Stenogramă plen

Vă mulțumesc tare mult, stimată colegă. Îl rog pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Într-o comună din județul Giurgiu, oamenii au schimbat lotca pescărească cu tractoarele!”.

Se spune că numele comunei Oinacu își are originea etimologică în numele păstorului Ion Oinacu, cel care avea târle de vite pe aceste meleaguri. O istorie obișnuită este viața comunei, care a suferit schimbări în ultima jumătate de secol. De la activități piscicole, oamenii au trecut la apicultură și exploatarea intensivă a agriculturii, terenul redându-se agriculturii prin desecări. În comuna Oinacu, la doar 7 km de municipiul reședință de județ, oamenii au schimbat lotca pescărească cu tractoarele.

O preocupare locală perpetuată până astăzi este creșterea animalelor. Cele două asociații agricole din comună exploatează 1.295 de hectare, cultivate preponderent cu porumb, grâu, orz, rapiță, floarea-soarelui, mazăre, soia și lucernă.

Activitățile organizate la căminul cultural din comună promovează valorile culturale și identitatea comunei prin poezie și dansuri populare, expoziții de carte, recitaluri de muzică, concursuri literare și sportive. Anual, aici se desfășoară festivalurile județene „Șezătoarea”, „Călușul ca pe Vlașca”, precum și Festivalul internațional de datini și obiceiuri de iarnă.

Biblioteca comunală, cu peste 8.000 de volume, este frecventată de 250 de cititori, de diferite vârste și categorii sociale.

În anul 2016, Laurențiu Burtavel a candidat din partea Partidului Social Democrat și a câștigat alegerile locale pentru funcția de primar cu 1.080 de voturi, 59,24% fiind exprimate în favoarea sa. Aflat acum la al doilea mandat de primar, cu sprijinul celor 13 consilieri locali – 8 PSD, 3 PNL și 2 de la ALDE –, a efectuat lucrări cu sume din bugetul consiliului local, din bugetul propriu, provenite cu precădere din impozite și taxe locale, pentru toate cele trei sate: Braniștea, Comasca și Oinacu, care este și sat de reședință.

215 elevi și preșcolari beneficiază de un cadru decent pentru studiu, prin modernizarea școlilor și a grădinițelor, dotarea lor cu mobilier, calculatoare și grupuri sanitare în incinta acestora. În toate cele trei sate componente ale comunei au fost amenajate spații pentru mijloacele de transport în comun. Baza sportivă din comună a fost dotată cu vestiare moderne, apă curată și a fost împrejmuită cu gard. S-au amenajat locuri de joacă pentru copii, s-au dotat cu bănci, s-au întreținut parcurile. La bisericile din comună

au fost efectuate reparații și s-a introdus apă curentă de la sursa de apă a comunei.

La sediul primăriei comunei s-au efectuat lucrări de reparații și s-au creat locuri de parcare. Reabilitarea drumurilor de interes local din comună a constat în lucrări în valoare de 4,4... Deci 443.000 de lei, 0,44 milioane. A început programul de cadastrare a terenurilor extravilane în comună.

Politica primarului este pentru oameni, iar prin aplicarea Programului național de dezvoltare locală – PNDL 1 a reușit să realizeze:

– modernizarea drumurilor de interes local în comuna Oinacu, cu satele componente – 10,93 de km, 5,8 milioane de lei;

– extinderea alimentării cu apă în satul Comasca, în valoare de 683.000 de lei.

PNDL 2, parte a programului responsabil de guvernare PSD–ALDE, a fost pus la baza strategiei de dezvoltare armonioasă pentru comunitate și a condus la depunerea noului proiect eligibil pentru modernizare drumuri: 4,68 de km, cu o valoare de 4,4 milioane de lei.

În afara acestor preocupări, normale, rămân câteva probleme urgente de rezolvat în plan concret legate de dezvoltarea comunei Oinacu:

– finanțarea de către Ministerul Transporturilor a investiției privind centura ocolitoare a municipiului Giurgiu; este de mare necesitate, pentru că realizarea acesteia va descongestiona comuna de traficul greu către Vama Giurgiu;

– introducerea rețelei de gaze naturale în comună, care nu s-a realizat, deși stația principală de distribuție a rețelei de gaze Bucșani–Giurgiu este chiar pe teritoriul comunei Oinacu. Sigur, natura nu dă nimic omului fără străduință, dar efortul merită, pentru că investiția va oferi posibilități de dezvoltare europeană acestei unități administrativ-teritoriale, cu mare potențial turistic, prin situarea ei lângă fluviul Dunărea;

– realizarea rețelei de canalizare pentru toate cele trei sate este altă oportunitate.

Laurențiu Burtavel este un primar chibzuit și își continuă drumul, un model viu pentru cei din jur. El a lăsat deoparte vrajba, fiindcă a înțeles la timp că dezbinarea este cel mai mare defect, iar credința este cea care ne unește ca neam. Între cei 3.300 de locuitori ai comunei, majoritatea sunt ortodocși, 81,2%, dar există și o minoritate de adventiști de ziua a șaptea, 14,12%. Astfel, în comuna Oinacu sunt trei biserici ortodoxe, iar în satele Comasca și Braniștea există case de adunare pentru adventiști.

Da, suntem protagoniștii prezentului, iar programul de guvernare PSD–ALDE este șansa noastră, prin care, spunea primarul Burtavel, „răzbim la lumină”.

Mulțumesc.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu.

Vă mulțumim, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Goțiu Remus Mihai să poftească la microfon.

Până atunci, vă anunț că ședința este condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari: doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Vă rog, domnule Goțiu.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Stimate colege și stimați colegi din PSD,

Nicolae Ceaușescu e mândru de voi! Pe când eram elev, am fost și eu mobilizat la marile mitinguri pentru ridicarea în slăvi a Partidului Comunist Român și a conducătorului mult iubit. Distribuiți pe grupuri, grupe și detașamente, primeam steaguri, stegulețe și pancarte și aveam locuri prestabilite pe stadioanele și prin piețele unde se filma „Cântarea României”. Da, era exact același mod de organizare pe care îl copiați acum pentru „Cântarea corupției” pe care ați anunțat-o pentru sfârșitul acestei săptămâni – trăiască partidul și ai lui conducători iscusiți!

Stimate colege și stimați colegi din PSD,

Nicolae Ceaușescu e fericit! E fericit să vadă cum îi copiați ideea manualelor unice, în special a celor de istorie. Până și Elena Ceaușescu zâmbește fericită când vede ce urmași notorii are în susținerea imposturii academice în domeniul cercetării și științei. Trăiască mult iubita și stimata noastră academiciană! Trăiască ai noștri mult iubiți și stimați plagiatori!

Stimate colege și stimați colegi din PSD,

Nicolae Ceaușescu și toți securiștii lui de frunte sunt mulțumiți! Sunt mulțumiți să vadă cum în plenul Parlamentului le copiați apucăturile, încercând să le puneți pumnul în gură și tăind microfonul celor care au alte opinii decât ale dumneavoastră.

Stimate colege și stimați colegi din PSD,

Pentru toate acestea și pentru multe altele, Nicolae Ceaușescu vă transmite: felicitări! Eu vă transmit doar atât: luați aminte la ce s-a întâmplat la cel din urmă miting organizat pentru susținerea lui Ceaușescu și a Partidului Comunist. Din umilința trăită în copilărie, când eram încolonați să mărșăluim pe grupe și detașamente, cu steaguri și stegulețe, pentru filmările la „Cântarea României”, din vânarea celor care purtam păr lung și ascultam altă muzică decât odele închinate partidului, din foamea și frigul îndurate de cei care lucrau în fabrici, din minciunile livrate, oficial, ca adevăr la radio, la televiziune și în ziarele vremii s-a născut revolta care i-a mătrășit pe Ceaușescu și pe academiciana lui.

Stimate colege și stimați colegi din PSD,

Aveți mare grijă când organizați mitinguri pentru „Cântarea corupției”, pentru a mima susținerea publică a infractorilor care au prăduit România. S-ar putea să nu fie suficiente locuri în elicopter pentru toată lumea. Să nu spuneți apoi că nu ați fost preveniți.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

Ați terminat, stimate coleg?

Îl rog pe domnul senator Hadârcă Ion, cu sau fără melodie, să-și prezinte punctul de vedere pentru astăzi.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tema mea de astăzi este ceva mai serioasă, fără melodie, dar un prilej de bucurie. Se numește „Redimensionarea proeuropeană după noile alegeri pentru Primăria Chișinăului”.

## Stimați colegi,

Duminică, 3 iunie, la Chișinău, scrutinul pentru alegerile anticipate ale primarului general al municipiului Chișinău l-a scos învingător pe Andrei Năstase, liderul partidului antioligarhic „Demnitate și Adevăr”, exponentul unei alianțe preelectorale proeuropene formate din trei partide, un oponent și un critic aspru al regimului dominat de Partidul Democrat, aflat la guvernare în Republica Moldova. Astfel, prin înfrângerea candidatului socialist și victoria forțelor proeuropene, decorul politic al Chișinăului își reconfigurează opțiunile. Durata mandatului câștigat de Andrei Năstase este scurtă, de un an de zile. Importanța lui însă este majoră.

Istoricește vorbind, Chișinăul a jucat un rol important în mișcarea de eliberare națională a românilor basarabeni de la sfârșitul secolului trecut, tot așa precum a fost și declanșatorul Marii Uniri și al consolidării României Mari. Chișinăul a fost inima și sufletul acelor mari evenimente care au dat, ca prin minune, sens și formă aspirațiilor naționale în vremuri grele, de cumpănă.

Chișinăul nu a încetat a fi bastion al românității nici după cucerirea independenței și constituirea Republicii Moldova ca cel de-al doilea stat românesc în 1991. Pentru reconfigurarea românească a Chișinăului s-a luptat și s-a murit în anii de ieșire de sub ruinele imperiului sovietic. Marii noștri dispăruți Ioan Alexandru, Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Adrian Păunescu vorbeau, în termeni poetici și spirituali, că în Basarabia, la Chișinău, se află, de fapt, centrul de vitalitate al românismului. Pornind, poate, de la faptul că geografic Chișinăul se află în partea estică a românității, el a fost cel mai des expus invaziilor și ocupațiilor străine, rezistând acestora cu stoicism. Dar, apropo, tot Chișinăul, în condițiile reunirii mult visate, poate asigura scoaterea județelor românești limitrofe, inclusiv a Vasluiului, de sub incidența complexelor de zone periferice, marginale.

Bătăliile electorale pentru controlul politic al capitalei Republicii Moldova întotdeauna au fost grele și pline de dramatism. Politicile contondente ale unei Rusii care se vrea moștenitoarea, deodată, și a țarismului, și a bolșevismului nu renunță la încătușarea, pentru a treia oară, a ceea ce a rămas din Basarabia istorică, în spațiul intereselor ei geopolitice. Mai ieri comuniștii, acum socialiștii, susținuți logistic-financiar de Rusia, luptă să pună mâna mai întâi pe cârma municipiului.

Victoria de duminică a partidei proeuropene a fost posibilă datorită unității de care au dat dovadă pe ultima sută de metri partidele antioligarhice, proeuropene și unioniste. Mă bucur că Partidul Liberal Reformator din Republica Moldova, pe care îl reprezint aici, a militat și militează pentru consolidarea acestor forțe. Victoria redă speranța repunerii ferme a Republicii Moldova pe drumul european în alegerile parlamentare din toamnă.

Anevoioasa campanie care a precedat acest scrutin municipal demonstrează și faptul că Republica Moldova se mai află în convulsiile abandonului și ale sfâșierilor intereselor geopolitice. Ei i se pregătește înfundarea pas cu pas într-o zonă gri, departe de România și de Uniunea Europeană. Modelul de guvernare dorit de alianța dintre marii corupți și coloana a cincea rusească, aflată azi la putere în Republica Moldova, este cel de la Moscova, al lui Putin, și nicidecum cel democratic european.

Mancurtismul, sărăcia, depopularea, debusolarea tineretului și sfidarea legilor democratice sunt sirenele sinistre ale cântecului de pierzanie pregătit Republicii Moldova. Cu atât mai valoroasă este victoria lui Andrei Năstase și a partidei antioligarhice unionist-proeuropene obținută în alegerile de duminică de la Chișinău.

Sincere felicitări și succese, domnule primar general al Chișinăului românesc Andrei Năstase!

Vă mulțumesc pentru atenție.

Ion Hadârcă, senator ALDE de Vaslui.

Vă mulțumim și noi, stimate coleg. Îl rog pe domnul senator Lucian Trufin să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi: „România se află în preinfringement pentru că a vrut să stopeze practicile comerciale neloiale, pe care acum Comisia Europeană dorește, după 10 ani de dezbateri, să le interzică”.

Senatul României a votat săptămâna aceasta Hotărârea asupra Propunerii Directivei Parlamentul European și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. Propunerea interzice practici comerciale neloiale precum plățile întârziate, anulările comenzilor fără preaviz, modificarea unilaterală a prevederilor contractuale și obligarea furnizorului la plata produselor irosite. Tot potrivit propunerii, următoarele practici vor fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar și lipsit de ambiguități, cum ar fi: returnarea produselor alimentare vândute, impunerea de către cumpărător pentru furnizor de taxe suplimentare pentru stocare, afișare, listare și promovare a produselor alimentare.

În cadrul Comisiei pentru agricultură din Senat, al cărei secretar sunt, am decis în unanimitate cu colegii senatori ca în lista practicilor neloiale interzise cuprinse în propunerea de directivă să fie cuprinse explicit și următoarele practici, care, din experiența noastră, s-au dovedit extrem de dăunătoare producătorilor și procesatorilor români în relația cu marile lanțuri de supermarketuri, și anume:

1. nerespectarea de către cumpărător a obligației de a informa detaliat și în termeni neechivoci furnizorul cu privire la toate prevederile contractuale;

2. condiționarea de către cumpărător a semnării acordului comercial de achitarea unor taxe anuale și aplicarea retroactivă a acestora;

3. transferarea costurilor de transport și stocare a produselor către furnizor;

4. obligația instituită de cumpărător pentru furnizor de a livra produsele doar către platformele cumpărătorului;

5. obligația instituită de cumpărător pentru furnizor de a reduce prețul pentru produsele agroalimentare dacă cumpărătorul sesizează că furnizorul a redus prețul în altă rețea de distribuție, conform art. 101, 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

6. înțelegeri anticoncurențiale privind fixarea prețurilor;

7. obligația instituită de cumpărător, pentru furnizare, de a plăti personal cu atribuții în amenajarea spațiilor de vânzare, de a plăti manipularea sau vânzarea produselor agroalimentare;

8. instituirea de către cumpărător pentru furnizor a obligației de a acoperi taxele logistice și diverse comisioane pentru termenii risturnă, remizie lunară, discount pentru eficiența în achiziție, reducere ulterioară și discount flux nou, prevederi care se transpun prin procedeul de autofacturare la finele fiecărei luni.

Stimați colegi,

Este nedrept pentru producătorii, procesatorii și consumatorii români să nu fie protejați împotriva practicilor comerciale neloiale, practici pe care Parlamentul României le-a sesizat și le-a interzis încă din anul 2009, prin Legea nr. 321, modificată și completată prin Legea nr. 150/2016. La sesizarea marilor retaileri, această lege a fost contestată în 2016 de Comisia Europeană, țara noastră fiind în preinfringement.

Și totuși aceeași Comisie ne cere astăzi, prin propunerea de directivă, ca parte din practicile interzise prin legea adoptată de Parlamentul României să fie recunoscute, reglementate și de neacceptat prin legislația europeană. În această situație, cred că sunt necesare câteva întrebări. Ce să înțeleagă producătorul, procesatorul și consumatorul român din această situație? Că el poate fi protejat împotriva abuzurilor supermarketurilor doar atunci când dorește Comisia Europeană? Că limitele sunt impuse doar de la Bruxelles? Că dacă Parlamentul României ascultă și legiferează pentru producătorii mici și mijlocii autohtoni nu este bine? Că numai după nouă ani de discuții în diferite comitete și comisii Bruxelles-ul ajunge la concluzia că trebuie interzise abuzurile marilor lanțuri de supermarketuri?

În tot acest timp, pentru că nu au suportat presiunea creată de cei mari, de cei mai mari jucători de pe piața produselor agroalimentare, prin impunerea practicilor comerciale neloiale și diferența semnificativă în puterea de negociere, foarte mulți producători și procesatori mici și mijlocii și-au declarat falimentul, iar ceilalți care au reușit să reziste sunt obligați să funcționeze aproape la limita de subzistență.

Cu toate acestea, apreciez, chiar și după aproape 10 ani, că avem un prim document de la Comisia Europeană care a răspuns la strigătul producătorilor și al procesatorilor de pe întreg teritoriul Uniunii, document care recunoaște că sunt probleme majore pe piața produselor agroalimentare. Odată adoptată această directivă, și consumatorii vor avea de câștigat, prin achiziția produselor agroalimentare la prețul corect. Sunt convins că reprezentanții României vor ști să folosească în negocierea privind deblocarea aplicării Legii nr. 150/2016 argumentele pe care Comisia Europeană le folosește atunci când motivarea... interzice tocmai practicile comerciale neloiale.

Odată cu adoptarea acestei directive, cred că a venit timpul să depășim timiditatea în declarații și negocieri și să spunem clar Comisiei Europene că am avut dreptate când Parlamentul României a votat Legea nr. 150/2016 și că pe nedrept suferă toți românii, toți actorii de pe piața produselor agroalimentare, mai puțin supermarketurile, care înfloresc. Vă mulțumesc.

Senator Lucian Trufin.

Vă mulțumesc.

O rog pe doamna colegă Silvia Monica Dinică să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Cum restabilim poziția socială a dascălilor noștri?”.

Profesorii au un rol extrem de important: formează tinerele generații, viitorii cetățeni. Ne așteptăm de la ei să aibă o înțelegere profundă și cuprinzătoare asupra a ceea ce predau și a elevilor pe care îi învață, pentru că ceea ce profesorii știu și modul în care motivează elevul contribuie substanțial la formarea acestuia. Așteptăm de la ei mult mai mult decât ceea ce este descris în fișa postului. Ne dorim să fie empatici, pasionați de ceea ce predau, să încurajeze elevul să se implice, să-l învețe să fie responsabil, să știe să facă alegeri etice.

De asemenea, ne dorim ca profesorii să știe să răspundă nevoilor elevilor, să promoveze toleranța și cultura lucrului în echipă. Personalitățile de succes au avut, în general, un profesor care le-a fost mentor și care le-a acordat atenția necesară, i-a ajutat să se cunoască, să-și descopere pasiunile și să-și pună în valoare talentul.

România ocupă antepenultimul loc în lume și ultimul loc în Europa în ceea ce privește indexul global al statusului profesorilor în societate, potrivit unei cercetări realizate de Fundația „Romanian Business Leaders”. Potrivit studiului, părinții îi consideră pe profesori la fel de importanți precum medicii, însă profesorii se poziționează singuri pe ultimele locuri.

Cum restabilim poziția socială a dascălilor?

Prin instituirea de standarde înalte la nivelurile-cheie ale profesorilor, în primul rând pentru cei ce intră în sistem, pentru a atrage profesori competenți și empatici. Prin instituirea unui nivel de salarizare corect. Prin oferirea de oportunități de formare și dezvoltare, astfel încât să fie la curent cu ultimele noutăți din domeniul lor de activare. Prin facilitarea utilizării eficiente a tehnologiei, pentru a sprijini procesul de predare și a le ușura activitatea la catedră. Prin concentrarea atenției și a timpului profesorilor asupra predării și eliminarea redundanței din sarcinile administrative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul coleg Iordache să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi se intitulează „Ciprian Porumbescu, la ceas aniversar”.

În istoria muzicii românești, printre înaintași ne întâmpină figura luminoasă a unui tânăr bucovinean, care prin talentul și munca sa atrage atenția asupra melosului popular ca sursă de inspirație și de creație muzicală autohtonă.

Numele și opera compozitorului Ciprian Porumbescu se impun, tot mai mult și mai stăruitor, în conștiința românilor de pretutindeni, datorită celor două imnuri: „Pe-al nostru steag” și „Tricolorul”, interpretate astăzi de toată suflarea românească. Se poate afirma că puțini artiști s-au bucurat de atâtea evocări, biografii, romane, comemorări, filme, chiar și o operetă de mare succes, cum a fost „Lăsați-mă să cânt”

de Gherase Dendrino, în care sunt reînviate fragmente din creația compozitorului sau filmul artistic „Ciprian Porumbescu”, în regia lui Gheorghe Vitanidis, apreciat în multe țări.

Despre acel tânăr care și-a iubit până la adorație poporul, cu istoria lui și cu muzica lui, se pot spune multe. Spre aducere aminte, căci vremurile se schimbă, idealurile și sufletul neamului se prefac și uitarea se aseamănă morții.

La 135 de ani de la moartea sa, compozitorul este încă comemorat prin manifestări de mare amploare. A fost comemorat pentru prima dată în anul 1908, iar câțiva ani mai târziu soldații români plecau la războiul de întregire a neamului cu cântecele lui pe buze. Apoi, în România Mare, copiii învățau în școli „Tricolorul”, „Pe-al nostru steag e scris Unire”, „Românul” și veselul „Cântec de 1 Mai”, pe care le cântau la toate serbările. Ciprian Porumbescu nu era doar al Bucovinei, ci al Daciei întregi, precum o rostise el însuși, înduioșat, încă de la serbarea de la Putna din anul 1871: „Tată, am cântat Daciei întregi!”

Reuniunea „Ciprian Porumbescu”, înființată în anul 1903 la Suceava, tipărește din compozițiile lui, se înființează Muzeul „Ciprian Porumbescu”, se ridică bustul lui în centrul orașului Suceava, iar opereta „Crai Nou” se cântă la Cluj, la Suceava, la Brașov, la Cernăuți, de mai multe ori. Apar mereu alte biografii, se compune o operetă inspirată din viața lui, se realizează un film, iar cântecul „Tricolorul” devine imn de stat.

Mitul și eroul se încheagă. Ciprian Porumbescu întrupează respirația colectivă a timpului său și dorul de împlinire a voinței naționale. Astfel, viața și opera sa au câștigat dimensiune politică și socială.

Muzica lui Ciprian Porumbescu are o valoare specifică, fiind directă și neforțată, bogată în nuanțe și, mai presus de toate, accesibilă și autentică. Muzica lui se adresează marelui public, e înțeleasă și de intelectual, și de omul simplu, cucerind, cum cucerea el, prin simțirea adâncă și dragostea pentru frumos. E blândă, plăcută, duioasă, ca să cităm numai câteva din însușirile sufletești ce apar în portretul spiritual al compozitorului, schițat de contemporanul și bunul său prieten Constantin Morariu: „Cu chipul său falnic, cu firea sa foarte simpatică, Ciprian magnetiza pe oricine, astfel că puterii lui atractive nu-i putea rezista nimeni. Îl caracterizau cu deosebire simțirea adâncă și dragostea fierbinte pentru tot ce e frumos și nobil. Era blând, plăcut la vorbă, foarte onest, de o rară bunătate, duios, chiar și atunci când părea revoltat.”

Trecut-au anii și Ciprian Porumbescu a devenit cel mai cântat compozitor al neamului. Mai recent, „Balada” lui a cucerit publicul meloman de pretutindeni, fiind îndrăgită până în țări îndepărtate, precum China sau Japonia, unde i s-a publicat o monografie, „Balada de dor”, sub îndrumarea lui Takeuchi Shoko. Biografia autentică a lui Ciprian Porumbescu, dată de..., la Tokio în 2004, cu un disc ce cuprinde, pe lângă „Balada”, și piesele „Reveria” și „Dorul”, iar Atsuko Temma, renumita violonistă japoneză, cânta la bis „Balada”, imprimând un disc cu acest titlu.

Unul dintre cântecele patriotice cu mare răspândire după moartea compozitorului este „Tricolorul”, care a fost, încă din timpul vieții compozitorului, imnul tuturor societăților studențești din România, din Cernăuți. Îndrăgit apoi de regele Carol al II-lea, a devenit imn al Străjeriei, organizație de elevi înființată de rege. Îl cântau și soldații, îl cântau și sportivii, la orice concurs când se înălța drapelul României. Mai târziu a devenit imnul nostru național, cu textul schimbat. Cu versurile originale ale compozitorului se mai cântă acum doar la Stupca, actuala comună Ciprian Porumbescu, unde, prin grija părintelui Leonte Galeș, se comemorează an de an ziua morții lui Ciprian Porumbescu. Îl cântă elevii școlii din sat, precum și cântăreții bisericești, oameni în vârstă, care îl știu din vremea când erau școlari.

La umbra teiului uriaș ce-i veghează mormântul, pe crucea de piatră stă scris, sub culorile neamului: „Iar când, fraților, m-oi duce/De la voi și-o fi să mor,/Pe mormânt atunci să-mi puneți/Mândrul nostru Tricolor!”

Vă mulțumesc.

Virginel Iordache, senator PSD.

Nu pot să închei fără să fac o observație. M-aș fi gândit că bunul nostru coleg Goțiu ar fi avut în vedere, atunci când intona nu știu ce melodie, că astăzi se împlinesc 135 de ani de la moartea lui Ciprian Porumbescu. Îi doresc să asculte „Tricolorul” și să se exprime în modul cel mai civilizat.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumim, stimate coleg.

O rog și pe doamna Emilia Arcan să-și prezinte declarația politică, cu sau fără cântec.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Așa cum spunea domnul președinte, cu sau fără melodie, nu este o noutate ceea ce s-a întâmplat în această dimineață – modul și comportamentul pe care le-a avut colegul nostru care reprezintă formațiunea politică USR.

Ar fi de preferat să respectăm cu toții această instituție de prestigiu, mai ales că a confundat tribuna Parlamentului, acest microfon, cu Piața Universității sau alte zone... înlăturalnice, să nu spun codru; codrul este o natură frumoasă.

Voi da citire declarației mele.

Tema declarației de astăzi am intitulat-o „Apărarea drepturilor omului și a democrației”.

Doamnelor și domnilor colegi,

Mărturisesc faptul că am primit cu multă satisfacție hotărârile unor instituții ale statului nostru adoptate săptămâna trecută. Văd în aceasta primele succese mai importante ale politicii majorității noastre parlamentare PSD–ALDE de apărare a drepturilor omului, a ordinii constituționale și a democrației în România.

Am să mă refer mai pe larg la hotărârea Curții Constituționale a României privind revocarea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, dar nu înainte de a semnala ca pe o decizie corectă și așteptată public pe aceea adoptată de Serviciul Român de Informații de a desecretiza protocolul avut cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Avem prin aceasta semnul unei dorințe de a evita abuzurile din trecut, de a reveni la funcționalitatea normală, după lege, a tuturor instituțiilor statului. Se redă astfel oportunitatea ca aceste instituții, SRI și Înalta Curte de Casație și Justiție, să-și recâștige încrederea și respectul cetățenilor români.

Este totodată și o satisfacție a noastră, a oamenilor politici care ne-am dorit o justiție corectă, o justiție dreaptă, fără ingerințe de ordin securistic sau răfuială politică. Desecretizarea protocoalelor, anularea acestor protocoale este un început de bun augur.

În spațiul public românesc a fost și încă mai este foarte mult discutată decizia Curții Constituționale privind soluționarea conflictului dintre Guvern și Președinție, în speță a demiterii procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Eu salut faptul că situația a fost deblocată și autoritățile implicate în conflict își pot vedea în continuare de o funcționare normală și pe deplin legală.

Partidul Social Democrat a respectat și va respecta în continuare toate deciziile Curții Constituționale, fie că soluțiile au convenit, fie că nu au fost favorabile. Ele sunt general valabile, obligatorii și cerem tuturor să le respecte și să le pună în aplicare de îndată, așa cum trebuie să se petreacă lucrurile într-un stat de drept. Nu mă îndoiesc de faptul că și această decizie va fi respectată, chiar dacă pe unii îi nemulțumește.

Șochează însă delirul politicianist și furia disperată care s-au abătut asupra atât a Ministerului Justiției, cât și a instituției Curții Constituționale și judecătorilor care au dat soluția corectă dezlegării conflictului. Rar mi s-a întâmplat să aud atâtea interpretări aberante și îndemnuri ilogice la nerespectarea unei hotărâri a Curții Constituționale. Această dezbatere furibundă i-a pus în evidență, pe de o parte, pe cei care apără statul de drept, democrația și drepturile omului și, pe de altă parte, pe aceia care, în spatele unor lozinci privind independența justiției și lupta împotriva corupției, ascund dorința pentru a da întâietate unui grup ce funcționează alături sau chiar împotriva ordinii de drept.

Observăm că pentru un timp această manipulare le-a servit, dar, cum spuneam la începutul declarației, desecretizarea protocoalelor, hotărârile din ultimele luni ale instanțelor de judecată, precum și hotărârile Curții Constituționale le-au dat sentimentul disperării. Văzând că direcția în care au impus managementul unor instituții a ajuns într-o fundătură, unii politicieni, unele partide și propagandiștii lor, care și-au pus speranța că altcineva le va da puterea, iar acum acel cineva se descompune, au început să perceapă că s-au iluzionat degeaba.

Așa îmi explic modul orbesc cu care s-au aruncat împotriva supremației Constituției României și a legii, căutând subterfugii la manifestările de stradă, la referendumuri și la alte îndemnuri ale propagandei de nesupunere la lege, la nesupunerea și nepunerea în executare a unei hotărâri. Constituția noastră spune foarte clar: nimeni nu este mai presus de lege! Unii s-au crezut mai presus de lege și este timpul să se revină într-o normalitate.

Apărarea drepturilor omului și a democrației reprezintă nucleul doctrinar al Partidului Social Democrat și facem un apel la apărarea drepturilor fundamentale, a democrației, a statului de drept în România, în condițiile în care aceste valori sunt din ce în ce mai des atacate și contestate. Aceste valori și principii constituie baza inspirației politicilor sale, iar în aceste zile ni s-a revelat din nou ideea că lupta politică pentru apărarea drepturilor omului și a regimului instituțiilor democratice rămâne o misiune permanentă, pentru că mereu sunt puse la încercare. În ce mă privește, apreciez curajul, profesionalismul și demnitatea domnului ministru al justiției, Tudorel Toader, ale judecătorilor instituției Curții Constituționale și aștept cu speranță și încredere decizia președintelui de a emite decretul pe care l-a dispus Curtea Constituțională a României.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Mulțumesc.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumim și noi, stimată colegă.

Dați-mi voie să vă prezint și eu declarația mea politică. Și-l rog pe domnul Bodog Florian Dorel să se pregătească după aceea.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi poartă titlul „Un nou pas făcut de Republica Moldova către Europa”.

Duminică, cetățenii din Chișinău prezenți la urne au votat în procent de peste 52% cu Andrei Năstase, candidatul forțelor de dreapta la Primăria Chișinău. Acest rezultat este un nou pas făcut de Republica Moldova către Europa.

Felicitări, domnule Năstase, pentru rezultatul obținut!

Felicitări moldovenilor pentru alegerea făcută!

Pe tot parcursul campaniei electorale, Partidul Național Liberal din România a avut onoarea și plăcerea de a fi alături de partenerii noștri, partidele proeuropene din Republica Moldova, Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Liberal Democrat din Moldova, în acest demers important.

Primul pas a fost realizat. Acum, pornind de aici, mai sunt două momente importante de parcurs pentru a putea visa cu ochii deschiși la o Republică Moldova cu adevărat europeană: alegerile parlamentare din toamnă și cele prezidențiale din 2020. Și vreau să-i asigur pe frații noștri de peste Prut că Partidul Național Liberal va fi alături de ei și-i vom sprijini să facă acești pași spre o democrație modernă. Aștept cu drag ziua în care România și Republica Moldova vor fi reunite, evident, în marea familie europeană, sub egida Uniunii Europene.

Domnule primar Năstase,

Chiar dacă veți conduce Primăria Chișinău un singur an, până când vor avea loc alegeri la termen, pe umerii dumneavoastră este de acum o mare responsabilitate. Trebuie să inițiați proiecte care să dovedească cetățenilor cum ar trebui să arate și să funcționeze Chișinăul, proiecte care să-i convingă pe moldoveni să păstreze această direcție proeuropeană și pentru alegerile parlamentare. Știu că ați vizitat primăriile din Suceava, Oradea, Cluj-Napoca și Sibiu pentru a lua exemple de bune practici și sunt convins că le veți implementa și la Chișinău.

Vă mulțumesc și vă felicit încă o dată. Alături de întreg poporul român, vă țin pumnii la tot ce aveți de înfăptuit.

Senator PNL de Bihor, Cornel Popa.

Îl rog pe domnul ministru Florian Dorel Bodog să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi are ca titlu „Respectând natura, ne respectăm pe noi înșine”.

Stimați colegi,

Tema declarației mele se leagă de semnificația zilei de ieri, 5 iunie, când la nivel global a fost marcată Ziua mondială a mediului. Este un bun prilej pentru noi toți de a conștientiza, mai mult decât oricând, importanța naturii și faptul că depinde de fiecare dintre noi să păstrăm Pământul o planetă vie, să reducem poluarea și să ne orientăm către energiile generate din surse regenerabile și să păstrăm intacte resursele naturale, deoarece ele reprezintă însăși sursa vieții. De asemenea, avem oportunitatea de a analiza efectele negative pe care acțiunile noastre le au asupra mediului, precum și măsurile pe care trebuie să le întreprindem în viitor pentru a reface ceea ce nepăsarea sau inconștiența unora sau altora a distrus.

Anul acesta, combaterea poluării cu plastic se află în centrul campaniilor de conștientizare organizate în fiecare țară. Guverne, industrii, comunități locale trebuie să participe activ la adoptarea și implementarea soluțiilor alternative și să reducă atât producția, cât și utilizarea excesivă a plasticului de unică folosință, care are efecte devastatoare asupra mediului înconjurător și, în unele cazuri, asupra sănătății oamenilor.

Producerea, utilizarea și poluarea cu plastic produc efecte nedorite într-un areal vast de domenii. Două exemple care arată amploarea fenomenului la nivel global: se fabrică aproximativ 500 de miliarde de pungi de plastic, iar aproape un milion de sticle de plastic sunt achiziționate în fiecare minut. Astfel că acest deșeu reprezintă 10% din totalul deșeurilor generate. Mai trist este faptul că cel puțin 13 milioane de tone de plastic ajung în fiecare an în oceane.

În acest sens, nu poate decât să mă bucure faptul că în România coaliția de guvernare a luat deja măsuri ferme prin care să se alinieze la cele mai înalte rigori ale politicilor de mediu. Concret, începând cu 1 iulie anul acesta, introducerea pe piața națională a pungilor de transport din plastic subțire și foarte subțire va fi complet interzisă, urmând ca de la 1 ianuarie 2019 să fie interzisă și comercializarea acestora. Ca alternativă la pungile din plastic, românii le vor avea la îndemână pe cele din materiale regenerabile. Această măsură a guvernării PSD–ALDE arată că, așa cum am promis, se acționează pe toate palierele necesare dezvoltării durabile, domeniul mediului fiind pe lista noastră de priorități.

Munca noastră în domeniul elaborării politicilor sustenabile de mediu nu se termină însă aici, dragi colegi. În perioada care urmează trebuie să aruncăm o privire serioasă și către dezvoltarea marilor centre urbane, care, dacă se continuă practicile curente, riscă să ajungă veritabile jungle de beton. Nu trebuie să uităm de faptul că, în febra dezvoltărilor imobiliare și a extinderilor urbane, avem în continuare obligația de a aplica la sânge regulamentele de urbanism și de a proteja cu orice preț mediul înconjurător, care în oraș are o importanță deosebită, pentru a asigura un nivel optim de calitate a vieții.

Astfel, trebuie să oferim o atenție sporită tăierilor de arbori pentru construcția de noi blocuri și malluri și să insistăm asupra faptului că orice mutare sau tăiere ce implică mediul înconjurător ar trebui făcută doar din strictă necesitate și doar după ce a fost elaborat un plan concret de revitalizare a zonei din punctul de vedere al spațiilor verzi. În caz contrar, din păcate, prețul dezvoltării urbane va fi unul însemnat: degradarea sistematică a mediului înconjurător.

În încheiere, aș dori să adresez un îndemn pentru a acționa unitar pentru protejarea și salvarea patrimoniului nostru național. Trebuie să acționăm cu responsabilitate și cu gândul la viața și sănătatea generațiilor care ne vor urma. Respectând natura, ne respectăm pe noi înșine. Fiecare dintre noi poate contribui la protejarea pădurilor, a parcurilor, a spațiilor verzi sau a grădinilor, fiecare implicare individuală fiind importantă pentru a reuși să protejăm mediul înconjurător.

- „confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate

- din contravenție;

– blocarea contului bancar pe o durată de la 10 zile la o lună.” Aveți încredere că, odată ajunsă în Parlament această lege, eu, senatorul Florin Cîțu, voi cere să fie scoase din lege aceste nenorociri, indiferent de câte amenințări voi primi.

Vă mulțumesc.

Florin Cîțu, senator de București, Partidul Național Liberal.

Mulțumim, stimate coleg.

Îl rog pe domnul coleg, domnul senator Mihail Radu Mihai să poftească la microfon.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Florian Bodog, senator PSD Bihor.

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Cîțu Florin să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Astăzi mă adresez românilor care muncesc în străinătate și se gândesc cu dragoste la țara lor.

V-am atenționat, dragi români, acum câteva săptămâni despre ce vor să facă Liviu Dragnea și PSD cu banii pe care-i trimiteți în țară familiilor voastre. Întâi au negat, apoi au spus că nu reprezintă o prioritate legislativă acest lucru.

Totuși, săptămâna trecută, Dragnea și PSD au aprobat în ședință de guvern proiectul de lege care intenționează să confiște sumele trimise care depășesc 2.000 de euro, dar care nu sunt justificate cu documente. PSD vă consideră din start teroriști, iar banii munciți de voi îi consideră bani murdari. Din start aruncă la gunoi prezumția de nevinovăție.

Trebuie să știți și voi că am fost amenințat chiar cu pușcăria de PSD, pentru că am avut îndrăzneala să vă avertizez. Nu mă sperie și am să continui să vă dezvălui orice ticăloșii vă pregătesc Liviu Dragnea și PSD vouă, celor care munciți în străinătate. Prin acest proiect de lege, Liviu Dragnea se răzbună. Nu o să vă ierte niciodată pentru votul vostru la președinție în 2014.

Și, ca să nu mai existe dubii, o să vă citesc din lege, din proiectul de lege, ca să înțelegeți de ce mă amenință PSD. Lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului:

La secțiunea 2 – „Raportarea tranzacțiilor care nu prezintă indicatori de suspiciune”. Și, atunci, ce găsim la art. 7 alin. (5)? „Pentru activitatea de remitere de bani...” – adică banii trimiși din străinătate în România de cetățenii români – „...entitățile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 de euro.”

Mergem mai departe, la capitolul X – „Răspunderi și sancțiuni”: „Pentru încălcări ale prevederilor prezentei legi pot fi aplicate contravenientului una sau mai multe dintre următoarele sancțiuni contravenționale complementare.” Și am să vă citesc doar două din acestea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se intitulează „Lecție de democrație de peste Prut”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Acum doi ani, Gabriela Firea punea mâna pe Primăria Bucureștiului – un primar ales cu 200.000 de voturi, într-un oraș cu 2 milioane de locuitori. La alegerile din iunie 2016 mai multe voturi au fost date altor candidați decât câștigătorului. Bucureștiul este condus de un primar pe care majoritatea celor care s-au prezentat la vot nu l-au dorit. Știm cu toții că în cazul unui al doilea tur Firea nu mai era astăzi toată ziua pe la televizoare.

## Doamnelor și domnilor,

Democrația în România așa cum o înțelege PSD nu mai asigură o adevărată reprezentativitate la nivel local. Această situație a fost posibilă cu largul concurs al unora dintre dumneavoastră, al vechilor politicieni, care ați modificat Legea electorală și ați eliminat votul în două tururi.

Locuitorii Bucureștiului și românii care tranzitează capitala României sunt cei care evaluează mandatul de până acum al doamnei Firea. Doamna Firea este cea la care inclusiv dumneavoastră, cei de la putere, vă referiți în gând atunci când sunteți blocați în trafic, dimineața, în drum spre Senat.

Acum doar câteva zile, Republica Moldova ne-a dat un exemplu de democrație. Alegerile de la Chișinău s-au desfășurat în două tururi. Da, în Republica Moldova. Și știți ceva? Candidatul sprijinit de PSD și de Gabriela Firea personal a fost respins rapid de alegători. Candidatul forțelor cu adevărat proeuropene a câștigat în turul doi.

Diferența dintre Chișinău și București este evidentă. Andrei Năstase a fost votat de peste 50% dintre cei care s-au prezentat la vot. Este un primar legitim. Nu este cazul pentru doamna Firea.

Dacă vreți ca bucureștenii să vă recunoască în sfârșit drept primarul orașului lor iubit, doamnă Firea, le puteți cere colegilor dumneavoastră din PSD și ALDE să susțină revenirea la alegerile în două tururi. USR a sprijinit în Parlament revenirea la votul în două tururi. Colegii dumneavoastră s-au opus. Cereți-le, doamnă Firea, să vă dea șansa să demonstrați că puteți deveni ceea ce nu sunteți astăzi: primarul dorit de bucureșteni.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, stimate coleg. Îl rog pe domnul Sibinescu Ionuț să poftească la microfon.

Mulțumesc. Stimate domnule președinte de ședință, Stimate colege, Stimați colegi,

Voi participa la mitingul organizat de PSD. Îmi exprim susținerea pentru acest demers și cred că are rolul de a arăta că mulți români cred în continuare într-un stat în care drepturile și libertățile individuale sunt respectate. Nu poți sancționa un abuz printr-un alt abuz în numele luptei anticorupție. Dacă încrederea în majoritatea instituțiilor statului scade, atunci scade și statul.

Votul este instrumentul cetățenilor de a-și face auzită vocea. Un singur vot poate fi privit ca nesemnificativ raportat la total, dar știm că în istoria politică recentă un număr redus de voturi a făcut diferența între cine conduce țara pentru cinci ani.

Românii își pot exprima nemulțumirile sau, din contră, susținerea pentru politica unui partid prin vot, dar, atunci când sunt ținta abuzurilor din partea altor instituții ale statului, trebuie să aibă încredere în puterea judecătorească și că nu vor fi nedreptățiți cu dreptatea în mână.

Este dreptul oricărui cetățean să protesteze și tocmai datorită românilor care au protestat pentru valorile în care cred Piața Victoriei a devenit un spațiu de exprimare a opiniilor. Am ascultat și respectat vocea celor care au protestat în Piața Victoriei și sper ca și de data aceasta opiniile celor care vor participa la mitingul de pe 9 iunie, pentru susținerea valorilor în care cred, să fie auzite și respectate.

Mulțumesc.

Mulțumim și noi, stimate coleg.

Dați-mi voie să dau citire numelor colegilor noștri care, la secretariatul de ședință, au depus declarațiile politice: Corlățean Titus, Brăiloiu Tit Liviu, Smarandache Miron Alexandru, Vulpescu Ioan, Bădălău Niculae, Pațurcă Roxana Natalia, Lupu Victorel, Ganea Ion, Nicoară Marius Petre, Costel Șoptică, Caracota Iancu, Mirea Siminica, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Țapu-Nazare Eugen, Alexandrescu Vlad Tudor, Wiener Adrian, Ghica Cristian, Fălcoi Nicu și Bădulescu Dorin Valeriu.

Acestea fiind zise, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 6 iunie 2018, mulțumindu-le încă o dată colegilor mei, doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Ovidiu Oprea, pentru faptul că au asigurat conducerea acestei ședințe alături de subsemnatul. Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Titus Corlățean să-și prezinte declarația politică.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

Voi prezenta astăzi o declarație politică cu titlul „4 iunie 1920 – Tratatul de la Trianon și România Mare”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația politică pe care o prezint astăzi în fața dumneavoastră este centrată pe un eveniment istoric major, a cărui aniversare a trecut, din păcate, aproape neobservată în România. Mă refer, bineînțeles, la momentul istoric al semnării Tratatului de la Trianon, în data de 4 iunie 1920. Din nefericire, pe 4 iunie 2018, la 98 de ani de la acest moment, prea puține voci din România au amintit însemnătatea acestuia.

Tratatul de la Trianon are o însemnătate aparte pentru români, prin intermediul său marile puteri recunoscând unirea Transilvaniei cu România. Contextul politic, economic și social de la acea vreme, în perioada imediat următoare Primului Război Mondial, a impus stabilirea granițelor Ungariei și recunoașterea unirii Transilvaniei cu România, așa cum fusese ea stabilită la 1 decembrie 1918. Cele 16 state care luptaseră de partea Antantei, între care se numără și România, pe de o parte, și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, pe de cealaltă parte, semnează Tratatul de la Trianon, un act complex, care, în cele 14 părți și 364 de articole, a reglementat mult mai multe probleme, dar care, printre altele, are ca scop stabilirea frontierelor noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, stat devenit ulterior Iugoslavia, România și Cehoslovacia.

După cum însuși I.I.C. Brătianu a menționat în raportul prezentat în cadrul Conferinței de pace la 1 februarie 1919, intrarea țării noastre în Primul Război Mondial alături de puterile Antantei a avut ca scop fundamental eliberarea Transilvaniei și a Bucovinei de sub dominația AustroUngariei, demonstrând totodată aportul economic, politic și militar adus de România la obținerea victoriei aliaților asupra Puterilor Centrale.

De asemenea, el a probat cu argumente istorice și etno-demografice că Transilvania și Banatul sunt teritorii românești. Reamintim că statisticile ungare îi menționau pe români ca fiind populația majoritară a acestor ținuturi. I.I.C. Brătianu a ținut să pună în relief faptul că: „Înainte ca armata română să pătrundă în Transilvania, deputații români din toate județele acestei provincii, în virtutea dreptului la autodeterminare, s-au întrunit la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, unde au hotărât unirea definitivă a Transilvaniei și a regiunilor românești din Ungaria cu România.”

Consiliul Suprem Interaliat a hotărât, în cadrul ședințelor din 1 și 18 februarie 1919, formarea unei comisii de experți – francezi, englezi, americani și italieni – care să studieze problemele teritoriale expuse de prim-ministrul Guvernului român în raportul prezentat în 1 februarie și să prezinte propuneri pentru delimitarea frontierelor cu Ungaria „pe criteriul etnic, geografic și al necesității economice”. Pe baza acestor criterii, comisia de experți a supus discuției Consiliului miniștrilor de externe ai conferinței, întruniți în ședința din 11 iunie 1919, linia de frontieră româno-ungară.

Tratatul de pace de la Trianon a fost semnat, la 4 iunie 1920, de Franța, Marea Britanie, Italia, Statele Unite, Japonia, România, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Cehoslovacia și alte nouă state, pe de o parte, și de Ungaria, pe de altă parte, aceasta fiind reprezentată de Ágost Benárd și Alfréd Drasche Lázár. Din partea României, tratatul a fost semnat de dr. Ion Cantacuzino, ministru de stat, și Nicolae Titulescu, fost ministru. Tratatul a fost ratificat de Marea Britanie în mai 1921 și de Franța în iunie 1921.

Cu ocazia dezbaterilor referitoare la ratificarea de către Franța, Aristide Briand a confirmat frontierele fixate pentru România și integritatea sa teritorială, spunând: „Franța nu va interveni niciodată împreună cu guverne aliate și prietene pentru a dăuna dreptului României la suveranitatea națională, oricât de puțin.”

Este o datorie de onoare pentru noi, ca români, și pentru mine, ca senator al României, să menționez rolul important pe care trupele franceze, în contextul Primului Război Mondial, misiunea militară condusă de generalul Berthelot, inclusiv în cadrul convorbirilor de pace din sistemul convorbirilor de pace de la Versailles, l-au avut pentru desemnarea corectă a frontierelor dintre România și Ungaria. De altfel, Comitetul aliat a luat în considerare rapoartele misiunii militare franceze, inclusiv rapoartele generalului Berthelot, legate inclusiv de aspectele economice, de viabilitate economică, de infrastructură de transport feroviar din nord-vestul Transilvaniei, cele din zona Satu Mare, Oradea și, respectiv, Arad, pentru a confirma faptul că aceste unități administrativ-teritoriale trebuie menținute în teritoriul care se unea cu România, inclusiv pentru a respecta viabilitatea economică, care altfel ar fi fost distrusă.

Aceste aspecte privind contribuția franceză în cadrul convorbirilor de pace sunt reliefate într-o ediție excepțională, pe care am șansa s-o am – „La Paix de Versailles: Questions territoriales”, un volum apărut la Paris, în edițiile internaționale, în 1939. Și recomand tuturor să se aplece asupra unor chestiuni de istorie care arată foarte clar care a fost conținutul inclusiv al bătăliei în interiorul Comisiei aliate și al intereselor diferite, care, până la urmă, au putut să încline balanța în favoarea intereselor legitime ale României.

Închei spunând că Tratatul de la Trianon a fost întărit prin 37 de semnături ale președinților de consiliu de miniștri, miniștrilor de externe, ambasadorilor, înalților comisari, miniștrilor plenipotențiari, reprezentând 23 de țări din Europa, Asia, America Latină, America de Nord, Africa și Australia. Aceste semnături confereau tratatului temeiuri de nezdruncinat, pecetluind drepturile istorice și etnodemografice ale poporului român, și anume unirea Transilvaniei pe veci cu Patria-Mamă, România.

Din această perspectivă, este absolut regretabil demersul pe care Ungaria l-a făcut în ultimii ani pentru adoptarea, la 4 iunie 2010, a unei legi așa-zis de comemorare a momentului Trianon și demersurile permanente pe care Guvernul de la Budapesta le face pentru a submina și a știrbi din soliditatea angajamentelor și a Tratatului de pace de la Trianon.

Pentru România, 4 iunie reprezintă un moment istoric, pe care trebuie să-l marcăm așa cum se cuvine în anul Centenarului Marii Uniri – faptul că Tratatul de la Trianon a reprezentat într-adevăr confirmarea graniței României Mari și acest lucru trebuie să rămână așa cum a fost stabilit prin Tratatul de la Trianon.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumim și noi, stimate coleg. Îl rog pe domnul senator Ghica Cristian să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Ziua copiilor victime ale violenței”.

Stimate colege și stimați colegi,

Săptămâna trecută am sărbătorit Ziua internațională a copilului. O altă dată, deloc festivă, dar care ar trebui să fie la fel de importantă în calendarul tuturor, este 4 iunie – Ziua copiilor victime ale violenței.

România are o rată foarte ridicată de violență împotriva minorilor și una dintre cele mai mari toleranțe față de violența corporală asupra copiilor din Uniunea Europeană. 60% dintre români consideră că violența împotriva copiilor poate fi justificată în anumite cazuri și cel puțin unu dintre cei șase o și aplică. Cel puțin un copil din 10 este bătut acasă, conform statisticilor oficiale. Foarte multe cazuri însă nici nu ajung în aceste statistici. Mai mult, violența este prezentă în 75% dintre școli, iar cazurile ajung deseori în spațiul public. Violența este doar un simptom al unei situații generale precare a copiilor din România – mai mult de jumătate dintre copiii din jurul nostru să fie în risc de sărăcie și excluziune socială.

Violența nu are ce să caute în casele noastre sau în școli. De prea mulți ani doar asistăm la perpetuarea unor tipare de violență, iar copiii continuă să fie victime în societatea românească, victime ale violenței, sărăciei și nepăsării autorităților. Acest ciclu al violenței trebuie să se oprească.

Ca parlamentari, este de datoria noastră să ne asigurăm că agresiunile de orice fel împotriva copiilor nu sunt tolerate, ba, dimpotrivă, sunt aspru pedepsite. Pentru că un copil poate deveni un adult victimă sau, și mai grav, un adult agresor, trebuie să asigurăm prevenția acestor fapte prin legi care să ne asigure că agresorii nu mai ajung polițiști, profesori sau în alte poziții de autoritate față de copii. Am încredere, stimate colege și stimați colegi, că veți susține prin vot Registrul automatizat al autorilor de fapte de natură sexuală, hărțuire asupra minorilor, proiect la care am fost coinițiator și care va intra în curând pe ordinea de zi în plen. Vă mulțumesc.

Mulțumim și noi, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Wiener Adrian să poftească la microfon.

Stimați colegi,

Declarația mea politică e legată de același eveniment pe care l-am omagiat cu toții săptămâna trecută – Ziua internațională a copilului.

Așadar, la sfârșitul săptămânii trecute, cu toții am omagiat copilul – copilul ca esență a umanității, copilul nostru.

Aș vrea să vă aduc în atenție totuși situația copilului din România, câteva considerații și situații factuale.

În 2016, conform Eurostat, peste 54% din familiile de români nu au avut capacitatea financiară de a face față unor cheltuieli neprevăzute. În cazul familiilor monoparentale cu copii în întreținere procentul a fost de 75%. Conform aceleași surse, aproape jumătate dintre copiii din România, 1,88 de milioane, se află la risc de sărăcie, cea mai mare rată din Uniunea Europeană, unde media este de 26,4%.

În ceea ce privește educația, deși fiecare an în plus de școală aduce un plus de venit în viața adultă de 11%, fiind de departe cea mai bună investiție posibilă în România, doar 2% dintre elevii din mediul rural își completează educația cu ciclul terțiar, acela al învățământului superior, performanța elevilor fiind legată de condiția economică și socială; depinde puțin de sistem – abandonul școlar este de 26,6% în mediul rural, comparativ cu 6,2% în municipii. De altfel, peste 37% dintre elevii din rural au avut la capacitate sub nota 5, comparativ cu doar 15% în urban. La capitolul neparticipare școlară, în afara sistemului de educație, asistăm la o creștere îngrijorătoare față de raportul din 2017 – 13,9% față de 12,1%, peste țări precum Bolivia, Congo, Haiti, Mexic sau Guyana. Conform INS, în 2016, 282.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani nu au avut nicio formă de învățământ – unu din 12 copii. Iar unul din 5 copii români părăsește timpuriu școala. De altfel, doar 8% dintre școlile din capitala României au autorizație împotriva incendiilor. Evident, educația nu este o prioritate pentru România.

Trei din 10 elevi din România sunt amenințați cu bătaia de colegi, iar 70% dintre ei au fost martorii hărțuirii directe în școală sau în grupul de prieteni. Violența este un fapt familiar, banal, dacă vreți chiar, pentru copiii României. Și asta din cauza faptului că 6 din 10 copii cresc cu o formă de violență fizică sau emoțională în familie.

România ocupă locul 54 în lume, față de 52 anul precedent, în ceea ce privește siguranța copilăriei, în ultimul raport global al organizației internaționale „Save the Children”, raport intitulat „Sfârșitul copilăriei”. Discriminarea, riscul excluziunii și sărăcia extremă amprentează

fundamental foarte mulți copii din România, la egalitate cu Mauritius, de exemplu, și sub țări ca Bulgaria, Ucraina, Belarus sau Kazahstan.

Din cauza lipsei de acoperire cu servicii medicale, alimentației precare, mediului familial inadecvat, cea mai mare mortalitate infantilă din Europa o întâlnim în România – 9 la mia de copii sub cinci ani, media europeană fiind de 3,7.

Ca urmare a lipsei accesului la îngrijiri și educație pentru sănătatea sexuală, rata nașterilor în rândul adolescentelor, 15–19 ani, este de 34 de nașteri la o mie de adolescente, doar două state din Europa depășind România la acest capitol: Bulgaria și Georgia. Suntem mult peste Rwanda, de exemplu, sau Trinidad-Tobago, Uzbekistan sau Albania, Botswana, Burundi sau India. Mai mult, 6,7% dintre adolescenții români sunt căsătoriți.

Să nu uităm tragedia copiilor abandonați în centrele de plasament sau pe cei care se află în plasament de tip familial. O proporție înfiorătoare sunt psihiatrizați, deprivarea emoțională, lipsa de suport psihologic sunt substituite cu medicamente, diagnosticele atașate cu larghețe stigmatizându-i pentru toată viața.

La 1 iunie, România a omagiat copilul. Vă mulțumesc.

Vă mulțumim și noi.

Având în vedere că este convocată ședința Biroului permanent reunit, încheiem aici ședința de declarații politice.

## _Ședința s-a încheiat la ora 10.20._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|085355]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 94/13.VI.2018 conține 12 pagini.**

Prețul: 30,00 lei