Stenogramă plen

Să facem un apel nominal. Domnule secretar Rotaru.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Bună ziua, stimați colegi! Începem apelul nominal.

Agrigoroaei Ionel prezent Andronescu Ecaterina prezentă Anghel Adrian prezent Anghel Cristiana Irina prezentă Antonescu George Crin Laurențiu absent Arcaș Viorel prezent Ardelean Ben Oni absent Ariton Ion prezent Atanasiu Teodor absent Badea Leonardo prezent Badea Viorel Riceard prezent Banias Mircea Marius prezent Barbu Daniel Constantin prezent Barbu Tudor prezent Bădălău Niculae absent Bălu Marius prezent Belacurencu Trifon prezent Bereanu Neculai prezent Biró Rozalia Ibolya prezentă Blaga Vasile absent Boagiu Anca Daniela absentă Boboc Cătălin prezent Bodea Cristian Petru absent Bodog Florian Dorel prezent Boeriu Valeriu Victor absent Bota Marius Sorin Ovidiu prezent Bujor Dumitru Marcel prezent Bumbu Octavian Liviu prezent Burlea Marin absent Butnaru Florinel prezent

Butunoi Ionel Daniel Cadăr Leonard

Butunoi Ionel Daniel prezent Cadăr Leonard concediu medical Calcan Valentin Gigel învoire Câmpeanu Mariana prezentă Chelaru Ioan prezent Chiriac Viorel prezent Chiru Gigi Christian absent Chiuariu Tudor Alexandru absent Coca Laurențiu Florian prezent Constantinescu Florin prezent Cordoș Alexandru absent Corlățean Titus prezent Coste Marius absent Costoiu Mihnea Cosmin absent Cotescu Marin Adrănel prezent Crețu Gabriela absentă Cristache Iulian prezent Cristina Ioan absent Croitoru Cătălin prezent Deneș Ioan prezent Dincă Mărinică prezent Dobra Dorin Mircea absent Dobrițoiu Corneliu prezent Donțu Ovidiu Liviu prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Dumitrescu Florinel prezent Dumitrescu Iulian absent Durbacă Eugen prezent Duruț Aurel prezent Ehegartner Petru absent Federovici Doina Elena prezentă Fifor Mihai Viorel prezent Filip Petru prezent Firea Gabriela prezentă Florian Daniel Cristian prezent Flutur Gheorghe absent Frătean Petru Alexandru delegație Geoană Mircea Dan absent Ghilea Găvrilă prezent Ghișe Ioan prezent Grapă Sebastian absent Grigoraș Viorel prezent Hașotti Puiu prezent Purec Ion Simeon prezent Ichim Paul prezent Rădulescu Cristian absent Igaș Traian Constantin absent Rogojan Mihai Ciprian prezent Iliescu Lucian prezent Rotaru Ion prezent Ilieșiu Sorin prezent Saghian Gheorghe prezent Ioniță Dan Aurel absent Savu Daniel absent Iovescu Ioan prezent Sârbu Ilie absent Isăilă Marius Ovidiu absent Severin Georgică absent Jipa Florina Ruxandra prezentă Silistru Doina prezentă Klárik László Attila prezent Stuparu Timotei prezent László Attila absent Suciu Matei absent Lazăr Sorin Constantin prezent Șova Dan Coman absent Luchian Dragoș absent Tánczos Barna prezent Luchian Ion prezent Tămagă Constantin prezent Marian Dan Mihai absent Tătaru Dan absent Marian Valer prezent Marin Nicolae prezent Tătaru Nelu prezent Markó Béla prezent Teodorovici Eugen Orlando Guvern Mazăre Alexandru absent Tișe Alin Păunel absent Mihai Alfred Laurențiu Antonio prezent Toma Ion absent Mihai Cristian Dănuț delegație Todirașcu Valeriu prezent Mihai Neagu absent Tomoiagă Ștefan Liviu absent Mihăilescu Petru Șerban prezent Tudor Doina Anca absentă Miron Vasilica Steliana prezentă Țapu-Nazare Eugen absent Mitu Augustin Constantin absent Ungureanu Mihai Răzvan absent Mocanu Victor absent Valeca Șerban Constantin absent Moga Nicolae absent Vasiliev Marian prezent Mohanu Nicolae prezent Vâlcov Darius Bogdan Guvern Motoc Octavian prezent Vegh Alexandru prezent Mutu Gabriel prezent Verestóy Attila prezent Nasta Nicolae prezent Vochițoiu Haralambie prezent Năstase Ilie absent Voinea Florea prezent Neagu Nicolae absent Volosevici Andrei Liviu absent Neculoiu Marius prezent Vosganian Varujan absent Nicoară Marius Petre prezent Zisu Ionuț Elie prezent Nicolae Șerban prezent Nistor Vasile prezent **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:** Niță Mihai prezent Vă mulțumesc, domnule... Mai aveți să ne faceți Nițu Remus Daniel prezent socotelile. Obreja Marius Lucian prezent Oprea Dumitru prezent **Domnul Ion Rotaru:** Oprea Gabriel Guvern Și Badea Viorel Riceard, prezent, și doamna Andronescu, Oprea Mario Ovidiu prezent prezentă. Oprea Ștefan Radu prezent 105 colegi prezenți, 106 cu domnul senator Vasiliev, Pașca Liviu Titus prezent domnule președinte. Pașcan Emil Marius prezent Pataki Csaba prezent Mulțumesc. Pavel Marian prezent **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:** Păran Dorin prezent Păunescu Teiu prezent Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Pelican Dumitru prezent Deschid lucrările ședinței Senatului din 10 martie 2015 și vă Pereș Alexandru prezent anunț că, din totalul de 168 de senatori, și-au înregistrat Pop Gheorghe prezent prezența prin apel nominal 106 senatori și prin semnături, 115. Pop Liviu Marian Guvern Cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, este vorba de 85, Popa Constantin prezent cvorumul, declar deschisă această ședință, care va fi Popa Florian prezent condusă de subsemnatul, vicepreședinte Cristian Popa Ion absent Dumitrescu, asistat de domnii secretari: senator Alexandru Popa Mihaela prezentă Pereș și senator Ion Rotaru. Popa Nicolae Vlad absent Doamnelor și domnilor, Popescu Corneliu absent Programul de lucru de astăzi: Popescu Dumitru Dian absent – de la 10.00 la 15.00 a fost în comisii, după cum știm; Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent – de la 15.00 la 17.00, lucrări în plen.

Vă mulțumesc, domnule... Mai aveți să ne faceți socotelile.

Și Badea Viorel Riceard, prezent, și doamna Andronescu, prezentă.

105 colegi prezenți, 106 cu domnul senator Vasiliev, domnule președinte.

Deschid lucrările ședinței Senatului din 10 martie 2015 și vă anunț că, din totalul de 168 de senatori, și-au înregistrat prezența prin apel nominal 106 senatori și prin semnături, 115.

Cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, este vorba de 85, cvorumul, declar deschisă această ședință, care va fi condusă de subsemnatul, vicepreședinte Cristian Dumitrescu, asistat de domnii secretari: senator Alexandru Pereș și senator Ion Rotaru.

- de la 10.00 la 15.00 a fost în comisii, după cum știm; – de la 15.00 la 17.00, lucrări în plen. Vă consult dacă în legătură cu programul de astăzi sunt intervenții și observații.

Dacă nu, doamnelor și domnilor, vă rog, în mod respectuos, pe domnul Șerban Nicolae, pe domnul senator Șerban Nicolae, pe domnul senator Anghel, pe domnul senator Bumbu, pe domnul senator Agrigoroaei, să luați loc, pentru un moment, în bănci și să votăm programul de astăzi.

Doamnelor și domnilor, deschid votul. Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu programul de astăzi, cel menționat.

74 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere. Doamnelor și domnilor, puțină decență, vă rog foarte mult.

Suntem, prin apel nominal, suntem 106 prezenți. Rog stafful să solicite colegilor care mai sunt la fumoar să deschidă...

Stafful! Stafful!

Domnule secretar general, rugați, invitați. Aveți un aprod aici, un domn?!

Invitați-i în sală!

Doamnelor și domnilor,

Am să rog domnii secretari să numere vizual, pentru că, altfel, o să fiu nevoit să cer o...

Haideți, ca să nu mă obligați să cer o listă și să ne punem într-o situație penibilă!

Domnule senator Moga, haideți să votăm programul... ca să intrăm în cvorum!

Doamnelor și domnilor colegi, inclusiv... da?!

Vă rog, am deschis votul.

Vă rog să votăm programul, ceva inofensiv.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Programul de lucru a fost aprobat.

Vă mulțumesc foarte mult.

De asemenea, ordinea de zi a fost distribuită.

Dacă în legătură cu ordinea de zi sunt observații?

Dacă nu sunt observații, procedăm la votarea ordinii de zi. Vă rog să vă exprimați votul.

Deschid votul, doamnelor și domnilor senatori. Am deschis votul, rog să votați.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Secțiunea I – Note, rapoarte, informări, proiecte de hotărâre și alte acte prevăzute de lege.

Punctul 1, informare din partea Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, în temeiul Legii nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României.

## O să citesc eu cu intonație.

Adresată domnului președinte Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

## „Domnule președinte,

Aprobarea Planului de acțiune pentru creșterea capacității de reacție a Alianței, la Summitul NATO din Marea Britanie, a reprezentat un reper pentru testarea solidarității aliate în ceea ce privește reafirmarea angajamentului pentru apărarea

colectivă, precum și pentru implementarea unor măsuri NATO prin care se dorește reconfigurarea posturii militarstrategice de apărare și descurajare.

În acest context, ca urmare a unei decizii asumate în cursul anului 2014 cu privire la acceptarea dislocării pe teritoriul României a unor detașamente aliate aparținând altor state membre NATO pentru executarea misiunii de Poliție Aeriană în cadrul Sistemului integrat de apărare aeriană și antirachetă, Portugalia și-a exprimat intenția de a participa la misiunea de Poliție Aeriană, prin dislocarea în țara noastră a unui detașament constituit din patru aeronave și personalul aferent, pentru o durată de două luni, în perioada mai–iunie 2015.

În temeiul și în condițiile Legii nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României, am aprobat propunerile prim-ministrului referitoare la intrarea și staționarea pe teritoriul României, în perioada mai–iunie 2015, a forțelor și mijloacelor armate portugheze, având în compunere patru aeronave F-16 FALCON și personalul aferent (aproximativ 150, personal militar și civil), în scopul pregătirii și desfășurării misiunilor de Poliție Aeriană NATO.

Ministerul Apărării Naționale, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, va iniția demersurile necesare pentru încheierea unor înțelegeri prin care să se stabilească aspectele de natură financiară, modalitatea de asigurare a sprijinului națiunii-gazdă și aranjamentele de comandăcontrol în care pot acționa forțele/mijloacele aeriene portugheze, inclusiv modul de intervenție împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al României/NATO.

Vă rugăm să primiți asigurarea întregii mele considerațiuni,

Președintele României Klaus Werner Iohannis.”

Vă rog, mă scuzați! Imediat!

Doamna Silistru și pe urmă doamna...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Gabriela Crețu are o intervenție. Vrea să intervină pe...

Bun. Înainte de procedură... Doamna senator Crețu, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să fac o intervenție procedurală înainte ca dumneavoastră să citiți informarea.

Așa cum ați citat deja, cadrul normativ al informării de astăzi este Legea nr. 291/2007. Din acest punct de vedere, Președintele României și prim-ministrul nu au nicio problemă legală, dar Parlamentul României are una, pentru că acest cadru normativ a fost elaborat într-un moment geostrategic cu totul diferit și cu gândul, în special, la exercițiile militare care se făceau. Drept urmare, legea nu prevede nicio limită cu privire la numărul soldaților străini care pot staționa pe teritoriul țării, nu prevede nicio limită cu privire la durata staționării pe teritoriul țării. În plus, prevede principiul reciprocității în materie de foarte multe costuri. Asta înseamnă, știți, ca în anecdota cu leul și cu iepurașul: vine leul, îi asigurăm toate cheltuielile și, când ne vom duce noi la el, vom fi primiți cu aceeași ospitalitate.

Din acest punct de vedere, am vrut să atrag atenția Parlamentului României că se pot lua decizii extrem de grave fără acordul Parlamentului, că așa prevede legea, că nu e necesar acordul, ci numai informarea.

Asta a fost intervenția pe care am dorit s-o fac. Mulțumesc din suflet.

Vă mulțumesc și eu. Doamna senator Silistru, microfonul central, vicelider al Grupului PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat propune o schimbare în componența Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, și anume înlocuirea domnului senator Pop Gheorghe cu domnul senator Agrigoroaei Ionel.

Vă mulțumesc.

Observații?

Dacă nu sunt, doamnelor și domnilor, supun la vot solicitarea Grupului parlamentar al PSD.

Deschid votul.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să vă exprimați prin vot.

75 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere. Solicitarea a fost aprobată.

Intrăm la secțiunea a II-a a ordinii de zi – Inițiative legislative.

Punctul 1, Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2013 pentru completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Adoptată de Camera Deputaților.

Este vorba de o reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru cultură. Raportul este de respingere.

Legea are caracter organic.

Inițiator, SGG-ul.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Iliescu, microfonul 10, să susțină punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Legea aflată în dezbaterea Senatului ca urmare a cererii de reexaminare a președintelui Traian Băsescu are ca obiect

aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2013 pentru completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea celor două societăți, SRR și SRTV.

Potrivit acestei reglementări, în situația în care plenul Camerelor reunite ale Parlamentului nu se întrunește din lipsă de cvorum legal, Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților numesc un director general interimar al societății, pe o perioadă de 60 de zile.

Președintele, fostul Președinte al României a solicitat reexaminarea acestui proiect, considerând că o asemenea măsură este de natură să afecteze independența editorială a președintelui director general al SRR și al SRTV.

Mulțumesc.

Domnul vicepreședinte Pașcan, microfonul 7, Comisia pentru cultură.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, a hotărât admiterea obiecțiunilor Președintelui României și, în consecință, a adoptat un Proiect de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2013 pentru completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului ne-a transmis avizul favorabil asupra cererii de reexaminare, respectiv asupra proiectului de lege adoptat de Camera Deputaților.

În ședința din 3 martie, Comisia pentru cultură și media a procedat la dezbaterea proiectului de lege. Dezbaterea a avut loc în prezența domnului Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii, și a reprezentanților Societății Române de Televiziune.

Membrii comisiei au opinat că obiecțiile Președintelui României, formulate în cererea de reexaminare, sunt neîntemeiate, întrucât situația prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2013 este una cu totul excepțională, iar durata interimatului funcției de director general, de doar 60 de zile, nu este de natură să pună în pericol nici stabilitatea instituțională și nici independența editorială.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, respingerea obiecțiilor formulate de Președintele României în cererea de reexaminare, în consecință, admiterea proiectului de lege în forma trimisă la promulgare.

Comisia pentru cultură și media propune plenului Senatului spre dezbatere raportul de respingere a Proiectului de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2013 pentru completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Intervenții și observații din partea doamnelor și domnilor senatori.

Domnul senator Motoc, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ar trebui să facem abstracție de faptul că această cerere de reexaminare este făcută de Traian Băsescu, ci doar că este făcută de instituția prezidențială, de Președintele României, oricare ar fi fost el.

Se vorbește aici, în cererea de reexaminare, despre faptul că există această posibilitate excepțională ca Birourile permanente ale celor două Camere să poată să desemneze un președinte interimar al Societății Române de Radiodifuziune pentru o perioadă de 60 de zile. Însă există această posibilitate ca acest interimat să fie repetat de mai multe ori, pentru că nu se exclude din text posibilitatea repetării interimatului.

În opinia mea, cred că această solicitare, de a se specifica, eventual, că există posibilitatea unui singur interimat de 60 de zile, este strict necesară, pentru a nu continua o stare din asta, de interimat, la conducerea unor instituții așa de importante cum sunt Societatea Română de Radiodifuziune și cea de Televiziune.

În aceste condiții, eu cred că această solicitare a președintelui este justificată și că ar trebui să ținem seama de ea.

Mulțumesc. Alte intervenții? Observații?

Domnul senator Barbu, microfonul central.

Ce propune Guvernul Ponta este exact ce a spus antevorbitorul, domnul Motoc. Propune o manieră bizară de a pune conducerea Televiziunii Române și a Radioului, posturile publice de radio și televiziune, pe o perioadă nedeterminată – atenție, nedeterminată! –, de a pune conducerea în Birourile permanente reunite, ceea ce este o anomalie și o imixtiune gravă în ceea ce înseamnă instituție care lucrează sub control parlamentar.

Imaginați-vă că mai sunt instituții: Banca Națională, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, instituții fundamentale, ca și Televiziunea Română și Radioul, care lucrează, conform legislației, sub control parlamentar. Ce ar însemna ca, timp de 6 luni, 8 luni, 14 luni, conducerea Televiziunii publice să fie stabilită în Biroul permanent? Sau conducerea Radioului?

Deci vă rog mult, atunci când votați, gândiți-vă la ce precedent creăm în raporturile instituționale dintre legislativ și instituțiile care, în aval, lucrează, conform Constituției României, sub controlul nostru. Nu cred că această cutie... nu o să-i spun a Pandorei, că nu e chiar atât de dramatică, dar e o cutie bizară, pe care, dacă astăzi votăm propunerea... susținem în continuare propunerea Guvernului Ponta... înseamnă să o deschidem și să ne trezim peste alt timp, nu foarte îndepărtat, că suntem bypassați, așa cum se încearcă acum, ca for legiuitor în țară.

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Dacă nu mai sunt intervenții, închid dezbaterile generale. Proiectul de lege merge la votul final de mâine.

Punctul 2 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital.

Pentru proiectul de lege s-a realizat un raport de admitere din partea Comisiei pentru buget, finanțe.

Legea are caracter organic.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, György Attila, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Stimate doamne și domni colegi,

Este vina mea, ca secretar al comisiei de specialitate, că am lipsit din motive obiective la începutul ședinței de comisie. Spun asta pentru a recertifica ce s-a spus de la microfonul 7, că, în unanimitate, cei prezenți la dezbaterea la nivelul Comisiei pentru cultură, artă și mass-media au avut un punct de vedere, cel prezentat. Numai că cei prezenți erau 90% reprezentanții PSD-ului. Bun.

Vorbesc ca unul care a fost membru al Consiliului de administrație al Televiziunii Române. Vorbesc ca unul care a fost la un pas să devină președintele acelei instituții. Și vorbesc ca unul care știe fenomenul media din România la nivel de detaliu.

Actul normativ vizează modificarea legislației privind piața de capital. Aș dori să menționez că lângă mine se află domnul vicepreședinte al ASF, Mircea Ursache.

Actul normativ are ca scop eliminarea obstacolelor majore care împiedică evoluția normală și pozitivă a pieței de capital din România. Obiectivul major al eliminării acestor bariere este să permită încadrarea României în grupul piețelor de capital emergente.

Susținem forma comisiei, cu excepția amendamentului care se referă la majorarea pragului la 80%. Mulțumesc.

Domnul președinte Arcaș, microfonul 7, Comisia pentru buget, vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat proiectul de lege și, după ample dezbateri, au hotărât, cu 10 voturi pentru, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Amendamentele admise le găsim în anexa nr. 1, amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2.

Ca atare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, amendamentele și proiectul de lege.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Dorește cineva să susțină amendamentele respinse? Nu sunt intervenții la dezbaterile generale.

Amendamentele respinse nu se susțin.

Mergem cu proiectul de lege care are, v-am spus, caracter organic, la sesiunea de vot de mâine.

Îi mulțumim distinsului vicepreședinte al ASF-ului, care a fost prezent aici să susțină, domnul Ursache.

Mergem mai departe, punctul 3 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale.

Este o prioritate legislativă a Guvernului.

Comisia sesizată în fond... sunt două: Comisia pentru buget și Comisia pentru transporturi și energie, care au un raport comun. Acest raport este admitere, cu amendamente respinse.

Legea are caracter ordinar.

Dau cuvântul lui Alin Mitrică, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Alin Sorin Mitrică** _– secretar de stat_

_în Ministerul Fondurilor Europene_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Actul normativ vizează transferarea celor două autorități de management, Autoritatea POS Mediu și Autoritatea POS Transport, de la ministerele sectoriale către Ministerul Fondurilor Europene, transfer care s-a realizat în practică deja și care vizează transferarea atât a personalului, cât și a atribuțiilor și structurii pe care le aveau aceste autorități de management, tocmai pentru a evita o nouă acreditare în sistemul respectiv.

De asemenea, la capitolul „Drepturi și obligații”, tot ceea ce înseamnă parte juridică, parte de litigii se preia de către Ministerul Fondurilor Europene. Autoritatea de Management POS Mediu vine împreună cu cele opt organisme intermediare aflate la nivel regional, în timp ce Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Transport vine și împreună cu direcția care îndeplinea rolul de autoritate de implementare pentru ex-ISPA.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale... Nu.

Dau cuvântul domnului președinte Arcaș să prezinte raportul comisiilor reunite.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul.

Comisia pentru mediu a transmis, de asemenea, aviz favorabil.

Comisia pentru afaceri europene a transmis aviz favorabil, cu un amendament.

Cele două comisii au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu 14 voturi pentru și două abțineri, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Amendamentul de care vorbeam, de la Comisia pentru afaceri europene, nici nu a putut fi luat în discuție, deoarece se referea la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, ceea ce știm că este un minister care aparținea... acum nu mai există, la ora actuală.

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Motoc, microfonul central.

## Domnule președinte,

Eu am venit acum în fața dumneavoastră ca să susțin acest amendament respins.

Îmi cer scuze pentru această formulare, care aparține 100% celor din aparatul tehnic al comisiei!

Bineînțeles că ministerul are o altă denumire, dar nu acest lucru este important – și poate fi corectat –, nu acest lucru este esența amendamentului pe care l-am făcut, și anume acela de a fi preluată de către Ministerul Fondurilor Europene și Autoritatea de Management de la Programul Operațional Regional.

Acum trebuie să recunoaștem că atâta vreme cât Ministerul Fondurilor Europene se vede nevoit, în ultimul an al derulării perioadei de programare 2007–2013, să facă această mutare, recunoaște, într-un mod implicit, că cele două ministere de la care preia... de la care își dorește să preia, prin această ordonanță de urgență, autoritățile de management nu și-au făcut treaba. Sunt și acestea niște ministere din cadrul Guvernului Ponta.

Întrebarea se pune: de ce credem noi că, în momentul în care ar trece dincoace, lucrurile ar merge mai bine?

Însă, pornind de la această premisă că, punând la un loc toate autoritățile de management de la programele operaționale sectoriale, se poate promova o modalitate unitară de atragere a fondurilor europene, noi am venit cu această propunere, ca și autoritatea de management de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice să treacă în aceeași mână a Ministerului Fondurilor Europene. Deci eu solicit aici, pentru acest amendament, doar schimbarea denumirii ministerului. Și îmi cer scuze încă o dată pentru faptul că oamenii din aparatul tehnic au greșit această denumire a ministerului.

Doamnelor și domnilor... Domnule secretar de stat, doriți să luați cuvântul? Microfonul 8.

ăla de la Ministerul Dezvoltării, pe care îl știu, ăla are vreo 300 de oameni...

Domnule senator, vă rog să concentrați...

Vă rog frumos, nu, pentru că problema este că...

Logica pentru care s-au solicitat cele două autorități de management este legată, în foarte mare măsură, de proiecția pentru viitoarea perioadă de programare, și anume, în viitoarea perioadă de programare, Programul Operațional Infrastructură Mare, care cuprinde actualele finanțări în domeniul transporturilor, în domeniul mediului și al energiei, este deja, conform acordului de parteneriat, la Ministerul Fondurilor Europene.

Pe de altă parte, bineînțeles, Ministerul Fondurilor Europene nu susține acest amendament în care programul aferent politicii regionale, care finanțează deci, în mare parte, autoritățile publice locale și care trebuie să fie la ministerul sectorial, cel care este cel mai abilitat să gestioneze acest program, să vină către Ministerul Fondurilor Europene. Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, mai sunt alte intervenții? Domnul senator Cotescu, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule secretar de stat,

POS-ul de Mediu, ca și POR-ul – Programul Operațional Regional – se referă absolut la autorități locale, prin Programul de apă canal care se duce tot acolo. Deci argumentul dumneavoastră nu e corect. Lăsați, că îmi răspundeți, că mai vreau să vă întreb câte ceva.

Spuneți că vreți să absorbiți 80% din fonduri. Pe POS 1 de mediu, apă, canal, dumneavoastră nu aveți contractat 80%, ca să puteți absorbi 80%, nemaivorbind de situația în care se află, situație extrem de proastă! Bine. Sigur că o să mă contraziceți, pentru că de asta sunteți aici, dar e simplu de văzut că sunt județe întregi în care nici măcar nu s-au ținut toate licitațiile.

Vorbiți de eficiență. De doi ani de zile, pe programul 2014–2020, nu avem niciun ghid practic, nici nu știm care sunt axele, nici nu știm care sunt fondurile alocate, nemaivorbind de o accesare. Dacă dumneavoastră vă așteptați la o eficiență din partea unui minister – cum i-o zice, Fonduri Europene și așa mai departe – în care aduceți toate programele de la ministere, ministerele fiind specializate pe anumite domenii, dumneavoastră nefiind specializați, și luând doar o bucată, adică AM-ul, pentru că pe ăla sunteți obligat să-l luați, fiindcă ar trebui să fiți autorizați din nou... Dar țineți seama că ministerele sunt specializate în derularea unor asemenea proiecte și programe, fie ele și cu bani europeni. Dumneavoastră, în niciun caz, nu sunteți. Și nu vreau să vorbesc de competențe individuale. Deci vorbesc, pur și simplu, că se creează un minister dacă... Eu nu văd unde duceți toate AM-urile astea, că, de exemplu, dacă îl luați pe

Nu, nu... Spun pentru că... Îmi dați voie, vă rog? Numai o clipă! Nu vă întrerup degeaba.

Da.

Vă aduc aminte că suntem la votarea unui amendament respins. În procesul de votare a unui amendament respins intervine cel care... Dezbaterea pe amendament s-a făcut. Cel care susține amendamentul...

S-a făcut dezbaterea?

În comisie, domnule coleg.

Nu, nu, dar acum, pe punctul acesta de lege, nu putem să luăm cuvântul?

Nu. Deocamdată, suntem la acest aspect. Am întrebat dacă sunt intervenții la dezbateri, nu ați intervenit...

Ba da, eu am ridicat mâna, domnule președinte. Și nu e prima dată când se întâmplă așa ceva. Vă rog să fiți foarte atenți.

Îmi fac atunci... O să rog...

Am ridicat înaintea domnului...

O clipă! Domnule senator, nu mai vorbim... nu facem un dialog, da? Vorbim pe rând.

Păi cum facem? Dacă vorbim pe rând, acela e dialog, domnule președinte, nu vă supărați.

Nu, nu. Nu facem un dialog, vorbim fiecare, nu în același timp. Așa e logic, da?

Da, vă rog.

Deci vă rog foarte mult. Am întrebat de dezbateri generale, au intervenit... nu au intervenit colegi la dezbateri generale, atunci am trecut la susținerea amendamentelor pentru votare. Da?

Eu n-am nimic împotrivă. Putem să facem și dezbateri generale în acest moment, dar încercați să concentrați. Da?

## Domnule președinte,

Dacă interesul dumneavoastră este să nu se facă și, când ridic mâna, dumneavoastră să vă uitați în altă parte, nefiind prima dată, vă mulțumesc și am încetat.

Eu vorbesc în interesul și al dumnealor, și, până la urmă, al derulării programelor, și, până la urmă, în interesul țării, dacă vreți, și nu spun cuvinte prea multe, pentru că și așa suntem priviți ca niște oameni care nu vor să dezbată, nu vor să înțeleagă ce se întâmplă. Vrem doar să vorbim azi și să votăm mâine. Asta e problema. Și dumneavoastră nu mă mai lăsați nici azi să vorbesc. E în regulă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deci am să-l rog foarte respectuos pe colegul meu, domnul secretar Pereș, care, de obicei, e un om foarte atent... Eu n-am obligația să... Eu n-am obligația să mă uit cine ridică mâna, că nu pot să fac două lucruri în același timp, nu sunt Napoleon, dar am aici două ajutoare. Și vă rog respectuos, domnule senator, să nu se mai întâmple, că domnul senator spune că nu-i prima oară.

Eu, ca să nu creăm un moment penibil, am să supun la vot, după care am să continui dezbaterile generale și am să-l invit la microfon pe domnul senator să continue.

Dar acum suntem în procedura de vot. Asta e situația și, pe cale de consecință, avem un amendament respins, care a fost susținut.

Vrea și comisia. Are dreptul și comisia să...

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să se înțeleagă clar, nu e singura greșeală, nu e singurul motiv pentru care s-a respins amendamentul. Au fost 14 voturi pentru respingere și două abțineri din cele două comisii. Deci... Motivele le-a expus exact domnul senator, care combate amendamentul dumneavoastră, vorbind și de cele două autorități de management transferate că sunt prea mult.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Deci haideți să nu facem... procedural, să încurcăm lucrurile.

Stați, domnule senator!

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Tudor Barbu.

Domnul senator Barbu, procedură. Poftiți!

Ca parte a conducerii Grupului PNL, domnule președinte de ședință, nu e nevoie, că aveți o experiență mult prea vastă și o bună-credință dovedită în timp, nu e nevoie să reamintesc nimănui că suntem aici pentru a face parlamentarism, pentru a comenta, pentru a dezbate și pentru a ne spune punctul de vedere, ca senatori ai României, pe anumite proiecte de lege, ceea ce domnul senator Cotescu a dorit să facă și, conform oricăror uzanțe, ca să nu mai vorbesc de Regulamentul Senatului, avea tot dreptul s-o facă.

S-a comis o mică eroare, aceea că nu a fost remarcată solicitarea Domniei Sale, fapt pentru care solicit, în numele Grupului parlamentar al PNL, să continuăm dezbaterile – nu acum, întotdeauna –, să le continuăm în spiritul respectului reciproc putere–opoziție.

## Mulțumesc.

Dacă dumneavoastră ați înțeles că eu am spus să respectăm procedura de vot, votăm amendamentul și ne întoarcem la dezbaterile generale – deci am spus acest lucru, presupun că n-ați fost atent –, presupun că nu puteți să-mi faceți un proces de intenție că nu am făcut exact ceea ce mi-ați spus dumneavoastră la microfon.

Am spus: facem votul pe amendament, după care redeschidem sesiunea de dezbateri generale și toți colegii care vor să vorbească... Am spus asta, dar n-are nimic, mai spunem o dată și o spuneți și dumneavoastră. Că e vorba despre parlamentarism și despre bunăvoință între opoziție și majoritate, există foarte mult loc de discuții. Și e foarte bine.

Deci a vorbit susținătorul amendamentului, autorul, a vorbit comisia, a vorbit Guvernul și acum supunem la vot.

Deci avem de votat un amendament care este respins și pe care l-a susținut un coleg de-al nostru.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați prin vot. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 23 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă și două abțineri, amendamentul respins a fost în continuare respins, a rămas respins.

Domnul senator Cotescu, microfonul 2.

Îmi pare rău de această neînțelegere, dar vă rog, totuși, dacă nu respectăm niște proceduri...

Îl rog pe domnul secretar de stat, care e pregătit să-mi spună că merge bine, să-mi spună pe POS 1 de mediu cât sunt fondurile alocate, cât au fost contractate, câte sunt cheltuite în momentul de față și ce cerere are la Bruxelles de rambursare.

Vă rog, domnule secretar de stat, dacă aveți datele respective... Dacă nu, răspundeți în scris. Asta e. V-a cerut date precise, nu estimative.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cifric, nu pot să vi le dau exact, însă ce pot eu să vă spun, domnule senator, este următorul lucru: faza I Masterplan apă canal, la nivel de contractare, la nivelul tuturor județelor, se află într-o fază de contractare aproape de sută la sută, dacă vă referiți la contractarea lucrărilor, ceea ce înseamnă că, în majoritatea județelor, mai puțin în anumite cazuri, dar nu la nivelul întregului județ, ci pe anumite loturi, unde au existat suspiciuni de fraudă sau contractorul a intrat într-o procedură – eu știu – de faliment sau într-o altfel de procedură de acest gen, să nu se lucreze. Însă, dacă ne referim la faza I, aproape tot este contractat.

Dacă ne referim la faza a II-a, vă spun că, până în momentul de față, aproape jumătate din județele României, în speță beneficiarii, companiile de apă regionale au contractat asistența tehnică pentru faza a II-a, cea care pregătește demararea procedurilor de achiziție pentru lucrările de pe loturile stabilite la nivelul fiecărui județ.

Vă mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Închid dezbaterile generale și transmit proiectul de lege pentru votul final.

## Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 4 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, precum și pentru modificarea unor acte normative.

Acest proiect de lege are un raport realizat în fond de către Comisia pentru buget. Raportul este de admitere.

Legea este ordinară.

Dau cuvântul domnului Attila György, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Actul normativ vizează aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2014 care se referă la mai multe aspecte, dintre care aș spicui:

– redefinirea câștigului mediu brut lunar pe salariat în cazul companiilor cu capital de stat;

– reglementarea și a altor modalități de aprobare a bugetului de venituri și cheltuieli al acestor companii;

– redefinirea sistemului public de asistență socială în conformitate cu prevederile Legii asistenței sociale nr. 292/2011;

– utilizarea derogatorie a fondului de rezervă bugetară în anul 2014 pentru Ministerul Apărării Naționale, respectiv anumite reglementări privind scutirile din domeniul apărării.

Susținem forma comisiei. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Arcaș, microfonul 7, să prezinte raportul Comisiei pentru buget.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Au transmis avize favorabile la Comisia pentru buget: Consiliul Legislativ, Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și respectivele avize primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.

## Intervenții?

Domnul senator Cotescu. V-am văzut eu de data asta. Microfonul 2.

## Mulțumesc.

Aș vrea să întreb: operațiunile astea cu caracter militar și ce se produce cine le comandă? Intră într-un sistem public sau le comandă statul? Și, dacă le comandă statul, de ce se acumulează datorii, obligații bugetare neplătite? Nu le plătește cât trebuie sau se întâmplă altceva cu operatorii economici care produc această tehnică sau aceste prestații?

Deci nu mi se pare în regulă această scutire, mai ales că s-ar putea, la desfășurarea unor asemenea activități cu caracter militar, să fie – eu știu? – și firme de catering, care dau mâncare, că am văzut că avem la o comisie să crească alocarea de hrană, și, atunci, nu văd de ce aș scuti o firmă de catering de la plată.

Deci aș vrea să fie mai clar care sunt aceste prestații cu caracter militar. Și nu e în regulă... Nu știu... Trebuie găsită altă cale decât scutirea, așa, la grămadă.

## Mulțumesc.

Alte intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu sunt, doamnelor și domnilor senatori, închid dezbaterile generale.

Proiectul de lege îl transmitem la votul final.

Punctul 5 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative.

La acest proiect de lege, Comisia pentru buget a făcut un raport de admitere, cu amendamente admise.

Legea are caracter organic.

Dau cuvântul doamnei Odeta Nestor, președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.

Microfonul 8. ## **Doamna Odeta Cristinela Nestor** – _președintele_

_Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc_ **:**

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Acest proiect a venit din necesitatea reglementării, întrucât Comisia Europeană ne-a solicitat reglementarea zonei jocurilor de noroc, a jocurilor de noroc on-line, în mod special, și, în același timp, protejarea jucătorilor români.

De asemenea, în această ordonanță se reglementează și mai multe propuneri ale dumneavoastră, care există în acest moment în circuit și încercăm să consolidăm într-un singur act normativ propunerile dumneavoastră și să ne și adaptăm legislației europene.

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, în subordinea Guvernului, are aviz pozitiv pentru acest proiect și aprobă în forma propusă de comisie.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Arcaș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege, avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, amendamente pe care le găsim în anexa la prezentul raport.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, amendamentele și proiectul de lege.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale. Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Iovescu, microfonul 1.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă adresez dumneavoastră, reprezentanții Guvernului... Colegii sigur că... mi-au spus că vorbesc degeaba, că ei oricum nu ascultă ce spun.

Vreau să vă spun că sunt nemulțumit de modul acesta de lucru în care facem un proiect de lege în care...

Dumneavoastră ați vorbit aici despre jocurile de noroc, da? Dar în acest proiect mai este vorba despre ceva. Ați amestecat și jocurile de noroc, și CNADNR-ul. Și acolo sunt niște reglementări.

Eu aș vrea ca, pe viitor, să pot să votez pe fiecare în parte. Dacă vorbim de jocuri de noroc, să aveți un proiect pe jocurile de noroc, dacă vorbim de CNADNR, să vorbim de CNADNR, și nu... Din fericire, de data asta, este vorba despre două proiecte.

Săptămâna trecută, din păcate, a trebuit să dau un vot de abținere, că era un ghiveci absolut. Erau foarte, foarte multe în care... și Legea educației era, și sistemul privat, care...

îl prorogăm termenul sau nu-l prorogăm. Au fost foarte, foarte, foarte multe și aș vrea ca, pe viitor, să nu mai aveți astfel de inițiative. Să le faceți punctuale. Sunt zece, e punctual, nu avem ce discuta. Dacă avem, discutăm la obiect, dar acum nu știu câți dintre colegi au citit. Și dumneavoastră nici nu ați expus al doilea punct, să spuneți ceva despre CNADNR, și noi o să mergem mâine la vot și nu știm ce votăm.

Aș vrea să nu se mai întâmple lucrul ăsta. Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Da, nu mai sunt.

Nu mai sunt alte... Doriți să răspundeți, doamna secretar de stat? Microfonul 8.

Ați primit o întrebare.

Reprezint Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc și, pentru orice întrebare în domeniul jocurilor de noroc, sunt aici să vă răspund.

Am să-i explic domnului senator după aceea.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult. Închidem dezbaterile generale. Revenim la votul final.

Punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 33 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Arcaș.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Imediat!

Caracterul legii este organic.

Comisia pentru buget este sesizată în fond, a făcut un raport de admitere, cu amendamente admise...

Înainte să...

Punctul 6, da?

Nu este.

Inițiatori... Dacă...

Punctul 6, mă scuzați, eu am greșit, propunere legislativă...

Avem inițiatori mai mulți colegi. Dacă sunt aici pentru a fi... susține?

Nu sunt.

Este vizată Banca Națională.

Îi dau cuvântul domnului senator... secretar de stat Iliescu, microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Nu, înainte...

Procedură?

A, la dezbateri, da?

Mulțumesc.

Prezentați punctul de vedere, domnule secretar de stat.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Inițiativa legislativă aflată în dezbatere în cadrul Senatului, astăzi, se referă la modificarea art. 33 din Legea privind Statutul Băncii Naționale.

Inițiatorii doresc, prin această inițiativă, să stabilească noi condiții ce trebuie îndeplinite pentru a avea calitatea de membru în Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României și, totodată, limitarea mandatelor acestora la maximum două.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă. Dincolo de aspectele care țin de formulări ambigue și neclare, inclusiv neconcordanțe cu alte acte normative, Guvernul are trei argumente importante pentru care nu susține acest proiect legislativ.

În primul rând, faptul că Banca Națională a României, instituție publică independentă, este organizată și funcționează în conformitate cu dispozițiile legii și ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, inclusiv ale Protocolului nr. 4 anexat acestuia privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene.

Această instituție, Banca Centrală Europeană, dorește stabilitatea cadrului legislativ de organizare și funcționare a băncilor centrale naționale, aducerea unor amendamente frecvente și repetate acestui cadru nefiind compatibilă, în opinia instituției Uniunii Europene, cu principiul certitudinii juridice și continuității și coerenței.

În al doilea rând, în perspectiva aderării României la zona euro, se va impune realizarea unei modificări ample a Statutului Băncii Centrale.

Această preconizată aderare a României la primii doi piloni ai uniunii bancare, respectiv Mecanismul unic de supraveghere și Mecanismul unic de rezoluție, implică realizarea unui demers de anvergură, care se va realiza pe baza unei viziuni de ansamblu, integratoare, cu luarea în considerare a tuturor aspectelor care trebuie să facă obiectul unei revizuiri și a soluțiilor de natură legislativă.

Nu în ultimul rând, al treilea motiv pentru care Guvernul respinge această inițiativă este că, în legătură cu orice amendament care urmează a fi adus Statutului Băncii Centrale, este necesară derularea procedurii de consultare a Băncii Centrale Europene, potrivit art. 127 alin. (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Dau cuvântul domnului președinte Arcaș, microfonul 7. Prezentați, vă rog, raportul comisiei!

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu 6 voturi pentru și o abținere, să adopte raport de respingere.

Având în vedere modificarea Statutului Băncii Naționale a României, nu este oportună în acest moment, modificări substanțiale urmând să se producă în contextul aderării României la zona euro și în contextul activităților de consolidare a guvernanței economice. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Doamnelor și domnilor, Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnule senator Motoc, microfonul central.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Doamna Crețu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

A, doamna senator. De ce nu-mi spuneți?

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Ați văzut-o, ce vreți să vă mai spun?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mă scuzați, mai greșesc și eu, dar... Des, dar îmi pare rău că greșesc cu doamnele.

Doamna senator Gabi Crețu, microfonul 3.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Fii politicos și tu!

Nu, dar dânsa s-a înscris prima la cuvânt. Din nefericire, înainte de intervenția...

## Mulțumesc.

M-am înscris și prima, dar am fost raportoare pentru aviz la Comisia pentru afaceri europene și este firesc să exprim un punct de vedere imediat după raportorul comisiei principale. În sensul acesta, permiteți-mi câteva observații de natură mai generală.

Expunerea de motive, ca și punctul de vedere negativ al Guvernului, invocă art. 130 al Tratatului Uniunii Europene, cel referitor la independența băncilor centrale.

Propunerea legislativă susținea că ar dori să întărească independența. Guvernul refuză propunerea de frică să nu știrbească independența Băncii Centrale, așa cum domnul ministru tocmai ne-a spus.

## Stimați colegi,

Acest art. 130 este, poate, cel mai pervers și antidemocratic articol din tot tratatul.

Pentru cei care nu știu, independența băncilor centrale se manifestă față de state. Această măsură relativ recentă – și nu peste tot introdusă în lume – înseamnă că statul rămâne cu răspundere față de buna funcționare a economiei, dar pierde pârghiile monetare de intervenție: masa monetară, creditul, rata dobânzii, rata de schimb.

Primul semn al suveranității unui stat – emiterea de monedă – a fost redus la dreptul nominal de a alege ce personalitate să apară pe bancnote. În plus, statul trebuie să se împrumute de la băncile comerciale pentru a acoperi deficitul bugetar, plătind dobânzi.

În Franța, s-a făcut un calcul: volumul dobânzilor plătite de Guvern de la introducerea măsurii egalează întreaga datorie publică a statului francez. Dacă ele nu s-ar fi plătit, ea n-ar fi existat.

La nivel european, independența a favorizat înlocuirea decidenților legitimi pe care noi i-am votat, adică Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, cu troica alcătuită din Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar Internațional și Comisie.

Au mai fost troici în istorie. Cea sovietică avea sarcina să elimine dușmanii poporului. Cea actuală mi se pare că vrea să elimine popoarele de la orice decizie care ne privește.

Banca Națională are rol de banca băncilor, ca orice bancă centrală, și de autoritate de reglementare în domeniu. Responsabilitatea sa este uriașă în ceea ce a ajuns economia noastră.

Domnule senator Motoc, microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Faptul că această inițiativă legislativă aparține în totalitate liberalilor din Senat nu ar trebui să fie un motiv pentru ca ea să fie respinsă.

M-am manifestat și cu alte ocazii în privința necesității armonizării legislației românești cu cea europeană și cred că nu putem să tratăm în mod diferențiat anumite domenii față de altele.

De altfel, făcând trimitere la expunerea de motive la care și colega mea făcea trimitere mai înainte și ținând seama de faptul că la comisia din care fac parte, Comisia pentru afaceri

europene, s-a dat un aviz favorabil pentru această inițiativă legislativă, aș dori să menționez câteva lucruri: Legea de funcționare a BNR nu este corelată Uniunii Europene și cu regulile Băncii Centrale Europene, așa cum recunosc rapoartele de convergență din anii 2012 și 2014, dedicate României. Raportul de convergență al Comisiei Europene din 2014 precizează în mod clar, la pagina 131, că, în ceea ce privește independența băncii centrale, au fost identificate o serie de incompatibilități și imperfecțiuni.

Sunt lucruri pe care această inițiativă legislativă încearcă să le îndrepte, deoarece Comisia Europeană atrage atenția, de exemplu, că la noi, chiar dacă fără drept de vot, în ședințele consiliului de administrație participă și ministrul de finanțe, și un secretar de stat din Ministerul Finanțelor Publice – în ședințele care stabilesc politica monetară a BNR – și au posibilitatea, astfel, de a influența deciziile Băncii Naționale a României.

Comisia solicită de mai multă vreme modificarea art. 3 din Legea BNR, astfel încât să fie inclusă expres mențiunea că Guvernul nu va căuta să influențeze sub nicio formă deciziile luate de membrii conducerii BNR.

Eu v-aș pune doar o singură întrebare. Nu am avut mai multe situații în care am încercat să schimbăm condițiile pe care trebuie să le întrunească membrii consiliului de administrație doar pentru a încadra în termenii respectivi pe un anumit candidat sau altul pe care voiam noi – un partid sau altul – să-l promovăm în poziția de membru al consiliului de administrație?

Ar trebui să ne gândim foarte bine și la faptul că, indiferent cine e membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, n-ar trebui să aibă mai mult de două mandate, așa cum, de exemplu, nici Președintele României nu poate avea.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Doamna senator Jipa, microfonul 3.

## Stimați colegi...,

Mulțumesc, domnule președinte, în primul rând.

Departe de a mă considera finanțistă, că sunt jurist, eu am remarcat un alt aspect care vine cam în contradicție cu ceea ce au susținut colegii mei și o să vă spun și care: România s-a împrumutat la Fondul Monetar Internațional, la Banca Europeană, la tot ce vreți, din câte știu eu, ultima oară, vreo 20 de miliarde de euro, da?

Din aceste 20 de miliarde, o bună parte – se pare cam jumătate – au fost dirijați către băncile din România, da?

Noi avem o singură bancă românească la ora aceasta – CEC Bank –, da? Deci băncile acelea sunt sucursalele unor bănci din străinătate.

Ce am făcut în această situație? Vă spun eu ce am făcut: o hemoragie de valută către băncile-mamă de afară.

Dacă vi se pare că acest lucru este normal... Nu mă interesează cine sunt cei care conduc Banca Națională, nu mă interesează ce consilieri și ce salarii au pe lună, dar mă interesează acest aspect, care este dăunător total, pentru noi și pentru țara asta pe care o reprezentăm.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții, din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Cotescu, microfonul 2.

Reexaminare în urma deciziei Curții Constituționale.

În primul rând, că la bancă nu sunt numiți politic – oamenii. Limitarea la două mandate merge la politicieni. Până la urmă, ar trebui să începem cu noi, dacă e pe așa, nu cu oamenii care sunt specializați și care se găsesc rar.

Și să-l facem de doi ani mandatul.

## **Domnul Marin Adrănel Cotescu:**

Dacă nu mai vrem, nu-i mai punem. Mi se pare... din patru în patru ani, trebuie să reînnoim mandatul... nu ne obligă nimeni să-l reînnoim, dacă el nu este... nu corespunde.

A doua. Banii nu s-au dirijat către bănci, nu s-au dat bani cash către bănci, li s-a redus partea de garanție pe care trebuie s-o aibă, de sumă blocată, a băncilor, dar nu le-a dat banii – luați banii. Banii au rămas în România, nu s-au dus către bănci efectiv. Sigur, li s-a ușurat o garanție.

Da. Prin urmare, nu știu, poate are și puncte bune, dar asta cu patru ani nu sunt de acord. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Alte intervenții nu mai sunt. Închid... Ba da. Doamna senator Anghel, microfonul 3.

Nu, doamna Anghel este pe zona mea, vă rog să nu vă băgați.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă mandatul președintelui țării este limitat, adică mandatele sunt limitate la două, de ce n-am limita și aici, până la urmă? Pentru că, acumulând putere, putere, putere, până la urmă, avem parte numai de abuzuri. Și, cinstit, Banca Națională comite zeci de abuzuri în ceea ce privește populația țării. Deci eu sunt de acord cu această propunere legislativă.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Închid dezbaterile generale.

Transmitem acest proiect legislativ pentru votul de mâine.

Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situația prevăzută la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și pentru prorogarea unor termene.

Este vorba despre o reexaminare, din partea președintelui, cerere de reexaminare.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică. Raportul este de admitere a legii și un amendament...

Păi, ce, noi facem amendamente la reexaminări?

A deciziei Curții Constituționale?! Mă scuzați! Hai să pun totuși ochelarii, încerc și eu să fac pe junele. Deci e clar. E o reexaminare în legătură cu o decizie a Curții Constituționale, absolut corect.

Dau cuvântul domnului secretar de stat, președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, distinsul domn George Băeșu.

Microfonul 9.

## – **Domnul George Băeșu** _președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Este a treia oară când venim cu această lege în fața dumneavoastră. De celelalte două ori ați adoptat-o, o dată în iunie 2014, altă dată în septembrie 2014. Este aceeași lege. O dată a mers la reexaminare, pentru că, între timp, depășise un termen și am scos un articol, acum a venit, încă o dată, pentru că fostul președinte al țării a trimis-o la Curtea Constituțională. Curtea Constituțională a găsit că un articol nu avea treabă cu ordonanța de urgență care a făcut obiectul legii de aprobare. Acum am scos și acel articol, împreună cu Comisia juridică, bineînțeles, a Senatului, motiv pentru care venim și nu vă cerem decât pentru a treia oară să fiți de acord cu ceea ce Guvernul a stabilit prin Ordonanța de urgență nr. 115/2014.

Vă mulțumesc frumos.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Membrii Comisiei juridice au analizat legea trimisă la promulgare și, bineînțeles, decizia Curții și, în ședința din 24 februarie 2015, au hotărât să adopte, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, un raport de admitere asupra legii trimise în data de 4 decembrie 2014 la promulgare, cu un amendament, în sensul abrogării art. 4.

## Vă rog.

Dezbateri generale din partea doamnelor și domnilor senatori.

Dacă sunt intervenții sau solicitări de a interveni? Dacă nu sunt, închei dezbaterile generale și transmitem la votul final proiectul de lege.

Punctul 8, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, care are un raport de respingere.

Legea are caracter ordinar.

Participă domnul Adrian Sanda, secretar de stat în cadrul Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945–1989.

Microfonul 8.

Vă dau cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere și proiectul de lege.

**Domnul Adrian Sanda** – _secretar de stat în cadrul_

_Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945–1989_ **:**

## Vă mulțumesc foarte frumos.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul Ponta, din care cu mândrie fac parte, a inițiat acest proiect de ordonanță, acest proiect de act normativ ca o reparație morală la 25 de ani de la Revoluția română din 25 decembrie 1989. Reprezintă, de fapt, una dintre puținele variante pentru reintrarea în aplicarea legală a Legii nr. 341/2004, înlăturând portițele ilegale ale normelor de aplicare a acestei legi, care au făcut ca, în România, în ultimii 15 ani, să existe o adevărată inflație de purtători de certificate de revoluționari remarcați prin fapte deosebite.

Prin acest act normativ, cu care, prin votul de mâine, v-aș ruga să fiți de acord, fără niciun fel de amendament, Guvernul încearcă să rezolve o problemă deosebit de sensibilă, prin instaurarea acestui titlu de Luptător cu rol determinant în declanșarea, în inițierea, desfășurarea și victoria Revoluției române din decembrie 1989. Se încearcă separarea revoluționarilor care provin din localități în care nu s-a întâmplat absolut nimic remarcabil, și când spun absolut nimic remarcabil mă refer la simplul fapt că au ieșit în stradă prin 22, 23, 24 decembrie, probabil, mânați de un elan de bucurie și... ceea ce, mă rog, e de înțeles, care reprezintă, numeric, prin suprapunerea acestor localități și acestor revoluționari peste orașele care au avut, într-adevăr, un rol determinant, reprezintă un număr incomparabil mai mare cu acela al revoluționarilor care provin din localități unde, într-adevăr, s-a murit, au fost răniți în confruntările directe cu forțele de ordine ale puterii ceaușiste.

Dau cuvântul doamnei... doamnei senator Federovici, microfonul 7. Vă rog să prezentați raportul Comisiei juridice.

În ședința din 24 februarie 2015, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte un raport de respingere.

După dezbaterea și votarea proiectului de lege s-a primit un aviz favorabil și din partea Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, cu amendamente admise de membrii acesteia.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a avizat favorabil, cu amendamente respinse.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de ordonanță și l-a avizat favorabil, având anumite observații și propuneri, care au fost însușite.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Doamnelor și domnilor, Deschid dezbaterile generale. Vă rog.

Domnul senator Cordoș, microfonul 2.

## **Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Faceți listă, ca să nu ne certăm.

Și Cotescu, pentru că a zis că...

Păi, nu pot să vorbească amândoi o dată. Pe rând.

Am înțeles, dar și Cotescu. Treceți acolo.

## **Domnul Marius Neculoiu:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi...,

Mă scuzați! Mă scuzați! Pentru stenogramă, domnul senator... l-am... era și domnul Cordoș care s-a anunțat. Eu mă uitam, de fapt, la dumneavoastră.

Neculoiu.

Domnule senator Neculoiu, aveți cuvântul, microfonul 2. Urmează domnul senator Cordoș și așa mai departe. Vă rog.

## **Domnul Marius Neculoiu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur că Guvernul vrea, prin această ordonanță, să elimine impostorii care au profitat de Revoluția română, însă țin să vă reamintesc că acest termen de 22 decembrie este un pic cam forțat.

Luptător cu rol determinant, adică numai cei care au luptat până la fuga dictatorului. Ce facem cu cei care au fost chemați în stradă prin posturile de radio și televiziune după data de 23 decembrie? Eu aș propune un amendament „până la moartea dictatorului”, pentru că au fost chemați oameni și au murit oameni în multe orașe din țara asta după 22 decembrie, printre care și Brașovul. Deci sunt oameni care au venit să apere Revoluția română. Deci sunt luptători, putem să le spunem luptători pentru apărarea Revoluției române, dar până în 25 decembrie. Să se extindă un pic termenul.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Cordoș. Urmează domnul senator Cotescu. Microfonul 3.

## **Domnul Alexandru Cordoș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș vrea să vă spun – pe acest proiect de lege – faptul că reprezint vocea mai multor asociații de revoluționari, inclusiv a Blocului Național al Revoluționarilor din 1989, inclusiv faptul că în raportul Comisiei juridice se face vorbire... au fost depuse peste 40 de memorii care contestă acest proiect de ordonanță... și în calitate de semnatar al unui amendament, alături de mai mulți colegi parlamentari, senatori și deputați, care nu a fost discutat în Comisia juridică.

Aș vrea să spun încă de la început că apreciez această ordonanță, chiar dacă o să revin pe fondul ei, și, domnule secretar de stat, știți că apreciez modul în care de mai mulți ani sunteți implicați în rezolvarea unor probleme apărute în această zonă a Revoluției române și a drepturilor revoluționarilor din România.

Sigur că nu pot decât să mă bucur că, după câțiva ani în care drepturile revoluționarilor au fost tăiate de către Guvernul Boc, iată că, prin această ordonanță, veniți și repuneți în plată, și redați, până la urmă, demnitatea binemeritată a celor care au făcut posibilă, și nu vreau să spun cuvinte mari, au făcut posibilă existența, până la urmă, a noastră, a României, în această democrație, și a noastră, ca parlamentari.

Dar sunt câteva întrebări la care, domnule secretar de stat, aș vrea să-mi răspundeți mie și opiniei publice când vorbim de această Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 95/2014. Până la urmă vorbim de Legea nr. 341/2004, vorbim de o lege a recunoștinței poporului român față de cei care au luptat, cum spunem, pentru democrație și libertate. Până la urmă vorbim de eroii, o parte a eroilor României. Și, în aceste memorii, se spune următorul lucru, printre altele: prin textul acestei Ordonanțe de urgență a Guvernului nr. 95/2014 se spune că nu se respectă adevărul istoric în privința Revoluției române din decembrie 1989 și consecințele ulterioare ale protestelor violente soldate cu peste 1.000 de morți și 2.800 de răniți și reținuți la nivelul țării.

Se mai spune că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 mai multe orașe, inclusiv Turda, Brașov și altele, sunt scoase de pe harta Revoluției române, chiar dacă, aici, au murit oameni. Se spune că revoluționarii își pierd drepturile câștigate deja. Eu știu că o parte din aceste lucruri nu sunt așa și o să vă rog să ne spuneți.

Dar vreau să vă spun, concret, că, până în 22 decembrie 1989, au murit 120 de persoane și au fost rănite 250. După 22 decembrie au murit 880 de persoane și au fost rănite 2.500 de persoane, ca urmare a acțiunilor forțelor de represiune. Cei rămași în viață au luptat cu forțele de represiune pentru ca jertfa celor uciși, până la urmă, să nu fie

în zadar. Și, mai concret, la Turda, domnule ministru, au fost ucise 13 persoane și rănite 31 de persoane în perioada 22–25 decembrie 1989.

Toate aceste lucruri și aceste întrebări cred că noi, aici, trebuie să ni le punem astăzi și să vă rog să ne dați un răspuns.

Iar, în final, vă spuneam că am semnat, alături de mai mulți colegi, un amendament. Este asemănător cu al colegului senator care a vorbit înaintea mea și dați-mi voie să-l mai citesc încă o dată, chiar dacă nu a fost discutat în Comisia juridică și, pentru acest lucru, cred – și îi rog pe colegii senatori din Comisia juridică –, pe viitor, poate că ar fi bine să încerce să găsească o soluție pentru a asculta, prin vocea noastră, și propunerile celor care... în cazul nostru asociațiile de revoluționari.

Și am formulat în felul următor, recunoscând în bună parte proiectul acestei ordonanțe sau, de fapt, ordonanța în sine:

Art. 3 alin. (3) lit. b) să conțină următorul cuprins. Eu îmi fac datoria să-l citesc aici, chiar dacă nu voi avea posibilitatea să-l depun ca amendament, o voi face încă o dată la Camera Deputaților.

„Luptător cu rol determinant – atribuit celor care în perioada 14–22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanșarea și victoria Revoluției române din decembrie 1989, și-au pus viața în pericol în confruntările cu forțele de represiune, au ocupat și apărat obiective de importanță deosebită care au aparținut regimului totalitar.”

Până aici, după vechiul articol... și noi am mai introdus „doar în localitățile în care, în urma acestor acțiuni și confruntări, au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute până la judecarea dictatorului.”

Cred că este un lucru corect. Cred că... sau nu știu cum putem să-i diferențiem pe cei care au murit în noaptea de 22 spre 23 și au fost înregistrați în 23 și ce le spunem, până la urmă, familiilor celor care s-au jertfit sau și-au dat prețul vieții pentru ca noi, astăzi, să vorbim liber în această țară. Vă mulțumesc mult.

Domnul senator Cotescu, vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să-i spun reprezentantului Guvernului că drepturile nu au fost ilegale, au fost, cel mult, nemeritate, pentru că ele au fost legale din moment ce s-au dat printr-o lege.

Al doilea lucru. Acest proiect de ordonanță seamănă foarte bine, așa, și îmi aduce aminte de schimbarea denumirii unor ministere ca să poți să schimbi și funcționari pe care nu i-ai putea schimba altfel, deci de introducere a acestei noțiuni de „Luptător cu rol determinant”.

Mi se pare prea multă vorbă contra faptelor celor care au făcut revoluție.

Și, acum, la punctul 4 se spune: stabilirea condițiilor pentru veridicitate.

Domnilor guvernanți, noi nu putem să stabilim la mineriadă, când era o situație stabilă care s-a continuat, dumneavoastră vreți să stabiliți ce s-a întâmplat într-o revoluție? Păi unii au venit cu martori, martorii ăia sunt morți de mult. Nu știu! Deci aici nu au fost acte, nu au semnat o condică revoluționarii. Sigur că unii au fost răniți, morți, Doamne ferește, dar totuși au fost și revoluționari care au făcut revoluția și nu a fost o condică în Comitetul Central sau la Televiziune sau – nu știu – în altă parte, ci s-a stabilit acest lucru pe bază de martori.

Mai e ceva care, cum să spun, nu-mi place deloc. Zice să se facă o distincție între persoanele care erau angajate și alea care au venit neangajate. Păi știți că a fost și cu piciorul în ghips. Atunci nu prea putem face această distincție. Dacă ei au luptat acolo, și din ăia angajați unii au plecat acasă și au rămas alții să lupte... Nu toți care au fost acolo au luptat. Măcar aici s-ar putea face... să nu exagerăm cu distincțiile.

Și mai e ceva care mă deranjează foarte mult: „Diminuarea efortului bugetar”.

Doamnelor și domnilor, aici discutăm de oamenii care au făcut revoluția și datorită lor suntem noi în situația asta. Păi noi discutăm de efort bugetar când e vorba de cei care au înfăptuit revoluția! Și, nu vă supărați, acum hai să-i luăm și pe ăia care stăteau încuiați în casă fără... dar care ieșeau, pentru că știm că în fața Televiziunii nu aveai curaj să circuli pe acolo. Era un erou ăla care circula pe acolo. Și noi spunem: „Domne, de ce s-a dus?” Că ducea diverse mesaje la televiziune, la nu știu ce... și câți oameni au fost împușcați după 22 acolo!

Doamna senator Anghel, microfonul 3.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Noi, românii, avem, așa, un stil... Spălăm copilul și, când vrem să aruncăm apa, nu ne mai uităm dacă aruncăm și copilul...

odată cu apa respectivă.

Cam așa facem și cu revoluționarii. Și-a pus cineva întrebarea dacă noi mai eram în această aulă și mai puteam discuta așa cum discutăm acum despre un proiect de lege dacă nu existau – parafrazând un mare scriitor – „acești frumoși nebuni ai Revoluției române”? Au fost oameni care au crezut în dreptate. Au fost oameni care au crezut în libertate. Nu s-au uitat la ceas, nu s-au uitat la oră, nu s-au gândit atunci că vor avea ceva de câștigat. Știau doar un singur lucru: că vor libertate și că vor să fugă sau să plece, să scăpăm de Ceaușescu. Majoritatea nu cred că s-a gândit la asasinarea lui, pentru că asasinare a fost până la urmă sau așa o consider eu.

E ușor să tai niște drepturi deja câștigate, din pix, dintr-un minister! Vă întreb: v-ați gândit, domnilor, ce se întâmplă cu acești oameni? Poate că și-au făcut un plan de viață, poate că acesta este singurul venit, poate că unii au fost răniți și nu au mai putut să muncească, poate că au copii de întreținut, poate că au rate la bănci. Venim și facem cum a făcut Boc? Nu ne interesează de nimic și tăiem? De ce? Pentru că nu avem bani? Păi hai să luăm banii de la cei care au furat până acum! O țară au furat-o!

Și până când nu hotărâm clar, exact cine este cu adevărat revoluționar și cine a înșelat nu putem să ne batem joc de toți.

Și mai este o problemă, domnule președinte. În regulamentul nostru, care este mult mai permisiv, domnule președinte, în regulamentul nostru, care este mult mai permisiv decât cel de la Camera Deputaților, se spune că putem să propunem amendament în plen. Trecem peste faptul că au fost depuse niște amendamente, și Comisia juridică nu le-a luat în calcul, și ajungem la ceea ce spuneam eu mai zilele trecute, că nu există altă comisie mai abuzivă decât cea juridică în acest Parlament – la noi.

Și, atunci, rog pe domnul... eu, spre exemplu, am semnat amendamentul domnului... sau pe domnul care are amendamentul să-l lăsați să-și propună amendamentul și să votăm. Poate trece amendamentul respectiv, pentru că revoluția nu s-a terminat odată cu prinderea lui Ceaușescu. Au murit oameni, au rămas oameni nenorociți pe viață.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Grapă, microfonul central.

## Domnule președinte, vă mulțumesc.

Distinși colegi, aș vrea să vă spun câteva gânduri.

În primul rând, dau citire, din acest material, unui foarte scurt alineat. Citez: „Putem vorbi despre revoluție doar până la data de 22 decembrie, data la care șeful statului de atunci a fost răsturnat, astfel cum este menționat și în hotărârea de la Strasbourg din 24 mai 2011.”

Cu alte cuvinte, cineva, la Strasbourg, a spus când s-a terminat revoluția din România.

Aș vrea să vă întreb, bineînțeles retoric: în momentul în care s-a semnat încetarea celui de Al Doilea Război Mondial ce se întâmplă cu cei care au murit acolo unde existau cuiburi de inconștienți care rezistau și care credeau într-o Europă așa cum a gândit-o Hitler? Pentru că această întrebare se leagă de ce se întâmplă cu cei care au murit la Brașov, rezistând după ce, conform acestei decizii, revoluția s-a încheiat în data de 22, în număr de 70 de persoane, după data de 22, pentru că la Brașov s-a murit după data de 22. De ce? Pentru că au existat inconștienți care au pus mâna pe armă și au tras doar atunci.

Vorbim despre orașe ca Arad, Constanța, Brașov, orașecheie în tot ceea ce înseamnă atât dezvoltarea economică a țării, cât mai ales a emulației care s-a produs și a făcut ca această victorie să fie dusă până la capăt.

De-a lungul timpului, în istorie, am învățat despre ce înseamnă o victorie și ce înseamnă o victorie până la capăt. Or, dacă acești oameni, chiar după data de 24, n-ar fi rămas constant în stradă și ar fi crezut cu tărie că odată cu plecarea acelui om va pleca și necazul din țara asta, n-ar mai fi făcut-o.

Iar venind și cinstind memoria unora până la o dată fixă, pentru că argumentăm cu o hotărâre de la Strasbourg, nu este bine. Să vă spun de ce nu este bine. Nu este bine pentru că noi probabil că suntem din generațiile care refuză să-și uite greșelile istoriei. Or, în situația în care aprobăm o astfel de ordonanță, exact așa cum este ea creionată, nu facem altceva decât să uităm ceea ce s-a petrecut în trecutul nostru nu foarte îndepărtat. Iar motivația pentru actele ulterioare, pe care le numim bravadă, istorie, eroism, la un moment dat, o să scadă în intensitate, iar vinovați de toate aceste chestiuni să știți că vom fi noi. De ce spun noi? Pentru că avem în față un act normativ care nu poate să fie adoptat așa, doar pentru că niște domni au hotărât că la data cutare a început revoluția și la data cutare ea s-a stabilit.

Domnul senator Barbu, microfonul central.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Mi-e foarte greu să vorbesc, pentru că sunt între puținii din această sală care chiar am văzut oameni murind, colegi de-ai mei, la Televiziunea Română, toți după data pe care documentul acesta și ora pe care documentul acesta le prevede ca fiind _deadline_ . Până la ora aceea și ziua aceea, în Televiziunea Română nu murise nimeni. Tragedia în TVR a început după data și ora prevăzute în inițiativa aceasta, numită ordonanța Guvernului Ponta.

Cea mai mare tragedie în timpul revoluției s-a consumat în dimineața zilei de 23 decembrie, după ora și data prevăzute în acest document, la Otopeni, unde peste 50 de copii, toți militari, au fost măcelăriți. O parte dintre cei care au tras în ei sunt condamnați. O parte dintre cei care au tras în ei sunt eroi ai Revoluției române. Aici suntem. De aia nicio guvernare, până acum, n-a fost în stare să aleagă bobul de neghină, pentru că la masă s-au aflat și criminalii, și rudele victimelor.

Timp de 25 de ani, în Parlamentul României – și îmi asum fiecare silabă –, timp de 25 de ani, în Parlamentul României, s-au aflat și cei care, moral sau penal, au o vinovăție oarecare pentru ce s-a întâmplat în decembrie, și cei care au fost de partea cealaltă.

Acum vine o guvernare și ne spune ora la care trebuie să stabilim că se închide revoluția. Ce începe după ora aceea?

În timpul revoluției au murit un pic peste 1.100 de persoane în România. Vreau să-i rog pe inițiatori să ne spună câți au murit înainte de ora aceea și câți după.

În această inițiativă, stimate colege și stimați colegi senatori, se spune că Aradul nu e oraș-martir. Colegul meu Jireghie, de la studioul de televiziune de la Arad, mi-a trimis imagini cutremurătoare, cutremurătoare despre ce s-a întâmplat în Arad în zilele revoluției, cum arădenii au dat jertfă de sânge și au murit pentru revoluție, iar documentul acesta ne spune că Aradul nu este pe lista orașelor-martir.

Cine hotărăște asta? Vorba colegului Grapă. Bruxelles-ul? Nu cred. Noi, aici? Nu cred.

Îl întreb pe distinsul reprezentant al Guvernului dacă este adevărată informația conform căreia o comisie formată din cinci persoane – nu? – cinci sau șase persoane va stabili la Secretariatul de stat pentru... SSPR... va stabili cine da și cine nu. Înțeleg, persoane angajate pe contract de muncă. Așa va fi? Da. Deci nu am o informație greșită.

Mulțumesc. Domnul senator Donțu, microfonul 4. Mai avem 10 minute și...

Pentru că s-a făcut vorbire despre Comisia juridică și pentru că președintele comisiei nu este în sală, am să-mi permit, ca vicepreședinte al Comisiei juridice, să dau un răspuns.

Până la data în care Comisia juridică a analizat proiectul de lege nu a fost depus la secretariatul comisiei niciun amendament. Dacă cineva a depus amendamente la comisia de aviz, nu este problema noastră. Și, în general, vreau să transmit un semnal colegilor, că noi, de la Comisia juridică, nu ne vom implica în lupta politică în cadrul actelor pe care le elaborăm. Cred că rapoartele Comisiei juridice trebuie să fie tehnice, juridice, și nu politice.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Domnul senator Dincă Mărinică, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La revoluție aveam 13 ani. Am trăit diverse experiențe. Din păcate, la momentul acela, eram internat în spital. Se luau cu asalt anumite zone din zona spitalului. A doua zi, spre bucuria mea, am fost acasă.

Ce vreau să vă spun este legat de faptul că această ordonanță încearcă și, în cea mai mare parte, din păcate, reușește să șteargă cu buretele vina unor înaintași ai colegilor de la secretariatul care a dat aceste certificate de revoluționar.

În același timp, încearcă și reușește ca pe unii dintre cei care au fost la revoluție... și mă gândesc acum la Craiova, unde, până la ora 12.00 nu a murit nimeni, deși TAB-urile erau în fața prefecturii și a primăriei, deși erau oameni din... Toți oamenii sau toți cei care au vrut să iasă din Fabrica de avioane erau prezenți în fața prefecturii, iar trupele USLA erau tot în fața prefecturii și, pentru că până la ora 12.00 punct n-a avut niciunul ghinionul să moară, dintre cei prezenți, nu e cazul să declarăm nici oraș-martir și nici să fie vorba de revoluționari acolo.

Unul dintre colegii de Senat până în legislatura trecută a fost unul dintre acei angajați ai Fabricii de avioane care a intrat primul în prefectură și a dat nas în nas cu mitralierele uslașilor, și a fost inclusiv cu dumneavoastră, domnule președinte, coleg de partid, la un anumit moment dat, ne povestea și de ce...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nimeni nu-i perfect...

Da, Radu Berceanu îl cheamă, așa este.

A... da, bun, atunci...

Dacă dumneavoastră spuneți, nu pot să vă contrazic.

Și ne-a povestit cum stăteau lucrurile la acea dată și de ce, până în momentul în care au intrat pentru întâia dată în prefectură, nu s-a tras niciun glonț. După aceea, au murit, spre ghinionul lor, mai târziu, și a doua zi.

Și cred că această ordonanță de guvern ar trebui să primească un vot în consecință, un vot de respingere, să meargă domnul secretar de stat și s-o facă în consecință.

Am văzut oameni – și asta este publică, nu mai este o istorioară de acum 25 de ani – când, în fața Guvernului sau în fața unui partid politic... spunea cum o rudă a Domniei Sale a murit exact la aproape două ore după ora definită și o alta a fost rănită la aproape două ore după ora de referință, iar consecințele sunt pe măsură.

Recunoașterea și plata acelor drepturi... pentru că, după cum știm, cei care... urmașii celor decedați și răniții sunt în continuare în plată, urmau să fie sancționați prin această ordonanță.

Vă mulțumesc și îi îndemn pe toți colegii să își asume responsabilitatea respingerii acestei ordonanțe, pentru că poate să vină o propunere mult mai bună chiar din partea actualului secretariat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Pereș, microfonul central.

V-a pronunțat numele cineva?

Numele... vi l-a pronunțat?

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule secretar de stat,

Stimați colegi,

N-aș fi intervenit dacă n-ar fi fost, într-adevăr, o... hai să spun, o aducere aminte, care, iată, aduce în fața noastră, câți mai suntem în sala Senatului, diferite lucruri care sunt, de fapt, relatări istorice. Și adevărul este că ar trebui să facem ceva cu Legea aceasta nr. 341/2004, pentru că lucrurile au fost, într-adevăr, cam umflate, cam forțate.

Dar a veni acum și a împărți orașele din România, pe oamenii din România care atunci, în data de 22 decembrie, au ieșit în stradă...

Și vreau să vă spun, domnule secretar de stat, că n-au ieșit în stradă din elan de bucurie, neapărat, și dumneavoastră știți foarte bine că au fost orașe, localități în țară în care, din noaptea de 21 erau manifestații, și este și cazul de la Alba Iulia, unde și datorită unei organizări, unei organizări, hai să spunem, mai aproape de ceea ce înseamnă a nu provoca crimă... Că văd că, de fapt, acum, argumentul este dacă a fost cineva împușcat și dacă a murit cineva, atunci ai un rol mai important în ceea ce înseamnă Revoluția română.

Ei, uite, la Alba Iulia, deși se manifesta din 21 noaptea, și în data de 22, la ora 10.00, primul secretar își dădea demisia, împreună cu comitetul județean de partid, n-a murit nimeni decât în data de 24, iar pentru acest lucru, acei oameni care au păstrat ordinea și liniștea în acest oraș, zic eu, important din țară, acești oameni, de data asta, nu au aceleași drepturi cum ar avea cei... de exemplu... și vă dau exemplu chiar din județul meu, din Cugir, unde au murit înainte de chestia asta doi milițieni.

Da, au murit înainte de 22 doi foști milițieni.

Cugirul este... sau cugirenii sunt declarați Luptători cu rol determinant, iar cei care au participat efectiv la revoluția din 22 decembrie, din Alba Iulia, nu au acest merit de a fi cu rol determinant.

De unde până unde doar până la ora 12.06 determinați dumneavoastră că a fost rolul determinant? Dictatorul era încă în viață în 22, la ora 12.07, era încă pericolul, într-adevăr, de a se întâmpla multe lucruri, dar știți și știți mai bine ca mine, pentru că aveți acest rol, să analizați aceste lucruri petrecute la nivel de țară și să decideți. În forma în care, actualmente, este acest articol 3 mi se pare discriminant față de foarte multe localități din țară. Sigur, aveți un rol foarte ingrat, de a veni și cântări dumneavoastră, cei cinci, noi, aici, în Senat... Camera Deputaților a scăpat printre degete acest proiect legislativ, dar, totuși, va trebui să găsim o șansă prin care... o șansă... o soluție prin care să încercăm să lămurim și să liniștim, de fapt, acești oameni care au avut un rol într-adevăr determinant în ceea ce înseamnă Revoluția română.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor,

S-a depășit termenul. Eu cred că domnul secretar de stat...

Nu, nu... Mâine-dimineață, mâine veniți la ora... reluăm proiectele mâine în dezbatere, la ora 10.30, cu acest proiect de lege.

Sigur, atunci veți avea un timp mai larg de a putea răspunde la întrebările pe care vi le-au pus domnii colegi și, în felul acesta, vom fi pregătiți mai bine pentru votul care se va da în final.

Oricum, s-a depășit ora 17.00. Programul nostru s-a încheiat la această oră. Reluăm mâine lucrările, la ora 10.30. Pe ordinea de zi, primul va fi acest punct și vom continua

dezbaterile generale cu intervenția domnului secretar de stat, care va răspunde întrebărilor care au fost ridicate.

Vă mulțumesc și vă doresc după-amiază plăcută.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Și Iovescu, primul pe listă.

Și primul pe listă este domnul senator Iovescu, care a rămas ultimul nevorbitor... nevorbit.

Nevorbit.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da. Că vorbitor e tot timpul. Nevorbit.

## **Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Eu voiam să vă propun prelungirea programului. E păcat...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu. Numai un lider de grup poate să propună... Domnule senator, un lider... e vot...

## **Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Din păcate... Regulamentul trebuie schimbat.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|813687]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 36/18.III.2015 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei