Stenogramă plen

Mulțumesc, domnule secretar.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc și eu.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog să facem o evidențiere. Poftiți! Este prezent și Mărinică. L-am văzut, nu se poate.

Stimați colegi, vă rog să luați loc.

Rog toți colegii prezenți... Inclusiv domnul senator Nicolae Vlad Popa să poftească la locul dumnealui.

Doamnelor și domnilor senatori, declar deschisă ședința Senatului și vă anunț că din totalul de 164 de senatori și-au înregistrat prezența 100 de colegi, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului de astăzi este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Ion Rotaru. Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi v-a fost distribuită.

Sunt comentarii legate de ordinea de zi? Vă rog să poftiți.

Vă rog să luați loc, stimați colegi. Intrăm pe vot.

Vă rog, domnule președinte, stimați colegi, în numele Grupului Partidului Național Liberal, punctul nr. 18, modificarea Legii nr. 215/2001, să devină nr. 3 pe ordinea de zi.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Există și alte propuneri legate de ordinea de zi? Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi propusă de Biroul permanent, cu modificarea propusă de colegul nostru la punctul 18, să vină pe punctul 3.

Stimați colegi, deschid votul.

Pentru săptămâna curentă, Biroul permanent a aprobat următorul program:

– astăzi: de la ora 16.00 la ora 18.00 – lucrări în plenul Senatului, cu vot final la ora 17.00; de la 18.15 la 19.45 – întrebări, interpelări și răspunsuri;

– pentru marți, mâine: de la 9.30 la 13.00, lucrări în plenul Senatului, cu 9.30 – ora ministrului: dezbateri cu participarea domnului ministru al sănătății, Andrei Achimaș-Cadariu... Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu; de la ora 12.00, vot final pe legile pe care le-am dezbătut cu caracter ordinar; de la ora 13.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului;

– joi: lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă: activități în circumscripțiile electorale. Sunt intervenții legate de programul pentru această săptămână?

Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră programul Senatului pentru această săptămână.

Domnul senator Mihai Fifor, liderul Grupului PSD. Vă rog, domnule senator.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Aș vrea să anunț niște modificări în componența coordonării grupului nostru. S-a retras doamna senator Silistru din funcția de vicelider și în locul Domniei Sale va veni domnul senator Viorel Chiriac, care a fost secretarul grupului. În locul domnului senator Viorel Chiriac va fi domnul senator Ioan Deneș, secretar al grupului nostru.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Alte chestiuni?

## Nu sunt.

Vă aduc la cunoștință o notă pentru exercitarea...

Iertați-mă, v-am văzut târziu, domnule Nițu. Poftiți, poftiți.

Domnul senator Nițu... domnul senator Nițu Remus Daniel, microfonul central.

Vă rog să poftiți, domnule senator.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu, senator Nițu Remus Daniel, ales în Colegiul uninominal nr. 2 Horezu–Brezoi, îmi dau demisia din calitatea de senator.

Vă mulțumesc.

Mulțumim.

Stimați colegi,

Vă aduc la cunoștință o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului,

în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a curții, următoarea lege: Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2015 privind acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvarea Societății „Complexul Energetic Hunedoara” – SA, care a fost în procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare este de două zile și începe pe 14 martie.

La punctul 1, secțiunea I, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea unei inițiative legislative. Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 18 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (actualizată).

- Inițiatorii insistă pe procedură de urgență?

- Nu există.

În aceste condiții, apreciem că intră pe procedura obișnuită.

La punctul 2, secțiunea I, proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Paza europeană de frontieră și de coastă și gestionarea eficace a frontierelor externe ale Europei [COM(2015) 673 final].

Comisia pentru afaceri europene... aș ruga să trimită un

delegat care să susțină raportul și proiectul de hotărâre. Doamna senator, poftiți la microfonul 7. Deci [COM(2015) 673].

Pe scurt, raportul și proiectul de hotărâre.

Vă informez, stimați colegi, că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Vă rog, doamna președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul sesiunii Comisiei pentru afaceri europene din data de 8 martie au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe și domnul Florea Tiberiu Trifan, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Se recomandă înlocuirea de către comisie a prevederilor neobligatorii cu măsuri obligatorii din punct de vedere juridic, aplicarea uniformă a normelor Schengen la nivelul tuturor statelor membre.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea prezentului raport.

Mulțumesc.

Comisia pentru afaceri europene supune, spre dezbatere și adoptare, plenului decizia de adoptare a hotărârii.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Există intervenții?

Nu sunt.

În ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 8 martie 2016 au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Fondurilor Europene și Ministerului Afacerilor Externe.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea prezentului raport.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

## Mulțumesc.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost doamna senator Gabriela Crețu.

Prin urmare, Cartea Verde analizează starea actuală a pieței unice pentru serviciile financiare cu amănuntul și tendința recentă de digitizare, necesitatea de a acționa la nivelul UE sau la nivelul național în vederea eliminării barierelor care împiedică în prezent tranzacțiile transfrontaliere între consumatori și firme.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează un punct de vedere expus în anexă.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului, spre dezbatere și adoptare, raportul adoptat.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

La intervenții, doamna senator Gabriela Crețu, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În calitate de raportoare, nu am să vă spun ce am răspuns noi la cele 33 de întrebări cuprinse în Cartea Verde. Doar vreau să vă atrag atenția asupra unui lucru: Comisia Europeană continuă cu obiectivul de adâncire a pieței unice europene. De data aceasta, el se extinde sau e propus să se extindă – că e vorba de o carte verde încă, nu e vorba de un regulament – în zona serviciilor financiare cu amănuntul: asigurări de sănătate, asigurări de viață, asigurări obligatorii etc. etc... plus o parte a serviciilor bancare cu amănuntul.

Din perspectiva consumatorului, totul sună foarte bine și așa apare și titlul. Nu prea putem să criticăm. În schimb, se pun în concurență, în continuare, societăți diferite ca forță economică: iarăși o să avem „elefantul și cu iepurașul”. Dar dată fiind starea, în special, a pieței de asigurări în România, nici nu știu ce să spun.

Sigur că, probabil, consumatorul, cel care cumpără o asigurare, va avea mai multă certitudine dacă o cumpără de pe o piață străină. Dar trebuie să fim conștienți că asta va însemna, de fapt, dispariția unor societăți care vând pe piața românească... societăți românești care vând pe piața românească asemenea produse. Asta era ceea ce voiam să subliniez, dincolo de titlu.

Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

La punctul 3, secțiunea I din ordinea de zi, există Proiectul de hotărâre referitoare la Pachetul de documente europene privind Analiza anuală a creșterii pentru 2016 „Consolidarea redresării și stimularea convergenței”, conform protocoalelor nr. 1 și nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Analiza anuală a creșterii pentru 2016 – Consolidarea redresării și stimularea convergenței [COM(2015) 690 final];

2. Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană și Comitetul Economic și Social European – Raportul privind mecanismul de alertă 2016 [întocmit în conformitate cu articolele 3 și 4 din Regulamentul (UE) nr. 1.176/2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice] [COM(2015) 691 final];

3. Recomandare a Comisiei Europene pentru Recomandarea Consiliului privind politica economică a zonei euro [COM(2015) 692 final];

## Mulțumesc.

În ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 1 martie 2016 au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Finanțelor Publice, Băncii Naționale a României, Ministerului Afacerilor Externe. Au fost analizate, de asemenea, procesele-verbale ale Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei opinii la Pachetul de documente europene privind Analiza anuală a creșterii pentru 2016 „Consolidarea redresării și stimularea convergenței”.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

Dacă nu există dezbateri...

Doamna senator Crețu, poftiți. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

De asemenea, aș vrea, ca raportor permanent pe domeniu, doar să subliniez noutățile care apar, pentru că Comisia Europeană, în Analiza anuală a creșterii, păstrează evaluările pe care le făcea și anul trecut. În ceea ce privește România, lucrurile sunt relativ pozitive, nu sunt deloc grave, decât sub un aspect. Și anume e vorba de acei indicatori în raport cu care noi am stabilit obiective foarte puțin ambițioase, legate de Strategia 2020, e vorba de rata riscului scăzut de sărăcie, de rata tinerilor care nu mai urmează școala, de învățarea pe parcursul vieții, de rata persoanelor angajate care trăiesc în sărăcie – deci sunt angajate și trăiesc în sărăcie – și, în genere, de inegalități.

Abordarea este aceeași: investițiile private sunt bune, investițiile publice sunt proaste, creditul privat e bun, creditul public, respectiv deficitul e prost. În schimb, apare ceva ce noi putem folosi, și anume recomandări legate de investiții în domeniul social, care sunt o noutate față de analiza creșterii din anul anterior. E vorba de investiții în educație, în sănătate, în nivelul de trai.

Și am transmis și comisiei că ne luăm angajamentul, prin toate instrumentele parlamentare de care dispunem, să susținem această poziție a Comisiei Europene, care vine să trateze problema fundamentală a inegalității. Pentru că adâncirea pieței interne nu va duce nici măcar la creștere, atâta timp cât nu apare cerere suplimentară. Or, în maniera de până acum, cerere suplimentară nu avea cum să apară, atâta timp cât problema distribuției mai echitabile nu era rezolvată.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Alte opinii?

## Stimați colegi,

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

## Proiectul a fost adoptat.

La punctul 4, secțiunea I, Proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Paza europeană de frontieră și de coastă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2.007/2004, a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului [COM(2015) 671 final].

Invit reprezentantul comisiei de specialitate să prezinte raportul și proiectul de hotărâre.

Vă rog, doamna senator.

## Mulțumesc.

Prezentul regulament nu încalcă principiile subsidiarității și proporționalității.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea prezentului raport.

Comisia pentru afaceri europene supune, spre dezbatere și adoptare, plenului decizia de adoptare a hotărârii opiniei.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc. Intervenții?

## Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Ultimul proiect de la această secțiune, 2. Proiect de hotărâre privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 562/2006 în ceea ce privește consolidarea controalelor prin consultarea bazelor de date relevante la frontierele externe [COM(2015) 670 final].

Din partea comisiei, tot doamna senator Popa. Vă rog.

## Mulțumesc.

Prezenta propunere de regulament respectă principiile subsidiarității și proporționalității.

Comisia pentru afaceri europene supune, spre dezbatere și adoptare plenului, decizia de adoptare a hotărârii.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Stimați colegi,

Vă informez că proiectul de hotărâre se găsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă nu sunt intervenții, îl

Intrăm pe inițiative legislative.

Punctul 1, caracter organic. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare.

Vă aduc la cunoștință că suntem în ultima zi a termenului de adoptare tacită.

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea Guvernului României, avem, așa, o listă: Attila György, Tiberiu Trifan, Otilia Sava, Gabriel Lungu.

Cine dintre dumneavoastră? Hotărâți-vă, da?

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 s-au stabilit reguli privind cheltuielile publice, în special pe salarii și pensii, avute în vedere la fundamentarea bugetului de stat pe anul 2016 la un deficit al bugetului consolidat de 2,95% din PIB.

Orice amendament care duce la creșterea de cheltuieli sau diminuări de venituri generează riscul de depășire a pragului de 3% a deficitului, ceea ce poate duce la acțiunea de activare a mecanismului de deficit excesiv.

În aceste condiții, susținem forma Guvernului, fără amendamentele Comisiei pentru buget.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, președintele acesteia, domnul senator Viorel Arcaș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa la prezentul raport.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale? Stimați colegi,

Informațiile spun, din partea Comisiei pentru buget, că există o serie de inadvertențe în redactarea textelor.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Iovescu, Iovescu.

Din partea inițiatorilor, vă rog, domnule senator, poftiți. Microfonul central.

Domnule Iovescu, v-am observat, nu vă scap.

Domnule președinte,

Avem patru amendamente și permiteți-mi să le dau citire. La art. 40 pct. 5 alin. (29)...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stați numai un pic, numai o secundă. Este vorba de amendamente de ce natură?

Amendamente de ce natură?

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Tehnice sau nu?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Amendamente tehnice, da?

...dar tehnice.

Tehnice.

Vă rog.

La art. 40 pct. 5, art. 29 alin. (1) lit. a) se modifică și va avea următorul cuprins:

„a) militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din salariul calculat prevăzut la art. 28;”.

Art. 30: „Pensia militară de stat...”

Ăsta-i primul?

Da, primul articol.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## O secundă.

Prevederile art. 74 alin. (2) și ale art. 103 alin. (2) din regulament mă obligă să

Următorul, vă rog.

Art. 30: „Pensia militară de stat stabilită, recalculată, actualizată potrivit dispozițiilor legale în vigoare, inclusiv prin aplicarea prevederilor art. 108 și ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, nu poate depăși cuantumul de 100% din baza de calcul prevăzută de art. 28, utilizată la stabilirea, recalcularea, actualizarea pensiei.”

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră și această corectură.

A treia corectură.

Domnul Iovescu, domnule senator Iovescu, ați dorit. S-au făcut corecturile, da?

Mulțumesc frumos.

Dacă sunt și alte puncte de vedere?

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Vochițoiu.

Art. 109: „Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie. Recalcularea pensiilor militare se realizează potrivit prevederilor legale privind salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, aplicate la data intrării în vigoare a prezentei legi, în condițiile identice echivalente, de funcție, de grad militar, profesional, sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale, cu excepția celor variabile specifice militarilor, polițiștilor, funcționarilor publici cu statut special pentru care nu se găsesc documente justificative de plată.”

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră și această modificare.

Și ultima, vă rog.

Ultima, art. 110 alin. (1): „Prevederile art. 109 alin. (1) se aplică corespunzător și beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională ale căror drepturi de pensie au fost stabilite în baza Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și beneficiarilor prezentei legi.”

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră și această corectare.

Vă rog, domnule Iovescu. Microfonul 3.

Domnul senator Haralambie Vochițoiu. Vă rog. Poftiți la microfonul central.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

E vorba doar de a completa unul din amendamente. La punctul 3, art. 3[1] este articol nou, unde apare exprimarea: „personalul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului...”

Nu, nu. Citiți un pic mai rar, că sunt colegi care sunt extrem de atenți. Unii nu, dar unii sunt extrem de atenți. Vă rog.

Mă uit la doamna Câmpeanu și e un exemplu.

Vorbesc despre anexa de la raportul Comisiei pentru buget, finanțe.

La punctul 3, art. 3[1] , articol nou, unde apare exprimarea... alin. (2), exprimarea „Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului”... la cererea oamenilor de acolo, pentru că în toate celelalte acte normative apare și exprimarea „precum... pe lângă aparatul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului și comisariatele regionale și județene”.

Ele fac parte integrantă, dar toate celelalte normative, când s-au scris, s-au scris și așa. Și de asta aș vrea să completăm, pentru mai multă rigoare.

Asta este singura prevedere.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

## Stimați colegi,

În baza prevederilor art. 74 alin. (2), pentru observațiile formulate în plen cu privire la probleme de redactare, avizarea se face oral de către raportorul comisiei sesizate în fond.

Domnul Viorel Arcaș. Microfonul 7. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

Aș vrea s-o lămurim. Cele patru amendamente expuse anterior figurau în lista de amendamente admise de la punctul 10 la punctul 14. Autorii au cerut o modificare a lor, autorii amendamentelor.

Domnule Haralambie, dumneavoastră nu puteți cere modificarea unui amendament admis în comisie la care nu sunteți autor. Comisia pentru buget.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Deci este avizul negativ al comisiei de specialitate.

Eu supun propunerea dumneavoastră plenului, însă atenție, că aveți avizul negativ al comisiei de specialitate. Stimați colegi, Vă rog.

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Tudor Barbu.

Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Mă alătur domnului președinte de comisie, care spune, invocă o problemă procedurală. Eu n-am nimic cu amendamentul domnului senator Vochițoiu.

Vă rog, numai o secundă. Vă rog.

Numai că domnul Vochițoiu înțeleg că nu este autor de amendament. Deci nici în plen nu poate aduce o corectură unui amendament al cărui inițiator nu este. Asta încercam să spun.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnul senator Vochițoiu poate propune, cu aprobarea plenului, un amendament... cu aprobarea plenului, un amendament în plen, fără niciun fel de discuții. Eu am înțeles de la dumnealui că vine tot cu o corectură la un amendament.

Acum, constat că nu este amendamentul dumnealui și, din acest punct de vedere, dacă dorește să-l susțină în continuare, supun aprobării dumneavoastră posibilitatea ca, în plen, un senator să facă un amendament.

Altă cale procedurală nu am, așa că supun aprobării dumneavoastră posibilitatea de a depune amendament în plen.

Cine dorește să ia cuvântul?

##

Doamna senator, suntem în fața unei legi organice.

Pentru un amendament nou depus în plenul Senatului am nevoie de același număr de voturi ca și pentru lege. Așa scrie la regulament. L-am făcut toți.

Îmi pare rău, eu chiar am vrut să treacă, dar...

Mă certați pe mine, am înțeles. Eu...

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Continuăm dezbaterile, dacă există.

Dacă nu, declar dezbaterile generale închise.

Vot, ora...

Am căutat...

Nu. N-am cum să trec peste regulament.

Îmi pare rău, chiar vreau să-l ajut, însă am nevoie pentru

a putea depune un amendament în plen de 83 de voturi.

Au fost 79.

Iertați-mă. Pentru amendamentul în sine îmi trebuiau 42 de voturi.

Așa e. Dar nu aveți cum să-l mai faceți dacă plenul nu a fost de acord, asta-i problema mea.

Vot, ora... 15.00.

Punctul 2. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Inițiatorul este?

Nu este inițiatorul prezent.

E a dumneavoastră?

Vă rog. Microfonul central.

Domnule președinte...

Vă rog să păstrați liniștea în sală.

Vreau să cerem prin vot acceptul colegilor noștri ca acest proiect legislativ să se întoarcă la comisie spre dezbatere, să dăm timp și Guvernului României să dea un punct de vedere totuși.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră reîntoarcerea la comisie pentru... Două săptămâni?

Două săptămâni, domnule Vochițoiu?

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Două săptămâni, da?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu pot! Nu pot! Pe 16 martie am termen de adoptare tacită. ( _Discuții la prezidiu.)_

N-am cum să... N-am cum! ## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Ține de regulament, n-ai ce-i face.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Termenul este... Aveți în față lista. 16.03 este termenul de adoptare tacită. O trimitem la comisie azi, ca mâine s-o aducem înapoi? N-am cum.

Nu, nu, aici e 16. La cealaltă a fost 14, adică astăzi.

Dezbateri generale. Vă rog doamna..., dar dezbateri generale.

Nu.

Inițiatorul a fost.

Din partea Guvernului, vă rog... Cine susține punctul de vedere al Guvernului?

Domnul Gabriel Lungu, da? Pe scurt.

## **Domnul Gabriel Lungu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul muncii susține raportul suplimentar al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

## Mulțumesc.

Comisia, vă rog. Comisia pentru muncă, președintele acesteia, domnul senator Frătean, vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Vă reamintesc că noi suntem în fața unui raport suplimentar. Această lege a mai fost întoarsă la comisie pentru câteva săptămâni, după cum s-a tot lungit discuția. Trebuie să vă informez că noi am dezbătut foarte serios această chestiune, și vorbim aici de acordarea celei de-a 13-a pensii. E o prestație ale cărei efecte nu au fost calculate sub niciun aspect; vorbim de, probabil, un barem financiar. Deci nu toți pensionarii vor avea dreptul la a 13-a pensie, ci doar unii care nu s-ar încadra în acest barem. E vorba de peste 3 milioane de pensii suplimentare, a 13-a pensie, dar în niciun caz pentru toți pensionarii. Deci apar o serie de probleme de apreciere a acestei situații. În fața acestei chestiuni, comisia, în urma dezbaterilor, a hotărât să supună plenului Senatului raportul suplimentar de respingere a acestei propuneri legislative.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc. Dezbateri generale?

Nu sunt.

Declar dezbaterile închise.

Vot...

Domnul senator Iovescu. Microfonul 3.

Da, aș vrea să vă rog să-mi dați posibilitatea de a depune un amendament în plen, deoarece sunt semnatar și am considerat de la început că cuantumul este prea mare. Probabil că la un cuantum mai mic al pensiei...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Supun... Solicitați să vă susțineți un amendament în plen?

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Nu, să-l depună.

Da. Dacă se aprobă de plen.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Supun aprobării dumneavoastră... amendament nou... posibilitatea depunerii amendamentului propus de domnul Iovescu.

Vă rog. Rog să votați.

32 de voturi pentru, 59 de voturi împotrivă și o abținere. Îmi pare rău, domnule Iovescu.

Alte puncte de vedere?

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, ora 17.00.

Punctul 18, devenit punctul 3. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorul este prezent?

Domnul senator Dobra, da?

Vă rog, domnule senator Dobra. Din partea inițiatorului,

da?

Vă rog.

## Da. Mulțumesc domnule președinte.

În prezent, în baza Legii nr. 215 a administrației publice, autoritățile locale nu pot interveni pentru repararea, consolidarea sau restaurarea clădirilor aflate pe teritoriul unității administrative, dacă nu sunt înscrise în patrimoniul primăriilor.

Realitatea din teren: nenumărate clădiri de valoare patrimonială sau de interes local ar intra în atenția autorităților locale, primele interesate de consolidarea acestora sau, în unele cazuri, doar de aspectul estetic general. Precizez, doar în unele cazuri.

În aceste condiții, deși autoritățile locale și-ar dori să realizeze astfel de lucrări, iar proprietarii de drept ar fi la rândul lor de acord cu aceste intervenții – însă precizez puternic, subliniez, proprietari de drept, instituții naționale de stat educaționale sau culturale –, legislația în vigoare ține blocate aceste demersuri prin care ar putea schimba starea sau aspectul respectivelor imobile.

Pentru deblocarea acestor situații, respectiv pentru impulsionarea investițiilor și în calitatea clădirilor ce deservesc unități educaționale și de cultură, propunem ca realizarea lucrărilor de reparații, consolidarea și restaurarea clădirilor educative și culturale ce aparțin instituțiilor naționale de educație și cultură, precum și orice lucrări aferente acestora, să se poată realiza de către autoritățile locale la cererea proprietarului acestor imobile, în urma unei hotărâri a consiliului local.

În vederea realizării acestor obiective necesare ce deservesc unități educaționale și de cultură, supunem, spre dezbatere și adoptare, prezenta propunere legislativă.

Aș mai avea de făcut o precizare, domnule președinte.

La proiectul legislativ care se află acum în dezbatere sunt trei amendamente ce sunt exclusiv tehnice și privesc tehnica legislativă, amendamente care pun în regulă, raportat la raportul Consiliului Legislativ, inițiativa legislativă. Mulțumesc frumos.

## Mulțumesc și eu inițiatorului.

Dau cuvântul domnului Cezar Soare, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Microfonul 8, domnule Soare. Aveți cuvântul.

## **Domnul Cezar Radu Soare** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc domnule președinte.

Prezenta propunere legislativă vizează, potrivit expunerii de motive, modificarea și completarea art. 36 alin. (7) lit. a) din Legea administrație publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul impulsionării investițiilor în clădiri ce deservesc unități educaționale și de cultură, prin instituirea drepturilor autorităților administrației publice locale de a realiza lucrări de reparații, consolidare și restaurare a clădirilor educative și culturale ce aparțin instituțiilor naționale de educație și cultură.

Pe fond, apreciem că modificarea art. 36 alin. (7) lit. a), prin instituirea dreptului autorităților deliberative de la nivelul autorităților administrativ-teritoriale de a realiza reparații ale clădirilor educative și culturale ce aparțin instituțiilor naționale de educație și cultură, creează o contradicție între prevederile acestei litere și prevederile alin. (1) al art. 36, care precizează faptul că autoritatea deliberativă are inițiativă și hotărăște în condițiile legii în toate problemele de interes local.

De asemenea, această modificare nu se justifică în condițiile în care bugetele consiliilor locale sunt limitate, iar în proprietatea acestora se află construcții ce necesită a fi reabilitate. În plus, la nivel național, sunt dezvoltate programe de finanțare cu fonduri europene și naționale prin care pot fi realizate lucrări de reparații, consolidare și restaurare a clădirilor...

Mulțumesc.

...cu funcții educative și...

Mulțumesc, domnule ministru. Comisia de specialitate. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 15 și 16 februarie 2016, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări...

Stimați colegi!

Stimați colegi, vă rog să luați loc! Și acordați-i atenție colegului nostru.

Vă rog, domnule președinte, continuați.

...au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun suplimentar de respingere.

Cele două comisii supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun suplimentar de respingere a propunerii legislative, împreună cu amendamentele respinse, care se regăsesc în detaliu în anexa raportului. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Varujan Vosganian. Microfonul 2.

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, cred că temeiul pe care se construiește o societate deschisă...

Vă rog!

...trebuie să fie format...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Numai o secundă! Numai o secundă!

Am două chestiuni. Prima chestiune este... microfoanele din sală nu se aud.

2. Îi rog pe toți colegii să dea importanță vorbitorilor.

Până și dumneavoastră cereți.

Domnule senator Varujan Vosganian, microfonul central.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

## Domnule președinte,

Eu consider că temeiul pe baza căruia se construiește o societate deschisă este format din subsidiaritate, solidaritate și parteneriat, ceea ce înseamnă că, atunci când o autoritate subordonată nu poate să facă față obligațiilor, cea superioară preia, prin solidaritate, ceea ce ea nu poate să facă. Și asta-i valabil și la segmentele defavorizate.

Atunci însă când autoritatea locală e capabilă să facă ceva, atunci i se cedează o parte din autoritate într-o formulă de delegare de responsabilitate și firește că atunci când există o colaborare se armonizează posibilitățile și se creează parteneriatul.

Păi suntem într-o situație foarte ciudată acum. Se invocă un articol care spune că autoritatea centrală este responsabilă. Dar nimeni nu infirmă asta. Aici e vorba doar de o opțiune voluntară a administrației locale, ca, atunci când vede că se prăbușește un obiectiv de interes cultural național, să spună ministerului; dacă ministerul n-are bani sau birocrația îl duce prea departe cu găsirea unei soluții, să intervină autoritatea respectivă, care are și banii, are și sora proximă să facă lucrul acesta. Nu înțeleg ce se infirmă prin asta. Au fost astfel de situații și cunosc care obiective de mare interes cultural s-au prăbușit, pur și simplu, pentru că ministerele nu au avut bani sau pentru că n-au găsit formula instituțională s-o facă. Ce e rău în asta? Eu, din câte am vorbit cu inițiatorul, această intenție a pornit din cazuri reale, în care astfel de obiective s-au distrus, s-au prăbușit pur și simplu, și atunci administrația locală, incapabilă să intervină, a rugat... această modificare legislativă.

Mie nu-mi place rigiditatea asta în care preferăm să păstrăm lucrurile așa cum sunt de teamă ca nu cumva noutatea să ne aducă vreun risc celor care o acceptăm. Deci sunt cu totul în susținerea acestei inițiative și nu văd nicio contradicție între articole. Singura contradicție pe care o văd e între viziunea noastră învechită, rigidă, și viziunea novatoare care înseamnă în mod real trecerea de la societatea închisă cu care am fost obișnuiți la o societate deschisă a subsidiarității, solidarității și parteneriatului.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Leonard Cadăr. Microfonul 3.

Vă rog.

Mulțumesc domnule președinte, Stimați colegi,

Inițiativa legislativă este bună, însă, într-adevăr, Guvernul a prevăzut câteva elemente la care mai putem lucra, și anume: dacă noi căutăm să aprobăm fondurile necesare consolidării reparațiilor, înseamnă că vom accepta și modificarea valorii acelei clădiri.

Ca o soluție, eu propun darea către consiliul local, în patrimoniu public sau privat, și atunci soluția s-ar putea rezolva mult mai simplu. Și așa, dacă ajunge într-o stare de degradare, înseamnă că este absolut... este lăsată de izbeliște.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Domnul senator Șerban Mihăilescu. Microfonul 3.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

Vin și eu la microfonul central.

Microfonul central. Poftiți la microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu puteam să las ca numai colegii de la liberali să vorbească din față – noi vorbind de acolo –, se crea o discriminare.

Aici, în această problemă, este exact ca la Solomon: toată lumea are dreptate. Sunt perfect de acord cu domnul Vosganian pentru acest punct de vedere, sunt perfect de acord cu domnul senator pentru propunere, dar toată legislația noastră e așa. Că mă duc pe medical, că mă duc pe export, că mă duc – nu știu... tot timpul... și aprobăm, în mare măsură, numai reglementări de a crea noi instituții ale statului care să dea tot felul de autorizații, să ne dea tot felul de treburi, astfel încât să nu care cumva să pierdem această societate deschisă despre care vorbim atât de frumos și pentru care facem atât de puțin...

Din punctul meu de vedere, aș vota și votez pentru această propunere, dar, din păcate, tot ce înseamnă autoritate locală și arhitectură înseamnă alte 13 prevederi care se opun aplicării unei asemenea chestiuni. Faptul că am făcut WC-uri de 5 miliarde, faptul că nu putem termina o școală, că a mai rămas un colț de acoperiș și autoritatea locală nu poate, faptul că mi-a rămas un pod neterminat... și toți avem asemenea exemple, că s-a încurcat AND-ul la coadă, dar județul suferă... nu se pun. Dar noi avem o problemă de sistem din acest punct de vedere. Măcar – după părerea mea –, măcar pentru distracția discuției din Cameră să promovăm această chestiune, pentru că treaba este îngrozitor de complicată și nimic din ce facem noi ca reglementare nu respectă măcar principiile alea pe care le-a explicat atât de frumos doamna Popa. Și o felicit că a trecut două pagini de COM-uri într-un sfert de oră sau 20 de minute.

Deci ăsta este adevărul, cu asta ne confruntăm. Domnii secretari de stat nu au nicio vină că vin numai cu chestiuni de genul ăsta, că așa li se spune, dar întreg sistemul nostru este greșit din acest punct de vedere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Înainte de a continua dezbaterile, aș vrea să supun atenției și votului dumneavoastră prelungirea dezbaterilor până la 17.30; și, la 17.30, să dăm votul pe legi organice, așa cum era stabilit și propus de Biroul permanent.

Dacă sunteți de acord,

Continuăm dezbaterile.

Domnule senator Motoc, microfonul central, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă a colegului meu, Dorin Dobra, vine în situații excepționale, pe care trebuie să le recunoaștem.

Patrimoniul cultural național, pentru că este vorba inclusiv de acesta, se află într-o stare de degradare imposibil de calculat în acest moment. De altfel, ca o paranteză, fiind împreună cu colegul Puiu Hașotti, am înaintat în procedură de urgență, în săptămânile trecute, acum două săptămâni, o lege care se referă la introducerea acestei chestiuni, a distrugerii patrimoniului național valoros, între problemele care intră în domeniul siguranței naționale. Eu consider că ministere, cum ar fi cel al culturii, cel al educației, care, din păcate, în multe situații nu au reușit nici măcar să-și intabuleze bunurile imobile, dar să le mai și repare, să le întrețină, să le restaureze... nu sunt în stare, în perioada următoare, cu resursele foarte mici pe care le au la dispoziție, să facă ceva în acest sens. Și atunci, autoritățile publice, cele care au în teritoriul lor administrativ aceste bunuri, bineînțeles că sunt interesate, în măsura posibilităților financiare, reduse uneori și în cazul lor, să întreprindă acele măsuri complementare pentru a aduce într-o stare de funcționare sau de utilizare acele imobile pentru destinația pe care o au.

Bineînțeles, în opinia mea, este o inițiativă de susținut și care, cu siguranță, va primi și girul autorităților locale, care au și fost consultate în parte în acest sens.

Deci vă sugerez, stimați colegi, să sprijiniți această inițiativă, care este una demnă de toată lauda.

Mulțumesc. Continuăm dezbaterile. Există și alte puncte de vedere? Domnule senator Pașcan, iertați-mă. Microfonul 1.

Domnule președinte de ședință, Distinși colegi,

Eu nu văd nicio contradicție, așa cum se exprima reprezentantul ministerului. Ba, din contră, acest proiect legislativ vine să clarifice, să limpezească legislația, să permită administrațiilor publice locale, nu într-un mod imperativ, ci ca posibilitate, să aloce resurse pentru a consolida, pentru a moderniza, pentru a face accesibile acele instituții cu funcții educative sau culturale, respectiv pot să fie muzee, pot să fie case memoriale, pot să fie unități de învățământ care se află în proprietatea unor ministere și acestea nu au resurse pentru a investi în reabilitarea lor. Deci se oferă această posibilitate. Aici nu este vorba de administrații publice locale care nu au resurse.

Vorbim de astfel de spații, de astfel de imobile, de astfel de clădiri cu funcțiuni de acest gen, în special în zonele orășenești și zonele municipale.

Acolo sunt resurse, doar că, până acum, nici consiliile locale, nici primarii nu consimțeau să procedeze la aceste alocări, câtă vreme legislația era interpretabilă și, adeseori, se invocau tot felul de culpe din partea Curții de Conturi, și asta vă spun ca un om cu o bogată experiență în administrația publică locală.

De aceea, eu cred că, față de proiectul inițial depus de colegul Dobra, prin amendamentele pe care le-am formulat și care, din păcate, au fost respinse de comisie, proiectul legislativ poate fi promovat. De aceea vă și solicit ca aceste amendamente respinse să le prezint în fața Senatului. Mulțumesc.

Nu avem nimic împotrivă, dar știți cum... dacă se respinge raportul de respingere, le puteți susține și vă voi da cuvântul fără nicio problemă.

Sunt și alte puncte de vedere?

Domnule senator Petru Filip, vă rog. Microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pot să plec în comentariul meu de la o realitate, aceea că sunt, într-adevăr, foarte multe clădiri de patrimoniu aflate în proprietatea publică a statului român, reprezentat de Guvern, respectiv de Ministerul Finanțelor, și care sunt, într-adevăr, într-o stare degradată, neplăcută, putem să spunem oricum.

Dar să trecem răspunderea privind chiar posibilitatea, nu imperativă, a finanțării unor astfel de clădiri dintr-un buget public local și ținând cont că totuși, la nivelul României, în proporție de 95%, unitățile administrativ-teritoriale depind de bugetul statului, deci de cel care, de fapt, este responsabil în primul rând de repararea propriilor lui clădiri, mi se pare o greșeală fundamentală.

S-a discutat aici de consultarea unităților sau asociațiilor orașelor, municipiilor; mă refer numai la municipii, că ele, primele 10–12 municipii din România, eventual, au posibilități financiare, restul... discutăm povești. Eu, cunoscând destul de bine reacția primarilor, până la urmă, mă îndoiesc – sigur, nu am fost la o discuție directă cu dânșii –, dar mă îndoiesc că, ținând cont și de alte responsabilități pe care primăriile le-au primit în speranța unor surse suplimentare de venituri care nu au venit, de fapt, din partea tuturor guvernelor – aici nu vorbesc de actualul Guvern, de Guvernul PSD, PNL sau ce o fi fost el... Bugetele naționale s-au închis pe bugetele locale.

De ce? Pentru că, de obicei, ne-a plăcut foarte tare să le dăm răspunderi unităților administrativ-teritoriale, iar pe partea de finanțări, mai puțin. Ne-am dus la ele numai atunci când am avut nevoie de voturi. Se apropie voturile acum.

Deci eu nu fac o pledoarie partinică, nici vorbă de acest lucru.

Singura mea politică în acest moment este de a vedea realitatea în ceea ce înseamnă transferul de responsabilitate fără sursă.

Și, în sfârșit, dacă discutăm despre Legea patrimoniului, ținând cont de responsabilitatea privind finanțarea de bani publici pe proprietatea altuia, indiferent că este vorba de instituția statului sau o instituție privată, intrăm într-o zonă care, evident, este de discutat dacă ea se încadrează, într-adevăr, pe legalitatea cheltuirii unor bani pe proprietatea altuia.

Mulțumesc.

Domnul senator Deneș, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, vreau să reamintesc câteva lucruri importante. Această inițiativă... Sigur, nu comentez buna sau reaua intenție, eu nu pot să bănuiesc pe cineva de rea intenție, dar discutăm despre inițiativa ce o avem în față.

În primul rând, noi suntem Cameră decizională. Camera Deputaților, aproape în unanimitate, a respins această propunere de modificare a Legii nr. 215/2001. Mai mult de atât, Consiliul Legislativ – peste 90% din avizele consiliului sunt favorabile –, de această dată, a dat un aviz negativ.

Punctul de vedere al Guvernului este că nu susține această modificare.

La fel, cele două comisii raportoare, respectiv Comisia pentru administrație și Comisia juridică din Senat, după ce a fost retrimisă la comisii, au dat un raport de respingere.

La fel, Comisia pentru administrație din Camera Deputaților, în unanimitate, a respins inițiativa.

Sigur, putem să discutăm, și susțin ca abordare modul în care s-a discutat anterior, despre anumite clădiri imobile de patrimoniu care au aceste probleme, dar aceste lucruri nu se pot rezolva prin Legea nr. 215/2001.

Știm foarte bine că un metru de drum județean, dacă se face din banul, impozite și taxe locale, unei UAT, este deturnare de fonduri. Nu avem cum să luăm o clădire a unei persoane juridice. Și aici precizez: art. 36 pct. 7 lit. a) se referă la modul în care pot să coopereze și să se asocieze UAT-urile cu persoane juridice române sau străine. Aici s-a propus modificarea, asta înțelegând că acea UAT nu are în proprietate acel imobil.

Ce face UAT-ul după ce face acea investiție? Poate fi acea investiție de un milion de euro. Cine rămâne proprietar pe acel imobil? Vechiul proprietar, nici într-un caz UAT-ul. Poate UAT-ul să decidă la anul sau peste doi ani ce se întâmplă cu acel imobil? Nu, pentru că proprietatea este consfințită prin Constituție.

De aceea nu au fost de acord și au dat un raport de respingere, atât Comisia pentru administrație, cât și Comisia juridică; și, probabil, și Comisia pentru administrație din Camera Deputaților pe același criteriu și principiu a dat raport de respingere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Inițiatorul, sigur. Vă rog.

Ca întotdeauna, faptul că ideile mele stârnesc dezbatere mă onorează. Uneori însă văd o urmă de rea voință, mai ales atunci când de tine depinde o mică decizie.

Păi am să spun eu aici că ea s-a dus și a venit cu avize negative pentru că de la Consiliul Legislativ a venit cu aviz negativ și, în loc să am posibilitatea s-o retrag și s-o refac conform cerințelor legislative, ea s-a dus pe tot circuitul legislativ și a ajuns astăzi aici.

Dar astăzi, aici, am făcut exact ceea ce Consiliul Legislativ a cerut.

Dragii mei,

Sunt puține momente – sau eu, cel puțin, am surprins puține momente – când un parlamentar poate face ceva pentru câteva lucruri. V-o spun pe aia sinceră: dacă peste 10 ani un singur monument de patrimoniu național a scăpat pentru că o entitate administrativă locală și-a asumat investiția, înseamnă că a avut rost să facem această modificare. Pentru că vă dau un singur exemplu: Antena 3 – vă place, mă rog –, 20 februarie 2016, Brașov, turnul unei biserici din secolul XIII s-a prăbușit și era biserica din Rotbav. N-am avut de multe ori impresia mai tare că am dreptate ca astăzi, atâta timp cât nu creez o obligativitate, ci creez o posibilitate.

Aș vrea să fac o precizare până la capăt, nici măcar nu fac un amendament care să însemne un articol nou. E doar completarea unui articol existent care spune că consiliul local hotărăște, în condițiile legii, cooperarea, asocierea în privința finanțării și realizării în comun a unor lucrări de reparații, consolidare și restaurare a clădirilor.

Exista, așadar, această prevedere și, ca să nu mai fie probleme la Curtea de Conturi, am continuat-o, ca s-o fac și mai clară, să las prin posibilitatea domnilor primari sau consiliului local, dacă considerăm că au suficientă claritate în gândire, și am spus: aflate... a clădirilor cu funcții educative și culturale aflate în proprietatea instituțiilor naționale de stat de educație și cultură. Atât. Nu mă refer nici la proprietari privați, nu mă refer nici la alte tipuri de instituții, nu mă refer la foarte multe lucruri. Mă refer la un turn ca acela de la Rotbav, mă refer la o biserică exact ca aceea de la Jasna – ați citit despre ea, nu mai are nici acoperiș, dar are o frescă de secol XIII – și la multe, multe alte situații.

## Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise. _(Discuții la prezidiu.) (Replică neinteligibilă a domnului senator Ioan Deneș.)_ Nu mai votăm nimic așa. O să vină și domnul Dobra, din nou, în replică și tot așa.

Îmi cer scuze, 30 de secunde.

Fac o precizare la ceea ce se referea anterior domnul senator. E reglementat prin Legea nr. 422/2001, care se numește Legea privind protejarea monumentelor istorice.

Un caz concret, turnul Bisericii evanghelice de la Bistrița a fost cedat, dreptul de administrare, către Primăria Municipiului Bistrița, timp de 15 ani. Și a făcut reabilitarea acelui turn.

Deci există legislație ca să se poată face intervenții pe astfel de clădiri.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, ora 17.30.

Punctul 3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2015 pentru completarea art. 29 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului României, domnul Gabriel Lungu. Pe scurt, domnule ministru, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul României susține proiectul de lege care are ca obiect stabilirea pentru angajator a unui termen limită de trei ani, termen necesar pentru normalizarea condițiilor de muncă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnul senator Frătean.

## Mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere a proiectului de lege.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

## **Domnul Ion Aurel Stanciu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor_ **:**

Da, da.

Domnule ministru, pe scurt, vă rog. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor, domnilor senatori,

Prin proiectul de act normativ se nominalizează Ministerul Transporturilor ca organism intermediar pentru transport în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014–2020, care va gestiona funcțiile de selecție, evaluare de proiecte, monitorizarea implementării, verificare tehnică și financiară, verificarea achizițiilor publice pentru proiecte de transport, prin înființarea unei structuri noi cu 83 de posturi. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Comisia de specialitate, prezent, domnul președinte Butunoi sau domnul... A, Comisia pentru muncă, da? Domnule senator Frătean, vă rog.

Cele două comisii sesizate pentru raport supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, a prezentei ordonanțe de urgență.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Bota. Microfonul 3.

## Mulțumesc.

Înțeleg că se vor face angajări, 83 de posturi, sau se vor transfera de acolo, de la cei ce se ocupau de sectorul transporturilor, la Ministerul Transporturilor?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Alte puncte de vedere?

Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Domnule ministru, dacă doriți să dați un răspuns într-o frază?

Le declar închise.

Vot, astăzi, ora 17.30.

Punctul 4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor.

Din partea Guvernului României, domnul Aurel Stanciu, da?

## Domnule președinte,

Cum bine știți, domnule senator, acest organism a funcționat la Ministerul Transporturilor acum câțiva ani, s-a transferat la Ministerul Fondurilor Europene în urmă cu câțiva ani, au scăzut accesarea fondurilor europene de trei ori și acum vin înapoi cu oameni cu tot.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiilor.

Rog toți colegii prezenți în sală să voteze.

84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere.

Raportul și proiectul de lege, adoptate.

Punctul 5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Din partea Guvernului României, prezent domnul Aurel Stanciu.

Domnule ministru, vă rog, pe scurt.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor, domnilor senatori,

Prezentul proiect de ordonanță are ca obiect modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, intervențiile legislative vizând, potrivit notei de fundamentare, stabilirea unor prevederi mai clare privind managerul de transport în regim de taxi și închiriere, lacunar reglementat în prezent.

Totodată, se propune instituirea cadrului legal pentru Ministerul Transporturilor de a reglementa prin norme aprobate, prin hotărâre de Guvern, existența și modul de dobândire a unui certificat de competență profesională pentru managerii de transport în regim de taxi și în regim de închiriere.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Comisia de specialitate, domnul senator Butunoi, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

În consecință, supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Domnul senator Calcan. Microfonul 4.

## Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Aș vrea să întreb reprezentantul Guvernului: care a fost motivul care a determinat urgența adoptării acestei ordonanțe? Adică de ce nu ar fi fost mai bine să fie o propunere... un proiect care să intre în Parlament și să fie dezbătut în Parlament? Am văzut că a fost adoptat undeva la sfârșitul lunii ianuarie. Asta ar fi prima întrebare.

A doua: normele au fost publicate deja în Monitor?

Și a treia: în cazul în care este vorba de o singură persoană autorizată care dorește să facă taximetrie, ea însăși va avea nevoie de un astfel de certificat, înțeleg? Deci fiecare taximetrist persoană fizică autorizată va avea nevoie să fie și manager de transport în regim de taxi? Dacă da... dacă cumva puteți să ne spuneți în cât timp se poate face o astfel de școală la Autoritatea Rutieră Română și cât costă un astfel de certificat, pentru a putea fi absolvită.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Domnule ministru, dacă puteți să-i răspundeți domnului senator pe loc, dacă nu, puteți să-i răspundeți și în scris.

Vă rog.

## Domnule senator,

Esența este următoarea: PFA-urile – că la acestea, probabil, vă referiți – nu fac obiectul, n-au făcut nici până acum.

Problema este că cei care dădeau până acum examen dădeau examen pentru taxi, dar li se puneau întrebări pentru autobuze și autocamioane. De asta spuneam că nu făceau distincție până acum cele două ordonanțe. Și oamenii au întrebat: domnule, dar de ce trebuie să cunoaștem noi, la taximetrie, lucruri care nu ne privesc? Asta este în esență...

Normele urmează, după ce aprobați, iar cât costă, în momentul de față, nu pot să vă spun, însă nu este o diferență de preț față de ceea ce plăteau până acum.

## Mulțumesc.

Domnul senator e mulțumit de răspunsul dumneavoastră? Vă rog. Microfonul 4.

În sinteză, vă rog, domnule senator.

Dacă-mi permiteți? Nu scrie nicăieri că PFA-urile sunt excluse, ceea ce înseamnă că, așa cum e ordonanța, ele sunt incluse.

Și a doua: nu are nicio legătură faptul că noi am aprobat-o sau nu; ea, fiind ordonanță de urgență, este în vigoare, deci normele ar fi trebuit să fie deja.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a proiectului de lege.

## Stimați colegi,

Este deja trecut de ora 17.30. Dacă reușim să votăm proiectele și mai avem timp, o să mai revenim asupra legilor din ordinea de zi.

Punctul 1. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscalbugetare.

Vă rog, domnule Vochițoiu, microfonul central.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

M-am mai consultat și cu colegii, cu liderii grupurilor parlamentare. Am rugămintea să votăm pentru completarea acestui amendament, să facem acest amendament... această eroare materială, să revenim, așa cum și anul trecut, de altfel, era scris în lege. Acolo, la punctul 3 alin. (2), unde apare titulatura „Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului”, să completăm cu sintagma „precum și a celui din comisariatele regionale și județene”.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnule Vochițoiu, stați un pic, stați un pic, stați un pic.

Suntem la vot final.

Dumneavoastră doriți reluarea votului.

Vreau să contest.

Contestați votul și propuneți reluarea votului.

Exact. Procedural, așa spune.

Păi da, așa spuneți, ca să pot supune aprobării colegilor propunerea de reluare a votului, contestație și reluare a votului.

Exact!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

În temeiul art. 139 din regulament, votul poate fi contestat numai de liderul unui grup parlamentar, imediat după anunțarea rezultatului votului de către președinte.

Asupra contestației, Senatul se pronunță prin votul majorității senatorilor prezenți.

Supun cererea liderului grupului parlamentar votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

83 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 4 abțineri.

## Aprobată.

Supun...

Vă rog, vă rog să mă urmăriți, stimați colegi! Aprobată reluarea votului.

Propun solicitarea domnului Vochițoiu, de depunere a unui amendament în plenul Senatului.

Pe scurt, amendamentul propus, vă rog.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Vreau să vă mulțumesc, dragi colegi, pentru înțelegere. Deci, revenind la...

Pe scurt!

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

...punctul 3, art. 3[1] , articol nou introdus în anexa de la Comisia pentru buget, finanțe...

Da, amendament nou.

Acolo unde apare titulatura de „Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului”, vă rog să fiți de acord să introducem și sintagma „precum și al celui din comisariatele regionale și județene”, pentru...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul nou, propus de domnul Vochițoiu.

80 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 5 abțineri. Avea nevoie de 42 de voturi. A trecut.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, inclusiv acesta.

Supun raportul comisiei votului dumneavoastră.

Supun aprobării dumneavoastră și proiectul de lege.

Punctul 2. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Dezbaterile au fost încheiate.

Raport suplimentar al comisiei, de respingere a propunerii legislative.

Îl

Punctul 18. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare.

Propunerea legislativă are un raport suplimentar al comisiilor, care este de respingere, cu amendamente respinse.

Îl

Vă rog. Microfonul 1.

Vă rog.

Așa zice la carte.

Domnule președinte, Distinși colegi,

Trei dintre amendamente sunt de tehnică legislativă și unul este de fond.

Primul: „Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale”.

Este primul amendament.

Vă rog să-l votați.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul propus.

Respins.

Vă rog, următorul amendament.

Următorul amendament: „Articol unic. La art. 36 alin. (7) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare, lit. a) se modifică și va avea următorul cuprins”.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

„Lit. a) se elimină.”

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Supun aprobării dumneavoastră următorul amendament.

46 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă și două abțineri.

Respins.

Vă rog, stimați colegi...

Amendamentul de fond, care, din punctul meu de vedere, face aplicabilă legea:

„La art. 36, după lit. a), se introduce o nouă literă, respectiv lit. a[1] ), cu următorul cuprins:

a[1] ) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine în vederea finanțării și realizării în comun a unor lucrări de reparații, consolidare și restaurare a clădirilor cu funcții educative și culturale, aflate în proprietatea instituțiilor naționale de stat, de educație și cultură, la cererea deținătorilor, cu condiția ca aceste imobile să-și mențină obiectul de activitate avut anterior efectuării lucrărilor cel puțin 10 ani.”

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul.

46 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și două abțineri... Tot la limită.

A fost respins.

Stimați colegi,

Raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar; amendamentele respinse nu au întrunit numărul de voturi necesar.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2015 pentru completarea art. 29 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Îl

94 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere. Raportul și proiectul de lege au fost aprobate.

Din cele care nu au fost dezbătute astăzi, sunt șase proiecte cred.

Punctul 1. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 269 din 2009 privind Codul penal.

Dezbaterile au avut loc în ședința plenului din 8 martie. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.

Îl

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Nu! Nu! Nu!

## **De la prezidiu:**

Ce, „nu, nu”?! E vot final!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

56 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 11 abțineri. Raportul de respingere...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Nu, stimate domn! Am ridicat mâna...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar!

În această situație, în această situație, întreb inițiatorii amendamentelor respinse dacă doresc să le susțină.

Dumneavoastră sunteți?

Doriți să le susțineți?

Vreau să indicați fiecare amendament respins și să-l susțineți în fața plenului, ca să-l pot supune aprobării.

Bun. Prima dată, vă rog să supuneți aprobării plenului votul secret. Deci și pentru amendamente, și pentru lege, vot secret.

Vă rog.

Cererea dumneavoastră nu este regulamentară.

Vă rog să intrați pe amendamente!

Îmi pare foarte rău, cererea mea este extraordinar de regulamentară. Dacă citiți art. 134 din regulament, veți constata că sunt exact pe cerere, exact pe ceea ce spune acolo: orice senator, dacă nu-i interzice o lege, are dreptul să ceară lucrul acesta și, acolo unde legiuitorul nu a restrâns sfera, nici dumneavoastră, ca interpret, nu aveți voie s-o restrângeți.

Prin urmare, cererea mea este absolut regulamentară!

Dacă aveți amendamente respinse, vă rog să le susțineți!

Vă rog frumos să supuneți plenului dreptul nostru de a vota secret și amendamentele, și legea ca atare.

După ce am trecut de votul asupra...

Ați trecut pentru că nu ați vrut să mă lăsați să vorbesc, stimate domn! M-am și ridicat! Mă îndreptam spre dumneavoastră, dar, câteodată, vă grăbiți foarte tare.

Doamna senator,

Vă datorez această explicație: după ce am trecut de votul asupra raportului comisiei, nu pot reveni asupra votului.

Vă rog să vă susțineți amendamentele.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Domnule președinte,

Eu am contestat faptul că nu m-ați lăsat să vorbesc și să cer vot secret. Faptul că dumneavoastră v-ați grăbit și ați făcut lucrul acesta puteți foarte bine să-l îndreptați prin faptul că cereți plenului să aprobe sau să nu aprobe. Că, în fond și la urma urmei, eu pot să cer și luna de pe cer, plenul este suveran în privința aceasta!

Vă rog din suflet!

Îmi pare rău, la regulament nu... Vă rog, domnule Barbu.

Eu am o problemă de procedură pe care vă rog frumos, ca președinte de ședință, s-o lămuriți. Cereți-i, vă rog mult, doamnei senator să explice de ce ne cere nouă să votăm pentru acceptarea mecanismului de vot secret, pentru că trebuie să aibă un argument doamna senator.

Eu sunt convins că doamna senator are argument, însă, dacă aș cere acest lucru, înseamnă că aș achiesa la solicitarea dumneaei împotriva prevederilor regulamentului, după ce am dezbătut raportul. Doamnă senator, doriți să nu mai susțineți amendamentele respinse?

Doresc să le susțin și doresc vot secret! Am dreptul la lucrul acesta! Faptul că dumneavoastră nu v-ați uitat în sală, nu m-ați văzut cu mâna în sus, nu ați văzut nici măcar că mă deplasam înspre microfon... asta-i cu totul altă chestiune.

Deci este o eroare materială comisă de dumneavoastră. Vă rog să vă asumați și să facem în așa fel încât lucrurile să meargă normal, după aceea!

Vă rog!

Vă dau cuvântul pentru susținerea amendamentelor respinse.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Cu vot secret.

Vă rog.

Vă rog să identificați amendamentele la fiecare articol, pentru ca ai noștri colegi să asculte și să știe ce votează.

Stimate domn, nu trebuie să le identific, sunt unic inițiator. Deci am...

Deci nu știți ce susțineți?

Alin. (1). Este vorba despre observare strictă a observațiilor Consiliului Legislativ. Spune: „Lege pentru...”

Doamna senator, Articolul la care doriți amendamentul care v-a fost respins!

La titluri!

Îmi pare rău, după trei ani, ar trebui să știți procedura...

Sunt la titlu, domnul meu! Dacă erați atent, mă lăsați să termin.

Vă rog.

Și spun că este în concordanță cu motivația Consiliului Legislativ: „Lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal”. Ăsta-i primul.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul propus de doamna senator.

19 voturi pentru, 59 de voturi împotrivă, 14 abțineri. Respins.

Următorul amendament, vă rog.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Deci votăm secret sau votăm la...

Nu râdeți, domnilor, că așa ceva este inadmisibil în Parlamentul României! Nu râdeți, domnilor, că nu e de râs, e de plâns! Deci se face orice pentru a împiedica pe cineva...

Vă rog, doamna senator, susțineți amendamentul.

...să-și ducă la bun sfârșit munca. Orice! Călcăm în picioare tot, inclusiv democrația! Și dacă se întâmplă așa ceva aici, pe stradă ce se întâmplă?!

Vă rog, nu comentați susținerile doamnei! Vă rog.

„Articol unic – După art. 227 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial (...), cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou capitol, capitolul X «Infracțiuni contra demnității», alcătuit din art. 227[1] –227[3] .”

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul doamnei senator.

Am o rugăminte. Trebuie să fac...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Doamna nu votează!

Păi nu votez că nu am cum!

12 voturi pentru amendament, 50 de voturi împotrivă și 19 abțineri.

Vă rog, continuați, următorul amendament.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Aveți degetul în jos... E bine!

Art. 227[1] ...

Doamna senator, vă rog să vă referiți la amendamentele susținute!

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

„Insulta – Atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi”...

Ceea ce vreau să vă explic este: legea ca atare, în forma...

Puteți să faceți liniște, domnule președinte?

Sunt colegii dumneavoastră, nu?

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Nu! Sunt ai dumneavoastră!

Vă rog, doamna senator, vă rog să vă susțineți amendamentul, nu să-l argumentați!

Asta-i democrația!

Păi trebuie să argumentez un lucru.

Nu. Prevederea regulamentară spune să susțineți amendamentul.

În varianta inițială, eu propusesem închisoarea. Amendamentele fac tocmai... elimină închisoarea și vorbesc de zile-amendă, pentru că este mult prea mult ca cineva să facă închisoare pentru că a vorbit ce nu trebuie, unde nu trebuie.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul doamnei senator.

V-am rugat să respectați regulamentul și să citiți amendamentul!

Următorul amendament.

Următorul amendament, vă rog!

Vă rog să păstrați liniște!

Hei, Doamne! E bine, foarte bine! Și la toamnă o să fie alegeri!

Vă rog să citiți amendamentul propus!

Votați și asta, vă rog, că la toamnă o să fie alegeri!

Vă rog să citiți amendamentul!

Art. 227[2] , „Calomnia – Afirmarea ori imputarea în public prin orice mijloace a unei fapte determinante privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancțiune penală, administrativă ori disciplinară, ori a disprețului public, se pedepsește cu zile-amendă.

Cuantumul amenzii este între 120 și 30”...

Mulțumesc.

Sper că e ultimul.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul.

Nu mai este.

Acum cer, pentru legea totală, vot secret. Am dreptul!

Ce solicitați?

Cer vot secret.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Da. În respectarea prevederilor art. 134 din regulament, supun aprobării dumneavoastră solicitarea unui senator care dorește vot secret pentru un proiect de lege.

Stimați colegi, supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 2. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 165 din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Dezbaterile au fost în data de 8 martie.

Raportul comisiei este de respingere...

Stimați colegi, vă rog!

Domnule senator Mutu!

Domnule senator Mutu!

Domnule senator Mutu, vă rog să luați loc!

Rog personalul tehnic să ridice... vă rog, drapelul și să continuăm lucrările.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Supun raportul de respingere aprobării dumneavoastră.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.

Dezbaterile au fost în data de 8 martie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Îl

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Dezbaterile au avut loc tot în data de 8 martie.

Raportul este de respingere.

Îl

Raportul de respingere nu a trecut.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2016 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice.

Dezbaterile au fost în data de 8 martie.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente respinse ce nu au fost adoptate de plen.

Supun aprobării dumneavoastră raportul și proiectul de lege.

Legea este ordinară; au trecut și raportul, și proiectul de lege.

## Stimați colegi,

Continuăm mâine dimineață, cu ora ministrului, la 9.30. Rog să fiți prezenți pentru întâlnirea cu domnul ministru al sănătății și continuăm cu dezbaterea proiectelor de acte normative.

Iar astăzi, de la ora 18.15, programul nostru obișnuit. Vă doresc o seară plăcută!

Stimați colegi,

Trecem la ultimul punct al ordinii de zi – întrebări interpelări și răspunsuri adresate Guvernului.

O Invit la microfon pe doamna senator Firea Gabriela. Se pregătește doamna senator Popa Mihaela.

Sper că băieții nu se supără.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Vasile Dîncu, viceprim-ministru.

În data de 1 octombrie 2015 a intrat în vigoare Legea nr. 185/2013 privind publicitatea stradală, care prevede, printre altele, că este cu desăvârșire interzisă amplasarea de reclame care acoperă suprafața vitrată a clădirilor, pe clădirile istorice, precum și care obturează vizibilitatea în intersecții. V-am dat aceste trei exemple, pentru că se numără printre cele mai încălcate prevederi ale acestei legi, în special în București.

În acest context, vă rugăm să ne comunicați dacă Inspectoratul de Stat în Construcții, care este organul abilitat să aplice amenzi în acest sens, a dispus în cele cinci luni de când legea a intrat în vigoare demontarea vreunei reclame sau amendarea proprietarilor acestora.

De asemenea, v-aș ruga să ne comunicați dacă, în București, există un regulament de aplicare a acestei legi, prevăzut expres de către actul normativ, și dacă prefectura a luat vreo măsură în acest sens.

Solicit răspuns în scris.

Întrebarea mea este adresată domnului Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu, ministrul sănătății.

În ultima perioadă, producătorii de medicamente, dar și pacienții au tras semnale repetate de alarmă cu privire la fenomenul dispariției de pe piață a circa 1.200 de medicamente ieftine, ca urmare a unor vicii de legislație.

Vă rugăm să ne comunicați care sunt concluziile la care ați ajuns în urma întâlnirilor pe care le-ați avut cu toți factorii implicați și ce soluții aveți în vedere pentru rezolvarea acestei probleme.

Solicit răspuns în scris.

Următoarea întrebare este adresată domnului Ioan Dragoș Tudorache, șeful Cancelariei Primului-Ministru.

Vă rugăm să ne comunicați care a fost cuantumul ajutorului solicitat de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române de la bugetul de stat în anul 2016 pentru construcția Catedralei „Mântuirii Neamului” și dacă aveți în vedere ca, la proxima rectificarea bugetară, să alocați aceste fonduri pentru ca acest obiectiv, care nu este doar al Bisericii, ci al întregii țări, să poată fi edificat în termenul propus. Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, doamnă senator.

O invit la microfon pe doamna senator Popa Mihaela. Se pregătește domnul senator Cordoș Alexandru. Aveți cuvântul, doamna senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată doamnei Carmen Aura Răducu, ministrul fondurilor europene.

Doamnă ministru,

Proiectul Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor din județul Iași presupune construirea mai multor stații de transfer al deșeurilor în județ, închiderea vechilor gropi de gunoi, extinderea celei de la Țuțora, achiziționarea de utilaje și echipamente de transport a deșeurilor, precum și a recipienților necesari. Valoarea celor 18 subproiecte componente ale acestui proiect se ridică la 194,3 milioane de lei, din informațiile publice existente.

Acest proiect a fost și este cel mai mare proiect demarat de către Consiliul Județean Iași și, din păcate, până la această dată nu este finalizat. Din informațiile relatate de către presa ieșeană, doar opt din cele 18 componente ale Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor au fost finalizate. Au fost duse negocieri și făcute diverse solicitări pentru a transmite către decontare cât mai multe facturi până la data de 31 decembrie 2015.

Valoarea celor opt proiecte finalizate în cadrul acestui proiect se ridică la 38 de milioane de lei, adică 19,6% din total. Subdomeniile majore aferente acestui proiect au proporție de finalizare extrem de redusă, în cele mai multe cazuri nu este atins nici măcar pragul de 50%. Consiliul Județean Iași a oferit o informare cu privire la solicitarea depusă, de a prelungi termenul de finalizare până în octombrie 2016.

Vă adresez rugămintea de a ne oferi situația exactă a acestor proiecte existentă la nivelul ministerului, care sunt fondurile nerambursabile totale și de cât s-a beneficiat până în acest moment. De asemenea, avem rugămintea de a ne prezenta următoarele informații: dacă, în ceea ce privește acest megaproiect, prin această prelungire solicitată de către Consiliul Județean Iași s-a prelungit și termenul de depunere a documentelor pentru decontare sau doar termenul de finalizare a proiectului; costurile de finalizare – dacă vor fi suportate de către fondurile consiliului județean.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îmi cer scuze domnului senator Cordoș Alexandru, am văzut-o în sală și pe doamna Crețu Gabriela și, așa cum v-am obișnuit, întâi doamnele.

Vă rog, o invit la microfon.

Eu sunt, nu dumneavoastră. Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare din seara aceasta este adresată domnului Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu, ministrul sănătății, și are drept obiect: „Acoperirea necesarului de medici în zonele cu deficit cronic de personal spitalicesc”.

Întrebarea pleacă de la următoarele realități: lipsa de medici și cadre medicale înregistrată la nivelul întregii țări, dar și faptul că în anumite regiuni medii și la anumite specializări fenomenul este cronic; județele cu venituri scăzute și mediul rural sunt neîndoielnic în această categorie. De asemenea, în respectivele zone, buna funcționare și încadrare a spitalelor publice, mai ales a celor județene, este singura manieră în care să dăm o șansă la sănătate populației locale, pentru că veniturile mici și dezvoltarea slabă a rețelelor private de sănătate nu lasă loc unei alternative la sistemul public.

Creșterea de anul trecut a veniturilor celor care lucrează în sistemul public, a dus, oarecum, la reducerea tentației de a părăsi sistemul pentru cel privat, dar, din păcate, aceste venituri nu sunt încă suficient de mari pentru a opri plecarea din țară spre alte țări a personalului medical.

Una dintre soluțiile pe termen scurt pentru acoperirea, fie și parțială, a nevoii de medici este recunoașterea dreptului de a profesa pentru medicii din Republica Moldova care doresc să lucreze în România, ei cumulând avantajul unei bune pregătiri cu cel al cunoașterii limbii române. În aceste condiții, domnule ministru, solicităm ministerului următoarele:

1. O soluție legislativă care să elimine pentru medicii moldoveni cerința rezidențiatului în România și să le permită să profeseze (eventual înlocuirea rezidențiatului românesc cu cerința unui număr minim de ani de practică în specialitate). Când anticipați că o asemenea modificare legislativă va fi trimisă Parlamentului?

2. Vă solicităm un program de măsuri care să stabilizeze medicii în regiunile mai puțin atractive din perspectiva veniturilor și oportunităților generale, precum și modalitățile în care vedeți finanțarea acestor măsuri.

Cu aleasă considerație, Gabriela Crețu, senator de Vaslui, PSD.

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cordoș Alexandru. Se pregătește domnul senator Motoc Octavian.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Adrian Curaj, ministrul educației naționale și cercetării științifice, domnului Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu, ministrul sănătății, și domnului Achim Irimescu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: „Suspendarea programului «Laptele și cornul»”.

Stimați domni miniștri,

Programul „Laptele și cornul” este un program național de care beneficiază toți copiii preșcolari și școlari din ciclul primar și gimnazial care frecventează o formă de învățământ. Prin oferirea zilnică de produse lactate (lapte și produse lactate, precum: iaurtul, sana și kefirul) și a unui produs de panificație tuturor copiilor din școlile gimnaziale și grădinițele din România, se dorește reducerea inegalităților sociale, copiii fiind considerați o categorie vulnerabilă, cea mai expusă riscurilor sociale.

Din nefericire, în ultima vreme, acest program este sursa principală de îmbolnăviri prin intoxicație alimentară.

Ca urmare a extinderii cazurilor de toxiinfecție alimentară la nivel național, autoritățile județului Cluj au efectuat controale fitosanitare în unitățile de învățământ. În urma acestor controale, s-a descoperit faptul că în mai multe școli din județ s-a distribuit lapte alterat. Drept consecință, programul „Laptele și cornul” s-a suspendat în județul Cluj până la clarificarea situației. Stimați domni miniștri, știind că sunteți preocupați de sănătatea tinerei generații, vă rog să-mi precizați ce măsuri vor fi întreprinse de cele trei ministere în vederea identificării surselor de infecție, a vinovățiilor și stabilirii măsurilor profilactice necesare pentru a se elimina pe viitor o astfel de situație.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Îmi permiteți și o întrebare, domnule președinte?

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

Este adresată prima întrebare domnului Dan Marian Costescu, ministrul transporturilor.

Obiectul întrebării: „Revenire la întrebarea nr. 3.589 din 7 decembrie 2015, «Repararea tronsoanelor de drumuri naționale și a podurilor din municipiul Turda, județul Cluj»”.

Stimate domnule ministru,

În repetate rânduri am sesizat în scris autoritățile cu responsabilități în domeniu asupra faptului că drumurile naționale de acces în Turda, respectiv DN1 – E60–E81, DN15 și DN75, au nevoie de reparații urgente la partea carosabilă. Aceste elemente de infrastructură se află într-o stare avansată de degradare, constituind un real pericol atât pentru participanții la traficul rutier, cât și pentru locuitorii din vecinătate, peste ale căror case se pot prăbuși.

Deși există o hotărâre de Guvern pentru predarea către municipiul Turda a podurilor rutiere de pe direcția Turda–Alba Iulia, acestea nu au fost predate în starea actuală, deoarece există un litigiu între autoritățile locale și CNADNR. Mai mult, bugetul local este insuficient pentru continuarea lucrărilor de reabilitare necesare.

În această situație, autoritățile locale iau în calcul inclusiv varianta închiderii circulației pe acest tronson de drum.

Stimate domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți care este punctul de vedere al ministerului și soluțiile care pot fi găsite în acest caz.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Și, dacă-mi permiteți, și ultima întrebare.

Vă rog.

Este adresată domnului Costin Grigore Borc, viceprim-ministru, ministrul economiei, comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri, și domnului Victor Vlad Grigorescu, ministrul energiei.

Obiectul întrebării: „Reducerea prețului gazelor naturale la consumator”.

Stimate domnule viceprim-ministru,

Stimate domnule ministru,

Într-un raport recent al Curții de Conturi se precizează faptul că: „Nu s-a aplicat o clauză care cerea aplicarea, pentru prima perioadă de reglementare, a unei reduceri

de 15% asupra tarifului privind distribuirea gazelor naturale stabilit de Autoritatea de Reglementare (abatere identificată în cazul Contractului nr. 6/2004 privind privatizarea SC Distrigaz Sud – SA București și a Contractului nr. 7/2004 privind privatizarea SC Distrigaz Nord – SA Târgu-Mureș).”

Ministerul Energiei, instituția abilitată pentru controlul respectării condițiilor contractuale, nu a urmărit aplicarea prevederilor care prevăd ieftinirea gazelor, respectiv reducerea cu 15% a tarifului de distribuire a gazelor naturale care s-ar fi văzut în factura plătită de consumator.

Stimate domnule viceprim-ministru,

Stimate domnule ministru,

Vă rog să-mi răspundeți: cum vor acționa cele două ministere în vederea respectării prevederilor contractuale referitoare la reducerea prețului gazelor naturale la consumator, conform contractelor încheiate?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Octavian Motoc. Se pregătește domnul senator Bujor Dumitru Marcel.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Victor Vlad Grigorescu, Ministerul Energiei.

Obiectul interpelării: „Utilizarea energiei verzi pe sectorul IMM nu este stimulată în România!”

Domnule ministru,

Politicile Uniunii Europene încurajează utilizarea tuturor formelor de energie regenerabilă pentru reducerea poluării și, implicit, a efectului de seră ce se manifestă în mod pregnant în ultima vreme.

Una dintre formele de energie verde foarte bine reprezentate în România este cea eoliană. În vara precedentă, au fost momente în care acest tip de energie a reprezentat circa 25% din energia utilizată în mod total la nivel național.

Există câțiva mari producători de energie de acest tip, în special localizați în Dobrogea, cu capacități instalate importante. Au apărut însă și proprietari ai unor capacități instalate de câțiva zeci de kWh, care doresc să utilizeze energia produsă în scop propriu, iar diferența să fie introdusă în sistemul național.

Vă prezint un exemplu de situație incredibilă în care se află un IMM din municipiul Tulcea, SC MDA – SRL. A achiziționat, încă de acum cinci ani, o turbină eoliană de 20 de kWh pe care a amplasat-o pe malul lacului „Ciuperca” din Tulcea, în cadrul complexului turistic „Insula”, modernizat și extins cu fonduri europene în cadrul Programului Operațional Regional. A reușit să o racordeze la sistemul energetic național, însă nici până acum nu a găsit înțelegere din partea reprezentanților ENEL, care tratează firma ca pe un mare producător de energie. În ansamblu, SC MDA – SRL este consumator net de energie din sistem, însă, la cinci ani de la achiziționarea turbinei eoliene, nu se află încă în situația de a putea beneficia de aceasta, pentru că nu i se acceptă de către ENEL realizarea bilanțului energetic, în așa fel încât să poată plăti doar pentru diferența dintre cantitatea consumată în total și cea produsă de turbina eoliană din dotare. Din această cauză, o investiție de circa 65.000 de euro în această turbină nu poate fi utilizată, cu efecte negative asupra activității economice a firmei. Reprezentanții firmei sunt plimbați între ENEL și ANRE, fără a se rezolva problema.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bujor Dumitru Marcel. Se pregătește domnul senator Marian Valer. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu, Ministerul Sănătății.

Obiectul întrebării: „Comercializarea medicamentelor în mediul virtual”.

Stimate domnule ministru,

Conform unor studii efectuate de Organizația Mondială a Sănătății, mai mult de 50% dintre medicamentele comercializate on-line sunt contrafăcute.

În România, comercializarea on-line a medicamentelor stârnește controverse, din cauza faptului că, în multe cazuri, farmaciile on-line ascund existența unor activități ilegale: farmacii neautorizate, medicamentele comercializate sunt contrafăcute, neaprobate, expirate, fără prospect, fără solicitarea rețetelor și sunt eliberate minorilor. Acestea pun în pericol viața pacienților, prin efecte secundare, reacții alergice, complicații, și încurajează automedicația.

Având în vedere că peste 50% dintre medicamentele comercializate pe internet sunt contrafăcute, vă întreb, domnule ministru, care sunt măsurile pe care le veți întreprinde pentru stoparea acestui fenomen care a luat amploare în ultimii ani pe piața farmaceutică din România.

Solicit răspuns în scris.

Domnule președinte, dacă-mi permiteți și o interpelare, vă rog.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

Interpelarea este adresată domnului ministru Marius Raul Bostan, Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională.

Obiectul interpelării: „Situația precară a Companiei Naționale «Poșta Română»”.

Stimate domnule ministru,

Compania Națională „Poșta Română”, operatorul național în domeniul serviciilor poștale, se află într-o situație precară, angajații fiind nemulțumiți de condițiile de muncă și salarizare.

Sindicaliștii anunță organizarea de proteste la nivelul întregii țări, dorind să le fie soluționate marile probleme din sistemul poștal, și anume: creșterea veniturilor salariale, acordarea concediului de odihnă cuvenit conform contractului de muncă, deblocarea și ocuparea imediată a posturilor vacante, condiții de muncă optime, achiziționarea unui soft performant, precum și modernizarea companiei și a serviciilor oferite.

Conform declarațiilor directorului general, Poșta Română nu-și permite, în acest moment, o nouă majorare salarială, motivând necesarul de investiții. De asemenea, profitul companiei din ultimii doi ani a fost obținut strict din reducerea cheltuielilor cu salariile, prin disponibilizări, nicidecum prin performanța echipei de conducere.

Având în vedere faptul că Poșta Română se află în proprietatea Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, 75% din pachetul de acțiuni, și Fondului Proprietatea, 25% din acțiuni, vă rog să-mi comunicați:

1. Care este strategia instituției pe care o conduceți în vederea soluționării problemelor semnalate de sindicaliști?

2. Care sunt demersurile pe care le veți întreprinde pentru consolidarea profitului, diversificarea și creșterea calității serviciilor Poștei Române?

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marian Valer. Se pregătește domnul senator Chiriac Viorel.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Adresez o întrebare domnului ministru al afacerilor interne, Petre Tobă, cu următorul conținut:

Având în vedere dispozițiile deciziei Curții Constituționale a României din 16 februarie 2016 și prevederile ordonanței de urgență a Guvernului din 11 martie 2016, vă solicit să-mi comunicați numărul lucrătorilor de cercetare penală și numărul lucrătorilor specializați în executarea măsurilor de supraveghere tehnică angajați actualmente în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Adresez, totodată, o interpelare doamnei ministru al justiției, Raluca Alexandra Prună, având ca obiect: „Constituționalitatea și legalitatea asistenței oferite de SUA Direcției Naționale Anticorupție”.

Un procuror care deține o funcție de conducere în cadrul Direcției Naționale Anticorupție afirma recent că nu se teme de nimeni în România, respectiv că nu se teme nici de Președintele României, nici de Consiliul Superior al Magistraturii, nici de ministrul justiției, nici de procurorul general al României, nici de șefii săi ierarhici din DNA și nici de șefii serviciilor secrete, dar se teme de reprezentanții Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, care verifică dosarele aflate în lucru la serviciul pe care îl conduce în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

Afirmațiile privind implicarea unor reprezentanți ai Ambasadei SUA în soluționarea unor dosare instrumentate de Direcția Națională Anticorupție sunt confirmate de recentele declarații ale ambasadorului american la București, domnul Hans Klemm, și ale fostului șef al US Secret Service din Europa de Est, domnul Darren White Terrell.

Astfel, cu ocazia unei prelegeri ținute în fața studenților de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării a Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, în data de 25 februarie 2016, ambasadorul american Hans Klemm a declarat, conform presei locale – a se vedea „Monitorul de Cluj” și „Ziua de Cluj” din 26 februarie 2016 –, că: „(...) când putem și când ne este solicitat ajutorul, oferim asistență pentru a sprijini DNA și alte forțe de ordine”, precizând în acest sens că: „la Ambasada SUA în București avem un grup format din reprezentanți din cadrele de forță ale SUA, de la FBI, US Secret Service, de la Agenția Antidrog, de la Departamentul de justiție, în total în jur de zece oameni”.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Chiriac Viorel. Se pregătește domnul senator Grigoraș Viorel. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea de astăzi este adresată domnului ministru Petre Tobă.

Obiectul întrebării: „Combaterea traficului cu lemn furat – neputință sau indolență?”

Domnule ministru Petre Tobă,

Se pare că defrișările ilegale ale unor importante suprafețe de pădure sunt un fenomen pe cât de amplu, pe atât de imposibil de controlat. Ultimele statistici afirmă că media acestor atentate la viața și sănătatea pădurilor este de 62 de incidente comise zilnic. Desigur că scopul defrișărilor neautorizate este, de fapt, sustragerea masei lemnoase în vederea valorificării ilegale a acesteia. Astfel, se alimentează și o spirală, de acum consacrată, a evaziunii fiscale.

Semnalelor de alarmă disperate cu referire la soarta dezastruoasă a pădurilor românești, printre puținele păduri virgine ale Europei, nu li s-a dat răspunsul cuvenit din partea autorităților române învestite cu atribuții în acest domeniu.

Au fost luate o serie de măsuri apreciate ca nu numai drastice, dar considerate și, la timpul lor, deosebit de eficiente. Însă, din nefericire, sustragerile de lemn din pădurile țării continuă și în prezent, daunele aduse mediului natural se amplifică în mod exponențial, iar imaginea autorităților române este profund afectată, afectată în sens negativ atât în opinia publică românească, cât și în cea internațională.

Ministerul Afacerilor Interne este sau ar trebui să fie, alături de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, un actor de prim rang în combaterea acestui veritabil flagel național. Se pare însă că reacția autorităților este neputincioasă în raport cu amploarea fenomenului.

Privind lucrurile dintr-o altă perspectivă, nu putem accepta ideea că toți agenții economici din domeniul forestier sau de prelucrare a lemnului practică furtul sau sunt în legătură cu hoții de lemn.

Având în vedere cele expuse, vă rog respectuos, domnule ministru, să-mi specificați următoarele:

1. Dacă există sistemul național de supraveghere și control al mijloacelor de transport auto menit să depisteze și să sancționeze lipsa rovignetei sau identificarea vitezomanilor, de ce nu-l extindem și asupra transportatorilor de lemn (pentru început pe șoselele din zonele împădurite sau în zonele cu probleme)?

Vă rog, domnule senator.

Este adresată doamnei Anca Dana Dragu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul interpelării: „Comerțul cu flori, evaziune fiscală tolerată”.

Doamna ministru Anca Dana Dragu,

În fiecare an, în preajma unor sărbători care omagiază femeia, cu prilejul unor evenimente cum ar fi: Mărțișorul, ziua de 8 Martie sau începutul noului an școlar, au loc niște acțiuni heirupiste desfășurate de către subordonații dumneavoastră din structurile ANAF, în colaborare cu alte autorități responsabile.

Se observă un fenomen situat undeva între „goană” și „prigoană” a vânzătorilor de flori voiajori, ambulanți sau care s-au stabilit temporar în zone cu vad comercial, dar și a celor care au închiriat tarabe sau standuri în piețe și centre comerciale.

Aceste campanii au rolul declarat de control, constatare și sancționare a comercianților cu amănuntul al florilor care practică, în mod cotidian și, în concepția lor, oarecum firesc, evaziunea fiscală.

Date fiind dimensiunile uriașe și în continuă expansiune ale pieței de flori din țara noastră, se pare că asemenea desfășurări de forțe sunt nu numai justificate, dar și necesare. Din nefericire, consecințele concrete, practice, rămân la nivel de fenomen, fără să atingă esența evazionismului din domeniul la care facem referire. Cumva, pierderile rezultate din confiscările florilor sau din plata amenzilor primite în aceste campanii sunt considerate riscuri

asumate și acoperite de un profit imens de către cei care dețin, controlează, dirijează și exploatează acest imens business. Aceste daune asumate nu pot zdruncina soliditatea acestei afaceri consolidate pe parcursul a mai bine de două decenii și jumătate și care a funcționat de la început prin încălcarea normelor.

În timp, gama mărfurilor traficate ilegal s-a diversificat și a căpătat o amploare sporită, concomitent cu înregistrarea unor contramăsuri tot mai eficace din partea autorităților responsabile. Însă contramăsurile luate de autoritățile competente pentru combaterea traficului și evaziunii cu flori sunt fie prea reduse ca amploare și periodicitate, fie ineficiente.

Cu toții știm că producătorii români de flori au pierdut bătălia cu cei occidentali, iar ponderea lor pe piața românească este insignifiantă. Se știe cine sunt marii producători de flori, sunt cunoscuți principalii importatori și este de la sine înțeles că și florile, ca orice mărfuri, trebuie să treacă prin vamă. Și mai știm că sancționarea comercianților, mulți dintre ei ocazionali și ambulanți, este necesară, dar nu este o soluție la problema evaziunii din acest domeniu.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Grigoraș Viorel. Se pregătește domnul senator Agrigoroaei Ionel. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea din această seară este adresată domnului prim-ministru Dacian Cioloș și are ca obiect: „Efectuarea unei anchete și rezultatul acesteia după greva controlorilor de trafic aerian din 2015”.

## Stimate domnule prim-ministru,

După cum știți, în cursul anului trecut, controlorii de trafic aerian din România au făcut o grevă de avertisment, reclamând o serie de aspecte grave referitoare la activitatea acestora. S-a precizat atunci că sistemele informatice și radarele nu aveau mentenanța făcută de foarte mult timp, motiv pentru care s-au înregistrat numeroase incidente, precum dispariția unor ținte, adică avioane, de pe radare. Controlorii de trafic aerian precizau atunci că fosta conducere a ROMATSA nu a încheiat la timp contractele de mentenanță pentru sistemele radar ale companiei.

Vă rog, domnule prim-ministru, să-mi precizați dacă, în urma sesizărilor efectuate de către angajații ROMATSA, s-a efectuat vreo anchetă a modului în care s-a ajuns ca mentenanța sistemelor de dirijare să nu fie făcută și cine se face răspunzător pentru acest lucru, precum și care au fost măsurile dispuse.

De asemenea, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi precizați dacă au fost făcute verificări referitoare la angajările făcute în ultimii patru ani și dacă se impunea cu adevărat necesitatea suplimentării numărului de angajați în zona administrativă și nu în zona operațională, adică în rândul controlorilor de trafic aerian?

Vă rog, domnule prim-ministru, să-mi precizați și dacă există la acest moment o verificare a sistemului de căutare și salvare pe care ROMATSA îl are în dotare, dacă acesta este funcțional la capacitatea sa maximă sau parțial funcțional.

Vă mulțumesc și vă solicit un răspuns în scris în termenul prevăzut de Regulamentul Senatului României.

Domnule președinte, am și o întrebare.

Vă rog.

Mulțumesc.

Întrebarea este adresată doamnei Anca Dana Dragu, ministrul finanțelor publice, și are ca obiect: „Finanțare pentru clădirea de birouri din Vama Rădăuți-Prut, județul Botoșani”.

Stimată doamnă ministru,

Punctul vamal Rădăuți-Prut cuprinde punctul de trecere rutieră între România și Republica Moldova.

În prezent, birourile în care își desfășoară activitatea inspectorii vamali au loc în containere metalice. Pe cealaltă parte a frontierei, a Prutului, în Republica Moldova, clădirea destinată inspectorilor vamali este una modernă și corespunde tuturor normelor.

În condițiile în care angajații vamali români își desfășoară activitatea în containere metalice, consider că astfel de condiții reprezintă o rușine pentru un stat membru UE.

Vă rog, doamnă ministru, să-mi precizați dacă în strategia ministerului pe care-l coordonați aveți inclusă și alocarea de fonduri pentru construirea unei clădiri adecvate muncii în condiții civilizate?

Vă mulțumesc și vă solicit un răspuns în scris, în termenul prevăzut de Regulamentul Senatului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Agrigoroaei Ionel. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare pentru domnul ministru Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu, Ministerul Sănătății, din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei.

Obiectul întrebării: „Locuri de muncă pentru medicii români”.

## Domnule ministru,

153 de medici licențiați, care au promovat examenul de rezidențiat în sesiunea din toamnă, nu au primit nici astăzi locuri de muncă sau posturi în spitale. Tinerii se plimbă de aproape patru luni între Ministerul Sănătății și Cotroceni, protestează, depun memorii, pun presiuni în toate direcțiile. Doar că, de fiecare dată, au plecat de la discuții la fel cum s-au dus, adică fără niciun răspuns concret.

Cum este posibil ca, într-un moment în care nouă ne pleacă tot mai mulți medici din țară... politica ministerului parcă ar fi de a încuraja prin toate mijloacele ca medicii să plece oriunde, în afara României?!

Domnule ministru, care sunt măsurile imediate ce le veți lua pentru a rezolva această criză extrem de gravă?

Doresc răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, am rugămintea să-mi acceptați și a doua întrebare.

Vă rog, vă rog, domnule senator.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

A doua întrebare o adresez domnului ministru Vasile Dâncu, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, tot din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei.

Obiectul întrebării: „Dreptul tinerilor la un teren gratuit pentru construcția de locuințe”.

Domnule ministru,

Legea nr. 15/2003, publicată în Monitorul Oficial al României și intrată în vigoare în urmă cu doi ani, dă dreptul tinerilor cu vârsta între 18 și 35 de ani să solicite primăriilor din mediul rural de care aparțin atribuirea gratuită a unei suprafețe de teren de până la 1.000 de metri. Pe acest teren își pot construi o locuință proprietate personală, însă, din lipsă de informație, tinerii nu știu că pot fi beneficiari ai acestui drept. De aceea, este necesară o acțiune de informare la nivelul tuturor localităților rurale din România, deoarece doar așa încurajăm dezvoltarea României în zona rurală, prin creșterea locurilor de muncă, creșterea natalității etc.

Domnule ministru,

Care sunt soluțiile pe care le veți lua în acest sens, în perioada imediat următoare?

Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

Domnule președinte,

Am rugămintea să-mi acceptați și interpelarea, care e destul de scurtă, dar destul de urgentă, de a o...

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului ministru Dan Marian Costescu, Ministerul Transporturilor, tot din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei.

Titlul interpelării: „Tarifele RCA pentru transportatori au crescut cu până la 256% în perioada iunie 2015–ianuarie 2016”.

## Domnule ministru,

Din iunie 2015 până în ianuarie 2016, tarifele polițelor de răspundere civilă auto, RCA, pentru transportatori au înregistrat creșteri de până la 256% în cazul transportului rutier de călători, conform datelor oficiale care reies din raportul investigației privind sectorul asigurărilor auto din România realizat de Consiliul Concurenței. Dar, în sesizări însoțite de documente primite la cabinetul parlamentar de la Iași, unii transportatori arată că sunt creșteri chiar și de peste 700%. Un transportator care acum un an achita 600 de lei, începând cu 1 ianuarie 2016 este nevoit să achite peste 4.000 de lei pentru același autobuz de transport persoane, doar pentru o perioadă de șase luni.

Această acțiune concertată nu are, din punctul meu de vedere, decât un singur scop: distrugerea firmelor de transport din România. Nu există nicio rațiune economică pentru o asemenea creștere în doar jumătate de an. Nu există nicio motivație, alta decât falimentarea sistematică a transportatorilor români.

Autoritatea de Supraveghere Financiară, instituția care ar trebui să protejeze transportatorii, să intervină direct pe piață când astfel de abuzuri au loc, dă dovadă cel puțin de incompetență, dar comportamentul lor poate fi încadrat și la rea-credință sau, mai rău, la alte interese ascunse opiniei publice, pentru că ASF a afirmat, cu subiect și predicat, că în această perioadă creșterea a fost de doar 50%. Mai mult, a ignorat toate dovezile aduse de Confederația Operatorilor și Transportatorilor din România.

În acest sens, vă dau un simplu exemplu: cum este posibil ca o mașină de transport marfă cu masa maximă de 6.800 de kilograme să fie taxată de șapte ori mai mult, motivat doar de modificarea ferestrelor?!

Domnule ministru, dacă nu intervenim de urgență în acest atac direct asupra firmelor transportatoare din România, efectele pe termen scurt și lung vor fi devastatoare pentru întregul sector al transportatorilor din România.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Să aveți o seară frumoasă!

În sală sper că-l avem pe domnul secretar de stat Attila György. Și doamna senator este prezentă, Cristiana Irina Anghel.

Să înțeleg că trebuie să-i dați un răspuns, domnule secretar de stat.

Vă invit la microfon. Puteți la central, că-i mai important.

Eh, trebuie să fie și prima dată. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Răspunsul Ministerului de Finanțe la interpelarea doamnei senator privind punerea în executare a deciziilor definitive în penal și a celor definitive și irevocabile în civil.

Menționăm că, prin Sentința penală nr. 701/2013, pronunțată în Dosarul nr. 25.497/2012 de către Tribunalul București, Secția a II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 888/A/2014, pronunțată de Curtea de Apel București, s-a dispus confiscarea bunurilor aparținând Grupului Industrial Voiculescu și Companiei GRIRO – SA... GRIVCO – SA și trecerea în proprietatea privată a statului, libere de orice sarcini.

În data de 23 septembrie 2014, organele fiscale cu atribuții în domeniul valorificării bunurilor confiscate au solicitat, în baza cererilor nr. 62.210 până la nr. 62.214, înscrierea în cartea funciară pe numele statului român a bunurilor imobile confiscate prin sentința judecătorească prezentată mai sus.

Organul de valorificare, conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 14/2007, în respectarea dreptului constituțional la proprietate și în temeiul art. 1.039 din Codul de procedură civilă, a procedat la emiterea și înmânarea notificării de evacuare către ocupanții în fapt ai imobilelor în cauză, ca etapă în procesul de valorificare.

Organele fiscale au acționat strict în limitele atribuțiilor și în limitele conferite de lege.

Chiar dacă termenul de cinci zile pare scurt față de specificul activității societăților media, acesta este prevăzut în legislația în vigoare, organul fiscal fiind ținut de rigorile legii în a-l indica în acele comunicate.

În contextul celor prezentate mai sus, menționăm că, în lipsa unor prevederi legale contrare, ANAF, prin structurile teritoriale, nu poate decât să continue măsurile de valorificare a bunurilor confiscate, neputând fi identificat un text de lege care să permită acordarea unor termene de grație.

Totodată, precizăm încă o dată că procedura inițiată de Agenția Națională de Administrare Fiscală se referă doar la o evacuare voluntară, eliberarea spațiului urmând a se realiza doar ca urmare a unei decizii a instanței judecătorești.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dacă doamna senator Cristiana Irina Anghel dorește să pună o întrebare la care domnul secretar de stat poate să răspundă, dacă stăpânește fenomenul, sau să ceară o perioadă de timp ca să trimită răspunsul în scris?

Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

De fapt este o întrebare alcătuită din două subpuncte. Știm foarte clar, am și văzut, că ANAF-ul a venit pentru a preda somația respectivă cu 10 mașini, pentru evacuare voluntară, și a și legitimat invitații, inclusiv un senator.

Întrebare: Nu s-au depășit atribuțiile ANAF-ului?

A doua întrebare sau partea a doua este așa: explicați-mi și mie, vă rog frumos, pe text de lege, de când o contestație în anulare poate să întrerupă cursul unei executări silite?

Nu există așa ceva, domnul meu!

Dumneavoastră trebuia să veniți și să-mi spuneți exact așa: clădirea a fost trecută în patrimoniul primăriei sau al statului în data de... Contestație în anulare... nu poate să facă ceea ce spuneți dumneavoastră!

## **Domnul Vasile Nistor:**

Mulțumesc, doamna senator.

Domnule secretar de stat, puteți să-i dați un răspuns sau...

O să reveniți.

Doamna senator, domnul secretar de stat va merge la minister, va încerca să soluționeze întrebarea pe care ați pus-o dumneavoastră și veți primi un document oficial din partea ministerului.

Așa este.

Mulțumesc.

Constat că nu mai sunt colegi în sală.

Putem considera că întrebările și interpelările vor fi depuse de următorii senatori:

– Grupul parlamentar al PSD – Chelaru Ioan, Bodog Florian, Mohanu Nicolae, Bota Marius Sorin, Mazăre Alexandru, Marin Nicolae, Constantinescu Florin;

– Grupul parlamentar al PNL – Tătaru Nelu, Ichim Paul, Oprea Dumitru, Tișe Alin, Pereș Alexandru, Igaș Traian Constantin, Ghilea Găvrilă, Flutur Gheorghe, Cotescu Adrănel;

– Grupul parlamentar al UNPR – Vochițoiu Haralambie, Rogojan Ciprian;

– Grupul parlamentar liberal-conservator – Nistor Vasile, Durbacă Eugen, Mihai Alfred Laurențiu.

De asemenea, interpelări, următorii senatori:

– Grupul parlamentar al PSD – Bota Marius Sorin Ovidiu, Constantinescu Florin, Pop Liviu Marian;

– Grupul parlamentar al PNL – Barbu Tudor, Tătaru Nelu, Pereș Alexandru, Pașcan Emil Marius, Tișe Alin Păunel, Igaș Traian Constantin, Flutur Gheorghe, Cristina Ioan, Ghilea Găvrilă, Miron Vasilica Steliana, Bodea Cristian Petru, Cotescu Marin Adrănel, Ichim Paul;

– Grupul parlamentar al UNPR – Vochițoiu Haralambie, Rogojan Mihai; – Grupul parlamentar liberal-conservator – Nistor Vasile, Durbacă Eugen.

Și atât!

Răspunsuri orale la întrebări:

Domnul senator Valer Marian a primit răspunsul personal din partea Ministerului Justiției, de la domnul secretar de stat Florin Aurel Moțiu.

Tot domnul Valer Marian a primit răspunsul tot de la domnul secretar de stat Florin Aurel Moțiu.

Marin Burlea, către Ministerul Sănătății; a primit, din partea domnului secretar de stat Răzvan Vulcănescu, răspunsul personal.

Tot domnul Burlea, tot domnul Răzvan Vulcănescu; tot domnul Burlea... la trei întrebări.

Doamna Cristiana Anghel, către secretarul general al Guvernului; se solicită amânare din partea Secretariatului General al Guvernului.

Și răspunsurile orale la interpelări:

Doamnei Cristiana Anghel i s-a răspuns personal, dar dorește să mai primească un răspuns la întrebările pe care Domnia Sa le-a solicitat.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|942868]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 42/23.III.2016 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei