Stenogramă plen

Bună dimineața! Stimați colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 3 octombrie 2018, conducerea fiind asigurată de subsemnata, Doina Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnul senator Ion Marcel Vela și domnul senator Ion Ganea, secretari ai Senatului.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, Grupul parlamentar al PSD.

## **Domnul Ovidiu Cristian Dan Marciu:**

Bună dimineața! Mulțumesc, doamna președintă. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Daniel Trăistaru – punct și de la capăt!”.

În anul 2018, Bolintin-Vale, unul din cele două orașe ale județului Giurgiu, reprezintă, alături de municipiul Giurgiu, ceea ce statisticile numesc „mediul urban”. În cazul județului Giurgiu, doar 89.403 persoane locuiesc în mediul urban, adică 32,52% din populație. Datele din fișa localității arată creșteri demografice lente în perioada 1992–2000 și mult mai accelerate în perioada 2001–2014, astfel încât încă din 2014 vorbim de un total de 1.294 de noi locuitori, comparativ cu 1992. Prognozele făcute și pentru următorii cinci ani arată că această creștere va continua, grație oportunităților economice din zona Bolintin.

Principala bogăție a acestei zone sunt resursele minerale din fosta albie a râului Argeș. Oamenii de afaceri din zonă, întreprinzătorii particulari privați au descoperit acest potențial

și au devenit principalii furnizori de agregate pentru municipiul București și împrejurimi. O oportunitate o reprezintă și amplasarea orașului în proximitatea accesului către autostrada A1. În zonă se află amplasate numeroase sonde de extracție a petrolului, altă bogăție care-și aduce aportul la dezvoltarea economică zonală.

Sunt cifre care ne ajută să înțelegem de ce micul și cochetul oraș, format din localitatea componentă Bolintin-Vale, ca reședință, și din satele Crivina, Malu Spart și Suseni, renumit pentru constructorii săi de elită, a beneficiat de o abordare specială din partea Guvernului PSD–ALDE al României, cel care a înțeles că binele personal izvorăște din binele comun al nostru, ca națiune, și că doar în acest fel lucrurile se vor schimba.

La Adunarea generală a Asociației Orașelor din România, primarul Daniel Trăistaru de la Bolintin-Vale a primit o diplomă pentru cel mai activ primar de oraș. Un proiect important la Bolintin-Vale a vizat informatizarea activității primăriei, grație căruia taxele și impozitele pot fi plătite prin intermediul site-ului ghiseul.ro

Ce au însă în comun Daniel Trăistaru, orașul Bolintin-Vale și anul 2018?

În anul 2018, orașul Bolintin-Vale este administrat de primarul Daniel Trăistaru, de la PSD, și un consiliu local alcătuit din 17 consilieri: 10 consilieri sunt de la PSD, patru consilieri de la PNL și trei consilieri reprezintă Partidul Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor.

La Bolintin-Vale, Daniel Trăistaru, primarul de la PSD, a pus punct proiectelor realizate și o ia de la capăt cu altele noi, încheind câteva etape de dezvoltare, vizibil ajutat și de pregătirea sa profesională, cea de inginer constructor.

Sunt un tot unitar, pentru că toate strategiile primarului de dezvoltare a orașului Bolintin-Vale se bazează pe proiecte ambițioase, cu finanțare guvernamentală și cu finanțare europeană. Șase proiecte pe care le are în vedere vizează domeniile sănătate și învățământ. Faptul că a crescut populația a determinat orientarea interesului administrației publice locale către rezolvarea unei probleme din infrastructura învățământului, inclusiv dotări noi, precum și modernizarea spitalului local, prin Compania Națională de Investiții, de la care urmează să primească finanțare.

Nu, e de la Comisia pentru muncă.

– extindere și supraetajare imobil existent subsol și parter, în vederea construirii unui imobil cu birouri administrative subsol, parter și trei etaje în orașul Bolintin-Vale – 8,9 milioane de lei.

Tânărul primar este un lider bun, care știe cum să-și coordoneze echipa, fără să se simtă constrâns de responsabilități. El și-a format cu atenție perspectiva asupra dezvoltării viitoare a orașului Bolintin-Vale, a candidat și a câștigat în 2016 primul său mandat, conștient că ceea ce face pentru sine în timpul vieții este efemer, însă ceea ce face pentru ceilalți rămâne de folos posterității și pentru mult timp în memoria colectivă. Toate acestea sunt acum concretizate într-o nouă imagine a orașului Bolintin-Vale, cel care, dincolo de cei 13.548 de locuitori ai săi, devine una dintre perlele urbane ale județului Giurgiu.

Mulțumesc.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică ce am s-o prezint am intitulat-o „Legea pensiilor trebuie să ofere o bătrânețe decentă”.

Noua Lege a pensiilor este un demers cel puțin la fel de complex și laborios ca și Legea salarizării unitare. Prin acest act normativ au fost, în primul rând, corectate o serie întreagă de dezechilibre existente și apărute pe parcursul a 30 de ani de modificări legislative succesive în acest domeniu. În același timp, prin noul text legislativ sunt eliminate inechitățile dintre beneficiarii sistemului de asigurări sociale, sunt reglementate clar categoriile de pensii și cele de reducere a vârstei de pensionare, se aplică

principiul contributivității. La solicitarea sindicatelor, a fost introdusă infracțiunea de stopaj la sursă, tocmai pentru a se evita situația în care angajatorul nu virează contribuțiile sociale ale salariaților.

Obiectivul cel mai important al acestei inițiative legislative rămâne însă înlăturarea discrepanțelor din actualul sistem de pensii. Este anormal ca oameni având aceeași vechime în muncă și aceeași pregătire profesională să aibă pensii diferite doar pentru că s-au pensionat în ani diferiți, când legislația aflată în vigoare era diferită.

Dar proiectul este și mai ambițios decât atât, pentru că se dorește ca de la aplicarea lui, în anul 2021, toate pensiile să fie dublate, iar unele chiar să se tripleze. Pare un demers hazardat și utopic, dar nu este.

A existat o perioadă sumbră în istoria României din ultimii 30 de ani când pensionarii erau nevoiți, în disperare de cauză, să facă împrumuturi la casele de ajutor reciproc, pentru a-și putea plăti întreținerea lunară pe timpul iernii. Este momentul ca situația aceasta să se schimbe cu adevărat și premisele sunt de bun augur.

Aș dori, în același timp, să ofer și un alt argument în sprijinul afirmației că Partidul Social Democrat este în mod real preocupat ca pensionarii să aibă o viață decentă. De la 1 octombrie, aproximativ 100.000 de pensionari care au lucrat în grupele I și II de muncă și care au ieșit la pensie în perioada 1990 – 1 ianuarie 2011 vor beneficia, la nivel național, de recalcularea din oficiu a pensiilor și de o majorare a veniturilor în urma acestui proces, principalele categorii profesionale la care se vor aplica noile prevederi fiind foștii angajați din minerit, siderurgie, construcții, căi ferate și alte domenii care s-au încadrat în grupele I și II de muncă.

În continuare, îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE, pentru a-și prezenta declarația politică.

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, stimată doamnă președinte.

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Titlul declarației de astăzi este „Elena Alistar și conștiința Unirii”.

Zilele trecute, la New York, la tribuna Adunării Generale a Națiunilor Unite ale lumii au urcat și au vorbit în fața unui for compus din șefi de state și conducători de guverne doi reprezentanți ai celor două state românești: unul șef de stat și altul conducător de Guvern. Problemele abordate de ei, pornind de la prioritățile celor două state despărțite geografic de apele Prutului, sunt importante, actuale și relevante.

„Conflictele prelungite din regiunea Mării Negre rămân o amenințare”, a subliniat de la tribuna Națiunilor Unite șeful statului român cu capitala la București. La rândul său, conducătorul de Guvern al celui de la Chișinău s-a plâns că „exercițiile militare desfășurate în regiunea transnistreană de către trupele ruse în comun cu structurile de forță ale regimului secesionist de la Tiraspol, inclusiv cu utilizarea tehnicii militare pentru forțarea râului Nistru, sunt o adevărată provocare de securitate la adresa Republicii Moldova”.

Ambii conducători, unul mai voalat, al doilea cu text deschis, vorbesc despre o amenințare: „Acum o sută de ani” – subliniază Președintele României – „românii și-au îndeplinit marele vis, acela de a trăi împreună într-o singură țară unită. Centenarul României Moderne Unite nu se referă doar la trecutul țării mele, ci mai ales la viitorul ei.”

Despre acel trecut cumplit de greu, dar glorios și plin de învățăminte pentru veacuri înainte, prim-ministrul Republicii Moldova – nicio vorbă. Nici la Chișinău și cu atât mai mult la Națiunile Unite. Ideea unui viitor mai demn pentru cetățenii țării lui nu intră in vizorul său. De ce? Pentru că gașca politică din care face parte prim-ministrul moldovean ignoră cu rea-credință trecutul de acum 100 de ani, Unirea de la 1918, eveniment salvator, realizat de elitele intelectuale și politice ale vremii de pe ambele maluri ale Prutului.

Această gașcă este pătrunsă de un pragmatism cinic. Esența acestuia rezidă în sacrificarea interesului național al unei întregi comunități pe altarul interesului mărunt al câtorva indivizi. Îmbuibarea este scopul și obiectivul suprem al politicienilor de acest tip, iar interesul lor este ca populația să rămână timp cât mai îndelungat în mlaștina sărăciei și a rătăcirii de neam.

Mulțumim, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Dinică Silvia Monica, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Cum măsurăm calitatea vieții și starea de bine?”.

Auzim aici, în plen, dar și la multe televiziuni cum coaliția PSD–ALDE se laudă că au crescut salariile și pensiile de când sunt ei la guvernare. Cu toate acestea, realitatea este că în anul 2017 un număr record de români au ales să emigreze din țară: peste 200.000.

În multe din orașele României sunt locuri de muncă libere, angajatorii sunt dispuși să plătească salarii mari și totuși, în aceste condiții, românii aleg să plece. Oare care este cauza? Răspunsul îl găsim în sondajul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Important este acest sondaj pentru că ne oferă date pentru a determina cum simt oamenii și, în funcție de aceste date, putem lua decizii pentru a îmbunătăți situația. Răspunsurile pot părea surprinzătoare. O trăsătură izbitoare a acestora este că, pentru majoritatea persoanelor, pentru starea de fericire și mulțumire nivelul veniturilor nu este factorul principal. În toate țările lumii, inclusiv pentru respondenții din România, cele mai importante trei lucruri din viața oamenilor sunt satisfacția vieții, sănătatea și educația. Lucrurilor precum locurile de muncă, veniturile sau locuirea le este acordată importanță, însă este mult mai mică. Acestea nu se regăsesc pe primele locuri în răspunsurile celor care au participat la sondaj. Văzând aceste date, putem înțelege de ce este atât de acut fenomenul migrației.

Să ne uităm la calitatea vieții. În marile orașe din România pierdem mult timp în trafic, iar nivelul de poluare este ridicat. Dacă ne deplasăm dintr-o localitate în alta, starea drumurilor este proastă. Și aici aș da un singur exemplu: de la București la Bușteni poți face și șase ore în anumite zile. Și mai sunt.

Vorbim de educație și sănătate. Aceste două sisteme sunt subfinanțate cronic. Copiii noștri învață de multe ori prin aceleași metode prin care au învățat și bunicii. Avem școli în care toaleta se află în curtea școlii, în altele cad tavanele, din cauza lipsei investițiilor. Există riscul ca intrând într-un spital să ieși de acolo cu o infecție. Și o știm cu toții, au pățit-o rude, au pățit-o prieteni și, dacă ne aflăm în situația asta, ni se poate întâmpla chiar nouă. Iar lista problemelor este lungă.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pănescu Doru Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața! Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Provocări la început de an universitar”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

La începutul acestui nou an universitar, aș dori să subliniez că educația, ca întreg, trebuie privită cu multă atenție, ca fundament al dezvoltării sociale. Iar educația își găsește cea mai înaltă expresie în universitate. Fiecare 1 octombrie trebuie să ne facă mai conștienți, mai preocupați de acest lucru, atât pe cei care suntem parte a ceea ce numim generic sistem universitar, cât și pe cei care legiferăm în domeniul educației.

În limba latină cuvântul „universitate” înseamnă „totalitate, uniune, comunitate de profesori și studenți”. Plecând de la această etimologie, nu putem să nu ne întrebăm dacă sau în câte cazuri această caracteristică definitorie pentru lumea universitară – comunitatea, comuniunea – este vizibilă, perceptibilă, creează punți și legături între profesori și studenți și, mergând mai departe pe aceeași idee, dacă de la comuniunea dintre cei dintr-o universitate, așa cum era văzută la începuturile educației superioare, este azi posibilă și o comuniune între universitate și orașul în care aceasta există.

Noul an universitar – o spun cu vocea celui implicat și preocupat de sistem – aduce în fața mediului academic multe provocări, dintre care aș aminti:

– necesitatea ca studenții să capete competențele cu adevărat cerute de mediul economic, de societate, de dezvoltările existente pe plan mondial. Totodată, este necesară o mai bună valorizare a potențialului creativ, a spiritului de echipă al tinerilor. Atât în centrul academic al Iașiului, unde îmi desfășor activitatea, cât și la nivel național s-au făcut pași pentru îndeplinirea mai bună a acestei cerințe. Fără a face o enumerare exhaustivă, aș aminti câteva dintre măsurile luate de actuala guvernare și la care și-au adus contribuția și comisiile pentru învățământ din Parlament: măsurile legislative pentru revigorarea învățământului dual, ai cărui absolvenți, mai bine conectați la problemele practice din economie, își pot continua studiile în învățământul superior tehnic; măsurile luate pentru organizarea și funcționarea de societăți antreprenoriale studențești în învățământul superior din România; înființarea unui centru de excelență în studii în sud-estul Europei, Balcani, cu participarea a 11 țări din regiune – centrul va oferi anual 100 de locuri pentru cei mai buni studenți din România, cu o bursă lunară consistentă. Această ultimă măsură este în faza de materializare, urmând a fi pusă în practică până la sfârșitul anului;

Mulțumim, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Emilia Arcan, Grupul parlamentar al PSD, pentru a prezenta declarația politică de astăzi.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Contra denigrării țării noastre în străinătate”.

Distinși colegi,

A rămas adânc săpat în conștiința poporului român năravul fanariot de a pârî domnitorii principatelor române la Înalta Poartă. Unii politicieni și conaționali nu s-au... dezbrăcat nici până astăzi de această meteahnă politicianistă. Acestora le datorăm faptul că în cursul săptămânii s-a încercat ca România să fie pusă la colț de Parlamentul European.

Recentele dezbateri privind România din plenul Parlamentului European nu fac decât să demonstreze că, deși suntem un stat membru al Uniunii Europene cu drepturi

depline, suntem tratați discriminatoriu. Unele dintre faptele cunoscute: Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European s-a reunit, luni, la Strasbourg într-o ședință extraordinară, pentru a discuta, așa cum am fost informați, despre situația din România, inclusiv despre independența justiției; iar în plenul Parlamentului European se organizează astăzi, 3 octombrie, o dezbatere pe marginea protestelor violente din țară din data de 10 august și a statului de drept în România, discuție la care cutuma europeană prevede intervenția premierului țării noastre, doamna Viorica Dăncilă, alocându-i timp de vorbire doar cinci minute, ceea ce este inadmisibil.

Cetățenii români acordă o atenție specială acestor evenimente. Ei nu înțeleg de ce și cum s-a ajuns aici, pentru că legile justiției sunt constituționale și mai bune decât textele modificate, iar pe 10 august Jandarmeria Română și-a făcut datoria, respectând legea și regulamentele în vigoare și aceasta chiar cu... o mai redusă uzură a mijloacelor din dotare, prin comparație cu agresivitatea înăbușirii manifestațiilor din celelalte state europene.

O explicație există totuși. În lipsă de altceva mai util, opoziția la actuala majoritate se cramponează, în ultimii doi ani, de obstrucționarea unor norme privind un stat cu adevărat de drept, bazat pe legi clare, și nu pe protocoale și comisii mixte. Iar, dacă au văzut că în țară nu au credibilitate și putere de convingere, atunci au plecat în străinătate să exporte neînțelegerile și neputințele interne.

Mulțumim, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Goțiu Remus Mihai.

Mulțumesc, doamna președinte.

Bună dimineața!

Titlul declarației politice de astăzi: „Iașiul, pe harta culturală a Europei”.

## Stimați colegi,

Prin intervenția mea de astăzi de la tribuna Senatului României vreau să vă fac cunoscute două evenimente de anvergură internațională ce vor avea loc în aceste zile la Iași. Mă refer la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere și la Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr, ambele programate în luna octombrie.

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere, aflat la ediția a VI-a, reunește la Iași profesioniști ai cărții: scriitori, traducători, editori, critici literari, librari, distribuitori, manageri culturali și jurnaliști specializați. An de an, la festival au participat nume mari ale literaturii mondiale. Vorbim despre autori cu milioane de exemplare vândute în toată lumea, laureați cu prestigioase distincții, inclusiv câștigători ai Premiului Nobel pentru literatură. Astfel, bilanțul primelor cinci ediții FILIT include ca repere: 900 de invitați, 500 de evenimente literare organizate, 90.000 de participanți în public, 600 de voluntari, 350 de jurnaliști români și străini acreditați.

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere, care se va desfășura în perioada 3–7 octombrie 2018, este un proiect cultural finanțat de consiliul județean, prin Muzeul Național al Literaturii Române Iași. Ediția de anul acesta beneficiază de patronajul Comisiei Europene.

Cel de-al doilea, Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr, se va desfășura anul acesta în perioada 4–11 octombrie. Evenimentul a ajuns la ediția a XI-a.

Pentru a defini dimensiunea internațională a acestui festival, trebuie punctat că la ediția din acest an vor participa artiști din 20 de țări, de pe cinci continente. Sub genericul „Altfel”, manifestarea va însemna zeci de piese de teatru, în sală sau în aer liber, expoziții, rezidențe dramaturgice, editare și prezentare de carte, ateliere. Acesta este cel mai longeviv festival de teatru organizat vreodată la Iași. În plus, Asociația Europeană a Festivalurilor, cu sediul la Bruxelles, a catalogat

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Bună dimineața!

Declarația politică de astăzi este intitulată „Să protejăm monumentul UNESCO «Liviu Dragnea»!”.

Stimate colege și stimați colegi,

De 17 ani – atenție, de 17 ani! –, Ministerul Culturii poartă discuții cu Ministerul Afacerilor Interne legate de modalitățile de pază, necesarul de personal și locațiile care necesită pază pentru protejarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO.

Nu, nu e vreo glumă, nu e vreo parodie, ci este un fragment dintr-un răspuns oficial primit aseară din partea Ministerului Culturii la o interpelare în care am reclamat și am solicitat explicații privitoare la distrugerile grave pe care le-am constatat în timpul vizitei de pe teren din această vară de la Cetatea dacică Costești, din județul Hunedoara, inclusă în UNESCO.

Da, de 17 ani, Ministerul Afacerilor Interne, cel iute vărsătoriu de apă și gaze lacrimogene împotriva „protestanților”..., pardon, protestatarilor care „concesionau”..., scuze, congestionau Piața Victoriei din Budapesta..., București, Pristina, Podgorica, _whatever_ ; așadar, acest Minister al Afacerilor Interne, într-atât de eficient încât să livreze, în doar câteva ore, bastoane cu nemiluita, apă și gaz la discreție peste capetele, picioarele și în plămânii a zeci de mii de cetățeni pașnici, are nevoie de 17 ani. Și repet: 17 ani de discuții cu Ministerul Culturii – atenție, discuții care nu au ajuns încă la vreo soluție – pentru a stabili și pentru a afla cum să aplice legea astfel încât monumentele României de valoare și relevanță pentru istoria și cultura lumii să fie apărate împotriva câtorva huligani și prăduitori de comori.

Doamnă ministru Carmen Dan,

Sunteți mândră de eficiența ministerului pe care-l conduceți? Sau singura dumneavoastră preocupare este să asigurați liniștea nemuritorului condamnat penal definitiv Liviu Dragnea? O fi domnul Dragnea vreun monument istoric de valoare mondială, de-i acordați o astfel de importanță deosebită! Altfel nu-mi explic care-i raționamentul pentru care ați dispus dispersarea a sute și mii de jandarmi pentru a-i lua la bastoane, gaze și apă pe cetățenii pașnici din Piața Victoriei pe 10 august, dar nu aveți resurse pentru a asigura măcar o patrulă cu câțiva oameni care să protejeze monumentele UNESCO din România. Adică chestiile alea care par a fi doar niște bolovani lipsiți de valoare, dar despre care se va mai vorbi și peste o sută ori alte mii de ani de azi înainte, într-o vreme în care despre Liviu Dragnea nici măcar vreun pixel nebunatic nu-și va mai aduce aminte cine a fost. Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

Îl invit la microfon pe domnul senator Manoliu Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președintă.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Anul Centenarului Marii Uniri, anul în care nu trebuie să uităm că suntem români!”.

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor senatori,

Mi-aș fi dorit să avem o săptămână liniștită, optimistă, mai ales prin prisma evenimentelor deosebite de la începutul acestei luni de toamnă. Este vorba despre Ziua persoanelor de vârsta a treia, prilej de respect și prețuire față de bunicii și părinții noștri, și începerea anului universitar 2018–2019.

Din păcate, în seara zilei de 1 octombrie am vizionat la un post al unei televiziuni naționale atacul unui înalt demnitar al Uniunii Europene la adresa României și a statului de drept, punând sub semnul întrebării credința și voința românilor, inclusiv organizarea referendumului pentru familie. Am simțit dezgust, dar și revoltă, auzind aberațiile și jignirile aruncate la adresa României și consider că poporul român, în întregul său, a fost umilit, tratat ca un vasal al Uniunii Europene.

Domnilor membri ai Parlamentului European, oricare țară ați reprezenta-o, uitați că această Românie, pe care o considerați o anexă a Uniunii Europene, după felul în care o tratați, a fost timp de secole pavăză în calea multor pericole care amenințau independența și integritatea multor state europene, cu prețul jertfei milioanelor de eroi ai acestui popor român, pe care-l desconsiderați. Uitați sau vă faceți că nu vedeți că această nație și-a dorit și este proeuropeană și a militat permanent pentru o Uniune Europeană unită și cu un cuvânt greu de spus în politica mondială, dar și o Uniune Europeană în care toate statele membre să se bucure de același statut, și, atenție, nu de tratament de categoria întâi, a doua sau a treia.

În acest sens, nu uitați, domnilor europarlamentari, că reprezentanții României au înțeles și au acceptat, încă din perioada de preaderare, condițiile și concesiile pentru a se alinia cerințelor europene, dar constatăm cu stupoare că suntem permanent puși la colț, tratați aproape ca un popor de sclavi, ni se impun tot mai multe condiții, totul ascunzându-se, din păcate, sub pavăza minciunilor proliferate de vânzătorii de țară gen Monica Macovei, USR, PNL sau oricum se numesc, care, încurajați de cei cu interese oculte în această țară frumoasă, uită că au ajuns acolo păcălind încrederea românilor acordată prin vot și uită că sunt parte a acestui popor.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD.

## **Domnul Ion Ganea:**

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Bună ziua, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ziua internațională a persoanelor vârstnice”.

Ziua internațională a persoanelor vârstnice este marcată în fiecare an la 1 octombrie, pentru promovarea drepturilor persoanelor de vârsta a treia, prin încurajarea de a participa activ la viața economică, politică, socială și culturală, dar și pentru promovarea unei imagini pozitive a îmbătrânirii, lipsită de discriminare, prin incluziune socială.

Fenomenul îmbătrânirii populației implică necesitatea acordării unei atenții sporite problemelor cu care se confruntă persoanele în vârstă, în special în privința riscului sărăciei și al incluziunii sociale.

Primul plan de acțiune privind ajutorarea persoanelor în vârstă a fost elaborat de Organizația Națiunilor Unite în anul 1982. Printr-o serie de rezoluții ulterioare, Adunarea Generală a ONU și Consiliul Economic și Social (ECOSOC) au cerut guvernelor statelor membre ONU să elaboreze cu prioritate programe vizând sprijinirea persoanelor de vârsta a treia. În acest sens, în cadrul guvernelor statelor lumii au fost înființate departamente specializate pe acest gen de probleme.

Ziua de 1 octombrie mai vine și cu o veste bună din partea Guvernului României: peste 100.000 de pensionari care au avut grupele I și II de muncă și au ieșit la pensie în perioada 1990 – 1 ianuarie 2011 vor beneficia de pensii majorate. Bunul Dumnezeu să vă dea sănătate și zile în care să ne bucurăm unii de alții!

Cu ocazia Zilei internaționale a persoanelor vârstnice, adresez cele mai sincere urări de sănătate, viață lungă și bucurie alături de cei dragi vârstnicilor din România și, în special, din județul Tulcea! Vă mulțumesc pentru tot ceea ce ați făcut de-a lungul anilor și sper să vă bucurați de pensie cât mai mult timp de acum înainte!

Senator PSD, Circumscripția electorală nr. 38, Ion Ganea, Tulcea.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian Dorel, Grupul parlamentar al PSD.

Sărut mâna!

Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi: „Referendum pentru familie, iarăși despre democrație”.

Dragi colegi,

Declarația mea de astăzi se dorește a fi o pledoarie pentru participarea românilor la referendumul din 6 și 7 octombrie pentru modificarea art. 48 alin. (1) din Constituția României astfel încât căsătoria să fie definită ca „uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie”.

Globalizarea are, fără doar și poate, efectele ei benefice. De la accesul la informație, la bunuri, la oameni și locuri, vedem în jurul nostru cum o lume mai deschisă poate fi și este o lume mai bună. În același timp, globalizarea, fapt la fel de evident, accentuează inegalități vechi și, în destule cazuri, provoacă sărăcie în țările care deja se confruntă cu ea.

Dar și mai gravă, după mine, este globalizarea gândirii, acea idee perversă care spune că toți ar trebui să gândim la fel, să fim la fel, să anulăm mii de ani de istorie, să acceptăm orice propovăduiesc „apostolii” ei cei mai înverșunați. Iar efectele se văd și nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Oamenii reacționează prin vot, prin inițiative, prin orice mijloace democratice care-i ajută să-și afirme, dar să-și și apere identitatea. Este, în mod incontestabil, și cazul referendumului cerut de peste trei milioane de români, prin care își întrebă concetățenii cum vor, în țara lor, în cultura lor, conform tradiției și moștenirilor creștine, să definească familia.

Cei pe care-i duce mintea doar până la a spune că aceste milioane de oameni nu trebuie băgați în seamă – și vorbesc aici despre „Uniunea Sugrumați România” – sunt aceia care prin revolte regizate și manipulări grosiere vor să anihileze alte milioane de voturi, precum cele primite de la români de majoritatea parlamentară PSD–ALDE.

Mai rău, cei care cred că a defini familia ca fiind formată dintr-un bărbat și o femeie ne face oarecum inferiori altor popoare își arată și cu această ocazie puținătatea minții. Acei oameni se uită mereu peste gard, se uită mereu la ce fac alții, la ce spun alții sau la ce ar putea alții crede, uitând faptul că alții au ajuns unde sunt tocmai pentru că au avut curajul propriilor idei, opinii și acțiuni. Nu este cazul celor de la „Uniunea Sugrumați România”, partid fără doctrină și fără proiect, care-și arată acum adevărata față, fascist-antidemocratică și cu lipsă totală de respect pentru poporul român.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Mulțumim, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică de astăzi.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Noi locuri de muncă create în guvernarea PSD”.

Distinși colegi,

Guvernarea PSD–ALDE este o guvernare a dezvoltării. O arată clar creșterea numărului de locuri de muncă, care completează tabloul creșterii economice și al majorărilor de salarii și pensii.

În economia României, în timpul actualei guvernări, s-au înființat 380.000 de noi locuri de muncă. Acum sunt 5,13 milioane de salariați, cu 213.000 mai mulți decât anul trecut. Extrem de relevant este faptul că, din totalul celor 213.000 de noi locuri de muncă nou-înființate, 195.000, adică 91,5%, sunt în sectorul concurențial, adică nu sunt la stat. În sectorul de stat, slujbele nou-înființate reprezintă doar 1,5%. În cifre exacte: 18.000 în ultimul an.

Astfel mai cade un mit, că în guvernarea PSD ar fi explodat numărul angajărilor la stat. Iar realitatea că sectorul privat face angajări de ordinul sutelor de mii în toată țara pledează extrem de elocvent pentru beneficiile actualelor condiții economice, asigurate în urma politicilor și a deciziilor Guvernului PSD–ALDE. Niciun indicator nu este mai relevant pentru calitatea și performanța unei guvernări decât cel care provine din mediul de business, acolo unde starea economiei contează din plin și totul se măsoară în bani.

Și, dacă tot vorbim de zona privată, vă informez că schema de ajutor de stat în formula promovată de Guvernul PSD–ALDE își arată roadele. 32 de companii au făcut solicitări în valoare totală de 1,32 de miliarde de lei. Proiectele de investiții propuse se ridică la peste 800 de milioane de euro și vor genera 5.200 de locuri de muncă.

Opoziția trebuie să recunoască public că a greșit atunci când a criticat schema de ajutor de stat pentru firmele care angajează investiții în România. Această măsură stimulează investițiile și determină apariția de noi locuri de muncă. Finanțarea acestei scheme de ajutor și în 2019 garantează un an de investiții care vor crea noi locuri de muncă bine plătite, inclusiv pentru românii din străinătate, care au temei, din ce în ce mai consistent, să se întoarcă acasă.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Marcel Vela, Grupul parlamentar al PNL.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Doamnelor și domnilor senatori, Stimată doamnă președinte de ședință,

Aș dori ca astăzi, 3 octombrie 2018, să nu vorbesc despre alte subiecte, ci să aduc aici, în fața dumneavoastră, un subiect, să vă reamintesc un eveniment din 3 octombrie 1990, un eveniment care a schimbat Europa.

Acum 28 de ani, în 3 octombrie 1990, poporul fostei Republici Democrate Germane, RDG-ul, cu teritoriul proaspăt reorganizat în cinci landuri, a aderat la legile și Constituția RFG. Astfel, RDG-ul a dispărut ca entitate statală și de atunci germanii trăiesc în pace și bunăvoire în interiorul acelorași granițe.

Cred că este un bun exemplu și pentru români, acum, în anul centenar – mă refer la românii de pe ambele maluri ale Prutului –, ca să cugete, să analizeze ce a făcut poporul german, să decidă și să spună că doar uniți vom fi puternici și că doar uniți putem schimba în bine lumea. În anul centenar, exemplul Germaniei din 1990 poate fi de bun augur pentru românii din România Mare.

În încheiere, aș dori să felicit și eu, în numele Partidului Național Liberal, persoanele de vârsta a treia, părinții și bunicii noștri, care au muncit, care s-au jertfit, ca generații de sacrificiu sau ca constructori și ctitori, pentru tot ceea ce avem noi acum; să le dorim împreună bătrâneți liniștite, longevitate și, în mod special, multă sănătate. „La mulți ani!” este un gând pe care toți ar trebui să-l avem pentru persoanele de vârsta a treia, pentru toți cei care sunt pentru noi exemple și modele.

Totodată, îi invit de aici, de la tribuna Senatului, pe toți compatrioții, pe toți susținătorii și alegătorii mei din Circumscripția Caraș-Severin ca sâmbătă și duminică să se prezinte la referendum și să voteze „da”.

Vă mulțumesc, dragi colegi, doamnelor și domnilor senatori, pentru atenție, stimată doamnă președinte, pentru privilegiul de a vorbi astăzi aici despre unitatea românilor, despre persoanele de vârsta a treia și, evident, despre provocarea pe care o avem la sfârșitul acestei săptămâni.

Ion Marcel Vela, senator de Caraș-Severin, Partidul Național Liberal.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandrescu Vlad Tudor, Grupul parlamentar al USR.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea de astăzi este una politică în sensul în care societatea face parte din politică. Declarația mea este despre abuzurile și nedreptățile pe care le suferă copiii instituționalizați în țara noastră.

Vreau să vă vorbesc astăzi despre personalul din centrele de plasament, despre directorii de DGASPC, despre angajații plătiți cu bani mulți pentru a avea grijă de copiii abandonați și care, unii dintre ei, îi maltratează, îi abuzează, îi înjură și îi rănesc pe copiii statului român.

De la tribuna Senatului, din cea mai reprezentativă instituție a democrației din România, vreau să transmit un mesaj pe care să-l audă toți cei care ani de zile au crezut că nu vor fi trași la răspundere pentru ce fac în spatele geamurilor de termopan din centrele de plasament: vocea copiilor este auzită! Îi voi asculta pe toți cei care vor veni la mine. Voi încerca să-i ajut pe toți copiii instituționalizați care îmi scriu pe rețelele sociale sau pe e-mail și îi voi apăra în fața sistemului ce i-a abandonat a doua oară.

M-am ocupat deja de fiecare tânăr care mi-a scris și am sesizat de fiecare dată organele abilitate când interesul superior al copilului a fost îngrădit de persoane fără răspundere și fără omenie. Am fost să-i văd și, deși au încercat să mă oprească unii dintre ei, copiii au venit la mine și mi-au spus cum stau lucrurile cu adevărat și cât de protejați nu sunt în mediul în care cresc.

La aproape un an de când am pășit în centrele de plasament pentru a-i ajuta pe copiii care cresc acolo, nu mi-am pierdut deloc energia și motivația. Dimpotrivă, prin inițiative legislative, prin instituții pe care le-am sesizat, prin mărturii sincere de la copii, voi reuși să schimb în bine viețile celor care sunt marginalizați și umiliți de niște făpturi cu chip de om. Deși unii au încercat să-i manipuleze pe copii, să-i sperie, aș vrea să știe că ei nu pot închide gura unui copil; adevărul va ieși la iveală, iar inocența copiilor mă face să aloc toate resursele necesare pentru ca abuzurile prin care au trecut să înceteze.

Cei din DGASPC care își bat joc de viitorul acestei națiuni trebuie să se oprească acum. Dacă nu o vor face, noi vom afla, iar în acel moment nu ne vom lăsa până când nu vor înceta să aplice unor copii tratamente specifice totalitarismului. Nu mai suntem în perioada comunistă sau în anii ’90, nu se mai pot ascunde în penumbră. Suntem într-o perioadă în care informația circulă foarte rapid, iar dacă cei care distrug viitorul unor copii nu conștientizează acest lucru, atunci eu mă voi lupta pentru a schimba sistemul actual, viciat.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ghica Cristian, Grupul parlamentar al USR, pentru a prezenta declarația politică de astăzi.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Dragi colege,

Dragi colegi,

Declarația mea politică de astăzi are în vizor sistemul public de sănătate și doresc să subliniez și să aduc în atenția opiniei publice discrepanța dintre numărul contribuabililor și cel al beneficiarilor.

În ultima mea declarație politică, cea de săptămâna trecută, punctam rata foarte mică a absorbției fondurilor europene, fonduri europene ce pot veni în sprijinul sistemului de sănătate prin modernizarea infrastructurii și aparaturii de sănătate, construcția de noi spitale și renovarea și modernizarea celor deja existente sau dotarea lor cu aparatură de specialitate. Știm cu toții problema numărului mic de aparate tomograf și listele foarte mari de așteptare ce se formează din această cauză, spre exemplu. Pe scurt, accesarea fondurilor europene ne poate ajuta să îmbunătățim sistemul public de sănătate. Însă lucrurile nu stau așa.

Iar lucrurile devin și mai tragice când observăm numărul mic de contribuabili, raportat la cel al beneficiarilor, care abia ne permite să menținem sănătatea pe linia de plutire. Conform datelor analizate de către profit.ro, peste 17,4 milioane de români beneficiază de asigurări de sănătate, în timp ce doar 6,7 milioane contribuie la bugetul caselor de sănătate. Toate acestea, dublate de numărul mare de cadre medicale care aleg să plece în străinătate, ne obligă să luăm măsuri urgente de îmbunătățire. Este important să găsim măsurile potrivite, atât la nivel central, cât și la nivel local, pentru a reduce această discrepanță care se reflectă în calitatea serviciului public de sănătate.

Vă mulțumesc.

Senator Cristian Ghica, Circumscripția electorală nr. 42 București.

Mulțumesc.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

– din partea Grupului parlamentar al PSD, următorii domni și doamne senatori: Brăiloiu Tit Liviu, Botnariu Emanuel Gabriel, Chisăliță Narcis, Toma Vasilică, Sbîrnea Liliana, Matei Bogdan, Bădălău Niculae, Smarandache Miron Alexandru, Pațurcă Roxana Natalia, Moga Nicolae, Țuțuianu Adrian și domnul senator Trufin Lucian;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii și doamnele senatori: Dumitrescu Iulian, Cristina Ioan, Popa Cornel, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel și Caracota Iancu;

– din partea Grupului parlamentar al USR a depus declarație politică în scris domnul senator Fălcoi Nicu;

– și din partea senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare, domnul senator Baciu Gheorghe.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi.

## PAUZĂ

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Rog liderii de grup să invite colegii în sală, pentru a începe ședința plenului.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 3 octombrie 2018, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 74 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Ganea și Ion Marcel Vela.

Ordinea de zi a ședinței plenului a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci, vă propun eu.

Stimați colegi,

Vă rog să fiți un pic atenți. Vă propun să fiți de acord ca la ordinea de zi de astăzi să începem cu dezbateri asupra inițiativelor legislative, cele care au termen de adoptare tacită săptămâna aceasta, respectiv punctele 1, 2, 3, 4, 5, 7, 8 și 9, după care să dezbatem COM-urile, în măsura în care ne mai rămâne timp. Și, bineînțeles, la ora 11.30 avem vot pe inițiativele cu caracter organic.

Înțeleg, o intervenție.

Doamna senator Crețu, vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Le atrag atenția și colegilor mei că astăzi intră în categoria pe care dumneavoastră o desemnați drept COM-uri Regulamentul privind Fondul de coeziune și Fondul de dezvoltare regională pentru perioada 2021–2027, ceea ce înseamnă o miză pentru România de măcar vreo 40 de miliarde de euro, regulament la care trebuie să facem o serie întreagă de obiecții, care trebuie trimise Comisiei Europene în timp util.

Dacă dumneavoastră considerați că nu e cazul...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim pentru atenție, dar nu am înțeles propunerea.

Însă vă rog să fiți de acord – dacă ne spuneți și care punct este pe ordinea de zi – ca după ce facem votul final să începem exact cu acesta.

Cine este împotrivă? Un vot împotrivă.

Cine se abține?

Cu un vot împotrivă, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi: între ora 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30–12.00, lucrări în plenul Senatului, cu 11.30 – vot final pe inițiative cu caracter organic; 14.30, ședința Birourilor permanente reunite, urmată de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții, vă rog.

Domnule senator Goțiu, aceeași intervenție ca cea de ieri, da? Vă rog, microfonul 2.

## Bună dimineața!

Da, e aceeași intervenție, pentru că, așa cum era de așteptat încă de ieri, chiar dacă s-a spus inclusiv de la acest microfon, inclusiv din partea Grupului parlamentar al PSD, că doar prin excepție mai suprapunem lucrări de comisii peste lucrările de plen, de declarații politice și de plen reunit, acest lucru s-a întâmplat, și nu în mod excepțional, pentru o singură comisie, ci pentru mai multe comisii.

USR nu va vota acest program de lucru și sper ca acest lucru să nu se mai repete și să lucrăm fără a avea presiunea de a alege între plenul de declarații politice, plenul legislativ sau lucrările din comisii.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc și eu pentru intervenție.

Lucrările Comisiei pentru agricultură odată cu plenul – a fost votat ieri. Astăzi avem Biroul permanent de la 14.30, Birou permanent reunit, nu cred că este cazul.

Abțineri? Nu sunt.

Programul de lucru a fost aprobat.

Programul de lucru pentru săptămâna viitoare, 8–13 octombrie.

Propunerea este următoarea:

– luni, 8 octombrie: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; între ora 14.00 și 16.00, lucrări în

grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 9 octombrie: lucrări în comisiile permanente;

– miercuri: între ora 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– joi, 11 octombrie: lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă: activități în circumscripțiile electorale. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Se supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 111 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din data de 2 octombrie 2018, a următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, precum și pentru abrogarea art. 5 alin. (7) lit. ș) și cc) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (b493/25.09.2018).

Inițiator, Guvernul României.

Domnule ministru, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

**Domnul Viorel Ilie** _– ministrul pentru relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc frumos. Domnule președinte, Stimați colegi,

Motivul îl reprezintă necesitatea soluționării din punct de vedere legislativ a problemelor apărute pe parcursul aplicării Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, dar și reanalizarea unor principii ce stau la baza adopției, adaptarea legislației la realitățile actuale, precum și introducerea unor dispoziții destinate procedurii adopției.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

## Abțineri?

Cu nicio abținere, niciun vot împotrivă, 82 de voturi pentru, procedura de urgență a fost aprobată.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată (b72/26.09.2018).

Adoptată tacit de Camera Deputaților. Inițiator, domnul senator Bădulescu. Nu este prezent, nu se aprobă. Mergem mai departe.

Vă rog, domnule președinte al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice.

Microfonul 10, aveți cuvântul.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea prin completare a Ordonanței de urgență nr. 114/2011 privind atribuirea mai multor contracte de achiziții publice.

În esență, s-a dorit aducerea în noul cadru legislativ, adoptat în 2016, a temeiurilor pentru această ordonanță. Susținem punctul de vedere al Guvernului.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru apărare, ordine publică și Comisia economică, industrii și servicii au elaborat raport comun. Dau cuvântul domnului senator Leș. Vă rog, microfonul 5.

Aveți cuvântul, pentru a prezenta raportul comisiei.

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia economică, industrii și servicii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport comun de admitere, fără amendamente, precum și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru operativitate. Dacă sunt intervenții? Doamna senator Gabriela Crețu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 4.

## Domnule președinte,

Am o singură întrebare. Aș dori o lămurire cu privire la art. 2..., pardon, iertați, alin. (2) al art. 51, cel în care se prevede limita de 100 de milioane de euro, sub care nu e nevoie de aprobarea Parlamentului. Cum s-a ales această limită? Deci sub 100 de milioane de euro Parlamentul nu mai este întrebat în ceea ce privește contractele de achiziții.

În regulă, mulțumesc.

Vă rog, reprezentantul Guvernului, microfonul 10.

Limita a fost păstrată din textul inițial și a fost agreată în conformitate cu textele directivelor europene care reglementează aceste achiziții. În această modificare s-a operat doar aducerea la zi a temeiurilor legale, nu s-a operat nicio altă modificare de text așa cum a fost ea adoptată în 2011.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Nu mai sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Vă rog, mă scuzați.

Numai puțin. Avem o prevedere în regulament în care se spune că avem o singură intervenție din partea fiecărui grup parlamentar.

Nefiind nici dumneavoastră, domnule senator Chițac, nici dumneavoastră, domnule senator Ionașcu, dintr-un grup parlamentar, sunt în situația în care fie nu pot să vă dau cuvântul, fie

## **Domnul Gabi Ionașcu**

**:**

Cu domnul Țuțuianu am avut dreptul, acum nu. Nu mai avem dreptul acesta?

Domnule senator Ionașcu, eu aplic litera regulamentului. Ce face domnul Țuțuianu nu pot să răspund eu.

Vă rog, doamna senator Gorghiu.

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, îi cedăm timpul domnului senator Chițac, din partea Grupului PNL.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Vă rog să îmi prezentați articolul din regulament, să nu cumva să fac vreun abuz, să-mi facă USR vreo plângere penală.

În regulă,

## **Domnul Vergil Chițac:**

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Am să-i răspund doamnei senator Crețu: Ordonanța nr. 114 transpune Directiva europeană 2008/81 a Parlamentului European, unde se prevede expres suma de 100 de milioane de euro.

Domnule membru... aș vrea să-mi răspundă Guvernul pe o chestiune foarte punctuală. În ordonanță modificați art. 51 alin. (2), în sensul în care spuneți că, înainte de inițierea acestui contract, Guvernul este obligat să aibă aprobarea inițială a Parlamentului pentru contractul de achiziție publică și Parlamentul trebuie să răspundă în 30 de zile. Întrebarea punctuală: ce se întâmplă dacă Parlamentul nu răspunde în 30 de zile, se poate considera că este o aprobare tacită?

Știți de ce vă întreb asta? Că e foarte important. Hotărârea Guvernului nr. 906 privind achiziția corvetelor din cauza asta s-a anulat. S-a spus că nu a fost aprobarea Parlamentului, însă în Ordonanța nr. 114, în forma care este și actuală, Parlamentul trebuia să răspundă în 15 zile. Parlamentul a fost notificat și nu a răspuns în 15 zile și întrebarea mea este: ce se întâmplă dacă Parlamentul nu răspunde în 30 de zile, se poate considera aprobare tacită?

Păi, dacă este așa, atunci de ce s-a anulat Hotărârea Guvernului nr. 906? Pentru că Parlamentul a fost notificat și nu a răspuns nici în 45 de zile. Noi puteam să avem o corvetă anul viitor, dar o s-o avem peste trei ani.

Vă mulțumesc. Domnule senator Ionașcu, doriți să interveniți? Vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte, și colegilor, pentru că ne-au acordat cuvântul.

O întrebare pentru inițiator, pentru Guvern, fiindcă este o nedumerire, cel puțin în alin. (2) al art. 1.

Și o să citesc prima frază: „În domeniul specific al securității nonmilitare, prezenta ordonanță de urgență se aplică achizițiilor care au caracteristici similare cu cele ale achizițiilor din domeniul apărării și care prezintă un caracter la fel de sensibil.”

Știm foarte bine că legile care trebuie adoptate de Parlamentul României trebuie să fie extrem de clare. Întreb reprezentantul inițiatorului: cum traduce expresia „și care prezintă un caracter la fel de sensibil”?

Din punctul meu de vedere, este neclară această formulare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Nemaifiind alte intervenții, declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra inițiativei legislative.

Vă reamintesc că raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă instituie cadrul legal necesar implementării proiectelor de importanță națională pentru rețeaua electrică și implementarea prevederilor unor regulamente din cadrul Comisiei Europene.

Ministerul Energiei și Guvernul susțin raportul comun al Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisiei economice, industrii și servicii ale Senatului și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind...

Vă rog, domnule senator Nicu Fălcoi, microfonul 2.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru energie au realizat un raport comun.

Domnule senator Marin, tot dumneavoastră?

Mulțumesc, domnule președinte.

O singură problemă; de procedură, zic eu, până la urmă.

Doi colegi senatori au pus întrebări reprezentantului Ministerului Apărării Naționale aici și dumneavoastră nu i-ați dat prilejul reprezentantului Ministerului Apărării Naționale să ne răspundă. Sau al Guvernului.

Vă mulțumesc că mi-ați atras atenția.

Rog reprezentantul Ministerului Apărării Naționale să răspundă în scris și același răspuns să-l adreseze fiecăruia dintre liderii de grupuri parlamentare.

Punctul 2, așa cum spuneam, Propunere legislativă privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de importanță națională cu privire la rețeaua electrică de interes național și strategic (L347/4.06.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului.

Vă rog, domnule senator Marin Gheorghe. Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă creează cadrul legal necesar pentru implementarea proiectelor de importanță națională pentru rețeaua electrică de interes național și strategic. Această propunere legislativă instituie o serie de prevederi care să permită urgentarea realizării proiectelor de importanță națională pentru rețeaua electrică de interes național și strategic, precum și implementarea Regulamentului nr. 347/2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului și îl invit la microfon pe domnul ministru Viorel Ilie, da?

Aveți cuvântul. Microfonul 8.

Da. Vă rog, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința de comisie comună din data de 25 septembrie 2018 în prezența majorității senatorilor, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisia economică, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise și respinse, asupra propunerii legislative, care se regăsesc în anexa nr. 1, respectiv anexa nr. 2 la raportul comun.

Consiliul Legislativ avizează favorabil, cu observații de tehnică legislativă.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil, cu observații.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru mediu au avizat favorabil. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis un aviz favorabil, cu amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, amendamentele și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Marussi. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înțelegem urgența și obiectivele acestei legi, dar prin forma propusă se introduc și derogări de la alte acte normative, de exemplu Codul silvic, astfel încât Grupul USR se abține la acest vot.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Mai sunt și alte intervenții?

Nu.

Dacă dintre amendamentele respinse se susțin în plen? Nu.

Vă mulțumesc.

Fiind vorba de o inițiativă cu caracter organic, votul îl vom exercita la ora 11.30.

Continuăm dezbaterile.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României (L351/4.06.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului și îl invit la microfon pe domnul Zsombor Vajda. E bine?

Vă rog, domnule senator Oprea. Aveți cuvântul. Microfonul 2? Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. E o intervenție pe procedură.

Am în față Regulamentul Senatului, dacă îmi permiteți, voi citi un singur alineat. La art. 99 spune așa: „(1) Înainte de prezentarea punctului de vedere al grupului parlamentar, senatorii pot adresa întrebări inițiatorului proiectului de lege sau al propunerii legislative.” De abia după aceea: „(2) Pentru dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar își desemnează un singur reprezentant.”

Domnul senator Chițac a dorit să pună o întrebare inițiatorului.

Mulțumesc.

## – **Domnul Vajda Zsombor** _vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente_ **:**

Da.

Vă rog, microfonul 9. Aveți cuvântul. Vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente.

Bună ziua, domnule președinte! Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Autoritatea Electorală Permanentă nu susține în forma prezentată legea, dar apreciem că adoptarea propunerii legislative reprezintă o decizie aflată la latitudinea Parlamentului României.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru administrație și Comisia juridică au elaborat un raport comun.

Domnule senator Cârciumaru, vă rog, microfonul 7. Aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În cadrul ședințelor, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport comun de respingere.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează să fie supusă votului plenului Senatului, împreună cu raportul comun de respingere al propunerii legislative, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă mulțumesc frumos.

Știam regulamentul. Suntem totuși la punctul 3, vorbim de punctul 1. E bine totuși că ne faceți astăzi observația și nu o faceți peste câteva zile.

Îmi însușesc critica.

Continuăm dezbaterile la punctul 3.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Domnule Oprea, la punctul 3 aveți vreo intervenție? Mulțumesc.

Fiind vorba despre o inițiativă cu caracter organic, votul îl vom exercita la ora 11.30.

Declar închise dezbaterile generale.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, pentru modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, pentru modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României (L345/4.06.2018).

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți. Înțeleg, domnul deputat Dobrovie Matei, da? Aveți cuvântul. Microfonul 5.

O să vă rog, o intervenție nu mai mult de trei minute.

## **Domnul Matei Adrian Dobrovie** – _deputat_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă pe care v-o supun astăzi atenției este una de reformă a votului prin corespondență. O reformă ambițioasă, revoluționară chiar, și anume extinderea votului prin corespondență la alte tipuri de alegeri, la alegerile prezidențiale și extinderea lui la toți cetățenii din țară. Cu alte cuvinte, și cetățenii din țară, și cei din străinătate să aibă dreptul de a-și exercita acest drept de vot prin corespondență. Mai mult decât atât, asigurăm trasabilitatea votului printr-o platformă web pusă la dispoziție de către AEP, prin care efectiv votanții își pot asigura faptul că votul lor chiar a ajuns la destinație. Astfel, un număr mult mai mare de cetățeni vor putea să-și exercite dreptul la vot fără costuri de timp, fără costuri de bani, fără să caute consulate și secții la mii de kilometri, fără să mai repetăm ce s-a întâmplat la ultimele alegeri prezidențiale. Și știți foarte bine cu toții cât de important este ca diaspora să voteze.

Vă invit să respectați dreptul diasporei de a vota. Știți foarte bine cât de inechitabil este reprezentată diaspora în momentul de față. Avem doar patru deputați și doi senatori pentru un număr foarte mare de români, câteva milioane poate, nici măcar nu avem estimările exacte. Nu se aplică acea normă de reprezentare, iar principala prevedere pe care o introduc pentru a ocoli această barieră este aceea ca alegătorii care au rezidența în străinătate și domiciliul în țară să poată, practic, să aleagă dacă votează pentru Circumscripția nr. 43 Diaspora sau optează să voteze pentru circumscripția aferentă domiciliului, adresei lor de domiciliu. Deci, practic, ei fac o cerere către AEP, dacă sunt în țară, și o cerere către misiunile diplomatice și consulare, dacă sunt în străinătate, în care precizează o adresă de corespondență unde vor să voteze. Acest proces practic facilitează o participare foarte numeroasă și echitabilă la vot.

Mai mult decât atât, există obligația Poștei Române de a asigura un ghid prin care să arate în cât timp trebuie să fie trimise plicurile pentru ca să ajungă la destinație, din diferite țări și din diferite județe ale României, astfel încât ele să ajungă la timp și să nu ne mai trezim că ajung după ce se închid birourile electorale, după ce se încheie perioada electorală și așa mai departe.

Da, m-am referit la lege și am punctat punctele principale.

Voi mai puncta un lucru important, și anume se înființează prin această propunere un birou electoral general pentru votul prin corespondență, care urmează să coordoneze toată activitatea privind acest tip de vot, care este specifică și nu trebuie aglomerată cu... și amestecată cu cea a secțiilor de vot obișnuite.

Birourile electorale pentru votul prin corespondență vor funcționa la fiecare 7.500 de alegători – până acum erau 10.000. Încărcătura va fi mai mare cu cât acest vot va fi mai

accesibil, procedura va fi mai puțin complicată și, după cum v-am spus, ceea ce trebuie alegătorii să facă este să-și dea o adresă de corespondență, să indice și să spună exact unde vor să voteze.

Încă o dată fac apel la dumneavoastră să votați pentru acest proiect, pentru că diaspora merită respect și cetățenii români din țară merită respect și să voteze și ei, pentru că poate nu se pot afla în localitatea respectivă la momentul votului.

Mai mult decât atât, vă rog foarte mult, argumentele din comisiile reunite – de administrație și juridică – au fost foarte subțiri, cele de respingere, și vă rog să nu votați un raport de respingere, dând posibilitatea acestei inițiative să meargă mai departe.

Și, încă o dată subliniez, diaspora nu merită gaze lacrimogene...

Vă mulțumim.

...diaspora nu merită bătută, ci merită respect!

Vă mulțumesc, domnule deputat.

V-ați repetat de câteva ori, v-am și rugat să fiți cât se poate de succint.

Continuăm.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului și îl invit la microfon pe domnul Zsombor Vajda, de la Autoritatea Electorală Permanentă.

- Microfonul 10, da?

Vă rog. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Nu susținem această inițiativă legislativă în forma prezentată și, iarăși, revin cu același text: apreciem că adoptarea propunerii legislative este exclusiv la latitudinea Parlamentului.

Vă mulțumesc mult.

## Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru administrație publică și Comisiei juridice avem raport comun.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cârciumaru, președintele Comisiei pentru administrație publică, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În cadrul ședințelor, membrii celor două comisii, Comisia pentru administrație și Comisia juridică, au analizat propunerea legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport comun de respingere, cu amendamente respinse, care se regăsesc în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport. Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează să fie supusă votului plenului Senatului, împreună cu raportul comun de respingere, cu amendamente respinse, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală.

Comisia românilor de pretutindeni a transmis aviz negativ. Comisia pentru politică externă a transmis aviz negativ. Comisia pentru constituționalitate a transmis aviz negativ. Guvernul nu susține.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog, doamna senator Presadă. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

După cum știți, Uniunea Salvați România a avut o serie de propuneri legislative care vizau o serie de modificări în legislația electorală. Nu am propus schimbarea sistemului electoral, am propus schimbări care să ducă la o mai mare participare politică a românilor. Noi am recunoscut importanța schimbărilor operate în legislația electorală în 2015 și ne-am dorit continuarea lor și de aceea am solicitat înființarea sau reînființarea Comisiei de Cod electoral. Această solicitare a fost făcută și de către Autoritatea Electorală Permanentă. Iată că mergem în sensul agreat acum trei ani de către toate forțele politice de la acea vreme și chiar de către instituțiile care trebuie să se ocupe de legislația electorală.

Din păcate, solicitarea noastră a fost respinsă, nu o dată, ci de două ori, așa că acum dezbatem toate aceste propuneri legislative cu incidență asupra sistemului electoral sau legilor electorale în comisiile de specialitate. Și așa se face că am participat, în calitate de membru în Comisia de administrație publică, la dezbaterea pe marginea acestei propuneri legislative. Am văzut ieri, când a apărut raportul comun al Comisiei de administrație publică și Comisiei juridice, de ce este respinsă această propunere. Și vă citesc din raportul celor două comisii, practic:

„Propunerea legislativă are implicații directe asupra drepturilor fundamentale ale persoanelor fizice și poate duce la atingeri grave ale dreptului la viața privată a cetățenilor și încălcarea Regulamentului Parlamentului European (...) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal (...).”

Cred că pe acest motiv am ajunge să respingem majoritatea legilor care trec prin Parlament, pentru că, până la urmă, în orice interacțiune dintre cetățean și stat am avea de-a face cu prelucrarea datelor cu caracter personal. Din punctul meu de vedere, aceasta este o găselniță juridică pentru a respinge propunerea de față. Lucrul acesta oricum nu a fost invocat în cadrul dezbaterilor din Comisia de administrație publică. Constat însă că la Comisia juridică putem să găsim astfel de soluții tehnice pentru a respinge un proiect.

Doamna senator, vă întrerup o secundă...

...unitară inițială a reglementărilor în vigoare...

Vă întrerup o secundă!

...pentru că ceea...

Vă întrerup o secundă și vă rog, în numele colegilor, să vă pregătiți să concluzionați.

Vă mulțumesc pentru înțelegere. Vă rog.

Dacă mă lăsați să vorbesc, fix asta făceam.

Sigur că afectăm concepția inițială unitară a reglementărilor în vigoare pentru că, de fapt, noi ne dorim extinderea accesului la mijloacele de vot prin corespondență și ne dorim ca toți românii să poată vota prin corespondență, atât la parlamentare, cât și la prezidențiale, oriunde ar fi ei, fie că sunt în țară, fie că sunt în străinătate.

Este uimitor că în an centenar, acum, la 100 de ani de România, această majoritate parlamentară decide, de fapt, să restrângă sau să mențină niște restricții atunci când vine vorba despre drepturile și mijloacele de exprimare politică ale românilor. La dezbaterile din Comisia de administrație publică am depus niște amendamente pentru a pune în acord propunerea inițială cu observațiile Consiliului Legislativ, pentru că proiectul sigur că e, tehnic, bun, dar e perfectibil. Și atunci am venit cu unele amendamente, multe dintre ele conjuncții. Colegul meu, aici de față, a întrebat: „De ce votați împotriva unei conjuncții?” și un senator PSD a răspuns: „Pentru că putem!”

Așa că vă întreb și eu pe dumneavoastră: de ce votați împotriva românilor? De ce votați împotriva unui drept al românilor de a avea acces la mijloace de vot prin corespondență, atât pentru prezidențiale, cât și pentru parlamentare, de oriunde ar fi ei? Știm deja – „Pentru că puteți!”.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt și alte intervenții?

Domnul senator Dumitrescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință. Aș vrea să spun două lucruri.

Primul se referă la o chestiune politică. Înțeleg demersul pe care îl face acest partid, prin reprezentanții săi, pe un segment care-i preocupă și preocupă în oarecare măsură și electoratul lor. E un lucru logic, e un lucru normal. Problema care se pune e că suntem în Parlamentul României ca să facem legi care să fie adoptate, care să îmbunătățească sistemul existent, dacă el are nevoie de acest lucru, și, mai ales, suntem aici pentru a face lucruri pe care le putem face, în sensul de a legifera.

A produce inițiative legislative care sunt dedicate numai unei campanii electorale perpetue – ceea ce e perfect normal în politică și nu mă interesează acest lucru – este neproductiv, în opinia mea și cred că și a dumneavoastră. Ca de fiecare dată, știm dinainte că vom respinge acest proiect de lege. Și cei care inițiază știu același lucru și, cu toate acestea, îl inițiază și perseverează.

În regulă, acesta este un aspect, dar riscăm, de foarte multe ori, prin această tehnologie, să aruncăm, odată cu apa murdară din lighean, și copilul. Pentru că problematica pe care a ridicat-o acest proiect de lege este reală, dar nu este o problematică care preocupă numai Parlamentul României și electoratul României. Și pe mine personal, ca om... care om... care gândesc politic... Am o preocupare în ceea ce privește modalitatea, transformarea și încercarea de a schimba un pic politica, pentru o mai mare participare la vot, pentru o mai mare acuratețe a votului și pentru a realiza un principiu fundamental, acela al democrației.

Lăsând la o parte toate aceste lucruri, și bune, și rele, vreau să vă spun așa – și am mai spus-o de mai multe ori, dar vreau s-o repet, căci, până la urmă, probabil că veți înțelege –: astfel de modificări de substanță în substanța democrației, care este sistemul electoral, se fac prin consens. Aceste modificări sunt generate atunci când la baza societății există suficientă presiune asupra factorului politic încât să-l determine să facă sau să ia o decizie. Încă nu sunt

Dumneavoastră vorbiți foarte mult, domnule președinte, și... lăsați-mă și pe mine să vorbesc! Nu? Aveți... Nu mai vorbesc săptămâna asta! Săptămâna viitoare plec și gata, sunt în străinătate.

În aceste... Scurtez, domnu’..., știu, scurtez!

Doream doar să vă rog să nu vă lăsați intimidat și să continuați. Noi suntem foarte atenți.

Nu, nu, nicio grijă, nicio grijă! Sunt complet convins că pot să fac acest lucru, inclusiv în ceea ce privește faptul că-mi dați cuvântul, și vă mulțumesc.

Pe cale de consecință, ca să închei, ca să nu-mi irit mai mult colegii, vreau să vă spun un lucru: greșind așa, faceți mai mult rău decât bine, duceți în derizoriu probleme care sunt fundamentale, care sunt tratate cu comisii speciale, atunci când există această presiune, și faceți ca această problematică s-o îndepărtați de momentul când se poate lua în discuție. Nu este vorba despre votul prin corespondență, pentru că el aduce, dacă l-am face cum vreți dumneavoastră, mult mai multe daune decât beneficii, nu vom mai avea prezență la vot și așa mai departe.

Pe cale... Prin urmare, vă recomand foarte mult să vă concentrați pe lucrurile pe care le puteți face și, mai ales, pe lucrurile unde, poate, găsiți consensul chiar și din partea majorității. E mai sănătos.

Mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru scurta dumneavoastră intervenție.

O invit la microfon pe doamna senator Gorghiu. Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

O să vă spun poziția Grupului PNL: este pentru acest proiect de lege. De altfel, o să votăm „pentru” și pentru inițiativa de la punctul 3.

Suntem ușor contrariați că o facilitate privitoare la vot este privită sau aruncată în derizoriu. Pe mine mă surprinde că Guvernul chiar găsește scuze de genul „Domneʼ, are implicații financiare, are implicații bugetare”, motiv pentru care respingem proiectele acestea pe bandă rulantă. Dar o să vedeți la punctul 5 un proiect cu implicații bugetare consistente despre care Guvernul n-a mai zis nimic, doar pentru că inițiatorii sunt PSD. Dar asta e, pe prietenii rezolvăm proiecte de lege în Parlamentul României și avizele de la Guvern.

În fine, una peste alta, propunerea cu Comisia de Cod electoral nu e deloc una de neluat în seamă.

Îmi aduc aminte declarațiile liderilor dumneavoastră de partid, de la PSD și ALDE, cu privire la votul prin corespondență. Erau fani. Pe lângă votul prin corespondență pentru Președinția României, spuneau că o să extindem acest vot, această facilitate pentru românii de peste tot, la orice tip de alegeri. Să vedeți ce-o să curgă miere și lapte în sistemul electoral românesc. Nu s-a mai întâmplat de atunci, ați rămas la stadiul de declarații.

M-aș bucura să ajungem odată în Comisia de Cod electoral, când va fi ea reactivată, să discutăm despre primari în două..., alegerea primarilor în două tururi, eventual despre scăderea vârstei de vot în România sau despre alte și alte lucruri care înseamnă un sistem electoral modern.

Votul nostru va fi pentru acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt și alte intervenții? Din partea UDMR, domnul senator Cseke Attila. Vă rog. Microfonul 2.

Rog colegii să se pregătească, vom începe votul final, după ce finalizăm...

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Și domnul Bădulescu.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnul Bădulescu nu are cum, a vorbit din partea grupului...

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor...

Numai puțin, domnule senator Cseke Attila.

Deci, imediat după ce vom finaliza dezbaterile, vom începe votul pe inițiativele cu caracter organic și vom începe cu această propunere de respingere.

Vă rog, domnule senator Cseke Attila, aveți microfonul. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt printre membrii Comisiei de administrație care au adresat și întrebări inițiatorului, a fost colegul nostru, domnul deputat, acolo.

Evident, este un demers legitim al oricărei formațiuni politice de a iniția o propunere legislativă, chiar și în domeniul electoral, unde v-aș aminti că în mandatul anterior a existat o Comisie de Cod electoral, care a lucrat pe mai multe sesiuni parlamentare, în care a existat un consens politic, apropo de ce spunea colegul nostru, domnul senator Dumitrescu.

La un moment dat a fost un consens politic și s-au elaborat și adoptat de către Parlamentul României cinci legi, pe diverse segmente, inclusiv finanțarea campaniilor electorale, și s-au aprobat în 2015. Sunt legile electorale aflate în vigoare. S-a spus atunci că trebuie să fim rezonabili în ceea ce privește aplicarea acestor legi, în sensul în care trebuie să vedem pe câteva alegeri, pe câteva scrutine electorale ce se întâmplă și, evident, trebuie să intervenim apoi acolo unde ar putea fi inadvertențe. Noi credem că aceste legi electorale trebuie aplicate în continuare și, evident, încă o dată, nu neg demersul legislativ, care este corect din acest punct de vedere, de a încerca, de a aduce o altă viziune.

Cu ceea ce nu am fost de acord în Comisia de administrație și aș releva și aici este această..., a prezentat și colegul nostru, domnul deputat, ca inițiator, cu această posibilitate de a opta pentru un cetățean român cu reședința în străinătate și domiciliu în România, ca acesta să opteze unde dorește, pentru ce listă dorește să voteze: pentru lista parlamentarilor de diaspora sau lista parlamentarilor din țară. Și nu aș fi de acord cu această opțiune dintr-un simplu motiv: mâine-poimâine ne vom trezi cu o inițiativă legislativă în care se va spune că cei care au numai domiciliu în România pot opta să voteze pentru parlamentarii din diaspora, ceea ce eu cred că ar putea să..., ceea ce ar fi o greșeală.

Deci nu negăm acest demers legislativ, din acest punct de vedere e o inițiativă corectă, dar ea comportă încă neajunsuri. Drept urmare, Grupul UDMR nu va putea susține această inițiativă în forma propusă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra acestei inițiative legislative.

Vă aduc în vedere că am trecut de ora 11.30 și, atunci, votăm inițiativele cu caracter organic.

Vă rog, la microfon, doamna senator Presadă.

Există amendamente respinse, acele conjuncții de care vă povesteam.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc că mi-ați atras atenția.

Conform regulamentului, voi supune la vot propunerea de respingere. Dacă vom întruni numărul de 69 de voturi (minim), va fi respinsă inițiativa legislativă cu tot cu amendamente. Așa spune regulamentul.

Vă rog, luați loc în bancă.

Voi supune votului raportul de respingere.

Pot să supun la vot?

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 143/17.X.2018

Nu ar fi bine să citim totuși regulamentul, înainte de a spune că e vreun abuz?

Bun. Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Eu clamez înțelegerea pentru votul de abținere. Cu patru ani în urmă, în Parlamentul Republicii Moldova am solicitat exact o asemenea inițiativă. Am înregistrat și am solicitat votul prin corespondență, ceea ce nu s-a întâmplat și, din această cauză, raportul de forțe a fost unul în defavoarea reformelor democratice din Republica Moldova, fapt care ne-a adus la un președinte filorus și multe alte inoportunități, din păcate, regretabile, care se întâmplă în țara vecină.

De aceea, votul meu nu putea să fie decât consecvent cu inițiativa mea proprie.

Este un punct de vedere personal pe care l-am exprimat. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

**Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

O abținere, o abținere de la...

O abținere.

Deci raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care inițiativa legislativă a fost respinsă.

Explicația votului.

Vă rog, domnule senator Alexandrescu. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

## Stimați colegi,

Constatăm că această excelentă propunere legislativă, care venea să restabilească gravul deficit democratic pe care îl produce actuala legislație electorală a României, în care foarte mulți dintre concetățenii noștri, nu numai din străinătate, dar și din orașe ale țării, care nu se află în locul în care trebuie să voteze nu-și pot exercita dreptul de vot, a fost respinsă în Senat.

Acest lucru nu va trece neobservat și nu va fi uitat și, atunci când USR va prelua majori..., va face parte dintr-o majoritate parlamentară, va modifica această voință a majorității actuale.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator Hadârcă, nu înțeleg, intervenție în ce sens?

Dumneavoastră v-ați abținut, grupul a votat pentru. Dumneavoastră ce explicați, poziția dumneavoastră sau a grupului?

**Domnul Ion Hadârcă**

**:**

Poziția mea.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Continuăm cu votul asupra inițiativelor cu caracter organic.

Punctul 2 de pe ordinea de zi de astăzi, și anume Propunerea legislativă privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de importanță națională cu privire la rețeaua electrică de interes național și strategic (L347/4.06.2018).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Abțineri? Nicio abținere. Voturi împotrivă?

Domnule senator Dunca, sunteți și „pentru”, și „împotrivă”?!

Niciun vot împotrivă.

Inițiativă legislativă adoptată.

Punctul 3 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României (L351/4.06.2018).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Abțineri?

Nicio abținere.

Cu 86 de voturi pentru, mai mult decât 69, raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care inițiativa legislativă a fost respinsă.

Rog colegii din partea stângă a mea să nu voteze și la „pentru”, și la „împotrivă”.

Înainte de a supune votului dumneavoastră inițiativele dezbătute săptămâna trecută, înțeleg, o intervenție din partea Grupului PNL.

Domnul lider de grup..., vicelider, da? Aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Avem o modificare în componența unei comisii.

Grupul PNL cedează un loc în Comisia pentru mediu, locul deținut de subsemnatul, senator Pîrvulescu Eugen, doamnei Severica Rodica Covaciu, senator PMP.

Domnul senator Zamfir. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Pentru un anunț, domnule președinte de ședință.

La Grupul ALDE, începând de astăzi, va figura ca vicelider domnul senator Ionuț Sibinescu.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru anunț. Voi supune votului dumneavoastră propunerea făcută de viceliderul Grupului PNL.

Cine este pentru? 96 de voturi pentru. Împotrivă? Niciun vot împotrivă. Abțineri? Vă abțineți, domnule senator Preda? Da.

Cu 96 de voturi pentru și o abținere, propunerea formulată de Grupul PNL a fost adoptată.

Continuăm cu votul asupra inițiativelor legislative dezbătute săptămâna trecută.

Punctul 1, Proiect de lege privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici (L408/28.06.2018).

Stimați colegi,

Vă reamintesc că dezbaterile asupra proiectului de lege au fost finalizate în ședința plenului din data de 26.09.2018. În aceste condiții, trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

## Abțineri?

Nicio... o abținere...

Nicio abținere. Voturi împotrivă? Niciun vot împotrivă. Proiectul de lege a fost adoptat. Vă rog, domnule senator Goțiu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Bună ziua!

Mă bucur că sunt și proiecte de legi care protejează mediul care trec cu unanimitate la Senat, dar am și un mesaj de transmis Guvernului, pentru că săptămâna trecută, grăbiți fiind către cină, s-au respins pe bandă rulantă niște amendamente. Sunt niște angajamente pe care România și le ia, sunt niște angajamente pentru care Guvernul trebuie să elaboreze mai multe hotărâri. Mi-aș dori să nu ajungem în procedura de infringement pentru că nu respectăm acest lucru ori pentru că nu avem banii necesari pentru a face toate acțiunile și pentru a lua toate măsurile pe care le-am votat astăzi.

Evident, USR a votat pentru acest proiect de lege. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator. Eu știu că în Oltenia se spune „proiecte de lege”, nu „proiecte de legi”.

Continuăm cu punctul 2, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (L352/4.06.2018).

Stimați colegi,

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din data de 26.09.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

În aceste condiții, raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care inițiativa legislativă a fost respinsă.

Punctul 3, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 64 din 21 martie 2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil (L409/28.06.2018).

Stimați colegi,

Vă reamintesc că dezbaterile asupra inițiativei legislative au fost finalizate în ședința plenului din 26.09.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

83 de voturi pentru. Abțineri? 9 abțineri. Voturi împotrivă? Niciun vot împotrivă.

Cu 83 de voturi pentru, 9 abțineri, niciun vot împotrivă, propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Proiect de lege privind societățile mutuale de asigurare (L437/9.07.2018).

Stimați colegi,

Vă reamintesc că dezbaterile asupra proiectului de lege au fost finalizate în ședința plenului din data de 26.09.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Abțineri? Nicio abținere.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Acestea au fost inițiativele legislative cu caracter organic pe care le-am dezbătut săptămâna trecută.

Mai avem, stimați colegi, patru astfel de inițiative pe ordinea de zi care au termen de adoptare tacită săptămâna aceasta.

## Continuăm.

Punctul 5 al ordinii de zi, Propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (L346/4.06.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț, de la Ministerul Justiției.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu privire la această propunere legislativă, Guvernul României a adoptat un punct de vedere, în sensul că Senatul va aprecia asupra oportunității adoptării acestei propuneri, însă cu câteva observații.

Observațiile Guvernului vizează următoarele aspecte: Propunerea legislativă prevede faptul că persoanele identificate, în urma raportului întocmit de consilierul de probațiune, ca fiind vulnerabile sau persoanele care fac parte dintr-o categorie defavorizată, conform Legii asistenței sociale, au dreptul, la momentul punerii în libertate, la ajutoare în natură, respectiv încălțăminte, îmbrăcăminte, medicamente, după caz, la ieșirea din penitenciar, materiale care vor fi asigurate de către administrația locului de deținere.

Observațiile tehnice vizează următoarele aspecte: nu rezultă cu claritudine..., cu claritate – pardon, scuzați-mă! – dacă Administrația Națională a Penitenciarelor are atribuția de a distribui doar aceste ajutoare sau și pe aceea de a le achiziționa; nu rezultă care este impactul financiar și de unde acesta va fi suportat; căror categorii de condamnați se aplică această prevedere legală, este vorba doar despre cei care se eliberează condiționat sau și despre cei care se eliberează la termen?

O altă observație vizează competența consilierului de probațiune, care este prevăzută într-o lege specială, în Legea de organizare și funcționare a Sistemului Național de Probațiune.

Vă rugăm să observați că raportul despre care vorbește propunerea legislativă reprezintă o adevărată anchetă socială, care, prin conținutul ei, este dată în competența organelor administrației locale care au competențe potrivit legii speciale, Legii nr. 292/2011.

Prin urmare, apreciem că veți avea disponibilitatea de a lua în discuție și observațiile Guvernului. Și, în final, oportunitatea adoptării acestei propuneri legislative aparține legiuitorului.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice. Microfonul 7.

Domnule senator Diaconu, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în sensul introducerii unui articol nou, potrivit căruia persoanelor care au executat o pedeapsă privativă de libertate să le fie acordate anumite facilități în perioada imediat următoare punerii în libertate, în scopul reintegrării sociale a acestora. Comisia juridică, în ședința din 2 octombrie, a analizat inițiativa legislativă și a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din raport.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Nicio abținere, 93 de voturi pentru. Propunerea legislativă a fost adoptată.

Mai avem trei inițiative legislative și trei minute...

## **Doamna Doina Silistru**

**:**

## Vot pe lege!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Inițiativa legislativă..., propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 333/2006 privind înființarea centrelor de informare și consiliere pentru tineri (L343/4.06.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative...

La punctul 7, cea cu..., de pe ordinea de zi.

Vă rog, da.

...și s-a dat un raport negativ, pentru că existau un paralelism și o suprapunere cu o lege care primise raportul pozitiv de la aceeași Comisie de învățământ, Legea tineretului nr. 443/2018, dar, între timp, pe 24 septembrie, această lege a fost retrimisă la comisie pentru un termen de trei săptămâni.

Proiectul în sine (care e, de fapt, inițiat de colegi de la PSD) este, din punctul nostru de vedere, un proiect care ar merita să fie susținut, dar are termenul de adoptare tacită mâine.

Și atunci, propunerea este de a prelungi termenul de adoptare tacită cu 60 de zile, de a trimite la comisie pentru două săptămâni și, în funcție de ce se întâmplă cu legea tinerilor, Legea tineretului nr. 443, să revenim cu votul pe această lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Voi supune votului dumneavoastră această propunere a dumneavoastră, cu singura precizare că nu avem cum să prelungim cu 60 de zile, ci până la 60 de zile, de la 45 la 60. E în regulă?

Să nu fie vreun abuz.

Mulțumesc.

Niciun vot împotrivă. Cine se abține?

Colegii de la PSD, votăm „pentru”, votăm „împotrivă”, votăm la toate?

Cu 86 de voturi pentru, propunerea a fost aprobată: retrimitem la comisie, termen – două săptămâni, prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile.

Stimați colegi, fiind ora 12.00, încheiem lucrările...

Da, vă rog, doamna vicelider din partea Grupului PSD.

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Goțiu solicită....

Vă rog, domnule senator Goțiu. Microfonul 2.

Eu am o propunere legată de această lege, pentru că în Comisia de învățământ s-a dat un răspuns...

Numai puțin! La care lege vă referiți? La...

## **Doamna Elena Lavinia Craioveanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am și eu, de asemenea, o propunere de prelungire a termenului de adoptare tacită de la 45 de zile până la 60 de zile pentru Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2018 privind înființarea Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România, întrucât are termen de adoptare tacită pe 10 și la Comisia de învățământ nu s-au finalizat discuțiile pe acest subiect, urmând ca, după ședința de plen, să avem această comisie.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc pentru propunere.

Rămâne să ne documentăm și voi supune votului dumneavoastră această solicitare.

Înțeleg, din partea Grupului PSD – numai puțin, stimați colegi – există solicitarea de a face o propunere plenului: să prelungim dezbaterea până la finalizarea celor două inițiative pe care le mai avem, punctele 8 și 9.

Domnule senator, dacă suntem toți în plen, dacă aprobă plenul, ce comisie avem?! Bănuiesc că dumneavoastră vă puteți duce la comisie în continuare.

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Aici! Aici!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc. Cine este împotrivă? Niciun vot împotrivă. Abțineri? Nicio abținere. Continuăm.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind... Domnul senator Goțiu. Vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Doar o lămurire, pentru a înțelege clar ce am votat: doar comisiile care încep la ora 12.00 sunt decalate cu acest termen sau și programul celorlalte comisii, peste care se vor suprapune cele care încep decalat?

Vă mulțumesc pentru precizare.

Eu cred că și cele de mâine se vor decala cu timpul dezbătut aici. Dacă stăm o jumătate de oră aici, mâine vor începe ședințele cu o jumătate de oră mai târziu. Puteți să înțelegeți asta, nu e nicio problemă.

Bun. Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului (L411/3.07.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Microfonul 9. Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul Dan Dumitrescu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc.

Ministerul Sănătății este inițiatorul acestui proiect de lege, care, în esență, reglementează redistribuirea locurilor sau a posturilor rămase neocupate după finalizarea repartiției concursului național de rezidențiat, precum și organizarea de către Ministerul Sănătății a unei sesiuni extraordinare a concursului național de rezidențiat în primul semestru al anului următor, în cazul în care rămân posturi sau locuri neocupate.

Având în vedere cele prezentate, Guvernul susține adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Sibinescu. Vă rog. Microfonul 7.

Comisia de sănătate publică a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente admise, ce se regăsesc în anexa nr. 1.

Amendamentele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport au fost respinse și se regăsesc în anexa nr. 2.

Comisia pentru sănătate supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, amendamente respinse, și proiectul de lege.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule senator.

Domnul senator Botnariu.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

O scurtă precizare: cum anul trecut, după examenul de rezidențiat, ne-am trezit cu rezidenți care au absolvit acest examen și nu au fost locuri pentru ei, eu văd o foarte bună inițiativă, în așa fel încât să mai organizăm o sesiune în care absolut toată lumea să poată să-și obțină locul în sistemul de sănătate.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Vă rog, domnule senator Dănăilă. Aveți cuvântul, microfonul 2.

Având în vedere faptul că numărul de medici la noi este foarte mic, aproximativ 2,5 medici la mia de locuitori, în timp ce în Uniunea Europeană sunt 3,4 la mia de locuitori, dar în unele orașe sunt până la unu la mia de locuitori, sunt de acord ca acest rezidențiat suplimentar să fie admis, și pentru a completa numărul de locuri care sunt vacante, și pentru rezidenții care, în special, au luat, au trecut faza de admitere la rezidențiat și n-au avut locuri.

Este benefică sesiunea din primul semestru al anului următor, așa că este totul bine și trebuie să votăm pentru acest fapt.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse nu se susțin...

Domnule senator Alexandrescu, ați pățit ceva? OK.

Dacă amendamentele respinse nu se susțin, voi supune votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.

Cine este pentru?

84 de voturi pentru. Cine este împotrivă? Niciun vot împotrivă. Abțineri?

Cu nicio abținere, raportul a fost adoptat.

Ultimul punct cu care ați fost de acord ca prelungire, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății (L340/4.06.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul?

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 6. O să vă rog să vă prezentați.

Mulțumesc.

Propunem să scutim cabinetele medicale de familie și cabinetele de stomatologie de acreditare.

E un proiect simplu, o modificare legislativă simplă. Vă rog să susțineți. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. V-am rugat să vă prezentați... Ne spuneți și nouă?

Deputat Levente Vass.

În regulă.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc.

Legea nr. 185/2017 se aplică tuturor unităților sanitare, indiferent de tipul activității desfășurate sau de forma de proprietate. Abordarea neunitară a procesului de implementare a managementului calității la nivelul întregului sistem de sănătate poate accentua dificultățile deja existente sau crea noi dificultăți în funcționarea acestuia. Modalitatea de confirmare a implementării unui sistem de management al calității este reprezentată de procesul de evaluare și acreditare, iar îmbunătățirea permanentă a calităților serviciilor de sănătate și a siguranței pacientului este stimulată prin procesul de monitorizare. Având în vedere cele prezentate, Ministerul Sănătății nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumim.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei de sănătate, domnul senator Sibinescu.

Vă rog, microfonul 7, aveți cuvântul.

Comisia de sănătate publică a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, raport de admitere, cu amendamente respinse.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele respinse, și propunerea legislativă.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă nu mai... Intervenții?

Vă rog, domnule senator Dănăilă. Aveți cuvântul, microfonul 2.

Având în vedere faptul că în Apus medicii de familie sunt foarte bine dotați și pot rezolva o mulțime de cazuri scutind internarea în spitale a bolnavilor, suntem de acord ca și acest punct de vedere să fie votat 100% de către noi, fiindcă este în beneficiul nostru și în beneficiul celor care se află la distanță mai mare... centrele care se află în deficiență din acest punct de vedere.

Așa că găsesc benefică această propunere și trebuie să o votăm.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Am înțeles că sunteți de acord, dar ați mai rămas vreo șase.

Alte intervenții?

Domnule senator Bodog, aveți cuvântul, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

O scurtă intervenție voi face, pentru a le explica colegilor faptul că, la momentul de față, această evaluare o face Casa Națională de Asigurări de Sănătate și consider că nu este necesară dublarea acestei activități cu activitatea ANMCS-ului. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra inițiativei legislative

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente respinse. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Amendamentele respinse înțeleg că nu se susțin în plen, motiv pentru care voi supune votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Cine este pentru?

78 de voturi pentru. Cine este împotrivă? Niciun vot împotrivă. Abțineri? Nicio abținere. Propunerea legislativă a fost adoptată. Stimați colegi, declar încheiate dezbaterile. Vă mulțumesc tuturor pentru implicare și cooperare.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|100492]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 143/17.X.2018 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei