Stenogramă plen

Bună ziua, stimați colegi!

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite toți colegii în sală pentru a putea începe ședința de plen.

Îi rog pe colegii prezenți să ia loc. Insist la liderii grupurilor parlamentare care sunt prezenți în sală și la cei care nu sunt prezenți, care mai sunt prin birouri, să poftească în sala de plen. Aș vrea, într-un minut, să putem începe ședința de plen a Senatului.

Mulțumesc.

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 26 septembrie. Vă anunț că din totalul de 156 de senatori și-au înregistrat prezența 95, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, minimum 79 de colegi.

Ședința plenului Senatului de astăzi este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari – da, la mine apare Mario Oprea, de asta mă uitam lung –, domnul Ardelean și domnul Purec.

- Ordinea de zi pentru ședința plenului v-a fost distribuită. Sunt comentarii legate de ordinea de zi? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.

76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Aprobată.

Îl rog pe domnul senator Nistor...

PAUZĂ Urmează domnul senator Păran și urmează și domnul doctor... Numai o secundă...

Vă rog, domnule senator Nistor. Microfonul central.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Domnilor colegi,

Am să am un punct de vedere referitor la ceea ce s-a întâmplat în ultimul timp în Senatul României și niciun coleg de-al nostru nu a luat...

Domnul...

## **Domnul Vasile Nistor:**

...să aibă un punct de vedere referitor la ceea ce s-a întâmplat.

## Stimați colegi,

Ceea ce se întâmplă în țară și numărul mare de protestatari îmi întăresc convingerea că imaginea Senatului a fost, în ultimii patru ani, știrbită din cauza unor grave abateri realizate de către colegii mei și care nu ne fac deloc cinste.

A venit momentul să demonstrăm că nu toți suntem la fel.

Unii membri ai Camerei superioare a Parlamentului sunt anchetați sau au dosare penale și, din acest motiv, consider că a venit momentul ca aceștia să demisioneze din funcția de conducere deținută la nivelul Senatului, să renunțe la imunitatea parlamentară sau la mandatul de senator, pentru a se pune la dispoziția justiției.

Am emoții, mă iertați. Îmi pare rău că nu este domnul președinte Tăriceanu.

Domnule Călin Popescu-Tăriceanu,

Consider că aveți datoria morală față de România să vă prezentați demisia din funcția de președinte al Senatului, întrucât sunteți acuzat de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului.

În orice țară din Europa democratică, al doilea om din stat reprezintă un etalon pentru ceilalți.

Ca președinte al Senatului, ar trebui să dați dovadă de considerație și respect față de românii care v-au votat și v-au acordat încrederea.

Vă mulțumesc!

efortul pe care l-a făcut să ne însenineze zilele.

Și vă spun: sunt onorat, pentru că, prin munca lor, țin demnitatea orașului Galați, un oraș care este din ce în ce mai trist și parcă mai abandonat.

Bine că mai sunt oameni din aceștia, care țin moralul orașului.

Vă mulțumesc din suflet pentru ceea ce ați făcut pentru noi!

Mulțumim domnului senator Ichim.

Felicitări celor de la Uniunea Artiștilor Plastici de la Galați, că ne bucură măcar din când în când și în această atmosferă, uneori un pic încordată, cu ceea ce exprimă și ceea ce este foarte frumos!

Domnule senator Păran, vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Dorin Păran:**

Numele meu e Dorin Păran, senator de Hunedoara.

Ca urmare a faptului că zilele trecute mi-am depus adeziunea la Partidul ALDE, urmează ca, de astăzi, să părăsesc Grupul PNL și să activez în Grupul ALDE.

Vă mulțumesc frumos!

Mulțumesc domnului senator Păran. Urmează la microfonul central domnul senator Volosevici. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Începând de astăzi, vă informez că voi activa în cadrul Grupului ALDE.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă sunt și alte luări de cuvânt, puncte de vedere sau solicitări sau anunțuri?

Nu sunt.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Domnule senator Ichim, vă rog. Microfonul central.

Vă rog, stimați colegi... Vă rog să păstrați liniștea în sală. Microfonul central, domnule senator Ichim Paul.

Stimați colegi,

Eu nu-mi dau nici demisia și nici nu cer demisia altora.

Bine faceți.

## **Domnul Paul Ichim:**

Eu vin cu un mesaj mai frumos.

Dacă ați intrat pe acele uși, ați văzut că, în foaierul sălii de plen, este o expoziție de artă: pictură, sculptură și tapiserie.

Sunt onorat să mulțumesc Uniunii Artiștilor Plastici din Galați – o parte dintre dânșii, dintre artiști, sunt aici – pentru

Acestea fiind zise, continuăm programul de lucru pentru astăzi.

De la ora 16.20 la 18.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot foarte important – legi organice –, ora 17.00.

18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri. Sunt intervenții legate de program? Domnul Hașotti?

Nu.

Supun aprobării dumneavoastră programul de astăzi.

Stimați colegi, voi da citire unei note care dă posibilitatea...

A, nu.

În primul rând, adoptarea tacită. Propunerea legislativă...

Trebuie să vă aduc la cunoștință că se consideră adoptată, prin împlinirea termenului stabilit de art. 75 din Constituție și de art. 142 din regulament la 22 septembrie, următoarea inițiativă legislativă: 1. Propunerea legislativă privind declararea zilei de 9 mai, Ziua Proclamării Independenței României, ca zi de sărbătoare națională.

Propunerea legislativă, care a fost adoptată tacit, urmează a fi transmisă la Camera Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Punctul 2 pe ordinea de zi, proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.030/2002 al Consiliului de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe – COM(2016) 434 final.

Este vorba de o hotărâre, în temeiul dispozițiilor art. 67 din Constituție, care are în vedere raportul Comisiei pentru afaceri europene din 15 septembrie 2016.

Doamna vicepreședinte, dacă vreți să prezentați raportul comisiei. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta propunere de regulament are în vedere stabilirea noului format al permisului uniform de ședere pentru resortisanții statelor terțe și va include posibilitatea fiecărui stat membru de a introduce elemente suplimentare de securitate în limitele prevăzute de regulament.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui raport.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre privind documentul examinat.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

## Există dezbateri?

Dacă nu, supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Prezenta propunere, care înlocuiește Directiva privind Cartea Albă a Uniunii Europene, urmărește să îmbunătățească capacitatea Uniunii Europene de a atrage și de a păstra resortisanții cu înaltă calificare ai țărilor terțe, precum și de a spori mobilitatea acestora și circulația între locurile de muncă în diferite state membre.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei opinii.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

La punctul 3, secțiunea I, proiect de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană și Eurogroup – Semestrul european 2016: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și rezultatele bilanțurilor aprofundate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1.176/2011 – COM(2016) 95 final.

O invit pe doamna senator, reprezentanta Comisiei pentru afaceri europene, să prezinte raportul și proiectul de hotărâre.

Vă rog.

## Mulțumesc.

La debutul semestrului european 2016, Comisia Europeană a publicat raportul privind mecanismul de alertă pentru 2016, care reprezintă primul pas al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice.

Raportul recomandă realizarea unor bilanțuri aprofundate pentru 18 state membre, printre care și România, care să evalueze dacă statele membre se confruntă cu dezechilibre macroeconomice și nivelul de gravitate al acestora.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui raport.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre privind documentul examinat.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult doamnei senator Popa. Există intervenții?

Dacă nu există intervenții, supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre propus.

Stimați colegi,

Înainte de a intra în ordinea de zi propriu-zisă, legislativă, aș vrea să-mi permiteți să dau citire, pe scurt, unei note privind exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

Sunt 11 proiecte. Vă rog să-mi permiteți să le citez.

1. Lege pentru modificarea Legii audiovizualului

nr. 504/2002;

2. Lege pentru ratificarea Protocolului suplimentar,

semnat la Doha la 3 mai 2015, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Statului Qatar privind transporturile aeriene, semnat la București la 26 iulie 1993;

3. Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Italiene privind mormintele de război, semnat la București la 9 iulie 2015;

4. Lege pentru ratificarea Acordului de sediu dintre România și Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii, semnat la București la 22 iulie 2015;

5. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale;

6. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2016 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative;

7. Lege privind unele măsuri referitoare la plățile

beneficiarilor Sit Natura 2000;

8. Lege privind unele măsuri în domeniul asigurărilor unor

categorii de persoane în sistemul public de pensii;

9. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale;

10. Lege privind impozitul specific unor activități și

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt.

Le declar închise.

Vot astăzi, la ora 17.30.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.

Inițiatorul este prezent?

Nu.

Tot în cadrul dezbaterilor generale, din partea Guvernului României, domnul... Cezar Soare.

Este, da?

Microfonul 8, domnule ministru. Pe scurt, punctul de vedere al Guvernului față de propunerea legislativă.

## **Domnul Cezar Radu Soare** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului privind Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001...

Mai aproape de microfon, să vă audă doamnele și domnii senatori.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului.

Nu este prezent inițiatorul.

Din partea Guvernului României, domnul ministru secretar de stat Florin Moțiu.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

## **Domnul Florin Aurel Moțiu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu a adoptat până în prezent un punct de vedere cu privire la această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia pentru administrație publică. Domnule președinte, vă rog. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii celor două comisii au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun, spre dezbatere și adoptare, plenului

...cu modificările și completările ulterioare, precizează... Punctul de vedere este pozitiv, deci este de acord cu amendamentele care au fost propuse și supuse dezbaterii în comisii.

Mulțumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei, domnul președinte Deneș. Vă rog.

În ședința din 26 septembrie 2016, membrii prezenți ai celor două comisii au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport comun suplimentar de admitere, cu amendamente adoptate.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul suplimentar comun de admitere, împreună cu propunerea legislativă.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Filip. Microfonul 4.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Sincer, mă bucur că am ajuns în situația de a putea supune dezbaterii un articol important al Legii administrației publice locale, în care, până acum, luarea unei decizii trebuia să fie făcută cu două treimi, cu două treimi din numărul total de membri ai consiliului local sau ai consiliului județean. Și nu spun că acest lucru, într-o anumită perioadă, poate, nu a fost bun, ținând cont de, mă rog, perioada de început în care aleșii locali puteau să aibă anumite sincope în decizie, dar astăzi, după 25 de ani de la Legea administrației publice locale, este singura decizie într-o structură colegială – aici mă refer la consilii locale, consilii județene sau Parlament, pentru că și în Parlament se iau decizii asupra unor proiecte de legi – în care majoritatea să nu fie o majoritate de jumătate plus unu, o majoritate calificată în sensul generic al cuvântului.

Era o rămășiță într-o lege importantă care gestionează bunul mers al administrației publice locale în care, în multe dezbateri, se ajunsese la concluzia să se păstreze acele două treimi din numărul de consilieri locali.

De aceea, salut această inițiativă și faptul că, mă rog, Comisia pentru administrație, pe raportul suplimentar, a revenit, împreună cu Comisia juridică, evident.

Sunt convins că Comisia pentru administrație publică, fiind în temă, știa de la început această aberație legislativă și a fost de la început de acord, dar iată că, împreună cu Comisia juridică, a ajuns la un punct de vedere comun și am convingerea că administrațiile publice locale vor aprecia această schimbare legislativă, care ar trebui să fie un motor în deciziile de dezvoltare locală.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Vă rog. Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator Pașcan, vă rog.

Importantă este o observație, ca exemplu de bune practici. Dacă pe proiectul inițial am avut un raport negativ în Comisia pentru administrație, mai apoi am preluat amendamente ale Asociației Municipiilor, o asociație profesională pe care am apelat-o în mai multe rânduri pentru a ne transmite puncte de vedere – uneori au fost divergente cu alte noastre, dar, de data aceasta, am convenit... și cred că am făcut un lucru bun. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise. Vot astăzi, ora 17.00.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale.

Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect, domnul ministru secretar de stat Cezar Soare. Vă rog. Microfonul 8, domnule ministru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare amendarea unor dispoziții ale Legii administrației publice locale nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare, vizând stabilirea unei răspunderi exclusive a aleșilor locali în cazul în care actele pe care le emit nu au avizul de legalitate dat de secretariatul instituției, precum și semnăturile funcționarilor publici cu atribuții în domeniul actului emis.

Față de această propunere... Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative și vă dau câteva exemple.

Actele administrative... În modul de redactare a propunerii legislative nu este clar dacă angajarea răspunderii aleșilor locali cu privire la actele administrative emise, adoptate se realizează doar în situația în care acestea au fost contrasemnate pentru legalitate de secretar și de către funcționarii cu atribuții specifice, independente de legalitatea sau nelegalitatea actului emis.

Mulțumesc, domnule ministru. Comisia de specialitate, vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc.

În ședința din 26 septembrie 2016, membrii prezenți ai celor două comisii au analizat și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere împreună cu propunerea legislativă.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnule senator Pașcan, vă rog. Microfonul 1.

## **Domnul Emil Marius Pașcan:**

Este vorba de a veni în completarea actualei legi a administrației. Dacă în momentul de față un primar elaborează un proiect de hotărâre de consiliu local și nu are viza de legalitate din partea secretarului, automat, prefectul poate ataca în instanța de contencios administrativ hotărârea respectivă și o poate bloca și, mai apoi, invalida.

Ei bine, de data aceasta, se creează o posibilitate nouă, menită a responsabiliza. Dacă dorește sau este într-o relație conflictuală cu secretarul entității administrative, primarul își poate asuma această responsabilitate de a promova singur un proiect de hotărâre de consiliu local, revenindu-i și responsabilitatea exclusivă pentru respectivul proiect.

În același timp, el nefiind de specialitate, dacă promovează un alt proiect cu viză de legalitate din partea serviciului de specialitate plus a secretarului entității administrative, evident că responsabilitatea o poartă cei care dau avizul de legalitate.

Deci este o completare menită a responsabiliza aparatul de specialitate și, totodată, și primarii... pe relații conflictuale posibile cu secretarii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Filip. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Deși suntem la sfârșit de sesiune, sunt două probleme foarte importante pentru administrația publică locală și, așa cum discutăm despre răspunderea guvernamentală, ar trebui să se discute și despre răspunderea administrației publice din punctul de vedere al șefului instituției.

Mă refer aici... că este primar sau este președinte de consiliu județean, ei fiind, de fapt, șefii executivului local, dar, sigur, având în spate și un vot: în cazul primarului, votul alegătorilor, în cazul președintelui consiliului județean, de anul acesta, prin vot indirect. Dar, pe fond, cred că discuția este mult mai complexă și acest proiect legislativ nu rezolvă problema; din contră, așa cum este prevăzut sau scris, o încurcă. Dar tema în sine trebuie să constituie un subiect important pentru Ministerul Administrației Publice, respectiv Ministerul Dezvoltării Regionale, care a preluat acum și problematica administrațiilor locale, pentru că este o problemă foarte sensibilă. În acest moment, orice șef al instituției răspunde solidar cu toți cei care semnează actele ce ies dintr-o instituție publică locală și răspunde altfel, dacă discutăm sau facem o comparație cu ceea ce înseamnă răspunderea ministerială.

De aceea, pe fond, cred că atât administrațiile publice locale, prin structurile asociative, cât și Ministerul Dezvoltării... Sigur, poate că actuala conducere sau actualul minister nu mai are timp, dar viitorul Guvern va trebui să ia în discuție acest subiect, pentru că, în acest moment, șefii administrațiilor publice locale caută fel de fel de tertipuri, în așa fel încât, în anumite situații, să nu devină răspunzători pentru semnătura pe care o pun la sfârșit pe actul administrativ care iese din instituție. Și atunci sigur că semnătura secretarului nu ar fi un substitut de răspundere, ceea ce mi se pare o ascundere grosieră sau grobiană de ceea ce înseamnă o răspundere pentru actele administrative emise la nivelul administrațiilor publice locale.

Subiectul, repet, este sensibil, ar trebui să fie un subiect mai larg dezbătut, dar actualul proiect legislativ părerea mea este că ar trebui să fie respins.

Mulțumesc. Domnul senator Vegh. Microfonul 2.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Sigur, așa cum spunea și antevorbitorul meu, este o inițiativă, probabil, cu..., bine gândită, adică cu intenții bune, dar, pe de altă parte, consider și eu că nu rezolvă problema de fond.

Zilele trecute am discutat cu reprezentanții Asociației Secretarilor de Județe și dânșii susțin că acest proiect, în forma actuală, care este adoptată și aprobată, propusă de Comisia pentru administrație..., nu cred că rezolvă problema, tocmai pentru aceste considerente.

Pentru a rezolva problema, aș propune, în calitate de vicelider, să retrimitem pentru două săptămâni la comisie, pentru a aduce anumite amendamente, împreună cu ministerul, ca să fie o lege adoptată care să rezolve problema de fond.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Supun aprobării...

S-a solicitat de către un vicelider întoarcerea la comisie. N-am de ales. Îmi pare rău. Supunem și continuăm discuțiile după aceea.

Supun aprobării dumneavoastră solicitarea unui vicelider al grupului parlamentar de reîntoarcere la comisie pentru două săptămâni.

Domnule Deneș, microfonul central. Aveți cuvântul.

Continuăm dezbaterile.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Mă simt nevoit să fac câteva precizări. Această propunere nu este o propunere venită din partea Comisiei pentru administrație, ci este o propunere legislativă venită din partea unui grup de colegi liberali. Și vreau să vă spun următorul lucru: această lege, orice lege – sau, dacă ar deveni lege, ca orice lege – sunt legi perfectibile. Este un început.

Știm foarte bine vorba din popor: semnează ca primarul.

Ei, această lege vine să facă puțină lumină din acest punct de vedere, în sensul că un primar în funcție sau un președinte de consiliu județean nu este obligatoriu să aibă cunoștințe aprofundate în zona juridică sau în zona economică. Cei care au cunoștințe aprofundate în această zonă sunt specialiștii din aparatul respectiv, respectiv, dacă doriți, contabilul unei primării sau secretarul.

Ei, tocmai această lege vine și spune: secretarule, dacă ai semnat un act – și acolo, din punct de vedere juridic, „și-ul” sau „sau-ul” știm foarte bine care e semnificația lui, lucru pe care primarul în funcție poate nu-l cunoaște, cu siguranță nu-l cunoaște în detaliu –, răspunzi pentru acea semnătură.

În asta vine să facă propunerea legislativă puțină lumină, din acest punct de vedere.

În rest, spuneam: orice lege este perfectibilă. E un început pe care noi putem să îl perfectăm în continuare. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile generale închise. Vot astăzi, la ora 17.00.

Punctul 4, Proiectul de lege privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică.

Declar dezbaterile generale deschise.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul ministru secretar de stat Florin Moțiu.

Domnule ministru, microfonul 10 la dispoziția dumneavoastră.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre un proiect de lege adoptat de către Guvern. Este una din măsurile propuse în cadrul Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice și, prin acest proiect de lege, se creează un instrument de prevenție eficient, care să corecteze din mers eventualele situații de conflict de interese care afectează procedurile de achiziții publice.

Proiectul a fost pus în concordanță cu noile reglementări în materia achizițiilor publice și propune constituirea în cadrul ANI a unui sistem informatic integrat pentru prevenirea și identificarea potențialelor conflicte de interese, sistem care este denumit „sistem prevenție”.

Vă solicităm să adoptați acest proiect de lege. Vă mulțumim.

## **Doamna Simona Olimpia Negru** _– secretar de stat_

_în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

## Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu susține această propunere legislativă, întrucât considerăm că obiectivul managementului apelor este atingerea stării bune a apelor, iar protecția mediului marin atinge atingerea stării ecologice bune.

Considerăm că influența asupra calității apelor trebuie raportată la acestea.

De asemenea, nu susținem introducerea unui nou alineat, respectiv (1[1] ), la art. 33, întrucât considerăm că această prevedere este cuprinsă în Legea nr. 114/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008.

Mulțumesc, domnule ministru.

Comisiile de specialitate, respectiv Comisia pentru buget și Comisia juridică. Din partea Comisiei pentru buget, domnul președinte, domnul senator Viorel Arcaș.

Vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este și Comisia economică, industrii și servicii. Deci sunt trei comisii la raport.

Da, așa este.

Membrii celor trei comisii au reanalizat proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să mențină raportul comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise, care a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului din data de 27 iunie 2016.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise. Vot astăzi, la ora 17.00.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 107/1996 – Legea apelor.

Inițiatorul este?

Domnule senator, vă rog să vă prezentați propunerea legislativă...

Nu ca inițiator.

A, nu ca inițiator?

Nu. Atunci, o să rog Guvernul să-și spună punctul de vedere.

Doamna Olimpia Negru. Microfonul 9. Doamna ministru, pe scurt. Vă rog. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă ministru.

Din partea Comisiei pentru mediu, domnul senator Motoc. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea posibilității legale ca autoritățile administrației publice centrale să poată concesiona sau închiria parte din luciul de apă al mării teritoriale, în vederea realizării acvaculturii marine practicate în viviere.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și propunerea legislativă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu...

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Bota.

Domnul senator Bota. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau doar să constat că Ministerul Mediului, pe lângă faptul că nu are proiecte în acest domeniu, se opune doar pentru că nu sunt ideile sale.

Vedem cu toții ce se întâmplă în jurul Mării Negre din punctul de vedere al dezvoltării acestei activități și, pe cale de consecință, a turismului în zonă.

Dumneavoastră, la Ministerul Mediului, vă opuneți. Și vă întreb: aveți cumva dumneavoastră altă inițiativă, un alt proiect pe acest subiect sau n-aveți nimic?

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte puncte de vedere?

Doamna ministru, dacă-i puteți răspunde domnului senator la întrebarea pe care v-a pus-o?

Dacă nu-i puteți răspunde în acest moment, puteți să faceți și un răspuns scris.

Microfonul 9. Vă rog.

O să facem un răspuns scris, domnule președinte. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot astăzi, ora 17.00.

Punctul 6, Propunerea legislativă privind statutul personalului feroviar.

Inițiatorul?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect este prezent domnul George Vușcan.

Este, da?

Vă rog, domnule ministru.

Pe scurt, vă rog să prezentați propunerea legislativă, punctul de vedere al Guvernului față de propunerea legislativă.

## **Domnul George Dan Vușcan** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru această propunere legislativă, punctul de vedere al Guvernului este în curs de elaborare.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, președintele acesteia, domnul senator Butunoi.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Propunerea legislativă...

Microfonul 7.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în ședințele din 6 și 20 septembrie.

Membrii celor două comisii, ai Comisiei pentru transporturi și energie și ai Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Cele două comisii, așadar, supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și propunerea legislativă.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Doamna senator Câmpeanu. Microfonul central. Vă rog. Poftiți la microfonul central.

## Stimați colegi,

Cu toate că este campanie electorală și s-ar putea să am de pierdut din această cauză, eu nu pot să nu-mi fac datoria și vă atrag atenția ce se propune prin acest statut al feroviarilor.

Pe lângă o serie întreagă de drepturi și obligații – și știm foarte bine că, într-adevăr, feroviarii trebuie să aibă un statut special –, totuși aș vrea să fiți atenți și să citiți, până o să dați votul, ce înseamnă drepturile personalului feroviar, pentru că foarte multe dintre ele sunt lăsate în coadă de pește, în așa fel încât să se poată face absolut orice.

De exemplu, să beneficieze de concedii de odihnă, studii fără plată și alte concedii – ce-or vrea –, să primească locuință de intervenție, de serviciu, socială sau de protocol, să i se deconteze 50% din biletul de odihnă, dar, în același timp, să primească și tichete de vacanță, să beneficieze de transport, dacă se mută, și el, și fiecare membru din familie, dacă vrea să-și mute o valiză sau ceva. Nici nu vreau să vă spun...

Vă rog foarte mult să citiți și dumneavoastră, în așa fel încât să dați un vot în cunoștință de cauză.

În afara acestui lucru, prin acest statut, nu mai există o lege a salarizării unitare. Aici, salariul și-l fixează nu știu cine în contractul colectiv de muncă și se aplică un coeficient – nu știm care, nu știu câte salarii, așa cum vor hotărî. Deci Legea salarizării nu mai există!

În același timp, nu mai există nici o lege a pensiilor, pentru că aici se schimbă și vârstele de ieșire la pensie, și condițiile, și gradele. Și, bineînțeles, nici nu se putea altfel și nici nu mă așteptam la altceva din partea PSD-ului decât să dea pensii speciale. Și, ca și la celelalte variante, dăm pensii speciale și la urmași. Și, în același timp, le indexăm la fel ca și pe pensiile din sistemul public.

Domnilor, nu vă supărați, și așa Parlamentul acesta o să fie considerat unul dintre Parlamentele cel mai puțin iubite, ca să nu zic mai mult, dar cu aceste legi chiar ne facem de râs, chiar ne facem de râs!

Chiar nu vă gândiți? La fiecare categorie care vine la dumneavoastră și poartă negocieri îi acordați pensii speciale?

Mulțumesc.

Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile închise.

Vot astăzi, ora 17.00.

Punctul 7, Legea pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012.

Reexaminare.

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea Guvernului României, prezentă pentru acest proiect, doamna Corina Popescu, da?

Microfonul 8.

Doamna ministru, aveți cuvântul. Pe scurt. ## **Doamna Georgeta Corina Popescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Energiei_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Așa ne menținem punctul de vedere pe care l-am exprimat și în...

Mulțumesc. Comisia de specialitate. Domnule președinte, aveți cuvântul.

Membrii Comisiei pentru transporturi și energie au analizat legea trimisă la promulgare, precum și motivele cererii de reexaminare și au hotărât, cu unanimitate, să respingă cererea de reexaminare și să adopte raport de admitere asupra legii trimise la promulgare.

Comisia pentru transporturi și energie supune plenului Senatului, pentru dezbatere și adoptare, raportul de admitere și legea trimisă la promulgare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Dezbateri generale, puncte de vedere, grupurile parlamentare?

Nu sunt.

Intrăm în procedură de vot asupra legii.

Vă aduc la cunoștință sau vă reamintesc că ne aflăm în fața unei cereri de reexaminare, cerere transmisă de Președintele României.

Raportul comisiei este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președinte, legea făcând parte din categoria legilor ordinare.

Supun aprobării dumneavoastră raportul și legea.

Punctul 8, Proiectul de lege privind integrarea sistemului feroviar din România în spațiul feroviar unic european.

Proiectul de lege propus de Guvern.

Prezent domnul George Vușcan, din partea Ministerului Transporturilor.

Domnule ministru, vă rog să prezentați pe scurt proiectul de lege.

Vă rog. Microfonul 10.

## Domnule președinte,

Acest proiect transpune în legislația națională prevederile Directivei 2012/34/UE și vizează funcționarea sistemului feroviar român pe baza unui set de reguli clare și nediscriminatorii, ceea ce va favoriza dezvoltarea unui mediu concurențial echitabil pe piața serviciilor de transport feroviar. În concluzie, vă rog să supuneți adoptării.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate. Punctul de vedere al comisiei față de proiectul de lege.

Vă rog.

În ședința din 20 septembrie 2016, membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale, puncte de vedere, grupurile parlamentare?

Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Vă aduc la cunoștință că raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, asupra proiectului de lege.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.

90 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere. Raportul comisiei a fost adoptat.

Supun aprobării dumneavoastră și proiectul.

Punctul 9, Proiectul de lege privind ceremoniile oficiale. Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Victor Micula.

Vă rog, domnule ministru, pe scurt, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

**Domnul Alexandru Victor Micula** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte,

Proiectul de lege are ca scop stabilirea unui ansamblu de norme aplicabile ceremoniilor oficiale desfășurate de autoritățile și instituțiile publice.

Având în vedere necesitatea uniformizării normelor de protocol, vă rugăm să fiți de acord cu acest proiect de lege.

Mulțumesc, domnule ministru. Comisia de specialitate. Îl rog pe domnul președinte Deneș punctul de vedere.

Ca urmare a retrimiterii de către plenul Senatului spre reexaminare a propunerii legislative în ședința din 14 septembrie 2016, membrii comisiei au analizat și au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, menținerea raportului de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de respingere, împreună cu proiectul de lege.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, puncte de vedere, grupurile parlamentare?

Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Din păcate, acest proiect legislativ n-a fost repartizat, poate, și altor comisii care, eventual, aveau un interes de fond din punctul de vedere al competenței, dar, pentru că reprezentantul Guvernului care a luat cuvântul la acest proiect de lege este secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe, aș avea o întrebare.

Acest proiect de lege...

O spun pentru că proiectul de lege nu a trecut și pe la Comisia pentru politică externă.

Această inițiativă legislativă vizează, între altele, plasarea protocolului de stat la o anumită instituție, și nu la Ministerul de Externe, pentru armonizarea regulilor de protocol la diferite evenimente, ceremonial și așa mai departe, la nivelul administrației locale a comunelor, la nivel oficial, de stat, politică externă. Dacă da, dacă domnul secretar de stat îmi poate spune când anume? În marea majoritate, cel puțin a cazurilor din Europa, protocolul de stat a fost scos de la Ministerul de Externe pentru a armoniza, să spunem, ceremonialul la nivelul comunelor și orașelor din țară. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere. Domnule ministru,

Răspunsul dumneavoastră pentru interpelarea domnului senator, vă rog.

Domnul secretar de stat Micula. Microfonul 8.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Nu se propune să mutăm protocolul de stat de la Ministerul Afacerilor Externe...

Țineți microfonul mai aproape, să vă audă toată sala. Vă rog.

Propunerea nu este să mutăm protocolul de stat de la Ministerul Afacerilor Externe spre altă instituție, ci se caută o coordonare și o uniformizare a normelor între toate instituțiile centrale și locale care au departamente de protocol. Acesta este motivul pentru care această lege sugerează înființarea unui consiliu al protocolului de stat drept organism interinstituțional, fără personalitate juridică.

Domnule senator Titus Corlățean, sunteți mulțumit de răspuns?

Nu sunt mulțumit de răspuns și sugestia mea către secretarul de stat, care reprezintă Ministerul de Externe,

este ca această instituție, dincolo de formulele care sunt îmbrăcate generos și frumos și dincolo de lucrurile care pot ține de un context politic sau altul, să asigure reprezentarea intereselor peremptorii ale statului român și să nu amestecăm lucrurile.

Nu Ministerul de Externe trebuia să fie astăzi la masă pentru a da explicații și susținere pentru un astfel de proiect de lege.

Ăsta este un al doilea comentariu.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Dumitrescu. Vă rog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

E greu să vorbești după un fost ministru de externe într-o problemă care este atât de importantă. Eu spun că-i foarte importantă și vreau să insist asupra acestui aspect.

Practic, în România, ideea de protocol a dispărut, în sensul în care fiecare instituție își realizează formulele de protocol și așa mai departe.

Ideea de a avea o unicitate în ceea ce privește concepția cu privire la protocol este obligatorie, obligatorie în măsura în care fiecare dintre noi ne ducem, de exemplu, la o manifestare. Niciodată nu se știe cum se adresează. Se începe cu prefectul și se termină cu parlamentarul, se începe cu parlamentarul și se termină cu prefectul... Sunt niște reguli clare care există în Uniunea Europeană.

Este adevărat că a realiza o instituție care, global, să reglementeze aceste lucruri este mai dificil de făcut. O structură interministerială poate fi un pas.

Ceea ce însă este foarte grav – și sunt convins că fiecare dintre dumneavoastră ați trăit acest lucru – este harababura. Îmi aduc aminte când dețineam o anumită demnitate în Senatul României și era ziua națională și ne puneam toți pe o strapontină la înghesuială, să ne ocupăm un loc, stăteam într-un picior. Și, în fața mea – eu eram vicepreședintele Senatului –, stăteau alte instituții..., cu nivel de director sau așa mai departe.

Cine a făcut aceste lucruri? Dacă nu vom da seama odată și odată, o să ne mai mirăm că nu ne respectă nimeni și că nu se mai respectă niște lucruri?

Sigur că Ministerul de Externe este primul interesat în protocol. Dar și Președinția! Dar și noi! Și vreau să vă întreb așa, o chestie – nu știu, poate că presa la un moment dat o să-și aducă aminte: țineți minte când vreun parlamentar din România, apropo de protocol și apropo de obligații legislative, a mai primit o distincție ca membru al Parlamentului? Deși îmi aduc eu bine aminte că undeva în legislație există prevederi foarte clare că după un mandat, după două, după trei și așa mai departe... Nu se mai respectă regulile.

De aceea, eu vă spun foarte sincer că primul lucru pe care-l salut... Salut orice chestie care înseamnă să aplici cât de cât o regulă, să găsești calea unei reguli.

Mulțumesc mult, domnule senator.

Domnule senator Deneș, vă rog, microfonul central; pe scurt, insist.

Foarte pe scurt.

De ce a doua oară Comisia pentru administrație a dat un raport de respingere? Nici până acum reprezentantul Guvernului nu ne-a explicat două chestiuni.

Repet, acest proiect de lege, așa cum am spus și în comisie, este o chestiune care în societatea românească trebuie să se reglementeze. Dar ce nu am înțeles... Sunt două chestiuni.

La art. 21 alin. (3) scrie: „Consiliul Protocolului Național este coordonat de șeful structurii de specialitate din cadrul Administrației Prezidențiale.”

Nu am înțeles de ce șeful structurii din Administrația Prezidențială este mai calificat sau mai expert decât cei din alte structuri. Mă gândesc la Ministerul Afacerilor Externe.

A doua chestiune, care e total inaplicabilă, este următoarea: „Până la data de 30 noiembrie a fiecărui an, autoritățile și instituțiile publice” – toate, deci și administrațiile publice locale și centrale, și Camera Deputaților, și Senatul – „transmit Consiliului Protocolului Național, potrivit unei proceduri stabilite de acesta, lista ceremoniilor oficiale pe care acestea le au în vedere pentru a fi organizate în anul următor.”

Adică, dacă un șef de Senat al unui stat se hotărăște în cursul anului să facă o vizită oficială la Parlamentul României, la Senat sau la Camera Deputaților, nu poate, nu-l putem primi, pentru că n-am anunțat această instituție pe care noi o creăm. Deci total inaplicabilă.

Repet, e o chestiune care trebuie reglementată, dar nu pe formula pe care a propus-o, în totalitate, Guvernul. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Nu se aude?

Microfonul 2, vă rog.

Din păcate, Comisia raportoare continuă, perseverează în greșeală. E firesc să nu fii de acord, pentru că e o dezbatere pe o anumită problemă sau pe două probleme pe care le-a ridicat... le-a ridicat domnul raportor.

Dar noi legiferăm. Ce v-a oprit să faceți amendamente? Ce v-a oprit să veniți cu o idee mai bună decât cea cu care a venit Guvernul? Ați expediat un text necesar. Toată lumea spune: avem nevoie de acest text, avem nevoie de organizare care să respecte niște reguli. Comportamentul în cadrul acestor protocoale trebuie să fie unic. Nu face fiecare ce-l taie..., pentru că nu toți oamenii știu ce-i aia un protocol. Și de aceea Guvernul a simțit nevoia să vină cu acest text.

E greșit să expediați textul doar pentru că nu vă convine o anumită frază. De ce n-ați amendat-o? De ce n-ați găsit o soluție mai bună? Este, încă o dată spun, o mare greșeală că expediem asemenea... sau, mai bine zis, că respingem asemenea texte importante.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Alte puncte de vedere nu există.

Declar deschise... închise, iertați-mă, dezbaterile asupra proiectului de lege.

Raportul suplimentar al comisiei, așa cum bine ați auzit, este de respingere a proiectului de lege.

- Supun aprobării dumneavoastră raportul.

-

- Propunerea legislativă... proiectul de lege, iertați-mă, a

- fost respins.

- Stimați colegi,

- Vreau să vă cer îngăduința să mă adresez Senatului

- României.

Având în vedere ordinea de zi, având în vedere programul din următoarele săptămâni, să fiți de acord să continuăm dezbaterile până la ora 17.30 și să votăm la ora 17.30 proiectele de legi organice.

- Supun aprobării dumneavoastră această propunere.

-

Rămânem în program oricum, de asta...

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Deblocați votul.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Iertați-mă!

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

Inițiatorul este prezent?

Vă rog, viceliderul Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Coca, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Aș dori să rog colegii să propunem amânarea punctului 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului 97/2005, pentru că nu avem un punct de vedere al Guvernului. Și, dacă tot m-ați lăsat să vorbesc, din cauza faptului că între liderii parlamentari nu s-a ajuns la o concluzie, aș propune și amânarea propunerii legislative nr. 215/2001 de la secțiunea... legi organice...

Domnule senator...

...și amânarea propunerii...

Domnule senator, nimic împotrivă, însă nu există instituția amânării.

Probabil că vreți să solicitați retrimiterea la comisie.

Deci retrimiterea la comisie pentru o săptămână.

Termenul de adoptare tacit este 26.10, deci putem fără nicio problemă.

Am înțeles.

Haideți să le luăm pe rând!

Da.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Punctul 10. Se propune de viceliderul unui grup parlamentar retrimiterea la comisie.

Punctul 11...

Mai veniți o dată la microfon. Nu vă pot urmări chiar atât de firesc, cum faceți dumneavoastră, declarația de la microfon.

Vă rog să repetați. La punctul 11, da?

## **Domnul Laurențiu Florian Coca:**

Vă mulțumesc. Nu.

Este vorba de secțiunea a II-a, la legi organice.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

La vot final.

Este vorba de L122/23.03.2015 și de punctul 3, L544/13.09.2016, să le retrimitem la comisie pentru că...

Nu am înțeles de ce.

## **Domnul Laurențiu Florian Coca:**

...pentru că nu s-au pus de acord liderii.

Nu aveam cum să le votăm, atâta timp cât aceste legi sunt organice, iar votul... Adineauri spunea domnul președinte că ne roagă să înceapă la 17.30. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Deci ordinea... de astăzi, să revin încă o dată, punctul 3 de astăzi...

2!

2, punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.

Are termen de adoptare tacită...

Nu are!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

A, nu, că suntem Cameră decizională. Supun la vot retrimiterea la comisie.

Și punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale.

Supun la vot retrimiterea la comisie.

A, am retrimis punctul 10 la comisie.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101 din 25 noiembrie 2011 privind reglementarea condițiilor pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, a imobilelor proprietatea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, pentru reglementarea situației juridice a unor imobile, pentru reglementarea cheltuielilor de cazare în unele situații speciale, precum și pentru modificarea unor acte normative.

O jumătate de pagină de titlu de act normativ. Dacă cei de la Consiliul Legislativ și-au dat acordul..., da, în sfârșit.

Din partea inițiatorului?

Nu este inițiatorul prezent.

Din partea Guvernului României, prezent pentru această dezbatere domnul Daniel Mărăcineanu...

A, Daniel. Prezent!

Secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul.

Domnule ministru, asta e soarta dumneavoastră, nu am ce să fac. Microfonul 8. Pe scurt. ## **Domnul Daniel Mărăcineanu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă prevede ca secretarii de stat să beneficieze lunar de patru deplasări dus-întors între municipiul București și localitatea în care își au domiciliul (cu orice mijloc de transport), iar cheltuielile să se deconteze în condițiile legii.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Adică să meargă pe jos. Am înțeles.

Domnule președinte, vă rog, punctul de vedere al comisiei de specialitate.

Mulțumesc.

În ședința din 14 septembrie 2016, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere împreună cu propunerea legislativă.

Dezbateri generale. Vă rog. Domnul senator Bota. Microfonul 3.

Mulțumesc.

Ați fost secretar de stat, dacă bine îmi aduc aminte.

Da.

Sunt curios, azi, cum se deplasează secretarii de stat din Guvern?

Pe jos, cum?!

Ce artificii fac pentru a veni și a pleca de la locul de muncă? V-ați pus cumva această întrebare? Nu sunt mulți la nivelul țării. Cum își rezolvă ei această problemă? Sau, ca de obicei, Guvernul spune „nu” la orice nu vine de la Guvern? Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Vă rog. Doamna senator Câmpeanu...

A, nu, nu doriți să luați cuvântul.

Vă rog, continuăm dezbaterile. Mai sunt și alte puncte de vedere?

E greu să-i ceri domnului secretar de stat, ministru pentru Relația cu Parlamentul, un punct de vedere. Probabil că dacă venea cineva de la Secretariatul General al Guvernului...

## **Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota**

**:**

În scris.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

O să transmitem Secretariatului General al Guvernului întrebarea. O să-l rog și pe domnul secretar de stat să vă remită în scris răspunsul.

Dacă nu mai ia cuvântul nimeni, vă rog să-mi permiteți să declar dezbaterile generale închise.

Vă rog... Păi intram pe vot.

Raportul comisiei, așa cum bine s-a auzit, este de admitere a propunerii legislative. Recunosc că și mie mi s-a părut judicios.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.

Stimați colegi, având în vedere precedentul...

Mai tare un pic sau mai aproape.

Având în vedere precedentul de adineauri, vă rog să aprobați să retrimitem la comisie punctul 6, Statutul feroviarilor, pentru că nici acolo Guvernul nu a fost în stare până acum să facă un punct de vedere.

Pentru o săptămână.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Da, sigur că mi se pare firesc să invocați un precedent. Cât de regulamentar, mai discutăm subiectul, dar nu-l discutăm de la această tribună, știu.

Supun aprobării dumneavoastră retrimiterea la comisie a Propunerii legislative privind statutul personalului feroviar.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 51 din 8.03.2006 privind serviciile comunitare de utilități publice.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului României pentru punctul 12, domnul Cezar Soare. Microfonul 9.

Mai aproape de microfon, domnule ministru, să vă audă toți colegii senatori. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 51 din

8.03.2006 privind serviciile comunitare de utilități publice.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea unor prevederi ale Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, propunându-se în principal următoarele:

– redefinirea sintagmei „operator regional”.

În acest sens, în expunerea de motive se arată că, potrivit Regulamentului (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 și nr. 1.107/70 ale Consiliului, acești operatori regionali pot fi cu acționariat al unuia sau mai multor UAT-uri.

De asemenea...

Mulțumesc, mulțumesc, domnule ministru!

Stați un pic...

Domnule ministru!

...să termin!

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, domnule președinte.

Cu asta trebuia să începeți.

Mulțumesc.

Președintele comisiei de specialitate, domnul senator Deneș. Microfonul 7.

În ședința din 14 septembrie 2016, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere împreună cu propunerea legislativă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale dacă sunt? Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010.

Propunerea legislativă este inițiată de colegi care nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului României, domnul ministru secretar de stat Florin Moțiu. Microfonul 10.

Vă rog, domnule ministru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. În esență, prin această propunerea legislativă se elimină complet condiția locuirii statornice pe teritoriul României pentru străini, ceea ce aduce atingere concepției unitare a Legii cetățeniei actuale, reduce în mod excesiv termenele privind durata minimă a locuirii și de aceea nu este susținută de Guvern.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate. Vă rog, domnule președinte.

În ședința din 14 septembrie 2016, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere împreună cu propunerea legislativă.

Mulțumesc. Dezbateri generale dacă sunt? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot astăzi, ora 17.00... 17.30, iertați-mă!

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 92 din 10 aprilie 2007 privind serviciile de transport public local.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului României, domnul Attila György, secretar de stat. Microfonul 8.

Domnule ministru, pe scurt, vă rog.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune modificarea Legii nr. 92/2007 privind serviciile de transport public local, astfel încât autoritățile competente să-și organizeze serviciile publice de transport de călători în modul în care să răspundă cât mai bine nevoilor publicului.

Având în vedere că propunerea legislativă nu este corelată cu legislația din domeniul achizițiilor publice, nu susținem inițiativa.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnul senator Deneș, din partea comisiei, pe scurt, raportul.

Pe parcursul mai multor ședințe, membri Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului și ai Comisiei pentru transporturi și energie au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia pentru transporturi și energie supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere împreună cu propunerea legislativă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Există puncte de vedere la grupurile parlamentare? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun de respingere a propunerii legislative.

Punctul 15, Propunerea legislativă privind stabilirea destinației unor bunuri imobile confiscate.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului României, prezent domnul Attila György. Vă rog.

La mine apare... Iertați-mă! Niciun fel de problemă!

Domnul ministru Moțiu.

Tot colaborăm mai mult, așa că sunteți acasă. Vă rog, microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul sprijină adoptarea acestei inițiative legislative. Prin această inițiativă se preiau dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2015, care a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională pe considerente de formă, dar conținutul este corect.

În urma discuțiilor cu domnul senator și cu Ministerul de Finanțe, au fost adoptate câteva amendamente și, împreună cu aceste amendamente, inițiativa legislativă poate fi adoptată.

Mulțumesc tare mult, domnule ministru.

Comisia de specialitate. Doamna senator Federovici, vă

rog.

Pe scurt, doamnă ministru... doamnă senator.

Mulțumesc tare mult.

Există puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Domnul senator Pop. Microfonul 3. Vă rog să poftiți la microfon.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În fapt, proiectul legislativ dă o facilitate autorităților locale și regiilor autonome, ca, atunci când există bunuri confiscate, în maximum 90 de zile, să le poată prelua pe baza unui proces-verbal, în așa fel încât să nu avem evenimente de genul celor de la început de an, când instituțiile statului au evacuat anumiți chiriași, fără să ne spună, după șase-șapte luni de zile, ce s-a întâmplat cu acel imobil, de ce statul român pierde mii sau zeci de mii de euro.

Sper din tot sufletul ca votul să fie favorabil. Mulțumesc mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Alte puncte de vedere sau alte grupuri care doresc să-și spună punctele de vedere?

Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Poftiți?!

Doamna senator Crețu, sunteți senator cu experiență. Știți foarte bine că ne este imposibil să vă observăm – eu, mai puțin, domnii secretari, și mai puțin –, dacă nu vă anunțați din timp intenția de a lua cuvântul.

Vă rog. Microfonul 3.

Am o problemă tehnică: nu știu dacă voturile mele se înregistrează sau nu, pentru că nu se mai vede pe ecran.

Solicitați liderilor grupurilor parlamentare din care faceți parte...

Dacă se înregistrează la... doar la lista de vot, adică.

...să poată să ceară o listă de vot.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și avizele primite cu privire la aceasta și, în data de 14 septembrie 2016, au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Inițiatorul?

Este prezent.

Domnule senator Motoc, vă rog. Microfonul 5.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În perioada premergătoare intrării în vigoare a Legii nr. 17/2014 s-au încheiat numeroase tranzacții privind înstrăinarea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole.

Unele dintre aceste tranzacții au constat în încheierea unor promisiuni de vânzare-cumpărare care prevedeau că prețul se achită integral la data încheierii promisiunii, iar transferul dreptului de proprietate se va realiza după întocmirea documentațiilor cadastrale.

Datorită reglementărilor în vigoare privind executarea documentațiilor tehnice de cadastru și, ulterior, intabulării dreptului de proprietate, activitatea de cadastrare și atribuire a numerelor cadastrale a fost puternic îngreunată datorită unor cauze obiective.

Aceste fapte au făcut ca, la intrarea în vigoare a Legii nr. 17 care prevedea procedura de urmat în cazul înstrăinării dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, numeroși investitori să se găsească în situația de a aplica această procedură, fiind excluși din categoria preemptorilor. Singurii care aveau posibilitatea să definitiveze achiziția prin întocmirea unui contract de vânzare-cumpărare erau aceia care aveau întocmite promisiuni de vânzare-cumpărare autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a legii.

Prin Decizia nr. 755/2014, Curtea Constituțională a României constată că prevederile art. 20 din Legea nr. 17/2014, care făceau diferențieri, sunt neconstituționale.

În virtutea acestui fapt am venit în fața dumneavoastră cu această inițiativă.

Mulțumesc tare mult.

Din partea Guvernului, domnul Botănoiu. Pe scurt, vă rog tare mult, mai am un singur proiect în afară de ăsta. Microfonul 9.

## **Domnul Dumitru Daniel Botănoiu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere complexitatea modificărilor propuse, fiind necesară intervenția asupra mai multor legi cu privire la valorificarea, la vânzarea terenurilor atât pentru persoane fizice, cât și pentru societățile comerciale, Guvernul are un punct de vedere referitor la toate amendamentele depuse de către inițiatori.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia de specialitate. Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. În data de 14.09.2016, membrii celor două comisii raportoare au votat, cu majoritate de voturi, un raport comun suplimentar de admitere.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun suplimentar de admitere și propunerea legislativă.

Mulțumesc tare mult. Puncte de vedere...

Lege organică, Senatul – prima Cameră.

Știm și noi. Nu era nevoie să repetați de fiecare dată. Dacă apreciați că doriți să luați cuvântul la dezbateri generale, vă rog.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot peste 5 minute, când intrăm pe legi organice.

Și ultimul act normativ propus spre dezbatere astăzi, punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 11 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Inițiatorul este? Nu este prezent.

Ba da, este prezent.

Domnule senator Bumbu, sunteți inițiator. Pe scurt, vă rog. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte, și pentru recomandare.

Această propunere legislativă se referă la aceeași lege, la modificarea aceleiași Legi nr. 17/2014 referitoare la vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole și deoarece s-a constatat în practică că se eludează legea, prevederile legii, chiar fondul legii, printr-o practică artificială, și anume se întocmesc contracte de arendă care..., arendașul având drept de preempțiune.

Mulțumesc.

Pentru a combate acest lucru, am modificat art. 11 din această lege, am propus modificarea ei, și anume prevăzând ca acest drept de preempțiune, dreptul arendașului, să fie valabil numai având la bază un contract de cel puțin un an înainte de scoaterea la vânzare a terenului.

Mulțumesc.

Din partea Guvernului, poziția Guvernului față de această propunere, domnule Botănoiu, vă rog. Microfonul 9.

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative, sub rezerva însușirii propunerii respective, cea legată de arendași: cine dorește să cumpere teren agricol trebuie să aibă un contract valabil încheiat, trebuie să fie înregistrat conform dispozițiilor legale și, de asemenea, să fie încheiat cu cel puțin un an înainte de afișarea ofertei de vânzare la sediul primăriei. Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia de specialitate, președintele acesteia. Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală împreună cu Comisia pentru dezvoltare regională, coraportoare, au întocmit un raport comun de admitere, cu amendamente admise, ținând cont și de observațiile Guvernului, și vă supun spre dezbatere și adoptare un raport de admitere și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Ați uitat să spuneți că este lege organică și că suntem prima Cameră sesizată. Vă completez eu.

Există dezbateri generale?

Le declar închise.

Intrăm, cu acest act normativ, pe vot pe legi organice.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al

- comisiilor, care este de admitere, cu un amendament admis.

- Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 161 din 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor.

Punctul 4, Proiectul de lege privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică.

Raportul comun suplimentar al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Îl

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 107/1996, Legea apelor.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative.

- Îl

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010.

- Raportul comisiei este de respingere.

-

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Raportul comun suplimentar al comisiilor este de admitere a propunerii legislative.

- Îl

le-am discutat la un alt termen, respectiv:

Propunerea legislativă pentru reglementarea și organizarea votului electronic.

Dezbaterile au avut loc în data de 20 septembrie.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

- Îl

În sfârșit, punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.

Dezbaterile au fost în data de 20 septembrie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Îl

S-a discutat primul punctul 17, domnule senator. Dacă erați atent, ați fi văzut.

100 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere. Raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Stimați colegi, vă rog să nu vă ridicați încă.

Prima chestiune, vreau să vă aduc la cunoștință că astăzi, în urmă cu câteva minute, s-a depus la biroul președintelui Senatului cererea de demisie a colegului nostru Oprea, urmând ca, în prima ședință de Birou permanent, să luăm act de această cerere, să o repartizăm ședinței de plen și să procedăm așa cum spune legea.

Mulțumesc frumos.

Declar închisă ședința de astăzi, partea privind legislativul, urmând ca, de la ora 18.15, să înceapă partea cu întrebări, interpelări.

Mulțumesc.

În condițiile în care Ordinul ministrului nr. 194/2015, la art. 4, nu recunoaște suplimentul alimentar ca fiind medicament, atunci intervine dezinformarea publicului interesat, neștiind dacă produsul pentru care se face publicitate este un medicament sau un aliment care s-ar supune regulilor impuse prin Regulamentul European nr. 432/2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor.

De respectarea prevederilor legale se fac responsabili autorul, realizatorul de publicitate, și reprezentantul legal al mijlocului de difuzare și persoana care își face publicitate.

În acest sens vă întreb, domnule ministru și domnule președinte: câte sancțiuni s-au aplicat persoanelor implicate în publicitatea medicamentelor de uz uman, inclusiv pentru dezinformarea persoanelor interesate, creând confuzie între medicament și supliment alimentar?

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul domnului senator Alexandru Cordoș pentru a-și prezenta întrebarea.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Stimați colegi,

Trecem la ultimul punct al ordinii de zi.

Cer permisiunea să începem mai devreme, având în vedere că nu avem transmisie radio astăzi.

Dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru pentru a citi întrebarea.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată domnului Vlad Vasile Voiculescu, ministrul sănătății, și domnului Marcel Bogdan Pandelică, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Domnule ministru,

Domnule președinte,

Ordinul ministrului sănătății nr. 194/2015 cu privire la Normele pentru evaluarea și avizarea publicității medicamentelor de uz uman, la art. 4 alin. (25) și (26), face referire la definirea termenilor de „publicitate înșelătoare” și „subliminală” a medicamentelor, amendând inclusiv exprimarea cu o intensitate sonoră foarte mică a mesajelor publicitare.

În același timp, posturile de radio și televiziune alocă minute în șir reclamelor pentru medicamente neavizate din punct de vedere medical, care, sub umbrela sintagmei „Acest medicament este un supliment alimentar”, se prevalează de la respectarea normelor de mai sus. Explicațiile privind beneficiile medicamentului respectiv sunt făcute pe larg, pe un ton rar și răspicat, pe înțelesul fiecăruia, iar la sfârșitul reclamei se folosește o intensitate sonoră identică cu cea a reclamei în sine, dar cu o rapiditate foarte mare, prin care se explică faptul că „Acest medicament este un supliment alimentar neavizat din punct de vedere medical”.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Vlad Vasile Voiculescu, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Planul național pentru cancer”. Stimate domnule ministru,

În urma întâlnirii avute în cadrul comisiilor de specialitate din Senatul României cu reprezentanții Centrului pentru Inovație și Medicină InoMed și a rezultatelor studiului de cercetare sociologică realizat de InoMed și compania specializată în studii de piață IMAS Marketing și Sondaje având ca obiect cancerul în România a reieșit faptul că populația conștientizează gravitatea acestei boli, precum și incapacitatea sistemului medical românesc de a răspunde corespunzător.

Semnificativ este faptul că majoritatea populației are mare încredere în medici, însă extrem de puțini au încredere în sistemul medical. Această neîncredere este generată de indisponibilitatea tratamentelor specifice în România accesul redus la mijloace moderne de prevenție, diagnostic și tratament. Mai mult, conform aceluiași studiu, bolnavii de cancer din România au acces doar la șapte din cele 62 de medicamente aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului.

Da.

Întrebarea este adresată domnului Costin Grigore Borc, viceprim-ministru, ministrul economiei, comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri, și domnului Victor Vlad Grigorescu, ministrul energiei.

Obiectul întrebării: „Hidrocentrala de la TarnițaLăpuștești”.

Stimate domnule viceprim-ministru,

## Stimate domnule ministru,

În repetate rânduri, am atras atenția autorităților asupra importanței proiectului hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești, județul Cluj, atât prin prisma aportului la echilibrarea sistemului energetic național, cât și prin contribuția pe care o va aduce la dezvoltarea economică a zonei.

Acest proiect nu a fost demarat, deși a existat interes din partea investitorilor. Mai mult, intrarea în insolvență a Hidroelectrica și apariția pericolului de faliment a Hidroserv, compania de stat care asigură întreținerea hidrocentralelor, constituie noi piedici în realizarea acestuia.

Stimate domnule viceprim-ministru, stimate domnule ministru, având în vedere importanța realizării hidrocentralei de la Tarnița-Lăpuștești, vă rog să-mi răspundeți care sunt punctele de vedere ale celor două ministere referitor la acest proiect și când se vor demara lucrările de realizare a acestuia.

Solicit răspuns în scris.

Și, dacă îmi permiteți, pe scurt, ultima întrebare.

Da, poftiți, domnule senator.

Este adresată – mulțumesc! – domnului Achim Irimescu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, domnului Radu Chețan, președintele Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

Obiectul întrebării: „Comercializarea păsărilor în târguri pentru animale vii”.

Stimate domnule ministru,

## Stimate domnule președinte,

În urma întâlnirilor avute cu reprezentanții UAT-urilor din județul Cluj a reieșit faptul că, prin aplicarea Ordinului nr. 77/2005 pentru modificarea și completarea Normei sanitare veterinare privind condițiile sanitar-veterinare de funcționare a târgurilor de animale vii, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 45/2010, în târgurile pentru animale vii nu se pot comercializa păsări.

Continuarea aplicării acestei prevederi afectează atât crescătorii de păsări, cât și micii producători din mediul rural, care nu-și mai pot comercializa păsările, precum și consumatorii, care sunt obligați să cumpere doar produse procesate din magazine.

Stimate domnule ministru, stimate domnule președinte, vă rog să-mi răspundeți care sunt punctele de vedere ale celor două instituții referitor la problematica expusă și cât va mai dura această situație.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Vegh Alexandru pentru a-și prezenta interpelarea.

Se pregătește domnul senator Agrigoroaei Ionel, da? Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc mult.

Interpelarea mea se adresează doamnei Raluca Alexandra Prună, ministrul Justiției.

Obiectul interpelării: „Nerespectarea termenului de redactare a hotărârilor judecătorești”.

Potrivit art. 426 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie redactată în cel mult 30 de zile de la pronunțare. Același termen, de 30 de zile, pentru redactarea hotărârii este prevăzut și în art. 406 din Codul de procedură penală.

În pofida faptului că legea prevede un termen expres pentru redactarea hotărârii, precum și obligația aferentă de respectare a acestuia, în practică nu se respectă termenul de 30 de zile, existând numeroase situații când se ajunge la redactarea hotărârii după câteva luni de la pronunțare sau chiar după mai mult de un an.

Din păcate, nici introducerea acestei situații în rândul abaterilor disciplinare, prin Legea nr. 303/2004 privind Statutul magistraților, nu a dus la urgentarea redactării hotărârilor, întrucât, în general, se invocă motive neimputabile judecătorului, cum ar fi lipsa de timp sau volumul mare de muncă. Însă nu este corect ca această situație să afecteze justițiabilii, care, după ce se judecă ani de zile, nu-și pot valorifica drepturile câștigate alte câteva luni de zile din cauza neredactării hotărârii. Și aș dori să dau un caz concret cu care am fost sesizat, obiectul fiind obligația de a emite titlul de despăgubire pentru un imobil preluat abuziv. Pronunțarea a avut loc în decembrie 2015, hotărârea nefiind redactată nici la ora actuală, deși justițiabilul a solicitat în repetate rânduri în scris acest lucru. Respectiva soluție s-a dat după ce anterior s-a judecat pentru recunoașterea drepturilor în Dosarul nr. 1.164 din 2011, astfel că, după ce deja a așteptat timp de patru ani pentru a i se stabili drepturile, acum așteaptă nouă luni pentru redactarea hotărârii.

Asemenea situații în care nu se respectă termenul de redactare a hotărârilor sunt, după cum se știe, extrem de frecvente.

Consider că ar fi necesară o delimitare mai strictă a motivelor imputabile pentru care judecătorul poate fi sancționat disciplinar pentru neredactarea la termenul legal a hotărârilor judecătorești, iar lipsa de timp sau volumul mare de dosare nu ar trebui să constituie motiv justificat pentru tergiversarea exagerată a hotărârilor judecătorești.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Agrigoroaei Ionel. Se pregătește doamna senator Anghel Cristiana Irina. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Dacian Cioloș din partea senatorului de Iași, Ionel Agrigoroaei.

Titlul interpelării: „Antreprenorul român – prins între ciocanul statului și nicovala multinaționalelor”.

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

În România avem trei tipuri de angajați: la stat, în multinaționale și în companiile antreprenoriale românești. Iată care este tabloul complet:

Statul are 1,2 milioane de angajați. În ultimul an, salariile au crescut, în medie, cu 21%. Toate cheltuielile, de la cele salariale până la cele investiționale, sunt achitate de la bugetul de stat. Nu există profit.

Multinaționalele au puțin peste un milion de angajați. În ultimul an, salariile au crescut, în medie, cu 4,5%. Ultimul rezultat net raportat (profit minus pierderi) a fost de minus 2 miliarde lei (nu mai insist aici pe schemele de scoatere a profitului din țară sau pe subvențiile oferite de stat). Deci un profit negativ.

Companiile antreprenoriale românești au 2,4 milioane de angajați. În ultimul an, salariile au crescut tot cu 4,5%. Toate cheltuielile, de la cele salariale până la cele investiționale, sunt achitate din ceea ce produc. O mare parte a bugetului de stat (de unde se plătesc salariile a peste 1,2 milioane de angajați bugetari și toate schemele de subvenționare a multinaționalelor) este asigurată de aceste companii.

Care sunt efectele unui asemenea dezechilibru extrem de periculos pentru o economie sănătoasă? În primul rând, companiile antreprenoriale românești nu mai au forță de muncă. Românii se înghesuie pe posturile oferite de stat, ce oferă stabilitate și câștiguri mai mari, sau spre cele de la multinaționale. Siguranța jobului de la stat este dată de faptul că fiecare angajat știe că trăiește pe banii care vin de undeva. În timp ce, în privat, siguranța locului de muncă este bazată pe calitate, performanță și multe alte aspecte. Cum nu mai există angajați, multe dintre companiile românești nu se pot dezvolta, nu pot prelua și onora comenzi. Mai grav, își închid activitatea.

Dacă vom continua în acest ritm, vom avea o țară bugetară, cu un sector privat condus de multinaționale ale căror interese nu au nicio legătură cu economia românească, ci strict cu profitul sediului central dintr-o altă țară, unde îl au.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Anghel Cristiana Irina. Se pregătește domnul senator Marian Valer. Aveți cuvântul, doamnă senator.

Mulțumesc mult.

Domnule președinte, am și interpelare, am și două întrebări. Îmi permiteți să le citesc pe toate?

Da.

Mulțumesc mult.

Interpelare adresată domnului Dacian Julien Cioloș, premierul Guvernului României, de către Cristiana Irina Anghel.

Obiectul interpelării: „Consiliul Protocolului Național; vizitele oficiale și cele de stat efectuate de Președintele României; raport privind toate cheltuielile efectuate, pe capitole, privind repararea, întreținerea, dotarea tuturor clădirilor afectate Administrației Prezidențiale”.

Domnule premier,

1. În media se face vorbire despre faptul că ați aprobat un proiect privind protocolul național. Mai exact, Guvernul a înființat Consiliul Protocolului Național în cadrul Administrației Prezidențiale, până acum această structură funcționând sub umbrela MAE.

Astfel, Institutul Protocolului Național, care a fost înființat în 2002, în timpul guvernării lui Adrian Năstase, și care funcționa ca direcție în MAE, se spune că a devenit Consiliul Protocolului Național și va funcționa în cadrul Administrației Prezidențiale.

Structura va fi condusă de actualul șef de protocol din cadrul Administrației Prezidențiale, consilierul de stat Delia Dinu.

Potrivit proiectului de lege, consiliul va avea un board compus din mai mulți reprezentanți ai instituțiilor publice centrale, de la Administrația Prezidențială la Senat, Camera Deputaților, MAE, MApN, MAI, Guvern și Secretariatul pentru Culte.

Vă solicit, domnule premier, să-mi puneți la dispoziție toate datele și documentele privind înființarea acestui consiliu, inclusiv cele financiare (sumele puse la dispoziție, cele cheltuite, cele rămase, pe capitole și instituții).

2. Vă solicit, domnule prim-ministru, o informare detaliată privind vizitele oficiale și cele de stat efectuate de Președintele României de la depunerea jurământului și până în prezent.

Vă solicit să-mi precizați când și în ce condiții soția președintelui poate participa la astfel de vizite, cine achită cheltuielile cu drumul, cazarea et cetera și câte vizite a efectuat președintele singur, câte însoțit de soție.

3. Vă mai rog, de asemenea, să-mi remiteți un raport privind toate cheltuielile efectuate, pe capitole, privind repararea, întreținerea, dotarea tuturor imobilelor afectate Administrației Prezidențiale de la depunerea jurământului și până în prezent.

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Marian Valer. Două întrebări și o interpelare.

Vă rog, domnule senator.

## Domnule președinte,

O să prezint succint cele două întrebări, având în vedere că interpelarea are cinci pagini.

Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru Dacian Cioloș și are ca obiect: „Taxarea specială a supermarketurilor din România”.

La cât se ridică cuantumul total al taxelor și impozitelor încasate în anul 2015 de la societățile multinaționale care dețin principalele lanțuri de supermarketuri în România (Kaufland, Lidl, Profi, Bila, Metro, Carrefour, Auchan, Selgros)? Are în vedere Guvernul României introducerea unei taxe speciale asupra cifrei de afaceri a societăților multinaționale care dețin lanțurile sus-menționate de supermarketuri, așa cum a fost introdusă în Ungaria și în Polonia?

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată domnului președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Marcel Bogdan Pandelică, și are ca obiect: „Verificarea prețurilor la principalele utilități”.

Câte sesizări au fost înregistrate în cursul anului 2016 la nivelul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și al oficiilor județene pentru protecția consumatorilor cu privire la modul de calcul al prețului principalelor utilități furnizate populației (energie electrică, gaz metan, apă potabilă)? Câte acțiuni de control au fost efectuate în acest sens? Ce măsuri au fost dispuse și ce sancțiuni au fost aplicate?

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Domnule senator, interpelarea o depuneți?

Da? Ați depus-o, da?

Bine. Dar n-o mai citiți, nu?

Bine. Mulțumesc frumos.

Au mai depus întrebări:

– Federovici Doina Elena, din partea PSD, Bodog Florian Dorel, PSD, Lazăr Sorin Constantin, PSD, Filip Petru, PSD, Suciu Matei, PSD, Constantinescu Florin, PSD;

– din partea Grupului PNL: Nicoară Marius Petre, Luchian Dragoș, Boagiu Anca, Ghilea Găvrilă, Igaș Traian Constantin, Pereș Alexandru, Oprea Dumitru, Grigoraș Viorel și Cotescu Marin Adrănel;

– din partea Grupului liberal-conservator: Chiru Gigi și Nistor Vasile;

– din partea senatorilor fără apartenență la grupuri parlamentare: Saghian Gheorghe, Vochițoiu Haralambie și Popa Constantin.

Interpelări:

– din partea Grupului PSD: Mitu Augustin Constantin, Federovici Doina Elena, Chelaru Ioan, Pop Liviu Marian, Constantinescu Florin, Bota Marius Sorin;

– din partea Grupului PNL: Ghilea Găvrilă, Tomoioagă Ștefan Liviu, Tătaru Nelu, Boagiu Anca Daniela, Luchian Dragoș, Igaș Traian Constantin, Grigoraș Viorel și Cotescu Adrănel;

– din partea Grupului liberal-conservator: domnul senator Gigi Cristian Chiru și domnul senator Nistor Vasile;

– din partea senatorilor fără apartenență la grupuri parlamentare: domnul senator Vochițoiu Haralambie, domnul senator Popa Constantin și domnul Marian Valer, care n-a citit interpelarea, ci a depus-o.

Din partea Guvernului, la secțiunea răspunsuri orale, la întrebări, domnul senator Valer Marian a primit răspuns în scris de la Ministerul Finanțelor Publice, da?

Se solicită o amânare, tot de la Ministerul Finanțelor Publice, pentru o dată ulterioară.

Domnul senator Marius Coste, PSD, a primit răspuns din partea Ministerului Energiei.

Mulțumim.

De asemenea, domnul senator Georgică Severin, din partea Ministerului Culturii.

Doamna senator Cristiana Irina Anghel, din partea Ministerului Afacerilor Interne.

Se solicită o amânare pentru doamna senator Cristiana Irina Anghel, din partea Ministerului Apărării Naționale.

Tot o amânare se solicită, din partea Ministerului Sănătății, la o întrebare adresată de doamna Cristiana Irina Anghel.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|943797]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 135/3.X.2016 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei