Stenogramă plen

## Mulțumesc, doamna președinte. Bună dimineața tuturor!

## Doamnelor și domnilor colegi,

Cu siguranță, încă ne aflăm sub imperiul sentimentului indus de prestația premierului Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului European acelora dintre noi pentru care valorile definitorii ale poporului român sunt călăuzitoare: sentimentul demnității și al dreptății, al curajului de a spune lucrurilor pe nume, chiar dacă acest nume nu gâdilă prea plăcut anumite urechi, deprinse să audă doar acorduri totale și necondiționate. Este cu adevărat timpul ca și România să fie auzită când are de spus lucruri la care statutul de țară europeană ne dă dreptul și, mai ales, România are dreptul de a primi răspunsuri la întrebările pe care le pune, are dreptul de a cere să fie tratată, în circumstanțe clar asemănătoare, cu aceleași unități de măsură ca și alte state europene. Iar întrebările pe care România le-a pus clar și în plenul Parlamentului European, prin vocea prim-ministrului său, sunt de primă mărime, de maximă importanță.

Am ales să-mi fac știute astăzi opiniile în legătură cu Mecanismul de Cooperare și Verificare, atârnat de gâtul României în chiar anul aderării României la UE, și trebuie să fac măcar câteva precizări.

În condițiile în care nu există o definiție unanim recunoscută în cadrul UE a conceptului de „stat de drept”, a devenit un clișeu afirmația că în România ar avea loc un asalt al Guvernului și al Parlamentului asupra statului de drept. Dar niciun înalt funcționar UE, niciuna din instituțiile sale nu au fost în măsură să precizeze care text de lege, care măsură politică, care gest al Guvernului român susține această afirmație.

Pe de altă parte, sesizările României pe lângă Comisia Europeană în legătură cu derapaje ale statului de drept și violări ale drepturilor omului în numele luptei împotriva corupției nu au primit nicio cooperare din partea Comisiei, așa cum ar fi obligația sa reieșită din MCV, Comisia girând astfel aceste derapaje. Sau, poate, instituțiile europene nu au respectat prevederile MCV-ului, știind că acest document abundă de inexactități, inexactități care, deși au fost mereu sesizate de România, nu numai că nu au fost corectate, dar nici măcar nu au fost consemnate. La fel, solicitările României ca în cadrul MCV-ului să se facă precizată poziția europeană în legătură cu imixtiunea anumitor instituții în actul de justiție, cu fenomenul justiției selective și șantajul sistematic asupra procurorilor și judecătorilor. Nici pomeneală ca rapoartele MCV să facă vreo referire la așa ceva. Dar nu putem să nu constatăm că șefii acestor instituții care au comis abuzuri, potrivit propriilor declarații, magistrații care au acceptat să lucreze pe baza informațiilor și indicațiilor primite de la aceste instituții și necunoscute acuzaților au fost lăudați și decorați de către state membre UE. Cum se poate înțelege și admite așa ceva? De ce rămâne numele experților care au redactat rapoartele MCV cu privire la România un mare secret? Este aceasta o manifestare a transparenței, declarată una din valorile noastre comune?

Sunt peste 10 ani de aplicare a MCV-ului în România. Având în vedere ineficiența de care a dat dovadă pe întreg acest parcurs, suntem îndreptățiți să ne întrebăm, așa cum a făcut premierul nostru, în ce fel a apărat MCV-ul drepturile cetățenilor români, cine a furnizat datele și a omis, din neglijență sau rea-credință, realitățile românești care au stat și vor sta la baza acțiunilor Guvernului român.

Sau avem serioase motive să credem că regia ce a guvernat ședința – mă refer la nerespectarea regulilor de procedură – ascunde cu bună știință nevoia unor state membre de a adopta Propunerea de regulament al Comisiei Europene și al Parlamentului European nr. 136/2018, care se referă la protecția Uniunii Europene în cazul unor deficiențe grave de nerespectare a statului de drept în statele membre, aceasta însemnând ca accesul la fonduri europene în acele state membre UE în care se constată aceste deficiențe să poată fi suspendat, retras, chiar în situația proiectelor actuale care se află deja în derulare, sau aceste state membre să nu mai poată accesa alte fonduri.

Chiar dacă până la punerea în aplicare a unei astfel de mașinații va mai trece o vreme, chiar dacă aceste temeri vor rămâne doar niște temeri, cred că nu ar trebui să ne mai abatem de acum încolo de la poziția cucerită de doamna prim-ministru și nu ar mai trebui să îngăduim a fi tratați altfel decât cu același respect cu care am dovedit că tratăm Uniunea Europeană, în care suntem, cu certitudine, parte cu drepturi egale.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Salan Viorel. Se pregătește domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică ce am să o prezint azi am intitulat-o „Cui îi este teamă de Jandarmeria Română?”.

Sunt militar de carieră, am fost jandarm timp de peste 35 de ani, și cunosc cât se poate de bine ce dificultăți am întâmpinat mereu în acțiuni și în misiunile de intervenție. Am urmărit cu atenție tot ce s-a întâmplat în legătură cu mitingul din 10 august, de la anunțarea organizării lui și până acum. Ceea ce am constatat vizionând evenimentele transmise în direct, dar și înregistrările video realizate la fața locului a fost o intervenție graduală din partea jandarmeriei în raport cu acele persoane care se manifestau în mod deliberat violent și a căror activitate a dus în final la forțarea intrării în curtea Guvernului, scoaterea a doi jandarmi din dispozitiv și sustragerea unei arme. Acestea sunt lucruri de o gravitate extremă în termenii ordinii publice și ai siguranței naționale, pentru că vorbim despre un asalt asupra Guvernului României. Rămân convins că intervenția jandarmeriei la momentul respectiv a fost doar în sensul asigurării ordinii publice.

Însă mărturisesc sincer că nu înțeleg cum s-a ajuns ca în urma evenimentelor din 10 august anul curent să se desfășoare în prezent trei anchete în paralel: una este realizată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a doua de către Secția parchetelor militare și cea de-a treia de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism București. De ce este nevoie de atâtea anchete și anchetatori? Nu cumva avem în față, de fapt, o încercare de intimidare a Jandarmeriei Române?

De la începutul acestui an Jandarmeria Română a desfășurat peste 21.000 de misiuni de asigurare a ordinii publice. Dintre acestea, forțele de jandarmi au fost implicate în asigurarea ordinii publice pentru peste 2.200 de acțiuni de protest. La niciuna dintre aceste acțiuni nu a apărut niciun fel de problemă, doar la manifestația din 10 august anul curent din Piața Victoriei. Aceeași instituție din sistemul de siguranță națională și ordine publică a gestionat fără reproș peste 2.000 de evenimente similare, dar a fost nevoie de un singur protest cu evenimente... elemente atipice ca să fie puse sub semnul întrebării competența, profesionalismul, dedicația tuturor jandarmilor. Revin și întreb: cui îi este teamă de Jandarmeria Română?

În ceea ce privește planul legalității, una dintre concluziile importante care se desprinde în urma celor întâmplate este aceea că Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice trebuie neapărat actualizată și pusă în concordanță cu realitatea în care trăim. De aceea se impun cu necesitate efectuarea unei analize preliminare atente și extinse a circumstanțelor în care s-au produs evenimentele din 10 august, identificarea lacunelor în cadrul legal actual și eliminarea lor. Pentru că, se pare, avem noi tipuri de proteste: avem proteste foarte bine organizate, dar fără organizatori, avem proteste anunțate cu mult timp înainte, dar fără să fie asumate de nimeni, avem proteste care se desfășoară în locuri în care nu sunt stabilite și reglementate de lege.

Desigur, nu doresc să fiu acuzat că fac apologia intervenției în forță, dar nu pot să nu constat, privind situațiile asemănătoare din alte țări, că forțele de ordine acționează acolo de o manieră mult mai radicală. A fost cazul recentelor proteste violente de la Bruxelles sau al celor de acum câteva săptămâni de la Barcelona. Dar, din câte cunosc, în Spania, Italia, Franța, Belgia sau Portugalia legislațiile sunt mult mai stricte decât legea românească când este vorba despre echilibrul între libertatea cetățenilor, dreptul lor de a protesta și obligația forțelor de ordine de a menține și asigura ordinea publică.

O contribuție foarte utilă și salutară, în același timp, la adoptarea unei legi cât mai bune ar putea avea și instituția Avocatului Poporului, în sensul de a cerceta, armoniza legislația națională cu toate prevederile europene în vigoare în acest moment, cu un accent deosebit asupra instrumentelor juridice de prevenire a violențelor.

Nu în ultimul rând, actualizarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice reprezintă, după părerea mea, o prioritate, dar trebuie să fie în mod obligatoriu în concordanță și cu pachetul de legi referitor la siguranța națională.

Jandarmii au fost și sunt mereu în serviciul cetățenilor, fie că ne referim la evenimentele sportive și culturale, fie la intervenții în cazul calamităților naturale, salvând vieți omenești și bunuri materiale. Activitatea lor s-a bucurat mereu de admirație și respect, iar prestigiul instituției a depășit de mult granițele țării. De aceea consider că tot acest efort legislativ trebuie nu numai să asigure cadrul legal necesar, ci și să ofere Jandarmeriei Române posibilitatea de a fi ceea ce a fost mereu: o instituție de bază a statului de drept român.

Senator Viorel Salan, Circumscripția nr. 22 Hunedoara. Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

Mulțumesc. Doamnă președinte, Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Primarul Florin Nidelea din comuna Clejani este un gardian discret al propriilor promisiuni”.

Despre comuna Clejani din județul Giurgiu se știe că a devenit faimoasă în România și în lume prin Taraful de la Clejani și muzica lor autentică.

Alte povești interesante ne spun că tot la Clejani a trăit și a rămas în istoria locală marele filantrop Mișa Anastasievici, bogatul maior sârb, depus în cripta de sub biserica din Clejani, care agonisise o avere uriașă din comerț câtă vreme 74 de corăbii ale sale transportau pe Dunăre sare din ocnele românești. La Clejani a ridicat un palat, prima școală de meserii de la noi, prin care, peste 30 de ani, a întreținut pe cheltuiala sa mai bine de 30-32 de bursieri și 100 de externi. A construit în stil gotic o biserică prevăzută cu ceas austriac, case pentru săraci, pentru familii nou-întemeiate, cărora le dăruia boi, pământ și bani, a ridicat pe Neajlov o moară de apă. A înălțat la Belgrad un palat cu 365 de camere, dăruit ulterior statului sârb și care astăzi este clădirea universității din capitala Serbiei. Palatul de la Clejani este o copie a acestuia la scară mai mică. Gheorghe Tattarescu, marele artist, i-a pictat palatul și biserica, iar la balurile sale veneau orchestre de la Viena, încercând să reediteze la Clejani grandoarea vieții de la curtea imperiului austro-ungar. La Clejani aducea oameni de vază ai timpului, precum Regele Carol I, pe care îl transportase clandestin cu vaporul său la Calafat, Maiorescu, Orăscu, Zalomit, Eufrosin Poteca, Tell, Simion Marcovici, Scarlat Popescu și alții. A împrumutat statul român cu bani, iar la o expoziție agrară desfășurată în epocă la Paris a reprezentat și a câștigat locul III pentru România cu inovațiile sale.

După Revoluție, și în special în anul 2008, cea mai importantă personalitate locală rămâne actualul primar, Florin Nidelea, din partea Partidului Social Democrat, aflat deja la al treilea mandat. În 2016, Florin Nidelea a câștigat alegerile pentru funcția de primar la Clejani cu 80,98%, având alături 11 consilieri locali ai PSD și doi consilieri de la PMP. Prelua în 2008, la primul mandat, o comună săracă, în care 430 de persoane beneficiau de ajutor social, cu tradiție în muzică și agricultură de subzistență pe cele circa 5.000 de ha de teren arabil, cât are comuna, mulți romi fiind renumiți confecționeri de mături, cu case mici, pipernicite, parcă împietrite în timp. Școala de la Sterea nu mai avea nici ferestre, nici acoperiș.

În 10 ani, comuna Clejani din județul Giurgiu a beneficiat de cele mai mari investiții în infrastructură pe fonduri europene și guvernamentale. Florin Nidelea și-a pus pregnanta amprentă asupra acestei comune și a adus în Clejani sistemele de apă și canalizare, a transformat la standarde moderne cele șase clădiri de școli și dispensarele din comună și a asfaltat aproape 21 de km din drumurile comunale.

Prin PNDL al guvernării PSD–ALDE și PNDL 2, comuna va finaliza modernizarea drumurilor de interes local și în satele Clejani, Podu Doamnei și Neajlovu, având un buget prevăzut de 10,9 milioane de lei, de altfel acesta fiind pentru primar obiectivul principal al acestui mandat. În acest fel, nutrește speranța că mulți dintre tinerii comunei acum plecați peste granițe vor fi atrași să revină în comună.

Din anul 2015, comuna are o școală profesională cu 44 de elevi, cu profil electromecanic, utilaje și instalații industriale. Primii cinci elevi ai fiecărei promoții au asigurate locuri de muncă după terminarea studiilor la OMV România, partener cu sprijinul căruia s-a și deschis această școală profesională.

Școlile și grădinițele comunei adună aproape 700 de copii și beneficiază de încălzire centrală. Acum copiii au condiții bune de învățat, dar și o școală gimnazială: clădire nouă la Podu Doamnei, finanțată de CNI. Din bugetul primăriei, cu sprijinul consiliului local, primarul acordă anual burse școlare pentru elevii care provin din familii cu situații financiare precare, dar și tichete de grădiniță pentru încurajarea frecvenței la curs a copiilor din familiile de romi.

Sala de sport multifuncțională, cu teren de minifotbal acoperit, cu o capacitate de 150 de locuri, finanțată de CNI, a cărei recepție la terminarea lucrărilor s-a efectuat de câteva zile, este una dintre mândriile primarului.

În 2018 mai sunt la Clejani doar 48 de beneficiari de ajutor social.

Există la Clejani stație-unitate de primiri urgențe, post de jandarmi, iluminat public asigurat prin cele 463 de lămpi economice, pe led, dar și căminul cultural, toate materializate prin preocuparea și sprijinul autorităților locale, cele care acordă atenție și sprijin financiar permanent și celor trei biserici din comună. Anual, pe 8 noiembrie, se aniversează ziua comunei în târgul comunal.

Recent, prin aprobarea unui proiect european, comuna Clejani este beneficiara unui proiect pe educație, cu obiectiv general creșterea calității educației pentru copii și adulți din grupuri vulnerabile, din care o mare parte romi, prin care vor fi organizate programe de tipul „Învățământ prietenos pentru preșcolari” și de „Educație parentală”, program „Școală după școală” și activități remediale, programe integrate de „A doua șansă”.

Anul acesta, pe 25 septembrie, la Clejani s-a sărbătorit Ziua dăruirii, instituită prin inițiativa legislativă a senatorului PSD giurgiuvean Niculae Bădălău, o zi în care autoritățile locale din comună le-au oferit copiilor daruri, dar și o nouă lecție de viață, prin care să le dezvolte sentimentul de a-și ajuta semenii, așa cum făcea maiorul Mișa Anastasievici. Căci aici, pe malurile Neajlovului, în satele Clejani – reședința, Neajlovu, Podu Doamnei și Sterea, cei 3.809 locuitori, deopotrivă români – 78,55% și romi – 16,14%, trăiesc în bună pace, iar primarul lor este un gardian discret al propriilor promisiuni, întotdeauna îndeplinite. Dincolo de care rămâne, simplu și smerit, adevărul.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu. Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

Se pregătește domnul senator Băsescu Traian.

Bună dimineața, mult stimată doamnă președinte! Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Subiectul declarației mele politice de azi este „Mecenatul Marii Uniri – Vasile Stroescu”.

În ciuda marilor patimi stârnite de eșecul referendumului de modificare a Constituției privind redefinirea familiei, îmi mențin promisiunea să tratez frământările prezentului prin prisma evenimentelor și faptelor, înzecit mai frământate, ale înaintașilor noștri de acum o sută de ani, un exercițiu extrem de util și plin de învățăminte. Impresia cea dezolantă în urma comparației este că acum o sută de ani elitele politice românești – instituții, personalități, partide – adunau scrumul veacurilor de cotropire străină și, de sub ruinele unui război devastator, o țară întregită și durabilă, iar acum ele par că se întrec în a o risipi.

Nu mă refer la risipa concretă de peste 160 de milioane de lei făcută cu prilejul referendumului invalidat. Până la

urmă, o invalidare populară este și ea un rezultat. Opinia însumată este că, atât în cazul referendumului ori al alegerilor, cât și atunci când iese spontan în stradă, poporul român rămâne un factor decident demn de tot respectul și mai ales de a fi ascultat și luat în seamă.

Risipa cea mai mare, pe care, personal, o resimt cu acuitate, este cea a timpului sau, mai curând, a unor timpuri pe care le ratăm, favorabile modernizării țării. De ani buni, dar mai tranșant în timpul acestui mandat, se vorbește, de exemplu, despre necesitatea racordării la standardele europene a infrastructurii României: navale, aeriene, terestre.

Generația de la 1859 a desființat vămile dintre Muntenia și Moldova și a creat România. Generația de la 1918 a desființat hotarele care îngrădeau Transilvania, Banatul, Bucovina și Basarabia și a creat România modernă, reîntregită și democrată. Generației noastre îi revine misiunea să continue modernizarea ei și, de ce nu?, definitiva noastră reîntregire.

A venit momentul ca arterele rutiere să se dezvolte nu doar pe trasee concentrice regionale. A venit momentul ca provinciile să fie legate între ele prin artere moderne, cu mari și noi posibilități de dezvoltare. Autostrada Moldova–Transilvania este deja, la capitolul tărăgănărilor, un proiect de referință pentru toți. Or, realizarea acestui proiect, pe lângă faptul că ar lega Republica Moldova și Moldova istorică de Transilvania, implicit de Muntenia, ar apropia aceste regiuni de miezul Europei, iar Uniunea Europeană ar participa aici cu fonduri importante.

Suntem datori să nu dăm uitării, să lărgim și să multiplicăm cărările și arterele frăției, bătătorite la începutul secolului trecut, în condiții de prigoană, de basarabeanul Vasile Stroescu, în osteneala sa de iluminare a înrobitei Transilvanii și de dezrobire a ei, împreună cu celelalte provincii, Basarabia și Bucovina.

Boierul basarabean Vasile Stroescu, un mare învățat al timpului lui, și-a pus averea moștenită de la părinți în slujba națiunii sale din provinciile ocupate și oropsite de imperiile agresoare. Fără a fi rugat de anumite entități de stat sau obștești, fără să fie poftit în proiecte public-private, cum am spune noi astăzi, Vasile Stroescu a devenit, din îndemnul inimii, un mare susținător al învățământului românesc în Transilvania.

„Carte și iar carte, școli și iară școli, biserici și iară biserici – prin ele ne vom ridica sufletul și vom fi stăpâni pe cunoștințe, bogății ce nu se pot fura și nu se pot gâtui”, spunea Vasile Stroescu. 216 școli au fost zidite pe banii acestui „mecena al românilor”, cum i se spunea. Un munte de donații a făcut în zonele sărace ale regatului, dar și în Basarabia, unde întâmpina împotrivirea regimului țarist, la fel ca și a celui austro-ungar, în Transilvania. A ctitorit 96 de biserici și a jertfit o sumă enormă pentru construcția la București a Catedralei Întregirii Neamului, proiect preluat abia în zilele noastre. Ar fi judicios ca Vasile Stroescu să fie declarat și ctitor al Catedralei Mântuirii Neamului, astăzi în stadiu de finisare.

Cu o seamă de miliardari români care se întrec astăzi în topurile Forbes-ului, dar cu imense goluri și viduri structurale, România-mamă se întreabă: dar unde, maică, ne sunt totuși acei generoși mecena-patrioți, prin care s-ar putea relansa și rescrie adevărata noastră istorie?

Purtând recunoștință lui Stroescu și compatrioților săi pentru zidirea la propriu a României Unite, cel mai prețios lucru cu care l-am onora în calitatea noastră de urmași vrednici ai lui și ai generației Unirii, onestă, truditoare și generoasă, pe care a reprezentat-o Vasile Stroescu, ar fi să desăvârșim proiectele începute de ei. În revista „Neamul românesc” din 1919 marele Nicolae Iorga îl aprecia astfel pe Vasile Stroescu: „democrat sincer, de convingere adâncă, mai presus de prejudecățile clasei sale, dar și peste toate iluziile demagogiei primejdioase”.

Se știe că Vasile Stroescu, în cea mai mare parte a vieții sale, s-a ținut departe de politică. A ajuns să fie ales senator și președinte al primului parlament al României întregite, la insistența basarabenilor recunoscători. Nu datorită banilor, ci recunoștinței populare. „În viața noastră, în lucrările noastre” – spunea atunci Vasile Stroescu – „trebuie să avem inimă, gânduri și mâini curate. Toate patimile, gândurile egoiste, urile să le lăsăm la pragul intrării și să intrăm cu gândul numai la binele și propășirea neamului românesc și țării noastre.”

Și mai spunea Vasile Stroescu: „Eu îs cu totul la dispoziția Țării și a Neamului Românesc, cu toată inima și cu toată mintea, și cu toată averea mea. Eu țin la folosul națiunii, nu la fala mea. Soarta poporului român din Basarabia se află în mâinile noastre. Să voim și vom face totul.”

Deci numai să voim. Marele mecenat și patriot român Vasile Stroescu a voit și a făcut, iar fapta lui vrednică a trecut deja de prima sută de ani. Urmează, la rându-ne, să voim și să facem fapte bune pentru neam și pentru țară. Poporul român din țară și din Basarabia așteaptă de la noi acțiuni pe măsura acelora ale marilor noștri înaintași.

Mulțumesc.

Ion Hadârcă, senator ALDE, Circumscripția nr. 39 Vaslui.

Îl invit la microfon pe domnul senator Traian Băsescu. Se pregătește domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața! Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimate colege, Stimați colegi,

Vreau să fac o declarație legată de gazele naturale din Marea Neagră, gaze pentru România.

Încep prin a prezenta premise ale exploatării gazelor naturale din Marea Neagră. Și iată doar câteva:

1. În Marea Neagră există zăcăminte de circa 200 de miliarde de metri cubi și, dacă va începe exploatarea, și producția va fi de circa 6-7 miliarde de metri cubi pe an.

2. România nu are capacitate să consume în economia proprie gazele din Marea Neagră. În anul 2017, consumul de gaze al României a fost de 11,8 miliarde de metri cubi, din care 10,6 miliarde producție proprie și 1,2 miliarde import Gazprom.

3. În 2019, Romgaz va începe exploatarea unui zăcământ de gaze naturale cu un volum de circa 30 de miliarde de metri cubi, ceea ce va asigura acoperirea integrală a cantității necesare de gaze a României. Este vorba de un nou zăcământ descoperit la nord de Galați.

4. OMV, Exxon, Lukoil sau Black Sea Oil and Gas au investit în prospecție și forare la mare adâncime aproximativ 2,5 miliarde de dolari, iar pentru aducerea gazelor din mare la uscat și livrarea acestora în sistemul de transport

al Transgaz va fi necesară o investiție de cel puțin alte cinci miliarde de dolari. Companiile petroliere sunt interesate să vândă gazele pe piața românească, ceea ce va permite aplicarea celui mai mic preț, având în vedere că se diminuează distanța de transport pe conductă. Pe de altă parte, concesionarii sunt îngrijorați de faptul că piața românească nu poate absorbi nimic din producția de gaze din Marea Neagră, în lipsa unor proiecte care să genereze creșterea consumului. În același timp, companiile petroliere sunt interesate să vândă gazele prin conducte pe termen lung.

O altă premisă: România poate utiliza resursele de gaze naturale din Marea Neagră pentru relansarea unor ramuri industriale, dar și pentru creșterea calității vieții populației.

O altă premisă: ca urmare a cumpărării de către Transgaz a operatorului de gaze din Republica Moldova, România are obligația să asigure necesarul de 1,5 miliarde de metri cubi pe an pentru Republica Moldova.

O a șaptea premisă: eventualul excedent de gaze naturale al României poate fi exportat pe infrastructura existentă în Bulgaria și în Ucraina.

A opta premisă: gazele naturale sunt cea mai puțin poluantă hidrocarbură.

Și, în sfârșit, legat de discuțiile că România ar putea deveni un mare jucător pe piața gazelor naturale, vă dau următoarele elemente: având în vedere rezervele de gaze naturale onshore și offshore de care dispune România, nu putem fi un concurent pentru Gazprom, care în 2017 a extras 470 de miliarde de metri cubi de gaze, din care 180 de miliarde de metri cubi îi reprezintă exportul în Uniunea Europeană și în Turcia. Mai mult, pe termen mediu, Gazprom evaluează o creștere a producției anuale la 550 de miliarde de metri cubi. Deci reprezentăm cam potențialul unei brichete în raport cu ceea ce poate face Gazprom.

În aceste condiții, pentru gazele din Marea Neagră avem trei opțiuni:

1. Să le vindem, ca simplă materie primă.

2. Să nu le exploatăm, din cauza condițiilor fiscale impuse prin redevențe și taxe de către statul român.

3. Să le folosim în economia națională, relansând unele ramuri industriale, dar și pentru încălzirea locuințelor.

Dacă vrem să vindem, mergem pe varianta de taxe și redevențe propusă de domnul Călin Popescu-Tăriceanu. Sigur, Viktor Orbán se va bucura de un nou cadou, ceva mai mare decât Fundația „Gojdu”, din partea lui Călin PopescuTăriceanu, iar România va avea rangul de „țeavă” prin care se va scurge materia primă către Ungaria și Austria.

Dacă vrem să nu exploatăm gazele naturale din Marea Neagră, mergem pe varianta de redevențe și taxe pe care le propune Liviu Dragnea, pentru simplul motiv că prețul gazelor naturale din Marea Neagră ar fi mult prea ridicat față de prețul pieței.

Dacă însă vrem să folosim gazele din Marea Neagră pentru valorificarea preponderent în economia românească, vom armoniza redevențele și taxele, pentru ca gazele din Marea Neagră să ajungă pe piața națională la un preț competitiv pentru economie.

Pentru a determina nivelul corect al redevențelor și al taxelor care trebuie impuse operatorilor din Marea Neagră, trebuie să știm ce vrem să facem cu aceste gaze, plecând de la premisa că vom avea un excedent anual de aproximativ 6-7 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Și iată câteva proiecte care pot asigura creșterea consumului de gaze al României, asigurând acoperirea achiziționării producției de gaze din Marea Neagră, și care ar avea un mare impact economic și social: un proiect ar fi dublarea numărului de locuințe conectate la rețeaua de gaze naturale. Azi, doar 32% din cele opt milioane de locuințe din România sunt racordate la rețeaua de gaze. Consumul ar crește astfel cu 3,5 miliarde de metri cubi pe an. Finanțarea extinderii rețelei de gaze în România poate fi făcută cu fonduri europene pentru dezvoltare regională.

O altă soluție: relansarea industriei petrochimice, pentru producție de îngrășăminte, metanol, rășini și alte produse de petrochimie. Actualmente, avem cinci combinate petrochimice care au aviz de mediu pentru funcționare și care sunt oprite. Ar fi un element important și pentru creșterea nivelului de industrializare al României. Anul trecut, România a importat produse petrochimice, inclusiv îngrășăminte, în valoare de 2,6 miliarde de euro. Creșterea consumului de gaze, dacă se repornește petrochimia, ar fi de 2,5 miliarde de metri cubi pe an, iar eventuala retehnologizare a combinatelor, dacă este necesară, poate fi finanțată prin ajutoare de stat și din fonduri europene.

Un alt proiect: trecerea pe gaze a tuturor termocentralelor care funcționează acum cu păcură, finanțarea putând fi asigurată de fonduri ale Uniunii Europene.

În sfârșit, un proiect drag nouă este legat de conectarea Republicii Moldova la rețeaua de gaze a României prin realizarea gazoductului Iași–Ungheni–Chișinău. Ar fi o creștere a consumului de 1,5 miliarde de metri cubi pe an și poate fi finanțat din fonduri europene și fonduri Transgaz. De altfel, tronsonul Iași–Ungheni a și fost finanțat cu fonduri europene.

Un alt proiect: realizarea a 10 stații de comprimare a gazelor naturale și introducerea gazelor naturale comprimate drept combustibil în transportul urban, dar și pentru aprovizionarea comunităților izolate. Finanțarea construcției celor 10 stații de comprimare se poate face din fonduri europene. Pentru comparație, vă pot spune că Republica Moldova are 12 stații de comprimare gaze naturale, în timp ce România are doar două stații.

Un alt proiect poate fi construcția unei termocentrale cu două grupuri și o putere instalată de circa 900 de megawați, adică exact ceea ce a făcut OMV-ul la Brazi. Costul investiției este de aproximativ 800 de milioane de euro și poate fi finanțat din fonduri europene. Această investiție asigură o creștere a consumului cu circa un miliard de metri cubi.

Sigur, se pot găsi și multe alte proiecte – eu am sugerat doar câteva – care ar asigura un consum ridicat al României, industrializarea României, creșterea nivelului de industrializare și, de asemenea, ar asigura creșterea calității vieții pentru multe familii. Se pot găsi și alte proiecte, cu certitudine, dar în lipsa unor proiecte viabile, care să crească potențialul de consum al economiei românești, gazele vor fi pur și simplu exportate, fără a contribui la consolidarea potențialului economic al țării.

Negocierile și deciziile cu privire la redevențe și taxe suplimentare pentru gazele exploatate offshore nu sunt nici în atribuțiunile președintelui PSD sau ale președintelui ALDE și nici în atribuțiunile președinților celor două Camere. Este o responsabilitate majoră a Guvernului României și a specialiștilor acestuia să stabilească nivelul optim al redevențelor și al taxelor, astfel încât gazele din Marea Neagră să aibă un preț optim, competitiv pe piața

românească, și să le supună aprobării Parlamentului României, cu o argumentație solidă și convingătoare, astfel ca Legea offshore să fie o lege bună și în interesul României și al românilor.

Vă mulțumesc.

Senator Traian Băsescu, Circumscripția electorală București.

Cu mențiunea că ați consumat tot timpul alocat senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare, adică l-ați consumat și pentru următoarele două săptămâni, îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Pănescu Doru Adrian.

## Bună dimineața!

Titlul declarației politice de astăzi: „Iașiul în sărbătoare! Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei!”.

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

La sfârșitul acestei săptămâni, pentru câteva zile, Iașiul îmbracă straie de sărbătoare. Capitala Moldovei devine din nou capitala spiritualității românești. În fiecare an, în preajma zilei de 14 octombrie, când se sărbătorește Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, municipiul Iași devine cel mai mare centru de pelerinaj din țară și unul din cele mai mari din Europa. La moaștele Sfintei, dar și la cele ale sfinților aduși în pelerinaj special cu această ocazie vin să se închine ortodocși din toată țara, dar și din străinătate.

Sfânta Cuvioasă Parascheva, numită în popor Sfânta Vineri, este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei. Ea a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea. S-a născut în Epivat, Tracia, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol, astăzi Istanbul.

După o viață petrecută în pustiu, s-a întors în locurile natale, unde și-a dat sufletul, însă, nemaifiind cunoscută de nimeni, a fost îngropată ca o străină. După o perioadă de timp, trupul Cuvioasei a fost descoperit neputrezit și plin de mireasmă. A fost momentul în care credincioșii au înțeles că este semn dumnezeiesc, motiv pentru care au luat trupul Sfintei Parascheva din mormânt și l-au depus în biserică. A urmat o perioadă în care moaștele Sfintei au fost așezate în biserica din Kallicrateia, apoi la Târnovo și Vidin, Belgrad și Vlaherne.

Pe 13 iunie 1641, la insistențele domnitorului Vasile Lupu, moaștele au fost așezate în Biserica Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, unde au rămas depuse până în anul 1884, când au început lucrările de restaurare a sfântului locaș, fiind mutate în paraclisul mănăstirii.

Moaștele au fost duse în noua Catedrală Metropolitană după ce, în seara zilei de 26 decembrie 1888, clădirea a fost cuprinsă de flăcări declanșate de o lumânare rămasă aprinsă lângă raclă. Potrivit scrierilor din acea vreme, focul a ars mocnit toată noaptea, totul fiind prefăcut în scrum. Singurele neatinse de incendiu au fost moaștele Cuvioasei. De atunci și până acum, Sfânta veghează asupra noastră, a ieșenilor, dar și asupra tuturor românilor.

Sfânta Parascheva de la Iași se bucură în țară de un cult deosebit. În fiecare zi, la Catedrala Mitropolitană din Iași, de dimineața până seara târziu, se face un pelerinaj continuu, cu credincioși de toate vârstele și din toate locurile, veniți la rugăciune. În mod deosebit, în sărbători, în posturi și în fiecare vineri, considerată ziua Cuvioasei Parascheva, vin mulți credincioși și se închină la raclă cu credință, aducând flori, daruri și îmbrăcăminte, pe care le ating de racla Cuvioasei pentru a dobândi ajutor, sănătate și binecuvântare.

Acesta ar fi, stimați colegi, un scurt istoric al vieții și al modului în care Sfânta Cuvioasă Parascheva a ajuns la Iași. Acum, în an centenar, vă invit să împărtășiți împreună cu noi această mare sărbătoare. Vă invit să fiți prezenți pentru câteva zile în capitala Moldovei, pentru a vă încărca de istorie și spiritualitate. Să uităm de luptele politice, de conflictele de orice fel și să fim uniți în spiritul credinței ortodoxe.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pănescu Doru Adrian.

Se pregătește doamna senator Pațurcă Roxana Natalia, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președinte.

Titlul declarației mele este „Necesitatea unor măsuri legislative pentru ameliorarea situației persoanelor vârstnice și reducerea dificultăților din sistemul de îngrijiri paliative”.

## Stimate colege,

Stimați colegi,

Supun astăzi atenției dumneavoastră două probleme apăsătoare, mai ales pentru un segment însemnat al populației, persoanele vârstnice: este vorba despre numărul insuficient de cămine de bătrâni existente la nivel național și dificultățile din sistemul de îngrijiri paliative.

În prezent, potrivit datelor publicate de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, la 24 septembrie 2018, în România erau licențiate, adică aveau toate avizele de funcționare, doar 347 de servicii de cămine pentru persoane vârstnice: 108 de stat, publice, și 239 private. Asta în condițiile în care, conform statisticilor Societății Române Alzheimer, numai numărul bătrânilor care suferă de demență Alzheimer, bătrâni care nu-și pot purta singuri de grijă, este de 300.000. În plus, nu există o rețea funcțională de servicii sociale la domiciliu.

Numărul mic de cămine face ca acelea existente să facă față cu greu solicitărilor și duce la mărirea listelor de așteptare. O statistică publicată de Economica.net arată că la începutul anului trecut circa 2.400 de bătrâni se aflau pe listele de așteptare pentru a beneficia de un loc într-un astfel de cămin. Cele mai lungi liste se înregistrau la acel moment în județul Vaslui și la nivelul municipiului București, urmate de județele Buzău, Constanța și Covasna. Tot din datele Ministerului Muncii reiese că în județele Prahova și Gorj nu exista niciun cămin public pentru persoane vârstnice.

Rețelei insuficiente a căminelor de bătrâni i se adaugă și un sistem deficitar de acordare a îngrijirilor paliative, un tip de îngrijire care, potrivit definiției, „combină intervenții și tratamente având ca scop îmbunătățirea calității vieții pacienților și familiilor acestora, pentru a face față problemelor asociate cu boala amenințătoare de viață, prin prevenirea și înlăturarea suferinței, prin identificarea precoce,

evaluarea corectă și tratamentul durerii și al altor probleme fizice, psihosociale și spirituale”.

Conform estimărilor Asociației Naționale de Îngrijiri Paliative, în România aproape 150.000 de persoane au nevoie anual de astfel de servicii, dintre care peste 60.000 sunt bolnavi oncologici. Statul, prin ministerul de resort, poate acoperi în prezent numai 7% din nevoia de paliație.

În județul Iași, spre exemplu, potrivit centralizării Direcției de Sănătate Publică Iași, sunt în jur de 500 de paturi de îngrijiri paliative, în spitale de stat și private. Pentru bolnavii oncologici care au nevoie de îngrijiri paliative Institutul Regional de Oncologie are 20 de paturi. Prin urmare, din cauza numărului limitat de paturi, lista de așteptare pentru internarea pacienților se întinde frecvent pe o durată de până la patru săptămâni. De asemenea, la 24 septembrie 2018 în toată țara existau doar patru centre rezidențiale de îngrijiri paliative, toate funcționând în regim privat.

Săptămâna trecută, cu sprijinul Senatului României, s-a desfășurat conferința „Dreptul la reveria vârstei”, conferință care a avut printre teme unele aspecte legislative specifice îngrijirii persoanelor vârstnice, drepturile acestora, problematica bolii Alzheimer. De asemenea, trebuie să remarcăm adoptarea, în această săptămână, în Senat a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2018 pentru asigurarea continuității și decontării asistenței medicale primare în centrele de permanență, aceste centre având, mai ales în mediul rural, un rol important pentru îngrijirea vârstnicilor.

Acestea sunt câteva demersuri de salutat. Cred însă că încă mai sunt lucruri de făcut și că este de datoria noastră să continuăm legiferarea în acest domeniu, atât de sensibil, al protecției sociale a vârstnicilor, a celor suferinzi, astfel încât să acoperim nevoile existente, dacă nu integral, măcar într-o măsură mulțumitoare.

Vă mulțumesc.

Doru Adrian Pănescu, Circumscripția electorală nr. 24 Iași, Grupul parlamentar al PSD.

O invit la microfon pe doamna senator Pațurcă Roxana Natalia, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Dircă George Edward, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamna președinte.

Tema declarației politice de astăzi: „Absenteismul este un semnal transmis de români către întreaga clasă politică”.

## Distinși colegi,

Am participat, la fel ca foarte mulți dintre dumneavoastră, la votul pentru referendumul privind modificarea Constituției în sensul adoptării unei definiții fără echivoc a instituției căsătoriei și familiei. Așa cum am văzut cu toții, 91,56% dintre cei care și-au exprimat opțiunea de vot s-au pronunțat în favoarea adoptării modificărilor propuse de inițiativa cetățenească, fapt care nu poate decât să ne confirme că inițiativa în sine și organizarea referendumului, obligatorie în acest caz, au fost în concordanță deplină cu mentalitatea și educația românilor, în acord cu valorile tradiționale. Din păcate, referendumul nu a putut fi validat, din cauza participării extrem de reduse la vot. Doar 21,1% dintre românii care au acest drept l-au exercitat. Doresc în primul rând să felicit Guvernul condus de doamna premier Viorica Dăncilă pentru organizarea ireproșabilă a acestui referendum, unul care s-a dovedit a fi lipsit de incidente, deși atât cei din tabăra „da”, cât și din tabăra „nu” escaladaseră în numeroase rânduri disputa politică și mediatică premergător votării.

În al doilea rând, doresc să trag un semnal de alarmă în ce privește interesul pe care românii îl manifestă față de politică, în general, și față de clasa politică, în special. Iar când spun „clasă politică” includ aici reprezentanții tuturor partidelor care se află astăzi în Parlament.

Acest dezinteres nu este unul care a apărut la acest referendum, așa cum încearcă unii colegi să ne facă să credem, și nu a reprezentat un boicot, ci s-a manifestat treptat. Cu foarte puține excepții, fie că vorbim despre alegeri parlamentare, europarlamentare, fie locale, participarea românilor la vot a fost din ce în ce mai redusă. Astfel, dacă în anul 1996 aveam o participare de 76,01% dintre românii cu drept de vot la alegerile din acel an, în 2000 am avut un procent de participare de 65,31%, iar în 2004, ultimul an în care numărul votanților a depășit jumătate din numărul persoanelor cu drept de vot, a fost un procent de prezență la vot de 58,51%. În 2008, doar 39,2% dintre românii cu drept de vot au participat la alegeri, în 2012 a fost o participare de 41,7%, iar în 2016 au participat doar 39,5% dintre persoanele cu drept de vot.

Remarcăm cu toții faptul că din anul 2004 în nicio situație în care au fost organizate alegeri, parlamentare, europarlamentare sau locale, nu s-au prezentat la urne peste 50% dintre alegători. Singura excepție o constituie alegerile prezidențiale, dar și aici procentul depășește cu puțin jumătate din numărul alegătorilor.

În ce privește participarea la referendumuri, să ne amintim că în 2007, cu ocazia unui referendum inițiat de Președintele României, participarea la vot a fost de doar 26,51%, ceea ce înseamnă că nu acum, la acest referendum, au dorit românii să tragă un semnal de alarmă, ci acest semnal de alarmă a fost tras de mult. Din păcate, nu am știut noi, membrii clasei politice, să-l înțelegem și să luăm măsurile adecvate.

## Stimați colegi,

Prezența scăzută la urne, indiferent de miza electorală, denotă faptul că poporul român își dorește, cel mai probabil, un alt mod de a face politică în România și pentru români. Cel mai probabil, poporul român își dorește puține discuții sterile și mai multe realizări și, consider eu, poporul român își dorește ca disputele politice să se rezolve intern, fără a apela la Bruxelles sau la Strasbourg, acțiuni în urma cărora imaginea României a avut și are mereu de suferit.

În același timp, poporul român își dorește, probabil, creștere economică și stabilitate financiară, performanțe pe care guvernarea PSD le realizează deja, dar care au trecut pe planul doi în agenda publică și mediatică, din cauza faptului că în politica românească ne-am dezobișnuit să apreciem când este cazul și criticăm chiar și când adversarul nostru politic realizează ceva concret pentru români.

Declarația mea de astăzi se dorește a fi un semnal de alarmă și un apel la întreaga clasă politică, pentru a realiza că absenteismul la urne izvorăște din însuși modul în care ne-am obișnuit să facem politică și că românii ne-au arătat, prin participarea tot mai scăzută la alegeri și la referendumuri,

că își doresc altceva de la noi, indiferent că suntem, vremelnic, la putere sau în opoziție.

Absența românilor la urne nu înseamnă numai neexercitarea unui drept, ci afectează întreaga societate și ruinează fundamentul democrației în România. Indiferent de rezultatul scrutinelor electorale, câștigătorii desemnați se vor confrunta mereu cu întrebări legate de legitimitatea morală a ocupării unei anumite funcții, mai ales când acea poziție a fost câștigată în urma participării la vot a unui procent redus al populației cu acest drept.

Suntem în situația în care în România primarii, parlamentarii și europarlamentarii sunt aleși în urma voturilor exprimate de mai puțin de jumătate din numărul total al persoanelor cu drept de vot din localitățile sau circumscripțiile alocate, iar aceasta este o situație care poate ridica oricând o problemă de legitimitate morală a ocupării funcției respective.

Nu sunt adepta transformării drepturilor în obligații și nu cred că obligativitatea votului este soluția apropierii clasei politice de români. Dar consider că trebuie să fim mult mai atenți la semnalul de alarmă pe care eu, cu diferite ocazii, l-am tras... și în care poporul a fost chemat la urne... poporul român ni l-a transmis tuturor.

## Vă mulțumesc.

Roxana Natalia Pațurcă, Circumscripția nr. 12 Călărași.

## Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dircă George Edward.

Se pregătește domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am avut propusă în ultimele două săptămâni ca temă de dezbatere națională revizuirea Constituției privind modificarea art. 48, ce a fost urmată de un referendum în care românii să decidă asupra genului componenței cuplurilor care se căsătoresc pe teritoriul statului român. În tot acest timp de dezbatere însă, în România s-au scumpit și gazul, și energia electrică, și locuințele, și combustibilul, care au cea mai importantă creștere din Uniunea Europeană, pesta porcină africană va lăsa sute de mii de gospodării fără carne de porc, iar pierderile create în industrie sunt de miliarde de euro, Guvernul se împrumută masiv pentru a rostogoli datoriile acumulate ca urmare a promisiunilor populiste puse în aplicare în ultima perioadă, iar corupția la nivel înalt este puternic susținută de liderii actualei coaliții majoritare din Parlament.

Pentru a fi clar de la început, doresc să-mi exprim dezamăgirea față de dezbinarea creată cu ocazia acestui referendum și trebuie să fim sinceri, să recunoaștem la unison, ca oameni politici, că rezultatul-eșec al acestui referendum nu are niciun câștigător, nu creează niciun beneficiu cuiva și nici nu modifică starea naturală a vieții românilor de odinioară. Desigur, există un război mediatic care implică teorii conspiraționiste, poziționări față de minoritatea LGBT ori împotriva acesteia, acuzații de boicot ori de implicare a cultelor religioase. Însă ce rămâne în urma acestui demers sunt cele 40 de milioane de euro cheltuite pe o temă pe care românii au respins-o în mod categoric. Se pare că, da, poporul știe mai bine.

Stimați colegi,

Pe lângă costul uriaș al acestui referendum eșuat, vă recomand să vă aplecați atenția asupra cauzelor neparticipării la vot, a temei referendumului și a corectării pe viitor a unor alte demersuri similare care scot din buzunarul public sume uriașe de bani, ce ar fi putut fi cheltuite într-un mod chibzuit, acolo unde chiar e necesar.

Este evident că cetățenii români au dat un vot negativ actualei clase politice aflate la conducerea țării și celorlalte părți implicate și însemnătatea absenteismului ar trebui să declanșeze interes către dezbateri care au ca menire adevăratele probleme ale familiei tradiționale și care nu sunt puține deloc.

Poate că aveam nevoie de acest demers democratic pentru a conștientiza că interesele liderilor politici aflați vremelnic la putere nu sunt aceleași cu cele ale majorității românilor, iar această delimitare a populației de influențarea și confiscarea politică a acestei teme a fost un semnal de alarmă important, la care toate partidele politice implicate în acest referendum ar trebui să reflecteze.

Românii au dat dovadă de rațiune în aceste două zile, s-au îndepărtat de încercarea de a falsifica realități și de a promova riscuri aberante și provocări închipuite pe care le-ar traversa România dacă nu se va modifica Constituția în forma dorită privind căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Pe lângă faptul că există deja o prevedere în Codul civil, căsătoria se definește în mod clar între bărbat și femeie, inutilitatea acestui referendum este susținută și de societatea puternic tradițională majoritară pe care o are țara noastră și pe care o admir.

Chiar dacă este o cauză secundară a absenteismului, nu trebuie să uităm faptul că românii nu mai au încredere în demersurile de modificare a Constituției, atâta timp cât au spus răspicat și tare că doresc doar 300 de parlamentari, însă puterea politică a ales să nu asculte dorința majoritară a populației. Românii au ajuns la capătul răbdării în privința credibilității propunerilor venite dinspre clasa politică, iar respectul venit dinspre societate este extrem de scăzut. Ne întrebăm de ce? Este cât se poate de simplu, stimați colegi. În același timp, când secțiile de votare erau goale, iar românii alegeau să stea acasă la un referendum puternic politizat și menit să ascundă problemele penale ale anumitor lideri politici ori alte neajunsuri funcționale, avea loc la Sala Palatului, în București, un târg educațional care ajuta copiii României să plece la studii în străinătate.

Plecarea în masă a copiilor și dorința lor de a fi ascultați, respectați și de a studia în medii competitive și de calitate reprezintă o temă importantă pe care puterea o ignoră. Parlamentul votează anual un buget cât mai redus pentru educație, cel mai mic din Europa, iar acest lucru arată cât de mult este interesată majoritatea parlamentară de viitorul României, de viitorul real al familiei tradiționale și al copiilor din sânul acesteia.

Doamnelor și domnilor senatori ai Partidului Social Democrat,

Poate ar fi bine să începeți să țineți cont de opinia democratică a majorității românilor, de opiniile partenerilor europeni, care sunt din ce în ce mai îngrijorătoare asupra

drumului pe care România l-a luat în ultimii doi ani mai ales, și chiar a propriilor parteneri europeni din cadrul Grupului Social Democrat din Parlamentul European, care au salutat eșecul referendumului pentru familia tradițională și au cerut Guvernului să se concentreze pe problemele reale ale populației.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Senator Dircă George, Circumscripția nr. 18 Galați.

Cu mențiunea că ați consumat cinci minute din cele opt ale Grupului parlamentar al USR, îl invit la microfon pe domnul senator Mihail Radu Mihai.

Se pregătește domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Cum se apără democrația în România”.

Orice eveniment unde cetățenii au posibilitatea să fie parte din conducerea cetății este extrem de important. Cetățenii trebuie să-și poată exprima punctul de vedere și trebuie să poată participa la luarea deciziilor care interesează cetatea. Referendumul a fost unul dintre aceste momente în care oamenii cetății au fost chemați să-și manifeste opinia.

În afara subiectului efectiv care trebuia decis, modul în care s-a luat decizia, modul în care se iau deciziile, corectitudinea procesului de votare ne arată în ce stadiu de dezvoltare se află democrația noastră.

PSD și ALDE, organizatorii referendumului, au încercat să ne întoarcă înapoi în timp. Au schimbat regulile astfel încât corectitudinea procesului de votare să nu mai poată fi asigurată ca la ultimele alegeri. Au eliminat supravegherea video a procesului de votare. Cel puțin la fel de grav, au eliminat identificarea electronică a votanților. Au fost mulți, foarte mulți cei care, mai ales din diaspora, și-au manifestat disperarea. Au intrat în panică, crezând că votul românilor va fi confiscat. Au văzut un viitor sumbru, unde PSD și ALDE vor silui legile electorale, astfel încât experți în aranjarea alegerilor precum Liviu Dragnea să asigure o statornică domnie a celor certați cu legea în România.

Ce nu a prevăzut mai nimeni, nici măcar Dragnea sau Tăriceanu, a fost faptul că în România cetățenii nu mai sunt pasivi, nu mai sunt doar persoane docile, bune de scos la vot și atât. USR a reușit să mobilizeze 12.000 de oameni, 12.000 de cetățeni, care au petrecut două zile pline în secțiile de votare. 12.000 de cetățeni care au vegheat ca, indiferent cât de nefavorabilă este legea, rezultatul unui vot să nu poată fi influențat. 12.000 de cetățeni care s-au preocupat activ de funcționarea democrației și care au fost gata să-și sacrifice din timpul prețios pentru a apăra democrația.

USR și cei 12.000 de cetățeni au reușit să urmărească oră de oră prezența la vot, să facă estimări cu un nivel ridicat de precizie, prevenind astfel tot felul de manipulări. USR și cetățenii vor apăra și corectitudinea viitoarelor alegeri. Și vă garantez că vom reuși împreună, pentru că românii vor o Românie democratică și nu mai acceptă ca voința lor să le fie deturnată de puternicii zilei.

Mulțumesc.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Îl invit la microfon pe domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Bodog Florian Dorel, același Grup parlamentar al PSD.

## **Domnul Ion Ganea:**

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Reducerea TVA pentru turism, cea mai importantă măsură de sprijinire a turismului românesc din ultimii 20 de ani”.

Afirmația „România este o țară cu vocație turistică” se bazează și este argumentată de diversitatea peisagistică, curiozitățile naturale, bogăția și originalitatea valorilor cultural-istorice, ospitalitatea tradițională a poporului român.

Între țările din centrul și estul Europei, România este înzestrată cu cele mai bogate și variate resurse turistice naturale și create de om, care îi conferă o mare disponibilitate pentru turism. Acest potențial turistic valoros se concretizează în diverse și spectaculoase forme de relief și peisaje pitorești, armonios îmbinate pe întreg teritoriul țării, ape minerale, o climă favorabilă practicării turismului în tot cursul anului, floră bogată, specii faunistice de interes vânătoresc, inegalabile monumente istorice, de artă și arhitectură, tradiții populare etc. și poate satisface, printr-o multitudine de forme de turism, variate motivații ale turiștilor români și străini.

Așadar, Guvernul PSD a aprobat, la data de 4 octombrie 2018, reducerea TVA la 5% în domeniul turismului. România va avea astfel cea mai redusă cotă de TVA din Uniunea Europeană pe acest domeniu.

Ordonanța de urgență prin care se reduce cota TVA – taxei pe valoarea adăugată – pentru turiști și activități conexe cuprinde mai multe măsuri pentru încurajarea conformării voluntare la plată a contribuabililor, precum și modalități de sprijin pentru autoritățile locale. Prin actul normativ se propune ca, începând cu data de 1 noiembrie 2018, să se extindă aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru următoarele operațiuni:

– cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

– serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât berea;

– dreptul de utilizare a facilităților sportive în scopul practicării sportului și educației fizice, altele decât cele scutite deja;

– serviciile constând în permiterea accesului în parcuri de distracții și în parcuri recreative.

Măsura are în vedere stimularea turismului în România, reducerea evaziunii fiscale, creșterea consumului intern și stimularea creșterii economice. În prezent, TVA pentru cazare, restaurant și catering este de 9%, iar pentru serviciile destinate accesului în parcuri de distracții și recreative dreptul de utilizare a facilităților sportive este de 19%.

Prin urmare, începând cu data de 1 noiembrie 2018, România va contribui mai mult la reducerea evaziunii fiscale, la creșterea consumului și la creșterea economică. Este o măsură care va avea efecte vizibile și directe în favoarea cetățenilor români.

Senator PSD, Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea. Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Bodog Florian Dorel, Grupul parlamentar al PSD.

## Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi are ca titlu „Eșecul referendumului este eșecul democrației din România”.

## Stimați colegi,

Suntem la doar câteva zile după referendumul pentru modificarea Constituției. Din păcate pentru România, prezența la urne nu a fost suficientă pentru a valida rezultatele acestui exercițiu democratic esențial. Nu-mi pot ascunde, desigur, dezamăgirea privind numărul mic al românilor care au înțeles importanța votului lor într-o chestiune fundamentală a societății noastre contemporane.

Nu trebuie să ne fie frică de cuvinte și trebuie să recunoaștem că ne aflăm în fața unui demers democratic ratat. Din păcate, de data aceasta dezinteresul și nepăsarea au prevalat. Nu a pierdut nici PSD, nici Biserica, nici altcineva. A pierdut însă democrația din România. Cum am ajuns în această situație? Cauzele problemei sunt multiple și nu îmi propun să fac acum o analiză exhaustivă pe acest subiect, însă permiteți-mi să observ un lucru.

În ultimele săptămâni, spațiul public a fost invadat de valuri de minciună și dezinformare, de valuri de ură și venin. Propaganda progresistă a reușit să transforme un gest perfect democratic – exprimarea dreptului la vot – într-o faptă condamnabilă. Și, uite așa, cei care au îndrăznit să-și asume participarea la referendum au ajuns să fie linșați pe rețelele sociale, au ajuns să fie etichetați în cel mai mizerabil mod: de la homofobi până la retrograzi și needucați. Milioane de români de bună-credință au ajuns să fie puși la stâlpul infamiei doar pentru că gândesc altfel decât mințile luminate și atotștiutoare ale elitelor, doar pentru că au alte valori, nu neapărat cele la modă, neomarxiste. Din păcate, astea ni-s o parte dintre așa-zisele „elite ale patriei”, noua „intelighenție” care vorbește în numele viitorului, niște ticăloși disperați, autosuficienți și plini de sine, niște mincinoși plini de ură. În acest context, nici nu e de mirare că cei mai mulți dintre români au preferat absenteismul în locul participării.

Partidul Social Democrat a fost singurul partid care a susținut în mod onest acest referendum și i-a îndemnat pe români să-și exprime voința prin vot. Celelalte partide au adoptat o ipostază ipocrită și, chiar dacă declarativ au spus că susțin acest demers, la nivelul faptelor au contribuit la boicotul referendumului. PSD are conștiința îndeplinirii datoriei pe care o are ca partid politic. Noi i-am îndemnat pe cetățeni să participe la vot, să spună cum vor să arate țara și societatea în care trăim, pentru că votul democratic este cel mai de preț lucru pe care l-am câștigat în Revoluția din 1989. Nu am fost împotriva a ceva sau împotriva vreunei minorități, ci am militat pentru ceva ce a fost și continuă să fie o instituție umană, fundamentală: familia bazată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie.

La nivel personal, votul meu a fost unul pentru libertatea de a fi eu, cu credința mea, cu valorile mele, cu educația mea și cu libertatea de a putea transmite mai departe aceste lucruri generațiilor viitoare. Am votat pentru ca această construcție a democrației românești să funcționeze, am votat pentru valorile în care cred. Alături de mine au votat, pentru prima dată, în acest an și fetele mele.

Cei care am mers la referendum am demonstrat că știm ce înseamnă democrația și știm să ne respectăm tradiția creștină. Mai mult, că ne pasă de familiile noastre și de viitorul țării în care ne-am format ca oameni, în care ne vom crește nepoții. De această dată nu am reușit să ne atingem obiectivul. Sunt însă convins că vom ști să învățăm din această lecție a democrației și la următoarele alegeri vom reuși să convingem românii să iasă într-un număr mai mare la vot.

Bunul Dumnezeu să ne ocrotească și să ne dea la toți gândul cel înțelept!

Vă mulțumesc pentru atenția acordată. Florian Bodog, senator PSD Bihor.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți să-mi prezint și eu declarația politică de astăzi.

Titlul declarației politice de astăzi: „Coaliția de guvernare PSD–ALDE continuă dezvoltarea de programe și alocarea de fonduri pentru pregătirea tinerilor la locul de muncă”.

Stimate colege și stimați colegi,

Cu toate că suntem criticați permanent, de aproape doi ani, de partidele din opoziție, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, actuala coaliție de guvernare este puterea politică care a luat cele mai multe măsuri pentru realizarea de programe și alocarea de fonduri cu scopul de a pregăti tineri calificați pentru piața muncii.

Am început anul trecut prin adoptarea Legii nr. 164/2017 pentru modificarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă și a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior, care a intrat în vigoare în luna iulie 2017. Acest demers a urmărit, pe de o parte, stimularea angajatorilor să creeze locuri de muncă pentru absolvenții de studii superioare și ucenici, iar, pe de altă parte, creșterea nivelului de experiență profesională a acestora.

Practic, în acest moment fiecare angajator care încheie un contract de ucenicie beneficiază lunar de 1.125 de lei pe perioada derulării acestuia. Înainte, suma primită era de 300 de lei pe lună. În același timp, angajatorii care semnează contracte cu absolvenții ciclului universitar pentru efectuarea stagiului primesc lunar 1.350 de lei în timpul desfășurării contractului. Înainte, aceștia primeau 750 de lei lunar.

A doua măsură majoră pentru pregătirea tinerilor la locul de muncă a reprezentat-o aprobarea Legii privind

internshipul, care a intrat în vigoare în urmă cu două luni. În urma adoptării acestui act normativ, tinerii în vârstă de cel puțin 16 ani pot să lucreze pe perioade de cel mult șase luni în cadrul unor programe de internship plătite la firme sau la autorități ori instituții publice.

Legea a introdus, practic, în domeniul raporturilor de muncă contractul de internship, prin intermediul căruia o persoană fizică, denumită intern, se pregătește profesional și lucrează la o firmă sau la o instituție ori autoritate publică, denumită organizație-gazdă, în schimbul unei indemnizații lunare de internship de cel puțin 50% din salariul minim brut. Cel mai important beneficiu pentru elevi și studenți îl reprezintă faptul că perioada în care se face internshipul este considerată vechime în muncă și, după caz, în specialitate. Totodată, un lucru important este reprezentat de faptul că adolescenții de 15 ani vor putea să fie interni, cu încuviințarea părinților. De asemenea, spre deosebire de stagiile obișnuite de practică, care de cele mai multe ori nu se desfășoară decât pe hârtie, internshipul presupune un angajament serios, atât din partea internului, cât și din partea organizației-gazdă.

Ultima măsură care este în curs de implementare pentru susținerea integrării tinerilor pe piața muncii a fost promovată săptămâna trecută. Ministerul Fondurilor Europene, prin autoritatea de management pentru Programul operațional „Capital uman”, a lansat în consultare publică ghidul solicitantului pentru proiectul „Stagii de practică pentru elevi”.

Astfel, cu o alocare de 25,96 de milioane de euro, apelul va sprijini participarea elevilor din școlile postliceale și de maiștri la programele de învățare la locul de muncă. În cadrul apelului vor fi finanțate activități pentru realizarea de parteneriate între unitățile de învățământ și potențialii angajatori ai viitorilor absolvenți, derularea programelor de învățare la locul de muncă, desfășurarea de competiții profesionale, furnizarea de servicii de consiliere și orientare profesională pentru elevi, crearea unui sistem de informare coordonată, pentru a răspunde nevoilor pieței muncii la nivel regional și local, și organizarea de stagii de practică în alte state din Uniunea Europeană. Cel mai important lucru în cadrul acestui program este faptul că apelul va sprijini elevii din regiunile mai puțin dezvoltate ale României, inclusiv județul Botoșani, pe care îl reprezint în Parlament. Astfel se vor reduce decalajele față de marile centre urbane, care beneficiază de expertiza centrelor universitare.

## Stimați colegi,

Așa cum am promis în programul de guvernare, ne ținem de cuvânt și promovăm măsuri prin care să creștem numărul de locuri de muncă calificate și bine plătite.

## Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Având în vedere că mai avem doi colegi prezenți în sală și chiar dacă a fost epuizat timpul acordat și Grupului parlamentar al USR, și senatorilor neafiliați, vă rog să-mi permiteți să-l invit la microfon pe domnul senator Ionașcu Gabi – grupul senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare.

Urmează domnul senator, din partea Grupului USR, Goțiu Remus Mihai.

Mulțumesc, doamna președinte.

Bună dimineața tuturor!

Declarația mea politică, a subsemnatului, senator Ionașcu Gabi, din Circumscripția nr. 23 Ialomița, este intitulată „Guvernul a mințit țăranii în scandalul pestei porcine africane”.

La debutul crizei declanșate de apariția pestei porcine africane, Guvernul a anunțat că toți proprietarii ai căror porci vor fi uciși preventiv vor primi despăgubiri generoase. Președintele PSD, Liviu Dragnea, a supralicitat și a cerut Guvernului să stabilească valoarea despăgubirilor ținând cont de greutatea pe care porcii uciși o vor atinge la Crăciun, căci așa i se părea Domniei Sale corect.

Astăzi, la aproape patru luni de la declanșarea crizei, situația din teren stă ușor diferit. Invocând Ordinul președintelui ANSVSA nr. 40/2010 cu privire la aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare și înregistrare a suinelor, caprinelor, ovinelor și bovinelor, ANSVSA limitează numărul beneficiarilor de despăgubiri.

Astfel, există situații în care proprietarii cărora li s-au luat animalele din curte nu vor primi niciun șfanț. Dacă țăranii nu și-au înscris gospodăria în Registrul național al exploatațiilor și nu au primit un cod, nu vor primi despăgubiri. Dacă porcii au fost mutați din exploatația declarată într-una nedeclarată, proprietarii nu vor primi despăgubiri. Dacă porcii au fost găsiți morți la inventarierea DSVSA-urilor, proprietarii nu vor primi despăgubiri.

Potrivit actului normativ invocat de ANSVSA, orice gospodărie țărănească este o exploatație agricolă. Iată definiția din ordin: „Orice amenajare, orice construcție sau, în cazul creșterii în aer liber, orice mediu în care animalele sunt deținute, crescute ori manipulate de o manieră permanentă sau temporară, cu excepția cabinetelor sau clinicilor veterinare.”

Sigur, nu putem acuza Guvernul că respectă legislația. Dar putem acuza Guvernul că a mințit cu nerușinare și nu a spus oamenilor adevărul. Putem acuza Guvernul că nu a luat măsuri încă de la declanșarea crizei, ca oamenii să știe că au obligația să-și obțină codul de exploatație dacă cresc animalele pentru consum propriu sau vânzare. Și ne punem, firesc, întrebarea dacă avem de-a face cu incompetență crasă sau cu indiferență premeditată. Căci invocarea prevederilor acestui ordin este convenabilă pentru Guvern, în condițiile în care bugetul național, de care se trage din toate părțile, este insuficient pentru plata acestor obligații către proprietarii de animale.

Cred că doamna premier Vasilica Viorica Dăncilă, domnul Liviu Dragnea, domnul ministru Petre Daea și președintele ANSVSA, Geronimo Brănescu, ar trebui să iasă public și să le explice miilor de țărani care nu au cod de exploatație pentru gospodării de ce și-au bătut joc de ei, să le ofere o explicație, multe scuze, dar și o soluție pentru ca ei să poată petrece Crăciunul anul acesta.

Vă mulțumesc.

Senator Ionașcu Gabi.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Bună dimineața!

Declarația politică de astăzi se intitulează „Nu dați vina pe lilieci!”.

Stimate doamne și stimați domni colegi,

Nu liliecii sunt vinovați pentru faptul că în România nu se construiesc, nu se finalizează și nu se deschid autostrăzi. Ieri, în cadrul Comisiei pentru mediu a Senatului României, am auzit repetată prostia asta ca argument pentru promovarea unei legi distructive. Mai mult, minciuna a fost repetată de față cu șefa Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, doamna Adi Croitoru, fost director al Compartimentului de biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, care a fost anul trecut pe teren și care cunoaște exact povestea celor câtorva zeci de lilieci de la Șoimuș, de lângă Deva, care, vezi Doamne, ar fi blocat dezvoltarea României.

Îmi permit să vă ofer câteva detalii, pentru a înțelege cât de uriașă e manipularea asta și în ce măsură cei mai mulți dintre dumneavoastră sunteți responsabili pentru întârzierea dezvoltării rețelei de drumuri publice din România.

În urmă cu doar o săptămână, grăbiți fiind să ajungeți la cină, ați votat cu viteză sporită împotriva amendamentului pe care l-am propus legat de menținerea unei taxe pentru proiectele cu impact asupra mediului. Taxa ar fi urmat să ajungă la Fondul de mediu și să fie folosită pentru plata expertizelor necesare pentru evaluarea proiectelor de anvergură. Reprezentanții Guvernului ne-au asigurat, și în Comisia pentru mediu, și în plen, că există bani pentru asemenea expertize. Aceasta este o minciună, stimate colege și stimați colegi. Lucrările la tronsonul de autostradă Lugoj–Deva nu au fost întârziate timp de patru ani din cauza coloniei de lilieci de la Șoimuș, ci din cauza faptului că aproape patru ani autoritățile nu au realizat un studiu care să permită mutarea liliecilor, iar studiul nu a fost realizat pentru că ministerul n-a vrut să-l plătească și n-a avut bani să-l plătească, pentru că beneficiarii unor proiecte cu impact asupra mediului nu au vrut și au reușit să elimine taxa care ar fi putut fi folosită pentru realizarea unor astfel de studii, iar dumneavoastră, stimate colege și stimați colegi, ați votat cu mare veselie eliminarea taxei săptămâna trecută.

Stimate colege și stimați colegi,

Nu colonia de lilieci de la Șoimuș e de vină pentru că nu se construiesc autostrăzi în România, ci o mare parte a coloniei de deputați și senatori adăpostită de această clădire. Acea parte majoritară a coloniei de deputați și senatori care votați legi la foc automat, fără să vă osteniți să înțelegeți ce votați, grăbiți să ajungeți la cină, ținând cont doar de dispozițiile pe care le primiți de la un premier al cărui doctorat în incompetență nu poate fi acuzat de plagiat, originalitatea lui reușind să ne surprindă în fiecare zi.

Stimate colege și stimați colegi,

După eșecul referendumului organizat la sfârșitul săptămânii trecute, am sperat că veți înțelege că România nu poate fi guvernată cu minciuni, manipulări și diversiuni și că veți renunța la acestea până nu e prea târziu. M-am înșelat. Dar nu-i bai! Colonia de lilieci de la Șoimuș a fost mutată într-o altă peșteră. Cu siguranță, și colonia de deputați și senatori majoritari va fi mutată în curând de cetățeni din această clădire. Dar nu într-o altă clădire la fel de gigantică, ci afară, în lumină. E drept, în cazul unora dintre dumneavoastră, în frunte cu liderul pe care-l susțineți, va mai exista un moment intermediar, într-o altfel de colonie – penitenciară.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

Îl invit la microfon pe domnul senator Baciu Gheorghe.

## Bună dimineața, stimați colegi!

Cu câtva timp în urmă, sintagma „demisie ministerială” sau „remaniere guvernamentală” trezea în mulți dintre noi o undă de emoție, în speranța că la conducerea ministerelor ar apărea unii profesioniști care să știe ce să facă cu funcția respectivă și cum să dirijeze domeniul de activitate devenit vacant.

Citeam deunăzi o declarație a colegului nostru Liviu Marian Pop, care spunea că el cunoaște cel puțin 30 de oameni potriviți și cu specialitate din PSD care să ocupe funcția de ministru al educației, dar că decizia privind persoana respectivă este la decizia organului colectiv de conducere, adică a comitetului executiv național al partidului. Și nu am putut să nu mă întreb în sinea mea și să nu îi invit și pe colegii din PSD să se întrebe cum se face că, din atât de mulți oameni potriviți pentru această funcție, funcția a fost încredințată interimar doamnei ministru al fondurilor europene, Rovana Plumb. Aceeași care a condus Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor în 2001–2004, a deținut portofoliul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice între 2012 și 2014, a fost ministru al muncii și protecției sociale, 2014–2015, și, în precedentul Cabinet, ministru al dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene.

Nu vreau să mă raportez la rezultatele pe care le-a obținut în coordonarea acestor activități. Multe dintre ele au fost chiar notabile. Mă întreb însă de ce PSD-ul se mărginește să se folosească de același om bun la toate, care, culmea, mai vorbește și corect românește, ceea ce ne îndreptățește să ne întrebăm de ce se procedează în acest fel și nu se pune ministru titular pe portofoliul respectiv.

Nu știm cât va dura interimatul doamnei Rovana Plumb la conducerea acestui minister, dar poate va avea suficient timp să constate dezastrul din învățământul românesc, faptul că și acest an școlar a început deunăzi, în multe dintre județele țării, cu școli neigienizate și fără aviz sanitar, iar noul an universitar, cu aceleași cămine studențești insalubre sau cu săli de curs nepuse la punct.

Dacă până nu deunăzi – vorbim și de calitatea celor care sunt admiși în învățământul românesc –, dacă până nu demult la Medicină se intra cu 9,80, astăzi se intră chiar și cu media 5,00. Este doar un exemplu de calitate a învățământului superior. Ca să nu mai amintesc celui de-al nu știu câtelea ministru al educației din guvernarea PSD despre lipsa de perspectivă a majorității celor implicați în învățământul românesc, deopotrivă învățăcei și maeștri. Încorsetați în programe școlare rigide și inactuale, dependenți de manuale școlare cel puțin neîngrijit concepute și editate, stând sub spectrul reducerii cadrelor didactice după începerea anului școlar, ca urmare a unui ordin aberant emis de fostul ministru al învățământului din acest an...

Vă rog să concluzionați, domnule senator.

Poftiți?

Vă rog să concluzionați, timpul alocat declarațiilor politice a expirat.

Și, fiindcă tot vorbește cu rost și fără rost partidul care a înscăunat-o și a pus-o în această funcție pe doamna Plumb, o rugăm mult să vadă care sunt necazurile din învățământ și să caute pe cât posibil să le rezolve. Mulțumesc.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

– Grupul parlamentar al PSD, următorii domni și doamne senatori: Chisăliță Ioan Narcis, Botnariu Emanuel Gabriel, Bădălău Niculae, Stocheci Cristina Mariana, Manoliu Dan, Iriza Scarlat, Smarandache Miron Alexandru, Sbîrnea Liliana și domnul senator Mihu Ștefan;

– Grupul parlamentar al PNL, următorii domni și doamne senatori: Bulacu Romulus, Caracota Iancu, Popa Cornel, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Țapu-Nazare Eugen și domnul senator Șoptică Costel;

– Grupul parlamentar al USR: domnul senator Alexandrescu Vlad Tudor și domnul senator Ghica Cristian; – Grupul parlamentar al ALDE: domnul senator Nicoară Marius Petre.

Vă rog să-mi permiteți să declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi.

## Bună dimineața!

Am să-l rog pe domnul senator Ganea, secretar al Senatului, să facă prezența, pentru că nu suntem încă în cvorum.

## **Domnul Ion Ganea:**

Stimați colegi, vă rog să fim puțin atenți, pentru că voi da citire senatorilor prezenți și celor absenți, dacă sunt.

Alexandrescu Vlad Tudor – absent până în prezent. Andronescu Ecaterina – absentă Antal István Loránt – absent Arcan Emilia – prezentă Arcaș Viorel – absent Avram Nicolae – prezent Baciu Gheorghe – prezent Badea Viorel Riceard – absent Bădălău Niculae – absent Bădulescu Dorin Valeriu – prezent

Băsescu Traian – e prezent, că a semnat.

Benea Adrian Dragoș – prezent Bodog Florian Dorel – prezent Botnariu Emanuel Gabriel – prezent Brăiloiu Tit Liviu – absent Breaz Valer Daniel – prezent Bulacu Romulus – prezent

## 16

Butunoi Ionel Daniel – absent Cadariu Constantin Daniel – absent Caracota Iancu – prezent Cazan Mircea Vasile – prezent Cazanciuc Robert Marius – absent Cârciumaru Florin – prezent Chirteș Ioan Cristian – prezent Chisăliță Ioan Narcis – absent Chițac Vergil – absent Cîțu Florin Vasile – absent Coliban Allen – absent Corlățean Titus – absent Costoiu Mihnea Cosmin – absent Covaciu Severica Rodica – prezentă Craioveanu Elena Lavinia – prezentă Crețu Gabriela – absentă Cristina Ioan – absent Császár Károly Zsolt – prezent Cseke Attila Zoltan – absent

Dan Carmen Daniela – absentă... E la Guvern.

Deneș Ioan – Guvern Derzsi Ákos – prezent Diaconescu Renică – prezent Diaconu Adrian Nicolae – prezent Dinică Silvia Monica – prezentă Dinu Nicoleta Ramona – absentă Dircă George Edward – prezent Dogariu Eugen – prezent Dumitrescu Cristian Sorin – absent Dumitrescu Iulian – absent Dunca Marius Alexandru – absent Fălcoi Nicu – prezent Federovici Doina Elena – prezentă Fejér László Ődőn – prezent Fenechiu Cătălin Daniel – prezent Fifor Mihai Viorel – Guvern Filipescu Răducu George – prezent Ganea Ion – prezent Ghica Cristian – prezent Gorghiu Alina Ștefania – absentă

Butunoi e prezent.

Goțiu Remus Mihai – prezent Hadârcă Ion – prezent Hărău Eleonora Carmen – prezentă Ilea Vasile – prezent Ilie Viorel – la Guvern Ionașcu Gabi – prezent Iordache Virginel – absent...

**Domnul Virginel Iordache**

**:** Prezent!

Prezent.

Iriza Scarlat – prezent László Attila – prezent Leș Gabriel Beniamin – absent Lungu Dan – absent Lungu Vasile Cristian – absent Lupu Victorel – prezent

Manda Iulian Claudiu – la Guvern... Absent.

Manoliu Dan – absent Marciu Ovidiu Cristian Dan – prezent Marin Gheorghe – prezent Marin Nicolae – prezent Marussi George Nicolae – absent Matei Constantin Bogdan – prezent Mazilu Liviu Lucian – prezent Meleșcanu Teodor Viorel – la Guvern Mihail Radu Mihai – prezent Mihu Ștefan – prezent Mirea Siminica – absentă Moga Nicolae – prezent Nicoară Marius Petre – absent Nicolae Șerban – prezent Niță Ilie – absent Novák Csaba Zoltán – absent Oprea Mario Ovidiu – prezent Oprea Ștefan Radu – la Guvern Orțan Ovidiu Florin – prezent Pavel Marian – prezent Pațurcă Roxana Natalia – prezentă Pauliuc Nicoleta – absentă Pănescu Doru Adrian – prezent Pereș Alexandru – prezent Pîrvulescu Eugen – absent Pop Gheorghe – prezent Pop Liviu Marian – prezent Popa Cornel – prezent Popa Ion – absent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton – la Senat Preda Radu Cosmin – absent Presadă Florina Raluca – prezentă Resmeriță Cornel Cristian – absent Romașcanu Lucian – absent Rotaru Ion – prezent Ruse Mihai – absent Salan Viorel – prezent Savin Emanoil – prezent Sbîrnea Liliana – prezentă Scântei Laura Iuliana – absentă Sibinescu Ionuț – prezent Silistru Doina – absentă Simionca Ioan – prezent Smarandache Miron Alexandru – prezent Soporan Aurel Horea – prezent Stan Ioan – prezent Stănescu Paul – la Guvern Stângă George Cătălin – absent Stocheci Cristina Mariana – prezentă Șoptică Costel – prezent Talpoș Ioan Iustin – absent Tánczos Barna – absent Teodorovici Eugen Orlando – la Guvern Toma Cătălin Dumitru – absent Toma Vasilică – prezent Trufin Lucian – prezent Turos Lóránd – prezent Țapu-Nazare Eugen – absent Țuțuianu Adrian – prezent Valeca Șerban Constantin – absent Vela Ion Marcel – prezent Vulpescu Ioan – prezent Wiener Adrian – prezent Zamfir Daniel Cătălin – absent

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 10 octombrie 2018, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 84.

Ședința plenului Senatului este condusă de Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Ion Ganea și domnul senator Nicu Fălcoi, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii cu privire la ordinea de zi? Doamna senator Pațurcă Roxana, microfonul central.

## **Domnul Ion Ganea**

**:**

86.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am și eu o rugăminte, din partea Grupului PSD: să facem câteva modificări. Este vorba de punctul nr. 19 de pe ordinea de zi, respectiv Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004, să fie mutat la punctul nr. 9.

De asemenea, punctul nr. 2 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România, să fie mutat la punctul nr. 30, iar punctul nr. 30 cerem să fie mutat la nr. 2 pe ordinea de zi, respectiv este vorba de Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru completarea Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Dacă mai sunt alte observații cu privire la ordinea de zi? Înțeleg că nu.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri?

Nu avem.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru această zi: între ora 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi și lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru ziua de astăzi.

Cine este pentru?

74 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu avem.

Programul de lucru pentru ziua de astăzi a fost adoptat. Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să vă comunic faptul că avem 13 COM-uri pe ordinea de zi și 64 de inițiative legislative. Ca urmare, rugămintea mea este să avem intervenții cât mai scurte și la obiect, ca să putem parcurge cât mai mult din această ordine de zi, unele din probleme care sunt presante.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 15–20 octombrie 2018.

Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

– luni, pe 15 octombrie: ora 12.30, ședință pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot final pe inițiative legislative cu caracter organic la ora 17.00; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri – transmisie radio;

– marți, 16 octombrie 2018: de la 9.00 la 16.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 17 octombrie 2018: de la 9.00 la 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi; lucrări în comisiile permanente;

– joi, 18 octombrie: de la 9.00 la 16.00, lucrări în comisiile permanente;

- și vineri, 19, respectiv sâmbătă, 20 octombrie: activități

- în circumscripțiile electorale.

- Dacă sunt comentarii cu privire la acest program? Nu avem.

-

Voturi împotrivă? Abțineri? Nu avem.

Programul de lucru a fost aprobat.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

Toate proiectele de hotărâre se regăsesc în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

1. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului european de apărare – COM(2018) 476 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene... Am rugămintea, un reprezentant al Comisiei pentru afaceri europene să prezinte...

Vă rog.

Domnul senator Ghica Cristian. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării ex-ante a Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului european de apărare – COM(2018) 476 final.

Raportor a fost doamna senator Gabriela Crețu.

Prezenta propunere se referă la crearea Fondului european de apărare, în temeiul cadrului financiar multianual 2021–2027.

Se atrage atenția că, deși este un domeniu strategic, și acest domeniu trebuie să permită un grad mare de transparență, prin care sectorul civil să poată cunoaște cuantumul și justificarea cheltuielilor efectuate în raport cu plusvaloarea adăugată, atât la componenta de securitate a continentului sau a statelor membre implicate, cât și la componenta economică.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, formularea unei opinii la COM 476 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind adoptarea prezentei opinii, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții cu privire la acest proiect? Nu sunt.

În aceste condiții,

Voturi împotrivă? Abțineri?

Nu avem.

Proiectul a fost adoptat.

2. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Consiliului de instituire a Instrumentului european pentru securitate nucleară, care completează Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională pe baza Tratatului Euratom – COM(2018) 462 final.

Îl invit pe domnul senator Cristian Ghica pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Microfonul 7.

## Mulțumesc.

Prezenta propunere de regulament completează acțiunile existente de cooperare nucleară, în special pentru a promova instituirea unor standarde eficace și eficiente de securitate nucleară în țările terțe, în conformitate cu art. 203 din Tratatul Euratom, pe baza experienței acumulate din activitățile în materie de securitate nucleară desfășurate în cadrul comunității Euratom.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt observații cu privire la acest proiect? Înțeleg că nu.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

3. Proiect de hotărâre asupra Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind titlurile garantate cu obligațiuni suverane – COM(2018) 339 final.

Îl invit pe domnul senator Cristian Ghica, reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Microfonul 7.

Mulțumesc încă o dată, domnule președinte. Raportor a fost doamna senator Gabriela Crețu.

Prezenta propunere urmărește să facă posibilă o dezvoltare a pieței, rezultată din cererea în ceea ce privește titlurile garantate cu obligațiuni suverane, cu scopul de a sprijini o mai mare integrare și diversificare în cadrul sectorului financiar european, care să ducă la o uniune economică și monetară mai puternică și mai rezilientă.

În urma examinării, membrii comisiei atrag atenția că nu este suficient de fundamentată și detaliată existența unei cereri în ceea ce privește SBBS-urile și motivele pentru care investitorii le-ar alege pe acestea și nu ar investi direct în obligațiunile emise de guvernele naționale sau vândute de instituțiile bancare deținătoare.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unor opinii la COM 339 final.

Comisia supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind adoptarea prezentei opinii.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestui proiect?

Nu avem.

„Pentru”!

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Deci e „pentru”. „Pentru”. Deci nu avem voturi împotrivă. Abțineri? Nu avem. Proiectul de hotărâre a fost adoptat. 4. Proiect de hotărâre asupra Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unei Funcții europene de stabilizare a investițiilor – COM(2018) 387 final.

Îl invit pe domnul senator Cristian Ghinea pentru prezentarea raportului Comisiei pentru afaceri europene. Microfonul 7.

Nu e important... Poftim?

Da. Cristian Ghica, domnule președinte de ședință, nu Ghinea.

Iertați-mă!

Mulțumesc.

Raportor a fost doamna senator Gabriela Crețu.

Regulamentul propus privind înființarea unei funcții europene de stabilizare a investițiilor este una dintre inițiativele ce transpun solicitarea de stabilire a unei funcții de stabilizare care ar contribui la atenuarea efectelor șocurilor asimetrice și ar preveni riscurile unor efecte negative din comunicarea Comisiei privind noile instrumente bugetare pentru o zonă euro stabilă în cadrul Uniunii.

În urma examinării, membrii comisiei constată următoarele:

– se atrage atenția că euro este încă o monedă comună, și nu unică, pentru că Banca Central Europeană nu are mijloacele de intervenție necesare. Este necesară astfel regândirea construcției euro ca monedă unică, înainte de a fi construite astfel de instrumente financiare care pot aduce dezavantaje statelor membre cu o convergență mai scăzută;

– de asemenea, se constată o renunțare nejustificată la finanțarea publică prin granturi, sectorul public devenind din ce în ce mai dependent de instrumentele financiare și sistemul bancar, ceea ce poate face parte din cercul vicios al șocurilor asimetrice;

– se exprimă o rezervă generală față de crearea unor instrumente de la care unele dintre statele membre ale Uniunii sunt excluse;

– se creează astfel premise pentru mecanisme decizionale de tipul cercurilor concentrice, fapt ce afectează negativ statele membre neparticipante și unitatea europeană.

În aceste condiții, susținem instrumentele incluzive, fie și pe bază opțională.

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formarea unei opinii la COM 387 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind adoptarea prezentei opinii. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestui raport? Nu avem.

Niciun vot împotrivă. Abțineri? Nu avem.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

5. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune – COM(2018) 372 final.

Îl invit pe domnul senator Ghica Cristian, Comisia pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În cadrul comisiei raportor a fost doamna senator Gabriela Crețu.

Se constată necesitatea clarificării, în ceea ce privește investițiile în infrastructură, a faptului că în propunerea de regulament există o prevedere generică, în timp ce în Regulamentul nr. 1.301/2013 sunt precizate tipurile de infrastructuri în care se pot face investiții.

De asemenea, deși din ambele fonduri urmează să se finanțeze măsuri privind asistența tehnică, nu este clar cum vor fi finanțate intervențiile care să vizeze creșterea capacității instituționale a instituțiilor, a beneficiarilor și a altor părți interesate.

Se atrage atenția asupra necesității existenței unei abordări teritoriale descentralizate, care să acorde flexibilitate sporită în stabilirea domeniilor finanțate la nivel național și regional, ținând seama de nevoile specifice identificate.

Apreciem că o orientare inflexibilă, realizată prin prealocări impuse prin reglementările europene, riscă să conducă spre adâncirea discrepanțelor de dezvoltare și să creeze dezechilibre suplimentare, inclusiv punând sub semnul întrebării investițiile realizate până în prezent și care au nevoie de continuitate pentru a-și atinge obiectivele.

În urma dezbaterii, membrii au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unei opinii la COM 372 final și supunem plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind adoptarea prezentei opinii.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestui raport? Nu.

Abțineri? Nu avem.

Proiectul a fost adoptat.