pot să accept formula: nu ne pronunțăm, noi nu ne pronunțăm.

Dumneavoastră conduceți țara aceasta și trebuie să vă pronunțați în legătură cu toate problemele care se discută aici. Noi avem interesul să știm această poziție, pentru că, în funcție de poziția dumneavoastră, vom ști dacă legea va fi implementată, dacă există interes sau există respingerea din punctul de vedere al puterii executive.

Deci, în Parlamentul României, Guvernul e chemat să-și spună poziția, nu să evite prin formule diplomatice această opțiune.

Mulțumesc.

Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mie personal mi se pare o inițiativă legislativă extrem de inspirată, și nu doar pentru că, practic, realizează o sincronizare cu o zi mondială a combaterii risipei alimentare, ci pentru că ar putea să genereze un efect benefic în plan național, într-o țară în care, din păcate, în continuare, suferim fie la capitolul voluntariat, de exemplu, lucru care funcționează extraordinar în alte state, suferim, în continuare, la modul în care, ca societate, reacționăm doar la momente dificile, dramatice. Atunci există efortul acesta de solidaritate. După o anumită perioadă, lucrurile trec și intrăm în rutina noastră cotidiană. Or, această inițiativă legislativă, chiar printr-o singură zi, poate să ajute inclusiv la un proces de educare și de educație la nivelul conștiinței civice. Pe de o parte, atunci când avem resurse – și poate nu foarte multe –, trebuie să le gestionăm mai bine și, pe de altă parte, poate că este nevoie cu adevărat, prin fapte concrete, de mai multă solidaritate printr-o mai bună redistribuire a ceea ce poate constitui un surplus către cei care au nevoie în societate.

Deci nu văd decât merite în această inițiativă legislativă și încurajez colegii să voteze.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Oprea Dumitru – microfonul central.

Da. „Unde-s mulți puterea crește”, pentru că, în cazul acesta, am apreciat și punctul de vedere al Guvernului, care, de data asta, chiar este un Guvern ascultător de Parlament: nu se implică, ceea ce trebuie să facă întotdeauna. Dar, de data asta, e un Guvern care răspunde în fața Legislativului, iar trimiterea la „unde-s mulți puterea crește” este chiar aceea că inițiatorul a avut o intenție lăudabilă – Ziua națională a combaterii risipei – și inspirată a fost propunerea venită de la comisie, ducând-o în zona „Ziua națională a alimentației și a combaterii risipei alimentare”. Deci e de apreciat o astfel de propunere și noi o susținem.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Vot, ora 12.00.

Vă propun să ne pregătim pentru vot. Da?

La vot, pentru început, vă propun să discutăm Hotărârea Senatului cu privire la aprobarea componenței numerice și nominale a comisiilor permanente. Mă refer la Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile, monitorizare și executare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

Aș ruga, pentru a clarifica lucrurile, din nou, liderii grupurilor parlamentare să renominalizeze persoanele. Presupun că au avut discuții și s-au lămurit cu privire la componență.

Mulțumesc, domnule președinte. Refacem...

Nominalizările pentru comisie.

Domnul senator Donțu Ovidiu Liviu – președinte al comisiei, domnul senator Chelaru Ioan, domnul senator Grapă Sebastian, domnul senator Oprea Ștefan Radu și domnul senator Pavel Marian, din partea Grupului PSD.

Mulțumesc. Domnul Motoc. Vă rog.

Membrii comisiei menționate: doamna senator Mariana Câmpeanu, domnul senator Dumitru Oprea, domnul senator Titus Pașca și domnul senator Tudor Chiuariu. Dintre aceștia, domnul senator Titus Pașca va ocupa poziția de secretar.

Mulțumesc.

Domnul Tánczos Barna – microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Menținem propunerea Grupului UDMR, domnul senator Pataki Csaba, pentru funcția de vicepreședinte. Mersi.

Supun la vot propunerile de modificare a componenței unor comisii, din partea Grupului PSD. Am deschis votul.

90 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri. Propunerile au fost adoptate.

Revenim la ordinea de zi.

Domnule lider Mihai Fifor, un anunț de făcut.

Domnul Pelican. Microfonul central.

Senatorul desemnat de grupul nostru este domnul Nicolae Nasta.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Bun, mulțumesc.

Toate grupurile parlamentare au făcut propuneri și avem un număr de 11 membri propuși.

Dau citire hotărârii Senatului.

În temeiul prevederilor art. 64 din Constituția României, republicată, precum și ale art. 46 și 47 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările și completările ulterioare,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Art. unic. – Hotărârea Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenței numerice și nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu modificările și completările ulterioare, se completează cu o nouă anexă, anexa nr. I[1] , cu următorul cuprins:

Componența Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului:

- Donțu Ovidiu, președinte;

- domnul senator Pataki Csaba, vicepreședinte;

- domnul senator Pașca Liviu Titus, secretar.

Și membri, senatorii: Nasta Nicolae, Chelaru Ion, Grapă Sebastian, Oprea Ștefan, Pavel Marian, Câmpeanu Mariana, Oprea Dumitru, Chiuariu Tudor.

Am deschis votul.

Cu 90 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, hotărârea a fost adoptată.

Revenim la vot...

Da. Vă rog, domnul senator Fifor.

Voiam să fac doar două anunțuri.

La Comisia pentru afaceri europene, propunem înlocuirea domnului senator Corlățean Titus cu domnul senator Rogojan Mihai Ciprian.

Pentru funcția de reprezentant onorific al Consiliului General al Institutului Român pentru Drepturile Omului, Grupul parlamentar al Partidului Social din Senat propune înlocuirea domnul Marian Pavel cu doamna senator Gabriela Crețu.

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La punctul 1 de pe ordinea de zi avem totuși o propunere legislativă, zic eu, suficient de complicată și de interesantă pentru a ne mai întoarce la comisie, să zicem, pentru două săptămâni.

Cred că ar trebui retrimisă la comisie.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

O să

Vă rog. Domnule senator Pașcan Emil. Microfonul 1.

Vă reamintesc, dacă tot s-a acceptat, că este cazul să solicităm un punct de vedere și asta s-a cerut, de fapt, prin Biroul permanent, și Comisiei pentru cultură, întrucât e vorba de patrimoniu. Să fie coraportoare.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Domnule senator, am supus votului această propunere și ea a fost respinsă de plenul Senatului.

Acum avem o altă propunere, de retrimitere la comisie.

Vă rog să votăm propunerea de retrimitere la comisie, făcută de domnul senator Fifor.

Am deschis votul.

94 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere.

Propunerea de retrimitere la comisie, pentru două săptămâni, a fost adoptată.

Punctul următor la vot, punctul 7. Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă este respinsă.

Următorul punct, punctul 8, Propunerea legislativă privind revenirea la denumirea oficială de „țigani” a persoanelor intitulate „de etnie romă”. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul următor, punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 266/2008 privind modul în care funcționează farmaciile și cum se vând medicamentele.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Punctul următor, punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (5) al articolului 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică și a articolului 29 al Legii nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică

Raportul suplimentar comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Punctul următor, punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Punctul următor, punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul următor, punctul 13, Propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri de organizare și funcționare a piețelor volante mobile pentru comercializarea produselor agroalimentare.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

83 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 5 abțineri. Raportul cu amendamentele admise a fost adoptat.

Am încheiat sesiunea de vot.

Continuăm dezbaterile.

Revenim la ordinea de zi, punctul 15 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a-și exprima punctul de vedere, doamna secretar de stat Simona Man, Ministerul Agriculturii. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Poziția Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: nu susține propunerea legislativă în forma prezentată. Proiectul legislativ vizează unele modificări în textul Legii nr. 145/2014 cu privire la extinderea domeniului de aplicabilitate și la producătorii agricoli persoane fizice autorizate. Legea nr. 145/2014 reglementează modul de valorificare doar de către producătorii agricoli, persoane fizice. Pentru celelalte categorii, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderile familiale, se aplică legislația specifică care reglementează modul de înființare, organizare a acestora, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Precizăm, totodată, că aceste categorii de producători agricoli se înregistrează la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Mulțumesc.

Mulțumim.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei economice, domnul senator Țapu-Nazare. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere a aceste inițiative legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă. Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a transmis un aviz negativ. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vot mâine, la ședința de plen de mâine, de la ora 12.00.

Punctul 16, Propunerea legislativă privind dezvoltarea finanțărilor participative (crowdfunding).

Vă rog, domnule Verestóy – microfonul 2.

## **Domnul Verestóy Attila:**

## Domnilor colegi,

Am următoarea propunere, cred, rațională. Suntem în termen. Deci de la ora 12.00 votăm legile care sunt legi ordinare. Și tot suntem aici.

Sunt două legi.

OK.

Vă rog să supuneți votului, pentru că am făcut, am procedat conform regulamentului... la dezbateri, opinii etc. Suntem apți de a vota.

Corect.

## **Domnul Verestóy Attila:**

Și atunci lăsăm legile organice care vin în conformitate cu deciziile luate de Biroul permanent să fie votate luni, de la ora 17.00, dar pe cele ordinare, discutate acum, să le votăm. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Da, corect. Bun. Atunci...

Nu votăm întâi? Doriți înainte să interveniți? Domnul Oprea, vă rog. Haideți!

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Dacă tot a venit subiectul ăsta în discuție, prin forma de a nu vota de la ora 10.00 până la ora 12.00 stimulăm neparticiparea la discuții, încât...

Nu, pe legile ordinare ar fi normal să se dea vot.

Deci acum ce s-a cerut este OK, dar și în celelalte zile pe ordinare ar trebui să votăm, că, altfel, „ți-e mai mare dragul să nu vii”.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

A fost o decizie a Biroului permanent, unde aveți reprezentanți.

Stimați colegi,

La sugestia..., propunerea domnului senator Verestóy Attila,

În concluzie, revin la punctul 15 de pe ordinea de zi, pe care tocmai l-am dezbătut, și intrăm în procedură de vot pentru acesta.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea legislativă este respinsă.

Continuăm.

Punctul 16 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind dezvoltarea finanțărilor participative (crowdfunding).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Din partea inițiatorilor este cineva?

Nu este nimeni.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Valentin Iliescu, microfonul 10.

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare funcționarea platformelor on-line de finanțare participativă privind ofertele de titluri financiare de tip capital sau creanță, a căror activitate se desfășoară exclusiv prin intermediul unui site web.

Platformele de finanțare participativă sunt constituite ca societăți comerciale înregistrate conform Legii nr. 31/1990 a societăților, având ca scop să pună în legătură investitorii cu dezvoltatorii de proiecte prin intermediul site-urilor web.

Finanțarea participativă este destinată unui proiect specific și poate fi pusă în aplicare prin emiterea de părți sociale, acțiuni, obligațiuni sau titluri de creanță, suma maximă ce poate fi colectată pentru un proiect fiind limitată la 1 milion de euro în echivalent.

Doresc să vă informez că Guvernul nu a formulat un punct de vedere pe această temă, însă aș dori să aduc în atenția dumneavoastră un pasaj semnificativ din punctul de vedere formulat către Guvern de Banca Națională a României: „Având în vedere accesul limitat la finanțarea bancară a unor categorii de agenți economici de dimensiuni mici și mijlocii, crearea unui cadru legal pentru implementarea finanțărilor participative poate oferi o alternativă viabilă pentru asigurarea capitalului necesar dezvoltării unor proiecte cu capital ridicat de inovare. Alte beneficii potențiale oferite de finanțările participative sunt reprezentate de crearea de locuri de muncă noi și de contribuția adusă în cercetare și dezvoltare prin susținerea unor proiecte inovative, dar care nu au nivelul de maturitate necesar obținerii unei finanțări prin canalele tradiționale ale pieței.”

Aș mai spune că Comisia Europeană...

Domnule Iliescu, concentrați, că înțeleg că n-aveți un punct de vedere al Guvernului. Da?

Da. Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Badea Leonardo, din partea Comisiei pentru buget, finanțe și activitate bancară.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat, pe 27.10.2015, Propunerea legislativă privind dezvoltarea finanțărilor participative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia economică, industrii și servicii a transmis aviz favorabil.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis aviz favorabil.

Analizând toate aceste avize și conținutul legii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, raport de admitere, fără amendamente.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții, dezbateri? Domnul senator Bota Sorin – microfonul 3.

Mulțumesc.

Iată o inițiativă care este, de fapt, un răspuns al nostru, al Legislativului, la ceea ce se întâmplă în realitate în piața financiară și, în speță, în finanțarea proiectelor inițiate de întreprinderi noi, întreprinderi mici și inovative.

Chiar dacă nu există un punct de vedere al Guvernului, cred că, prin punctul de vedere al BNR, avem o susținere instituțională corespunzătoare și vă rog să-l susțineți și să-l votăm.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Oprea Dumitru – microfonul central.

Îmi place că avem punctul de vedere al Consiliului Legislativ venit din partea BNR. Foarte interesant.

Reprezentăm Guvernul sau Banca Națională a României? Fiindcă întrebarea asta o punea Clinton lumii bancare din Statele Unite. Și a zis: „Dacă băncile ar fi mai deschise, în 15 minute lumea întreprinderilor mici și mijlocii ar scăpa de povara sărăciei.”

Lumea asta s-ar schimba peste noapte, dacă băncile... Deci mă așteptam ca Banca Națională a României să lanseze un apel nu către Legislativ, nici către Guvern, ci către lumea bancară.

Interesant punctul de vedere: băgați-vă voi în hora asta, puneți-vă banii voștri, ca persoane fizice...

Atenție! Și este o muncă în spate..., poate că ar fi trebuit să fie invocat și dreptul la citare a locurilor de unde s-au inspirat cei care au venit cu inițiativa legislativă. Nu le contest calitățile, este o armată întreagă de oameni, dar niciodată, în lumea afacerilor, nu se merge pe principiul „Câștigătorul ia totul”. Se merge pe formula asta: „Let’s win toghether” – Să câștigăm împreună.

Dar sloganul lor, al celor care lansează, este „Totul sau nimic”.

Și în ce constă sloganul acesta? Dacă nu se colectează suma, fiecare poate să depună 1.000 de euro sau, cel mult, în mai multe proiecte, 5.000 de euro. Dar ce încredere ai în mediul on-line pe care înainte l-ați privit cu mult scepticism, vizând cumpărarea de produse? Dar aici sunt banii dumneavoastră. Aici sunt banii dumneavoastră, pe care nu vi-i garantează nimeni, fiindcă la punctul d) din art. 28 se spune: „Capitalul investit nu este garantat de Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri și Cooperație, de Fondul Român de Contragarantare...” Și așa mai departe.

Foarte interesant este punctul de vedere față de Autoritatea de Supraveghere Financiară. În art. 28, este scoasă din joc, după care, la art. 32, se spune că ASF-ul are rol de supraveghere a persoanelor fizice și juridice...

Eu v-o spun cu toată sinceritatea: în astfel de vremuri, și omul care mai are o brumă de economii este expus la un risc fantastic, pentru că..., priviți și efectele. Dacă... Totul sau nimic se referă la necolectarea sumei de 1 milion de euro și, dacă la termen nu se realizează, în cinci zile – cică –, se va face plata electronică a celor care au avut curajul să investească.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Verestóy – microfonul 2.

Domnule președinte, Domnilor colegi,

Am ascultat cu multă atenție aceste precizări și aceste temeri pe care, pe bună dreptate, le formulează cei care doresc ca lucrurile să stea pe loc mai bine, să nu se miște, pentru că nu trebuie să avem încredere în cei care au inițiativă, că toți cei care au inițiativă au un gând ascuns, de a lua banii altora, de a nu face investiții, de a nu realiza, într-adevăr, un proiect.

Poate că există și astfel de situații, dar, credeți-mă, după opinia mea, chiar dacă există, ele trebuie să fie excepții. Regula însă trebuie să fie permisivă.

A intra în legalitate, spune inițiatorul, pentru că astfel de construcții financiare de finanțare se întâmplă fără a exista, într-adevăr, o normă legală, care să reglementeze acest domeniu.

De aceea, eu cred că se impun, într-adevăr, anumite frâne în articolele sau peste aceste articole care sunt concepute în lege în momentul de față.

Iată că e bine ca, în cazul în care trece legea – și eu sper să treacă la Camera Deputaților, care este un for decizional, pentru că sunt domenii economice –, să se gândească colegii – și, probabil, se și gândesc – cum să aducă anumite garanții pentru cei care, într-adevăr, se lansează în astfel de situații.

De aceea, opinez că trebuie să trecem legea în forma în care a agreat-o în unanimitate comisia, iar textul citit nu este poziția Guvernului, ci este un text la care Guvernul a făcut referire, care e scris de specialiști care se și pricep, după părerea mea, la ceea ce înseamnă activitatea bancară și supravegherea activității bancare, pentru că ăsta este și rolul Băncii Naționale.

De aceea, cu această precizare, că legea e perfectibilă, dar în etapa actuală e bine s-o trecem, vă rog să votăm și să dăm drumul spre Camera Deputaților.

Mulțumesc.

Da, domnule senator, mulțumesc.

Domnul senator Motoc Octavian – microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă este un răspuns al nostru, prin inițiatorii care au înaintat această propunere, în fața incapacității sistemului bancar de a asigura sumele financiare pentru proiecte, deseori viabile, care sunt respinse atunci când ajung în fața băncilor.

Este un răspuns, zic eu, normal și riscurile minime care într-adevăr există sunt diminuate de faptul că oamenii care cred în aceste proiecte pot să investească sume foarte mici. E vorba de doar maximum 1.000 de euro pe un proiect și maximum 5.000 de euro pe toate proiectele unei singure platforme. Proiectele pot fi până la maximum un milion de euro fiecare.

Aceasta ce înseamnă? Că atunci când avem încredere într-un proiect, inclusiv în domeniul cercetării, inclusiv în domeniul unei invenții care poate să fie pusă astfel în practică, putem să fim unii dintre susținătorii unei astfel de idei și lucrurile astea..., într-un cadru extrem de modern.

E adevărat că poate mai sunt mici lucruri care pot fi perfectate în cadrul conținutului acestei legi, însă ideea și modul în care se rezolvă o problemă de subfinanțare a întreprinderilor mici și mijlocii sunt unele generoase. Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt colegi care doresc să intervină? Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale și intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 17 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Din partea inițiatorilor este prezent cineva? Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a-și exprima punctul de vedere.

Domnul secretar de stat Valentin Iliescu – microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare revizuirea cadrului legal actual privind pensia de care beneficiază auditorii publici externi și controlorii financiari din cadrul Curții de Conturi, prin care dreptul la pensia de serviciu a fost anulat ca efect al aplicării prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale Legii nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii.

Potrivit expunerii de motive, desființarea pensiilor stabilite prin lege a adus atingere unui drept dobândit, fiind în același timp și o măsură discriminatorie în raport cu dreptul la pensie al consilierilor de conturi. Doresc să vă informez că Guvernul, prin punctul său de vedere, din cauza condițiilor impuse prin acordurile cu organismele financiare internaționale, nu poate susține propunerea legislativă, urmând ca, în final, Parlamentul să decidă.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte senator Alexandru Frătean, președintele Comisiei pentru muncă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere, iar Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, precum și Comisia pentru buget și finanțe, reunite în ședința comună din 27 octombrie 2015, au analizat propunerea, precum și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa la prezentul raport.

Deci Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

Legea este organică, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt intervenții.

Domnul senator Georgică Severin – microfonul 4.

Îmi cer scuze, domnule senator, că nu am fost atenționat de colegii secretari.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Nu vreau să spun decât un singur lucru: am ascultat cu foarte multă atenție motivarea, am citit textul acum și vă pot spune că se aplică mot à mot, virgulă cu virgulă, literă cu literă și în cazul pensiilor parlamentarilor.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții dacă sunt? Nu sunt alte intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vot luni, ora 17.00.

Punctul 18 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001.

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea inițiatorilor este cineva?

Nu este nimeni prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține această inițiativă legislativă și vă propune aprobarea în forma adoptată de Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Deneș Ioan, Comisia juridică, pentru a ne spune un punct de vedere cu privire la raportul comun făcut de Comisia pentru administrație publică și cea juridică.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședințele desfășurate succesiv, la 6 și 13 octombrie 2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

În ședința din 20 octombrie 2015, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

Drept urmare, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului împreună cu Comisia juridică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente, și proiectul legislativ aferent. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vot luni, ora 17.00.

Punctul 19 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale.

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea inițiatorilor nu este nimeni prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Modificarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, în sensul instituirii unor reguli menite să deblocheze activitatea administrației publice locale în ipoteza în care activitatea primarului și a viceprimarului nu poate fi exercitată, iar consiliul local este dizolvat...

Nu susține, întrucât deja această problemă este reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2015 privind modificarea și completarea Legii administrației publice locale.

Prin dispozițiile alin. (8[1] ) din art. 55 al Legii administrației publice locale a fost rezolvată această problemă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat. Domnul senator Deneș Ioan – microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședințele desfășurate succesiv la 13 și 20 octombrie 2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

În ședința din 20 octombrie 2015, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Drept urmare, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului împreună cu Comisia juridică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?

Domnul senator Motoc Octavian – microfonul central.

Mă simt dator să reiterez poziția pe care am avut-o atunci când a fost supusă dezbaterii această Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 14/2015, care îi dădea dreptul prefectului să desemneze o persoană, în absența primarului, viceprimarului și secretarului, aceste posturi devenind vacante, o persoană care să-i înlocuiască.

După părerea mea, varianta aceasta propusă de colegii inițiatori la inițiativa prezentată astăzi este una mai viabilă și democratică, în sensul că un consiliu local ales desemnează, în lipsa primarului, viceprimarului, o persoană dintre consilierii locali care să preia atribuțiile acestuia pentru o perioadă de timp, până, eventual, la alegerile locale parțiale respective.

Este adevărat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2015 a trecut de noi, de Senat, însă această variantă

este, cu adevărat, una democratică și care ar fi trebuit să fie luată în seamă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții?

Domnul senator Deneș Ioan – microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Aparent, această propunere legislativă seamănă cu cea pe care am discutat-o săptămâna trecută, dar, de fapt, sunt total diferite.

În această propunere legislativă, inițiatorii au următoarea situație sau propun următoarea situație: în varianta în care primarul, viceprimarul sunt suspendați, majoritatea consilierilor locali, suspendați, dar consiliul local nu este dizolvat, în această situație, oricum, consiliul local, cu consilierii locali suspendați, nu se poate întruni. Drept urmare, nu au cum să îndeplinească, să spunem, sau să-și ducă la îndeplinire rolul de oameni de decizie în cadrul administrației publice locale, în contextul în care sunt suspendați.

Deci e total diferită speța față de cea pe care noi am discutat-o săptămâna trecută și am votat-o luni. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnul senator Oprea Dumitru – microfonul central.

Da, interesant că nu ne ducem la cauză. Și în prima variantă, și în a doua variantă, în afară de rezultatul produs de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2014 de a aduce în ograda PSD-ului încă 500 de primari de la alte partide, s-a produs o bulversare generalizată. Niciodată, în plan local, n-a fost așa ceva, iar acum antevorbitorii au avut dreptate. Asta este, de fapt, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2014.

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vot luni, ora 17.00.

Punctul 20 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt prezenți inițiatorii pentru a susține propunerea? Nu sunt. Dau cuvântul domnului secretar de stat Király András, Ministerul Educației. Microfonul 9.

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne,

## Stimați domni senatori,

Funcționarea și organizarea cursurilor de limbă, cultură și civilizație română în unități de învățământ din străinătate este implementată de Institutul Limbii Române, în baza unei Hotărâri a Guvernului nr. 454/2008 pentru aprobarea proiectului ministrului educației, cercetării și tineretului privind predarea de cursuri de limbă, cultură și civilizație românească în unități de învățământ din statele membre ale Uniunii Europene.

Înființarea de unități de învățământ cu predare în limba română în străinătate nu este realizabilă, având în vedere cerințele financiare logistice și particularitățile legislative ale fiecărui stat.

Înființarea unui nou institut – Institutul pentru învățământul românesc în străinătate – care să aibă rolul de a coordona școlile presupune, de asemenea, un efort financiar, logistic, extrem de mare.

Ministerul Afacerilor Externe și misiunile diplomatice românești din străinătate sprijină, în limitele competențelor lor, activitățile organizate pentru copiii români din străinătate, atât de Ministerul Educației, cât și de comunitățile românești din țările de reședință.

Din acest motiv, Guvernul a formulat un punct de vedere negativ.

Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Andronescu Ecaterina, președintele Comisiei pentru învățământ. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și Comisia pentru învățământ a analizat și vă propune un raport de respingere, cu un argument cât se poate de limpede. Institutul Limbii Române gestionează acum toate lectoratele de limba română care funcționează în multe din marile universități din lume și, de asemenea, școlile de limba română înființate pe lângă marile comunități românești din străinătate.

Este o instituție care funcționează și nu există nicio motivație să încercăm să înființăm alta despre care, practic, este foarte greu să facem vreo apreciere acum.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, doamna ministru. Sunt intervenții?

Domnul senator Dumitru Oprea – microfonul central.

Sunt secretarul comisiei, doamna ministru Andronescu e președinte și am avut discuții pentru fiecare propunere venită de la colegii noștri.

Interesant și mă surprinde neplăcut faptul că sunt niște colegi care dărâmă ce au făcut colegii lor. Este vorba de crearea Institutului Limbii Române, iar universitățile mari... Vin de la Universitatea „Cuza”, care are profesori demni în toate catedrele mari din Europa. Și, acum, ce facem? Demolăm ca să punem ce? Un institut care are regimul unui provizorat. Deci Institutul Limbii Române chiar este vizibil și chiar ne face cinste acolo unde se află.

De asta, cu toții din comisie am zis că propunerea asta este total neinspirată, deși sunt colegi de-ai mei.

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții? Nu sunt alte intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vot luni, ora 17.00.

Punctul 21 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Király András – microfonul 9.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ din următoarele considerente: în primul rând, nu Legea educației naționale este definitorie în acest domeniu, ci Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează măsurile de sancționare a membrilor Guvernului.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Doamna președinte a Comisiei pentru învățământ, Ecaterina Andronescu – microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ a analizat..., propune un raport de respingere cu un argument cât se poate de limpede, și anume că există instrumente constituționale care pot fi folosite de cei nemulțumiți de activitatea unui ministru și, de aceea, și Legea răspunderii ministeriale dă, de asemenea, multe instrumente. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 196/11.XI.2015

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vot luni, ora 17.00.

Punctul 22 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 7 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului.

Nu este prezent inițiatorul.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Király András. Microfonul 9.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Considerăm că campusurile școlare și universitare fac parte din instituțiile și unitățile de învățământ.

În acest fel, Guvernul consideră că nu se justifică completarea art. 7 din Legea educației naționale nr. 1/2011 cu sintagma „în campusuri aparținând unităților și instituțiilor de învățământ”.

Deci cerem un punct de vedere negativ.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul doamnei senator Andronescu Ecaterina. Microfonul 7.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Este vorba de o inițiativă care încearcă să securizeze campusurile școlare și universitare.

Vreau să fac și eu precizarea, alături de domnul secretar de stat, că există prevederi legale suficiente și n-am face decât să suprareglementăm în situația în care această inițiativă ar trece.

De aceea, vă propunem un raport de respingere. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Propunerea legislativă face parte... Da, domnul Iovescu. Microfonul 3. Vă rog, concentrați.

Vă mulțumesc.

Și la acest punct am avut un amendament în comisie. Din păcate, același lucru se întâmplă.

Din fericire, astăzi sunt chemat la cele două comisii, dar acest punct a fost scăpat. S-ar putea și din cauză că nu se referă strict la modificare, se referă la o greșeală în textul legii, în care se spune..., se vorbește de – nu-l mai citesc, că și eu îmi doresc să terminăm ordinea de zi – „prozelitism religios”.

Dacă am spus prozelitism, ajunge. Dacă spunem prozelitism religios înseamnă că ne referim numai la cel

religios și prozelitismul este și de altă natură, nu numai religios.

Și domnul Hașotti mi-a dat dreptate în comisie.

Din păcate, la raport nu ați luat în calcul.

Așa a considerat inițiatorul.

Probabil că ar fi bine să facem o inițiativă sau chiar dumneavoastră, Guvernul, să scoateți acest termen „prozelitism”..., adică „religios”.

Dacă am spus prozelitism, ajunge, se include.

Mulțumim, domnule senator. Dacă mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vot luni, ora 17.00.

Punctul 23 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Király András. Microfonul 9.

Concentrat, domnule secretar de stat, vă rugăm.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Propunerea legislativă prevede ca elevii din învățământul primar gimnazial și liceal să aibă cursuri doar dimineața, în vederea eficientizării performanțelor școlare.

Potrivit art. 29 și 30 din Legea educației, învățământul primar gimnazial se organizează și funcționează, de regulă, cu program de dimineață.

Din păcate, nu se poate realiza acest deziderat al propunătorului și punctul de vedere este nefavorabil, al Guvernului.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Doamna președintă a Comisiei pentru învățământ, senator Ecaterina Andronescu – microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ a analizat și a apreciat această inițiativă legislativă care țintește o oportunitate pe care, din păcate, n-o putem transforma în realitate.

Ar fi bine ca toate cursurile să se țină de dimineață, dar, neexistând spații de învățământ, promovarea unei astfel de inițiative ar aduce foarte mari dificultăți școlilor din România și, de aceea, comisia vă propune un raport de respingere.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, doamna senator.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Votul luni, ora 17.00.

Și ultimul punct de pe ordinea de zi, punctul 24, Propunerea legislativă referitoare la completarea Legii nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului...

A, domnul Obreja.

A, păi de ce m-ați întrerupt atunci?

Deci inițiatorul, revin, nu este prezent.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Valentin Iliescu pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa legislativă aflată în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare completarea articolului 15 din Legea nr. 415/2002 cu un nou alineat, alineatul (2), în sensul instituirii interdicției de a fi membru CSAT în situația în care persoana în cauză este urmărită penal sau este condamnată pentru o infracțiune săvârșită cu intenție.

Guvernul României nu susține o asemenea propunere legislativă.

În primul rând, potrivit articolului 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetățenie română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul din cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri.

Și un al doilea argument pentru respingerea acestei inițiative...

Concentrați, că ieși din program. Vă rog.

## Termin imediat.

În ceea ce privește termenul de „urmărit penal”, prevederea pe care doresc inițiatorii s-o introducă, precizăm că o asemenea dispoziție ar duce la încălcarea dreptului

fundamental prevăzut de articolul 23 alineatul (11) din Constituție, respectiv prezumția de nevinovăție.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Obreja Marius, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule senator. Dezbateri?

Da.

Doamna senator Anghel. Microfonul 3.

O frază numai, ca să putem să ne încadrăm.

Este o lege țintită și se vede clar că este făcută împotrivă domnului Ponta.

Nu se poate să facem așa ceva și să încălcăm un principiu de drept, principiul prezumției de nevinovăție.

Dacă nu există o decizie definitivă și dacă nu există posibilitatea Președintelui – pentru că pentru ceilalți miniștri există acea variantă – să îl suspende pe un ministru, legea aceasta nu poate să treacă și nu poate să primească un aviz pozitiv din partea noastră.

Mulțumesc.

Mulțumim, doamna senator.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

În acel Consiliu se iau cele mai importante decizii pentru țară.

Sigur că putem să vorbim aici foarte mult. De exemplu, că se fac legi țintite. Eu vorbesc despre ceea ce ne interesează pe noi, ca cetățeni.

Pe noi, ca cetățeni, ne interesează să avem garanția că acei cei mai înalți decidenți nu au probleme penale și, în această situație, eu consider că este de bun-simț.

Ar fi trebuit ca, de la bun început, lucrurile să aibă o asemenea reglementare, pentru că la noi, ca la nimeni.

Degeaba spuneți, doamna senator, că e vorba de „ținte”. Aici e vorba de o situație totalmente ieșită din comun, când, într-un for de decizie suprem al țării, există cetățeni care au dosare penale.

Asta e problema.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 196/11.XI.2015

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Stimați colegi, Doamnelor...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Drept la replică.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

...și domnilor senatori,

Am depășit ora 13.00.

Trebuie să cer acordul plenului pentru a continua dezbaterile sau...

Numai puțin...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Doar o secundă și gata.

Stimați colegi,

Sunteți de acord să continuăm dezbaterile sau rămâne...

## **Din sală:**

Continuăm.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Vă

Mulțumesc.

Cu 29 de voturi...

Constat, de fapt, că nu mai este nici cvorum.

Declar închisă ședința Senatului din 3 noiembrie 2015 și

dezbaterile se vor continua, la acest punct, într-o ședință viitoare.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|815285]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 196/11.XI.2015 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei