Stenogramă plen

## Bună dimineața!

Mulțumesc, distinsă doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Reglementarea serviciilor administrației publice centrale și locale se va baza pe o relație de parteneriat între cetățeni și stat”.

## Stimați colegi,

Așa cum ați putut constata, în primele trei luni de guvernare, echipa de miniștri și parlamentari PSD-ALDE a îndeplinit toate măsurile pe care le-a promis românilor la alegerile din 11 decembrie 2016. Am ridicat foarte sus ștacheta față de guvernarea precedentă, administrată de tehnocrați. Deci e normal ca românii să aibă mari așteptări din partea noastră. Sunt convinsă, în guvernarea tehnocrată

nimeni nu și-a pus mari speranțe, iar realitatea a arătat că s-au blocat multe dintre proiectele începute de PSD.

Acum, că am revenit la guvernare, toți românii așteaptă de la noi să reluăm ceea ce a fost întrerupt. Vă asigur că ne vom face treaba, iar măsurile adoptate în cele trei luni de guvernare arată că PSD este interesat de problemele reale ale oamenilor. S-au mărit salariile și pensiile. În paralel cu măsurile sociale, s-au luat și multe decizii importante pentru mediul de afaceri.

Vă dau doar câteva exemple. S-a redus TVA de la 20% la 19%. S-au redus accizele pe carburanți cu valori între 18 și 20%, s-a eliminat taxa pe construcții speciale, s-au eliminat 102 taxe, din care o mare parte erau la registrul comerțului, precum și alte taxe importante pentru mediul de afaceri, cum este chiar taxa pe timbru pentru înmatricularea vehiculelor. S-a adoptat programul Start-up Nation, care va acorda ajutoare pentru începerea unei noi afaceri, în special de către cei tineri, s-a redus impozitul la IMM-uri la 1% pe cifra de afaceri, s-a renunțat la impozitul pe venit pentru angajații sezonieri care sunt păstrați în câmpul muncii pentru tot anul, s-a eliminat plata CASS pentru veniturile suplimentare obținute din veniturile independente, s-a aprobat actul normativ prin care Guvernul alocă peste 74 de milioane de euro pentru finanțarea Programului Operațional Inițiative pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și multe altele.

Urmează, în următoarele trei luni, să implementăm un cod economic și un cod administrativ, care vor conține toate reglementările necesare, fără alte norme metodologice suplimentare. În acest fel, vom grupa legislația economică și cea din domeniul administrativ în două acte normative. Astfel, se va simplifica procesul de identificare a legilor și normelor care reglementează legislația economică și administrativă.

Orice persoană sau antreprenor care va avea nevoie să caute o prevedere va identifica imediat articolele de lege, întrucât vor fi grupate în cele două coduri. Astfel, vom avea, pe de o parte, Codul economic, care va include Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea evaziunii fiscale, Legea societăților comerciale și alte legi din acest domeniu, iar, pe de altă parte, vom avea Codul administrativ, care va cuprinde legislația națională și locală în domeniul administrativ, respectiv Statutul funcționarului public, Legea administrației publice locale, precum și alte acte normative.

Ceea ce ne dorim este să avem o relație bazată pe încredere și predictibilitate între stat și fiecare cetățean sau firmă din țara noastră. De aceea, vom schimba modul de interacțiune cu toate instituțiile statului, prin reducerea numărului de formulare, maximum cinci pe an, prin publicarea pe site-ul Guvernului a nomenclatorului tuturor taxelor din România, prin restrângerea la jumătate a numărului de taxe fiscale și nefiscale și prin renunțarea solicitării documentelor care se află deja la o instituție publică.

Având în vedere aceste aspecte pe care le-am menționat, stimați colegi, vă solicit să colaborăm pentru a adopta cât mai rapid în perioada următoare toate modificările legislative pe care vi le-am prezentat și pe care Guvernul le va aproba și le va transmite către Parlament.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Vă mulțumim, doamna senator.

Îi dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului senator Marciu Dan Ovidiu.

Bună dimineața!

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor,

Declarația politică: „Necesitatea includerii județului Giurgiu în circuitul național de turism”.

Județul Giurgiu deține areale cu mare potențial turistic. Și aș enumera:

– în comuna Călugăreni, localitate istorică, puncte de interes: Crucea lui Șerban Cantacuzino, ridicată în 1862, simbol al victoriei din 1595 a lui Mihai Viteazu, care a repurtat o victorie asupra lui Sinan Pașa; podul peste Neajlov, construit în epoca Regelui Carol al II-lea, reconstruit în anii 1934–1935, în cinstea victoriei asupra turcilor; de asemenea, Crucea lui Mihai sau Crucea de piatră, monument ridicat în 1993, cu prilejul sărbătoririi a 400 de ani de la urcarea pe tronul Țării Românești a domnitorului Mihai Viteazu;

– în localitatea Comana: Parcul Natural Comana, la fel ca și Mănăstirea Comana, ctitorită de Vlad Țepeș și refăcută de Șerban Cantacuzino, sunt situate pe Valea Neajlovului, în apropiere de București, la circa 30 de kilometri – parcul reprezintă cea mai mare arie protejată din Câmpia Română, cu o suprafață de aproape 25 de hectare; în incinta lui sunt rezervații de mărgăritar, de bujor românesc și ghimpe; după Delta Dunării și Balta Mică a Brăilei, balta Comana este a treia zonă umedă a României și a doua ca biodiversitate după deltă, găzduind peste 140 de specii de păsări și 13 specii de pești, dintre care două nu sunt întâlnite nicăieri

în lume – se pot practica pescuitul și vânătoarea, plimbări cu caiacul, cu barca cu motor, cu trăsura prin pădure până la marginea deltei Neajlovului; casa memorială din Comana a scriitorului suprarealist de origine aromână Gellu Naum, 1915–2001, fost profesor de filozofie, eseist, poet, prozator;

– în comuna Florești-Stoenești avem un monument de arhitectură în stil brâncovenesc, edificat între anii 1710 și 1715. Tot aici se mai află un conac boieresc care găzduiește un muzeu de etnografie și artă populară, secție a Muzeului Județean „Teohari Antonescu”;

– comuna Gostinari: ruinele conacului lui Radu Șerban de la Mironești, care pot fi consolidate _in situ_ ;

– în comuna Gostinu, printr-un proiect transfrontalier, s-a amenajat o zonă de agrement în vecinătatea Dunării, cu 10 căsuțe de lemn, unde se pot caza turiștii, care beneficiază inclusiv de o plajă, deja celebră în județ și în capitală;

– comuna Herăști: ansamblul medieval care include Casa de piatră de la Herăști, ctitorită de boierul Udriște Năsturel, cumnatul lui Matei Basarab, Biserica Herăști, ctitorie a familiei Năsturel, contemporană cu conacul și restaurată;

– comuna Slobozia: Mănăstirea Sf. Ioan Rusu;

– în comuna Vărăști: Ansamblul medieval Dobreni;

– comuna Vedea: biserică cu picturi realizate de renumitul pictor Gheorghe Tăttărescu;

– în orașul Mihăilești: Biserica din Drăgănescu, pictată de marele duhovnic român Arsenie Boca.

Despre municipiul Giurgiu:

Așezare vlăsceană, atestată documentar în anul 1403 într-un document din vremea lui Mircea cel Bătrân, oraș care a fost distrus în mare parte în timpul războaielor ruso-turce, a fost reconstruit după un plan arhitectural care presupunea o dezvoltare radială a străzilor și piețelor, pornind de la o piață centrală circulară, așa-numita Farfurie, unică în România, dar din păcate distrusă parțial în timpul regimului comunist.

De asemenea, municipiul Giurgiu poate oferi croaziere pe Dunăre. Există port unde acostează multe vase turistice care fac croaziere pe Dunăre. Sunt foarte mulți turiști amatori de croaziere ce provin din Statele Unite, din Germania, din Franța și din Norvegia. Organizatorii oferă turiștilor posibilități de explorare și descoperire a unor evenimente și experiențe unice în interacțiunea activă cu localnicii. De ce nu am relua croazierele pe Dunăre cu navele românești, așa cum s-a făcut până acum circa 10–15 ani?

De asemenea: Cetatea Giurgiu; Turnul Ceasornicului, care este monument construit în piatră în 1877, clădire emblematică a municipiului; prima gară din Țara Românească, dată în funcțiune odată cu colegiul din municipiu, în 1869; Podul Prieteniei, construit în 1954; Podul Bizeț, care este proiectat și construit de inginerii Anghel Saligny și Ion Ionescu-Bizeț, inaugurat în 1905, care este singurul pod în curbă din Europa, și așa mai departe.

Sunt și alte monumente și locuri care pot fi vizitate.

Solicităm Ministerului Turismului includerea județului Giurgiu în circuitul turistic național, în conformitate cu prevederile programului de guvernare în domeniul turismului. Senator de Giurgiu, Cristian Marciu. Mulțumesc frumos.

Vă mulțumim, domnule senator.

Îi dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al USR, domnului senator Goțiu Remus.

Bună dimineața!

Doamnă președinte de ședință,

Domnule președinte al Senatului, Călin PopescuTăriceanu,

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Mă văd nevoit să revin asupra unei teme care se pare că vă este dragă, și cu îndreptățire, celor mai mulți dintre dumneavoastră – prestigiul acestei instituții.

Nu știu dacă ați aflat – întâlnirea a fost publică și transmisă on-line, în direct –, dar mă asigur acum că aflați: la sfârșitul săptămânii trecute, la inițiativa Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului din România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), a avut loc o dezbatere publică la care au participat mai mulți reprezentanți ai societății civile, precum și parlamentari de la diferite partide.

Întâlnirea a devenit necesară în contextul foarte agitat în domeniul justiției, când Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) funcționează ilegitim, din cauza absenței celor doi reprezentanți ai societății civile din componența sa, fapt care ridică semne serioase de întrebare asupra legitimității tuturor deciziilor pe care CSM le ia în această perioadă și, mai ales, a posibilității ca aceste decizii să poată fi atacate cu succes în instanțe tocmai din cauza acestei situații. Mai mult, funcționarea ilegitimă și, conform unor opinii exprimate pe această temă, chiar ilegală a CSM are efecte extrem de grave în privința încrederii societății în ideea de lege, dar și în Parlament și, mai exact, în Senat, unde se află sursa acestei stări de fapt.

## Stimate colege și stimați colegi,

Una dintre propunerile puse în discuție în cadrul dezbaterii amintite a fost amendarea legii și constituirea unui mecanism prin care reprezentanții societății civile în instituții precum CSM, CNCD, CNI și altele să fie numiți direct de către societatea civilă, atenție!, fără implicarea Parlamentului în aceste proceduri.

E drept, schimbarea acestor proceduri va trebui să fie votată tot de către Parlament, dar însuși faptul că reprezentanții celor mai active organizații civice din domeniul drepturilor omului se gândesc la limitarea atribuțiilor sau chiar la excluderea Parlamentului din procesul de desemnare a reprezentanților societății civile în diferite organisme-cheie ale democrației arată cât de multă încredere mai au membrii societății civile în instituția pe care o reprezentăm.

Stimate colege și stimați colegi,

Domnule președinte al Senatului, Călin-Popescu Tăriceanu,

Ideea excluderii Parlamentului din acest proces reprezintă un avertisment, chiar o palmă, mi-aș permite să afirm, care ar trebui, măcar în ultimul ceas, să ne trezească la realitate.

Am mai spus, voi mai spune și voi repeta până se va înțelege: prestigiul Parlamentului nu se dobândește prin vot autoreferențial, la fel cum rolul de instituție centrală a democrației și de organ reprezentativ suprem al poporului riscă să se piardă când vocea poporului nu se mai aude prin

vastele lui coridoare și săli. Prestigiul și rolul de organ suprem al poporului se câștigă și se pierd în fiecare zi de către Parlament. În cazul care a generat situația amintită – numirea celor doi reprezentanți ai societății civile în CSM –, Parlamentul, și mai exact Senatul, încă are șansa de a remedia situația, reluând votul cu candidații înscriși în termenul legal, 6 noiembrie 2016.

Desigur, ne putem și încăpățâna, precum faraonul din textele biblice, și să perpetuăm abuzul, dar să nu ne mirăm atunci de efecte. Și, pentru o instituție precum Parlamentul, nu cred că există plagă mai grea decât neîncrederea din partea cetățenilor. Da, vă asigur, pierderea încrederii cetățenilor în Parlament nu poate și nu se va putea remedia cu votul majorității parlamentare, care ar pretinde că e altfel. Vă mulțumesc.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

## **Doamna Laura Iuliana Scântei:**

Vă mulțumim, domnule senator. Întrucât...

Dăm cuvântul domnului senator Pavel, pentru un drept la replică.

## **Domnul Marian Pavel:**

Vă mulțumesc. Domnule senator,

Am stat și am analizat ceea ce dumneavoastră ați afirmat în plenul Senatului și, în al doisprezecelea ceas, eu cred că dumneavoastră puteți înțelege.

Dumneavoastră puteți înțelege un vot democratic în Parlamentul României. Dumneavoastră puteți înțelege că democrația este cu vot, domnule senator, și nu cu numiri.

Dacă dumneavoastră solicitați astăzi sau veniți să ne expuneți că s-a acreditat ideea de a fi scos Parlamentul ca for decizional din ceea ce înseamnă numirea membrilor societății civile în CSM înseamnă că n-ați înțeles nimic.

Domnule senator,

În Parlamentul României, în Senat, nu este vorba despre un vot obligatoriu. Nu este vorba despre un mandat imperativ, domnule senator. Pe mine, senatorul Pavel, nu mă poate obliga nimeni, nici senatorul Goțiu, nici președintele Călin Popescu-Tăriceanu, nici liderul de grup, să votez pentru cineva, în favoarea cuiva, dacă eu nu cred lucrul acesta.

Și, încă o dată, să spuneți că trebuie să reluăm votul, după ce există un vot de respingere, domnule senator..., există un vot cu 79 împotriva cuiva. Asta înseamnă că persoana respectivă a fost respinsă. Să mă obligați de fiecare dată să vin să votez, că poate o să-mi schimb decizia și opinia, îmi dă mie ideea că dumneavoastră n-ați înțeles încă cum este cu votul în Parlament. Dar sunt convins că în următorii trei ani cu siguranță veți înțelege.

Vă mulțumesc frumos.

## **Doamna Laura Iuliana Scântei:**

Mulțumim, domnule senator.

Un drept la replică din partea domnului senator Goțiu.

Domnule secretar al Biroului permanent al Senatului... Marian Pavel...

Mulțumesc, știu cum vă cheamă.

Două observații am de făcut referitor la ceea ce ați afirmat dumneavoastră.

În primul rând, ceea ce am menționat în declarația politică este să vă spun ceea ce se întâmplă în societatea civilă. Majoritatea organizațiilor care au semnat și acel protest au participat și la această dezbatere și au făcut această propunere, pe care o găsiți și pe site-ul APADOR-CH. Deci eu v-am informat că astfel vede societatea civilă – sau peste 20 de organizații, pe care eu le consider reprezentative pentru drepturile omului din România – ceea ce s-a întâmplat în Parlament... și în Senat. Dumneavoastră sunteți îndreptățit să țineți cont sau nu de această opinie. Eu v-am spus și v-am transmis modul cum văd ei situația.

Legat de problema de fond, am spus-o și în Biroul permanent, o repet și aici, în plen, art. 135 specifică foarte clar: „Dacă la alegerea sau numirea în anumite funcții nu se obține numărul necesar de voturi, votul se reia conform reglementărilor specifice.” De asemenea, se arată la art. 133: „Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea în unele funcții (...).” Iar la alin. (4): „Senatorul votează pentru lăsând neatinse pe buletinul de vot numele și prenumele persoanei dorite sau votează contra ștergând numele și prenumele persoanei respective.”

Din punctul meu de vedere, interpretând cumulat aceste două prevederi din Regulamentul Senatului, art. 135, în interpretarea pe care o dați dumneavoastră – au dat-o Comisia juridică și Biroul permanent –, nu s-ar aplica niciodată. Pentru că doar în cazul numirii în funcții au loc aceste voturi pe listă, cu pentru și contra. Or, în cazul numirilor în funcții, spune foarte clar articolul 135: dacă nu se întrunește cvorumul necesar, se reia votul.

Astfel, aș aștepta – am solicitat și domnului președinte al Comisiei juridice, și în Biroul permanent – să mi se explice sau să explice nu mie personal, ci societății civile și opiniei publice în ce situații se aplică art. 135.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Nemaifiind prezenți de față colegi senatori care să-și susțină declarațiile politice, suspendăm pentru câteva minute ședința.

## PAUZĂ

* * *

## DUPĂ PAUZĂ

Reluăm ședința de susținere a declarațiilor politice.

Îl invităm, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul Mircea Cazan.

Declarație politică: „Probleme de comunicare la Consiliul Concurenței”.

În data de 9 martie 2017, Consiliul Concurenței a transmis un comunicat de presă pe site-ul propriu cu privire la faptul că va analiza tranzacția prin care PayPoint Services intenționează să preia Payzone, sens în care autoritatea va întreprinde demersuri instituționale prin care să identifice dacă operațiunea notificată nu alterează piața de profil, libera concurență inducând posibile efecte anticoncurențiale.

Dar interesant este faptul că anunțul sus-menționat și publicat de Consiliul Concurenței a apărut la ceva timp după ce alte două publicații on-line de specialitate în domeniul financiar-bancar economic, „Capital” și „Ziarul Financiar”, au anunțat în data de 8 martie, la o diferență de timp mică una de cealaltă, deci cu o zi înainte, anunțul oficial menționat, știrea că PayPoint va achiziționa Payzone, dând publicității chiar comunicatul în cauză.

Întrebarea care se pune este: cum Consiliul Concurenței a păstrat confidențialitatea comunicatului, dacă, pe surse, cele două publicații au intrat în posesia acestuia cu cel puțin 24 de ore înaintea anunțului oficial? Care au fost rațiunile pentru care a fost plasat la cele două publicații, și nu către toate sursele mass-media?

Această situație poate genera suspiciuni față de loialitatea persoanelor cu funcții publice care trebuiau să respecte normele de reglementare a activității autorității în cauză, să păstreze echidistanța în raport cu terții interesați în a primi informații în interes public, atât timp cât aceste informații relevante despre diverse activități interne, cum ar fi în cazul de față evaluarea unor concentrări economice, pot să apară în mod direcționat către anumite publicații de casă.

Pun și eu o întrebare în raport cu știrea de mai sus, și anume dacă există canale informale de difuzare externă de știri despre aceste feluri de investigații, analize, evaluări specifice în domeniul concurenței cum este cel prezentat mai sus.

Consider că se impune ca această practică să fie bine analizată de cei în drept și comunicatele să se remită conform Legii transparenței și Legii nr. 544/2001, cu atât mai mult cu cât între Consiliul Concurenței și DNA a fost încheiat în 2015 un protocol privind colaborarea pentru depistarea practicilor anticoncurențiale. Este absolut necesar ca cei de la Consiliul Concurenței să-și facă bine treaba și să nu existe suspiciuni asupra activității desfășurate de către această instituție publică.

Senator de Sibiu, Mircea Cazan. Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Suspendăm pentru câteva momente ședința. Mulțumim.

Domnul senator.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## **Doamna Laura Iuliana Scântei:**

Reluăm ședința din nou.

Pentru susținerea declarației politice, îi dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei senator Crețu Gabriela.

Vă așteptăm.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Viața noastră nu are legătură cu indicatorii lor”.

În țara divorțurilor politice transmise în direct, uneori cu probele infidelității excluse, și în țara unde inventăm catastrofe reale sau imaginare, îmi asum un act de curaj. Astăzi vă voi vorbi despre indicatorii macroeconomici. Poate părea un efort sortit eșecului sau pentru a vă plictisi.

Dar, în aceste zile, ca totdeauna în trecutul din urmă, în acest spațiu, în spațiul public în genere, s-au purtat zeci de discuții sterile despre cum și ce trebuie să urmărim pentru a fi siguri de succes. Susținătorii Guvernului, criticii Guvernului deopotrivă, păreau convinși că soarta lor e legată de cifrele pe care statistica le va anunța în ziua X.

De decenii deja, criteriul oricăror comparații legate de dezvoltare a ajuns produsul intern brut. S-a insinuat subtil și a luat locul altor măsurători, pe care în trecut le cunoșteam: produsul național, venitul național, balanța de plăți etc. S-a insinuat și, pereche cu el, puterea de cumpărare a înlocuit calitatea vieții.

Ni se spune că o țară o duce bine sau o duce rău după mărimea produsului intern brut. Ni se anunță că vine sau pleacă o criză după evoluția produsului intern brut. Viața bună a ajuns să fie echivalată cu puterea de cumpărare mare.

Cine reprezintă țara, cine iese din criză și cui îi aparține puterea de cumpărare nu ni se spune. Că o țară e formată din cetățeni, nu din consumatori, se ignoră cu intenție.

Produsul intern brut reprezintă valoarea producției vândute și încasate într-o țară în timp de un an. Este măsura pieței, nu a activității. Tot ceea ce nu intră în regulile pieței nu există.

Dacă firmele sunt românești sau străine nu contează. Contează doar să funcționeze în această țară. Indicatorul nu e sensibil la colonizare. Dacă sporesc cifrele de afaceri ale cazinourilor de pe Calea Victoriei, vânzările producătorilor americani de tutun sau recolta de roșii de la Tecuci, din mărimea PIB-ului nu ne dăm seama.

PIB-ul nu ne spune nici dacă veniturile se adună în conturile din Elveția ale celor din „Top 300”, se repatriază spre țările unde sunt înregistrați investitorii străini sau în paradisurile fiscale sau, varianta preferabilă, se împart între cei care muncesc pentru ele.

Media pe cap de locuitor ne ascunde cât de echitabilă sau de neechitabilă este repartizarea între toți cei care participă la realizarea sa. Ea poate crește în voie, în timp ce majoritatea moare de foame. Media poate crește.

Aceste lucruri sunt logice. Nu e nicio noutate. Ce se ignoră adesea este altceva.

Ca să vedem cu ce am rămas după întregul efort, din PIB ar trebui să scădem nu doar ceea ce aparține de drept altora – investitori străini, de exemplu –, ar trebui să se scadă și toate costurile externalizate ale producției pe care le plătim întotdeauna noi, într-un fel sau altul. Poluarea mediului nu intră decât parțial în costuri, dar are efecte negative și generează cheltuieli publice mari pentru a repara ceea ce mai e de reparat. Sănătatea fizică și psihică deteriorată a lucrătorului lipsit de protecție sau prost plătit este pe gratis. Exploatarea excesivă a resurselor, care se asociază cu distrugerea solului, a peisajului, alunecări sau prăbușiri de teren, modificări climatice, ele sunt parte a averii distruse a unei națiuni, dar nu și parte a costurilor de producție, a producției vândute și încasate, adică a PIB. Nici costurile de dezactivare a unui reactor nuclear nu fac parte. Zicem că pe termen scurt e bună energia nucleară, că e ieftină, dar nimeni n-a internalizat costurile care urmează în momentul în care o centrală va trebui dezactivată.

De ce spun toate aceste lucruri? Pentru că mi-am amintit, în această dimineață, o vorbă dură spusă odată de Franklin Delano Roosevelt: „Guvernul condus de bănci este tot atât de periculos ca un guvern condus de crima organizată.” Or, noi am ajuns să trăim într-o lume – nu vorbesc doar de această țară, vorbesc de această Europă și această lume – în care toți indicatorii pe care îi folosim și pe care îi urmărim sunt cei pe care băncile, din păcate, i-au impus. Nu cei care măsoară viața noastră, ci cei care măsoară afacerile lor.

Mulțumesc foarte mult.

## **Doamna Laura Iuliana Scântei:**

Vă mulțumim, doamna senator.

Permiteți-mi să salut prezența în sală a unui grup de tineri elevi, însoțiți de profesorii lor, membri ai Orchestrei Rosh Pinna Youth Band, din Israel, aflați în vizită în Senatul României.

Continuăm sesiunea de susținere a declarațiilor politice și o invităm, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna Arcan Emilia.

Doamna senator.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Tema declarației mele politice de astăzi se intitulează

„Codrul nu mai este frate cu românul!”.

Doamnelor și domnilor senatori,

În luna care tocmai a trecut, pe 21 martie, la nivel mondial s-a marcat Ziua internațională a pădurilor. Potrivit legii care a intrat în vigoare de curând, în România această zi este sărbătorită pe 25 martie. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat această hotărâre cu scopul de a crește gradul de conștientizare asupra gestionării, conservării și dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generațiilor prezente și viitoare.

Organizația Națiunilor Unite recomandă statelor membre să organizeze acțiuni pentru reconstituirea pădurilor de toate tipurile, prin organizarea unor campanii de plantare a arborilor.

Deviza sub care se marchează anul acesta Ziua internațională a pădurilor se intitulează „Păduri și energie”.

În țara noastră, în acest an, parcă mai mult decât în anii trecuți, opinia publică a reușit să sensibilizeze și să mobilizeze mai mult cetățenii României pentru a privi cu mai mare atenție și îngrijorare la ceea ce se întâmplă cu pădurile, care ne-au fost de mare ajutor pentru apărarea vieții, a sănătății de-a lungul întregii noastre istorii.

Astfel, am putut vedea participând la campanii de sădire a pomilor și de împăduriri atât autoritățile locale, județene și centrale, cât și cetățeni de la orașe și sate, copii și tineri și, mai mult decât atât, chiar premierul României ne-a dat un exemplu pozitiv și de această dată.

Totuși, nu putem să trecem peste acest moment fără a sublinia faptul că pădurea trece printr-o mare suferință. În ciuda importantelor beneficii ecologice, economice, sociale, de sănătate și de supraviețuire pe care ni le oferă, pădurea este supusă unor distrugeri dramatice. Defrișările și tăierile continuă într-un ritm alarmant, atât la nivel mondial, cât și, din păcate, în țara noastră.

Văzând cum dispar pădurile de pe văi, de pe dealurile și munții patriei, ajungi la concluzia că românul nu-i mai este frate, ci a devenit dușmanul codrului.

Problema nu este nouă, ci este bine cunoscută. Apreciez că Legislativul trecut s-a aplecat cu mare grijă asupra acestui domeniu și a elaborat un cod silvic modern, în care sunt prevăzute sancțiuni grele pentru tăierile ilegale de arbori. Și, cu toate acestea, nu se reușește stoparea fenomenului, ca și cum ar fi o fatalitate dacă nu secătuim atât cât a rămas din această mare bogăție, din „aurul verde” sau „plămânul” țării noastre.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Eu fac această declarație tocmai pentru a preveni distrugerea pădurilor și pentru a nu o privi ca pe o fatalitate împotriva căreia nu avem ce face. Consider că am ajuns într-un punct în care problema a atins o gravitate deosebită. Este o chestiune de supraviețuire și de securitate națională. Ca atare, ea trebuie tratată cu măsuri deosebit de serioase.

E de presupus faptul ca mijloacele și forțele pe care le repartizăm acestui flagel să nu fie suficiente și capabile să aplice așa cum se cuvine Codul silvic, legea. Mă gândesc la măsuri care să apere efectiv pădurile de tăierile iraționale, iresponsabile și ilegale, măsuri care să ajute și să determine comunitățile din apropierea pădurilor să devină apărătoare ale acestora, măsuri care să-i vizeze pe toți infractorii furtului de lemn, tăietori, transportatori, vânzători și prelucrători de lemn furat.

Autoritățile și instituțiile statului, atât cele cu atribuții din sectorul forestier, cât și cele care aplică legea, care au în atribuții ordinea, apărarea și siguranța națională, trebuie responsabilizate cu problema apărării pădurilor, ea fiind una de siguranță națională. Nu ne mai putem permite doar să lăsăm..., să ne lamentăm așa, să vedem și să ne uităm cum dispar pădurile.

Solicit cu această ocazie ca ministrul de resort să vină în fața Parlamentului cu o informare la zi asupra problematicii pădurilor și cu un plan cuprinzător de măsuri, inclusiv cu resursele suplimentare de care este nevoie pentru a trece, așa cum scrie în Codul silvic, de la reducere la creșterea suprafețelor cu păduri.

Și un exemplu eu l-am dat deja în județul Neamț, unde sâmbătă, 1 aprilie, alături de colegele mele din Organizația județeană a femeilor social-democrate și cu unii colegi din Biroul permanent, am plantat 500 de puieți de stejar, într-o zonă în care defrișarea a atins cote maxime. A fost o acțiune pe care am inițiat-o, care s-a bucurat de mare succes printre membrii Partidului Social Democrat din Neamț și care vă asigur că nu va fi ultima.

S-a tăiat prea mult, ani la rând, ca să putem acoperi rănile deschise din pădurile noastre într-un timp foarte scurt. Vă îndemn pe cât mai mulți să urmați exemplul, pentru că așa vom lăsa urme ale trecerii noastre și, de ce nu?, o bogăție pentru generațiile viitoare, căci la momentul actual, din păcate, mari zone din frumusețile naturale nu mai au codri verzi, așa cum apar pe harta geografică a României.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Sunt Emilia Arcan, senator de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumim, doamna senator.

În continuare îi dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei senator Sbîrnea Liliana.

Doamna senator.

## Mulțumesc frumos, doamna președinte.

Tema declarației mele este „Aplicarea Programului de producere a energiei din surse regenerabile”.

La începutul declarației mele, doresc să-mi exprim satisfacția pentru că Executivul nostru a dovedit disponibilitatea de a da un nou impuls unei probleme controversate, asupra căreia a plutit un nor de incertitudine în ultimii ani. Mă refer la sistemul de producere a energiei regenerabile.

În acest domeniu, Guvernul a aprobat joia trecută o ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile. Noua ordonanță vine să îmbunătățească legislația în domeniul producerii energiei din surse regenerabile și, implicit, să susțină dezvoltarea în continuare a acestui sector. Astfel, certificatele verzi, potrivit noilor reglementări, vor fi valabile până în anul 2032, iar producătorii de energie regenerabilă vor plăti impozit pe profit doar în momentul tranzacționării acestora, și nu la momentul înregistrării în contabilitate. Legea era necesară și urgentă, pentru că la finalul lunii martie expira perioada de amânare de la tranzacționare a certificatelor verzi, decizie luată acum trei ani, și în acest sens trebuie pregătit și reglementat momentul reinserării în piață a acestor bonuri.

De altfel, în domeniul la care mă refer avem și obligații europene. Conform normelor și angajamentelor europene asumate, România are stabilită pentru 2020 o țintă națională de 24% energie regenerabilă în consumul final brut de electricitate. Menționez cu bucurie faptul că țara noastră a atins deja această țintă, dar ea trebuie menținută și în perspectiva anului de referință.

Sunt multe prevederi interesante în acest act normativ, nu-i voi face aici un rezumat, dar vreau să precizez că membrii Guvernului au avut grijă ca noile măsuri de revenire a sistemului de producere a energiei regenerabile să nu aibă impact în facturile plătite de consumatorii casnici până în anul 2032.

Potrivit Strategiei energetice a României 2016–2030, cu perspectiva anului 2050, pentru a susține pe termen lung așteptările consumatorilor, sectorul energetic trebuie să devină mai puțin poluant, mai avansat din punct de vedere tehnologic și mai robust din punct de vedere economic. Ordonanța despre care fac vorbire în declarația mea constituie un moment important în implementarea Strategiei energetice a țării.

Am considerat necesar să salut acest moment, știut fiind că sectorul energetic contribuie în mod esențial la dezvoltarea României, prin influența profundă asupra competitivității economiei, a calității vieții și a mediului.

Senator PSD Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10, județul Buzău.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, doamna senator.

Dăm cuvântul, pentru un scurt drept la replică, domnului senator Goțiu.

Domnule senator.

## Bună ziua!

Nu este neapărat un drept la replică, cât o precizare și o rugăminte adresate doamnei senator Emilia Arcan, legat de declarația politică privitoare la salvarea pădurilor.

Mă număr printre cei care în vara lui 2015 am ieșit în stradă pentru a susține adoptarea acelui Cod silvic, pe care l-am considerat un pas înainte în protejarea acestor păduri, dar nu și un pas suficient.

Legat de acele sancțiuni de care ați amintit că sunt prevăzute în Codul silvic, cea mai mare parte a lor a fost introdusă prin Ordonanța nr. 51/2016, aceste sancțiuni foarte dure, și în continuare și această ordonanță este perfectibilă. Dar, după cum știți, la Camera Deputaților se află în acest

moment în dezbatere tocmai această aprobare a Ordonanței nr. 51 și, în paralel, tot la Camera Deputaților este în discuție o lege care prevede alte reglementări și alte sancțiuni, care, practic, ar scoate Ordonanța nr. 51/2016, în totalitate, din efectele ei cele mai benefice.

De aceea, rugămintea este de a vă adresa colegilor deputați, de la Camera vecină, pentru a-i ruga și a discuta cu ei pentru menținerea acestei Ordonanțe nr. 51 și, în special, a principalelor reglementări legate de protecția pădurilor din acest domeniu, și nu de a merge pe cealaltă variantă, care e mai edulcorată în această privință.

Mulțumesc.

## **Doamna Laura Iuliana Scântei:**

Mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului senator Țuțuianu Adrian.

Mulțumesc mult, doamna președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Academia Română, la ceas aniversar”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Este o onoare să mă adresez dumneavoastră astăzi, marcând un secol și jumătate de când, în plin efort de regenerare a României moderne, ia naștere cel mai important for de consacrare intelectuală, de cercetare științifică și de creație culturală din România – Academia Română, instituție de elită, ce a confirmat prin prodigioasa activitate celebrele cuvinte ale marelui Voltaire: „La ce pot sluji academiile? Să întrețină focul pe care l-au aprins marile genii.”

Într-adevăr, ideea înființării unei societăți academice a fost susținută de cărturari de seamă ai vremii respective, printre care Ion Heliade-Rădulescu, Ioan Maiorescu, Iordache Golescu, Timotei Cipariu, Gheorghe Asachi sau George Barițiu. Vastul program de reforme ce a urmat actului unirii Principatelor Române a creat un mediu prielnic pentru înființarea unei academii, astfel că, având deja o bază materială datorată lui Alexandru Ioan Cuza și lui Evanghelie Zappa, prin Decretul nr. 582 din 1, respectiv 13 aprilie 1866 al Locotenenței Domnești, la propunerea lui C.A. Rosetti, a luat ființă la București Societatea Literară Română, a cărei principală menire era de a alcătui Dicționarul și Glosarul Limbii Române, respectiv „acele două colonade ale templului său literariu”, precum și de a stabili normele ortografice ale limbii.

Situația internațională nefavorabilă și cumplita epidemie de holeră ce cuprinsese țara au amânat inaugurarea Societății Literare Române pentru anul următor, când la 1/13 august 1867, la București, în casele banului Constantin Ghica, de lângă Grădina Cișmigiu, s-a desfășurat cea dintâi ședință a Societății Literare Române.

Primul statut al Societății a apărut în același an. A schimbat numele acesteia în Societatea Academică Română, ce avea scopul „de a lucra la înaintarea literelor și a științelor între români”. Prin decretul domnesc din anul 1879, Societatea primește denumirea de Academia Română. Este important de menționat și faptul că, la un an după fondarea Societății Academice Române, a fost înființată Biblioteca Academiei – 6 august 1867 –, care avea misiunea de a aduna și conserva în colecțiile sale fondul național de manuscrise și tipărituri, ilustrând istoria și cultura românească, precum și istoria universală.

## Stimați colegi,

Academia Română funcționează și acum, ca și în anii de pionierat ai existenței sale, pe trei coordonate: for de consacrare și de recunoaștere a meritelor deosebite ale oamenilor de știință, de cultură și de litere din țară, cel mai important pilon al cercetării fundamentale din România și participant activ în viața societății românești.

Este incontestabilă și imposibil de cuprins în cuvinte importanța fondării, acum 150 de ani, a Societății Academice Române. Cine se încumetă la o evaluare de acest tip va trebui să aibă în vedere că a contribuit, prin noblețea ideilor, prin forța științei și prin fermitatea principiilor, la constituirea statului român modern, promovând perfecționarea continuă, calitatea profesională, probitatea morală și meritocrația, cu toate că, inevitabil, traseul existenței i-a fost marcat și de perioade nefavorabile.

Evident că evoluția ascendentă a acestui for este asigurată de membrii ei, elita intelectualității românești, iar societatea contemporană și contextul istoric național și internațional obligă la deschidere, la dinamism, la atitudine fermă și implicare nemijlocită în probleme importante pentru țară.

Tradiția trebuie adaptată la situația contemporană, la dezvoltarea tehnologică și evoluția științifică, trebuie să valorifice trăsăturile spirituale specifice, astfel încât, în această epocă a demitizărilor, a deconstrucției, a patriotismului exacerbat sau bagatelizat, a dedublărilor și a confuziei dintre valoare și nonvaloare, Academia Română, prin membrii ei, să rămână templu național al științei, culturii și artei, locul unde se gândesc marile proiecte ale țării, așa cum este și vastul document al Strategiei de dezvoltare a României în următorii 20 de ani, gândit și asumat de echipe de specialiști membri ai Academiei Române.

Este de datoria noastră să punem în aplicare ideile, să parcurgem anevoiosul drum de la vorbă la faptă, să devenim parteneri de idei și acțiuni. Este momentul acum să răspundem și apelului pe care membrii Academiei Române l-au adresat instituțiilor statului și poporului român, preocupați fiind de multiplele acțiuni îndreptate direct împotriva statului și poporului român, de încercările recurente de regionalizare a României sau de creare de enclave autonome pe baze etnice, contrare Constituției României și tendințelor de integrare europeană, total neproductive din punct de vedere economic, social, al calității vieții în aceste zone.

Vă afirm astăzi aici, doamnelor și domnilor, că, da, este nevoie să ne unim. Dincolo de convingeri politice, se impune să luăm atitudine împotriva tuturor acelora care, prin acte mai mult sau mai puțin fățișe, prin diversiuni mai îndrăznețe sau mai palide, urmăresc subminarea valorilor și instituțiilor fundamentale ale statului, denigrează simbolurile naționale, promovează nonvaloarea, corupția sau doresc

deprofesionalizarea și degradarea învățământului și, implicit, a societății. Da, este timpul să ne unim în cuget și simțiri, precum strămoșii noștri odinioară, să veghem ca România să rămână o țară unită, suverană, cu dragoste pentru trecut și pentru cultura sa, cu respect de sine, stăpână pe pământul său, educată și prosperă, o țară a Europei unite, dar cu identitate proprie, românească, așa cum ne-au cerut-o membrii Academiei Române și cum cu toții o dorim.

## Stimați colegi,

Simbol al spiritualității naționale, încă de la înființarea sa, Academia Română obține acum certificatul _Magna cum laude_ pentru cei 150 de ani de activitate neîntreruptă ca nucleu al intelectualității românești, cunoscută și apreciată universal ca cel mai înalt for științific al României, ce promovează excelența și performanța, ca mediator corect între tradiție și modernitate.

Datoria noastră este să apărăm această instituție de prestigiu atunci când prin inițiative nepotrivite îi este pus în pericol statutul și s-o sprijinim în demersul său, sintetizat încă perfect de cuvintele lui Carol I, rostite într-una dintre adunările Academiei: „Însă cum poate să fie altfel, când lucrările de căpetenie ale Academiei sunt istoria și limba, temeliile existenței noastre naționale?”

Țara datorează astăzi Academiei un șir de documente istorice ascunse până acum și care au fost scoase din întuneric prin ostenelile neobosite ale membrilor ei, răspândind nouă lumină asupra trecutului neamului românesc. Nu mai puțin însă trebuie să ne ocupăm și de viitor, de limba noastră, care s-a păstrat neatinsă în câmpiile roditoare ale Dunării, în plaiurile mărețe ale Carpaților.

Ce sarcină mai dulce poate avea Academia Română decât a lua sub paza sa această limbă veche, pe care poporul o înțelege și o iubește?

Vă mulțumesc.

Senator de Dâmbovița, Adrian Țuțuianu.

Vă mulțumim, domnule senator.

Suspendăm pentru câteva minute ședința.

## **Doamna Laura Iuliana Scântei:**

Bună dimineața din nou!

Voi da citire listei cu colegii senatori care au depus în scris declarațiile politice pentru data de...

4.04..., greșirăți data: domnul senator Stan Ioan, doamna Silistru Doina, domnul Bodog Florian Dorel, Trufin Lucian, Bădălău Niculae, Moga Nicolae, Butunoi Ionel Daniel, Caracota Iancu, Stângă George Cătălin, Șoptică Costel, Nicoară Marius Petre, doamna Hărău Eleonora Carmen, domnul Popa Cornel. Și atât. În aceste condiții, declarăm

...

A, doriți?

Domnul senator Vela dorește să susțină o declarație. Vă rog.

Mulțumim, domnule senator.

Declarăm închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 4 aprilie 2017.

Ședința plenului Senatului se va relua în câteva minute, conform programului aprobat. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor,

Dragi colegi,

Săptămâna trecută am participat, alături de alți colegi senatori și deputați, la Congresul Partidului Popular European de la Malta, unde s-au adoptat rezoluții importante pentru viitoarea politică a Uniunii Europene în domenii-cheie de dezvoltare. Mă refer aici la combaterea terorismului islamic, agricultura inteligentă, provocările din epoca digitalizării, antreprenoriatul inovativ sau viitorul comerțului european.

Dar cea mai importantă este rezoluția „Europa ne asigură viitorul”, un document integrator al viziunii de ansamblu asupra Europei și care acordă o atenție specială solidarității în Uniunea Europeană și reformei instituționale. Toate acestea în fața noilor provocări cărora trebuie să le facem față: lupta împotriva terorismului, controlul migrației, apărarea comună a Uniunii Europene și răspunsul la amenințarea rusă.

Am apreciat în mod deosebit declarațiile Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, care a reiterat o poziție foarte clară a țării noastre vizavi de viitorul Uniunii Europene. Domnia Sa a insistat asupra faptului că Uniunea Europeană se confruntă deja cu o divizare și o lipsă de încredere între state și a precizat că România nu susține o Uniune Europeană cu cercuri concentrice de integrare sau cu mai multe viteze, care riscă să ducă la o separare a statelor membre din punct de vedere social și economic.

De altfel, și ceilalți șefi de state care au luat cuvântul au susținut viziunea comună asupra viitorului fiecărui stat membru în Uniunea Europeană, dar și al Uniunii în ansamblul ei, știut fiind contextul foarte complicat pe care-l traversăm.

Aduc și aici, în fața dumneavoastră, dragi colegi, mesajul Congresului Partidului Popular European, important atât prin amploarea participării largi – mă refer la cei peste 1.500 de participanți –, dar și prin prisma rolului important pe care-l joacă Partidul Popular European în relațiile internaționale care influențează agenda globală.

În rezoluțiile adoptate la Malta am acoperit cele mai importante subiecte europene din acest moment, iar rezoluțiile adoptate aici pot deveni politici publice ale Uniunii Europene. De aceea, este important să le discutăm inclusiv în Parlamentul României, fiind realitatea cu care ne confruntăm în mod direct.

Vă mulțumesc.

Bună dimineața, stimați colegi!

O să-l invit pe domnul secretar general Marian Pavel să citească prezența.

Îl salutăm pe domnul lider de grup de la PNL.

## **Din sală:**

## Nu e secretar general!

## **Domnul Marian Pavel:**

Bună dimineața!

|Bună dimineața!|| |---|---| |Alexandrescu Vlad Tudor|| |Andronescu Ecaterina|| |Arcan Emilia|prezentă| |Arcaș Viorel|| |Avram Nicolae|prezent| |Baciu Gheorghe|prezent| |Badea Viorel Riceard|| |Bădălău Niculae|| |Bădulescu Dorin Valeriu|prezent| |Băsescu Traian|prezent| |Benea Adrian Dragoș<br>Bodog Florian Dorel<br>Botnariu Emanuel Gabriel|prezent<br>Guvern<br>prezent| |Brăiloiu Tit Liviu<br>Breaz Valer Daniel<br>Bulacu Romulus<br>Butunoi Ionel Daniel<br>Cadariu Constantin Daniel<br>Caracota Iancu<br>Cazan Mircea Vasile<br>Cazanciuc Robert Marius|prezent<br>prezent<br>prezent| |Cârciumaru Florin|| |Chirteș Ioan Cristian<br>Chisăliță Ioan Narcis<br>Chițac Vergil<br>Cîțu Florin Vasile|prezent<br>prezent<br>prezent| |Coliban Allen|prezent| |Corlățean Titus|prezent| |Costoiu Mihnea Cosmin|| Covaciu Severica Rodica prezentă Novák Csaba Zoltán prezent Craioveanu Elena Lavinia prezentă Oprea Mario Ovidiu prezent Crețu Gabriela prezentă Oprea Ștefan Radu Cristina Ioan Orțan Ovidiu Florin prezent Császár Károly Zsolt prezent Pavel Marian prezent Cseke Attila Zoltán prezent Pațurcă Roxana Natalia delegație Dan Carmen Daniela Guvern, Pauliuc Nicoleta prezentă Pănescu Doru Adrian prezent Dănăilă Leon prezent Pereș Alexandru prezent Deneș Ioan prezent Pîrvulescu Eugen Derzsi Ákos prezent Pop Gheorghe prezent Diaconescu Renică prezent Pop Liviu Marian prezent Diaconu Adrian Nicolae prezent Popa Cornel prezent Dinică Silvia Monica Popa Ion Dinu Nicoleta Ramona prezentă Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton Dircă George Edward prezent Preda Radu Cosmin prezent Dogariu Eugen prezent Presadă Florina Raluca Dumitrescu Cristian Sorin Dumitrescu Iulian Domnule președinte, avem cvorum. Dunca Marius Alexandru Guvern **Domnul Iulian Claudiu Manda:** Fălcoi Nicu prezent Federovici Doina Elena prezentă Stimați colegi, Fejér László Ődőn prezent Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, Fenechiu Cătălin Daniel 4 aprilie 2017, ședință condusă de subsemnatul, asistat de Fifor Mihai Viorel prezent domnii secretari Pavel Marian și Vela Ion Marcel. Filipescu Răducu George prezent Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au Ganea Ion prezent înregistrat prezența 93, cvorumul legal de lucru fiind Ghica Cristian îndeplinit. Gorghiu Alina Ștefania Ordinea de zi pentru ședința de plen de astăzi a fost Goțiu Remus Mihai prezent distribuită. Hadârcă Ion Vă solicit dacă sunt întrebări sau comentarii asupra ordinii Hărău Eleonora Carmen de zi. Ilea Vasile prezent Vă rog, doamna Lavinia Craioveanu. Ilie Viorel prezent Microfonul central. Ionașcu Gabi prezent **Doamna Elena Lavinia Craioveanu:** Iordache Virginel prezent Iriza Scarlat Mulțumesc, domnule președinte. László Attila Grupul PSD propune suplimentarea ordinii de zi cu Leș Gabriel Beniamin Guvern următorul punct: Propunerea legislativă pentru modificarea Lungu Dan prezent Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor Lungu Vasile Cristian prezent drepturi persoanelor persecutate de către regimurile Lupu Victorel instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 Manda Iulian Claudiu prezent până la 6 martie 1945 din motive etnice. Manoliu Dan prezent **Domnul Iulian Claudiu Manda:** Marciu Ovidiu Cristian Dan prezent Marin Gheorghe prezent Vă mulțumesc, doamna senator. Marin Nicolae prezent Dacă sunt și alte intervenții din partea colegilor? Marussi George Nicolae prezent Dacă nu sunt, atunci supun la vot ordinea de zi, cu Matei Constantin Bogdan prezent modificarea propusă de doamna vicelider de grup. Mazilu Liviu Lucian prezent

Programul de lucru pentru astăzi este: de la ora 10.30 la 13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 10–15 aprilie 2017.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

– luni, 10 aprilie: ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; ora 17.00, vot final pentru inițiativele legislative cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 11 aprilie: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– miercuri și joi, 12, respectiv 13 aprilie – lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, 14, respectiv 15 aprilie – activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program pentru săptămâna viitoare?

Nu sunt.

Atunci îl

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiect de hotărâre privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Domeniul Energiei (reformare) – COM(2016) 863 final.

O invit la microfon pe doamna președinte al Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Gabriela Crețu. Vă rog, doamna senator. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată, în temeiul Protocolului nr. 2 al Tratatului de la Lisabona, pentru exercitarea controlului parlamentar ex-ante asupra Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei. Este vorba, de fapt, de o revizuire a actualului regulament de instituire a agenției europene.

Ca urmare, am recurs la examinarea respectării principiului subsidiarității și al proporționalității.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost domnul senator Allen Coliban.

La lucrările comisiei, care au avut loc în data de 29 martie 2017, au participat și reprezentanți de la Ministerul Energiei și Ministerul Afacerilor Europene, ale căror puncte de vedere au fost analizate și discutate.

Au fost analizate, de asemenea, avizele pe care le-au trimis Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru transporturi și energie, precum și fișa de sinteză furnizată de serviciile tehnice ale Senatului.

Așa cum v-am menționat anterior, este o propunere de revizuire a actualului regulament care stabilește înființarea Agenției de Cooperare a Reglementatorilor din Energie, revizuire care, în esență, vizează transformarea parțială a unei agenții de cooperare într-una executivă, atribuindu-i-se noi competențe și schimbându-se modalitatea de vot, respectiv trecerea de la unanimitate sau vot majoritar absolut – cum am zice noi – către vot simplu.

Ca urmare a analizei modificărilor propuse, comisia a constatat, și în baza discuției cu celelalte comisii, că propunerea încalcă principiile subsidiarității și proporționalității.

Aceste deficiențe au fost semnalate și de alte state membre, în ideea că existența unei instituții responsabile cu facilitarea cooperării între reglementatorii naționali de energie reprezintă un atu pentru Uniunea Europeană, că până acum câmpul lor de competențe nu a fost considerat așa de problematic.

În acest moment, prin modificările care sunt propuse, apar câteva aspecte discutabile, la care am subscris și noi ca comisie.

În primul rând, inițiativa face parte din pachetul de iarnă privind energia curată, care să conducă la consolidarea securității energetice, așa-numitul „al treilea pachet energetic”, care aduce o reformă a pieței energetice, la care noi am subscris.

Dar, în timp ce o implicare sporită a Agenției de Cooperare a Reglementatorilor în dezvoltarea pieței interne și, în paralel, o tranziție accelerată spre monitorizare și consultanță sunt recomandate, apar câteva riscuri.

Riscul este riscul suprareglementării, și anume al creșterii numărului de acte administrative, și de a transforma Agenția de Cooperare într-o autoritate de reglementare la nivel paneuropean, respectiv de a i se acorda prerogative de emitere de recomandări „din proprie inițiativă”, după cum este stipulat în art. 6.

Un alt risc este legat de un aspect nou. Se întăresc centrele operaționale regionale, care au atribuții de monitorizare supranațională, ceea ce poate să genereze un anumit risc.

## Stimați colegi,

Raportul este enorm de lung și de tehnic, pentru că noi am încercat să punem în balanță susținerea pe care o avem pentru crearea pieței unice de energie cu efectele pe termen scurt pe care anumite măsuri le pot genera. Din punctul ăsta de vedere, nu am să vă citesc întregul raport. De asta mai sar niște elemente.

Înființarea centrelor operaționale regionale reprezintă un pas important, dar pune mari probleme de cedare a competențelor. Prin propunerea din pachetul legislativ, respectiv din actuala propunere de revizuire a regulamentului de înființare a agenției, se acordă acestor centre operaționale anumite prerogative incompatibile cu responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește securitatea în aprovizionare. Deci trebuie discutată mai profund împărțirea responsabilităților între operatorul național și structura regională, care să nu introducă riscuri de legalitate și politice, cu efecte asupra funcționării operative a Sistemului național de electricitate. În acest sens am preluat noi observațiile pe care le-am primit, inclusiv de la Executiv.

Bineînțeles, o altă parte a acestor observații vine dinspre autoritatea de reglementare națională, respectiv ANRE, și privește ceea ce spuneam la început: privește acele schimbări legate de sistemul de vot, de membrii consiliului de administrație, extinderea rolului organismului, care afectează procesul de luare de decizii și echilibrul existent între organismele decizionale de la nivel național și agenția de reglementare.

În urma dezbaterii pe care am făcut-o și pe celelalte componente ale pachetului, pe care vi le-am prezentat într-o ședință anterioară, membrii Comisiei pentru afaceri europene vă propun formularea unui aviz motivat, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului, și hotărârea, al cărei text îl găsiți integral pe pagina noastră on-line.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Înainte de a da cuvântul colegilor, vreau să rog stafful tehnic să pună pe site-ul Senatului propunerea legislativă care a fost introdusă suplimentar pe ordinea de zi, pentru ca toți colegii să poată să urmărească.

Vă informez că acest proiect de hotărâre – revenind la ordinea de zi – se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Traian Băsescu. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamna președintă a Comisiei pentru afaceri europene, Doamnelor și domnilor senatori,

Am auzit argumentele comisiei, dar aș vrea să atrag atenția asupra unui lucru.

În mod cert trebuie să avem puncte de vedere în domenii sensibile. Aici însă suntem într-una din zonele care au cele mai mari șanse la o integrare la nivel european.

De aceea, aș atenționa ca avizul motivat pe care îl formulăm să fie un aviz pe care să continuăm să-l analizăm. Eu aș fi foarte interesat să analizez motivația acestui aviz și v-aș propune să nu dăm un vot în alb pentru acest aviz motivat. Este extrem de important ca la nivelul Uniunii Europene să continue procesele de integrare. Întotdeauna vom avea o bancă națională care va spune: nu vrem încă euro, întotdeauna vom avea un ANRE care va spune: dar să nu ne controleze prea tare această agenție de cooperare.

Deci părerea mea este că trebuie să argumentăm extraordinar de bine avizul motivat, motivarea din acest aviz.

Aș propune, îmi permit să propun, măcar o săptămână să așteptăm și să analizăm mai bine motivația din acest aviz, eu fiind un susținător al avizului pozitiv, dar aș vrea să analizăm motivația mult mai bine.

Vă mulțumesc mult.

Doriți să interveniți, doamna președinte? Vă rog, doamna senator Gabriela Crețu. Microfonul central.

Spre surpriza dumneavoastră, eu sunt de acord cu domnul Traian Băsescu pe această linie, de asta am și prezentat cumva cu oarece rezerve textul raportului, întrucât el cuprinde niște observații extrem de pertinente, împreună cu altele, care țin de dorința permanentă a autorităților de reglementare naționale de a-și păstra teritoriul, fie că e cazul, fie că nu e cazul. Da?

Ceea ce însă noi nu am făcut – și eu am ridicat în mod sistematic în comisie – este analiza pe termen scurt a efectelor pachetului energetic asupra economiei, nu asupra reglementatorului, pentru că se poate întâmpla... Eu sunt federalistă. După cum știți, țin la procesul de integrare, dar în acest proces de integrare pot exista câștigători și pierzători, cel puțin pe termen scurt. Or, în momentul în care apare pe bursa energetică producătorul român, s-ar putea ca la început să-i convină, să zică că poate să vândă mai multă energie, dar, în realitate, să vedem cum pe termen lung prețurile se duc la un nivel care scade sub costurile sale și îl elimină total din producție, de pe piață.

Deci, în acest sens, eu cred că noi ar trebui să avem o analiză mult mai profundă pe pachetul energetic în ansamblu, și nu atât o reacție pe această componentă a pachetului energetic.

De ce am acceptat totuși să formulăm un aviz motivat? Am făcut și o consultare cu celelalte parlamente. Sunt puține care au o asemenea reacție, deci nu va fi vorba de o, să spunem, respingere a propunerii comisiei, chiar dacă, poate, sub anumite aspecte, ar trebui să existe o reevaluare a formei în care este făcută propunerea. Dar am acceptat cu această condiție, repet, pe care am pus-o instituțiilor prezente, cel puțin Ministerului Energiei, foarte serios, ca să avem o analiză concretă, pe date, pe cifre, pe volume de producție, pe tot ceea ce se întâmplă în acest domeniu, pentru că s-ar putea să ne păstrăm suveranitatea deciziei asupra a nimic. Și ăla ar fi riscul cel mai mare. Deci nu am nici ceva împotrivă de a amâna... dacă... doar serviciile să-mi precizeze dacă mai avem timp în cele opt săptămâni să amânăm cu o săptămână, ca să ne mai uităm o dată pe conținut. Da? Avem timp?

Deci, ca președinte de comisie integratoare, eu nu am nimic împotrivă. Dacă doresc și alte comisii să se uite pe acest raport..., dar, repet, relevanța nu este atât pe agenția de reglementare, de cooperare a reglementatorilor, deși și acolo sunt niște aspecte, cât pe pachetul energetic în ansamblu și pe efectele sale.

Mulțumesc.

Vă mulțumim pentru precizări, doamna senator. Înțeleg că s-a solicitat... Vă rog, domnule senator Traian Băsescu.

Microfonul central.

Vă rog să mă scuzați... N-aș vrea... O să-l rog să facă treaba asta. Nu aș vrea să par unul care vine să vorbească degeaba, dar vreau să vă atenționez asupra unui lucru: la comisie au trecut foarte multe COM-uri până acum. Niciodată, niciodată Guvernul n-a putut veni. Și nu vorbesc de acest Guvern. Guvernul n-a putut veni în fața comisiilor cu un... n-aș spune un studiu, cu o analiză de impact a deciziilor pe care noi le luăm să aprobăm documentele venite de la Comisie. În acest domeniu, energie, eu aș fi foarte curios să știu cum stăm. Dacă intrăm pe o piață reglementată a Uniunii Europene, ce se întâmplă cu producția pe cărbune? Care sunt șansele noastre să vindem în această piață? Deci cred că în această săptămână, pe care, poate, ne-o dau ca răgaz comisia și plenul, măcar pe problema energiei, trebuie să vină Guvernul, specialiștii din Guvern, nu politicienii, că nu-i treaba lor – avem funcționari care stau acolo și învârt toate hârtiile –, să ne prezinte o analiză: care este efectul creării acestei piețe pentru România? Vom fi un exportator? Vom fi un importator?

Eu nu spun că asta trebuie să ne oprească să susținem integrarea sistemelor energetice, dar trebuie să ne conștientizeze ce va urma și ce avem de făcut pentru a rămâne un jucător important măcar în regiune, dacă nu pe piața Uniunii Europene.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Vă mulțumesc, doamnă, pentru înțelegere.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Dumneavoastră doriți să interveniți, doamna Crețu? Și pe procedură tot dumneavoastră? E în regulă.

## **Doamna Gabriela Crețu:**

Solicitasem serviciilor Senatului să verifice data la care expiră cele opt săptămâni. Este 6 aprilie. Deci, în aceste condiții, trebuie să vedem..., să cădem de acord asupra oportunității de a trimite la comisie. Dacă trimitem la comisie, nu mai avem posibilitatea, în contextul în care ajungem la concluzia că avizul motivat era justificat, să-l mai trimitem, pentru că depășim cele opt săptămâni.

În schimb, am putea trimite, în dialogul politic, o opinie către Comisia Europeană. În aceste condiții, nu știu, las plenul să decidă.

Domnule președinte de ședință, puteți supune colegilor noștri spre...., să-i consultați pe colegii noștri în această privință. Deci, repet, aviz motivat nu se mai poate.

Voiați să spuneți ceva, domnule...

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

Nu, doamnă! Nu mai contează dacă ieșim din termen.

Doamna senator, vă rog să nu dialogați.

Da. Domnul președinte Traian Băsescu spune că, dacă ieșim din termen, nu mai contează. Are dreptate. Cel puțin, parțial.

Deci vă propun totuși să supunem spre aprobare hotărârea așa cum este, dar rămânând cu sarcinile pe care ni le-am stabilit și pe care trebuie să le urmărim pe parcurs. Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Allen Coliban. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În calitate de raportor pe această problemă, susțin punctul de vedere al doamnei președinte și vreau să adaug doar că a existat o dezbatere în cadrul comisiei și că punctul nostru de vedere, poziția României în situația aceasta nu este una discordantă față de alte state membre. Au mai fost state care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la subsidiaritate. Și aș menționa aici Franța și Austria.

Prin urmare, propunerea și rugămintea mea către colegii senatori este să validăm prin vot poziția comisiei. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Mai sunt și alte intervenții? Nemaifiind alte intervenții... Domnul senator Eugen Teodorovici. Microfonul 3.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Da, e adevărat, ar trebui să avem alte analize sau studii de impact vizavi de anumite decizii ale Comisiei sau anumite propuneri ale Comisiei Europene, dar îmi aduc aminte când domnul președinte Băsescu, în anii trecuți, atunci când se impuneau astfel de abordări, atunci când, practic, România și-a asumat fără să fie nevoie acel Pact fiscal, care, din păcate, astăzi, produce efecte negative, nu a făcut acest lucru.

Deci cred că, de această dată, se impune un vot pentru ceea ce Comisia a propus, dar să nu uităm totuși că o astfel de abordare este, într-adevăr, utilă, dar atunci când este cazul, nu după ce efectele nu se mai pot opri.

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Vă rog, domnule senator Traian Băsescu, dreptul la replică.

Microfonul central.

Este doar un drept la replică la domnul senator Teodorovici.

Domnule senator,

Pot să vă spun că degeaba ați fost ministru de finanțe dacă nu înțelegeți rostul Pactului fiscal, al Tratatului fiscal. Parlamentul României l-a ratificat și, dacă l-am fi respectat, astăzi, n-am fi alergat pe toate piețele să ne acoperim găurile din bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Nu există replică la replică.

Bun. Dacă nu mai sunt alte intervenții, înțeleg că, procedural, nu mai există solicitarea de a fi retrimis la comisie, motiv pentru care