Stenogramă plen

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 28 martie 2017.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute.

Invit la microfon pe domnul senator Salan, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru a prezenta declarația politică.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea se intitulează „Interesul de grup nu poate prevala asupra interesului național”.

Dezbaterea cu tema „Democrație și justiție în România”, desfășurată în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European, a fost o ocazie să constatăm cu toții la ce nivel de maturitate se află democrația în România.

Pe de o parte, discuțiile au fost un bun prilej pentru cei interesați de a cunoaște ce schimbări au intervenit în timp în democrația și justiția din România. Au putut fi ascultate descrieri ale realității din societatea românească, au fost prezentate decizii și argumente în favoarea schimbărilor constatate.

De cealaltă parte însă, am prezentat în fața Europei întregi o națiune dezbinată, al cărei mesaj este compus din informări și dezinformări, din afirmații și atacuri lipsite de adevăr, din argumente reale și manipulări. Din păcate, la dezbaterea din Parlamentul European, minciuna și intoxicarea au stat și ele la aceeași masă, exersându-se în conversații ce au dorit să fie pline de democrație.

Pentru înlăturarea unei eventuale confuzii, minciuna este o denaturare intenționată a adevărului, având de obicei ca scop înșelarea cuiva, iar intoxicarea este o deviere de la adevăr. Poate că în viața de zi cu zi devine tolerabil să oscilezi între una și cealaltă. În situația unui om obișnuit, diferențele se estompează ușor în favoarea dialogurilor comune. Dar, când vine vorba despre un intelectual de talia domnului Gabriel Liiceanu, familiar cu proprietatea cuvintelor, și despre un context de elită, cum este o dezbatere publică în Parlamentul European, exigențele cresc exponențial. La Bruxelles însă a fost vorba despre România și afirmațiile au căpătat altă greutate.

Concluzia dezbaterii de la Bruxelles s-ar fi dorit, poate, să fie constatarea că nu există democrație în România și că justiția este în pericol. Dar nu a fost să fie așa. Dacă luăm ca reper cea mai simplă definiție din dicționar, atunci democrația este o formă de guvernare a statului bazată pe separația puterilor și pe votul universal. Separarea celor trei puteri – Parlamentul, Guvernul, instanțe judecătorești – statuează, de fapt, independența și controlul reciproc. Potrivit acestui principiu, niciuna dintre cele trei puteri nu prevalează asupra celeilalte, nu se subordonează una alteia și nu-și asumă prerogative specifice celorlalte. Între ele nu există o ierarhie.

În România de azi există separația puterilor în stat. Structura statului de drept este definită clar. Puterea legislativă, cea executivă și justiția își îndeplinesc fiecare rolul. Parlamentul este instituția care reprezintă națiunea română și este unica autoritate legiuitoare a țării. Guvernul aplică legile, asigură realizarea politicii interne și externe a țării și conducerea generală a administrației publice. Iar puterea judecătorească supraveghează aplicarea legilor. Și, știm cu toții, în România de azi nimeni nu este ferit de anchetele justiției.

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al ALDE, pe domnul senator Hadârcă Ion. Vă rog, domnule senator.

Bună dimineața!

Sunt Ion Hadârcă, senator de Vaslui, originar din Republica Moldova, și tema comunicării mele de astăzi este „99 de ani de la Marea Unire din 1918”.

Domnule președinte al ședinței, Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi avem prilejul și bucuria să vorbim în Parlamentul României despre unul din cele mari și mai importante evenimente din istoria milenară a românilor, despre Marea Unire de la 1918, al cărei început a fost pus la 27 martie al aceluiași an zbuciumat prin revenirea Basarabiei la patria mamă.

După căderea comunismului, din 1989, despre adevăratele sărbători istorice ale României profunde acum putem și trebuie să vorbim deschis, revendicându-ne în deplinătate drepturile noastre suverane.

În concertul națiunilor europene, vocea României trebuie să se audă distinct. Este vocea unui stat de drept, în care legea tinde să fie egală pentru toți, în condițiile aderării benevole la o comunitate de state europene, asigurând drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Iar aderarea la cea mai puternică alianță militară internațională a națiunilor de civilizație și democrație liberală asigură României dreptul și șansa de a-și vindeca toate rănile sale istorice.

Conștientizând efortul și sacrificiile prin care s-a ctitorit România modernă, aducem omagiile noastre și plecăciunile predecesorilor, celor care, în situații aproape disperate, nu și-au pierdut cumpătul, au avut conștiința, luciditatea și curajul să împletească fir cu fir cununa izbânzii Marii Uniri, pe care astăzi o evocăm.

Timpul rezervat alocuțiunii nu-mi permite să fac ample incursiuni istorice, dar țin să amintesc că, în martie 1917, situația de pe frontul Primului Război Mondial nici pe departe nu prevestea ceea ce avea să se întâmple un an mai târziu. La acea vreme statul român se afla sub ocupație în proporție de circa 80% din teritoriu, principalele instituții constitutive ale statului, Casa Regală, Parlamentul, Guvernul – strâmtorate la Iași, aliații occidentali, Franța și Marea Britanie – înfundați în tranșee, iar aliatul răsăritean, Rusia țaristă – în proces de disoluție după căderea monarhiei și după Revoluția din februarie.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al ALDE, pe domnul senator Simionca Ioan.

Doresc doar să precizez că Grupul ALDE are alocate 6 minute pentru prezentarea declarațiilor politice. Dumneavoastră, domnule Hadârcă, ați depășit toate cele 6 minute. Probabil că intrați și în timpul de săptămâna viitoare.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Titlul declarației mele de astăzi – „Este necesară o acțiune rapidă și masivă pentru curățenia de la marginea drumurilor”.

Tradiția creștină și obligația administrativă îndeamnă edilii comunităților locale ca imediat după ieșirea din iarnă să acționeze pentru curățenia localităților.

Problema pe care o ridicăm este aceea a lipsei de curățenie a mediului ambiant al drumurilor din întreaga țară. Cu tristețe și amărăciune semnalăm că încă de la intrarea în țară, pe drumurile din vămi, dar mai ales în spațiile adiacente de parcare, găsim o murdărie greu de imaginat și imposibil de acceptat.

Aceste imagini dezolante oferă o primă impresie pe care o creăm vizitatorilor noștri. Murdăria generalizată din aceste locuri publice ne decredibilizează și ne înjosește ca popor în fața străinilor. Fenomenul este generalizat și el arată o lipsă de răspundere administrativă, managerială și de preocupare gospodărească a autorităților și a responsabililor cu întreținerea drumurilor.

Aproape fără excepție, parcările de pe traseele drumurilor europene ce traversează țara noastră, ale drumurilor naționale și județene sunt lipsite de pubele de gunoi și containere pentru deșeurile menajere. Pe multe artere europene care ne traversează țara se circulă bară la bară. În condițiile unui trafic atât de intens, a nu dota drumurile cu accesoriile necesare pentru colectarea deșeurilor menajere este de-a dreptul o crimă față de mediul înconjurător.

Solicit miniștrilor transporturilor și mediului să analizeze această situație și să ni se răspundă de urgență ce decizii a adoptat Guvernul și ce planuri de acțiune aplică ministerele de resort pentru ridicarea nivelului de curățenie de pe drumurile europene, naționale și județene care străbat țara.

Sărăcia poate fi înțeleasă, dar murdăria generalizată înseamnă depravare. Dacă dorim ca România să primească mai mulți turiști străini, atunci primul lucru ce trebuie făcut este curățenia pe drumuri, în parcările lor și în mediul înconjurător acestora.

Vă mulțumesc. Ioan Simionca, senator ALDE, Bistrița-Năsăud

Domnule senator, vă mulțumim. Continuăm prezentarea declarațiilor. Din partea Grupului ALDE, domnul senator Ruse Mihai.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Podul peste Dunăre de la Brăila – o investiție strategică ce nu mai suportă amânare”.

## Stimați colegi,

În calitatea mea de senator provenind din unul dintre cele mai vitregite județe în privința investițiilor postdecembriste, aș dori să vă aduc în atenție un subiect care ne privește pe noi, în calitate de parlamentari, în mod direct.

Așa cum ați aflat din spațiul mediatic, în scurt timp, la Parlament va ajunge un proiect de lege, elaborat de Ministerul Economiei, care simplifică modul de realizare a investițiilor strategice în România. Informația a fost dată de premierul Sorin Grindeanu și reluată în acest weekend de președintele PSD, Liviu Dragnea, în timpul unei vizite la Tulcea.

O astfel de investiție strategică este podul peste Dunăre de la Brăila. Proiectul podului apare și în Master Planul General de Transport al României, documentul-cheie pe baza căruia se vor face lucrările de infrastructură din următorii ani.

Deși necesitatea construirii lui a fost semnalată încă din perioada comunistă, proiectul podului a fost aprobat în urmă cu 20 de ani, dar a rămas cea mai mare restanță din punctul de vedere al infrastructurii, în ciuda eforturilor pe care administrațiile locale le-au făcut de-a lungul timpului de a găsi finanțare.

În ultimele două decenii au fost realizare studii de fezabilitate, au apărut și investitori interesați, în perioada Guvernului Năstase, dar totul a rămas pe loc, deși necesitatea realizării acestui pod nu ține doar de interesele economice naționale, ci și de cele europene, în contextul în care pe coridorul II european se va face legătura între portul Gdańsk, din Polonia, și Constanța, la Marea Neagră. Importanța podului este mare atât la nivelul fluxurilor regionale de trafic, cât mai ales la nivelul coridoarelor de transport naționale, cu efect asupra transportului de marfă și de pasageri.

Valoarea estimată a proiectului este de peste 246 de milioane de euro, bani europeni ce urmează a fi alocați din bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014–2020, prin care se finanțează proiecte transfrontaliere pentru consolidarea structurii de bază a pieței interne.

Continuăm prezentarea declarațiilor politice și invit la microfon, din partea Grupului PSD, pe doamna senator Federovici Doina Elena.

Vă rugăm, doamna senator.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Avem nevoie de o legislație coerentă și simplificată pentru realizarea proiectelor strategice”.

## Distinși colegi,

Guvernul condus de prim-ministrul Sorin Grindeanu va aproba în perioada imediat următoare un act normativ privind achizițiile publice, prin care se vor simplifica semnificativ procedurile de licitații pentru proiectele strategice.

Da, avem nevoie de o legislație coerentă și simplificată pentru realizarea investițiilor majore din România. Adoptarea unei astfel de legi va reprezenta un avantaj foarte important pentru începerea și desfășurarea cât mai rapidă a lucrărilor importante de infrastructură, pe care țara noastră le așteaptă de foarte mult timp.

În momentul de față, procedurile legale privind organizarea licitațiilor și soluționarea contestațiilor durează mai mult decât construcția propriu-zisă a unei autostrăzi sau a unui drum de interes strategic, cum este și autostrada Pitești–Sibiu sau București–Brașov. Simplificarea acestor proceduri, prin adoptarea unui proiect de lege la care se lucrează acum la Guvern, reprezintă cheia pentru accelerarea investițiilor în infrastructură. Numai prin realizarea unui nou cadru legal vom putea să dezvoltăm și să modernizăm în câțiva ani rețeaua națională rutieră și feroviară.

Este esențial faptul că vom avea scris negru pe alb un document, asumat de Executiv și de Parlament, în care vor fi detaliate toate proiectele majore de interes național. Astfel, vom avea în mod nominal și foarte clar indicate, în anexa acestei legi, investițiile ce vor fi cuprinse în această procedură simplificată. Procedurile au fost adoptate din țările dezvoltate care nu au deloc întârzieri și totul se realizează foarte repede.

Trebuie să avem în vedere și faptul ca, după lansarea în dezbaterea publică a proiectului de lege pregătit de Guvern, să organizăm și noi la Parlament o dezbatere publică, la care să participe toți reprezentanții autorităților centrale implicate, precum și cei ai asociațiilor oamenilor de afaceri din România, pentru a începe să vedem concret cum se lucrează la obiectivele de infrastructură de interes național.

Vă mulțumim, doamna senator, pentru toate declarațiile politice pe care le prezentați în fiecare marți dimineață.

Continuăm. Domnul senator Goțiu, din partea Grupului USR.

Vă rog, domnule senator.

## Bună dimineața!

Declarația din această zi se cheamă „De la Cadrilaterul Aurului la Cadrilaterul Bunăstării”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Unul dintre primele lucruri care m-au frapat de când am ajuns în Senat este ineficiența acestei instituții. Și nu e vorba de o ineficiență evaluată subiectiv ori politic de către mine, ci de una palpabilă și măsurabilă fizic, generată de imensitatea clădirii în sine.

Personal, mi-am propus ca la un moment dat să fac un experiment: vreme de una sau două săptămâni, să rog un prieten să mă însoțească pe perioada programului de lucru având o singură sarcină – să cronometreze timpul pierdut pe coridoare, între grupuri, comisii, secretariate, biroul personal și așa mai departe.

Sau un alt exemplu. Cunoașteți cu toții problemele pe care le avem din cauza suprapunerii programului comisiilor de specialitate. Ei bine, dacă fiecare comisie permanentă n-ar avea la dispoziție câte o sală de ședință și ar exista maximum două săli de ședințe în toată această clădire, vă garantez că s-ar fi găsit de mult o soluție ca ședințele să nu se mai suprapună.

De ce vă spun toate acestea?

Stimate colege,

Stimați colegi,

La sfârșitul săptămânii trecute am fost la Roșia Montană. E vorba de acea localitate din Apuseni care a generat cea mai mare mișcare civică din România de după Revoluție..., de după revoltele anticomuniste și grevele studențești de la începutul anilor ʼ90, mișcare care a dat încredere și a influențat major toate mobilizările civice ale ultimilor ani. Am fost împreună cu Stéphanie Roth, sufletul acestei mișcări în anii ei de început. Am avut bucuria de a fi întâmpinați de covoare de brândușe proaspete, dar și amărăciunea de a reîntâlni frământările unei comunități divizate de confruntarea din jurul fantomaticului proiect minier. Pentru că, în ciuda aparențelor, bătălia pentru Roșia Montană este departe de a se fi încheiat. Și aici nu e vorba doar de procesul de arbitraj internațional, în privința căruia am mari dubii legate de corectitudinea cu care statul român își apără șansele, ori de eforturile pentru listarea localității în UNESCO.

Mulțumim, domnule senator.

Invit la microfon, din partea Grupului PNL, pe doamna senator Hărău Eleonora Carmen.

Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mi se pare că a devenit cu totul demodat, aproape jignitor, ca, ori de câte ori PSD preia guvernarea, să retrăim aceeași poveste a grelei moșteniri, invocată sau sugerată imediat după preluarea mandatului.

Mă întreb cum se simt românii, care, după ce și-au investit toate speranțele în alegeri, într-un program plin de promisiuni care mai de care mai tentante, se văd puși în fața realității economice croite de PSD-ALDE. Raiul promis în campanie se conturează a fi, de fapt, un iad. Așa că, asemenea tuturor guvernelor PSD, cei din Guvernul Grindeanu pun iar placa uzată și diversionistă cum că greaua moștenire nu-i lasă să aducă progresul în țară.

Oricum, este de remarcat faptul că, de la greaua moștenire invocată de Năstase sau Victor Ponta, am ajuns la o manieră mult mai rafinată, cea a domnilor Grindeanu, Dragnea, bazată pe comitete și comisii de anchetă, care analizează execuțiile și rectificările bugetare ale fostului guvern, lăsând a se înțelege că s-ar fi produs mari nereguli, soldate – nici mai mult, nici mai puțin – cu găuri, ca și când Trezoreria statului ar fi sertarul cu bani al unui butic.

În urmă cu mai bine de o lună, descopeream cu uimire și devoalam toată strategia pusă la cale de PSD și aliații în legătură cu utilizarea banilor publici, prin tirul de ordonanțe de urgență date la foc automat în scopuri de grup, și anume

ordonanțele nr. 6, 9, 13 de la începutul anului. Dacă ultima dintre ele a devenit amintire, tristă amintire, în fapt, datorită protestatarilor care au ieșit în stradă, primele două, mai subtile și mai tehnice, au fost validate de mașina de vot a PSD-ALDE. Se cuvine să le ținem minte, căci despre ele vom mai vorbi.

De aceea, vă atrag atenția că în comisia de anchetă demarată la porunca șefului PSD, domnul Dragnea, intră..., că și comisia aceasta intră tot într-o logică bine definită a celor din Guvernul Dragnea-Grindeanu, care știu că minciuna bugetară a PSD este uriașă, că a început deja să iasă la iveală și și-au pregătit terenul pentru a da înapoi de la puhoiul de promisiuni cu care au amăgit populația.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim, doamna senator.

Domnul secretar și senator Pavel Marian a solicitat dreptul la replică.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Marian Pavel:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am să uzez astăzi de dreptul la replică la declarație politică. De fapt, cred că asta o să fac de fiecare dată, dat fiind faptul că ne bucurăm de o dezbatere în Parlamentul României.

De fiecare dată, colegii din opoziție, pe bună dreptate, au clamat că în Parlament este nevoie de dezbatere. Avem această oră și jumătate la dispoziție și văd că avem o sală plină dispusă la ceea ce înseamnă parlamentarism, adică a parlamenta, a discuta și a legifera.

Voiam să vă spun, stimați colegi din opoziție, că există o vorbă din popor, știți: câinele moare de drum lung și PNL-ul, constat, de grija PSD-ului. Vă faceți de fiecare dată analize și așteptați de fiecare dată să o dea Guvernul PSD în gard.

Vă informez, stimați colegi, că noi n-o să tăiem salarii, noi n-o să tăiem pensii, iar raiul pe care noi l-am promis nu este altceva decât programul de guvernare, de care noi o să ne ținem până la cap, cu toate dorințele dumneavoastră și cu toate activitățile dumneavoastră de a ne sabota.

Vă mulțumesc frumos.

## Vă mulțumesc, domnule senator.

Continuăm prezentarea declarațiilor politice și invit la microfon pe domnul senator Chisăliță Ioan Narcis.

Vă rog, domnule senator, din partea Grupului PSD. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Zilele trecute, Comisia Europeană a aprobat fazarea Proiectului pentru modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată din județul Caraș-Severin, 20 de milioane de euro urmând să fie alocate din fondul de coeziune.

Vreau să evidențiez că acest proiect este cel mai mare angajament de acest fel aprobat pentru România de când coaliția de guvernare și-a intrat în atribuții. Astfel, în urma acestei decizii, va putea fi finalizată o investiție de mare necesitate pentru locuitorii din această zonă a țării.

Proiectul prevede reabilitarea și extinderea infrastructurii de apă și a sistemului de canalizare în Reșița, Caransebeș, Bocșa, Oțelu Roșu, Moldova Nouă, Oravița, Anina și Băile Herculane. Îmbunătățirile vor asigura calitatea apei potabile și epurarea apelor uzate la standarde europene. Totodată, va crește gradul de protecție a mediului înconjurător, deoarece toate apele uzate din gospodării și companii vor fi tratate înainte de deversare.

De asemenea, aprobarea acestui proiect vine să sublinieze încă o dată politica de absorbție a fondurilor europene începută de guvernarea PSD, dar care, din păcate, a fost sistată nejustificat de cea mai defectuoasă și antiromânească guvernare postdecembristă, sub conducerea premierului Cioloș.

Vreau să asigur pe această cale cetățenii României și ai județului Caraș-Severin că atragerea fondurilor europene prin proiecte de investiții va continua în perioada următoare, urmând astfel planul de guvernare asumat de Partidul Social Democrat pentru perioada 2017–2020.

Ioan Narcis Chisăliță, senator PSD de Caraș-Severin.

Mulțumim, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Dan Manoliu, din partea Grupului PSD.

Vă rog, domnule senator.

Pentru dumneavoastră, microfonul central.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică poartă numele „Regiunea Nord–Est, prioritate pentru finanțările Guvernului Grindeanu – vremea județului Neamț pentru dezvoltare”.

Începutul acestui an aduce, pe lângă un program de guvernare despre care pot cu ușurință spune că este cel mai bun și aplicat program de la 1990 încoace, și un program de finanțare consistent pentru Regiunea Nord–Est, inclusiv pentru județul Neamț, pe care-l reprezint.

Guvernul Grindeanu, prin Ministerul Dezvoltării, condus de doamna viceprim-ministru Shhaideh, vine în mod real în sprijinul Moldovei și al Regiunii Nord–Est și, implicit, al județului Neamț. Romașcan fiind, acest fapt reprezintă o reală bucurie pentru mine și pentru cetățenii municipiului Roman. Sper ca acum să ștergem orice urmă de îndoială sau speculație emisă de către opoziție, care pretinde că PSD-ul nu susține în mod real Moldova.

Odată cu implementarea unei astfel de finanțări prin Programul Operațional Regional, în cuantum de un miliard de euro, Guvernul PSD dă dovadă clară că este aproape de Moldova, aproape de cetățenii care, în urma votului din decembrie, au amendat, clar și fără echivoc, lipsa de implicare, dezinteresul arătat de guvernarea tehnocrată Cioloș față de această parte a României și, de altfel, față de românii din toată țara.

Ministerul Dezvoltării din Guvernul Grindeanu a alocat Regiunii Nord–Est cea mai mare sumă din cadrul Programului Operațional Regional pentru Dezvoltare Locală, un miliard de euro – un miliard de euro pentru dezvoltarea Moldovei, un miliard de euro pentru bunăstarea celor care de mult așteaptă să fie într-adevăr susținuți de cei pe care i-au votat. Rămâne acum doar ca administrațiile publice locale să depună proiecte eligibile bine întocmite și cu documentație completă.

Sunt convins că, în urma acestei guvernări și împreună cu implicarea constantă în teritoriu a parlamentarilor ce reprezentăm această minunată zonă a României, Regiunea Nord–Est va avea parte de un progres vizibil în ceea ce privește creșterea nivelului de trai și a bunăstării populației, iar acest lucru nu poate decât să mă bucure, însemnând un pic mai bine pentru nemțenii și romașcanii mei.

Invit la microfon pe domnul senator Dan Ovidiu Cristian Marciu.

Vă rog, domnule senator.

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice – „Priorități ale reformei în sănătate în județul Giurgiu”.

Programul PSD în domeniul sănătății aduce soluții viabile la problemele medicilor, asistentelor și ale pacienților,

indiferent de vârstă și de suferință, și are drept prioritate pacientul, conștient că și pentru el există soluții pentru servicii medicale de calitate.

În județul Giurgiu, afecțiunile cardiovasculare în rândul populației omoară în fiecare an mai multe persoane decât o fac toate celelalte afecțiuni la un loc, iar România se află pe al treilea loc în lume în privința numărului de decese cauzate de boli cardiovasculare. Ele au reprezentat 59% din cauzele de deces în anul 2015, 62,2% în 2016 și peste 72% în luna februarie 2017. Morbiditatea și mortalitatea asociate bolilor de inimă fac din acestea o problemă de sănătate publică și impun adoptarea unor programe naționale vizând depistarea bolilor cardiovasculare cu risc major.

De asemenea, diabetul zaharat – număr alarmant de pacienți, în creștere clară permanent. Cel mai mic pacient are 5 ani, iar cel mai vârstnic peste 90.

În județul Giurgiu avem un singur medic diabetolog, a cărui evidență este completată și de statisticile medicilor de familie, care au în evidențe, în plus, peste o mie de bolnavi anual, tratați în alte centre din țară, care așteaptă adoptarea de măsuri în folosul lor, prin Programul național de diabet.

Am avut circa 6.000 de bolnavi în anul 2015 și 6.800 în 2016, dar cazuri noi în evidență vin la câteva zile, ceea ce denotă că a început conștientizarea populației și au apărut primele semne evidente. Suntem printre puținele țări din Europa care ne-am numărat pacienții cu diabet zaharat pe o perioadă de cinci ani, așa că în cinci ani am asistat la o creștere cu aproape 40% a numărului de amputații efectuate la pacienți cu diabet zaharat.

Centrul de Sănătate Ghimpați poate oferi – din județul Giurgiu –, poate oferi soluții sistemului medical din România prin adoptarea unor măsuri de atragere a pacienților din afara țării, măsuri care, prin sistemul de sănătate, să-și creeze valori proprii, pentru că avem foarte buni specialiști chirurgi în cardiologie și transplant aici, în România, care sunt foarte curtați de toate spitalele din Europa în acest moment.

Mulțumim, domnule senator.

Invit la microfon, din partea Grupului PSD, pe domnul senator Țuțuianu Adrian.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „România are datoria să susțină parcursul european al Republicii Moldova”. Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Unitatea națională a fost visul dintotdeauna al românilor, siliți în diferite circumstanțe neprielnice ale istoriei să-l vadă mereu amânându-se. Chiar dacă pentru scurtă vreme a devenit certitudine, iată-ne astăzi, cu puțin înainte de aniversarea centenarului Marii Uniri, să fim nevoiți să ne întoarcem la testamentul politic al lui Mihai Viteazul, căci pentru toți, indiferent de ce parte a Prutului ne aflăm, acest vis a rămas „pohta ce-am pohtit”.

De aceea, se impune, doamnelor și domnilor, ca elita politică a României și a Republicii Moldova, Parlamentul de la București, alături de Parlamentul de la Chișinău, asemenea Sfatului Țării la 27 martie 1918, să-și unească forțele spre a gândi în perspectivă reîntregirea spațiului istoric și etnic, deziderat ce trebuie să devină un obiectiv strategic național, impus fără rețineri de precepte morale, juridice, politice și, evident, istorice.

Din păcate, astăzi, la 99 de ani de la marele eveniment istoric, soarta teritoriului dintre Prut și Nistru este incertă. Datoria noastră a tuturor, dar cu precădere a celor care reprezentăm țara și avem putere legislativă sau executivă, este să conștientizăm că-n contextul geopolitic actual, cu tensiunile care există în jurul Republicii Moldova, cu pendulările acestea între Est și Vest, tema este și trebuie să rămână una de actualitate, iar aniversarea momentului sublim ce a marcat începutul anului 1918 nu poate decât să aline o rană încă deschisă în conștiința și identitatea națională.

## Stimați colegi,

În pofida tuturor vicisitudinilor firești evenimentelor majore din viața unei națiuni și în pofida diverselor modalități de interpretare și prezentare a acestor evenimente, este irefutabil progresul pe care Basarabia l-a înregistrat, atât în viața socială, cât și în cea politică, ca urmare a deciziei istorice din 1918.

Se cuvine să precizăm că, deși la 1916, când România a intrat în Primul Război Mondial alături de Antantă, unirea Basarabiei cu patria mamă nu avea cum să fie prevăzută în perspectivă politică de factorii decidenți de la București, totuși Basarabia a fost primul pământ românesc care s-a eliberat de sub dominație străină și s-a unit cu România, fapt certificat în după-amiaza zilei de 27 martie 1918, când a avut loc ședința Sfatului Țării, în urma căreia s-a adoptat, cu 86 de voturi pentru, 3 contra și 36 de abțineri, hotărârea de unire.

Vă mulțumim, domnule senator.

Invit la microfon, din partea Grupului PSD, pe doamna senator Emilia Arcan.

Vă rog, doamna senator.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Tema mea politică a declarației de astăzi se intitulează „Cele două inimi gemene ale națiunii române”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Mă adresez astăzi dumneavoastră nu doar în calitate de parlamentar al cetățenilor din județul Neamț, ca reprezentant al clasei politice și al partidului de guvernământ, ci și ca nemțean, care a trăit bucuria de a avea în județul său elita actualelor guvernări din țara noastră și din Republica Moldova.

23 martie 2017 a fost ziua în care în județul Neamț s-a scris istorie. Județul Neamț a fost polul politicii românești pentru că în frumosul ținut pe care îl reprezint, la PiatraNeamț, s-a desfășurat o ședință bilaterală de guvern, în orașul de sub Pietricica dându-și întâlnire membrii Guvernului Grindeanu și cei ai Guvernului Republicii Moldova. Neamțul a intrat în rândul puținelor județe din țară în care s-au petrecut astfel de momente istorice. Această întrunire a celor două guverne s-a desfășurat în contextul marcării, pe 27 martie, a Unirii Basarabiei cu România în anul 1918.

Potrivit declarațiilor de presă ale celor doi premieri, în ședința comună subiectele au fost vaste, începând cu o discuție pe evaluare de proiecte aflate în implementare și continuând cu idei diverse despre viitoarele proiecte comune în domeniile energiei, infrastructurii, educației, afacerilor interne, dezvoltării regionale și culturii. S-au purtat discuții pragmatice pe proiecte convenite de guvernele celor două state, așa cum este, de exemplu, programul de asistență tehnică și financiară, acordat de țara noastră instituțiilor școlare din Republica Moldova. Discuțiile au atins un subiect care vizează o unire la propriu a țării noastre cu Republica Moldova, prin ceea ce va fi autostrada TârguMureș–Iași–Ungheni, care se vrea să ajungă la Chișinău.

În stilul caracteristic, premierul Grindeanu nu a dat termene, dar a lăsat de înțeles că este preocupat de orice proiect benefic pentru România. Infrastructura rutieră din România este un domeniu ce se regăsește pe lista obiectivelor principale ale actualei guvernări, cu mare accent pe atragerea de fonduri europene, cu care să îmbunătățească nivelul căilor de rulare din țara noastră.

Invit la microfon pe doamna senator Crețu Gabriela. Vă rog, doamna senator. Microfonul central. La propunerea domnului secretar Marian Pavel.

Bună dimineața, stimați colegi!

Observăm apariția în spațiul public a unor teme cu mare încărcătură emoțională, menite să abată atenția de la realele probleme cu care se confruntă prezentul. Între ele, dreptul la viață.

Nu e vorba despre lupta pentru a asigura o viață decentă, chiar dacă Academia tocmai a publicat un studiu care ne arată că două salarii minime și două alocații pe familie nu sunt suficiente pentru subzistență. Și asta în ciuda creșterilor succesive pe care PSD le-a aplicat. Măsurile noastre sunt criticate ca fiind prea mari, nu apărate. E vorba de viața nenăscută.

Tema este promovată de mișcări sociale extrem de active. E dreptul cetățenilor și organizațiilor lor să-și exprime opiniile, credințele și temerile, cu temei sau fără temei. Le respectăm acest drept. Nu e corect însă ca politicienii să fie ipocriți și să uite, pentru că ei legiferează și s-ar putea să legifereze greșit. Contra ipocriziei și uitării vreau să vă aduc în față câteva fapte.

Avortul nu este o plăcere perversă de care femeile vor să se bucure și pentru care, drept urmare, ar lupta. Avortul nu este o măsură contraceptivă. Avortul este doar o soluție socială tranzitorie, pentru o situație-limită, și nu e obligatoriu. Cei care susțin accesul liber la un avort, sigur, susțin, de asemenea, toate măsurile care pot reduce la minimum necesitatea acestuia.

Drepturile sexuale și reproductive nu încep cu avortul și nu se reduc la el. Ele includ, în egală măsură, inseminarea și reproducerea artificiale, accesul la educație și planificare familială, la tratamente împotriva sterilității, accesibilitatea contraceptivelor și sănătatea reproducerii și a vieții sexuale, prevenirea și tratarea bolilor cu transmitere sexuală, cu precădere HIV-SIDA.

Viziunea reducționistă asupra drepturilor sexuale și reproductive îndeplinește însă o funcție socială și politică evidentă. Permite culpabilizarea femeilor și explicarea tuturor presupuselor sau realelor probleme prin factori legați de voința și decizia femeilor. În sfârșit avem și noi un domeniu în care se pare că am decide singure. Culpabilizarea se face în ciuda și împotriva evidenței.

Doamna senator...

...pentru a fi ajutat la un avort ilegal.

Doamna senator, cu scuzele de rigoare, o să vă rog să vă pregătiți să încheiați.

## Acum închei.

Controlul vieții intime a fost înjositor, periculos și a atins cote aberante. Efectul a fost că s-a înregistrat o creștere mai rapidă a populației în următorii doi-trei ani, după care creșterea s-a reglat, cu riscurile amintite mai sus.

Primul act legislativ abrogat la Revoluție a fost decretul de tristă amintire, repet, din decembrie 1966, ca semn al recunoașterii aberațiilor pe care le-a indus în viața noastră. Mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumim și noi, doamna senator. Încheiem aici prima parte a programului de lucru, și anume declarațiile politice.

Doresc să precizez că au depus declarații, care nu au fost prezentate aici, dar sunt depuse la secretarul de ședință: domnul senator Trufin Lucian, domnul senator Bădălău Niculae, domnul senator Bodog Florian Dorel, domnul senator Lupu Victorel, domnul senator Preda Radu Cosmin, doamna senator Pațurcă Roxana Natalia și domnul senator Nicolae Avram, din partea PSD.

Din partea Grupului PNL, au depus declarații la secretar: domnul senator Nicoară Marius Petre, domnul senator Cristina Ioan, domnul senator Șoptică Costel, domnul senator Caracota Iancu, domnul senator Popa Cornel, domnul senator Țapu-Nazare, domnul senator Stângă George Cătălin.

Aceasta este lista cu colegii senatori care au depus în scris declarațiile politice.

Încheiem aici. Reluăm activitatea la ora 10.30.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Stimați colegi, haideți să începem lucrările ședinței. Domnule Brăiloiu, ne dați voie?

Vă mulțumim.

Vă rugăm să luați loc în bancă.

Domnule Savin! Domnule senator Savin? Putem începe? Mulțumim.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 28 martie 2017, ședință condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Marian Pavel și Ioan Iustin Talpoș.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 92, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii asupra ordinii de zi?

Dacă nu sunt,

Îl invit la microfon pe domnul senator Șerban Nicolae, liderul Grupului PSD.

Vă rog, domnule Șerban, microfonul central.

Mulțumesc. Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, o zi bună tuturor!

Avem de făcut o modificare. Grupul parlamentar al PSD face o modificare în conducerea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital în sensul în care domnul senator Eugen Orlando Teodorovici îl înlocuiește pe domnul senator Viorel Arcaș în funcția de președinte, iar domnul senator Viorel Arcaș îl înlocuiește în funcția de secretar al aceleiași comisii pe domnul senator Ștefan Mihu. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Am luat act de anunțul făcut de dumneavoastră. Continuăm.

Programul de lucru pentru astăzi este: 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru de astăzi?

Dacă nu sunt, atunci

Vă supun atenției dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna 3–8 aprilie, după cum urmează:

– luni, 3 aprilie: ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; între orele 14.00 și 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; ora 17.00, vot final pentru legile organice; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 4 aprilie: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– miercuri și joi, 5, respectiv 6 aprilie 2017, lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 7 aprilie, și sâmbătă, 8 aprilie, activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru pentru săptămâna viitoare?

Nu sunt.

Atunci, supun îl votului dumneavoastră.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative.

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din 27 martie 2017, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) lit. e) și ale art. 91 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmite către Camera Deputaților, pentru prezentare și adoptare, ca primă Cameră sesizată, următoarea inițiativă legislativă:

– Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (b32/9.02.2017).

Vă supun la vot transmiterea acestei inițiative.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiectul de hotărâre privind Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare

a Directivei 2011/65/UE privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice – COM(2017) 38 final.

Invit la microfon pe doamna președinte al Comisiei pentru afaceri europene pentru a prezenta raportul și proiectul de hotărâre.

Vă rog, doamna senator Gabriela Crețu. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în virtutea Protocolului nr. 2 al Tratatului de la Lisabona cu examinarea Propunerii de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei nr. 65/2011 a Uniunii Europene privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice – 38 final.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost domnul senator Viorel Ilie.

La lucrările comisiei, care au avut loc în 22 martie, au participat reprezentanți de la Ministerul Afacerilor Europene și Ministerul Mediului.

Au fost analizate, de asemenea, punctele de vedere ale Ministerului Mediului, Ministerului Afacerilor..., fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene, precum și avizul transmis de Comisia economică, industrii și servicii.

Directiva nr. 65/2011 stabilește norme privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice.

Directiva afectează, în principal, producătorii, importatorii și distribuitorii industriali de echipamente electrice și electronice, precum și pe clienții acestora.

Directiva abordează cea mai importantă prioritate din ierarhia deșeurilor, și anume prevenirea generării de deșeuri, care include măsuri de reducere a conținutului de substanțe nocive din materiale și din produse.

De asemenea, a introdus definiții noi și a extins domeniul de aplicare pentru a include dispozitivele medicale și instrumentele de monitorizare și control.

Totodată, a introdus și alte modificări, precum domeniul de aplicare deschisă, astfel încât să poată fi actualizată.

Aceste modificări fac ca directiva să fie aplicabilă tuturor echipamentelor electrice și electronice, cu excepția acelora care în textul directivei nu sunt precizate explicit.

În urma examinării, membrii Comisiei pentru afaceri europene formulează următoarele: se constată că prezenta propunere de directivă respectă principiul subsidiarității și adoptă măsuri proporționale.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, formularea prezentului raport și a proiectului de hotărâre pe care vi le supunem spre aprobare.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt,

Mulțumesc.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în virtutea aceluiași Protocol nr. 2 să examineze Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea prin măsuri de drept penal a spălării banilor – 826/2016.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost colegul, domnul senator Iustin Talpoș.

La lucrările comisiei din 22 martie au participat reprezentanți de la Ministerul Afacerilor Europene și Ministerul Justiției.

Au fost analizate, de asemenea, punctele de vedere exprimate de aceste instituții, ca și fișa Serviciului de afaceri europene.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis un proces-verbal.

Comisia pentru politică externă a transmis, de asemenea, un proces-verbal, ca și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Prezenta directivă are ca obiectiv incriminarea spălării banilor, atunci când aceasta este săvârșită în mod intenționat. Intenția și cunoașterea pot fi deduse din circumstanțe faptice obiective.

Întrucât prezenta directivă prevede norme minime, statele membre pot adopta sau menține norme de drept penal mai severe pentru spălarea banilor. Statele membre pot prevedea, de exemplu, că spălarea banilor săvârșită din imprudență sau din neglijență gravă constituie o infracțiune sau nu.

Recomandarea prevede ca țările să incrimineze spălarea produselor provenite din toate infracțiunile grave, în scopul de a include o gamă cât mai largă de infracțiuni principale, oferind o listă de categorii de infracțiuni principale, dar lăsând la latitudinea țărilor modalitatea de a realiza acest lucru: terorismul, finanțarea terorismului, traficul de persoane, introducerea ilegală de migranți, exploatarea sexuală, falsificarea de monede, contrafacerea și pirateria de produse, omorul și vătămarea corporală gravă, răpirea, lipsa de libertate în mod ilegal și luarea de ostatici, jaful sau furtul, extorcarea de fonduri, falsul în înscrisuri, pirateria, utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate și manipularea pieței, traficul ilicit de arme, infracțiunile împotriva mediului, frauda și corupția.

Am făcut aceste precizări ca să înțelegeți că e un moment în care, la transpunerea directivei, noi înșine putem clarifica ce este în propriul Cod penal spălarea de bani, pentru că avem o definiție cel puțin surprinzătoare în care spălarea de bani este o infracțiune autonomă, nelegată de nicio altă infracțiune și în care, uneori, bani curați sunt considerați spălați prin anumite acte, adică bani proveniți din surse absolut licite.

Din acest motiv am făcut precizarea și aș vrea să atrag cumva atenția comisiilor care vor fi implicate, în special

Comisiei juridice, să aibă toată atenția în momentul în care directiva va veni la transpunere, pentru că noi avem în Codul penal, nu chiar în Cod, în lege, această infracțiune, dar ea trebuie analizată cu mare atenție.

În urma examinării, membrii Comisiei pentru afaceri europene constată că respectiva propunere respectă principiul subsidiarității și al proporționalității, dat fiind caracterul transfrontalier extrem de frecvent al acestor infracțiuni, și, în urma dezbaterii, cu unanimitatea de voturi a celor prezenți, formulează prezentul raport și propunerea de hotărâre pe care vi le supunem atenției și votului dumneavoastră.

Mulțumim.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, doamna senator.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Atunci,

Mulțumesc, domnule președinte.

Aceeași introducere. Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată, în virtutea Protocolului nr. 2, să verifice o propunere legislativă realizată de Comisia Europeană, către Parlamentul European și Consiliu, și să examineze respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității.

Fac o precizare pentru noii colegi.

Principiul subsidiarității ne cere să legiferăm la nivelul cel mai potrivit cu putință acolo unde cunoașterea domeniului de reglementat este cea mai bună și implementarea, aplicarea măsurilor ar fi optimă.

Noi, la nivelul Comisiei pentru afaceri europene, verificăm dacă reglementarea respectivă este de competența Uniunii Europene sau dacă nu cumva este mai potrivit ca respectivele probleme să fie reglementate la nivelul autorităților naționale, adică să se facă, de exemplu, nu printr-o directivă sau regulament, ci printr-o lege.

De asemenea, verificăm dacă adoptarea unei formule, directivă sau regulament sau decizie, este adecvată. Pentru că directiva ne lasă posibilitatea unei adaptări și o anumită flexibilitate, cuprinzând doar principii în domeniul respectiv, în timp ce regulamentul este un act legislativ obligatoriu, pe care-l aplicăm _como tal_ , așa cum este el.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, pentru Propunerea de regulament nr. 54/2017 a fost raportor colegul senator Ștefan Radu Oprea. La lucrările comisiei au fost reprezentanți de la Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Mediului și au fost analizate puncte de vedere trimise de Comisia pentru transporturi și energie și Comisia pentru mediu.

În urma examinării, am ajuns la concluzia că prezenta propunere de regulament respectă principiul subsidiarității și proporționalității. Este vorba, în fapt, de o propunere de regulament care se aplică unei directive care este în aplicare și care privește emisiile de gaze.

Elementul esențial este doar prorogarea unui termen, pentru că companiile aeriene europene aveau un anumit dezavantaj, comparativ..., din cauza ambițiilor mari pe care le are Uniunea Europeană, în comparație cu celelalte companii. Or, între timp s-a făcut reglementare la nivel global. Și atunci, ca să fie toți egali, este o anumită prorogare de termen, până în 2021, din momentul în care se aplică reglementarea globală pentru emisiile de gaze, că aici nu există granițe și deci s-a făcut o reglementare la nivelul Pământului în întregime.

În aceste condiții, după ce am analizat și dat fiind și angajamentul României de a contribui la aceste măsuri, am tras concluzia că nu este cazul nici să trimitem opinie, nici să avem o poziție la această propunere. Formularea prin regulament a fost generată doar de faptul că, dacă era directivă, trebuia transpusă în toată legislația și se lungea foarte mult perioada. Și ca urmare, trecea 2018, data la care trebuia prorogată.

În aceste condiții, s-a decis că prin regulament este mai simplu, întrucât acesta poate trece mai ușor prin Parlamentul European și prin Consiliu, mai ușor în sensul nu lipsit de examinare, ci în sensul de într-un timp mai scurt.

Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim, doamna președinte, pentru succinta prezentare.

- Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în

- format electronic pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

- Dacă nu sunt, atunci,

Doresc doar să vă informez că... O notă din partea Direcției generale legislative pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat româno-ucraineană, semnat la 21 aprilie 2016 la București;

2. Legea pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe;

3. Legea pentru modificarea și completarea art. 174 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

- Nemaiavând alte puncte înscrise pe ordinea de zi, declar

- închisă ședința lucrărilor noastre.

- Vă urez succes în comisii tuturor!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944640]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 51/5.IV.2017 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei