Stenogramă plen

3. Legea pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011;

4. Legea pentru modificarea art. 16 din Legea educației naționale nr. 1/2011;

5. Legea pentru modificarea Legii nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere și a lucrărilor de corectare a torenților din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora;

6. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2016 privind reglementarea unor măsuri în vederea conformării statului la unele obligații de mediu din sarcina operatorilor economici din industria extractivă, aflați sub autoritatea Ministerului Economiei _–_ procedură de urgență;

7. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale;

8. Legea privind participarea României la majorarea de capital a Băncii Internaționale de Investiții;

Moțiune – „PSD vinde locurile în universități clientelei sale politice”.

În urmă cu peste 150 de ani, stimați colegi, asistam la înființarea primei universități a statului român modern: universitatea din Iași. La scurt timp, a urmat înființarea Universității din București și transformarea învățământului primar într-unul gratuit și obligatoriu. În următoarele decenii, numărul școlilor și al elevilor a crescut continuu, iar miniștrii au inițiat reformele atât de necesare pentru modernizarea educației.

Acestea, stimați senatori, erau vremuri în care liderii statului înțelegeau adevărata valoare a educației, vremuri în care prețuiam sistemul de învățământ pentru amprenta lăsată asupra tinerelor generații, și nu a loialităților personale. Spiru Haret spunea: „Sistemul școlar al unei țări trebuie să fie oglinda fidelă caracterului național al poporului care o locuiește.”

Astăzi, în schimb, ce fel de vremuri trăim? Înțelegem oare să acordăm educației cel puțin aceeași valoare pe care o acordam și atunci? Ne putem astăzi mândri cu nume precum Spiru Haret sau Gheorghe Lazăr? Avem într-adevăr școli și universități care să reflecte un adevărat progres al societății noastre? Ori suntem cumva mai aproape de un model fanariot, unde resursele bugetare se împart în funcție de loialități și afiliere politică?

Răspunsul este dureros de clar, iar aceste prime câteva luni ale anului 2018 îl întăresc cu atât mai mult. Cu puțin timp înainte de instalarea Guvernului Dăncilă, românii au putut asista la un episod demn de culmile servilismului politic. Viitorul ministru al educației, domnul Valentin Popa, nesigur pe propria statură politică și publică, încerca să-și confecționeze o brumă de legitimitate printr-o scrisoare de adeziune semnată de prietenii săi politici din conducerea unor universități.

Dacă lucrurile s-ar fi oprit aici, consecințele ar fi fost limitate doar la penibilul acestei situații. Am fi sesizat spectacolul slugărniciei și al încălcării autonomiei universitare și am fi trecut mai departe. Dar lucrurile au mers mai departe, mult prea departe. Vedem acum că slugărnicia prietenilor politici ai ministrului Popa este răsplătită cu locuri suplimentare subvenționate de la bugetul statului cu prețul pedepsirii universităților performante din România.

Astfel, față de anul anterior, Universității din București i se suprimă 60 de locuri la licență, 335 de locuri la master și 56 de locuri la doctorat. În schimb, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, încadrată de ARACIS la încredere limitată, atât în 2013, cât și 2015, primește cu 30 de locuri mai mult ca anul trecut. În total, celor patru universități din Consorțiul „Universitaria”, cele mai vechi și probabil cele mai performante din țară, care nu au semnat scrisoarea de susținere pentru ministrul Popa, acestor universități li se suprimă aproximativ 1.000 de locuri la cele trei cicluri de studii.

În același timp, beneficiază de locuri în plus universități regionale, înființate după 1989, cu un prestigiu, o atractivitate pentru studenți și niște performanțe științifice mai slabe, dar care au inițiat și au semnat lista de susținere a ministrului Popa, unele dintre ele cu rectori înscriși în PSD–ALDE, inclusiv universitățile din care provin ministrul, secretarul de stat și președintele Consiliului Național al Rectorilor, adică cei care au împărțit locurile.

În aceste condiții, grupul senatorilor Uniunii Salvați România și ai Partidului Național Liberal ridică o serie de întrebări ce ni se par firești.

## Domnule ministru Popa,

Dumneavoastră pe cine reprezentați în primul rând, în interesul cui luați decizii în calitate de ministru? Universitatea din Suceava, al cărei rector ales sunteți? Grupul de universități ai căror rectori v-au susținut public numirea în funcție? PSD, care v-a propus și în care v-ați înscris? Vă interesează în vreun fel calitatea și performanța în învățământul superior din România? Iată principalele probleme pe care le ridică acțiunea dumneavoastră de alocare discreționară, cu accente clientelare:

În primul rând, repartizarea locurilor către universități este contrară meritului și performanței.

Astfel, universităților care se situează sub media productivității științifice naționale le sunt alocate, în medie, cu 9% mai multe locuri la studiile de master. Universităților care se situează peste media productivității științifice naționale le sunt alocate la master, în medie, cu 3% mai puține locuri bugetate.

Vă rog să explicați, domnule ministru, de ce universitățile cu performanțe științifice atestate prin prezența constantă în topurile internaționale – cele din Consorțiul „Universitaria” – sunt sancționate, iar cele neperformante sunt premiate.

În al doilea rând, repartizarea locurilor către universități este subiectivă, nu este fundamentată obiectiv.

În mod evident, lipsește o metodologie clară, cu formula de calcul și indicatorii folosiți pentru alocarea locurilor în cazul fiecărei universități în parte. Vă reamintesc că propunerea de metodologie a CNSPIS – Consiliul Național pentru Statistică și Prognoză în Învățământul Superior a fost în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Educației până în luna februarie 2018. Domnule ministru Popa, ați ignorat complet metodologia și ați schimbat discreționar membrii CNSPIS, deși nu ajunseseră nici măcar la jumătatea mandatului.

Observăm și aici modul tipic de operare al PSD, marcat de amatorism, politizare și, în final, de decizii nefundamentate, luate pentru satisfacerea clientelei politice.

Vă rog să explicați, domnule ministru, care este formula de calcul, care este metodologia de alocare a locurilor și unde sunt publicate datele primare pentru fiecare universitate. De asemenea, vă rog să explicați de ce nu ați folosit metodologia CNSPIS, dezbătută public, precum și motivele pentru care ați înlocuit membrii CNSPIS la o treime din mandat.

Repartizarea locurilor către universități este partizană, profund incorectă și pentru că, sub pretextul că unele domenii ar fi „strategice”, acestea au primit mai multe locuri: e vorba de domeniile de studii ale celor care le-au împărțit, anume cele inginerești și agronomice. Ele nu au fost în trecut subfinanțate, cum s-a afirmat în chip neadevărat, ci au fost suprafinanțate în România. Pentru a suprafinanța mai abitir aceste domenii, dumneavoastră, domnule ministru, ați luat locuri de la științele sociale și umaniste, sub pretextul că România are prea mulți studenți la științe sociale, economice, juridice, umaniste și prea puțini la inginerie și agronomie, o afirmație falsă conform evidențelor statistice furnizate de Eurostat.

Pentru informarea dumneavoastră, domnule ministru, suntem pe locul II în UE la procentajul de studenți în domenii precum inginerie, agronomie și medicină. Pentru inginerie și agronomie suntem chiar pe locul I, având procentajele cele mai mari de studenți la aceste domenii din totalul studenților înmatriculați. Trebuie să fie clar că nimeni nu are nimic împotriva universităților sau domeniilor de studii și profesiilor menționate, le respectăm pe toate în egală măsură, dar subliniem aici nedreptățile, abuzurile pe care dumneavoastră, domnule ministru, le comiteți în numele profesiilor și al domeniilor menționate, folosindu-vă de ele pentru a răsplăti generos, din buzunarul statului, fidelitățile clientelei politice a PSD.

Până la explicațiile dumneavoastră, nu putem trage altă concluzie decât aceea că ați procedat astfel tocmai pentru a putea aloca locurile „din pix”, fără fundamentare. Pentru că apărați interesele unor abonați ai puterii, și nu interesele educației naționale.

În sfârșit, în al treilea rând, repartizarea locurilor către universități este extrem de nedreaptă pentru studenți.

Ați emis, domnule ministru, propunerea de repartizare cu doar câteva luni înainte de examenele de admitere, când candidații nu își mai schimbă opțiunile. Mai mult, ați suprimat locurile la ciclurile superioare – master și doctorat – destinate studenților care sunt deja înmatriculați la anumite universități pe anumite domenii de studii. Ei nu pot să migreze peste noapte după locurile pe care le-ați mutat de la o universitate la alta, dintr-un oraș în altul, de la un domeniu de studii la altul.

Ce îi sfătuiți dumneavoastră, domnule ministru, pe studenții aflați în anii terminali de licență la drept, la limbi străine, la psihologie, la sociologie, la economie, care au cu 700 de locuri mai puțin la admitere la master acum, să facă ei peste trei luni? Să dea admitere pentru master în universitățile unde ați mutat locurile lor, la Suceava, la Pitești și la Târgoviște? Este firesc ca tineri din familii mai puțin înlesnite financiar să caute să urmeze studii gratuite în România, așa cum prevede Constituția și nivelul lor de pregătire îi autorizează. În virtutea cărui principiu îi obligați să renunțe la marile universități din România, care au acumulat prestigiu și excelență în cercetare și în școlile lor doctorale, și îi trimiteți în fabricile de diplome, dintre care probabil că multe ar primi, la un control al unor organisme de evaluare internaționale, verdictul de desființare?

Cum le explicați, domnule ministru Popa, candidaților ce au obținut medii mari la concursul de admitere la marile universități că ei vor plăti taxa pentru ca cei de la universitățile regionale sau de la domeniile privilegiate, unde se intră fără concurs și nici nu se ocupă măcar toate locurile, să fie finanțați de la buget?

Acestor probleme de fond li se adaugă atitudinea incalificabilă pe care ați avut-o și care ridică mari semne de întrebare cu privire la capacitatea dumneavoastră de a gestiona în mod profesionist problemele învățământului superior din România. Jignirile pe care le-ați adus și desconsiderarea pe care ați arătat-o marilor universități ale țării înseamnă un grav atentat la interesul național al României.

În lecția de deschidere a cursurilor ținute în anul 1919 la Universitatea din Cluj, marele nostru istoric și învățat Vasile Pârvan spunea despre rolul universităților următorul lucru: „Asupra noastră, a universitarilor, apasă răspunderea întregii vieți a națiunii. Sănătatea sufletului ei ne e încredințată nouă. Iar noi suntem datori să luptăm pentru a-i păstra întru eternitate această imunitate față de decădere și moarte. Cum am putea o clipă să facem vreo concesie răului, când știm că puterile lui, chiar cu cea mai îndârjită luptă a noastră, tot uriașe rămân?”

Învățământul superior, domnule ministru, este creuzetul de formare a elitelor unei națiuni și trebuie să fie autonom și liber de interese de partid, finanțat pe bază de performanță și merit, nu pe criterii de obediență politică. Ministerul Educației trebuie să facă politici publice în interes general, nu să împartă locuri preferențial ori să pedepsească și să premieze universitățile după criterii politice. Universitățile trebuie să fie independente, să producă cercetări, idei și cunoaștere pentru societate, libere de constrângeri și de alte servituți. Așadar, stimate domnule ministru Popa, poate că dumneavoastră nu vreți să admiteți, poate atât colegii de partid, cât și colegii din Guvern refuză să realizeze aceste lucruri. Noi însă vedem foarte clar că ați eșuat în misiunea de ministru. Nu vă ridicați la înălțimea acestei funcții, iar fiecare zi în care rămâneți în această funcție este o zi pierdută pentru educația din România. Din aceste considerente, domnule Popa, vă solicităm de îndată să vă dați demisia!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție. Trecem la prezentarea punctelor de vedere... Nu.

Stimați colegi,

Pentru dezbaterea moțiunii simple în ședința plenului Senatului de astăzi, 14 mai 2018, ora 16.00, Biroul permanent propune repartizarea următorilor timpi pentru Guvern și grupurile parlamentare:

– punctul de vedere al Guvernului și răspunsurile Guvernului – 15 minute;

– dezbateri pe grupurile parlamentare: 45 de minute, după cum urmează: PSD – 22, PNL – 9, USR – 4, ALDE – 3, UDMR – 3, PMP – 3, senatori fără apartenență la grupurile parlamentare – 1 minut; total: 45 de minute.

Dacă sunt observații?

Nu.

Atunci,

Rog senatorii care doresc să ia cuvântul pentru dezbaterea moțiunii să se înscrie la doamna secretar Emilia Arcan.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul ministru, vă rog, microfonul central, pentru a prezenta poziția Guvernului față de moțiunea simplă prezentată anterior.

## **Domnul Valentin Popa** _– ministrul educației naționale_ **:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt prezent astăzi în fața dumneavoastră pentru a răspunde criticilor formulate în cuprinsul moțiunii simple introduse în Senatul României de membrii grupurilor parlamentare ale PNL și USR.

Am menționat apartenența politică a semnatarilor moțiunii simple pentru a sublinia că întregul demers este unul politicianist, aspect evidențiat de însuși titlul nerealist al moțiunii: „PSD vinde locurile în universități clientelei sale politice”.

Chiar dacă, pentru o analiză lucidă, îndepărtăm zgura exprimărilor din textul moțiunii simple, nu se susține prin nimic faptul că PSD ar „vinde” locurile în universități. Moțiunea este declarativ îndreptată împotriva ministrului educației naționale, acuzat de partizanat politic în repartizarea locurilor bugetate la admiterea în învățământul superior.

Pentru a da greutate unei astfel de acuzații, autorii moțiunii, în preambulul acesteia, pun o etichetă negativă asupra întregului sistem de învățământ românesc, cu întrebări retorice de tipul: „Avem într-adevăr școli și universități care să reflecte un adevărat progres al societății noastre?”

Chiar dacă pe autori nu-i deranjează redundanța formulării „într-adevăr – adevărat”, în continuarea preambulului ei dau un răspuns contrar sensului retoric

al întrebării, afirmând că în România avem „universități performante”, dar care sunt „pedepsite” de ministrul educației naționale. Universitățile performante sunt identificate ca fiind cele aparținând Consorțiului „Universitaria”, acesta fiind analizat în antiteză cu universitățile regionale, blamate pentru „prestigiul și performanțele științifice mai slabe”, precum și pentru faptul că unele au rectori înscriși în PSD–ALDE.

Domnule ministru, vă rog să vă pregătiți să încheiați, pentru că...

Vă mulțumesc.

...ați depășit timpul.

## **Domnul Valentin Popa:**

Consider că aceste cifre au fost avute în vedere de autorii moțiunii simple când afirmau că repartizarea locurilor către universități a fost nedreaptă pentru studenți.

Mulțumesc că mi-ați dat ocazia de a prezenta public o foarte mică parte din radiografia universităților din Consorțiul „Universitaria”.

Cu această ocazie, solicit public răspunsul conducerii celor două mari universități cu privire la nedreptatea majoră făcută atât propriilor studenți, cât mai ales studenților din alte universități din țară care studiază cu taxă, dar care puteau beneficia de finanțare de la buget pe locurile irosite de acestea.

Oare care este părerea studenților din aceste două mari universități în această privință? Dar a celorlalți studenți din țară?

Vă mulțumesc pentru atenție, doamnelor și domnilor!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule ministru, pentru prezentare. Trecem la prezentarea punctelor de vedere ale grupurilor parlamentare.

Din partea Grupului PSD, o să vă rog ca liderul de grup sau viceliderul să-mi spună... Sunt domnul Breaz, domnul Pănescu și domnul Pop.

Trebuie să fie cineva primul, domnule lider de grup.

Domnule senator Pănescu, vă rog, microfonul central.

## **Domnul Doru Adrian Pănescu:**

## Domnule ministru,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Am să încep cu un comentariu legat de un aspect vehement contestat în moțiune, cel al numărului de locuri la doctorat. Această formă de pregătire cade în sarcina conducătorilor de doctorat, atestați conform unor standarde unice aplicate la nivel național și verificate de CNATDCU.

Consideră semnatarii moțiunii că un conducător de doctorat de la Politehnica din Timișoara sau Universitatea Transilvania din Brașov este inferior, a primit titlul respectiv pe criterii diferite față de alți conducători, cei din București?

Și acum o comparație. Folosesc date oficiale privind numărul locurilor la doctorat, furnizate de CNFIS, respectiv date privind numărul conducătorilor de doctorat de la ARACIS.

În anul 2017, la Universitatea Politehnica din Timișoara existau 167 de conducători de doctorat, care au primit 90 de granturi doctorale, înregistrând un total de 488 de studenți doctoranzi, iar la Universitatea Transilvania din Brașov cei 202 conducători de doctorat au primit numai 60 de granturi doctorale, înregistrând un total de 457 de studenți doctoranzi. În schimb, în același an, Universitatea din București avea 463 de conducători de doctorat și i s-au alocat 295 de granturi doctorale, înregistrând un total de 1.744 de studenți doctoranzi, iar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, o altă universitate nemulțumită anul acesta, au fost, la 24 de conducători de doctorat, 60 de granturi doctorale.

Putem invoca o capacitate de cercetate mai mare în București decât la Timișoara sau Brașov, dar nu în această proporție, aproape un număr dublu de doctoranzi per conducător de doctorat la universitățile nemulțumite față de celelalte două universități luate ca exemplu.

Despre celelalte două așa-zise probleme principale pe care le semnalează moțiunea: repartizarea locurilor către universități este contrară meritului și performanței. Așa să fie?

În editorialul revistei „Nature” din 4 ianuarie 2018, titlul este „Cercetarea și impactul acesteia trebuie să fie corelate”. Subiectul este încă mai clar, mediul academic trebuie încurajat să urmărească impactul pe care cercetarea realizată îl are în societate.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Grupul PSD: 4 minute, 43 de secunde.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Vă rog, microfonul central.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua tuturor!

Distins Senat,

Domnule ministru Valentin Popa,

Prin moțiunea simplă pe care o dezbatem și o votăm astăzi cerem demisia dumneavoastră, ministrul educației, Valentin Popa.

Eu aș pleca însă chiar de la faptul că domnul Valentin Popa nu și-ar fi găsit locul pe lista de ministeriabili dacă învățământul din România se ghida și astăzi după valorile și principiile pe care le respectam atunci când profesori ne erau Vasile Pârvan, Spiru Haret sau Gheorghe Lazăr, cei despre care vorbește și moțiunea USR–PNL de astăzi.

Dar pentru că suntem puși în situația aceasta în care Ministerul Educației împarte locuri universităților din România în funcție de susținerea politică...

acordată public actualului ministru, trebuie să trecem prin această procedură parlamentară, care este, de fapt, o cerere de demisie ce se adaugă listei lungi de cereri.

Universitatea din București cere demisia ministrului Valentin Popa, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj cere demisia, studenții cer demisia ministrului Valentin Popa, iar argumentele acestora sunt incontestabile, detaliate inclusiv în moțiunea pe care o votăm astăzi. Răspunsurile ministrului, în schimb, sunt – și acum citez – „pseudoexplicații bazate pe motivații vetuste și pe date eronate sau expirate, prezentate însă cu un curaj și cu o siguranță incredibile, făcându-ne astfel să ne îngrijorăm serios cu privire la responsabilitatea celor care le-au oferit”. Așa precizează reprezentanții Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Important de știut este inclusiv faptul că un fost ministru al educației și coleg de partid cu domnul Popa îl acuză pe acesta de dezinformare și de faptul că folosește manipulator cifre scoase din context, considerând deciziile ministrului „un atac irațional”.

Stimați colegi, mă bazez inclusiv pe votul celor de la putere măcar pentru a scoate Ministerul Educației din procedura declanșată în instanță.

Universitatea București a înaintat plângere prealabilă la adresa Ministerului Educației Naționale prin care solicită revocarea, anularea deciziei acestuia pentru motive de nelegalitate.

Trebuie să precizez în plus faptul că se pregătește inclusiv o grevă generală în învățământul superior, după ce în câteva universități s-a protestat prin grevă japoneză. Iar despre tot acest proces care a afectat activitatea academică în România au luat act și partenerii externi ai universităților afectate, efectele fiind vizibile în timp.

Studenții afectați de abuzul de putere al ministrului, așa cum l-au numit, au protestat chiar în fața Ministerului Educației în urmă cu o lună, fără efect, după cum constatăm astăzi, iar lipsa dialogului cu ministrul sau reprezentanții ministerului a adâncit și mai mult criza pe care o traversează astăzi învățământul academic, fără nicio altă miză decât aceea a intereselor personale și de grup ale domnului Valentin Popa și, poate, o răzbunare politică la adresa rectorilor care nu au semnat lista de susținere a sa ca ministru.

Mulțumesc.

6 minute și 20 de secunde, Grupul PNL.

Din partea Grupului USR, 4 minute, domnul senator Goțiu Remus Mihai, da?

Vă rog, microfonul central.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

## Bună ziua!

Domnule ministru Valentin Popa, sunteți vinovat!

Sunteți vinovat de promovarea incompetenței, imposturii, clientelismului și a arbitrariului într-un domeniu esențial pentru viitorul României – educația.

Modul în care ați alocat „din burtă”, fără criterii, locurile bugetate din învățământul superior, pentru anul 2018–2019, la nivel de licență, masterat și doctorat nu lasă loc de interpretări. Nu există vreo metodologie care să stea la baza acestei alocări, lucru pe care, de altfel, l-ați recunoscut în mod public într-un răspuns oficial la o întrebare pe care v-am adresat-o în calitate de senator.

Ați alimentat un conflict intern în Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior – CNSPIS – pentru a avea un pretext să contestați metodologia propusă de acest organism. Ce ați pus în locul propunerii CNSPIS? Părerisme și pseudocriterii născute din răzbunare și frustrare!

Ați exportat și amplificat în spațiul public și mediul universitar un conflict, un conflict artificial între universitățile care au primit mai multe locuri bugetate și cele care au primit mai puține, sub pretextul promovării domeniilor prioritare. În fapt, ați prioritizat plăți către universități ai căror rectori v-au susținut la numirea în funcție. Mai mult, argumentul pe care l-ați adus, al domeniilor prioritare, este oricum unul fals, prioritară este, în primul rând, calitatea educației, nu creșterea din pix a numărului de locuri pentru un domeniu sau altul. Degeaba o să avem mai mulți absolvenți în diferite domenii, atâta vreme cât calitatea pregătirii acestora lasă de dorit sau, în cel mai fericit caz, dacă poate fi numit „caz fericit”, nu se poate verifica, iar calitatea educației oferită de universitățile din România nu se poate verifica, pentru că – nu este un secret – sunteți unul dintre opozanții notorii, chiar vârful de lance al contestării și blocării clasificării instituțiilor de învățământ superior din țara noastră, așa cum legea educației naționale o prevede și o cere în mod expres.

Domnule ministru Valentin Popa, ceea ce ați făcut prin alocarea discreționară a locurilor bugetate reprezintă o răzbunare împotriva unor universități, a acelor universități care, în conformitate cu criteriile internaționale, au rezultate care le plasează în mod constant pe primele poziții din România. E o răzbunare născută dintr-o frustrare specifică incompetenților și impostorilor care își închipuie că printr-o semnătură – fie chiar și de ministru – își pot ascunde și își pot justifica mediocritatea.

Mai grav însă e faptul că răzbunarea va lovi întreaga societate românească și mai ales viitorul acesteia.

Atunci când vrei să sabotezi o țară, atunci când vrei să o menții la un nivel de subdezvoltare, iar pe cetățenii acesteia captivi într-un sistem tribal și clientelar, îi ataci educația.

Domnule ministru Valentin Popa,

Modul în care ați decis alocarea locurilor bugetate pentru universități reprezintă un sabotaj la adresa educației din România și, implicit, un sabotaj la adresa viitorului României. Domnule ministru, orgoliile și frustrările dumneavoastră blochează dezvoltarea țării și condamnă România la sărăcie și înapoiere.

Pentru că ne pasă de viitorul educației din România și de viitorul modern și european al acestei țări, noi, senatorii USR, vom vota pentru demiterea dumneavoastră.

Stimate colege și stimați colegi, tot în numele Grupului USR și al celor de la PNL, care au semnat această moțiune, vă solicit și dumneavoastră să votați pentru demitere, asta dacă vă pasă cu adevărat de educația și viitorul României.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

4 minute și 23 de secunde din cele 4 minute alocate. Domnule senator Goțiu, o să vă rog să ne ajutați. Văd că acolo, în spatele sălii, se află cineva de la USR care nu este senator. Poate ne ajutați dumneavoastră să nu avem același conflict pe care l-am avut la...

Domnule lider de grup al USR...

Noi dezbatem moțiunea acum.

Domnule senator Alexandrescu, vă invit până la prezidiu. Continuăm. Din partea Grupului UDMR, domnul senator Novák Zoltán.

Vă rog. Microfonul central.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnule președinte, Domnule ministru,

## Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

Consider că învățământul este garanția viitorului, una dintre cele mai mari provocări pentru România secolului XXI.

Apreciem dorința partidelor semnatare ale acestei moțiuni de a contribui la corectarea unei măsuri într-adevăr defectuoase a Ministerului Educației privind alocarea locurilor de licență, de master sau de doctorat pentru universități. Însă adevărata problemă în cazul acestei inițiative este că, deși problemele semnalate sunt reale, concluziile nu vizează îmbunătățirea sistemului de învățământ, ci oferă o soluție superficială care ține mai degrabă de imagine, demisia și, implicit, schimbarea ministrului educației.

Admitem faptul că sistemul de învățământ românesc se confruntă cu numeroase probleme, mai ales legate de starea precară a infrastructurii școlare, calitatea actului educațional, politizarea excesivă a sistemului și lipsa unei concepții coerente privind reforma și direcția învățământului în România.

Totodată, pe lângă aceste deficiențe grave, cu caracter general, comunitatea maghiară se confruntă și cu alte probleme în domeniul educației în limba maternă.

Susținem principiul potrivit căruia locurile de licență din sistemul universitar trebuie alocate în baza criteriului competitivității, iar universitățile cu tradiție trebuie protejate și promovate.

În același timp, condamnăm cu fermitate orice fel de clientelism politic în învățământ sau în alte domenii.

UDMR solicită ca Guvernul și Ministerul Educației să analizeze problema alocării locurilor de licență și să ofere cât mai curând o soluție corectă și transparentă care să corespundă cerințelor reale ale mediului universitar.

## Stimați colegi,

Schimbarea miniștrilor din 6 în 6 luni nu rezolvă problemele învățământului din România, mai mult împiedică implementarea programelor în curs și chiar procesul de soluționare a locurilor de licență din universități.

Considerăm, totodată, că avem nevoie de o strategie comună, bine elaborată, de o Lege a educației adaptată noilor cerințe și provocări, precum și de un Minister al Educației Naționale care să pună în practică și să implementeze noua lege cu o eficiență sporită.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Timpul a expirat pentru Grupul UDMR.

Îl invit, din partea Grupului PMP, pe domnul senator Traian Băsescu.

Microfonul central, 3 minute.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

După cum bine știți, Partidul Mișcarea Populară, Grupul Partidului Mișcarea Populară nu este printre semnatarii moțiunii simple, nu pentru că n-am fi vrut, ci n-am fost invitați să fim parte a acestui demers politic.

În același timp, aș vrea să facem câteva precizări legate de poziția noastră. Sigur, se pot face foarte multe speculații legate de apartenența politică a celor cărora li s-a dat și a celor cărora li s-a luat. De fapt, despre asta discutăm azi. Și nu cred că Senatul României era cel care trebuia să arbitreze această repartiție.

Am privit însă la un principiu simplu. Observația noastră este legată de faptul că s-au redus cu 4.700 locurile la științe de genul drept, științe juridice, comunicare, studii politice și au crescut locurile la instituțiile de învățământ superior tehnic sau la materiile tehnice. Aș vrea să vă atenționez... Inclusiv medicina. Aș vrea să vă atenționez că din România, în ultimii ani, n-au plecat juriști, n-au plecat comunicatori, n-au plecat nici specialiști în științe politice, au plecat 200.000 de ingineri și 20.000 de medici.

Faptul că a fost mărit numărul de locuri la stat la instituții de învățământ tehnic care scot ingineri, IT-iști, constructori, ingineri mecanici, ingineri de transporturi – uitați-vă că n-are cine face proiecte pentru finanțarea construcției de autostrăzi – nu cred că este cel mai rău lucru. Dacă există o problemă pe care personal și colegii mei din PMP n-o putem evalua, este legată de... dacă universitățile care au primit locuri în plus au și capacitatea să educe, să scoată specialiști în IT, în construcții, în transporturi feroviare, în transporturi rutiere, în mecanică și așa mai departe. Această evaluare n-o putem face. Dar faptul că s-au alocat mai multe locuri pentru științe tehnice nu este deloc greșit din punctul de vedere al politicii pentru educație. Și v-o spune un om care a avut curaj să înființeze o comisie prezidențială care a și dat proiectul Legii nr. 1/2001, o lege pe care o modificăm, ce-i drept, la fiecare plen, dar esența ei rămâne.

Tot eu sunt acela care le spunea miniștrilor care au desființat liceele tehnice: atenție, că nu mai avem tinichigii auto, mecanici. Și atunci a fost o furtună în a mă critica.

Domnule senator, vă rog să vă pregătiți să încheiați.

Vă spun... Vă mulțumesc. Un minut... De la dumneavoastră pentru mine.

Deja sunt patru. V-am dat un minut.

Vă spun cu toată... De la PSD. Vă spun cu toată sinceritatea că nu văd o eroare în creșterea numărului de locuri la universitățile tehnice.

Nu putem face aprecieri pe doctorate, deși punctul nostru de vedere este că, până la clarificarea condițiilor de a deveni doctori într-o știință în România, bine ar fi să se suspende toate aceste activități, pentru că toți cei care au plagiat la doctorate... văd că nu se mai atinge nimeni de ei.

Aș încheia spunând că vom fi solidari cu colegii noștri, PNL și USR, colegii de opoziție, dar, în același timp, nu putem să nu observăm că din România au plecat 200.000 de ingineri și 20.000 de medici, exact acolo unde s-au suplimentat cu 4.700 locurile, în timp ce universități umaniste au locuri neocupate cu finanțare de la stat. Și mai este un aspect. Vedeți la Universitatea București sunt mai multe locuri la Teologie decât la Matematică, Fizică și Chimie. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Din 3 minute alocate plus unu pe care vi l-a dat Grupul PSD – 4, ați ajuns la 5 minute și 19 secunde. Așa e la PMP, dai un deget și-ți ia toată mâna.

Continuăm cu senatori fără apartenență politică, domnul senator Vergil Chițac, un minut. Vă rog. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Fiți, vă rog, mai îngăduitor și acordați-mi 3 minute. Ce pot să spun într-un minut legat de educație!

Am citit și am audiat, stimați colegi și domnule ministru, o moțiune adresată ministrului educației pe o temă importantă, pe fond corectă, superficial fundamentată, în opinia mea, și fără să surprindă esențialul. Esențialul în această materie este faptul că statul trebuie să distribuie locurile bugetate în universități ținând cont de arhitectura pieței muncii, atunci când absolvenții de liceu de astăzi vor termina facultățile și, bineînțeles, ținând cont în același timp și de nivelul calității actului educațional și al cercetării științifice din universități.

Or, domnule ministru, haideți să vedem cum stăm din această perspectivă și vă prezint câteva date relevante pentru discuția de față, pe care le găsiți în Raportul asupra competitivității globale pe anul 2017–2018, realizat de Forumul Economic Mondial, acoperind 137 de economii ale lumii. Ia uitați, pilonul 5, „Învățământul superior”. Suntem pe locul 70 din 137 de națiuni, adică mediocru. În cadrul acestui pilon, indicatorii „Calitatea sistemului educațional” – locul 115 din 137 de țări, „Calitatea învățământului în domeniul matematicii și științelor”, chiar unde sunt locurile pentru universitățile din consorțiu, stăm bine, locul 23 din 137.

Pilonul 12, „Inovație”. Suntem pe locul 96 din 137 de state, adică foarte prost.

Indicatorul – atenție! – „Colaborarea universităților cu industria și institutele de cercetare-dezvoltare”, locul 97 din 137 de națiuni, în picaj față de raportul anterior.

Și atunci, cum să avem noi un sistem de educație racordat la piața muncii dacă multe din universități nu colaborează cu industria și cu institutele de cercetaredezvoltare, deci nu cunosc problemele din societate și nu pot să rezolve aceste probleme pe calea cercetării științifice? Cum să nu avem o forță de muncă slab educată din moment ce calitatea educației este așa de slabă? Repet, locul 115 din 137.

Mai mult decât atât, tot în acest raport vedem că dintre cei 16 factori, cei mai problematici care afectează afacerile în România, pe locul 4 găsim forță de muncă inadecvat educată. E foarte ironic, corupția este sub acest criteriu.

Domnule senator, gata? Vă mulțumesc.

Mă pregăteam să vă spun că ați depășit 4 minute. Bun. Continuăm.

Din partea Grupului PSD, mai sunt 17 minute și 20 de secunde. Domnule senator Breaz, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Valer Daniel Breaz:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Am auzit astăzi, aici, și am și studiat zilele trecute textul moțiunii, pur și simplu, unele fraze, care au fost în acest text, nu au absolut nicio susținere sau nu au niciun aport sau un argument logic.

Este prima dată când un ministru al educației face o distribuire a locurilor în universități după anumite criterii. Da, avem criterii și fiecare tânăr din România trebuie să aibă acces la educație egal, atât în București, cât și în Iași, cât și în Timișoara, cât și în Alba Iulia sau în alte centre universitare.

S-a văzut de-a lungul timpului că o universitate, practic, dezvoltă o anumită regiune, stabilizează regiunea respectivă. Ce vrem să facem? Peste o treime din locuri să le ducem către universitățile de tradiție? Tot respectul. Sunt universități de tradiție, dar noi trebuie să ne gândim să avem o țară pe care s-o dezvoltăm uniform. A făcut cineva un calcul sau cineva poate să spună care este raportul dintre studenții aflați la locuri cu taxă în universitățile de stat și studenții care se află la locuri bugetate sau care ocupă un loc bugetat? Sunt universități care au un rol deosebit regional și care au două treimi studenți cu taxă, respectiv o treime studenți care se găsesc pe locuri bugetate.

În al doilea rând, auzeam aici că a crește numărul de locuri subvenționate ar putea să afecteze procesul educativ. Nici vorbă. Fiecare universitate are o capacitate de școlarizare, iar capacitatea de școlarizare a unei universități trebuie respectată. Creșterea numărului de locuri subvenționate nu poate să depășească capacitatea de școlarizare și astfel nu putem să spunem că este, practic, afectat procesul educațional.

Dacă stăm și ne gândim din punctul de vedere al producției științifice, trebuie s-o raportăm la cadrul didactic universitar – normal, o universitate care are 1.500 de cadre didactice are, global, o producție științifică mai mare decât o universitate care are 200 de cadre didactice –, dar raportând pentru fiecare cadru didactic activitatea de cercetare s-ar putea să avem surprize cu unele dintre universitățile din România pe care noi le catalogăm ca fiind universități mai mici sau universități regionale. Toate universitățile au un rol în dezvoltarea acestei țări.

Vă mulțumesc și eu. 2 minute și 35 de secunde.

Îl invit la microfon, din partea Grupului PNL, pe domnul senator Leon Dănăilă.

programelor care trebuiau aprobate, venea rectorul și-mi spunea: ăsta îl aprobi, ăsta nu, ăsta nu, ăsta nu, ăsta-l aprobi, adică totul se dictează de sus. Să nu credeți că fiecare are o personalitate și poate să și-o manifeste. Așa încât cred că și în condițiile actuale tot așa există niște date care ar trebui înlăturate.

În privința cercetării, cercetarea este foarte scumpă. Eu am făcut foarte multă cercetare, dar cu bani din buzunar. La noi cercetarea este foarte prost plătită. Sunt citat și anul acesta – eu pot să vă aduc savanți din America – cu cercetările mele pe care le-am făcut, nu legat de neurochirurgie, ci de cercetări fundamentale. Anul trecut, la fel, am o serie din articole în care mă citează japonezi, mă..., din Israel, din Turcia și din..., în special, din Statele Unite.

Așa că cercetarea, dacă o faci, dacă cheltuiești bani, trebuie să fie la nivel mondial. Dacă această cercetare nu este făcută, banii sunt cheltuiți în zadar și trebuie să știți cui trebuie să dați acești bani ca să facă cercetare...

Domnule senator...

...cui trebuie să dați posturile de conducător de doctorat ca să-i învețe și pe ceilalți cum trebuie să facă cercetare...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator...

Da?

Vă rog. Domnule senator, 2 minute și 40 de secunde.

## Domnule președinte, Stimați colegi și colege,

Am auzit aici foarte multe date statistice și n-o să repet, fiindcă Mark Twain a spus că „minciuna este de trei feluri: minciuna, minciuna sfruntată și statistica”. Dar, totuși, o să arăt câteva lucruri foarte importante. Când în Grecia Veche greșea cineva și era condamnat, atunci îl ducea pe malul mării, îi scria numele pe o scoică, lega o piatră de scoica respectivă, o arunca în apă și-i spunea: „Peste trei zile așa o să pățești și tu.” Deci peste trei zile, individul respectiv, fără să-i facă nimeni nimic, murea.

Sigur că sunt o mulțime de date care nu concordă cu realitatea. Eu am făcut două facultăți și am trecut prin universități, așa încât cunosc demersurile acestor pași. Sigur că greșelile sunt mari, care se fac acum.

După Revoluție s-a spus că la noi persoanele culturale sunt în număr foarte scăzut și trebuie mărit. Atunci s-a dat naștere la facultăți particulare. Mă leg de medicină. S-au creat foarte multe facultăți de medicină și au apărut... a apărut o supraproducție de medici. Din această cauză, atunci... Absolvenți, aproape în fiecare an, câte 7.000, iar la rezidențiat se scot 2.500–3.000. Ce fac restul de până la 7.000 cu diplome de medic? Nimeni nu s-a întrebat despre acest lucru? Vă rog să analizați această problemă. Dar nimeni nu se leagă... Pleacă, dar nu atât de mulți câți absolvă această facultate.

În privința doctoratelor, conducătorii de doctorat sunt unii care sunt incapabili. N-ar trebui să fie așa conducători de doctorat, cu multe greșeli, cu plagiat, în sfârșit, dar prin relațiile lor au ajuns să fie în aceste posturi.

Eu am fost și analist de proiecte, de programe. Am câștigat pentru spital foarte multe instrumente și aparate prin proiectele mele de programe, dar când mă duceam la analiza

...și cum trebuie să se comporte.

Domnule senator Dănăilă...

## **Domnul Leon Dănăilă:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Sigur că vreau să mai amintesc un fapt, ca, dacă domnul ministru nu poate fi capabil să conducă în condiții optime acest minister, să dea..., e bine să dea locul altuia. Eu sunt medic și, în general, îi iubesc pe oameni la fel, îi iubesc pe prieteni și pe dușmani la fel, pe cei buni și pe cei răi, pe cei bogați și pe cei săraci, pe prieteni și pe dușmani. Eu nu pot să insult oamenii, dar rog să dea locul celui care se cuvine. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Grupul PNL a epuizat timpul, inclusiv 2 minute din următoarea moțiune.

Din partea Grupului PSD, urmează domnul senator Pop. Vă rog. Microfonul central.

7 minute consumate. Mai sunt 5.

## **Domnul Liviu Marian Pop:**

## Mai dăm mai multe.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

În primul rând, domnule ministru, felicitări pentru că ați reușit pentru prima dată de la apariția Legii educației naționale să repartizați cifra de școlarizare pentru un ciclu de licență, pe lângă domeniile prioritare ale României, pentru două categorii foarte importante: elevii care provin din mediul rural și cei care pregătesc viitorii profesori din învățământul preuniversitar. Felicitări pentru asta, chiar dacă cel care trebuia să vă ajute, din decembrie 2016, n-a fost capabil până în ianuarie 2018 să facă metodologia de fundamentare de care aveați absolută nevoie în fundamentarea acestei cifre.

În același timp, cred că inițiatorii moțiunii au greșit titlul. Titlul moțiunii trebuia să sune așa: „PNL și USR vând lucrări de licență în universitățile din România”. Repet, „PNL și USR vând lucrări de licență în universitățile din România”. Pentru că cel care a lecturat moțiunea de cenzură..., moțiunea simplă, este un membru al Cabinetului din care a făcut parte și rectorul Universității din București și care și-a permis să modifice legea sau să interpreteze Legea educației. Pentru prima dată în istoria României, o universitate nu este obligată să susțină în cadrul examenului de licență lucrarea de licență. Întâmplător, singura facultate din România în care studenții, în cadrul examenului de licență, nu susțin lucrarea de licență este Facultatea de Drept a Universității din București. Fapt pentru care, dacă sunteți dornici de a semna, Partidul Social Democrat vă pune la dispoziție o nouă propunere legislativă – și sunt convins că Grupul PMP-ului o va vota –, aceea de a modifica art. 143 din Legea educației și de a-l completa că, în mod obligatoriu, examenele de licență din România trebuie să conțină și lucrarea de licență, cu riscul ca cei care au plagiat lucrările de licență, cei care și-au pus norme interne interpretând un ordin de ministru din decembrie 2016 să răspundă.

Nu rămâne altceva decât să... Nu cred în coincidență și cu asta închei. Cum se face în 11 aprilie, prorectorul Universității de... Politehnice... din București, pardon, am spus Politehnică, îmi cer scuze, Universitatea din București... Am emoții... Am emoții, pentru că Universitatea din București este cea mai vehementă, acuză de politică, făcând politică la nivel înalt. Întâmplător, în 11 aprilie, prorectorul universității devine purtătorul de cuvânt al PNL. În 11 aprilie 2018, consilierul...

, pardon, pe educație – mulțumesc, că nu vă știu funcțiile acolo, la partid, mulțumesc, domnule senator –, devine consilier pe educație, ca în 12 aprilie, la o zi după ce s-a instalat, să ceară demisia ministrului educației. Și ne întrebăm dacă este un act politic.

Până atunci, îi transmit consilierului domnului președinte Orban dacă Partidul Național Liberal este de acord ca în cadrul lucrărilor de licență... examenelor de licență să nu se mai susțină lucrări de licență, cum se face doar la universitatea la care domnul prorector, consilier al președintelui PNL, face astăzi?

Vă mulțumesc. Și mult succes!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție. 3 minute 30. Mai sunt încă...

Din partea Grupului PSD, singurul care mai are minute, domnul senator Mihnea Costoiu.

Vă rog. Microfonul central.

Domnule senator...

Domnule senator Nazare, vă rog să-l lăsați să-și spună punctul de vedere.

E plăcerea mea să-i răspund domnului senator.

Vă rog să nu dialogați cu sala.

## **Domnul Mihnea Cosmin Costoiu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Aș vrea să fac câteva precizări importante vizavi de moțiune și, mai ales, de ceea ce s-a susținut de reprezentanții opoziției de la acest microfon.

Pe de o parte, s-a spus aici că a fost înființat Consiliul Național pentru Statistica Învățământului Superior, care a elaborat o metodologie.

Vreau să informez plenul Senatului că, în plenul Consiliului Național al Rectorilor, fără nici măcar o singură abținere, tot consiliul, toți reprezentanții universităților au votat împotriva draftului – că nu exista o metodologie prezentată de președintele Consiliului Național al Finanțării – și au solicitat, prin rezoluție, ministrului educației înlocuirea acestui președinte.

O altă precizare extrem de importantă. Continuând ceea ce spunea domnul senator Pop despre consilierul președintelui PNL, Domnia Sa a coordonat, și în stradă, și acțiunea de protest din fața Ministerului Educației. Mai mult decât atât, revin la mesajul... la discuțiile din Consiliul Național al Rectorilor; în unanimitate, repet, în unanimitate, de un an și jumătate, aproape doi ani, Consiliul Național al Rectorilor solicită Ministerului Educației, indiferent de culoarea sa politică sau de culoarea politică a deținătorului postului, elaborarea unei metodologii care să aibă în vedere alocarea locurilor către domeniile prioritare, iar acestea sunt: ingineria, științele exacte, IT-ul în mod special, matematica... Scuzați-mă, medicina!

Am în față și e public, stimați colegi, raportul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior; am toate rapoartele. Vă citez doar dintr-unul, apropo de ce-și dorește România. Fac precizarea că, în acest moment, 5%, peste 5% din produsul intern brut al României vine din industria IT, iar oferta de masterat – repet, sunt date publice – în România se prezintă astfel: pe primul loc, ca număr de locuri, este filologia, 7.425 de locuri; dreptul, 6.875; administrarea afacerilor; management; finanțe; științele comunicării; teologie; științele educației; psihologie; științe administrative; istorie. Ingineria specială, calculatoare și tehnologia informației, este în această clasificare pe locul 30.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. 4 minute 26.

Nu mai sunt alte intervenții, da?

Bun, îl invit pe domnul ministru la microfon, cu precizarea, domnule ministru: la ora 18.00 se încheie programul. O să vrem să și votăm.

## **Domnul Valentin Popa:**

Aș dori să dau câteva răspunsuri la intervențiile făcute de la acest microfon.

În primul rând, pentru domnul senator Oprea.

Am constatat cu tristețe... Discursul a fost prefabricat, preconceput. Nu numai că nu a fost studiat nici măcar site-ul ministerului, dar nici măcar nu am fost ascultat în argumentele prezentate.

Criteriile sunt prezente și postate, dar pare-se că nu interesează pe nimeni dintre semnatarii moțiunii, iar în ceea ce privește protestele nu mai iterez aspectele prezentate deja de domnul senator Costoiu.

Domnule senator Goțiu, ați menționat și mi-ați spus... mi-ați alocat așa-numita „alocare din burtă”. Doresc să vă precizez că sunt primul rector din România care, în 2016, în mod public, pe un post de televiziune național, am menționat și am reclamat alocarea din pix, pentru că niciodată, în 25 de ani... Nu s-a făcut decât din pix alocarea. Este pentru prima oară, în 25 de ani, când s-au prezentat o fundamentare și formulare.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Nu ați răspuns la interpelările adresate.

Nu numai că am făcut acest lucru, dar am reclamat ani de-a rândul necesitatea unei metodologii sau a unei minime explicații legate de alocarea cifrei. M-ați acuzat că am clasificat... că am blocat clasificarea? Vă rog să mă scuzați! Am cerut-o la fiecare Consiliu Național al Rectorilor la care s-a discutat această problemă și, din 2016 până acum, sunt primul ministru care pune pe agenda Consiliului Național al Rectorilor, din 1-2 iunie anul curent, metodologia de clasificare făcută de experții Băncii Mondiale, în draft, pentru a fi pilotată. Despre ce blocare vorbim?

Domnule senator Novák, transparența? Ați vorbit de transparență? Păi e o negare a realității. E prima oară când este ceva transparent pus pe site-ul ministerului. Cum puteți clama transparența anilor trecuți, când nu a fost nicio explicație, niciun argument, nicio metodologie?

## Domnule senator Traian Băsescu,

Da, au plecat 200.000 de ingineri și specialiști. Dar, dacă au plecat, au plecat la companii care i-au angajat. Înseamnă că erau foarte buni. Da, într-adevăr, de aceea se vorbește în Google și în Microsoft limba română în primele trei limbi, pentru că avem absolvenți foarte buni. De unde? De la inginerie și de la medicină, tocmai aceleași universități despre care domnul senator Chițac spunea, și alături

de ceilalți semnatari ai moțiunii, că sunt neperformante și că nu trebuiau să primească locurile de la universitățile tradiționale. Hai să ne înțelegem: ori sunt performante, ori nu.

Vă asigur, domnule senator Traian Băsescu, că toate universitățile de stat din România pot asigura educația necesară și au și capacitatea de școlarizare stabilită și confirmată de ARACIS.

Iar, în final, domnule senator Dănăilă, sunt trist să dau... să remarc că dumneavoastră nu susțineți medicina. Cu alte cuvinte, vă alăturați celor care spun că universitățile de medicină nu sunt performante și că nu trebuiau să primească locurile de la universitățile tradiționale. Cu alte cuvinte, în concluzie... Nu, sigur n-ați spus asta. Este concluzia mea, după discursul dumnealui. Și trag concluzia că, de fapt, universitățile... Trag o concluzie de la semnatarii moțiunii că, în general, universitățile acestea de medicină sunt nu numai neperformante, ci și aservite politic, pentru că au primit locuri în plus, așa cum este titlul moțiunii.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Stimați colegi, conform prevederilor art. 167 alin. (1) din Regulamentul Senatului, moțiunea simplă se adoptă cu votul secret al majorității senatorilor prezenți.

Conform art. 136 alin. (1) din regulament, votul secret asupra moțiunii poate fi exprimat prin bile sau electronic.

Vă propun, ca procedură de vot, votul secret electronic. Dacă sunt observații? Nu.

Atunci,

Trecem la votul asupra moțiunii.

Felicitări, domnule ministru! Nu-i nevoie să vă dați demisia.

Stimați colegi, vă propun să continuăm activitatea plenului Senatului până la epuizarea punctului 4 din ordinea de zi. Sunt inițiative legislative care au termen de adoptare tacită astăzi sau mâine.

Intervenție pe procedură, domnul senator Șerban Nicolae. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Vă solicit atenția în legătură cu propunerea legislativă... Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice. Este o propunere legislativă a Guvernului, cu caracter complex, vizează modificarea a trei legi deosebit de importante: Legea nr. 61/1991 privind normele de conviețuire publică, de conviețuire socială..., modificarea Legii Poliției și a Poliției de Frontieră. Vă rog să fiți de acord că ne aflăm în ipoteza prevăzută de art. 75 alin. (2) din Constituție și să aprobăm ca termenul de adoptare tacită pentru acest proiect de lege în prima Cameră sesizată, care este Senatul, să fie considerat cel de 60 de zile.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Zero abțineri.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Zero abțineri și 4 voturi împotrivă, nu?

**Doamna Emilia Arcan**

**:**

Două!

Două voturi.

Mulțumesc domnului secretar pentru ajutor.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Se supune aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 111 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din 14 mai 2018, a următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării” (b78/6.03.2018).

Dacă dintre inițiatori este cineva care susține?

Nu. În regulă.

2. Propunerea legislativă pentru declararea unui imobil și a terenului aferent ca fiind de interes public municipal și pentru trecerea acestuia din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Galați în domeniul public al municipiului Galați și în administrarea Consiliului Local Galați (b80/7.03.2018).

Dacă dintre inițiatori...

Vă rog, domnul senator Butunoi. Aveți cuvântul. Microfonul 4.

Susținem procedura de urgență, domnule președinte de ședință, pentru că este vorba de o clădire pe care în momentul de față nu o poate întreține instituția prefectului și vrem să o trecem la consiliul județean, unde... are și alte posibilități financiare și această clădire este gazda multor instituții din... instituții deconcentrate ale județului. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, ne-ați convins.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală (b216/2.05.2018).

Dacă dintre inițiatori susține cineva? Domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul central. Vă rog.

Vă rog să fiți de acord cu procedura de urgență, pentru că în materie electorală, după cum știți, normele modificatoare ar trebui să intre în vigoare cu un termen rezonabil înainte de momentul alegerilor respective.

E vorba de modificarea unor dispoziții din legile care guvernează alegerile europarlamentare și alegerile prezidențiale.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc.

4. Propunerea legislativă privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/EC (Regulamentul general privind protecția datelor) (b240/11.05.2018).

Dacă dintre inițiatori susține cineva?

Vă rog, domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul central.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Probabil cunoașteți faptul că această propunere legislativă a trecut prin Camera Deputaților. E vorba de un regulament care intră în vigoare direct, începând cu data de 26 mai.

De aceea noi am considerat ca, în limitele stabilite de Uniunea Europeană, să adoptăm o lege care să pună în acord cu legislația română acest regulament.

Vă rog să fiți de acord cu procedura de urgență. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Trecem la dezbateri asupra inițiativelor legislative.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii

nr. 215/1997 privind Casa Socială a Constructorilor (L129/19.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman, de la Ministerul Dezvoltării. Vă rog. Microfonul 8. ## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Mulțumesc mult, domnule președinte. Punctul de vedere al Guvernului nu este finalizat. S-a constituit grup de lucru, întrucât legea este foarte veche și necesită mai multe... mai multă analiză.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport favorabil, cu amendamente admise.

Legea este organică; Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Fiind trecut de ora 17.00, trecem la votul asupra inițiativei legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice; Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru asigurarea strategiei naționale a României privind menținerea ciclului nuclear integrat, prin asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcționării unităților de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă (L66/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și îl invit la microfon pe domnul Viorel Ilie, ministrul pentru relația cu Parlamentul.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

## **Domnul Viorel Ilie** _– ministrul pentru relația cu Parlamentul_ **:**

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

În contextul în care principalul obiectiv al strategiei europene a securității energetice... Sunt necesare acțiuni

menite să asigure securitatea în aprovizionarea cu materie primă necesară fabricării combustibilului nuclear.

La nivelul Ministerului Energiei s-a constituit un grup de lucru care urmărește elaborarea unui proiect al strategiei privind menținerea ciclului combustibilului nuclear autohton. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru transporturi, domnul senator Butunoi, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei pentru transporturi și Comisiei economice.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este o propunere legislativă întoarsă de la plen. Deci am întocmit împreună... Comisia pentru transporturi și energie împreună cu Comisa economică au întocmit un raport comun suplimentar de admitere, cu amendamente respinse, care se găsesc într-o anexă la raport.

Ca atare supunem spre aprobare și... raportul comun suplimentar de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Valeca. Vă rog. Microfonul 3.

Urmează domnul senator Goțiu și, probabil, doamna deputat Chichirău.

Mulțumesc, domnule președinte.

Independența energetică a României se realizează și prin independența resurselor, a combustibilului. România a avut și are în continuare rezerve de uraniu, iar ceea ce s-a întâmplat în timpul Guvernului tehnocrat a fost contra țării, prin faptul că s-a început importul.

Practic, proiectul de lege încearcă să repună pe tapet ciclul de combustibil integrat, astfel încât materia primă să se asigure din România.

Grupul parlamentar al PSD va susține proiectul de lege, care este necesar pentru securitatea energetică a României.

Mulțumesc. Domnul senator Goțiu. Vă rog. Microfonul 2.

## Stimate colege și stimați colegi,

Putem discuta pro sau contra dacă acest proiect îndeplinește sau nu obiectivul pe care și l-a propus, acela de a asigura siguranța energetică a României, dar, atunci când vorbim de interes național, trebuie să avem în vedere toate aspectele care țin de acesta, inclusiv cele legate de sănătatea cetățenilor români și, mai ales dacă ne asumăm un proiect pentru asigurarea securității energetice a României, trebuie să ne asumăm toate costurile care țin de realizarea unui astfel de proiect. Foarte pe scurt, citez din expunerea de motive:

„Impact social – Prezentul act normativ nu are impact social.

Impact asupra mediului – Proiectul de act normativ nu are impact asupra mediului.”

## Stimate colege și stimați colegi,

Nu prea există proiecte sau extinderi de proiecte miniere care să nu aibă impact social și care să nu aibă impact asupra mediului. Doar în perioada comunistă și stalinistă se negau aceste lucruri. Nu e o figură de stil, în cazul exploatărilor de uraniu de la Băița, din județul Bihor, au fost secretizate și apoi distruse cercetările legate de sănătatea oamenilor de acolo. Cercetările recente arată o situație extrem de gravă.

De asemenea, ceea ce rămâne de pe urma exploatărilor miniere este cunoscut inclusiv de către dumneavoastră. Există o strategie de închidere..., o strategie și un plan de acțiune privind închiderea siturilor contaminate din România până în anul 2050. Ar trebui, dacă am avea de unde, să investim aproximativ 8,4 miliarde de euro în închiderea acestor lucruri..., acestor situri miniere contaminate rămase de pe urma exploatărilor.

## Stimate colege și stimați colegi,

Am propus în comisie amendamente care să asigure că ne asumăm, în mod corect, toate costurile acestui proiect. Au fost respinse sub pretextul că ar exista în alte legi.

Dacă ar exista în alte legi acest lucru, nu am avea nici situația actuală, cu toate aceste situri contaminate care nu sunt rezolvate, am avea asigurate garanțiile financiare care trebuie depuse la fiecare proiect minier în parte și constatăm că nu sunt depuse, am avea o stare a sănătății populației mult mai bună, în condițiile în care avem aproape 20.000 de decese anual cauzate de poluare.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra inițiativei legislative.

Există un singur amendament respins.

Îl susțineți, domnule Goțiu?

Pot să-l supun la vot sau doriți să-l și argumentați?

Vă rog. Microfonul 2.

Argumentația am susținut-o în mare parte. O să dau citire amendamentului respins, cu toate cele patru puncte ale sale. La art. 2, după alin. (5), se introduc patru noi aliniate...

Domnule senator...

...de la 6 la 9, cu următorul cuprins...

Domnule senator!

Am înțeles argumentația. Textul îl avem și noi, nu cred că e nevoie să-l citiți în plenul Senatului.

Nu, vreau să-l citesc pentru că sunt convins... și am dreptul să-l citesc, pentru că sunt convins că majoritatea colegilor...

Aveți...

...nu l-au citit și aș dori să voteze în cunoștință de cauză.

Aveți dreptul să vă susțineți amendamentele sau amendamentul. Ați susținut cu argumentația de rigoare, dacă vreți neapărat să ne arătați că știți să citiți un text pe care îl avem și noi în față...

Da, vreau să arăt că știu să citesc...

...chiar voiam să vă rog lucrul acesta.

...amendamentele pe care le-am scris, dacă îmi dați voie.

Da, e în regulă. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Punctul 6 – „Exploatarea uraniului, prepararea și rafinarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar reactoarelor de tip CANDU se vor realiza cu obligația companiei de exploatare, de preparare și rafinare a materiei prime de a acoperi costurile de sănătate, de protecție a mediului și sociale generate de activitate.”

Punctul 7 – „Compania are obligația de a constitui garanții de mediu conform legislației în vigoare și pe baza unei metodologii adoptate de Guvernul României, în termen de cel mult 6 luni de la adoptarea prezentei legi. Neîndeplinirea acestei obligații duce la suspendarea activității companiei până la îndeplinirea acesteia.”

Punctul 8 – „Compania de exploatare, de preparare și rafinare a materiei prime are obligația de a suporta cheltuielile legate de izolarea radioactivă a clădirilor deținute de persoane fizice și persoane juridice (private și instituții publice), asigurându-se că nivelul de radiații nu depășește nivelul maxim admis de normele românești și europene în domeniu. În acest sens, compania are obligația de a suporta monitorizări științifice independente anuale și de a face publice rezultatele acestor monitorizări. Neîndeplinirea acestei obligații duce la suspendarea activității companiei până la îndeplinirea acesteia.

La solicitarea oricărei persoane deținătoare a unui drept asupra unui imobil în care limitele de doză de radiații prevăzute pentru expunerea profesională sau pentru expunerea populației sunt depășite, compania de exploatare a uraniului, de preparare și de rafinare a materiei prime a uraniului are obligația de a achita costurile de izolare radioactivă ale acestuia.

Persoanele fizice sau juridice care se află și care nu se află în zona monitorizată de companie, dar care se consideră afectate de exploatarea, prepararea și rafinarea uraniului au dreptul de a solicita, pe cheltuiala companiei, măsurarea nivelului de radiații. În cazul constatării depășirii nivelului maxim admis, compania are aceleași obligații prevăzute la paragraful precedent.”

Și punctul 9 – „Compania de exploatare a uraniului va acoperi costurile de recalificare și de reconversie profesională a tuturor angajaților săi începând cu cel puțin 3 ani înainte de închiderea minei. Dacă activitatea companiei încetează fără îndeplinirea acestei obligații, statul român, prin Ministerul Energiei, are obligația de a suporta costurile necesare pentru recalificarea și reconversia profesională pe care le vor efectua foștii angajați.”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc. Felicitări!

Motiv pentru care

Punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind...

## **Doamna Emilia Arcan**

**:**

Listă...

A fost solicitată listă, rog stafful să pună la dispoziția grupului lista de vot.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Prognoză (L241/23.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea Comisiei Naționale de Prognoză, respectiv dezvoltarea componentei strategice. Și cum componenta strategică înseamnă, pe lângă prognoză sau viziune, sau scenarii pe termen mediu și lung, înseamnă și o asumare legată de obiectivele strategice, sunt două noi componente în activitatea noastră, cele legate de obiectivele strategice de stimulare a dezvoltării, ajutoare de stat și investiții în parteneriat public-privat.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege și în acord cu raportul Comisiei pentru buget și Comisiei economice, adresăm rugămintea unui vot favorabil, cu amendamentele admise.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dau cuvântul domnului senator Arcaș, microfonul 6, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei pentru buget și Comisiei economice. Vă rog.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru dezvoltare și strategie economică a transmis aviz favorabil, cu amendamente admise. Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a transmis, de asemenea, aviz favorabil.

Membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamentele admise, cuprinse în anexa nr. 1 la raportul comun. Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Domnul senator Cîțu, atunci. Vă rog. Microfonul 2.

Dezbateri generale, da? Aveți și amendamente?

## **Domnul Florin Vasile Cîțu**

**:**

Nu...

OK.

...doar dezbateri generale, mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Foarte pe scurt, teoretic, ar trebui ca după ce trece această ordonanță... De fapt, această ordonanță este în vigoare, deci, teoretic, ar trebui să nu mai avem, în acest moment, proiecte de lege care vin de la Guvern fără să aibă impactul bugetar și impactul macroeconomic calculate. Încă se mai întâmplă, sper să nu mai existe pe viitor.

În același timp, dacă tot s-a dat această ordonanță și s-a încercat să se facă această mișcare, mișcarea naturală era nu să o luăm și să o ducem în subordonarea SGG-ului și coordonarea prim-ministrului, ci să facem Comisia Națională de Prognoză, așa cum este în toate țările dezvoltate – și unde vrem să fim –, independentă.

De aceea, Partidul Național Liberal nu va vota acest proiect de lege, această ordonanță. Vom veni mai târziu cu un proiect care va face CNP-ul să fie independent. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege. Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Amendamentele respinse nu se susțin, motiv pentru care...

Vă rog, la amendamentele respinse, doamna senator Dinu, da?

Aveți cuvântul. Microfonul central.

Punctul... nr. crt. 2..., 3... și atât. Vă rog, aveți cuvântul.

lunară a președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.”

În același sens am realizat calcule și indemnizația specialiștilor cooptați pentru activități temporare pe lângă CPE va fi, în condițiile salariului minim brut pe economie actual, de 7.800 de lei, crescând, bineînțeles, odată cu acesta.

De asemenea, precizez că s-a abrogat articolul care stabilea existența măcar a unei ședințe pe lună, deci nu mai există nicio condiționare privind frecvența activităților depuse pentru această indemnizație lunară.

Mulțumesc.

Doresc să susțin amendamentele nr. 2 și 3 din tabelul de amendamente respinse.

Amendamentul nr. 2 se referă la art. 8 alin. (7).

Textul din proiectul de lege este următorul: „Membrii CPE beneficiază de o indemnizație lunară pentru activitatea desfășurată în cadrul acestuia, egală cu indemnizația președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.”

Amendamentul pe care îl supun atenției dumneavoastră este următorul: „Membrii CPE beneficiază de o indemnizație lunară pentru activitatea desfășurată în cadrul acestuia, în cuantum de 50% din indemnizația președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.”

În motivarea acestui amendament afirm următoarele: dacă urmărim firul acestui proiect de lege și facem câteva calcule, constatăm că indemnizația propusă în cadrul proiectului de lege este în valoare de 15.600 de lei, în condițiile salariului minim brut pe economie actual, crescând, bineînțeles, odată cu acesta. La această afirmație trebuie să adăugăm și următoarele aspecte: s-a modificat articolul care stabilea că acest Consiliu de Programare Economică are 11 membri; acum are „cel puțin” 11 membri și aceștia vor fi numiți prin decizia prim-ministrului; nu sunt criterii privind competența acestor membri; probabil că vor fi numiți în special pe criterii politice.

Poate oare România, la momentul acesta, să-și permită un astfel de lux? Putem să plătim indemnizații fără număr la un astfel de cuantum, 15.600 de lei, încă o dată, în condițiile actuale ale salariului minim brut pe economie?

Vă rog frumos să votați.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Am înțeles.

Voi supune votului dumneavoastră amendamentul susținut de colega noastră.

Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptat. Vă rog să continuați. Punctul 3.

Vă rog, microfonul central. Stafful!

Art. 8 alin. (9).

Citesc textul din proiectul de lege: „Pentru participarea la lucrările grupurilor sau comisiilor de lucru, membrii acestora au dreptul la o indemnizație de ședință egală cu 50% din indemnizația lunară a președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.”

Amendamentul pe care îl supun atenției dumneavoastră este următorul: „Pentru participarea la lucrările grupurilor sau comisiilor de lucru, membrii acestora au dreptul la o indemnizație de ședință egală cu 25% din indemnizația

Mulțumesc.

Nu mai aveți amendamente de susținut, nu?

Nu.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007 (L560/18.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Nicolae Tudose, secretar de stat de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, da?

Vă rog, microfonul 10, aveți cuvântul.

**Domnul Nicolae Tudose** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Domnule președinte,

Punctul de vedere al Guvernului nu este finalizat, dar reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice au participat la lucrările din comisii.

În consecință, susținem inițiativa legislativă, precum și amendamentele propuse și admise.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Butunoi, președintele Comisiei pentru transporturi, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei de administrație și Comisiei de transporturi. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnule președinte,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru transporturi și energie împreună cu membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise și respinse, care se regăsesc în anexa nr. 1 și anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Valeca.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Se pregătește domnul senator Ionașcu, microfonul 1.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Actualul proiect de lege vine să reglementeze niște lacune din actuala lege, pentru că am avut o situație în județul Argeș – și nu numai –, prin faptul că licitațiile pe trasee sunt o dată la patru ani, se fac drumuri noi în județe, se dărâmă un pod, nu se mai poate trece pe acolo și atunci toată circulația înăuntrul județului este blocată. Totodată, sunt UAT-uri care au luat decizii de „pe aici nu se trece”.

Actuala legislație prevede faptul că și consiliile județene – un punct important – pot scoate la licitație trasee, astfel încât în cadrul unui județean, intrajudețean, să poată fi asigurat transportul călătorilor și al locuitorilor, până la urmă, acolo unde ei au nevoie.

De aceea, Grupul PSD va susține proiectul de lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Baciu, vă rog, microfonul 1. Unu!

Domnule senator Baciu... Ionașcu, vă rog. Mă scuzați! Eu am zis microfonul 1, ați ajuns la microfonul 2. Probabil că doamna senator Presadă v-a sucit mințile.

Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Paștele a trecut, dar, oricum, mai vin sărbători și o să..., cred că a doua oară o să...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Ne vedem joi, de Înălțare!

## Da, mulțumesc.

Apreciez efortul inițiatorilor, dar decât să nu reglementezi mai degrabă reglementezi pe ici, pe colo, prin părțile esențiale; l-am parafrazat pe Nenea Iancu. Sugerez totuși inițiatorilor sau senatorilor prezenți că înțelegem că legea nu este perfectă, dar este perfectibilă, dar sunt câteva lucruri care ar fi trebuit mai atent reglementate.

Este de apreciat faptul că de data aceasta apar asociațiile intercomunitare, dar, dacă ne uităm la finanțarea subvenției, regula nu este stabilită și atunci evident că va trebui să reglementăm și cotele de subvenții în cazul asociației intercomunitare.

Evident că, din textul care ni s-a prezentat, aspectele de natură calitativă ale transportului de persoane sunt insuficient reglementate și în legea inițială, dar și în proiectul de lege. Și mă refer la capacitatea de transport, condițiile de confort, dispecerizarea, chiar și autogările.

Condițiile de reziliere a contractului de concesiune pentru prima dată sunt specificate în lege, precum și retragerea licenței, ceea ce este foarte important, dar nu sunt stabilite criteriile pe baza cărora se face această reziliere și, bineînțeles, retragerea licenței, pentru că licența de transport este dată de o altă instituție, în prezent, a statului.

Denunțarea contractului de delegare a gestiunii se înscrie în același demers, dar nu sunt... La fel, spuneam: care sunt condițiile obiective de denunțare?

Un al cincilea, cred că, subiect. Este vorba de autoritatea..., și citez din lege: „autoritatea de autorizare”, care este compartimentul sau serviciul specializat de transport local din subordinea primăriei. Este... În primul rând, fraza este inexactă; este vorba de compartimentul din cadrul aparatului de specialitate al primarului sau președintelui, asta ar fi formularea corectă. Dar cred că este o suprapunere peste atribuțiile instituțiilor statului, precum autoritatea română care autorizează mijloacele de transport, dar și operatorul de transport.

Consider că este o încărcare inutilă a organigramei de funcționare a unui aparat propriu al primarului sau președintelui consiliului local și mai ales că este vorba de o reglementare care... Nu cred că are capacitatea tehnică un compartiment de specialitate din spatele aparatului propriu să rezolve.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru scurta intervenție. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Amendamentele respinse înțeleg că nu se susțin, motiv pentru care

Dacă cineva dorește să explice votul?

Nu.

Mulțumesc.

DUPĂ PAUZĂ

Bună seara, stimați colegi!

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, senator Nicu Fălcoi, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari, doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Dăm cuvântul domnului senator Manoliu Dan, pentru a da citire unei întrebări sau interpelării.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi am o întrebare pentru domnul ministru Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „Punerea în concordanță a Legii nr. 85/2014 privind procedura insolvenței cu Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală”.

## Domnule ministru,

Vă propun punerea în concordanță a Legii nr. 85/2014 privind procedura insolvenței cu Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în urma sesizărilor unor agenți economici care au parcurs o perioadă de activitate economică în procedură de insolvență, după care au reușit, prin programul stabilit și planul de reorganizare, să reabiliteze firma.

Se știe că în perioada de insolvență nu se calculează accesorii la datoriile firmelor. Din păcate, după ieșirea din insolvență, la primul control fiscal, conform Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, inspectorii fiscali vin și verifică și perioada în care firma a fost în insolvență și calculează accesorii, conform legislației în vigoare. Se ajunge astfel la situația nedorită în care firmele acumulează din nou datorii la bugetul de stat și sunt nevoite să-și înceteze activitatea sau au mari dificultăți în desfășurarea activității economice.

În contextul celor prezentate, vă adresez următoarea întrebare: ce măsuri și propuneri legislative aveți în vedere pentru punerea în concordanță a celor două legi, astfel încât

să ajutăm mediul de afaceri și să revigorăm activitatea economică a firmelor?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator Dan Manoliu, Circumscripția electorală nr. 29 Neamț.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Pauliuc Nicoleta.

Domnule președinte, Stimați colegi, Întrebarea de astăzi este adresată domnului Tudorel Toader.

Stimate domnule ministru,

Miercuri, 9 mai, la ora Guvernului, ați afirmat că în conținutul raportului GRECO de evaluare a modului de prevenire a corupției cu privire la membrii Parlamentului, judecători și procurori sunt mai multe greșeli.

Studiind mecanismele de funcționare ale instituției europene și modul de redactare a acestor rapoarte, se poate constata că, înainte de a fi supuse aprobării plenului, acestea sunt consultate de reprezentanții statului care este vizat, care au ocazia să corecteze eventualele erori și să adauge comentarii care vor fi luate în considerare de echipa de evaluatori. Ulterior, raportul de evaluare este supus discuțiilor în plenul Grupului statelor împotriva corupției, unde reprezentanții statului membru evaluat au o a doua posibilitate să expună eventualele probleme constatate în conținutul raportului.

Acestea fiind spuse, domnule ministru, aș dori să-mi comunicați dacă la discuțiile preliminare pe proiectul raportului au participat reprezentanții Ministerului Justiției sau ai altei instituții din România și dacă ați fost informat despre rezultatele acestor discuții.

De asemenea, vă rog să-mi comunicați cine a reprezentat România la discuțiile din plen și dacă ați fost informat din timp asupra demersurilor efectuate.

Întrebarea de astăzi este formulată de către senator Nicoleta Pauliuc, membru al Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, din Circumscripția electorală nr. 25 Ilfov.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Lupu Victorel.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Doresc să adresez în seara aceasta o interpelare domnului George Vladimir Ivașcu, ministrul culturii și identității naționale.

Obiectul interpelării: „Funcționarea comisiilor zonale ale monumentelor istorice”.

Stimate domnule ministru,

În ultimii doi ani, activitatea Direcției Județene pentru Cultură Iași a fost îngreunată de funcționarea necorespunzătoare a Comisiei zonale a monumentelor istorice nr. 5. Această Comisie are în componență reprezentanți din cinci județe: Bacău, Galați, Vaslui, Vrancea și Iași și 11 membri din județele menționate mai sus. În conformitate cu Lista monumentelor istorice, publicată în Monitorul Oficial, județul Iași are înscrise 1.630 de obiective și deține locul doi pe țară ca număr de monumente istorice.

În perioada 2016–2018, Comisia zonală a monumentelor a avut de analizat 1.723 de dosare. Motivat de faptul că membrii comisiei provin din mai multe județe, unii dintre ei sunt mai tot timpul indisponibili pentru a participa la aceste ședințe, dar și de complexitatea unor dosare, s-a ajuns în situația ca avizul și răspunsurile să ajungă la solicitanți cu întârziere de peste trei luni de zile.

Din discuțiile avute cu reprezentanții direcției județene a reieșit că nu a existat posibilitatea programării a mai mult de o ședință lunar, cu toate că numărul mare de subiecte și complexitatea lor ar fi impus acest lucru. Aproximativ 30% dintre ședințele programate nu s-au desfășurat datorită lipsei de cvorum. Menționez și faptul că mandatul acestei comisii încetează în această lună.

În contextul celor prezentate, vă rog să analizați structura și componența Comisiei zonale a monumentelor istorice nr. 5, astfel încât să se poată asigura, în viitor, analiza și soluționarea cu celeritate a documentațiilor primite.

Solicit răspuns în scris.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Covaciu Severica Rodica.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea se adresează doamnei Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, și are ca obiect: „Măsuri și strategie pentru creșterea exporturilor”.

Stimată doamnă prim-ministru,

Conform ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică, în primul trimestru al anului în curs exporturile de mărfuri românești se situează sub importuri, deficitul comercial fiind de peste 2 miliarde de euro, apropiat de cel înregistrat în perioada similară din 2017. În ciuda faptului că exporturile sunt în creștere, diferența dintre acestea și importuri continuă să se mărească.

În aceste condiții, vă rog să-mi puneți la dispoziție strategia pe termen mediu și lung a Guvernului pe care îl conduceți, în vederea stimulării activității economice și a creșterii exporturilor până la nivelul la care acestea să depășească importurile. De asemenea, vă rog să-mi precizați care sunt măsurile economice pe care le-ați luat de la instalarea în funcție în vederea sprijinirii agenților economici care derulează exporturi.

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns în scris.

Senator de Maramureș, Severica Rodica Covaciu.

din județul meu. Cer explicații Domniei Sale în legătură cu obstacolele tehnice admise pe tronsonul feroviar Deva–Vințu de Jos.

Stimate domnule ministru,

Este condamnabil faptul că, deși în România se construiește infrastructură de transporturi foarte lent și foarte scump, calitatea obiectivelor de investiții noi este extrem de proastă. Nu este prima dată când proiecte majore, aflate pe coridoare prioritare ale Uniunii Europene, fie au vicii de construire, fie sunt construite cu ajutorul unor soluții tehnice proaste, care în loc să crească viteza de deplasare a călătorilor și mărfurilor o fac mai redusă.

De exemplu, specialiști în domeniul infrastructurii de transporturi semnalează faptul că pe tronsonul de cale ferată, așa-zis rapidă, dintre Deva și Vințu de Jos constructorul a prevăzut, prin proiectul tehnic, mai multe soluții care, în practică, se dovedesc a încetini trenul, cu restricții importante ale vitezei, astfel încât, deși ar trebui, după normativ, să circule cu 160 de kilometri pe oră, el circulă... acoperă o distanță de 50, circa 50, de kilometri într-o oră și jumătate. Îl întrece bicicleta!

Sigur, doamna senator, vă rog.

Da. Deci e vorba de o interpelare adresată domnului Paul Stănescu – mă interesează situația proiectelor la care MDRAP este beneficiar, având parteneri asociații sau fundații, și este vorba de o întrebare adresată domnului Bogdan Marius Chirițoiu, în legătură cu prelungirea ajutorului pentru suportarea costurilor excepționale pentru închiderea minelor din România.

Am depus la secretariatul de ședință interpelarea adresată domnului Paul Stănescu și întrebarea adresată domnului președinte al Consiliului Concurenței și aștept, conform regulamentului, răspuns în scris la toate cele trei întrebări/interpelări de astăzi.

Sunt Eleonora Carmen Hărău, senator liberal de Hunedoara, și vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Are cuvântul doamna senator Hărău Eleonora Carmen.

## **Doamna Eleonora Carmen Hărău:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Pentru domnul ministru al transporturilor, Lucian Șova, am o întrebare care se referă la o problemă destul de complicată

Mulțumim, doamna senator.

Voi da și eu citire unei întrebări.

Întrebarea mea de astă-seară se adresează ministrului sănătății, doamna Sorina Pintea, și obiectul întrebării este „Informații referitoare la situația la zi în ceea ce privește aprovizionarea cu imunoglobină... imunoglobulină”. ## Stimată doamnă ministru,

După activarea Mecanismului de protecție civilă în cazul crizei de imunoglobulină și adoptarea de către Guvern a ordonanței de urgență pentru încredințarea către compania națională Unifarm – SA a serviciului de interes economic general, în vederea realizării activității de aprovizionare cu medicamente necesare asigurării activității de prevenire a deceselor și agravării bolilor generate de lipsa imunoglobulinei umane, și suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2018, au apărut primele semnale – timide, dar generatoare de speranță – de soluționare a acestei crize care a afectat puternic viața a mii de pacienți și a familiilor acestora.

Întrucât am fost interesat de evoluțiile acestei situații încă de la începutul toamnei anului trecut, atunci când lipsa de imunoglobulină mi-a fost semnalată în cursul unei audiențe (fiindu-mi expuse chiar de către un medic implicat în îngrijirea copiilor ce suferă de imunodeficiență posibilele consecințe dramatice ale privării pacienților de medicamentele a căror administrare le este vitală), am urmărit toate informațiile pe care le-ați oferit în spațiul public cu privire la ritmul de aprovizionare și cantitățile/numărul de flacoane care ne-au fost livrate, inclusiv după activarea Mecanismului de protecție civilă.

Într-o declarație publică pe care ați făcut-o la finalul lunii martie a.c. ați estimat, referindu-vă la cantitatea de imunoglobulină necesară pe lună, că ar fi nevoie de aproximativ 5.000 de doze de imunoglobulină lunar.

În condițiile în care din informațiile furnizate de medici implicați în îngrijirea pacienților cu imunodeficiență rezultă că situația aprovizionării cu produse de tipul Octagam, Kiovig, IG Vena, Privigen, Intratect rămâne în continuare incertă și ținând cont de faptul că, recent, ca răspuns la o interpelare pe care v-am adresat-o în data de 26 martie a.c., am aflat, pe de o parte, că necesarul de Pentaglobin, transmis de spitalele din România pentru anul 2018, este de 46.000 de fiole de 50 de mililitri, respectiv 47.000 de fiole de 100 de mililitri, iar, pe de altă parte, că în intervalul de 1 decembrie 2017 – 27 martie 2018 au fost achiziționate doar 6.395 de flacoane de 50 de mililitri, respectiv 3.000 de flacoane de 1.000 de mililitri, din care au fost livrate spitalelor 2.913 flacoane de Pentaglobin de 50 de mililitri și 1.432 de flacoane de Pentaglobin de 100 de mililitri, vă solicit să precizați:

Are cuvântul în continuare doamna senator Arcan Emilia.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună seara, distinși colegi!

Interpelarea mea este adresată doamnei vicepremier Grațiela Leocadia Gavrilescu, ministrul mediului..., Ministerul Mediului.

Obiectul interpelării: „Programele ecologice «Casa verde»”.

Distinsă doamnă vicepremier,

De curând au apărut noi informații și studii în spațiul public despre beneficiile deosebite ale locuințelor ecologice, mai ales din punctul de vedere al sănătății și al economiei gospodarilor. Ministerul pe care dumneavoastră îl conduceți monitorizează și finanțează mai multe programe „Casa verde”, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice.

În câteva întâlniri cu cetățenii, atât în acțiunile publice, cât și la cabinetul parlamentar din județul Neamț, am constatat o anumită reținere și neîncredere a acestora de a apela la fondurile destinate realizării unor astfel de programe.

Pentru a fi mai bine informată și, eventual, a-i putea îndruma pe potențialii beneficiari să apeleze la finanțarea pentru programele „Casa verde”, doresc o succintă informare privitoare la derularea acestor programe. M-ar interesa și care este percepția specialiștilor și a responsabililor acestor programe despre gradul de cunoaștere și receptivitatea cetățenilor români față de măsurile pe care le oferim prin programul de guvernare în acest domeniu.

Cu respect, aștept răspunsul dumneavoastră în scris la Senatul României și vă mulțumesc.

Dacă îmi permiteți și o întrebare?

Sigur, doamna senator, puteți să continuați.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Întrebarea este adresată domnului Viorel Ștefan, vicepremier.

Obiectul întrebării: „Prognozele privind creșterea produsului intern brut în următorii ani”.

Domnule vicepremier,

În mai multe lucrări de istoria economiei și de economie comparată se arată că între cele două războaie mondiale România se situa înaintea Greciei ca nivel de dezvoltare. Cu timpul și pentru mulți ani, Grecia a depășit țara noastră. Recent însă m-am bucurat citind o informare publică potrivit căreia România, guvernată de echipa coaliției PSD–ALDE, a trecut din nou în fața Greciei din punctul de vedere al mărimii produsului intern brut.

Este adevărat că România a cunoscut ritmuri mari de creștere economică în anii în care Partidul Social Democrat a fost la guvernare. Apreciez că această tendință ar trebui menținută și susținută și, în acest context, vă întreb ce considerați că ar mai trebui întreprins pentru ca prognozele pentru următorii patru ani să fie la fel de bune și confirmate de indicatorii economici, ceea ce ne-ar apropia de ponderea pe care țara noastră o are în Uniunea Europeană, ca suprafață și număr al populației.

Cu respect, aștept un răspuns în scris la Senatul României și vă mulțumesc.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumesc, doamna senator.

În continuare, voi da citire senatorilor care au primit răspuns în scris la întrebările adresate. Este vorba de: domnul senator Vasile Cristian Lungu, care a primit răspuns în scris de la Ministerul Sănătății; de asemenea, Vasile Cristian Lungu, tot de la Ministerul Sănătății; Eleonora Carmen Hărău, de la Ministerul Transporturilor; Severica Rodica Covaciu, de la Ministerul Transporturilor.

S-a solicitat amânare: din partea Ministerului Afacerilor Externe, pentru întrebarea adresată de domnul Gheorghe Baciu, și de către Ministerul Energiei, pentru întrebarea adresată tot de către domnul senator Gheorghe Baciu.

A primit, de asemenea, răspuns în scris la o interpelare..., adresată de domnul Gheorghe Baciu, din partea Ministerului Sănătății.

În continuare, voi da citire senatorilor care au adresat întrebări în scris: Federovici Doina Elena, Moga Nicolae, Stocheci Cristina Mariana, Breaz Valer Daniel, Botnariu Emanuel Gabriel, Toma Vasilică, Cristina Ioan, Nicoară

Marius Petre, Șoptică Costel, Stângă George Cătălin, Caracota Iancu, Hărău Eleonora Carmen, Cazan Mircea Vasile, Dinu Nicoleta Ramona, Coliban Allen, Goțiu Remus Mihai, Dinică Silvia Monica, Ghica Cristian, Dircă George Edward, Alexandrescu Vlad Tudor, Lungu Dan, Bădulescu Dorin Valeriu, Talpoș Ioan Iustin, Baciu Gheorghe, Lungu Vasile Cristian, Covaciu Severica Rodica.

## **Doamna Emilia Arcan**

**:**

Interpelări.

## „Întrebări” am spus?

Cele citite anterior sunt interpelări.

În continuare, voi da citire listei senatorilor care au depus întrebări în scris: Federovici Doina Elena, Smarandache Miron Alexandru, Trufin Lucian, Breaz Valer Daniel, Mihu Ștefan, Lupu Victorel, Botnariu Emanuel Gabriel, Toma Vasilică, Toma Cătălin Dumitru, Caracota Iancu, Stângă George Cătălin, Popa Cornel, Hărău Eleonora Carmen, Bulacu Romulus, Șoptică Costel, Dinică Silvia Monica, Goțiu Remus Mihai, Dircă George Edward, Wiener Adrian, Coliban Allen, Alexandrescu Vlad Tudor, Presadă Florina Raluca, Bădulescu Dorin Valeriu, Baciu Gheorghe și Lungu Vasile Cristian.

Stimați colegi, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, luni, 4 mai 2018.

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|085225]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 81/23.V.2018 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei