Stenogramă plen

2. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate;

3. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit și politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014–2020 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării;

4. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2017 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului;

5. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2018 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții;

6. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2018 pentru modificarea Legii nr. 54/2016 privind asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, a sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul Programului privind reducerea poverii tuberculozei în România, prin reformarea sistemului de control al tuberculozei și consolidarea gestionării tuberculozei rezistente la medicamente, prin asigurarea accesului universal la diagnostic și tratament și abordarea nevoilor grupurilor de populație cu risc, pentru perioada 1 aprilie 2015 – 31 martie 2018, implementat de Fundația Romanian Angel Appeal;

7. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2017 pentru modificarea art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcți finanțați din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi;

8. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2018 privind abrogarea art. 1 alin. (4) din Legea nr. 222/2017 pentru realizarea „Capabilității de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esențial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”;

9. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale;

10. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2016 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996;

11. Legea privind precursorii de droguri;

12. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu;

13. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale;

14. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

15. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2018 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură;

16. Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 30/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală;

17.Legea privind Registrul Național de Publicitate Mobiliară și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare;

18. Legea pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Georgiei privind asigurarea reciprocă a sprijinului națiunii-gazdă, semnat la Batumi la 11 octombrie 2017;

19. Legea manualului școlar;

20. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2018 pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative;

21. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date;

22. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea și completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații;

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

2. Proiectul de lege privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului (b261/22.05.2018)

Doamna secretar de stat, Diana Severin, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 10.

## **Doamna Diana Severin** _– secretar de stat în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prezentul proiect de lege are ca scop transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei nr. 52/2014 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei nr. 92/2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului.

Guvernul susține procedura de urgență. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

3. Propunerea legislativă pentru completarea Legii societăților nr. 31/1990 (b106/20.03.2018).

Dacă dintre inițiatori este cineva? Nu.

4. Propunerea legislativă privind abrogarea alin. (3) și (4) ale art. 25 din Legea nr. 312 din 28 iunie 2004 privind Statutul Băncii Naționale a României (b110/21.03.2018).

Inițiatorul este prezent? Nu.

Mulțumesc. La punctul 2 al secțiunii de... secțiunea I...

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea solicitării de retragere din procesul legislativ a unei inițiative legislative.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 29 mai 2018, a analizat solicitarea inițiatorilor de retragere din procesul legislativ a următoarei inițiative.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L279/7.05.2018).

În conformitate cu prevederile art. 97 alin. (1) din Regulamentul Senatului,

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem solicitarea Comisiei pentru afaceri europene de a-și desfășura lucrările comisiei miercuri, 30 mai 2018, ora 9.00, în același timp cu plenul Senatului.

Stimați colegi, în ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare de astăzi, 29 mai 2018, s-a realizat solicitarea Comisiei pentru afaceri europene, formulată în temeiul art. 60 alin. (2) din regulament.

Invit la microfon reprezentantul comisiei, doamna senator Crețu – da? –, pentru a prezenta solicitarea.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este vorba de organizarea unui eveniment dedicat unei teme noi de mare actualitate, impozitarea sectorului digital, care se face în cooperare cu Ministerul Comunicațiilor. Întrucât s-a modificat data noastră, activitatea, și astăzi este luni, în loc să fie marți, vă solicităm să acceptați ca noi să desfășurăm evenimentul în timpul plenului, pentru că sunt făcute invitații către participanți din toate domeniile interesate și n-am putea să contramandăm acest lucru.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

E în regulă. Mulțumim.

Dacă sunt intervenții în legătură cu această solicitare? Nu.

Atunci,

La punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiect de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2004/37/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă – COM(2018) 171 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu, microfonul 7, doamna președinte al Comisiei pentru afaceri europene, pentru a prezenta raportul și proiectul de hotărâre.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de un act... de un document legislativ, care a fost analizat atât cu ministerele de specialitate, cât și în cadrul comisiilor de specialitate. El face parte din punerea în aplicare a Pilonului drepturilor sociale, și anume punctul 10, și-și propune reducerea expunerii profesionale la agenți

cancerigeni, creșterea eficacității cadrului legal existent și asigurarea unei clarități și uniformități a reglementărilor actuale.

Ca urmare a examinării, am ajuns la concluzia că propunerea de directivă întemeiată pe art. 153 respectă atât principiul subsidiarității, cât și pe cel al proporționalității, având în vedere, mai ales, faptul că au fost luați în considerare toți factorii de fezabilitate socioeconomică, prin discuții cu toți cei interesați ca beneficiari sau care trebuie să aplice directiva. E vorba deci de o directivă, stabilește un nivel minimal pentru condițiile de securitate și nu împiedică statele membre care doresc să stabilească măsuri de protecție mai stricte să aplice asemenea măsuri.

Vă rugăm să aprobați hotărârea în formularea pe care o găsiți integral pe pagina Senatului. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci,

La punctul 5, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – Al doilea Raport anual privind Instrumentul pentru refugiații din Turcia – COM(2018) 91 final.

Doamna senator Crețu, microfonul 7, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În acest caz nu este vorba de un act legislativ, este vorba de faptul că Comisia Europeană își îndeplinește obligația de informare atât a celorlalte instituții europene, cât și a parlamentelor naționale cu privire la punerea în aplicare, în acest caz, a instrumentului pentru refugiații din Turcia.

Analizată în cadrul comisiei, cu participarea Ministerului Afacerilor Externe, a fost raportor domnul senator Titus Corlățean... Și, pentru a nu repeta concluziile analizei noastre, o să îl rog pe domnul președinte să dea cuvântul raportorului, care dorește să ia cuvântul să sublinieze câteva lucruri, și pe dumneavoastră să acceptați informarea așa cum este. E vorba de o informare a Parlamentului cu privire la felul în care banii europeni au fost cheltuiți în relațiile cu Turcia și efectele acestuia.

Vă mulțumesc frumos pentru sugestie. Chiar voiam să vă rog să faceți lucrul acesta. Domnul senator Corlățean.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Foarte scurt. Comisia vă propune un raport și, respectiv, un proiect de hotărâre a Senatului. N-am să intru în toate detaliile, dar e bine de știut două lucruri.

În primul rând, Turcia are în clipa de față, pe teritoriul său, cam 3,8 milioane de refugiați migranți, vreo 3,5 milioane din Siria și restul, 300.000, din Irak, Afganistan, Iran, Somalia. Evident că nu fac față singuri și evident că modul în care Uniunea Europeană s-a implicat prin acordul bilateral pe care-l cunoaștem este esențial – un buget de 3 miliarde de euro alocat, din care un miliard din bugetul Uniunii Europene, 2 miliarde de euro contribuțiile statelor membre. României, ca să spunem și treaba asta, i-a revenit „uriașa” sumă de 21,6 milioane de euro până la sfârșitul anului 2017. Pe fond, banii ăștia erau absolut necesari, pentru că vorbim, de exemplu, de asigurarea educației, accesul la școală pentru 500.000 de copii.

Sunt și alte lucruri, n-am să insist, cert este că – și ăsta este un element esențial al comunicării – Uniunea Europeană și Comisia Europeană propun alocarea – și asta ar fi o decizie până la sfârșitul lui 2018 –, alocarea unei sume suplimentare de 3 miliarde de euro, care, în mod obiectiv, reprezintă o sumă de bani absolut necesară.

În propunerea de... proiectul de hotărâre a Senatului noi trecem în revistă elementele principale și salutăm această propunere, decizie de alocare a unei sume suplimentare, absolut necesare pentru ca autoritățile din Turcia să gestioneze corect nevoile umanitare, dar și pe cele neumanitare ale celor aproape, în curând, 4 milioane de refugiați, de migranți, de pe teritoriul Turciei.

Și ultimul comentariu pe care-l fac: asta nu înseamnă – gestionarea urgențelor din acest moment – că prioritate nu trebuie să rămână chestiunea de fond, altfel spus stabilizarea situației din zonele care generează migrația, în principal Siria, stabilizare și efort de reconstrucție, astfel încât acești cetățeni care sunt refugiați să aibă unde să se întoarcă și să-și poată găsi existența și viața în țara de unde provin. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru scurta intervenție. Dacă sunt alte intervenții? Nu.

Atunci,

2. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Reforma structurii administrative a școlilor europene – COM(2018) 152 final.

Doamna senator Crețu, microfonul 7, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte succint. Această comunicare reprezintă răspunsul Comisiei Europene la o întrebare a Parlamentului European legată de dificultățile prin care au trecut școlile europene în trecut.

Școlile europene sunt 13, funcționează în 6 țări. Există și 503 elevi români care sunt înscriși în aceste școli.

Din anul 2013, există la Bruxelles chiar secție română, în limba română, pentru copiii români care trăiesc acolo. Aceste școli au întâmpinat niște mari dificultăți, pentru că ele sunt un fel de struțo-cămilă, jumătate finanțate..., o parte finanțate de statele membre, o parte finanțate de Comisia Europeană, o parte finanțate de alți beneficiari. Și documentul propune o reformă, punctul de vedere al Comisiei, încă neadoptat, cu privire la felul în care trebuie sprijinite în viitor și cu privire la felul în care trebuie administrate în viitor școlile Europei.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții?

## Nu.

Atunci,

Suntem la secțiunea a II-a, inițiative legislative. Punctul 1, Propunerea legislativă privind punerea în acord a prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările și completările ulterioare, cu deciziile Curții Constituționale și Decizia CEDO din 7 martie 2017 – cazul Cerovšek și Božičnik contra Sloveniei (L237/18.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și o invit la microfon pe doamna secretar de stat Moț. Nu?

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 10.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Voi exprima în cele ce urmează punctul de vedere al Ministerul Justiției, care va fi un punct de vedere mai mult tehnic decât de oportunitate.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă și vizează unele instituții de drept precum: dreptul la apărare, la fond și în căile de atac; recuzarea judecătorilor; reprezentarea convențională a părților; competența după materie; comunicarea actelor de procedură; dispoziții privind redactarea și semnarea hotărârilor judecătorești etc.

Necesitatea acestor modificări decurge din următoarele: 1. dintr-un număr de opt decizii ale Curții Constituționale care au declarat neconstituționale mai multe articole din actualul Cod de procedură civilă;

2. din practica instanțelor judecătorești, care, în cursul celor trei ani de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă, au constatat fie aspecte de neclaritate a textelor de lege, care au condus la interpretări diferite și o practică neunitară, fie aspecte ce țin de întârzierea procedurii, ceea ce încalcă principiul celerității, care guvernează procesul civil.

Și nu în ultimul rând, necesitatea acestor propuneri de modificare este dată și de Decizia CEDO pronunțată la data de 7 martie 2017 cu privire la deliberarea, redactarea și semnarea hotărârii judecătorești de aceiași membri ai completului de judecată care au luat parte la judecarea cauzei.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului, domnul senator Cazanciuc. Da? Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.

Da.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia a avut de pus în acord Codul de procedură civilă cu nu mai puțin de opt decizii ale Curții Constituționale, cu decizii ale CEDO, cu practica instanțelor judecătorești. În cadrul dezbaterilor, în comisia specială au fost prezenți de fiecare dată reprezentanți ai CSM, ai Ministerul Justiției și ai Parchetului General – Secția civilă, cu propuneri consistente de-a lungul dezbaterilor, preluate de toate grupurile parlamentare.

De aceea, vă propunem un raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa nr. 1, și amendamente respinse, cuprinse în anexa nr. 2.

În principal, modificările vizează scurtarea, dincolo de punerea în acord a textului cu deciziile Curții, scurtarea duratei procedurilor judiciare în materie civilă, prin eliminarea unor proceduri de filtru, care au fost bune într-un anumit context, numai că, prin decizii succesive ale Curții Constituționale, ele au fost lipsite de conținut și au ajuns să greveze foarte mult, să lungească durata proceselor și mare parte din propuneri vizează scurtarea duratei proceselor, cu respectarea unor garanții referitoare la drepturile fundamentale.

Aș face o singură mențiune, cu privire la titlu, așa cum este el în raport, și anume că lipsește partea finală. Cred că e o greșeală de redactare, pur și simplu. „Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă” spune textul distribuit și trebuia completat cu: „și pentru modificarea și completarea altor acte normative”.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem... Înainte de a trece la votul asupra propunerii legislative, care este cu caracter organic...

Dacă se susțin amendamentele respinse?

Nu.

Atunci, rămâne să avem votul final pentru astăzi, la ora 17.00.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor (L288/7.05.2018)

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Ion Iordăchescu, secretar de stat, de la Ministerul Transporturilor. Da, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 8.

## **Domnul Ion Iordăchescu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor_ **:**

Bună ziua, domnule președinte! Doamnelor și domnilor deputați,

Cu privire la această Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, Ministerul Transporturilor susține raportul întocmit de Comisia pentru transporturi a Senatului României.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog să le spuneți celor din stafful dumneavoastră, când vă pregătesc materialul, că veniți la Senat, nu la Camera Deputaților.

Avem raportul comun al Comisiei pentru transporturi și Comisiei juridice.

Domnul senator Cazanciuc, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 6.

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

E o propunere care a întrunit, să spunem, girul tuturor colegilor. În esență, este vorba despre trecerea a ceea ce numim astăzi centurile municipiilor de la structura centrală la structurile teritoriale, atunci când și acolo unde aceste autorități locale solicită trecerea din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a municipiilor reședință de județ sau a municipiilor de rangul I. Știți foarte bine că sunt, de foarte multe ori, centuri aproape impracticabile, greu se ajunge, uneori, la ele și au fost mai multe solicitări de-a lungul timpului din partea municipiilor care au resurse financiare pentru a reabilita aceste centuri.

În esență, despre asta este vorba. De aceea, vă propunem un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog, doamna senator Dinică, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, în cazul general ar putea avea sens ca aceste proiecte de variante ocolitoare să fie preluate de către autoritățile locale. Totuși, în cazul transferului centurii București către Primăria Municipiului București, Uniunea Salvați România consideră că acest transfer nu ar fi oportun în acest moment.

Am să vă ofer două argumente.

În acest moment, există în curs de desfășurare mai multe proceduri de licitație, care ar fi afectate, puternic perturbate, de către acest transfer, și, în al doilea rând, capacitatea administrativă a Primăriei Municipiului București este insuficientă, lucru dovedit de gestionarea investițiilor din ultimii 10 ani.

În cazul acestui proiect de lege, Uniunea Salvați România va vota „abținere”. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Votul va fi la ora 17.00.

Există un singur amendament respins. Îl susțineți? Vă rog, doamna senator, microfonul 2.

Propunerea de amendament este: „La cererea autorităților publice locale, drumurile de interes național care reprezintă variante de ocolire sau sectoare ale variantelor de ocolire a municipiului București, a municipiilor reședință de județ sau a municipiilor de rangul I pot trece din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale, în termen de 180 de zile de la data înregistrării solicitării.”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptat. Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 20/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecție la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul și tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și condițiile de aprobare a posturilor de inspecție la frontieră responsabile pentru controalele sanitare veterinare ale animalelor vii provenite din țări terțe și pentru controalele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor ale produselor alimentare și hranei pentru animale provenite din țări terțe (L301/14.05.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este...

Nu este.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Traian Petcu, vicepreședinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare, da?

Microfonul 10, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Traian Constantin Petcu** _– vicepreședinte_

_al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a participat la lucrările comisiilor avizatoare și la lucrările Comisiei de agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, respectiv comisie raportoare, și a luat act de raportul de admitere, cu un amendament admis.

Guvernul, prin Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, susține acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, doamna senator Silistru, doamna președinte. Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii și a elaborării raportului asupra acestei propuneri legislative. În urma dezbaterilor care au avut loc, membrii comisiei...

În comisie s-au formulat amendamente care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa nr. 1, ce face parte integrantă din prezentul raport, și amendamente respinse, care se regăsesc în anexa nr. 2.

În ședința din 23.05, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu propunerea legislativă.

Senatul, prima Cameră sesizată. Lege ordinară. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, doamna președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis și amendamente respinse. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Înțeleg că amendamentele respinse nu se susțin, motiv pentru care

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale (L130/19.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Eleodor Mandreș – secretar de stat, de la Ministerul Finanțelor. Da? Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

## **Domnul Eleodor Mandreș** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri care au ca scop facilitarea recuperării prejudiciului produs prin săvârșirea infracțiunilor, precum și evitarea efectuării de cheltuieli cu detenția condamnatului. Guvernul nu a finalizat un punct de vedere. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc, microfonul 6, pentru a prezenta raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege vine să răspundă, practic, unei nevoi sociale în momentul de față, și anume aceea de a concentra eforturile statului, de a canaliza eforturile societății pentru recuperarea posibilelor prejudicii produse prin contravenții sau infracțiuni, și nu prin trimiterea oamenilor la închisoare, cum, din păcate, se întâmplă uneori.

De aceea, proiectul de act normativ acordă o șansă celor care nu fac din evaziune fiscală o profesie, ci, pur și simplu, din diverse motive, se întâmplă să greșească. De aceea, textul spune în felul următor:

„În cazul posibilelor infracțiuni de evaziune fiscală, dacă în cursul urmăririi penale inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 50% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, se va dispune o singură dată renunțarea la urmărire penală. Titularul acțiunii penale, statul, poate renunța la urmărirea penală dacă prejudiciul este recuperat integral plus penalitățile datorate față de baza de calcul, majorat cu 50%”, cum spuneam, o singură dată.

Este, până la urmă, ceea ce ar trebui să se întâmple în fiecare țară normală, și anume să recuperăm prejudiciile, și nu să sancționăm disproporționat față de fapta comisă anumiți oameni.

În esență, aceasta este propunerea.

Vă propunem un raport de admitere, cu amendamente admise și respinse.

Mulțumesc.

Ca atare, nu pot să înțeleg de ce acest proiect este în continuare în procedură legislativă și, evidențiind aceste aspecte tehnice, dar și de oportunitate, vă informăm că Grupul parlamentar senatorial al PNL va vota împotriva proiectului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Doamna senator Presadă, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă informez că la balcon se află un grup de 50 de persoane din județul Dâmbovița, invitate de domnul vicepreședinte al Senatului, domnul senator Adrian Țuțuianu.

Le spunem bine ați venit în Senatul României!

Bun. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Doamna senator Gorghiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

1 înseamnă ăla de acolo, da? Pot să... Permiteți să vorbesc de la ăsta?

Am zis microfonul 2...

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

A, scuze! Am înțeles greșit. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

De principiu, sunt de acord cu ideea că recuperarea prejudiciului ar trebui să fie o prioritate pentru statul român, mai ales dacă ne uităm pe cifre, care sunt catastrofale. Evident că nimeni nu-și dorește să stea oamenii la închisoare. Cu toții avem de gând să punem accent pe recuperarea prejudiciului, dar, ca să facem acest lucru, trebuie să avem o lege așa cum trebuie, nu o lege proastă.

Și vă spun aici, punctual și tehnic, despre observațiile, din punctul meu de vedere mai mult decât corecte, ale Consiliului Legislativ. Acesta spune în felul următor:

„Textele propuse au în vedere aplicarea în anumite condiții a unei pedepse stabilite de către legiuitor în cuantum fix.”

O astfel de soluție legislativă face imposibilă individualizarea pedepsei, putându-se ajunge la situații discriminatorii, întrucât, indiferent de gravitatea faptei – și cine este jurist înțelege exact ce vă spun acum – și de circumstanțele săvârșirii acesteia, tuturor persoanelor li se va aplica aceeași pedeapsă.

Ca atare, este o formă descurajantă cea în care este reglementată modificarea pe care inițiatorii și-o doresc. Pe de altă parte, chiar mă surprinde că reprezentantul Ministerului Finanțelor astăzi ne spune că n-are ministerul un punct de vedere formulat, pentru că vă amintesc că săptămâna trecută ministrul dumneavoastră, al finanțelor – nu știu dacă este în sală, o să mă uit, că poate ia cuvântul –, domnul Teodorovici, anunța aprobarea memorandumului pentru modificarea legislației privind evaziunea fiscală în ședința Guvernului – Guvernul PSD–ALDE, dacă n-am uitat acest aspect –, aceste schimbări urmând să fie prezentate public, citez din Domnia Sa, „la sfârșitul lunii iunie, poate, iulie...

, intenția Guvernului fiind aceea foarte clară de a modifica legislația privitoare la evaziunea fiscală ținând cont de practicile europene, în scopul încurajării mediului de afaceri”.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Câteodată chiar mă întreb: de ce mai avem un Guvern în epoca PSD?

De la alegeri încoace am văzut atâția premieri care nu au luat decizii independent, de capul lor; este și cazul de față, cu doamna premier Dăncilă. Și avem reprezentanți ai Guvernului care vin să ne spună aici că nu au un punct de vedere, mai ales pe legi foarte importante și care au suscitat adevărate mișcări sociale: mă refer la legile justiției și, iată, în cazul de față, o lege care încurajează evaziunea fiscală.

Nu ar fi mai bine și mai onest să lăsăm țara celor care chiar vor și pot să guverneze?

Cred că ar fi mult mai onest față de toată lumea. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bănuiesc că nu vă referiți la USR!

Dacă sunt alte intervenții? Domnul senator Baciu. Nu mai...

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra inițiativei legislative.

Mă scuzați! Domnule senator, nu v-am observat din mulțime. Sclipeați, dar nu-mi dădeam seama ce sclipește.

Microfonul 3, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Eugen Orlando Teodorovici** _– ministrul finanțelor publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doar o scurtă precizare. E adevărat, Guvernul a aprobat săptămâna trecută un memorandum prin care dorește să schimbe tot ce înseamnă cadru legislativ pe evaziune fiscală, de la Legea nr. 241, Codul penal, de procedură penală și alte prevederi legale care îngrădesc, astăzi, un mediu economic așa cum ni-l dorim cu toții.

Spuneați că să lăsăm Guvernul altcuiva. Mi-aș fi dorit foarte mult să văd dacă dumneavoastră aveți propuneri de schimbare în bine, să încurajăm mediul de afaceri. Și o să aveți ocazia, atunci când vă invităm la Ministerul de Finanțe, să faceți parte din grupul de lucru, Comisiile juridice, și nu numai, și economice, pentru a discuta împreună ce schimbăm la acest cadru legislativ.

Până una-alta, această propunere poate să treacă, pentru că este o dorință de schimbare și o dovadă de schimbare în bine, iar atunci când vom fi gata, la finalul lunii iulie, cu noul cadru legislativ, venim frumos în Parlament, la Senat, și trecem noua propunere de modificare în ansamblul ei, cu mai multe acte care trebuie să fie modificate. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nemaifiind alte intervenții, votul final îl vom exercita la ora 17.00. Punctul 5 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (L229/16.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Sofia Mariana Moț, de la Ministerul Justiției.

Vă rog, aveți cuvântul, doamna secretar de stat, microfonul 8.

Din punctul de vedere al Guvernului, propunerea legislativă nu poate fi susținută în forma prezentată, pentru următoarele argumente: înființarea și organizarea asociațiilor și fundațiilor este reglementată de Ordonanța Guvernului nr. 26/2000. Prin propunerea legislativă supusă atenției dumneavoastră se impun noi condiții, mai restrictive, în ceea ce privește înființarea asociațiilor din domeniul agriculturii față de celelalte asociații înființate în baza Ordonanței Guvernului nr. 26.

Se propune, de asemenea, instituirea unei îngrădiri a dreptului de asociere, ceea ce nu poate justifica necesitatea asigurării reprezentativității invocată de autorii inițiativei legislative. Pe de altă parte, din punct de vedere tehnic, propunerea legislativă folosește termenul de „salariu brut pe economie”, expresie care este incorectă, pentru că nu face referire la care dintre salarii se referă, respectiv minim, mediu sau maxim pe economie, și conduce, așadar, la inaplicabilitatea normei.

În ultimă instanță, vă aducem la cunoștință și faptul că propuneri similare celei care face obiectul prezentei inițiative legislative au mai fost formulate, în mai multe rânduri, iar acestea, nefiind susținute de Guvern, au fost respinse de Parlament.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc, microfonul 6, pentru a prezenta raportul. Vă rog.

Stimați colegi,

Întrucât propunerea a fost apreciată ca fiind restrictivă în cadrul dezbaterilor din toate comisiile avizatoare și comisiei raportoare, Comisia juridică vă propune un raport de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru...

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu**

**:**

## Punctul 5.

Vă mulțumesc că m-ați atenționat.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și a Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați (L204/10.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnule senator Ghica, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc. Dragi colege și dragi colegi,

Hărțuirea la locul de muncă nu e o problemă nouă în România și e o problemă foarte serioasă. Am niște cifre în față, n-aș vrea să intru în foarte multe detalii, însă într-o anchetă INS din 2013 aproape 6% dintre români spun că la locul de muncă sunt expuși la factori de natură a le afecta sănătatea mentală, iar în alt studiu, efectuat on-line, 90% dintre respondenți au spus că au fost hărțuiți la locul de muncă cel puțin o dată.

Aceste situații există și există, în mare, și pentru că România nu are un cadru legal care să interzică explicit hărțuirea morală la locul de muncă, asta în timp ce la nivelul Uniunii Europene există recomandări ale Comisiei și rezoluții ale Parlamentul European pe acest subiect încă din anul 2001, iar din 2015 hărțuirea morală este o temă centrală a Strategiei europene privind securitatea și sănătatea la locul de muncă.

Scopul acestei propuneri legislative: de a asigura protecția juridică necesară salariaților la locul de muncă, prin combaterea hărțuirii morale. Propunem definirea hărțuirii morale și stabilirea unor norme privind aplicabilitatea acestui termen în diverse situații la locul de muncă.

Hărțuirea morală, fie că este între angajați și angajator sau direct între angajați, nu poate fi tolerată, dacă vrem să avem o forță de muncă sănătoasă și cu un grad de productivitate ridicat.

Din aceste motive, vă îndemn, stimate colege și stimați colegi, să votați pentru adoptarea acestui proiect. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru intervenție. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Grațiela Drăghici – da?–, președinta Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse.

Microfonul 10. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Aurelia Grațiela Drăghici** _– președintele_

_Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse întreFemei și Bărbați_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Referitor la completările propuse pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, menționăm că elemente privind acest tip de infracțiuni în legătură cu locul de muncă se regăsesc în latura obiectivă a infracțiunilor existente în Codul penal, și anume: hărțuirea, la art. 208, care prevede pedeapsa cu închisoarea de la trei luni la șase luni sau cu amendă, și hărțuirea sexuală, la art. 223, care prevede pedeapsa cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă. Referitor la modificarea și completarea Legii nr. 202/2002, hărțuirea morală la locul de muncă pe criteriul de sex se regăsește reglementată în prevederile acestui act normativ în vigoare, la art. 4, lit. c) și lit. g).

Având în vedere cele prezentate, lăsăm la aprecierea Parlamentului oportunitatea unor noi reglementări și sancțiuni în materie contravențională sau penală privind hărțuirea la locul de muncă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru egalitatea de șanse și Comisia pentru drepturile omului au redactat un raport comun, pe care înțeleg că nu dorește nimeni să-l prezinte.

Stimați colegi, neavând vreun reprezentant al celor două comisii,

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Domnule senator Baciu, vă rog, aveți cuvântul, microfonul central.

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

## Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am zis în gândul meu – și așa am procedat aproape întotdeauna – că niciodată nu este prea mult când vrem să reglementăm o astfel de poziție. Indiferent ce zice Guvernul, nu consider că nu există această oportunitate și această grijă în sarcina noastră, a celor ce suntem senatori în această Cameră, și că trebuie să punem opreliști oricărui fel de discriminare și oricărui fel de tratament nelalocul lui și nedrept față de persoanele care se simt de multe ori agresate fizic și moral și discriminate legat de ocuparea unor funcții, legat de prezența lor în funcții de conducere și legat de orice este nedrept, față de bărbatul și femeia care se simt hărțuiți.

Sigur, când vorbim despre acest lucru, în general, ne referim la femei. Nimic nu este prea mult când vrem să punem pe picior de egalitate... și să ne îndeplinim această misiune.

Personal, voi vota acest proiect de lege, iar, indiferent ce zice Guvernul, cred că este chiar oportun. Vă mulțumesc.

## **Doamna Gabriela Crețu**

**:**

Domnule președinte...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale _. (Discuții în sală.)_

## **Doamna Gabriela Crețu**

**:**

Iar nu mă vedeți?! Am zis de la început...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doamna Crețu, îmi cer eu scuze în numele doamnei secretar care nu v-a observat...

...sau nu m-a atenționat la timp.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 4. E foarte important. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Știți că în mod repetat am susținut că prin măsuri punitive, mai ales penale, nu se tratează... efecte..., se tratează doar efectele unor disfuncții sociale, nu se tratează și cauzele care au dus la acele disfuncții sociale. Cauza hărțuirii morale trebuie tratată prin educație, prin promovarea unor valori și atitudini în conformitate cu fundamentul pe care stă construită societatea în care trăim, și anume respectul ființei umane și al drepturilor sale.

Avem nevoie de o schimbare structurală a relațiilor sociale în care semenul să fie tratat ca ceea ce este, un egal, chiar și atunci când este inferior ierarhic sau mai slab sau mai gras sau femeie sau de altă culoare etc. În același timp, nu pot să nu remarc că, în legislația noastră, oamenii sunt recunoscuți că au corp, pentru că infracțiunile care sunt legate de trup – loviri și alte agresiuni – sunt sancționate, dar nu sunt recunoscuți că ar avea și spirit. Infracțiunile care vizează umilirea, hărțuirea morală, crearea unui mediu în care să se simtă psihic rău nu sunt luate în considerare. Or, sunt multe situații în care, o spunem noi însene, am prefera să ne dea o palmă decât să ne umilească cineva.

Eu n-aș vrea să cred că, dacă astăzi va cădea această lege, este pentru că în această sală sunt mulți hărțuitori. Este destul de grav faptul că nu se realizează de către toată lumea că e vorba de o chestie foarte serioasă. Dacă cei din Occident au sesizat mai întâi, au sesizat după ce s-a ajuns la situații dramatice, în care oamenii s-au sinucis din cauza tratamentului pe care îl aveau la locul de muncă. Și atunci, s-a reflectat că poate e cazul, măcar ca să atragem atenția, că există asemenea probleme, să facem și legislație în domeniu.

Mulțumesc.

Vă mulțumim, doamnă senator.

Domnul senator Wiener, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Vreau doar să subliniez faptul că piața muncii în România este una dintre cele mai tensionate din Uniunea Europeană. Sunt rapoarte în acest sens. De foarte multe ori, incapacitatea managerială a unor persoane care ajung acolo, în ciuda lipsei unor calități care să-i recomande, e compensată prin abuzuri de limbaj, prin licențe de comportament, care generează un mediu degradant prin umilire. Am fost martor, în nenumărate situații, în spitalele din România la astfel de atitudini. Există o dependență, să zic transfuzională, între angajat și șeful care... Mă rog, chiar și termenul ăsta, încetățenit în România, este unul, dacă vreți, medieval sau feudal, nu poate să caracterizeze relații de muncă, care în cel mai rău caz trebuie să fie semiorizontale.

De aceea, cred că oportunitatea unei astfel de prevederi în România este evidentă. Trebuie să existe o responsabilizare a normalității. Până la urmă, un recurs la normalitate în cadrul pieței muncii, care, repet, astăzi în România este..., nu e..., e..., pe alocuri este chiar toxică. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu. Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și votul îl vom exercita la ora 17.00, deși e 17.10...

Stimați colegi, fiind ora 17.00 sau trecut de ora 17.00, voi supune votului dumneavoastră votul pe inițiativele cu caracter organic.

Începem cu cele dezbătute astăzi. Și mai avem de săptămâna trecută.

Punctul 1, Propunerea legislativă privind punerea în acord a prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările și completările ulterioare, cu deciziile Curții Constituționale și decizia CEDO din 7 martie 2017, cazul Cerovšek și Božičnik contra Sloveniei (L237/18.04.2018).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor (L288/7.05.2018).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Continuăm cu următoarea propunere legislativă, punctul 4 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunere legislativă...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Listă pentru liderii de grup.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

A fost solicitată listă?

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

E în regulă. Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Punctul următor, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale (L130/19.02.2018).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice; Senatul este prima Cameră sesizată.

Următorul punct pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și a Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați (L204/10.04.2018).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice; Senatul este prima Cameră sesizată.

- A fost solicitată listă. Rog stafful să pună la dispoziția

- grupurilor parlamentare lista de vot.

- OK. Mulțumesc că mi-ați atras atenția.

A fost solicitată listă. Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Continuăm cu votul asupra inițiativelor discutate, dezbătute săptămâna trecută.

Propunerea legislativă privind destinația unor terenuri și a construcțiilor edificate pe acestea (L287/7.05.2018). Stimați colegi,

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 23.05.2018.

- În acest condiții, trecem la votul asupra propunerii

- legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice; Senatul este prima Cameră sesizată.

Listă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

A fost solicitată listă. Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Următorul punct, Propunerea legislativă pentru completarea art. 98 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală (L225/16.04.2018). Stimați colegi,

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 23.05.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative. Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice; Senatul este Cameră decizională.

Punctul următor pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc (L224/16.04.2018).

Stimați colegi,

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 23.05.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative. Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii...

Domnule senator Fenechiu, vă rog, la microfon.

La punctul 2 a fost votul pe raportul... Facem votul pe propunere.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

În condițiile în care raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă. Nu mai era nevoie să mai dăm un vot pe propunerea legislativă.

Bun. Trecem la următorul punct, așa cum...

Domnule senator Baciu, doriți explicația votului înainte de vot?

## **Domnul Gheorghe Baciu**

**:**

Nu.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Reiau, Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc.

Dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 23.05.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice; Senatul este Cameră decizională.

Cu 96 de voturi pentru, zero abțineri și 9 voturi împotrivă, raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.

## **Domnul Fejér László Ődőn**

**:**

Explicarea votului.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Și, după aceea, Fejér.

Cât pot de concentrat, dar totuși trebuie să ating două-trei chestiuni aici.

Deci am avut în Senat..., noi am votat contra... grupului... PMP a votat contra acestui statut de autonomie. Eu dau explicația votului acum. Vă rog să-mi acordați acest drept.

Atunci când am venit, la sfârșitul anului 2016, în acest Senat, cu toții, absolut toți, indiferent de grupul parlamentar din care facem parte, am depus un jurământ și... prin care am jurat credință patriei și poporului român. În acest jurământ sunt scrise câteva chestiuni sacre, preluate din Constituție: că statul este... România este indivizibilă, granițele sunt inalienabile și toate celelalte lucruri de acolo, care sunt explicate clar, și am încheiat cu formula sacră „Așa să ne ajute Dumnezeu!”. Și acum zic același lucru: așa să ne ajute Dumnezeu nouă, așa să ajute Dumnezeu celor care nu votează cum trebuie când e vorba de integritatea statului român!

Consider că, dacă un anumit domn din Sfântu Gheorghe, deputat, vine și ne aduce o asemenea bazaconie în față să o discutăm, suntem datori, sigur, așa prevăd regulile parlamentare, să discutăm și despre acest lucru, dar răspunsul nostru trebuie să fie ferm. Le mulțumesc tuturor celor care au votat așa. Sunt din județul Covasna, știu ce înseamnă un asemenea lucru și ce pericol mare și ce glonț ne trece pe la tâmplă atunci când se discută despre integritatea teritorială a României.

Nu vreau și nu pot să permit nimănui ca această himeră care se numește Ținut Secuiesc să tulbure liniștea constituțională a României, să ne dea de gândit și să ne învrăjbească în Senat sau în Camera Deputaților.

Și în Camera Deputaților s-a votat similar, și aici s-a votat foarte bine, și consider că acest lucru mă face îndreptățit să sper că nicicând granițele țării mele nu vor fi puse în pericol, iar acolo unde se pune compasul pe harta țării – Covasna, Harghita și parte din Mureș – nu va rămâne o gaură neagră sau verde, mă rog, în afara României Mari, României actuale în granițele ei.

Îmi aduc aminte de un cuvânt extraordinar, pe care l-a spus unul dintre deputații noștri din primele mandate, e vorba de Victor Surdu, regretatul Victor Surdu, care, atunci când vorbea de România, zicea: „E frumoasă și rotundă ca o pâine mare aburind.” Nu vreau să fie găurită, ca un „bake rolls” din ăla de la punguță, de ronțăit.

Explicarea votului. Vă rog, domnule senator Baciu. Microfonul central.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator. ## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Fejér.

Sper să apreciați că v-am permis să abuzați de răbdarea noastră. Intervenția a fost un pic mai lungă.

Domnul senator Fejér. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## **Domnul Fejér László Ődőn:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

UDMR a votat pentru o Românie prosperă, bazată pe descentralizarea reală, bazată pe regiuni istorice, bazată pe un dialog real între naționalitățile conlocuitoare ale acestei țări.

Dacă ne uităm în trecut, știm foarte bine că România s-a format pe regiuni istorice: Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Bucovina, Țara Mureșului, Țara Hațegului, Ținutul Secuiesc, Țara Bârsei. Și aici nu vreau să vorbesc de autonomia secuilor, de care am beneficiat de o mie de ani, ci mai mult de autonomia sașilor extinsă, care a avut..., cărora le datorăm cele mai frumoase orașe ale țării, cum ar fi: Brașovul, Sibiul, Sighișoara, Mediaș.

Deci eu sper că, data viitoare când o să votăm, toți o să votăm cu „da” pentru o Românie prosperă, bazată pe o descentralizare reală, bazată pe regiuni istorice.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții la explicarea votului.

Continuăm dezbaterea asupra inițiativelor legislative cu punctul 7 de pe ordinea de zi.

Am încheiat și votul final pe inițiativele cu caracter organic.

Deci punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie (L227/16.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Grațiela Drăghici, da?

Vă rog. Microfonul 10.

Aveți cuvântul, pe scurt, o prezentare.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține raportul de respingere al Comisiilor pentru muncă, familie și protecție socială și pentru egalitatea de șanse din Senat, cu atât mai mult cu cât, la acest moment, în plenul Camerei Deputaților regăsim proiectul de lege inițiat de către Guvern, care, din punctul nostru de vedere, acoperă în întregime exigențele impuse de armonizarea legislației naționale cu prevederile Convenției de la Istanbul, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 30/2016 și care reglementează, atât în raport cu ordinul de protecție, cât și în raport cu ordinul de protecție provizoriu, dispozitivele de monitorizare electronică pentru agresori.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru egalitatea de șanse au redactat un raport comun.

Domnul senator Rotaru. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul celor două comisii.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru egalitatea de șanse au luat în dezbatere această inițiativă legislativă și s-a ajuns la concluzia, așa cum spunea și reprezentanta Guvernului, că propunerile care sunt făcute în această inițiativă legislativă se regăsesc în Legea nr. 217, care este supusă modificării și completării și se află la Camera Deputaților. Acolo se regăsesc, în mare parte, aceste propuneri.

Pe cale de consecință, având în vedere și avizele negative de la Comisia juridică și Comisia pentru apărare, a fost adoptat un raport de respingere.

Legea este ordinară; Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Singura intervenție, doamna senator Presadă. Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Sunt și inițiator al acestei propuneri legislative.

Am inițiat această propunere în luna februarie, după ce încă o femeie a murit agresată de către partenerul ei, pentru care ea avea un ordin de protecție. La acel moment nu a existat posibilitatea sistemului electronic de supraveghere a agresorului, nu exista celebra brățară electronică, așa că am făcut această propunere, însoțită de alte prevederi care modifică legea în vigoare. Peste fix patru zile, Guvernul vine cu un proiect de lege care introduce brățara electronică, precum și alte măsuri extrem de necesare, cum ar fi ordinul de protecție emis în regim de urgență. Între timp, proiectul Guvernului a parcurs aproape întreaga procedură parlamentară, inițiativa USR a ajuns acum în plenul Senatului. Sigur că a rămas fără obiect.

Vă mărturisesc că m-am bucurat sincer, atunci când am văzut proiectul Guvernului, pentru că, într-adevăr, tot ceea ce era propus acolo era necesar și în comisie am votat pentru proiectul Guvernului.

Am ascultat discuțiile privind celelalte prevederi din proiectul pe care l-am propus și vreau să vă spun că ceea ce propun acolo nu se regăsește în totalitate în proiectul Guvernului. Și mă refer la posibilitatea ca ordinul de protecție să fie cerut și de către alt membru al familiei.

În acest moment, ordinul de protecție poate fi solicitat, cu acordul victimei, desigur, de către procurori, de către șeful serviciilor sociale, de către directorul unității protejate sau cei care acordă asistență socială victimei. Cu toate acestea, posibilitatea ca un membru al familiei, definit conform legii, să ceară ordinul de protecție nu se regăsește în proiectul care va intra la vot final în plenul Camerei Deputaților, așa că vă rog să luați în considerare un vot negativ pe marginea raportului de respingere, astfel încât această inițiativă legislativă să completeze proiectul de lege al Guvernului. Aici nu mai este vorba despre Florina Presadă sau USR, aici este vorba despre victimele violenței în familie și ceea ce putem face pentru ele. Și putem da un instrument de protecție suplimentar, dacă suntem de acord cu faptul că un membru al familiei trebuie să aibă dreptul să ceară acest ordin de protecție, cu acordul victimei.

Vă mulțumesc. Domnul senator Rotaru. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doar o precizare. În cadrul dezbaterilor pe care le-am avut în cele două comisii am rugat... și am precizat faptul că pe această inițiativă legislativă se poate interveni la Camera Deputaților, printr-un amendament. Am fost convins că lucrurile se vor întâmpla așa și din acest motiv am emis, împreună cu Comisia pentru egalitatea de șanse, acest raport negativ.

Pe fond, propunerea este, cumva, rezonabilă, însă am indicat și soluția: nu a relua procesul legislativ în cele două Camere, ci a amenda legea care se află la Camera Deputaților astăzi.

Aceasta a fost precizarea pe care am vrut să o fac și n-a existat niciun fel de oponență, să spunem așa, pe această propunere, pe acest amendament. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai există alte intervenții? O scurtă intervenție, doamna senator Presadă. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc.

Precizez că am vrut să fac acest amendament, însă până în momentul în care am formulat amendamentul, așa cum discutasem, s-a adoptat raportul comisiei de fond.

Prin urmare nu am mai putut depune amendamentul.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, încheiem dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 292 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L263/2.05.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Eleodor Mandreș, secretar de stat, de la Ministerul de Finanțe. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune scutirea taxei pe valoare adăugată pentru livrările de fructe și legume proaspete.

Având în vedere că livrările de fructe și legume proaspete nu se regăsesc printre activitățile scutite permise de directiva TVA, iar introducerea altor scutiri ar însemna o încălcare a acquisului comunitar în domeniul TVA și ar putea conduce la declanșarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement, Ministerul Finanțelor Publice nu susține promovarea inițiativei legislative.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, domnul senator Arcaș.

Microfonul 7.

Domnule președinte, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe au analizat propunerea legislativă, iar în urma votului exprimat au hotărât să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra inițiativei legislative. Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea alineatului (2) al articolului 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L285/7.05.2018).

Domnule senator Cseke Attila, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

V-aș adresa rugămintea, în vederea lămuririi și edificării asupra unor intenții și propuneri legislative din acest proiect, în calitate de lider de grup parlamentar, să fiți de acord cu retrimiterea la comisia de specialitate pentru două săptămâni.

Mulțumesc.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/7.VI.2018

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Punctul 10 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară și a orei oficiale de vară pe teritoriul României (L281/7.05.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ion Iordăchescu, secretar de stat, de la Ministerul Transporturilor, da?

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere rezoluția Parlamentului European din 8 februarie 2018 referitoare la dispozițiile privind schimbarea orei, prin care se recomandă realizarea unei evaluări temeinice a Directivei 2000/84/CE de către Comisia Europeană și o propunere de revizuire a acesteia, dacă acest lucru se impune, precum și faptul că România este membră a Uniunii Europene, apreciem faptul că nu este oportun ca unilateral să avem o inițiativă de modificare a legislației în vigoare referitoare la stabilirea orarului de vară fără ca aceasta să fie în concordanță cu legislația europeană. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei economice, domnul senator Gheorghe Marin.

Microfonul 7. Vă rog, aveți cuvântul. Domnul vicepreședinte al comisiei, da?

Raport asupra Propunerii legislative privind abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară și a orei oficiale de vară pe teritoriul României

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1997, vizându-se stabilirea orei oficiale a României pe tot parcursul anului.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din 15 mai 2018, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul de respingere.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Prin punctul de vedere transmis, Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Comisia juridică a transmis aviz negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului, spre dezbatere, raportul de respingere și propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 11 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind instituirea Zilei limbii elene (L284/7.05.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ion Ardeal Ieremia, secretar de stat, de la Ministerul Culturii. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

## **Domnul Ion Ardeal Ieremia** – _secretar de stat_

_în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

Bună ziua, domnule președinte de ședință! Doamnelor senator,

## Domnilor senatori,

Ministerul Culturii și Identității Naționale susține raportul de admitere, fără amendamente, a Propunerii legislative pentru instituirea Zilei limbii elene.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru cultură și media..., domnul senator Turos Lóránd.

Mă scuzați că sunt mai rapid ca dumneavoastră. Microfonul 7. Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru cultură și media, în urma dezbaterilor, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport favorabil.

Legea este ordinară; Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Corlățean, maximum 15 minute. Microfonul 3.

Domnule președinte de ședință,

Păstrând aceeași linie a conciziei intervenției..., mai serios, 9 februarie este Ziua mondială a limbii elene și, pentru că România continuă să fie un model în plan internațional de protecție a minorităților naționale, suntem consecvenți, inclusiv pentru minoritatea elenă din România, să legiferăm Ziua limbii materne.

Așa că Grupul senatorial al PSD susține adoptarea acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 12 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind înființarea Muzeului Centenarului Marii Uniri (L280/7.05.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra inițiativei... propunerii legislative.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Ion Ardeal Ieremia, de la Ministerul Culturii, microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Ardeal Ieremia:**

Vă mulțumesc.

Ministerul Culturii și Identității Naționale susține raportul de respingere a Propunerii legislative privind înființarea Muzeului Centenarului Marii Uniri, considerând nejustificată și neoportună reglementarea înființării unui muzeu sau acordarea titulaturii de muzeu de importanță națională printr-un act la nivel de lege, în condițiile în care legea specială stabilește procedura pentru înființarea și organizarea instituțiilor muzeale.

- 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

- marți: lucrări în comisiile permanente;

– miercuri: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

- joi, 7 iunie: lucrări în comisiile permanente;

- vineri și sâmbătă: activități în circumscripțiile electorale.

La propunerea domnului secretar Mario Ovidiu Oprea, dați-mi voie să propun modificarea programului de lucru pentru astăzi, și anume între orele 17.45 și 18.00 – pauză și începând cu ora 18.00 să înceapă ședința de interpelări, întrebări și răspunsuri.

Cu 71 de voturi pentru, zero abțineri, zero voturi împotrivă, în unanimitate, modificarea programului de lucru a fost aprobată.

Vă mulțumesc tuturor pentru implicare și colaborare.

PAUZĂ *

* *

## DUPĂ PAUZĂ

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru cultură, domnul senator Turos Lóránd, microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Stimați colegi,

Având în vedere că am epuizat ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și de mâine, dați-mi voie să

Bună seara, stimați colegi!

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, senator Nicu Fălcoi, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari, doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

O invit la microfon pe doamna senator Sbîrnea Liliana, pentru a da citire întrebării...

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Am o interpelare adresată doamnei Viorica Dăncilă, prim-ministrul Guvernului României.

Obiectul interpelării: „Problema minorităților naționale în an centenar”.

Stimată doamnă prim-ministru,

Știm cu toții cât de sensibilă este problema minorităților naționale și nu pot să nu remarc faptul că, spre deosebire de alte țări europene, România a știut dintotdeauna cum să gestioneze problemele minorităților sale, că a fost prima țară din lume care a primit refugiați armeni în anii Primului Război Mondial, că istoricul ospitalității românești datează chiar din secolele XVIII și XIX pentru etnicii ruși, evrei, albanezi, greci, găgăuzi, noi fiind considerați și atunci, și acum un cămin primitor pentru toată lumea care a cerut sprijin.

Au fost și mulți oficiali europeni care, de-a lungul anilor, au recunoscut, nu doar formal, că standardele noastre în privința respectării drepturilor minorităților sunt foarte înalte: „România poate fi considerată model după modul în care a soluționat diferite probleme, depășind cu mult standardele prevăzute de documentele internaționale, inclusiv pe cele ale OSCE, unde recomandările au devenit legislație internă”, afirmă unul dintre înalții comisari pentru minorități naționale ai OSCE, care ne-a vizitat de multe ori țara.

În programul nostru de guvernare există un capitol destinat minorităților. Din punct de vedere cultural, se prevede că: „Guvernul va susține minoritățile naționale în scopul menținerii identității lingvistice, tradițiilor și culturii minorităților naționale. În acest sens, Guvernul va sprijini instituțiile culturale ale minorităților naționale.” În ceea ce privește aspectele instituționale, Guvernul va sprijini, inclusiv financiar, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, se mai susține în program.

În contextul în care intrăm, în curând, în al doilea semestru al anului nostru centenar și ne apropiem cu pași repezi de marea sărbătoare națională, aș dori să aflu ce parte din buget a fost alocată în acest an minorităților naționale și pentru ce proiecte și dacă există programe guvernamentale special dedicate sprijinirii comunităților cu probleme de inserție sau reinserție în instituțiile de învățământ sau pe piața muncii – mă refer în special la comunitate romă, a doua ca mărime după cea maghiară, conform ultimului recensământ din 2011, în jur de 3,3%.

Mulțumesc, doamna senator.

Are cuvântul doamna senator Craioveanu Lavinia și se pregătește domnul senator Ionașcu Gabi.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, în speță domnului președinte Sorin Grindeanu.

Având în vedere că ANCOM este instituția care reglementează astăzi sectorul comunicațiilor din România, că desemnează furnizorii de rețele și de servicii de comunicații electronice cu putere semnificativă pe piață și impune acestora obligații,

Dar și că, prin activitatea sa, ANCOM urmărește ca toți locuitorii României să se bucure de servicii de comunicații de calitate, la prețuri corecte, iar operatorii să se dezvolte prin inovație,

Vă supun atenției situația localității Botoșești-Paia, din nord-vestul județului Dolj, ai cărei locuitori au făcut numeroase demersuri pentru ca un operator de telefonie mobilă și internet să monteze în zonă o antenă cu un semnal mai puternic, astfel încât cele aproximativ o mie de persoane să poată fi conectate la tehnologie în secolul XXI.

Domnule președinte Sorin Grindeanu, vă rog să dispuneți toate măsurile necesare pentru ca acești oameni să poată avea acces la telecomunicații de calitate, o mică facilitate, de altfel, pentru anul 2018.

Senator Elena Lavinia Craioveanu, senator ales în Circumscripția electorală nr. 17 Dolj.

Mulțumesc, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Ionașcu Gabi și se pregătește domnul senator Lungu Dan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată Ministerului Educației Naționale, domnului ministru Valentin Popa, de către

subsemnatul, senator Gabi Ionașcu, din Circumscripția nr. 23 Ialomița, membru al Grupului parlamentar al Partidului Mișcarea Populară.

Obiectul interpelării: „Situația manualelor școlare pentru anul 2018–2019”.

Stimate domnule ministru,

Curtea Constituțională a României a decis în 19 aprilie 2018 că „dispozițiile Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2017 – care prevedea transformarea Editurii Didactice și Pedagogice din regie autonomă în societate pe acțiuni care editează manualele școlare la cererea Ministerul Educației Naționale – sunt neconstituționale”. Concret, judecătorii au spus că reorganizarea unei regii autonome, cum este Editura Didactică și Pedagogică, se face prin hotărâre de guvern, și nu prin ordonanță de urgență.

În acest context, tipărirea manualelor școlare necesare pentru anul școlar 2018–2019 este mai mult decât incertă, nemailuând în calcul că unele manuale trebuiau revizuite. Mai mult, ministerul pe care-l conduceți nu a prelungit contractele cu firmele care au executat manualele de clasa I pentru..., acum patru ani, fără a oferi o explicație cu privire la necesitatea acestei măsuri.

Având în vedere că este de presupus un atac în justiție asupra Legii manualului și a monopolului instituit pe piața manualelor școlare din partea editurilor, vă rog, domnule ministru, să faceți următoarele precizări:

1. Care este necesarul de manuale pentru anul școlar 2018–2019 și care este bugetul pentru retipărirea acestora?

2. De cât timp este nevoie pentru tipărirea tuturor manualelor pentru anul școlar viitor?

3. Ce se întâmplă în situația în care nu se va reuși definitivarea cadrului legal în timp util, astfel încât să existe timpul fizic pentru tipărirea manualelor? Există un scenariu alternativ astfel încât elevii să primească manualele la timp?

4. Care este, de fapt, cauza care a generat această bulversare pe piața manualelor școlare și ce anume problematică urmează să rezolve aceste reglementări cu un pronunțat caracter de monopol?

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Lungu Dan. Se pregătește domnul senator Lupu Victorel.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună seara tuturor!

Întrebarea mea este adresată domnului George Ivașcu, ministru al culturii și identității naționale, și privește „Situația Programului național pentru achiziția de cărți și abonamente la reviste din categoria culturii scrise”.

Stimate domnule ministru,

Așa cum bine știți, potrivit art. 8 al Legii nr. 186/2003, ministerul pe care-l conduceți trebuie să desfășoare Programul național pentru achiziția de cărți și abonamente la reviste din categoria culturii scrise.

Mai precis, art. 8 prevede următoarele:

„(1) Ministerul Culturii și Cultelor desfășoară Programul național pentru achiziția de cărți și abonamente la reviste din categoria culturii scrise, în vederea dezvoltării și actualizării colecțiilor din bibliotecile publice aflate sub autoritatea consiliilor locale ori județene. (2) Cărțile și abonamentele la reviste, care vor face obiectul achiziției conform alin. (1), sunt stabilite de o comisie special constituită în acest scop.

(3) Comisia prevăzută la alin. (2) se organizează și funcționează sub autoritatea Ministerului Culturii și Cultelor și este constituită din specialiști și experți independenți, inclusiv reprezentanți ai minorităților naționale, desemnați pentru fiecare sesiune de selecție de oferte prin ordin al ministrului culturii și cultelor.

(4) Comisia face, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, propunerile de achiziționare a titlurilor și abonamentelor la reviste, care vor fi supuse analizei de oferte, prin ordin al Ministerului Culturii și Cultelor.

(5) În formularea propunerilor, comisia va avea în vedere situația calitativă și numerică a colecțiilor existente în bibliotecile publice aflate sub autoritatea consiliilor locale și județene, precum și resursele alocate anual de aceste autorități pentru achiziționarea de cărți și abonamente.”

Date fiind aceste prevederi ale legii, vă rog să ne clarificați câteva chestiuni:

– Care este situația actuală a Programului național pentru achiziția de cărți și abonamente la reviste din categoria culturii scrise? Ce sume au fost alocate în ultimii trei ani acestui program și câte titluri au fost achiziționate?

– Care este actuala componență a comisiei de sub autoritatea ministerului care stabilește titlurile și abonamentele la reviste propuse pentru achiziție?

Mulțumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Lupu Victorel. Se pregătește domnul senator Baciu Gheorghe.

## Bună seara, stimați colegi!

În seara aceasta doresc să adresez o interpelare doamnei Carmen Dan, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării: „Cu privire la ridicarea mașinilor parcate neregulamentar”.

Stimată doamnă ministru,

România se confruntă de ani buni cu o problemă care la acest moment pare că nu are nicio rezolvare. Creșterea numărului de mașini, precum și lipsa posibilităților de extindere a rețelelor de infrastructură locală au condus la o supraaglomerare a traficului rutier în toate orașele din țară. Indiferent că vorbim de marile municipii sau de simple orașe, fenomenul este același. Parcul auto din România a ajuns la finele anului 2017 la peste 7,6 milioane de unități, iar la Iași a depășit cifra de 100.000.

O parte dintre administrațiile locale, pentru a mai fluidiza traficul în zonele centrale, acolo unde se produc cele mai mari aglomerări, au recurs la interzicerea staționării sau opririi autoturismelor în aceste zone prin diverse metode, una dintre ele fiind blocarea roților sau chiar ridicarea autoturismelor, deblocarea sau restituirea autoturismului fiind făcută în urma achitării unei amenzi contravenționale.

De exemplu, în municipiul Iași, în august 2017, consiliul local a adoptat un regulament prin care se specifica foarte clar modul în care se pot ridica mașinile parcate în locuri nepermise. Ca urmare a acestui fapt, o fundație din Iași a atacat în instanță acest regulament, prima decizie a tribunalului fiind în favoarea petentului. În întâmpinarea făcută, reclamantul a invocat o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României care prevede că regulamentul privind ridicarea mașinilor parcate neregulamentar poate

fi elaborat doar de autoritățile centrale, și nu de cele locale, așa cum s-a întâmplat la Iași, fiind un atribut de competență exclusivă, deci al autorităților administrației centrale.

Motivat de acest fapt, vă rog să comunicați dacă există un regulament elaborat la nivelul ministerului (în calitate de autoritate centrală) cu privire la ridicarea mașinilor, care să vină în sprijinul administrației locale, sau dacă există vreo prevedere legală care să permită luarea unor măsuri de către primării în acest sens.

Mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Baciu Gheorghe. Se pregătește domnul senator Arcaș Viorel.

Bună seara, stimați colegi! Bună seara, domnule președinte! Domnilor și doamnă secretar,

Am o interpelare și pe urmă, dacă îmi mai dați o dată cuvântul, adresez și întrebarea.

Interpelarea se adresează ministrului Anton Anton, ministrul energiei.

Gheorghe Baciu, Circumscripția electorală nr. 15 Covasna, PMP.

„Contracte încheiate în detrimentul economiei românești: contracte secrete, confidențiale = falimentare”

Excelența Voastră,

Domnule ministru,

În perioada postdecembristă, aproape toate guvernele care s-au succedat la cârma României au încheiat o serie de contracte cel puțin păguboase pentru economia țării, cu firme și companii din străinătate cărora fie le-au fost atribuite/cedate prin privatizare capitalul și activele unor mari întreprinderi românești, fie le-au fost atribuite prin licitație sau prin încredințare directă o serie de lucrări de importanță strategică națională. Caracteristica comună a acestora este că toate s-au dovedit a fi falimentare pentru economia românească: privatizarea combinatului siderurgic Galați, de la... 2001, dată la care acesta aducea României, PIB-ului din România, 13%; privatizarea companiei naționale petroliere Petrom, deținătoare, în 2004, a două rafinării, la Brazi și la Pitești, și a altor trei combinate petrochimice, care reprezentau la acea dată 2% din PIB-ul țării; studiul de fezabilitate realizat în 2004 de firma BearingPoint pentru Sistemul integrat pentru securizarea frontierelor de stat, încredințat de Ministerul de Interne firmei EADS din Germania, pentru suma de 534 de milioane de dolari SUA, suplimentată, în 2009, cu încă 200 de milioane de dolari; contractul în valoare de 3 miliarde de dolari încheiat cu firma Bechtel pentru realizarea autostrăzii Transilvania a ajuns, în 2009, la 9 miliarde de dolari americani, la care se adaugă și contractele realizate de Hidrotehnica cu traderii de energie, așa-zișii „băieți deștepți”.

Dar ele mai au o caracteristică: sunt contracte secrete, ascunse sub terminologia europeană – „confidențialitate”, de așa natură încât noi, plebea, să nu aflăm cu cât a fost prejudiciat statul român, cui îi datorăm noi falimentul economiei românești și cui datorează alte performanțe economice sau personale... ale altora. Nu mă refer la contractele necesare achiziționării echipamentelor de apărare sau la cele necesare implementării sistemelor de securitate a teritoriului – care, culmea, au devenit mult mai transparente în ultimul timp –, ci la prevederi constituțio... confidențiale, menite să nu developeze opiniei publice mașinațiunile oneroase care prejudiciază averea țării noastre.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

## Da.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Arcaș Viorel.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată ministrului transporturilor, Lucian Șova.

Subiectul: „Nu mai ocoliți centura Mediaș!”.

## Domnule ministru,

În urma interpelării pe care v-am transmis-o acum mai bine de două luni și la care ați binevoit să răspundeți cu întârziere, mă văd silit să vă supun din nou atenției varianta ocolitoare Mediaș, pe care, iată, din nou, ați ocolit-o. A câta oară? Până când? Iată două întrebări la care nu putem da un răspuns astăzi, pentru că demersurile noastre nu se vor opri

aici. Așa că vă oferim o nouă șansă să puneți punct acestui joc trist de-a întrebările și răspunsurile ocolitoare.

V-am indicat în interpelarea precedentă că în Legea bugetului de stat, la capitolul „Investiții”, aveți alocați banii demarării lucrărilor, grație amendamentului pe care l-am propus la Legea bugetului, anexa nr. 3/24. Din răspunsul dumneavoastră înțeleg că ori nu ați citit interpelarea înainte să-mi răspundeți, ori nu ați avut bunăvoința să vă uitați în coșul bugetului de stat și să vedeți că bani există.

Așadar nu îmi puteți răspunde că nu sunt bani, domnule ministru. Nu de bani avem nevoie, domnule ministru, în această situație, ci de bunăvoință, adică de dorința de a face. Ca să nu fiți nevoit să redactați un nou refuz, vă atașăm amendamentul prin care am aprobat suma de 50 de milioane de lei în scopul de a se demara lucrările de construcție a variantei ocolitoare a orașului Mediaș.

Atașăm, totodată, și fișa acestui obiectiv (cu codul său), așa cum e prevăzută în bugetul de stat. Ne bazăm pe un răspuns pozitiv și pe bunăvoința de a ne pune la dispoziție, așa cum v-ați angajat în răspunsul pe care ni l-ați trimis, studiul de fezabilitate pentru care deja s-au cheltuit bani publici.

## Domnule ministru,

Vă readuc aminte că sunteți ordonator de credite, adică aveți toată puterea să luați decizia corectă. Nu așteptați o rectificare de buget pentru ca banii prevăzuți pentru acest obiectiv vechi să fie redirecționați în alte direcții. Vă rugăm să respectați Legea bugetului și obiectivele asumate.

Locuitorii orașului Mediaș așteaptă în continuare de la ministrul transporturilor un plan real, un desfășurător al pașilor pe care urmează să-i parcurgeți pentru demararea lucrărilor de construcție a variantei ocolitoare Mediaș.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumim, domnule senator. Are cuvântul doamna senator Arcan Emilia.

Se pregătește domnul senator Baciu Gheorghe.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună seara, distinși colegi!

Interpelarea mea este adresată domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

- Obiectul interpelării: „Calitatea alimentelor”. Domnule ministru,

În ultimele luni au apărut informații publice privind unele practici de producție și comercializare, de fraude și falsificare a alimentelor. În mod repetat sunt comunicate cazuri de îmbolnăviri colective și individuale și chiar de decese cauzate de consumul unor produse alterate sau falsificate. Știm că alimentele și materiile prime de producție românească sunt mai sigure și mai bune din punct de vedere calitativ, iar ministerul face bine că le promovează în toate ocaziile posibile.

În ciuda acestor... Evenimente neplăcute de intoxicații alimentare induc o stare de teamă și neîncredere în rândul consumatorilor.

În această primăvară se discută mai mult despre fructele și legumele tratate chimic și în acest domeniu am reținut că România stă mai bine decât alți exportatori europeni.

Pentru a da o mai mare încredere consumatorilor de produse autohtone este necesară cunoașterea activității instituțiilor statului care se ocupă de calitatea și siguranța alimentelor, în așa fel încât oamenii să-și poată da seama de capacitatea acestora de a ține sub control fenomenele care au loc în acest sector. Pentru ca în discuțiile cu cetățenii să pot contribui și eu la a da mai multă încredere atât în produsele românești, cât și în capacitatea autorităților de a asigura calitatea alimentelor, am nevoie de o succintă informare pe obiectul acestei interpelări.

Vă mulțumesc mult și aștept răspunsul dumneavoastră în scris, la Senatul României.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Are cuvântul domnul senator Baciu Gheorghe. Se pregătește domnul senator...

Bună seara, încă o dată!

...Mario Ovidiu Oprea.

Este o întrebare care se adresează domnului ministru Eugen Teodorovici, de la Ministerul Finanțelor Publice.

Subiectul: „Rambursarea integrală și imediată a taxelor de înmatriculare a vehiculelor de ocazie achiziționate din alte state membre ale Uniunii Europene”.

Excelența Voastră,

Domnule ministru,

Comisia Europeană a înaintat României, la mijlocul acestei luni, mai precis pe 18 mai 2018, o scrisoare de punere în întârziere, pentru că nu asigură rambursarea imediată și integrală a taxelor de înmatriculare a vehiculelor de ocazie achiziționate din alte state membre. Potrivit Executivului comunitar, dat fiind că normele românești aplicabile restituirii taxelor nu respectă principiile cooperării loiale, echivalenței și efectivității, este încălcată legislația Uniunii Europene la art. 2.011 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Conform prevederilor art. 258 din acest tratat, statul membru are posibilitatea de a transmite Comisiei Europene observațiile sale, ca răspuns la scrisoarea de punere în întârziere. Acesta reprezintă, de fapt, dreptul statului de a se apăra, garantându-se astfel protecția interesului statului membru.

Întrebare: care este stadiul elaborării acestui răspuns, care este poziția Guvernului României față de cerințele Comisiei Europene, care sunt consecințele acesteia pentru contribuabilul român?

Aștept răspuns în scris și oral.

Senator Gheorghe Baciu, Circumscripția nr. 15, Grupul parlamentar al Partidului Mișcarea Populară. Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Oprea Mario Ovidiu.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării se referă la solicitarea de „Măsuri împotriva acțiunilor care blochează investițiile din spitale”. Doamnă ministru,

Clinica de Cardiologie Intervențională și Chirurgie Cardiovasculară din curtea spitalului din Craiova, inaugurată la sfârșitul lunii aprilie, nu desfășoară nicio activitate în prezent. Șeful clinicii a explicat etapele birocratice pe care trebuie să le parcurgă și faptul că toate acestea cer timp. Posturile pentru personalul medical vor putea fi bugetate abia când etapele de autorizare vor fi încheiate, în momentul de față fiind suspendate și la minister, și la direcția sanitară.

Nu pot să nu fiu de acord cu bolnavii care sunt revoltați de faptul că nu au acces la o investiție de 10 milioane de euro, care a fost deja inaugurată cu fastul bine-cunoscut. Și nu ar fi atât de grav dacă inaugurarea nu ar fi fost cu repetiție. Mai exact, acestei secții i s-a tăiat panglica de câteva ori până acum, în funcție de nevoile de publicitate electorală pe bani publici ale administrației locale. După fiecare inaugurare a rămas închisă pentru bolnavi, pentru că demersurile administrative nu sunt încheiate nici până acum, iar DSP Dolj spune că va face o verificare pe teren. Când anume rămâne un mister. Ce știm sigur este faptul că șirul deschiderilor cu public și cu televiziuni ale acestei clinici va continua dacă responsabilii politici nu înțeleg să lase profesioniștii să lucreze efectiv în clinică.

Urgențele cardiovasculare din zonă sunt trimise în continuare la București sau la Timișoara și sunt sigur că acest du-te-vino cu bolnavii nu se va termina curând. Cazul de la Craiova nu este singular, motiv pentru care sunteți obligați să faceți demersurile necesare pentru rezolvarea acestor probleme când vine vorba despre darea în folosință a unei secții noi, a unor investiții de mii de euro, altfel înseamnă că avem interpretări diferite în privința sensului cuvântului „inaugurare”. Iar dacă fiecare etapă administrativă este imperios necesară, de ce direcțiile de sănătate aflate în subordinea dumneavoastră nu tratează cu celeritate dosarele respective?

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Voi da și eu citire unei întrebări.

Întrebarea mea din această seară se adresează ministrului transporturilor, domnul Lucian Șova. Obiectul întrebării este legat de „Informații referitoare la stadiul în care se află Proiectul de lege pentru aprobarea Codului aerian”.

Stimate domnule ministru,

După finalizarea consultării și a dezbaterii publice pe tema Proiectului de lege pentru aprobarea Codului aerian, proceduri derulate în cursul lunii august 2017, au apărut extrem de puține informații cu privire la parcursul ulterior urmat de acest proiect.

Potrivit informațiilor disponibile pe pagina de internet a instituției pe care o conduceți, versiunea îmbunătățită a acestuia, rezultată în urma proceselor de consultare menționate mai sus, datează din 13 septembrie 2017.

Întrucât Proiectul de lege pentru aprobarea Codului aerian este un document extrem de important și de util, iar timpul scurs de la momentul când au fost operate ultimele modificări ale Codului aerian civil (în vederea compatibilizării acestuia cu prevederile europene) este de mai bine de 13 ani, e limpede că se impune, cât mai grabnic cu putință, actualizarea sa.

Vă rog, de aceea, să precizați: care este, potrivit informațiilor de care dispuneți, stadiul în care se află în acest moment Proiectul de lege pentru aprobarea Codului aerian și când anume va fi acesta supus aprobării?

Vă mulțumesc.

Cu respect, Nicu Fălcoi, senator USR, Circumscripția electorală nr. 37 Timiș.

Are cuvântul doamna senator Emilia Arcan.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În încheiere aș vrea să-i pun și eu o întrebare domnului ministru Mihai Fifor, ministrul apărării naționale.

Obiectul întrebării: „Programele de repornire sau retehnologizare a industriei de apărare”.

Distinse domnule ministru,

România și-a crescut în ultimii doi ani cheltuielile pentru apărare, în principal pentru înzestrarea cu tehnică militară. Statutul de membru NATO ne-a convins că trebuie să alocăm anual cel puțin 2% din produsul intern brut pentru apărare, ceea ce am și făcut. Între timp au început să sosească și achizițiile din import de înzestrare a armatei. În același timp, se vorbește de programele de repornire sau retehnologizare a industriei românești de producție de tehnică militară, dar nu dispun de informații cu privire la ce s-a făcut până în prezent

pe această direcție. Realizarea acestora ar avea efecte economice și sociale benefice, inclusiv în privința balanței comerciale.

Pentru a mă edifica, vă solicit o succintă informare cu privire la stadiul în care se regăsesc programele de repornire și retehnologizare a industriei autohtone de apărare.

Eu vă mulțumesc și aștept răspunsul dumneavoastră în scris, la Senatul României.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț.

Mulțumesc, doamna senator.

În continuare, voi da citire senatorilor care au primit răspuns la interpelări și la întrebări astăzi.

La interpelări au primit răspuns: de la Ministerul Culturii și Identității Naționale, domnul senator Gheorghe Baciu a primit răspuns în scris; de asemenea, răspuns în scris a primit, de la Ministerul Finanțelor Publice, tot domnul senator Gheorghe Baciu; Ministerul Sănătății a solicitat o amânare pentru a da răspunsul domnului senator Vasile Cristian Lungu.

De asemenea, Ministerul Sănătății a cerut amânare pentru a da răspuns întrebării adresate de domnul senator Vasile Cristian Lungu și tot Ministerul Sănătății a cerut amânare pentru a da un răspuns întrebării adresate de domnul senator Vasile Cristian Lungu.

În continuare, voi da citire senatorilor care au depus interpelări în scris: domnul senator Mihu Ștefan, Cristina Ioan, Nicoară Marius Petre, Caracota Iancu, Bulacu Romulus, Șoptică Costel, Stângă George Cătălin, Hărău Eleonora Carmen, Mirea Siminica, Wiener Adrian, Ghica Cristian, Dircă George Edward, Mihail Radu Mihai, Lungu Dan, Goțiu Remus Mihai, Coliban Allen, Bădulescu Dorin Valeriu, Covaciu Severica Rodica și Lungu Vasile Cristian.

Voi da citire în continuare senatorilor care au depus întrebări în scris: Rotaru Ion, Dunca Marius Alexandru, Cârciumaru Florin, Lupu Victorel, Șoptică Costel, Caracota Iancu, Bulacu Romulus, Cristina Ioan, Popa Cornel, Stângă George Cătălin, Hărău Eleonora Carmen, Dinică Silvia Monica, Ghica Cristian, Goțiu Remus Mihai, Mihail Radu Mihai, Iriza Scarlat, Bădulescu Dorin Valeriu, Covaciu Severica Rodica și Lungu Vasile Cristian.

Întrucât nu mai este nimeni care să depună întrebări sau interpelări, stimați colegi, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, marți, 29 mai 2018.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.35._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|085300]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 89/7.VI.2018 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei