Stenogramă plen

## **Domnul Cornel Popa:**

## Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 11 octombrie.

Domnule Baciu, aveați..., cât pe ce să aveți norocul să puteți începe, așa cum m-ați rugat, dar a venit doamna Federovici, așa că... Da?

Domnule Baciu, în urma consultării cu colega noastră, Federovici, aveți ocazia să începeți sesiunea de declarații politice.

Bună dimineața! Vă mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc și colegei pentru înțelegere.

Declarația mea politică de astăzi se referă la unele vizite private ale unor lideri ai Guvernului maghiar în România.

Ne-am obișnuit, de ani de zile, cu vizitele private ale liderilor Guvernului maghiar. S-ar crede că sunt tare îndrăgostiți de țara noastră, încât dau fuguța aici îndată ce preocupările lor interne le permit să respire ceea ce gândesc pentru ei și doresc pentru noi.

Nu știu să se fi făcut până acum cu aceeași asiduitate și cu același interes asemenea vizite în alte zone pitorești ale României, dar știu că în Transilvania se plimbă ca vodă prin lobodă, găsind fel de fel de pretexte pentru a ne onora cu prezența. Cel puțin domnul Viktor Orbán se prezintă aici ori de câte ori îi permit pauzele dintre manifestațiile antiguvernamentale din Ungaria, ca să ia câte o gură de aer electoral sau cu prilejul vreunui eveniment internațional din spuza căruia speră să-și redreseze imaginea sa, națională și europeană, în curs de deteriorare.

Pe noi, ardelenii, nu ne-ar deranja dacă aceste raiduri nu ar fi un prilej pentru șeful Executivului din țara vecină și prietenă de a profera jigniri la adresa românilor, de a face declarații din ce în ce mai belicoase la adresa României, precum și dacă nu i-ar ține hangul în asemenea ocazii liderii unei comunități care se bucură în România de chiar mai multe drepturi decât cele prevăzute de legislația internațională.

Un asemenea prilej, de fapt pretext, l-a constituit, recent, o aniversare istorico-religioasă, pe care domnii Orbán și Kelemen nu s-au sfiit să o folosească pentru a resuscita recursul permanent la trecut și la negarea evidențelor contemporane și pentru incitarea conaționalilor noștri de etnie maghiară la acte anticonstituționale.

În întrevederea apolitică și „curat constituțională”, perfectată la 30 septembrie a.c. la Cluj-Napoca, reprezentanții UDMR, partid reprezentat în Parlamentul României, și cei ai Fidesz, partid de guvernământ în țara vecină, „au convenit asupra unor proiecte care reprezintă interesele comunității maghiare din România și, în același timp, și interesele celor două țări învecinate”. Vedeți, nu au mai menționat și „prietenă”! Lăsând la o parte faptul că interesele celor două țări învecinate nu se discută într-un asemenea cadru, cu atât mai puțin între UDMR și Fidesz, nu cred că ele coincid, având în vedere că tema acestei întrevederi a constituit-o: „Afirmarea și extinderea drepturilor comunității maghiare, inclusiv reînființarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureș”.

Vă mulțumesc, domnule Baciu.

O invit la microfon pe doamna senator Federovici Doina Elena.

Se pregătește colegul Ion Ganea.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Astăzi voi prezenta o declarație politică mai atipică, care sper să vină în sprijinul conducătorilor auto care sunt penalizați necorespunzător.

Titlul declarației politice: „Aplicarea proporțională a Legii privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto”. Distinși colegi,

În prezent, Legea privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto nu se aplică proporțional. Astfel, indiferent de valoarea pagubei produse, penalizarea șoferilor este identică. În acest sens, un șofer care, de exemplu, a zgâriat un centimetru o mașină și un șofer care a provocat daună totală vor fi penalizați în același fel. Este important de reținut faptul că proporționalitatea..., respectiv restricția și sancțiunea trebuie să fie proporționale cu efectul și paguba, conform principiului recunoscut de Curtea Europeană de Justiție. De asemenea, în actualul cadru legislativ, penalizarea este dezechilibrată în raport cu premierea. Astfel, unui șofer care nu a avut niciun eveniment în cursul unui an i se asigură o singură clasă de bonus. În schimb, un șofer care a avut un singur eveniment, chiar dacă este de valoare nesemnificativă, va fi penalizat cu două clase de malus.

O altă problemă este legată de faptul că, la nivel de lege, posibilitatea asiguratului de a-și reduce penalizarea prin suportarea plății pagubei este restrictivă. Astfel, asiguratul poate opta doar pentru plata integrală a daunei, astfel încât să-și mențină clasa de bonus-malus. Acesta însă nu poate să plătească o parte din daună, astfel încât să-și reducă penalizarea de bonus sau de malus. De exemplu, să plătească jumătate din daună pentru a primi o penalizare de o singură clasă în loc de două clase, cum este în prezent.

Prin urmare, consider că este necesară o reglementare la nivelul legislației primare, care să-i impună ASF-ului obligația să acorde un tratament echilibrat față de șoferi.

O soluție o poate reprezenta introducerea unor praguri valorice pentru acordarea sancțiunilor. Pentru fiecare eveniment de daună mai mică de patru salarii minime pe economie se va acorda o penalizare de o clasă de malus. Mai departe, se poate decide că tot ce este peste acest prag se penalizează cu două clase de malus sau se poate merge cu mai multe praguri:

## **Domnul Cornel Popa:**

Mulțumim, doamna Federovici. Îl rugăm pe domnul senator Ion Ganea. Și, în egală măsură, îl rog să se pregătească și pe domnul senator Salan Viorel.

## **Domnul Ion Ganea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică pe care o voi prezenta: „România – țară gazdă pentru Adunarea Parlamentară NATO”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

După cum știți, zilele acestea, România a reunit pentru a treia oară, la Palatul Parlamentului, peste 50 de delegații naționale la Adunarea Parlamentară NATO, cunoscută inițial sub numele de „Conferința parlamentarilor NATO”, înființată în anul 1995 la Paris.

Importanța acestei reuniuni este de a crea un scut puternic asupra vremurilor pe care le trăim astăzi, ce impun nevoia unei dezbateri, cu precădere la nivel parlamentar, asupra evoluțiilor de securitate și a provocărilor cu care se confruntă țările noastre, precum și sensibilizarea parlamentarilor față de problemele de apărare și securitate, fiind un forum unde legislatorii se pot întâlni regulat, pentru a discuta teme de actualitate, pentru a schimba opinii, pentru a înțelege punctele de vedere ale celorlalți.

Stimați colegi,

Pe de altă parte, prezența oficialilor NATO la principalele reuniuni ale Adunării Parlamentare NATO îi ajută pe parlamentari să înțeleagă acțiunile Alianței. De asemenea, Adunarea Parlamentară este un indicator al opiniilor colective ale parlamentarilor, ceea ce este necesar pentru Alianță și guvernele membre, deoarece sprijinul opiniei publice a fost întotdeauna esențial pentru NATO, mai ales ținând seama de tipul de operațiuni în care este angajată Alianța astăzi.

România a demonstrat încă o dată că își poate asuma implementarea tuturor țintelor de capabilități agreate în cadrul Alianței, participând, în egală măsură, la consolidarea prezenței aliate în flancul estic, atât în regiunea Mării Negre, cât și în Polonia.

Prin urmare, România este un aliat responsabil pentru consolidarea unei alianțe puternice, bazată pe o relație transatlantică solidă, cu o cooperare cu Uniunea Europeană complementară și eficientă..., implementarea, deplină și fără ezitare, a angajamentelor asumate, împreună cu acceptarea fără ezitare a responsabilităților, inclusiv bugetare, de către toți partenerii.

Vă mulțumesc, domnule coleg Ganea. Îl rog pe domnul senator Salan Viorel să poftească la microfon.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi am intitulat-o „România este unul dintre cei mai importanți parteneri ai NATO și ai siguranței euroatlantice”.

Stimați colegi,

Am avut deosebita onoare de a participa la lucrările celei de-a 63-a sesiuni a Adunării Parlamentare NATO, reunită la București, la Palatul Parlamentului. Cu acest prilej, am putut constata că participarea României la misiunile NATO a fost

unanim apreciată. Țara noastră este în prezent implicată activ în siguranța comună, având contribuții remarcabile în misiunile militare din Afganistan și în cea din Kosovo. România este considerată unul dintre cei mai importanți parteneri ai NATO și ai siguranței euroatlantice. Nu numai că ne-am onorat angajamentele de a aloca 2% din PIB pentru apărare, dar, de asemenea, am pus la punct sistemele de apărare balistice împotriva rachetelor.

Din păcate, în acest moment există tensiuni crescânde pe acest flanc și siguranța în Marea Neagră a devenit crucială nu numai pentru România, Bulgaria, ci și pentru alte țări care se învecinează cu Marea Neagră, precum și pentru Europa și pentru Alianța Nord-Atlantică. România a vorbit mereu despre importanța strategică și tactică a Mării Negre, iar acum acest fapt este o realitate certă. Etichetarea anumitor zone geografice ca fiind la periferia regiunii euroatlantice a devenit irelevantă în raport cu însemnătatea lor efectivă în fața multitudinii pericolelor cu care se confruntă în prezent Alianța Nord-Atlantică.

Multiplele categorii de amenințări și riscuri (clasice și hibride) cer un răspuns eficient și o politică vizionară pe termen lung. Cer, de asemenea, un parteneriat transatlantic funcțional și solid, o bună coordonare și o implicare autentică a tuturor membrilor NATO.

Consolidarea prezenței multinaționale a NATO în regiunea Mării Negre (în aer, pe mare și pe cale terestră) se bazează pe brigada multinațională din România. Toate măsurile Alianței sunt defensive, transparente, proporționale și în conformitate cu obligațiile noastre internaționale.

Ca o completare absolut necesară și o confirmare a justei viziuni românești asupra situației din zona Mării Negre, Comisia pentru dimensiunea civilă a securității a Adunării Parlamentare NATO a adoptat, cu unanimitate de voturi, Rezoluția privind stabilitatea și securitatea în zona Mării Negre. Delegația țării noastre a făcut cinci amendamente la rezoluție, toate fiind admise.

Îi mulțumim și noi domnului coleg Salan.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Îl rog să poftească la microfon pe domnul coleg Wiener Adrian.

## Dragi colegi,

Holocaustul nu poate fi înțeles reducționist. Nu se reduce la viziunea despre lume a unui singur om sau la construcțiile conspiraționist-mistice sau demograf-rasiale ale unei oligarhii. Crimele în masă, genocidul, epurarea etnică, dezumanizarea care au avut loc în Europa celui de-al Treilea Reich sunt prelungirea unei viziuni antropologice defective asupra umanității, viziune cultivată timp de decenii. Antisemitismul, stratificarea etnică, excepționalismul rasial al arianismului au fost definite de ideologul nazist Rudolf Hess ca „biologie aplicată”, un demers eugenic natural, în timp ce, pentru Hitler, nazismul era etapa finală de transcendere a istoricității și de valorizare a biologiei umane. Universul concentraționar al nazismului rezultă nu atât din teroare, ci din consensualitate socială a unei lumi infuzate până la saturație de această ideologie defectivă, reiterată cu obstinație de propagandă. Soluția finală era sterilizarea lumii prin eradicarea virusului evreiesc.

În România, retorica antisemită apare în lexiconul discursului public înaintea ascensiunii naziste din anii ʼ30. Pulsiunile, inițial ocazionale, ale campionilor autohtonismului din Guvernul Goga au devenit politică de stat sub dictatura regală. În statul național legionar, Garda de Fier a fost vârful de lance al dezumanizării evreilor din România, prin decrete și legi antisemite.

Sub regimul antonescian, procesul de românizare, deposedarea de bunuri, deportarea și uciderea evreilor au fost acceptate de majoritatea elitelor politice. Astfel, ordinul secret al mareșalului de „curățire a terenului” a fost explicitat ulterior de Mihai Antonescu într-un discurs din 3 iulie 1941 la Ministerul de Interne: „Ne găsim în momentul istoric cel mai favorabil și mai larg pentru o totală descătușare etnică, pentru o revizuire națională și pentru purificarea neamului nostru de toate acele elemente străine sufletului lui, care au crescut ca vâscul ca să-i întunece viitorul. Pentru ca să nu pierdem zadarnic acest moment unic, trebuie să fim implacabili”, declara acesta.

Iar imediat după ședința de Cabinet din 8 iulie 1941, același Mihai Antonescu trece de la xenofobie generalizată la antisemitism explicit: „Cu riscul de a nu fi înțeles de unii tradiționaliști, care mai pot fi printre dumneavoastră, eu sunt pentru migrarea forțată a întregului element evreiesc din Basarabia și Bucovina, care trebuie zvârlit peste graniță. Veți fi fără milă cu ei! Nu știu peste câte veacuri neamul

Vă mulțumim și noi.

## DUPĂ PAUZĂ

Îl rog pe colegul Ghica Cristian să poftească la microfon.

## Stimate colege, Stimați colegi,

Revin în fața dumneavoastră cu aceeași preocupare pentru sistemul de sănătate și pentru o mai bună gestionare a fondurilor disponibile la nivel european în acest domeniu pentru România.

Poate vă amintiți, săptămâna trecută am adus în fața dumneavoastră niște statistici care sunt sumbre. Pot să completez astăzi și să vă spun că suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de morți care puteau fi evitate. Țara noastră este pe un rușinos loc fruntaș în topul statelor membre la ponderea deceselor care ar fi putut fi evitate, în condițiile unui sistem medical mai performant sau cel puțin rezonabil. Acestea sunt datele recente, publicate de către Eurostat. E adevărat că ele sunt prelucrate și centralizate la nivelul anului 2014, dar cred că sunt relevante.

În acest clasament al deceselor influențabile, România figurează cu un procent enorm, circa 47%, în condițiile în care media în Uniunea Europeană este de 33%. La polul opus se află țări precum Franța, care are..., cu un procent la jumătate față de noi. Ce înseamnă asta pentru fiecare român? Pe scurt, că dintre cei 100 de pacienți care pierd lupta cu o afecțiune sau alta, 47 dintre ei ar fi putut fi salvați, dacă aveau acces la un tratament medical adecvat și eficient, fie el preventiv sau curativ. Aceasta înseamnă, în termeni simpli, că pierderea de vieți omenești poate fi evitată atât printr-un sistem medical performant – și aici mă refer la infrastructură, echipamente, dotări, resurse umane suficiente și înalt calificate –, precum și prin politici publice care să asigure o intervenție asupra unor factori de stil de viață, statut socioeconomic sau de mediu înconjurător.

Evaluarea performanței sistemelor de sănătate este de o tot mai mare importanță în cadrul Uniunii Europene. Asumarea valorilor și a parcursului european de către România trebuie să includă și aspecte legate de educație, prevenire, îngrijire, paliație, pentru un sistem medical cu adevărat european. Deși acești indicatori de mortalitate influențabilă și evitabilă nu au fost inițial structurați pentru analiza calității și performanței sistemelor medicale naționale, oferă date prețioase asupra politicilor publice derulate în domeniul sănătății.

Vă mulțumim și noi, domnule coleg.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Îl invit la microfon pe colegul nostru Lupu Victorel.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Măsuri guvernamentale în domeniul asistenței sociale”.

Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Așa cum și-a propus în campania electorală, PSD a implementat, în numai un an de zile, o serie de măsuri menite să conducă la modernizarea sistemului de asistență socială. Unul dintre obiective este transformarea acestuia dintr-un sistem pasiv în unul proactiv, respectiv trecerea de la un sistem bazat pe beneficii la unul axat pe servicii.

De asemenea, Guvernul nostru pune accentul pe măsurile de protecție socială în jurul securizării familiei, cu ajutorul cărora va crește gradul de securitate socială, dar și al responsabilizării individuale. Actuala politică socială este concentrată pe copil și familie, dar și pe eliminarea inechităților dintre femei și bărbați. Toate aceste măsuri sunt menite să creeze un sistem integrat eficient de servicii și prestații sociale.

Măsurile care vizează domeniul asistenței sociale sunt corelate și cu Programul național de dezvoltare locală, prin

care se va aloca, până în anul 2020, suma de 30 de miliarde de lei comunităților locale pentru investiții în: finanțarea creșelor și a grădinițelor, a unităților de învățământ care nu au autorizație de funcționare și autorizație ISU, modernizarea drumurilor județene, construirea de dispensare și cabinete medicale și realizarea sau extinderea sistemului de apă și canal.

Cea mai importantă măsură a vizat salariul de bază minim brut, care a fost majorat de la 1 februarie la 1.450 de lei, fapt care a condus la creșterea tuturor celorlalte beneficii de asistență socială. Astfel, s-a majorat cuantumul minim al indemnizației pentru creșterea copiilor de la 1.063 de lei la 1.233 de lei; s-a majorat cuantumul stimulentului de inserție de la 531 de lei la 616 lei și au crescut, în medie, cu 16%, formele de sprijin și ajutor acordate persoanelor care au în îngrijire copii cu handicap sau persoane cu handicap care au în îngrijire copii. Totodată, a crescut indemnizația acordată pentru însoțitorul persoanei cu handicap vizual grav de la 969 de lei la 1.065 de lei, măsură de care vor beneficia aproximativ 40.000 de persoane. De la 1 martie a fost majorat la 520 de lei nivelul indemnizației sociale pentru pensionari.

Mulțumesc. Vă mulțumesc, domnule coleg Lupu. O rog pe colega noastră, doamna senator Sbîrnea Liliana, să poftească la microfon.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Tema declarației politice este „Adunarea Parlamentară NATO la București – eveniment major pentru țara noastră”. Stimați colegi,

România, prin capitala ei, a fost, între 6 și 9 octombrie, gazda celei de a 63-a sesiuni anuale a Adunării Parlamentare NATO. Aceasta a fost, de fapt, a treia acțiune de asemenea anvergură în ultimii 20 de ani, prima având loc în octombrie 1997, când noi aveam doar calitatea de aspiranți la statutul de membru al NATO.

Ne este bine cunoscut faptul că autoritățile române s-au îndreptat, imediat după decembrie 1989, către NATO, debutul primelor relații diplomatice fiind în anul 1990, iar, trei ani mai târziu, președintelui Ion Iliescu revenindu-i rolul de a-i transmite oficial secretarului general NATO din acea vreme dorința României de a adera. La data de 4 martie 2004, președintele Ion Iliescu a semnat instrumentele de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord. La data de 29 martie 2004, premierul Adrian Năstase a depus instrumentele de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, la Washington. Cu ocazia Summitului de la Praga din anul 2004, România a fost oficial recunoscută ca țară membră NATO.

De atunci, am continuat să ne implicăm activ și consecvent în apărarea securității noastre comune și nu puține au fost provocările ultimilor 20 de ani pentru toți, deopotrivă. În primul rând, confruntarea cu amenințările teroriste, concretizate în cele mai perfide, tragice și greu de dejucat planuri ale unor minți criminale, fanatice și ale unor state-fantomă. Au urmat anexările teritoriale nelegitime, cazul Crimeei, violarea suveranității teritoriale a Georgiei și a Ucrainei, problema nerezolvată a Transnistriei și implicațiile acesteia asupra diminuării șanselor de integrare europeană ale Republicii Moldova.

Prin poziția sa geostrategică, aflată la intersecția multiplelor provocări de securitate în zona Mării Negre, România rămâne unul dintre aliații cei mai bine plasați

geografic, precum și istoric și diplomatic, pentru a primi un rol esențial în creșterea nivelului de implicare al NATO în dezvoltarea Parteneriatului estic și a regiunii Mării Negre. Stimați colegi, Sesiunea de la București nu a fost nicidecum una formală. Conceput ca un forum de la tribuna căruia se dezbat cele mai arzătoare probleme ale momentului de către delegațiile permanente parlamentare membre ale Adunării Parlamentare NATO, summitul de la București a fost dedicat înțelegerii realităților și provocărilor cotidiene, precum și concentrării într-un efort comun a unor strategii comprimate în rezoluții bine fundamentate, expresie a politicii de securitate opuse unui viitor nesigur.

Vă mulțumim, doamna colegă Sbîrnea. Îl invit la microfon pe domnul vicepreședinte, domnul senator Goțiu Remus Mihai.

Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Declarația politică de astăzi se intitulează „Aș mânca astăzi un ou, dar mâine mă taxează un intelectual”.

Stimate colege și stimați colegi,

Dați-mi voie ca astăzi să fac, de aici, de la microfonul Senatului, un autodenunț penal: sunt evazionist fiscal!

La sfârșitul săptămânii trecute am fost acasă, la Deva, localitatea copilăriei și a adolescenței mele, pentru a-i da o mână de ajutor colegului Lucian Davidoni în lupta pentru primărie. În dimineața zilei de sâmbătă, mama mi-a pregătit spanac și conopidă pané. Apoi m-a întrebat dacă vreau și ouă ochiuri la spanac, dar m-a atenționat că sunt de la găinile mătușii Lenuța, de la Roșcani, mai exact că nu au fost fiscalizate. Am rezistat tentației de a începe ziua cu o mică evaziune și am refuzat. Imediat am realizat însă că rafturile din cămară erau pline cu alte produse evazioniste: compot de gutui, gogoșari și ardei iuți în oțet, gogonele, castraveți murați, dulcețuri și siropuri. Pe balconul bucătăriei, în două coșuri de nuiele, erau struguri și must din via de la Geoagiu și fructe din livada de la Săcămaș. Ce să fac? Că mă tenta să iau din toate cu mine la Cluj și la București. Apoi, mi-am dat seama că gustasem deja din conopida pané, care fusese pregătită cu ouă de la găinile mătușii Lenuța, așa că m-am dat bătut.

Domnule Vosganian, chemați ANAF și DNA, recunosc, sunt un evazionist!

prelucrare a produselor agricole, cum să motiveze dascălii și medicii să profeseze în mediul rural.

După toate acestea, ce idee genială îi vine unui fost ministru al României, membru al unui partid care susține și astăzi guvernarea?! Să pună un bir și pe mâncarea din farfuria țăranilor, să mai aibă unii băieți și fetițe, deștepți și deștepte, niște bani la dispoziție, să-și bage mâna până la umăr în ei pentru excursii de lux prin Dubai ori pe croazetă.

Stimate colege și stimați colegi din coaliția de guvernare, Vă rog, luați o pauză și, înainte să mai puneți vreo taxă ori vreun impozit pe munca agricultorilor și fermierilor români, mai dați ceva înapoi, mai asfaltați un drum, mai construiți o canalizare, mai încălziți o școală, mai puneți țiglele și mai dați cu var pe un dispensar. Și faceți asta și în realitate, nu doar pe hârtii, prin declarații la televizor ori de la acest microfon. Și doar apoi deschideți discuția despre taxa pe oul din farfuria țăranului român.

Vă mulțumim și noi, domnule vicepreședinte.

## PAUZĂ

* * * DUPĂ PAUZĂ

## Stimate colege și stimați colegi,

M-aș bucura dacă nu ați medita la cele povestite doar în registru anecdotic, de glumă ori de impertinență la adresa unui fost ministru al României. Pentru că, dincolo de tonul vesel, stă o realitate tristă. Timp de mai multe decenii, munca țăranilor și a agricultorilor români a fost prăduită la foc automat. În comunism le-a fost luat pământul cu forța și, de nevoie, dar mai ales de nevoie au fost obligați să lucreze în cooperativele agricole de producție, într-una din formele moderne ale sclavagismului și exploatării umane, unde, în numele progresului, nu era nicio problemă să lucreze copii de 10 ani – iar eu am experimentat acest lucru –, vârstnici de 70 ori chiar 80 de ani sau să „voluntarieze”, obligatoriu, evident, liceeni, studenți și soldați.

În lunile de primăvară, vară și toamnă, cei plătiți la normă – norma fiind, de multe ori, o zi-lumină de lucru, de la răsărit la apus – adunau 3-400 de lei pe lună. Toamna mai aveau dreptul la aproximativ 10% din recoltă. Practic, prin neplata muncii țăranilor români se ajungea la un nivel de impozitare de 70, 80 ori chiar 90%.

Care au fost beneficiile de pe urma unei asemenea taxări aberante? Copiii le-au plecat la oraș, școlile au început să se degradeze, dispensarele să funcționeze pe avarie, iar drumurile comunale să se transforme în tranșee. În schimb, s-a construit această Casă a Poporului, în care ne aflăm și noi acum. La ce bun?

## Stimate colege și stimați colegi,

S-a schimbat ceva după 1990? Terenurile agricole, pășunile, pădurile au fost restituite cu țârâita, atunci când au fost restituite și nu au ajuns cu japca în mâinile noii elite politice și ale profitorilor din jurul acesteia, școlile cad în ruină, părăsite de cei din urmă dascăli din zona rurală, pe dispensare cresc bălării, clădirea spitalului în care m-am născut, din comuna Ilia, stă să se prăbușească de la o zi la alta, iar drumurile și ulițele au rămas la fel cum le știam din copilărie, bune să te poți juca de-a v-ați ascunselea prin ele.

Cu gândul să pună mâna cât mai pe nimic pe terenurile lor sau, pur și simplu, din prostie și/sau incompetență, nu s-au obosit prea mulți guvernanți să-i învețe pe țăranii români beneficiile unor asocieri reale, cum să se unească și să aplice pentru fondurile europene, pentru microîntreprinderi de

O invităm la microfon pe colega noastră Eleonora Carmen Hărău.

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Cum bine știți și, dacă nu știți, vă spun eu, săptămâna trecută, în Valea Jiului, au murit, din nou, doi mineri, prinși de surpătura din mină. Lucrând în niște condiții improprii, lucrând într-o mină care, la momentul acesta, ar fi trebuit, după algoritmul pe care puterea l-a instituit, să fie închisă, lucrând într-o zonă căpușată sistematic, de zeci de ani, de tot felul de structuri economice, care au furat întâi pâinea, pe urmă banii și, în cele din urmă, viețile minerilor. Așa încât, în declarația politică de astăzi mă întreb: până când trebuie să mai moară oamenii în Valea Jiului pentru a se rezolva problemele economice și sociale din această zonă?

Bineînțeles că această tragedie a atras din nou atenția asupra condițiilor de muncă ale minerilor. Prețul plătit: două vieți și încă niște ortaci supuși unor suferințe destul de serioase, pentru că au fost răniți. Problemele economice și sociale ale Văii Jiului sunt multiple, însă de fiecare dată sunt „rezolvate” în campaniile electorale de către PSD. Apoi urmează liniștea și indiferența.

Cel mai mare agent economic din județul Hunedoara, agentul căruia îi aparțin aceste mine, Complexul Energetic Hunedoara, cu sediul la Petroșani, este în litigiu juridic privind insolvența. Totodată, solicitarea Complexului Energetic Hunedoara de a prelungi activitatea de producție a minelor Lupeni și Lonea, prin promovarea unui memorandum de către Ministerul Energiei la Guvern, ulterior fiind necesară notificarea Comisiei Europene de zonă, zace prin vreun sertar de birou. În condițiile în care el ar fi luat în seamă, condițiile din mină nu ar putea să fie sub imperiul arbitrariului și al neglijenței.

În plus față de asta, pensionarii mineri din Valea Jiului ieșiți la pensie înainte de 2011 și-au strigat drepturile în stradă, organizând, săptămânile trecute, proteste și marșuri. Avem o coaliție PSD–ALDE care controlează, prin oamenii puși la conducerea Complexului Energetic Hunedoara, în consiliul de administrație al acestui colos energetic, în Ministerul Energiei, ultima suflare a comunității din această vale a plângerii. Valea Jiului moare și la propriu, și la figurat! Dispare o zonă atât de frumoasă a României pentru că o coaliție, PSD–ALDE, care a luat atâtea voturi tot timpul în Valea Jiului – pe care a controlat-o, a subordonat-o și căreia i-a făcut viața amară, așa cum se găsește ea acum – trădează și de astă dată, trădează încrederea momârlanilor, a acestor oameni minunați.

Vă mulțumim foarte mult.

O rog să vină la microfon pe colega noastră, doamna senator Arcan Emilia.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi... am intitulat-o „Răutatea și minciuna etalate public”.

Distinse doamne și distinși domni senatori,

În declarația de astăzi mă voi referi la un fapt de conștiință politică. Vă mărturisesc sincer că, de aproape un an de zile, de când sunt parlamentar, am constatat cu mare dezamăgire că în spațiul public predomină o atmosferă de răutate și minciună etalată continuu. Mă nemulțumește acest lucru și sunt convinsă că toată această manipulare stârnește nemulțumire printre mulți dintre cetățenii țării noastre care cunosc adevărul și apreciază coaliția aflată la guvernare la adevărata ei valoare, prin faptele sale reale.

Din păcate, se manifestă în spațiul public românesc o rețea de mecanisme de urâțire, de maculare și răstălmăcire a realității, cum nu știu că se mai găsește prin alte țări. Cred că unele tendințe de manifestări de nemulțumire și... petrecute în societatea noastră își au printre cauze tocmai disprețul care le este caracteristic unora dintre colegii din opoziție, dar și unor purtători de opinii publice.

Ca majoritate parlamentară și la guvernare, am reușit în 10 luni de zile să facem mai multe lucruri bune decât alții în 4-5 ani și nu am auzit să se vorbească de bine sau aprecieri. Avem creștere economică-record, am reușit să îmbunătățim legislația în domeniul salarizării și să impunem echilibrele firești între angajații aflați la același nivel, am scos o lege a pensiilor, am adus importante prevederi în domeniul educației, în domeniul sănătății și nu mi se pare firesc să nu se vadă aceste lucruri extraordinare, ba dimpotrivă, cu atâta răutate, cu atâta înverșunare, exagerându-se în permanență cu criticile inutile asupra celor care vor să îndrepte lucrurile în această țară.

Un caz concret de minciună sfruntată, care cu certitudine a deranjat pe foarte multă lume, îl reprezintă liderul PNL-ului, care... a... principiului..., având o intervenție și folosind expresii jignitoare, a găsit de cuviință să lanseze în spațiul public zilele trecute neadevăruri dureroase, jigniri, precum:

## **Domnul Cornel Popa:**

Mulțumim, doamna senator Arcan.

O rog pe doamna senator Mirea Siminica să poftească la microfon.

## **Doamna Eleonora Carmen Hărău**

**:**

Drept la replică!

Înainte de asta, o rog pe doamna Carmen Hărău să vină la microfon pentru o replică..., un drept la replică.

## **Doamna Eleonora Carmen Hărău:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Am auzit în sala asta, acum câteva minute, blamându-se minciuna. Minciuna care, în momentul acesta, este un portdrapel al PSD, nu al opoziției, minciuna care-i continuată într-un mod deșănțat încă din campania electorală și cu care creierele românilor se încearcă a fi spălate.

Am auzit de la microfonul acesta blamându-se președintele Partidului Național Liberal pentru că a folosit cuvinte de tipul: „hoție”, „trădare”, „nepricepere”, „diletantism”.

Stimați colegi,

Fostul dumneavoastră dumnezeu, domnul Victor Ponta – eu înțeleg că acum vă închinați dumnezeului Dragnea, dar până de puțină vreme vă închinați dumnezeului Ponta –, domnul Victor Ponta folosește aceleași cuvinte la adresa persoanelor care ne fac în momentul acesta discreționar viețile.

Haideți să ne înțelegem, despre ce vorbim?! A, vorbim despre cifre statistice! Sigur, cifrele statistice, cu ajutorul Institutului Național de Statistică, pot fi ușor ajustate. Totdeauna, Institutul Național de Statistică a servit puterea de la putere, dar tot Institutul Național de Statistică face, în momentul acesta, vorbire despre creșteri ale prețurilor de 25%.

Ce faceți, oameni buni, cu țara asta?! Echilibrele economice se fac praf, vine un val de scumpiri, ne paște o hiperinflație, iar dumneavoastră cântați isonul unor persoane care n-au altă..., n-au alt scop decât să-și scape pielea de la închisoare.

Revin asupra ideii că însuși Victor Ponta, însuși Grindeanu și acum – destul de timid, dar mă aștept să-i crească vocea și să înceapă să vină mai cu dicție – domnul Tudose reclamă politica greșită, politica PSD, care duce țara într-o prăpastie din ce în ce mai adâncă.

Vă mulțumesc frumos.

Haideți, haideți, vă rog, totuși să-i lăsăm pe colegii noștri, că nu ne mai încadrăm.

Vă rog să fiți scurt. Domnul Goțiu.

Bună ziua!

O să încerc să fiu foarte scurt și să îi transmit doamnei colege senator Emilia Arcan că adevărul iese totdeauna la suprafață. Și, dacă totul este așa de bine și de frumos cum a menționat Domnia Sa, indiferent ce am spune noi, cei din opoziție, cetățenii români vă vor mulțumi și vă vor trece în cărțile de istorie, cu felicitări, pentru ceea ce ați făcut pentru dânșii.

Vă garantăm că, dacă totul e așa de bine și de frumos și cifrele pe care le-ați prezentat sunt reale, nu vor exista greve, nu vor exista categorii profesionale nemulțumite care să protesteze în Piața Victoriei și, chiar dacă s-ar protesta în Piața Victoriei împotriva modificărilor abuzive ale legilor justiției, dreptatea va ieși la suprafață dacă, într-adevăr, ceea ce spuneți este drept și corect. Deci, din acest punct de vedere, nu trebuie să vă faceți griji, istoria și adevărul vor ieși întotdeauna la suprafață. Griji ar trebui să vă faceți dacă, într-adevăr, așa cum susținem mulți din opoziție, tot ceea ce prezentați nu este real. Și cred că, probabil, dacă aveți dreptate, nu veți mai schimba guverne tot la trei, patru, cinci sau șase luni.

De aceea, vreau să înțelegeți un ultim lucru pe care îl menționez: nicio societate nu se poate dezvolta fără o critică onestă. Negarea dreptului la critică nu face decât să ne ducă către totalitarism și autoritarism, în cel mai fericit caz. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cornel Popa:**

Mulțumesc tare mult domnului coleg Goțiu.

O invit la microfon pe colega noastră, doamna senator Mirea Siminica.

Vă dau drept la replică după aceea, ca să n-o tot invităm și, până la urmă, să n-apuce să vorbească la microfon. Mulțumesc.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la „Drumurile județului Olt – drumuri care ucid!”.

În urmă cu o lună am adresat o întrebare ministrului transporturilor, domnul Alexandru Răzvan Cuc, în care-i aduceam la cunoștință o statistică îngrijorătoare a accidentelor rutiere soldate cu morți și răniți, care au avut loc cu o frecvență alarmantă în zona Pădurea Sarului, pe raza drumului european E574, în județul Olt.

Spuneam, la vremea potrivită, despre cei opt morți și cei peste 20 de răniți grav, victime înregistrate de la începutul anului până în prezent. Astăzi, la nicio lună de la această dată, am efectuat întrebarea pentru că numărul decedaților pe această porțiune de drum a ajuns de la 8 la 10, iar cel al răniților de la 20 la 30.

Pe baza statisticilor existente în spațiul public, precum și a datelor culese de colaboratorii mei în teritoriu, îmi pot permite să vă spun astăzi că respectiva porțiune de drum doboară recordul la victime rutiere înregistrate pe un segment de nici doi kilometri de drum public. Zona este semnalizată corespunzător, sunt marcaje, starea carosabilului este impecabilă. Chiar și așa, excesul de viteză, lipsa de îndemânare a unor participanți în trafic generează – pe lângă alte cauze neidentificate de mine până acum – această frecvență alarmantă a tragediilor din trafic, impun de urgență măsuri suplimentare, date de specificul zonei unde ultimii doi morți în accidente rutiere s-au înregistrat sâmbătă, 7 octombrie 2017.

Propunerea susținută de mine este montarea unor separatoare de sens asemănătoare cu cele care se află pe DN 1, după Otopeni, Băneasa. Înțeleg procedurile specifice, studiile tehnice necesare. Accept existența unui calendar pregătitor înainte de desfășurarea efectivă a lucrărilor în zonă, dar aceste situații consumă timp, iar timpul în zona respectivă înseamnă pierderi de vieți omenești, suferințe și pagube materiale incomensurabile.

Aștept cu încredere de la dumneavoastră, cei care reprezentați zona de decizie, dar și zona de execuție în același timp, să dispuneți un calendar precis al lucrărilor din zonă, în numele celor care și-au pierdut viața, dar și pentru cei care pot fi în orice moment victime ale sistemului public de circulație rutieră din România.

Vă mulțumesc, stimată colegă Mirea Siminica.

O invit, pentru un drept la replică, pe Arcan Emilia, pe doamna colegă Arcan Emilia, rugând-o, cu mult respect, să fie cât mai scurtă în expunere, ca să poată vorbi și domnul Bulacu.

Mulțumesc, domnule președinte. Voi fi foarte scurtă.

Mă mulțumește intervenția domnului coleg, senatorul Goțiu, pentru faptul că a precizat că vom intra în istoria acestei țări pentru realizările pe care noi le-am arătat până la acest moment.

Aș vrea să vin mai agresivă, dar să știți că pe noi, reprezentanții Partidului Social Democrat, nu ne caracterizează modul de abordare... așa cum o faceți dumneavoastră și cei din opoziție care aparțin PNL-ului.

Dar ceea ce... Eu cred, foarte mult cred că există acest grad de frustrare, văzând că noi, cei care reprezentăm majoritatea atât în Parlamentul României, cât și în Guvern, avem realizări pe parcursul acestor 10 luni de guvernare. Este adevărat, vă dau crezare, dar faptul că dumneavoastră ați precizat că vom intra în istorie... Vom intra, domnule, vă asigur! Pentru că, într-adevăr, și cetățenii din această țară simt că o duc mai bine de la o zi la alta și atmosfera negativă pe care dumneavoastră ne-o faceți... Nu faceți altceva decât... Ne faceți un bine.

Vă mulțumesc.

N-o să fiu foarte agresiv, cred, mulțumindu-vă pentru răspuns.

Vă rog, vă rog, îl invit la microfon pe domnul Bulacu Romulus, care așteaptă cuminte, de mai multă vreme, în bancă, și după aceea mai putem vorbi și de alte drepturi la replică, dacă timpul ne va mai permite.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vânzători la magazinul de iluzii. Astfel pot fi caracterizați miniștrii Cabinetului Tudose. Iluzia prosperității, iluzia bunăstării și iluzia traiului decent. Totul pare chilipir, la ofertă. Ai zice că ai numai de câștigat, dar, când ajungi la casă și plătești, realizezi că, de fapt, totul este extrem de scump. Dar, cu toate acestea, ministrul aflat după tejghea îți zâmbește larg și-ți spune că doar ți se pare.

Numai nouă ni se pare că prețul benzinei și al motorinei a crescut cu aproape 7 procente în ultimele 30 de zile, numai nouă ni se pare că au crescut ratele la bănci, numai nouă ni se pare că s-au scumpit facturile de curent și gaze. De după tejgheaua de la Palatul Victoria lucrurile acestea nu se văd.

Odată cu instalarea Guvernului Tudose, coaliția PSD–ALDE a reușit din nou să demonstreze că nu are interesul să conducă pentru bunăstarea românilor, ci doar în scopuri personale și de menținere a unui electorat captiv. Nu este nevoie de analize complicate pentru a vedea

că Guvernul Tudose este maestru la capitolul incompetență, viclenie, populism și manipulare. Sub masca comunicării și a transparenței în actul de guvernare, reprezentanții PSD încearcă să acopere gafe și măsuri care distrug economia și societatea românească.

În mai puțin de un an de guvernare, alianța PSD–ALDE a reușit să spulbere majoritatea sistemelor publice care aveau o minimă stabilitate. Jonglarea cu sistemul public de pensii a transformat într-o incertitudine destinul pilonului II. Sistemul bugetar a fost distrus de noua Lege a salarizării, prin efectele sale, mai ales la nivelul administrațiilor publice, care riscă în acest moment să înfrunte falimentul. Dacă Guvernul nu transferă sumele necesare la bugetele locale, vom asista la concedieri masive. Mai mult, PSD a promis că va crește salariile profesorilor, ale medicilor și ale funcționarilor, fără să mai bage mâna în buzunarele altor români. Faptul că aceștia nu au primit măririle promise la 1 iulie 2017 denotă lipsa fondurilor și multă ipocrizie. Pentru a le majora din anul 2018, Guvernul va fi nevoit să mărească sau să aplice noi taxe și impozite. Transferarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat a scos sindicatele în stradă. Obligarea agenților economici de a colecta TVA într-un fond special, printr-o birocrație fiscală suplimentară, indicele ROBOR instabil, care a mărit creditele românilor, nu sunt realizările unui Guvern în 4 ani, ci ale unui Guvern schimbat de două ori în 9 luni. În goana după menținerea bazinului electoral, PSD a îndatorat țara cu peste 10 miliarde de euro, iar la rectificarea bugetară a tăiat, pe lângă fondurile de la investiții și dezvoltare, și pe cele de la educație, sănătate, transporturi.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă anunț că a expirat timpul alocat declarațiilor politice. Nu închid însă această sesiune de declarații politice înainte să le mulțumesc domnului Ion Ganea și domnului Pavel Marian pentru că m-au asistat la susținerea acestei sesiuni de declarații.

Amintesc, de asemenea, că au mai depus la secretariat declarații politice următorii colegi: domnul senator Cârciumaru Florin, domnul Trufin Lucian, domnul Brăiloiu Tit Liviu, domnul Bodog Florian Dorel, doamna Pațurcă Roxana Natalia, domnul Smarandache Miron Alexandru, domnul Marciu Ovidiu Cristian Dan, domnul Bădălău Niculae, domnul Țuțuianu Adrian, domnul Toma Cătălin Dumitru, domnul Stângă George Cătălin, domnul Cazan Mircea Vasile, domnul Șoptică Costel, domnul Popa Cornel, domnul Pîrvulescu Eugen, domnul Nicoară Marius Petre, domnul Ioan Cristina, domnul Ion Marcel Vela, domnul Caracota Iancu, domnul Iriza Scarlat, domnul Bădulescu Dorin Valeriu și domnul Lungu Vasile Cristian. Cu aceasta, declar închisă sesiunea de declarații politice de astăzi, 11 octombrie 2017. Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Doamnelor domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 11 octombrie 2017, ședință condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Marian Pavel și Ion Ganea.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 80. Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii vizavi de ordinea de zi?

Dacă nu, o

Domnilor senatori!

Vă supun votului ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Cu 67 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului; ora 13.00, vă reamintesc, ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților; după aceea, lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții vizavi de programul de lucru?

Dacă nu,

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 16–21 octombrie 2017.

Pentru săptămâna viitoare, comitetul liderilor vă propune următorul program de lucru:

– luni, 16 octombrie: 12.30, ședință pregătitoare; 13.00, ședința Biroului permanent; 14.00–16.00, lucrări în grupuri parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 17 octombrie: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmând lucrări în comisiile permanente;

– miercuri și joi, miercuri, 18, și joi, 19: 9.00–16.00, lucrări în comisii permanente;

– vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale. Dacă sunt intervenții? Dacă nu, îl

Începem dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative.

Avem, la punctul 1 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2011 privind stabilirea cadrului financiar general pentru utilizarea contribuției financiare elvețiene nerambursabile acordate României prin intermediul Programului de cooperare elvețiano-român vizând reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, precum și a contribuției naționale aferente acestei asistențe (L228/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului președinte al Comisiei Naționale. Microfonul 9. Vă rog.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

## Domnule președinte,

Proiectul de lege are ca scop asigurarea cadrului legislativ necesar punerii în aplicare a mecanismelor financiare specifice proiectului privind fondul pentru acțiunile în domeniul managementului de energie durabil.

Este una din componentele Programului de cooperare elvețiano-român și are ca finalitate îmbunătățirea infrastructurii locale, consolidarea capacității și conștientizarea cu privire la eficiența energetică și energia regenerabilă.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, adresăm rugămintea de a fi votat.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte al Comisiei pentru buget, domnul senator Teodorovici, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță. De asemenea, Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru dezvoltare și strategie economică au transmis avize favorabile.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

La punctul 2 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2017 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și prorogarea unor termene (L238/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Domnule președinte, vă rog. Microfonul 9.

Mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de revizuire unele termene de implementare, introducerea aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal economic. Practic, este o decalare pentru 1 august 2018; și al doilea, foarte important, este că după acea dată nu se mai..., se interzice comercializarea aparatelor de marcat electronice fiscale cu rolă jurnal. Acestea sunt principalele prevederi ale ordonanței și, în acord cu raportul Comisiei pentru buget, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea unui vot favorabil.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Solicitarea a fost aceea, într-adevăr, de prorogare a unor termene privind casele de marcat.

În acest sens, membrii Comisiei pentru buget, finanțe au analizat proiectul de lege și avizele pozitive primite la nivelul comisiei și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

În acest sens, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog. Microfonul central.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar senatorial al USR se va abține de la vot în cazul acestui proiect de lege.

Înțelegem că vorbim astăzi în fapt despre prorogarea unor termene, însă problema de fond rămâne, deși ea este expediată la un moment ulterior.

La nivelul fondului problemei înțelegem preocuparea statului pentru îmbunătățirea sistemului de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale, însă nu înțelegem și nu susținem maniera în care statul se reformează impunând costuri mediului de afaceri. Toți operatorii economici trebuie, în caz contrar fiind sancționați, să-și doteze unitățile cu aparate electronice fiscale.

Codul fiscal, prin art. 22 privind scutirea de impozit a profitului reinvestit, prevede facilități pentru contribuabilii care au obligația de a plăti impozit pe profit la efectuarea cheltuielilor cu achiziția aparatelor electronice fiscale. Ce se întâmplă însă cu alți contribuabili? Ce se întâmplă cu microîntreprinderile? Dispun acestea de suficientă soliditate financiară pentru a suporta o parte din costurile de reformă a statului?

Abținerea noastră de la vot se dorește a fi un semnal pentru necesitatea schimbării opticii de guvernare. Orice obligație impusă de stat agenților economici trebuie să fie însoțită de o facilitate oferită acestora, în scopul unui parteneriat public-privat real productiv. Mulțumim frumos.

Mulțumesc, doamna senator. Microfonul 2. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vorbim despre o măsură care este întârziată. Este întârziată pentru că, în majoritatea statelor membre din Uniunea Europeană, această măsură este demult introdusă.

Este o decizie demult luată de guvernele respective și aceste case de marcat fiscale ar trebui să fie barometrul economiei curate, economiei care asigură o contribuție a fiecărui agent economic la bugetul de stat și asigură o concurență loială, corectă, între agenții economici.

Este inadmisibil ca acei agenți economici care lucrează corect, plătesc TVA, plătesc impozite, plătesc taxe să fie tot timpul cu un pas în urma celor care, practic, realizează profit prin neplata TVA-ului și prin introducerea în buzunar a 19%, 24% sau 9%, în funcție de vreme, de situație, de an, de Guvern, a TVA-ului.

Este o măsură care, din păcate, dacă se întârzie – și văd că Guvernul prorogă termene, nu este ferm în decizii și nu este ferm în luarea acestor măsuri –, va întârzia curățarea pieței de acele... de acei agenți economici care, în continuare, desfășoară activitate economică. Vând, de exemplu, en détáil și vând în diverse locuri, în magazine, în chioșcuri, în piețe, fără a contribui la bugetul de stat.

Măsurile pe care Guvernul, în paralel, încearcă să le introducă, de exemplu, split TVA, în încercarea de a constrânge agenții economici să plătească aceste taxe... Sunt mai eficiente asemenea măsuri de legare on-line a întregii rețele în toată țara decât măsuri birocratice, cum este propunerea Guvernului printr-o altă ordonanță, de split TVA. Trebuie luate măsurile corecte: cele care au efect, care sunt eficiente, care pot fi finanțate, pentru că, din punctul meu de vedere, nu este o măsură costisitoare sau o povară atât de însemnată pentru agenții economici... de a nu putea satisface solicitarea sau de a nu se putea conforma deciziei Guvernului. Și aceste măsuri sunt cele care ar trebui să vină fără amânare, nu cele de genul split TVA. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim domnului senator Tánczos. Vă rog, dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Raportul comisiei este de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

La punctul 3 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Prognoză (L239/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul președinte. Microfonul 9, vă rog.

Mulțumesc.

Prin acest proiect de lege se dezvoltă capacitatea de programare strategică a Comisiei Naționale de Prognoză în sensul dezvoltării fundamentărilor pentru strategiile de dezvoltare.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, Ministerul Finanțelor Publice susține raportul de admitere, cu amendamentul propus al comisiei de specialitate, și adresează aceeași rugăminte de a fi aprobat acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte al Comisiei pentru buget, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Proiectul de lege stabilește atribuțiile Consiliului de programare economică din cadrul Comisiei Naționale de Prognoză, în calitate de organism fără personalitate juridică, având rol consultativ, componența acestuia, numirea membrilor CPE, precum și indemnizația trimestrială de care aceștia beneficiază.

Avizele au fost favorabile din partea Consiliului Legislativ, precum și din partea Comisiei economice, industrii și servicii, iar membrii Comisiei pentru buget, finanțe au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu un amendament admis.

Comisia pentru buget, finanțe supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, amendamentele și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă

Vă

La punctul 4 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014–2020 (L245/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Mihaela Toader.

Vă rog.

## **Doamna Mihaela Virginia Toader** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 40/2015, aplicarea mecanismului de plată era restrânsă exclusiv la plata facturilor sau a facturilor de avans. Prin promovarea prezentului act normativ am lărgit categoria de cheltuieli care poate fi solicitată prin intermediul cererilor de plată. Totodată, am mărit termenul de justificare a prefinanțării de la 60 la 90 de zile și am introdus un mecanism prin care partenerii persoane juridice nerezidente pe teritoriul României să-și poată deschide conturi în trezorerie pentru a beneficia la rândul lor de mecanismul cererii de plată.

În același context, pentru îndeplinirea tuturor măsurilor asumate de către Guvernul României în procesul de închidere a condiționalităților, s-a creat temeiul legal

ca Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale să-și poată promova cadrul național de interoperabilitate. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnule președinte al Comisiei pentru buget, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi, Probabil că vom face modificări și dincolo de finalul acestui al doilea exercițiu financiar. În cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, membrii comisiei au analizat avizele primite din partea Consiliului Legislativ, Comisiei pentru afaceri europene și Comisiei pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Tánczos, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Citind conținutul acestei ordonanțe de urgență mi-am pus întrebarea dacă nu este întârziată măsura, pentru că vorbim de perioada de programare 2014–2020. Suntem în 2017 și abia acum începem să vorbim despre modalitatea de plată a proiectelor din acest program, din această perioadă.

În ultimii doi ani, am sincera și modesta bănuială că nu am avut nevoie de asemenea prevederi, ceea ce înseamnă că nu prea avem proiecte finanțate ajunse în faza de implementare din perioada 2014–2020. Acest lucru ar însemna _ergo_ că nu sunt... că suntem aproape de zero la absorbția fondurilor europene din această perioadă de programare. Dacă nu am dreptate, doamna secretar de stat, vă rog să mă contraziceți și să subliniați sau să precizați care este rata de absorbție, în momentul de față, pentru fondurile structurale pentru perioada 2014–2020.

Cu siguranță că proiectele fazate merg, ele sunt în curs de implementare. Întrebarea ar fi dacă sunt și proiecte noi, dacă sunt deja programe în care call-urile au fost lansate, au fost evaluate, au fost semnate contractele de finanțare și duduie, să spun așa, procesul lăsat de izbeliște de domnul ministru, la un moment dat, când s-a retras din Guvern. Acea echipă aproape perfectă, formată din cei care astăzi sunt de față, nu mai este în Guvern și am bănuiala că procesul este mult mai lent, funcționează mult mai anevoios.

Nu înțelegeți la ce mă refer, domnule președinte? Știți cu exactitate.

Un răspuns vă rog, doamna secretar de stat. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt și alte intervenții?

Dacă nu sunt, o rog pe doamna secretar de stat să dea răspunsul.Vă rog. Microfonul 8.

## Merge.

Mulțumesc frumos.

Așa cum am menționat, acest proiect de ordonanță este un proiect de modificare a Ordonanței nr. 40/2015, care reglementează cadrul general pentru exercițiul financiar 2014–2020.

Prin urmare, cadrul general pentru mecanismele financiare a fost adoptat încă din anul 2015. Prin urmare, nu putem să presupunem că nu ar fi avut nevoie sau că este o noutate. Ceea ce am propus noi aici este un... o flexibilizare, să-i spunem, pe care am discutat-o cu partenerii, în general, și cu potențialii beneficiari; și am decis împreună că putem aplica acest grad de flexibilizare, tocmai pentru a accelera absorbția.

În ceea ce privește implementarea, da, este foarte adevărat, în luna ianuarie eram zero, cu apeluri nedeschise, cu proiecte neevaluate, contracte nesemnate. În acest moment, putem să vă spunem că avem contracte semnate de aproximativ 50% din alocarea totală, sunt în implementare, apelurile au fost deschise, sunt deschise în continuare, în acest moment, au fost evaluate toate proiectele depuse în anul 2016 – din păcate, care nu au fost evaluate la timp – și, totodată, sunt evaluate toate proiectele noi.

Prin urmare, am recuperat tot timpul pierdut și suntem în continuare angajați în acest proces și în finalizarea lui.

Legat de sumele plătite de către Comisia Europeană, România a solicitat, în acest moment, aproape 800 de milioane de euro de la Comisie, din care au intrat aproximativ 700 de milioane, dacă nu mă înșel, tocmai pentru că, pe noul regulament,10% din toate declarațiile de plată trimise de către toate statele membre vor fi plătite la închiderea conturilor anuale, lucru care se va întâmpla după martie 2018.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim pentru răspunsul competent. Declar încheiate dezbaterile generale. Raportul comisiei este de admitere.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă

La punctul 5 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 30/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (L248/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Domnule președinte, vă rog. Microfonul 9.

Proiectul de lege aduce completări și precizări la Codul de procedură fiscală. Este unul din proiectele de legi cu impact în simplificare și în sprijinul mediului de afaceri. Aș vrea să... Sunt foarte, foarte multe modificări legate de Codul de procedură fiscală. Aș vrea să evidențiez doar două, trei, pe care le consider mai importante, în special pentru bunurile adjudecate unde s-a mărit termenul de la un an la doi ani pentru plata în rate a bunurilor imobile, unde s-a introdus chiar această posibilitate de plată în rate. De asemenea, este foarte important că s-a reglementat și posibilitatea ca structurile ANAF să desfășoare acțiuni de prevenire și conformare, și nu numai de control.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, Ministerul Finanțelor Publice adresează rugămintea, în acord și cu raportul comisiei de specialitate, de a fi adoptat acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnul președinte al Comisiei pentru buget. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Cu siguranță, la Ministerul Finanțelor trebuie redefinite niște definiții, pentru că – redefinite niște definiții, niște termeni mai clari –, pentru că probabil că se fac multe confuzii. Cu siguranță, dacă este pentru mediul de afaceri, nu trebuie să arate cam așa un document de modificare a Codului de procedură fiscală.

Dincolo de această chestiune pe care și noi am discutat-o în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

În acest sens, Comisia pentru buget, finanțe supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, declar... A, vă rog, doamna senator. Îmi cer scuze! Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Pretenția că acest act normativ este cu dedicație pentru agenți economici este un pic cam exagerată.

Din punctul de vedere al Partidului Național Liberal, noi suntem interesați de predictibilitate. Și predictibilitatea este oarecum încălcată prin acest act normativ și sunt de acord cu observația făcută de domnul președinte Teodorovici.

Totuși, având în vedere faptul că în acest act normativ apar prevederi destul de consistente în ceea ce privește fluidizarea deblocării banilor pentru bunuri indisponibilizate, la dispoziția instituțiilor statului, suntem de acord și vom susține, dar cu titlul excepțional, această ordonanță.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamna senator. Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale. Raportul comisiei e de admitere.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul, prima Cameră sesizată.

La punctul 6 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru acordarea de servicii medicale unor categorii de persoane și pentru completarea art. 2 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român (L213/4.09.2017). Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Nicolae Nasta.

Vă rog, domnule secretar. Microfonul 8.

## **Domnul Nicolae Nasta** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de act normativ creează norma specială prin care se asigură asistența medicală de urgență curativă și a controlului medical de către Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davilla” pentru Președintele României, președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților și prim-ministru, pentru omologii străini pe timpul vizitei în România, stabilindu-se, totodată, și modalitatea de finanțare a activităților menționate mai sus.

Totodată, prin acest proiect de act normativ se creează și cadrul legal pentru implementarea hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării care vizează asigurarea, la cerere, a unui control medical complet anual pentru persoanele care au avut calitatea de șef al statului român sau președinte al României și a modalităților de finanțare a activităților sus-menționate.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să acordați votul dumneavoastră favorabil. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator Fălcoi, vă rog. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 4.10.2017, în prezența reprezentanților Ministerului Apărării Naționale și ai Serviciului de Protecție și Pază, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexă.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune, spre dezbatere și aprobare, plenului Senatului prezentul raport de admitere, cu amendamente, precum și proiectul de lege.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții?

Vă rog.

Dacă nu sunt, declar dezbaterile generale încheiate și

Vă

La punctul 7 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2017 privind formarea inițială a ofițerilor în activitate din Ministerul Apărării Naționale în instituții de învățământ superior militar din străinătate (L242/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului secretar de stat Nicolae Nasta. Microfonul 8. Vă rog.

Mulțumesc încă o dată, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Selecția candidaților din rândul elevilor de clasa a XII-a ai colegiilor naționale militare și diminuarea stagiului în gradul de sublocotenent/aspirant în funcție de durata studiilor în străinătate, măsuri introduse prin Ordonanța Guvernului nr. 24/2017 privind formarea inițială a ofițerilor în activitate din Ministerul Apărării Naționale în instituții de învățământ superior militar din străinătate, vor conduce la creșterea motivației pentru participarea la studii în străinătate, precum și la diminuarea fenomenului trecerilor în rezervă a personalului provenit din rândul absolvenților unei instituții militare de învățământ de prestigiu din străinătate.

De asemenea, absolvirea studiilor de formare inițială organizate în instituțiile militare de învățământ superior din străinătate constituie temei pentru acordarea de către Ministerul Apărării Naționale a brevetului de ofițer și a primului grad de ofițer, absolvenții programelor de studii din străinătate având aceleași drepturi și obligații ca absolvenții programelor de studii similare din instituțiile militare de învățământ superior din țară, privind evoluția în cariera militară și trecerea în rezervă.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să acordați votul dumneavoastră favorabil.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului... reprezentantului Comisiei pentru apărare, domnul senator Fălcoi. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 4 octombrie 2017, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune, spre dezbatere și aprobare, plenului Senatului prezentul raport de admitere, precum și proiectul de lege.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog.

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Nu. Cred că la... La tehnic. Vă rog. Îmi cer scuze! Cred că tehnicul... Avem o problemă. Verificați încă o dată. Haideți să mai încercăm!

Vă

Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 9 abțineri, raportul cu amendamente admise a fost aprobat.

Vă

La punctul 8 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2017 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice (L244/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul doamnei secretar de stat Cristina Tărteață.

Vă rog. 10.

**Doamna Cristina Ionela Tărteață** _– secretar de stat în Ministerul Turismului_ **:**

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2017 s-au aprobat:

– crearea cadrului legal pentru posibilitatea oricărei agenții de turism de a comercializa pachete de servicii turistice sau componente ale acestora către consumatorul final, fie în calitate de organizator, fie în calitate de intermediar al unei agenții de turism organizatoare;

– eliminarea riscului de nerambursare a sumelor achitate de turiști sau a cheltuielilor cu repatrierea acestora, în cazul în care agențiile de turism sunt în dificultate financiară;

– se creează posibilitatea adoptării unor măsuri care să corespundă atât cerințelor Comisiei Europene, cât și cerințelor pieței, prin reglementarea sistemului de garantare a răspunderii agențiilor de turism pentru furnizarea serviciilor turistice către consumator, și ele pot fi reprezentate prin scrisori de garanție bancară, poliță de asigurare sau alte instrumente de garantare legal constituite;

– suma asigurată și modalitatea de organizare și funcționare a sistemelor de garantare se stabilesc prin ordin comun emis de Ministerul Turismului și ASF;

– și se instituie obligația agențiilor de turism de a transmite către Ministerul Turismului o declarație ce va cuprinde informații referitoare la activitatea desfășurată.

Ministerul Turismului propune și susține aprobarea proiectului de lege în forma transmisă de Guvern. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat. Domnule senator, microfonul 7. Vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din 4 octombrie 2017 în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente respinse, care se regăsesc în anexa la raport.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere și adoptare, raportul de admitere, cu amendamente respinse, și proiectul de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Amendamente? Dacă sunt intervenții?

Dacă nu, raportul comisiei este de admitere, cu amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul, prima Cameră sesizată.

Amendamentele respinse dacă doriți să le susțineți în plen? Vă rog.

Doamna senator Dinu, microfonul central. OK.

Amendamentul care este referențiat cu numărul 1 la anexa raportului se referă la art. 2 pct. 3. Propunem să aibă următorul cuprins:

„Agenția de turism – unitate specializată a unui operator economic deținător al unei licențe de turism valabile, emise în condițiile legii, care poate desfășura următoarele activități:

a) activitate de organizare – completarea propusă fiind: «acea activitate care este în responsabilitatea agenției de turism touroperatoare care – și continuarea care există în text deja – combină și vinde sau oferă spre vânzare pachete de servicii turistice sau componente ale acestora, direct sau prin intermediar.»

b) activitate de intermediere – completarea propusă fiind: «acea activitate care este în responsabilitatea agenției detailiste care – și continuarea textului existent – vinde sau oferă spre vânzare pachete de servicii turistice sau componente ale acestora în calitate de intermediar, în baza unui contract valabil încheiat cu o altă agenție de turism.»”

Motivația acestor completări rezidă din observația privind lipsa de consecvență în utilizarea termenilor pe parcursul Ordonanței Guvernului nr. 107/1999, cu modificările produse prin Ordonanța nr. 26/2017.

Observăm că ordonanța din 2017 realizează modificări punctuale, fără a reflecta aceste modificări pe parcursul întregii Ordonanțe nr. 107/1999, conducând astfel la confuzie privind utilizarea termenilor.

Spre exemplu: art. 9, 10 și 11, care rămân nemodificate în forma textului din 1999, folosesc în continuare „organizatorul” sau „detailistul” – exact cuvintele de început de la art. 9 și 10. Art. 11 folosește „agenția de turism touroperatoare sau detailistă”.

Forma propusă prin Ordonanța nr. 26/1017 șterge definirea agențiilor de turism touroperatoare și detailiste, introducând doar ideea de activitate de organizare și activitate de intermediere. Înțeleg că această modificare propusă de Guvern vine din considerentul armonizării cu legislația europeană, fapt pentru care am consultat și ordonanța la care dorim... directiva, îmi cer scuze, la care dorim să ne aliniem și observ și în textul directivei că se folosesc termenii de „organizator”, respectiv „comerciant cu amănuntul”.

## Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții pe marginea amendamentului? Microfonul 7. Domnul senator Marin.

## Da, domnule președinte.

Atunci când au fost luate în analiză aceste amendamente, împreună cu reprezentantul Guvernului, am ajuns la concluzia că această formă, care a fost adoptată în ordonanță, reprezintă forma obținută în urma consultărilor cu reprezentanții industriei, precum și ai altor medii socioprofesionale avizate, iar acceptarea amendamentelor poate altera intenția de reglementare stabilită de-a lungul perioadei de elaborare a actului normativ.

De altfel, după părerea noastră, intențiile..., adică amendamentele respective nu modifică deloc intenția de reglementare pe care a avut-o ordonanța respectivă.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu sunt, vă

V-aș ruga, doamna senator, referiți-vă numai la amendament, strict.

Mulțumesc.

Vă rog, continuați.

## **Doamna Nicoleta Ramona Dinu:**

Da. Amendamentul referențiat cu nr. 2 în anexa raportului se referă la art. 24 alin. (1), care va avea următorul enunț:

„Agențiile de turism touroperatoare și/sau detailiste care își desfășoară activitatea pe teritoriul național și comercializează către consumatori persoane fizice pachete de servicii turistice au obligația să asigure furnizarea serviciilor turistice cuprinse în pachetul de servicii turistice sau rambursarea tuturor plăților efectuate de către sau pe seama turiștilor, în măsura în care respectivele pachete de servicii turistice contractate nu sunt furnizate ca urmare a faptului că agenția de turism se află în dificultate financiară, definită conform dispozițiilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare.”

Pentru motivarea modificărilor în text... În primul rând, aș dori să subliniez care sunt modificările.

Completarea față de textul existent: „agențiile de turism touroperatoare și/sau detailiste”. În felul acesta, inducem solidaritatea în răspunderea față de consumator.

Avem în vedere din nou textul Directivei 2015/2.302, care lasă la latitudinea statelor să stabilească în răspunderea cui rămâne garantarea derulării pachetelor de servicii turistice, trimițând către organizator, dar, ca excepție, încă o dată, prin stabilirea în dreptul intern, național, se poate stabili atragerea răspunderii pentru comerciantul cu amănuntul.

Legea de față nu stabilește în niciun fel. Lasă agenția de turism fără să precizeze care agenție de turism va avea această răspundere, din întregul lanț, de la touroperator până la toți ceilalți intermediari care participă la combinarea serviciilor într-un pachet de servicii turistice.

De asemenea, o altă modificare propusă este să se elimine...

La același amendament sunteți, nu?

...sintagma... În acest amendament, sigur.

## **Doamna Nicoleta Ramona Dinu:**

...să se elimine sintagma „sau componente ale acestora”, respectiv „componente ale pachetelor turistice”.

Fac precizarea că Ordonanța nr. 107/1999 la art. 2 definește termenul de „pachet de servicii” ca fiind pachetele care conțin servicii de transport, cazare și alte servicii, precum alimentație, agrement etc.

Deci Ordonanța nr. 107/1999 nu reglementează componente ale pachetelor de servicii, nu reglementează problema serviciilor organizate în mod separat, ci doar problema pachetelor de servicii turistice. De altfel, se vede și din titlul ordonanței...

Doamna senator, strict la amendament.

...se vede și din definițiile pe care le furnizează.

De asemenea, directiva europeană face referire la definiția pachetului de servicii turistice, și nu la componentele acestora, deci ieșim din obiectul și scopul reglementărilor europene și naționale prin această introducere, și, de aceea, propunem eliminarea componentelor pachetelor de servicii din text.

Mulțumesc, doamna senator. Dacă sunt intervenții?

## **Doamna Nicoleta Ramona Dinu:**

Și încă...

Vă rog frumos.

Doamnă!

Sunt mai multe modificări care...

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Scrie în regulament. Nu puteți să citiți toată legea și să aveți considerații, și să aveți opinii!

Nu. Nu. Sunt motivațiile mele, nu sunt în lege.

Motivațiile dumneavoastră le urmăresc și eu, sunt cu totul altele decât cele scrise în amendament. Haideți, vă rog, să nu depășim timpii.

Bun.

Vă rog, încheiați cu acest amendament.

Da.

Ultima observație era legată de eliminarea din text a cuvântului „servicii” și înlocuirea sa cu „pachete de servicii turistice”. Considerentele sunt cele enunțate anterior.

Nu treceți la celălalt. Poftiți.

Mulțumesc, doamna senator Dinu. Dacă aveți intervenții, microfonul 7.

Pe scurt, vream să spun că de înlocuirea denumirii de „servicii turistice” cu „servicii turistice cuprinse în pachete de servicii turistice” nu este nevoie, pentru că, atunci când a fost definită agenția, dacă o să vă uitați la început, spune așa: „combină și vinde, oferă spre vânzare pachete de servicii turistice”. Deci asta e activitatea ei. Deci serviciile turistice sunt cuprinse în pachete. Deci așa spune ordonanța.

Așa că eu vreau să mai spun încă o dată: amendamentele propuse nu modifică intenția de reglementare a ordonanței, deci putem să mergem pe ordonanță mai departe.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Vă

În acest caz, vă

La punctul 9 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni (L180/19.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului și dau cuvântul domnului secretar de stat Ovidiu Iane, microfonul 10.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă pe care am inițiat-o vine să îmbunătățească cadrul legislativ al Legii nr. 299. După cum știm, comunitățile de români au evoluat în ultimii 10 ani foarte mult și am făcut modificări care să vină în acord cu necesitățile și cu nevoile acestor comunități.

De asemenea, cadrul internațional și european s-a modificat și avem prevăzute și modificări cu referire la corelarea acestor modificări internaționale și europene în această propunere de lege.

Astfel, apreciem că extinderea ariei de acordare a unor drepturi românilor din afara granițelor țării, fundamentată pe delimitarea clară a categoriei aparținând românilor de pretutindeni, va determina afirmarea și promovarea identității culturale, lingvistice și religioase a comunității românești, creșterea încrederii în valorile românești și inițiativele și acțiunile României, precum și îmbunătățirea imaginii României și a percepției asupra prezenței românești în statele unde se regăsesc comunități de români.

Pentru aceste lucruri, vă rugăm să ne acordați un vot favorabil pe propunerea legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc domnului secretar de stat. Domnule președinte, microfonul 6. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Comisiile avizatoare au avizat favorabil proiectul de lege.

În cadrul dezbaterilor s-au format amendamente, care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc la anexa nr. 1, ce face parte integrantă din prezentul raport.

Amendamentele respinse se regăsesc la anexa nr. 2.

În ședința din data de 4 octombrie 2017, membrii Comisiei românilor de pretutindeni au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

În consecință, Comisia românilor de pretutindeni supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții...

Dacă sunt susținute amendamentele respinse în plen? Nu.

Atunci, vă informez că raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, făcând parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

La următorul punct este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor (L357/12.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul doamnei secretar de stat Sofia Moț. Vă rog, doamnă, microfonul 8.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Acest proiect de lege vine ca o necesitate pentru punerea în acord a dispozițiilor Legii nr. 293/2004 cu Decizia Curții Constituționale nr. 803/2015. Plenul Curții Constituționale a statuat prin decizia amintită că procedura aplicării sancțiunilor disciplinare cuprinse în secțiunea a IV-a a capitolului VI din Legea nr. 293 este reglementată lacunar sub aspectul efectuării cercetării prealabile a faptei care constituie abatere disciplinară, faptă săvârșită de funcționarul public cu statut special, de către comisiile de disciplină ce se constituie în Ministerul Justiției, în Administrația Națională a Penitenciarelor, precum și în fiecare unitate de penitenciar.

Astfel, reguli esențiale în materia efectuării cercetării prealabile, precum: stabilirea compunerii comisiei de disciplină, atribuțiile și activitatea acestei comisii, dar și modul de sesizare și procedura de lucru a comisiei, precum și actele emise ca urmare a parcurgerii procedurii nu sunt reglementate prin lege organică.

Precizez faptul că aceste aspecte sunt reglementate printr-un ordin al ministrului justiției din 2004.

Mulțumesc, doamna secretar.

## **Doamna Sofia Mariana Moț:**

În materia răspunderii patrimoniale, acest proiect de lege introduce regula consacrată în Codul de procedură civilă, stabilindu-se că dispoziția de impunere rămasă definitivă ca urmare a neintroducerii respingerii acțiunii la instanța de contencios administrativ constituie titlu executoriu.

Însă, având în vedere modalitatea specifică mult simplificată și operativă de acoperire a unui prejudiciu, dar și Decizia Curții Constituționale nr. 481 din septembrie 2005, se stabilește prin acest proiect – se propune, de altfel – ca termenul de contestare a deciziei de imputare să fie de cel mult 30 de zile de la data comunicării dispoziției de imputare, însă fără a se parcurge procedura prealabilă, așa cum era stabilită în dreptul comun.

Mulțumesc.

Comparativ cu... Imediat închei. Comparativ cu metodologia amintită, proiectul majorează termenul pentru efectuarea cercetării administrative și înregistrarea actului de cercetare de la 30 la 45 de zile lucrătoare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna ministru.

Domnule președinte al Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc. Microfonul 5. Vă rog.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Doamna secretar de stat a expus pe larg rațiunile acestui proiect de lege.

Comisia juridică vă propune un raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Dar nu despre proiectul de lege este neapărat vorba, cât despre nevoia de a găsi soluții pentru situația din penitenciarele din România. De aceea, vă propun ca săptămâna viitoare să facem o dezbatere așezată, pentru că s-a așternut, așa, puțin, praful...

Dar, fiind doamna secretar de stat, să nu uite că are o promisiune mai veche de a fi prezentă, împreună cu domnul ministru, în Parlament pentru o discuție privind situația din penitenciare! Mulțumesc.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar închise dezbaterile generale. Raportul comisiei este de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul e prima Cameră sesizată.

Vot, luni, de la ora 17.00.

Vă rog, domnule...

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am văzut că cel puțin două grupuri au simțit nevoia unor ședințe ad-hoc. De aceea, vă solicit să facem o întrerupere a ședinței pentru un sfert de oră, pentru că, dacă facem și noi o ședință, așa cum simțim nevoia, ar însemna să ocupăm jumătate din sală.

Vă rog să fiți de acord cu o pauză de un sfert de oră pentru a face câteva clarificări în cadrul grupului nostru, dând posibilitatea și celorlalte grupuri să-și continue reuniunile deja începute. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Dacă sunt alte opinii?

Dacă nu, vă

PAUZĂ

* * *

DUPĂ PAUZĂ

Cu mare plăcere, dar numai la raport, vă rog, referiți-vă.

Vă spuneam că raportul este de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Stimați colegi,

Reluăm activitatea Senatului, dar, constatând că nu mai e cvorumul necesar pentru desfășurarea ședinței, declar închisă ședința Senatului de astăzi. Mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|083986]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 143/20.X.2017 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei