Stenogramă plen

## Stimați colegi,

Nu putem vota să încălcăm Constituția.

Termenul prevăzut pentru adoptare tacită este imperativ în Constituție, la art. 75. Noi nu putem să supunem la vot aici că nu îl respectăm. Este o prevedere constituțională care se asigură că prima Cameră sesizată respectă un anumit termen pentru dezbaterea unui proiect de lege. Dacă nu s-a întâmplat – înțeleg că oricum mai e timp până lunea viitoare –, asta e, merge la Senat, care este Cameră decizională; acolo nu e prevăzut un termen de adoptare tacită.

Deci vă solicit retragerea de la vot a acestei propuneri, pentru că nu putem vota ceva ce este vădit ilegal, vădit neconstituțional.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Alte intervenții dacă mai sunt? Nu.

Urmează votul asupra acestei solicitări. Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Prelungirea termenului.

102 voturi pentru, 13 voturi împotrivă, două abțineri, un coleg care nu votează.

Mulțumesc, domnule președinte. Camera Deputaților este Cameră decizională. Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

Domnule președinte de ședință,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul sănătății și pentru modificarea unor acte normative, trimis cu adresa PL-x 71 din 23 februarie 2015.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 18 februarie 2015.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Mulțumesc. Dezbateri? Nu.

Vot final.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii, în sensul prelungirii până la data de 31 decembrie 2018 a termenului stabilit în vederea încheierii contractului de asigurare socială pe baza căruia persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contribuției de asigurări sociale pentru perioadele de timp în care nu au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 23 mai 2017.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc. Dezbateri? Doamna Csép.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Credem de cuviință că pensionarii și persoanele care ajung în pragul vârstei de pensionare trebuie să beneficieze de această posibilitate și în continuare.

Vreau să vă reamintesc că această lege a fost o inițiativă a Uniunii Democrate a Maghiarilor din România și totuși aceste lucruri în plus care se oferă pentru această categorie de persoane sunt foarte importante, din moment ce, până în data de 10 martie 2017, 11.152 de persoane au încheiat aceste tipuri de contracte. Este foarte bine să oferim pensionarilor, celor care vor deveni pensionari, această posibilitate.

Și, în continuare, pe lângă acest fapt, ca până în 2018 să prelungim acest termen, am o rugăminte și pentru dumneavoastră, să diseminăm această informație, să ajungă chiar la cetățenii pe care, cu aceasta, putem să-i ajutăm.

Vă mulțumesc.

UDMR va sprijini.

Domnul Oprea.

Este, se pare, un punct de vedere al celor care sunt în Comisia pentru muncă și – eu vorbesc în numele Partidului Național Liberal – care, precum au spus și antevorbitorii, nu înseamnă absolut nimic în plus pentru buget, ci o deschidere față de oamenii care, pe ultima sută, au putut să-și încheie contracte de asigurări sociale și, dincolo de numărul lor, peste 11.000 de persoane care și-au încheiat astfel de contracte, este vorba și de o contribuție de asigurări sociale, în valoare de aproape 60 de milioane de lei.

Așadar, prorogarea până la 31 decembrie 2018 este, poate, un gest firesc pentru oamenii care, pe cont propriu, acceptă un astfel de statut. Este bine să facem o promovare cât mai consistentă, numărul lor să fie tot mai mare până la 31 decembrie 2018.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu. Domnul Solomon.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum au spus și antevorbitorii mei, această inițiativă de prelungire a unui termen prevăzut într-o lege votată de noi anul trecut este, știu eu, bine-venită, datorită faptului că noi ne-am străduit vreo trei ani să aprobăm inițiativa care stătea în Parlament de prin 2013.

Cu greu am reușit să o trecem de Camera Deputaților, din cauza opoziției de atunci a celor de la Casa de Pensii.

După ce am adoptat-o și am făcut primele evaluări, s-a văzut că e un real succes. Cât mai mulți cetățeni care nu aveau stagiul complet sau minim de cotizare – în primul rând aceia sunt cei care au încheiat aceste contracte – au mers la Casa de Pensii și au încheiat contractele și datorită faptului că în 2010 s-a schimbat, peste noapte, stagiul minim de cotizare, de la 12 ani la 15 ani. Iar cei care ieșiseră pe diverse ordonanțe din industria socialistă în șomaj și erau în așteptarea pensiei s-au trezit când au împlinit vârsta de pensionare că nu pot să acceseze sistemul de pensii, pentru că aveau numai 12 ani stagiu minim, și nu aveau 15 ani.

Prin urmare, și cu acordul actualului Guvern, al doamnei ministru Olguța Vasilescu, am considerat că e bine și, în primul rând, pentru românii din străinătate să prelungim până la sfârșitul anului viitor acest termen și, dacă va fi nevoie, să-l prelungim în continuare, astfel încât cât mai mulți cetățeni să poată contribui de bunăvoie la sistemul de asigurări sociale, fiind, evident, un plus pentru veniturile la bugetul de pensii, și așa deficitar.

Mulțumim.

Mulțumesc. Alte intervenții dacă mai sunt? Nu.

La articole? Nu.

## Stimați colegi,

Avem în dezbatere o ordonanță de urgență rezultată în urma aprobării de către Parlament a unei propuneri legislative, în cursul anului trecut, ce se referea strict la diminuarea risipei alimentare.

Aș vrea să vă informez că Senatul a adoptat proiectul de lege.

Este un proiect de lege avizat favorabil de către Consiliul Legislativ și se adresează în mod special reglementării, respectiv suspendării aplicării Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare până la data de 30 iunie 2018, ca urmare a unor neclarități legislative și a imposibilității de reglementare secundară față de textul inițial al acelei propuneri.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei, examinând proiectul, propun plenului, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

Doamna Bran, dezbateri generale.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Având în vedere contextul mondial în care ne aflăm, în situația în care risipa alimentelor generează consecințe alarmante la nivelurile economic, social și asupra mediului înconjurător, iar, la polul opus, foametea afectează sute de milioane de oameni, imaginați-vă că, dacă un sfert din alimentele de pe planetă care ajung în prezent să fie risipite ar fi salvate pentru consum, acestea ar fi suficiente pentru a hrăni, la nivel global, 870 de milioane de persoane care suferă de foame.

Doar în Europa, conform unui studiu publicat de Comisia Europeană în 2012, reiese că producția anuală de deșeuri alimentare din toate statele membre este de aproximativ 89 de milioane de tone, adică 179 de kg pe cap de locuitor,

fără a pune la socoteală deșeurile alimentare provenite din activitățile agricole și capturile de pește aruncate înapoi în mare.

Astfel, dacă nu adoptăm măsuri de prevenire a deșeurilor alimentare, ne îndreptăm spre o creștere cu 40% până în 2020.

Ordonanța de urgență nr. 45/2017 dorește suspendarea Legii nr. 217/2016 pentru o perioadă scurtă de timp, pentru a putea pune în aplicare, într-un mod corect, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale măsurile privind prevenirea risipei alimentare.

Având în vedere că risipa de alimente este una din prioritățile majore ale Comisiei Europene și luând în considerare necesitatea creării unui cadru legislativ care să permită implementarea normelor de prevenire, Grupul parlamentar al PSD susține prezentul proiect de lege.

Domnul Popescu Virgil.

## Domnule președinte,

## Dragi colegi,

Am căzut cu toții de acord că este un proiect de lege foarte bun de oprire a risipei alimentare.

Ceea ce nu înțeleg eu este cum cel mai performant ministru al Guvernului Tudose, domnul ministru Daea, într-un an de zile, nu reușește să pună în aplicare această lege și acum ne mai cere încă șase luni. Ne cere încă șase luni, până prin 30 iunie 2018, ca apoi să ne mai ceară probabil încă șase luni, dacă s-o mai găsi acolo, n-o fi remaniat.

Partidul Național Liberal se va abține de la acest lucru și, dacă cu adevărat credeți că este un proiect foarte bun, haideți să respingem ordonanța și, până în 31 decembrie, așa cum este legea, ministerul să se conformeze. Mulțumesc.

Domnul Bichineț.

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Orice proiect de lege bun așteaptă o lege și mai bună! Înainte de a intra în fondul problemei, aș vrea să vă sesizez, cred că n-ați observat, cred că cineva vrea să ucidă opoziția. În sală, stimate domnule vicepreședinte – a măsurat cineva –, sunt 29 de grade! Nu se poate lucra la o astfel de temperatură! Este absurd! Cred că nici microbii cei mai rezistenți nu pot lucra la o astfel de temperatură! Și vă rog să reglați în așa fel încât să fie un climat normal, firesc, de muncă aici!

În legătură cu PL-x 312/2017, ce propune aprobarea Ordonanței nr. 45/2017, care, la rândul ei, cere suspendarea Legii nr. 217/2016, și eu cred că domnul deputat de la Partidul Național Liberal are dreptate. Și dacă grupul Domniei Sale se abține, noi, cei de la PMP, suntem împotrivă, pentru că orice amânare presupune foame, risipă și cheltuială aiurea.

2,2 milioane de tone de alimente, în fiecare an, în România – culmea, o țară destul de săracă! –, sunt aruncate. În aceeași perioadă, sunt mii de oameni în țara noastră cărora le este foame și n-au cum să-și ostoiască foamea. De aceea, îi rog și eu pe ministrul agriculturii – dacă depinde de el – și pe ceilalți oameni din minister să facă în așa fel încât această lege să intre în vigoare.

A fost propusă o lege și mai bună, a colegului nostru Movilă, în 2016: Propunerea legislativă privind donația de alimente. Nu a putut trece atunci pentru că...

## **Domnul Ioan Munteanu**

**:**

Era Guvernul Cioloș!

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

...era Guvernul Cioloș! Cel care a urmat... Nu mai spun nimic de rău, că am așteptat să spun ceva de bine. În sfârșit...

În concluzie, paradoxal, într-o țară unde oamenii se bat cu câinii la tomberoane, se aruncă din supermarketuri...

## **Domnul Ioan Munteanu**

**:**

Și urșii!

Urșii sunt la modă acum! ...se aruncă foarte multe alimente, ceea ce este absurd și inuman! La două secunde moare în lume un om de foame, ceea ce cred că este mai mult decât trist!

Vă mulțumesc.

Procedură.

Domnule președinte de ședință și stimați colegi,

S-au spus lucruri interesante despre o lege foarte importantă. Și eu vreau să remarc totuși o practică care n-ar trebui să existe în Parlamentul României. Sunt domenii de activitate care sunt pasate pentru analiză, sunt responsabilizate în sarcina altor comisii decât a celor îndrituite conform Regulamentului Camerei să analizeze domeniul respectiv.

De exemplu, proiectul de lege pe care îl analizăm acum a primit sarcina de la Biroul permanent de a fi analizat pe fond de către Comisia pentru industrii. Pe bună dreptate, Comisia pentru industrii n-avea nicio competență sau, zic eu, n-avea principala competență să analizeze inclusiv gradul de implicare a Ministerului Agriculturii în transpunerea în practică a legii din 2016.

Deci iată cum aspecte pe care nu vrem să le discutăm, care sunt de fond, le pasăm altor comisii, gândind că poate așa fugim de responsabilitatea transpunerii în practică a unor aspecte legislative care sunt foarte importante.

Și nu e prima dată, domnule președinte de ședință, și trag un semnal de alarmă de aici că sunt și alte atribuții stabilite în sarcina Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice care au fost preluate, pe lângă regulament, de alte comisii, și ne trezim în fond că n-avem punctele de vedere cele mai pertinente.

## Domnul Munteanu.

În parte, domnul deputat Tinel are dreptate. Numai că acele comisii care doresc să intre pe fond sunt obligate

ca în termen de cinci zile să solicite acest lucru. Deci avem și noi o vină, cei de la Comisia pentru agricultură. Noi! Am spus „noi”, și nu am spus „altcineva”, pentru că n-am făcut acest lucru.

Deci trebuie să fim și noi mai atenți cu proiectele de lege care intră în dezbatere.

Domnul Munteanu știe că, atunci când analizezi pe fond, când ai responsabilitatea emiterii raportului pe fond la proiectul de act normativ, altfel dezbați actul normativ, să fie foarte clar. Și iată că, în cazul acestui proiect de act normativ, fondul nu a fost la Comisia pentru agricultură, ceea ce se transpune printr-o dezbatere sterilă în Parlamentul României, cu repercusiuni asupra celor foarte mulți care suferă prin neaplicarea legii.

Am înțeles, domnule Tinel Gheorghe.

Eu vă promit că în primul Birou permanent voi cere eu, personal, o clarificare asupra acestor repartizări, ca să învăț și eu regulamentul acesta.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma examinării inițiativei legislative, a documentelor ce o însoțesc, precum și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## Dezbateri?

Domnul Bichineț? Nu.

Țineam plenul după dumneavoastră...

Nefiind amendamente, proiectul merge la votul final.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere Propunerea legislativă privind adoptarea unor măsuri în domeniul finanțării învățământului. Pentru întocmirea raportului, am analizat avizul favorabil al Consiliului Legislativ și punctul de vedere favorabil al Ministerului Educației.

Propunerea vizează instituirea unor măsuri derogatorii de la prevederile art. 104 alin. (2) din Legea educației, cu modificările și completările respective, în sensul ca, începând de la data de 1 ianuarie 2018, plata cheltuielilor prevăzute la art. 104 alin. (2) lit. a) să fie asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației Naționale, ca urmare a întârzierilor generate de asigurarea prin bugetele locale a plății respectivelor cheltuieli, precum și – un al doilea aspect aflat în contextul acestei propuneri – fondurile necesare pentru executarea hotărârilor judecătorești executorii ce au ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii prin care s-au acordat drepturi salariale personalului din învățământ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședința comisiei s-a propus, cu majoritate de voturi, adoptarea acestei propuneri legislative.

Deci, în esență, este vorba de translarea salarizării personalului din învățământ pe filiera Ministerul Educației – inspectorate școlare și apoi unități, tocmai pentru că, din experiența anterioară, s-a constatat că au existat întârzieri, dificultăți, alte motive care sunt exterioare procesului instructiv-educativ; și, de asemenea, plățile acelea eșalonate pe care le solicită colegii din educație și, de asemenea, și sindicatele.

Mulțumesc.

Doamna Turcan, dezbateri generale.

Domnule președinte de ședință, Dragi colegi,

Aș dori să fie foarte clar astăzi ce inițiativă legislativă este supusă dezbaterii. Și anume o inițiativă legislativă asumată de crema liderilor Partidului Social Democrat, în frunte cu Liviu Dragnea, prin care, din păcate, o parte esențială din programul de guvernare al PSD și ALDE este trecută la „discutate și uitate”; sau o inițiativă legislativă prin care reiese că președintele PSD, Liviu Dragnea, nu mai cunoaște și nu mai respectă din scoarță-n scoarță programul de guvernare.

Și o să vă citesc din programul de guvernare: „Respectarea principiului autonomiei și descentralizării în educație și a principiului responsabilității publice, întărirea mecanismelor legale de funcționare a acestor principii, astfel încât să fie posibilă o mai bună gestionare a resurselor la nivel local”; „guvernanță profesionistă, transparentă, descentralizare, autonomie, responsabilitate, promovarea profesioniștilor în managementul educațional”. Acestea sunt principiile din programul de guvernare.

Din păcate, inițiativa pe care noi trebuie să o dezbatem astăzi se referă la plata salariilor, din nou, din bugetul Ministerului Educației Naționale.

O parte dintre dumneavoastră ar putea spune: „E, asta să fie cea mai mare problemă!” Și anume că salariile profesorilor se întorc din nou, pentru a fi plătite, în pixul celui care conduce Ministerul Educației Naționale, într-o manieră centralizată, și că este abandonat principiul descentralizării.

Din păcate, această problemă din acest proiect legislativ este completată și de alte mari probleme care pun în pericol însăși stabilitatea plății salariilor profesorilor. De ce spun lucrul acesta? O dată pentru că evaluările cu privire la plata salariilor profesorilor se fac, prin acest proiect al domnului Dragnea, de către inspectoratele școlare generale, inclusiv partea de finanțare și de plată a învățământului privat. Inspectoratele școlare generale, în momentul de față, nu mai sunt organizate într-un sistem unitar, pe bază de criterii de competență și de profesionalism.

Știți foarte bine – cei mai mulți dintre dumneavoastră – că, în ciuda unor concursuri organizate pentru conducerea inspectoratelor școlare, unii au fost demiși peste noapte și înlocuiți, într-o manieră total politizată, unii inspectori cu alții. Vă dau exemplul de la Sibiu, în care inspectorul școlar general a fost demis peste noapte și a fost propus un inspector școlar general consilier local al PSD. Să spunem că nici asta nu este o problemă foarte mare și că un inspector școlar general cu carnet de partid și militantism acut poate să fie un inspector școlar foarte bun.

Doamnă, vă rog să concluzionați...

...care, din nefericire, nu se așteptau, probabil, la această lovitură, ca nici măcar o decizie a instanțelor de judecată să nu mai fie respectată de guvernarea actuală.

Partidul Național Liberal va vota împotriva acestei inițiative legislative și vă cheamă și pe dumneavoastră să votați împotrivă.

Sigur...

Și aș vrea, din suflet, ca tot ceea ce ține de plata salariilor profesorilor și a altor categorii sociale să nu mai fie un subiect de troc politic.

O să vă dau exemplul primăriei din Sinaia, o primărie condusă de un primar liberal, care mi-a transmis la cabinetul parlamentar un memoriu din care am aflat că, din nefericire, luna trecută nu a mai primit banii pentru plata salariilor profesorilor, pentru prima dată. Pentru prima dată, transferul de bani care trebuia făcut...

Mulțumesc, doamnă deputat.

...de la bugetul de stat la bugetul local nu s-a mai realizat, în timp ce la alte primării, conduse de primari PSD, s-a făcut acest transfer...

Mulțumesc.

...și banii au fost asigurați.

Mulțumesc.

## **Doamna Raluca Turcan:**

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Munteanu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Inițiativa legislativă a plecat de la două lucruri foarte clare. 1. Întârzierile care au venit din asigurarea salariilor prin bugetele locale. Să nu uităm că consiliile locale, primăriile au avut posibilitatea să majoreze salariile și, atunci, sumele n-au mai fost distribuite așa cum s-a gândit inițial.

Și, totodată, rolul acestui proiect de lege este acela de a clarifica ce se întâmplă cu executarea sentințelor, a hotărârilor judecătorești, a deciziilor judecătorești care au consfințit că profesorii au de primit niște sume de bani.

Sigur că e posibil ca ele să se întindă pe o perioadă mai lungă, dar este și în funcție de sumele pe care le va avea sau le va primi Ministerul Educației, care mult mai ușor va beneficia de anumite rectificări în favoarea realizării acestor două componente.

Aceasta este explicația proiectului de lege. Și eu vă solicit să votați „pentru”.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu. Vot final.

Comisia pentru învățământ a primit, cu adresa Pl-x 181 din 29 mai 2017, pentru dezbatere în fond, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 31 alin. (2[1] ) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale.

În ședința plenului Camerei Deputaților din 30 octombrie 2017, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, s-a hotărât retrimiterea propunerii legislative pentru analiză, pentru examinare și depunerea unui nou raport.

Propunerea legislativă are ca obiect art. (2[1] ) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul reorganizării și funcționării liceelor cu profil agricol în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și în coordonarea Ministerului Educației Naționale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, cu majoritate de voturi, comisia a votat adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise din anexă.

Dezbateri? Nu. Da?

Doamna Cherecheș.

Partidul Național Liberal va vota împotriva acestui proiect care trece liceele agricole în subordinea Ministerului Agriculturii și în coordonarea Ministerului Educației Naționale.

Am spus și săptămâna trecută, când a fost retrimis la comisie, că este un proiect superficial, insuficient elaborat. Vorbim, de fapt, de un proiect de lege care conține un singur articol și care a fost extins foarte mult prin amendamentele pe care comisia și le-a însușit din partea celor două ministere, Ministerul Educației și Ministerul Agriculturii.

Dar acesta este un proiect nou, diferit, și nu respectă niciun fel de tehnică legislativă, pentru că nu are calculat impactul bugetar, nu are filă de buget, nu are nimic, deși invocă, ca pe un argument principal, posibilitatea implicării financiare a ministerului în susținerea liceelor agricole.

Eu am adresat ministerului o întrebare, și anume: dacă de anul trecut, de când avem o modificare prin care liceele agricole pot beneficia de finanțare și susținere din partea Ministerului Agriculturii, s-a întâmplat acest lucru? Pentru că noi deja avem un cadru legislativ prin care Ministerul Agriculturii poate să susțină.

Pe de altă parte, acest proiect intră și dă atribuții Ministerului Agriculturii în ceea ce privește curriculumul aplicat, resursele umane, organizarea și funcționarea consiliilor de administrație. Nu cred că este corect acest lucru, mai ales că deja exista o anumită posibilitate de a se implica. Noi considerăm că liceele agricole, ca să le ajutăm, să le revitalizăm, trebuie să le conectăm la afacerile locale. Să se organizeze întâlniri. Trebuie ca practica să se organizeze în ferme adevărate, nu în atelier sau mai știu eu unde, într-o fermă de școală. Trebuie să informăm antreprenorii din agricultură, să le prezentăm și liceelor oportunitățile de finanțare.

Deci sunt lucruri mult mai importante care ar trebui făcute, și nu să trecem prin lege, de fapt, un proiect care ar însemna un transfer de patrimoniu. Nu putem să fim de acord cu așa ceva și vom vota împotriva acestui proiect.

Domnul Bichineț.

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Sunt convins că în sală, dintre colegii deputați, foarte mulți sunt ingineri agronomi sau profesori care au predat în liceele din țară. Personal, am predat 20 de ani într-un liceu agricol în Oravița, în Banat, și în Negrești, Vaslui, 10 ani am fost director de liceu. Și a fost foarte greu. Baza materială este foarte, foarte slabă. Copiii noștri – foarte buni, de altfel, care doresc să învețe meserii, tractoriști, în primul rând – lucrează, fac practică pe U 650, deci ei când termină nu pot să meargă să lucreze într-o fermă modernă, pentru că cu ce au învățat și pe ce au mers la lucru nu mai este nicăieri în țară.

De aceea, domnule Munteanu, mă uit în ochii dumneavoastră, știu că vă este foarte greu în această perioadă, dar vă rog, domnule, dacă noi vrem de fapt să-i dăm Ministerului Agriculturii încă ceva... N-are destule pe cap domnul Daea? Eu zic că e suficient pentru Domnia Sa. Faceți în așa fel încât, printr-o politică bugetară, toate liceele din țară să primească finanțare corespunzătoare. Toate, indiferent de profil. Iar cele agricole, din pământul acesta, mare, al țării, să primească loturi pe care să poată lucra copiii și să facă conducere și să lucreze pe tractoare și pe utilaje moderne, nu pe cele de pe vremea lui Stalin sau mai vechi chiar.

Partidul Mișcarea Populară vă va spune mâine cum va vota.

Domnul Ganț.

Este și calea greșită, fundamental greșită, să așteptăm de la Ministerul Educației să rezolve chestiunea legată de practică. Agricultura este prin excelență un domeniu privat, unde inițiativa privată domină piața. Nu statul reglementează situația în domeniul producției agricole. Nu statul. S-a terminat și cu IAS-urile, și cu CAP-urile, sunt modele de domeniul trecutului. Învățământul dual este viitorul și în acest domeniu. Aceste licee care aparțin statutului, învățământului public trebuie să încheie parteneriate cu agenți economici care au o dotare modernă – mașini, utilaje, combine și așa mai departe –, nu să aștepte de la Ministerul Agriculturii rezolvarea problemei legate de dotare.

Este un drum fundamental greșit, care ridică și probleme de altă natură. Stau și mă întreb cine va face subiectele de bacalaureat: un congres al tractoriștilor-mecanizatori? Sau poate al inginerilor agronomi? E vorba de standarde comune în educație, de recunoașterea diplomelor care vor fi eliberate. Sunt probleme tehnice insurmontabile pe care le generăm printr-un astfel de proiect de lege.

Poate ar fi bine să mai reflectați asupra subiectului. N-aveți decât să-l treceți prin forța majorității, dar convingerea mea este că e un drum absolut greșit. Vă mulțumesc frumos.

Doamna Cosma.

Suntem de acord că liceele agricole trebuie să beneficieze de o revitalizare. Suntem de acord că trebuie să investim foarte mult în aceste licee agricole.

Am avut foarte multe discuții în Comisia pentru învățământ. Și mă uit la reprezentanții Ministerului Agriculturii, pe care îi rog, la următoarele ședințe ale Comisiei pentru învățământ, să fie pregătiți. În două ocazii diferite i-am rugat să vină cu o strategie, să ne spună care este strategia și viziunea lor pentru aceste licee agricole. Din păcate, singurul răspuns pe care l-au putut oferi a fost: „O să vedem ce va fi.” Nu e suficient.

Grupul USR se va abține de la a vota această... Va vota abținere. Dar vreau să fie foarte clar faptul că deși pare o idee bună, nu cred că în acest fel trebuie să rezolvăm situația.

Mulțumesc.

## Stimate domnule președinte,

Da.

Domnul Turcescu.

## Stimate colege,

## Stimați colegi,

Ca profesor și ca fost director al unui mare liceu din Timișoara, vreau să vă spun că nu cred în acest proiect. Și cred că este o mare greșeală pe care urmează s-o faceți.

Nici măcar nu este ceva original. În comunism aveam această construcție în care subordonarea era la diverse ministere. Mâine-poimâine o să vină domeniul chimiei, poimâine o să vină domeniul mecanic, cel energetic și așa mai departe să solicite trecerea pe la Economie, pe la IMM-uri și așa mai departe. Nu se mai asigură sub nicio formă un caracter unitar al procesului de învățământ în România.

Titularul este, conform legii, Ministerul Învățământului. Lăsați lucrurile așa cum erau. Nu este deloc o îmbunătățire ceea ce se intenționează.

## Stimați colegi,

Trec peste faptul că în Comisia pentru învățământ reprezentantul Ministerului Agriculturii a fost o catastrofă. Așa ceva mi-a fost rar dat să văd. Dar pentru că e un subiect sensibil și înțeleg, pe de o parte, și experiența colegului Bichineț în calitate de director de liceu agricol, am cerut, să știți, în această perioadă scursă de la audierea din comisie și până la momentul acesta, al întâlnirii noastre în plen, puncte de vedere din partea unor oameni care s-au ocupat de această chestiune. Adică să nu discutăm politic.

Și am primit puncte de vedere de la World Vision România, Junior Achievement România, Centrul Român de Politici Europene, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, filiala Cluj, și de la Centrul pentru Educație Economică și Dezvoltare din România.

Și vă spun că aceste organizații, care implementează de niște ani buni un program intitulat „Liceele agricole – «Hub»-uri locale pentru dezvoltarea firmelor mici și mijlocii”, atrag atenția asupra următoarelor chestiuni: că această modificare pe care poate cu bune intenții o propuneți – modificare legislativă –, riscă să se blocheze acolo unde a rămas și în trecut, la birocrația legată de transferurile de patrimoniu din proprietatea publică a administrațiilor locale în cea a direcțiilor agricole. Deci nu e o chestiune că dăm Ministerului Agriculturii și punct. Urmează un proces extrem de complicat, care blochează practic această inițiativă, chiar dacă ea, poate, a fost inițial o intenție bună.

Oamenii aceștia, care se ocupă de ani de zile, cum spuneam, de implementarea unui astfel de program pentru ridicarea acestor licee agricole, vorbesc despre altceva. Au identificat cinci direcții de acțiune, pe care îi rog pe cei de la Ministerul Agriculturii să le noteze, eventual, sau le înmânez contactele cu acești oameni.

Oamenii aceștia spun așa: domnule, decât să faceți modificarea asta în momentul de față, mai bine concentrați-vă, mai ales cei din Ministerul Agriculturii, pe... – și cei din Ministerul Educației –, pe conectarea școlilor cu afacerile locale, este extrem de important, pe practică în fermă reală.

Onor Ministerul Agriculturii, așa cum arată astăzi legislația, e posibilă implicarea Ministerului Agriculturii în ceea ce înseamnă ajutorarea, dacă putem spune așa, acestor licee agricole. Nu vă împiedică nimeni cu absolut nimic. Aveți pârghii legislative să procedați la acest lucru.

Domnul Bota.

Domnule Munteanu, aveți trei înscriși de la grup. Vă rog să-i informați că mai e doar unu. Decideți cine ia cuvântul a doua oară. Vă rog, domnule Bota.

## Mulțumesc.

Teoria ca teoria, dar practica ne omoară!

Nu știu câți dintre antevorbitorii mei au sau au avut o microfermă, nu o fermă. Știu cu ce se confruntă, într-adevăr, un investitor în agricultură. Văd că teorie știu cu toții. Eu am terminat un liceu industrial, de electronică în telecomunicații. Sigur, am urmat mecanica și științele economice. Știu, ca investitor în agricultură, că nu găsim niciun absolvent de liceu – poate exagerez, dar eu nu am găsit – care să cunoască tehnologia care astăzi se folosește în agricultură. Dar văd că la teorie vă pricepeți foarte bine!

Singurul lucru bun care a fost în învățământul din trecut, la care făcea trimitere colegul antevorbitor că nu a fost bun, a fost acea bază de specialiști cu care noi, ca țară, ne mândrim ca forță de muncă specializată. Nu au fost specializați cu teorie, au fost specializați în licee industriale, în licee în care se învăța meserie în fabrici, în ferme și așa mai departe. Cu siguranță, meseria nu se învață doar cu partea teoretică.

De aceea trebuie să facem acest lucru, pentru ca specialiștii din agricultură să poată să se implice în acest proces educațional. Altfel, nu mai avem specialiști nici în acest domeniu vital pentru România.

Vă mulțumesc.

Domnul Oprea.

Cea mai veche școală din județul Iași este liceul agricol, și nu era unul privat, era o școală publică, de unde au plecat marile genii ale agriculturii moldave și românești.

Se pare că, dacă primești un grant și ți se pare că este o sumă consistentă, de ce să nu-ți arogi tu întreaga responsabilitate de a da drumul și unei școli? Și, în felul acesta, noi riscăm să desființăm școala, pentru că, dacă vă aduceți aminte, s-a creat INA – Institutul Național de Administrație –, care avea o finanțare pentru a-și forma oameni. Nu, ei au avut grijă să creeze o altă școală, unde oamenii care creează specialiști în domeniu nu sunt creați de școală. Sunt oameni paraleli cu sistemul. Nu îndeplinesc criteriile minimale de calificare profesională ale unui lector, ale unui asistent universitar și așa mai departe.

Acum, domnul Daea, probabil că, fiind un om... pentru care am toată stima ca om..., crede că am ajuns ca pe vremurile de odinioară, când oricine se pricepea la orice. S-au dus vremurile acelea! Școala este o componentă care face parte din structurile europene ECVET – este vorba de recunoașterea educațională a școlilor de tip vocațional și de instruire, care fac parte dintr-o rețea de școli, de formare de formatori. În felul acesta, noi ne rupem de regulile europene, ne rupem de școala adevărată și va fi o întrecere din aceasta... de tip capitalist sălbatic... în care, așa cum au spus colegii înainte, cel din industrie o să vrea ca liceul industrial, care..., pe vremuri... am fost contemporan cu liceele industriale, tehnologie, construcții de mașini și câte altele... dar nimeni nu a gândit atunci că trebuie să ducă ministerului nu știu care liceul industrial.

Am făcut licee economice și câte în lună și în stele. Nu mai continui pledoaria.

Există un cadru european al calificărilor, iar în acest cadru primele 4-5 niveluri sunt niveluri europene, nu sunt făcute de școli diverse, după care nivelurile 6, 7 și 8 țin de educația de tip licență, master și doctorat. De ce ne rupem de Europa? De ce ne rupem? Fiindcă a venit cineva, peste noapte, și a zis: „Hai să-i dăm, că rezistă, hai să-i punem pe umeri ce nu poate duce...” Haideți să scutim oamenii de astfel de lucruri, de experimente și să-i lăsăm să facă ceea ce știu să facă foarte bine, de o viață.

## Domnul Dobrovici.

## Stimați colegi,

Cred că prima obligație a unor parlamentari este să nu fie farisei. Știm cu toții că, în acest moment, liceele agricole de la noi sunt un eșec, nu funcționează, și avem un deficit, nerezolvat, de oameni calificați în agricultură.

În acest moment, soluția optimă a unei probleme reale și identificate ca o problemă de criză este preluarea de către un minister care momentan este extrem de performant prin oamenii care se află la conducere. Nu știu cât va mai fi. Și totuși vorbim, aici, de un liceu agricol, nu de studii universitare, în care, fără îndoială, facilitatea intrării în viața economică reală este mult mai ușor de realizat la nivelul acelui minister.

Unul dintre colegi a propus ca și liceele sanitare – uite, nu mai țin minte cine și ce grad are – să treacă la Ministerul Sănătății. Ca om care a lucrat 50 de ani în spitale, cred că ar fi o foarte bună soluție. Trebuie să fim realiști și să nu sofisticăm lucruri practice, imediate și de utilitate pentru această țară.

În încheiere, președintele comisiei, doamna Gavrilă. Un minut, precizări.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Nu fac parte dintre cei extrem de pasionați de acest proiect legislativ. L-am analizat cu multă atenție. În comisie a fost dezbătut cu multă responsabilitate. Este și motivul pentru care, inițial, au fost rezerve exprimate de unii colegi. Am audiat, a doua oară, specialiștii de la Ministerul Agriculturii.

Două, trei lucruri, pentru a așeza într-un context mai drept, mai corect, ceea ce s-a întâmplat: să spunem că a doua echipă de specialiști de la Ministerul Agriculturii a fost pregătită, convingătoare și deja exista un parcurs, exista un orizont în care accesibilitatea fondurilor europene putea să reprezinte o soluție de viitor, pe lângă alte precizări absolut necesare.

Mai vreau să mai spun un lucru. Tot ceea ce va însemna proces didactic, fie că vorbim de activitate didactică, de demers metodic, de planuri, programe, examene naționale, evaluări, toate rămân în coordonarea Ministerului Educației Naționale. Deci în niciun caz cei de la Agricultură nu vor veni să facă evaluări, să pună note la examene; vor fi parteneri la realizarea unui curriculum la nivel local, pe desfășurarea practicii, pentru o coordonare care, cred eu, se va orienta mai mult spre zona practicii aplicative.

Toți știm foarte bine că liceele agricole sunt o zonă resimțită ca eșec și din perspectiva părinților, și din cea a elevilor. Foarte greu reușești să faci planul de școlarizare, trebuie foarte multă convingere și nu întotdeauna cei mai buni elevi ajung acolo. Poate, în condițiile în care un minister de resort se va implica mai mult, cu direcțiile de specialitate, sperăm că și convingerea, și orizontul de realizare profesională vor fi mai bune.

În același timp însă, suntem profesori, care vom monitoriza cu siguranță, și prin experiența noastră, și prin managementul educațional pe care-l avem ca formare profesională sau ca... să spunem... în portofoliul nostru, vom monitoriza ceea ce se întâmplă, deci în niciun caz ceea ce se decide la un moment dat nu poate rămâne neapărat ireversibil. Oricând pot fi evaluări, oricând, dacă rezultatele nu vor fi pe măsura așteptărilor, lucrurile se pot reanaliza și reașeza.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

## Mulțumesc.

Încheiem aici dezbaterile la acest proiect de lege și ședința de astăzi dedicată dezbaterilor.

Urmează ședința răspunsurilor orale la interpelările adresate membrilor Guvernului.

## Bună seara!