Stenogramă plen

Rog colegii să ia loc, să putem începe ședința Camerei. Declar deschisă ședința Camerei Deputaților.

Vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 234 de deputați.

Ordinea de zi pentru ședințele de astăzi și mâine, precum și programul au fost distribuite.

Discutăm numai propuneri pentru care comisiile permanente au rapoarte de respingere.

Rog liderii grupurilor parlamentare, dacă au propuneri? Domnule Leoreanu, vă rog. De la 76...

Da.

Mulțumesc.

Vă rog.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Solicităm retrimiterea la comisie a punctului 90 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care are ca obiect de reglementare modificarea și completarea legii în sensul modificării art. 485 și 487, în vederea obligării autorităților deliberative să acorde scutiri de la plata taxelor speciale instituite și altor taxe locale pentru diferite persoane fizice sau juridice, precum și completarea art. 25 alin. (4) cu o nouă literă, în sensul includerii cheltuielilor și operațiunilor financiare derulate cu agenții economici de tip offshore în categoria cheltuielilor care nu sunt deductibile.

Solicităm acest lucru pentru a da posibilitatea inițiatorilor de a aduce argumente suplimentare și pentru a putea obține un raport de adoptare din partea comisiei.

Da. Vă rog, domnule Leoreanu, pentru ce perioadă? Cât? Două săptămâni?

Două săptămâni.

## **Domnul Florin Iordache:**

Două săptămâni.

Și, de asemenea, domnule președinte, solicităm retrimiterea la comisie a punctului 94 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227 privind Codul fiscal, având ca obiect de reglementare completarea art. 485 din lege, prin care se dorește să fie reglementată scutirea de la plata impozitelor pe clădirea de domiciliu, terenul aferent și autoturism, proprietatea persoanelor aparținători legali ai persoanelor adulte cu handicap.

De asemenea, solicităm această retrimitere pentru a da posibilitatea inițiatorului de a aduce argumente suplimentare și, în final, de a obține un raport de adoptare din partea comisiei.

Vă mulțumesc.

Domnule Leoreanu, numai puțin...

Două săptămâni.

## **Domnul Florin Iordache:**

Tot două săptămâni. Veniți puțin. Tot două săptămâni.

90 și 94 – amândouă – au fost retrimise două săptămâni. Am ținut să fac precizarea.

Pentru toți colegii: propunerile de respingere încep la poziția 76 din ordinea de zi. Da?

Ca să puteți urmări.

76. Proiectul de lege privind creșterea salariilor medicilor din sistemul public din România; este vorba de PL-x 536/2016; are propunere de respingere.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru buget.

Doamnă deputat Violeta Răduț, vă rog, prezentați raportul comun.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind creșterea salariilor medicilor din sistemul public din România.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 1 noiembrie 2016, în condițiile art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, republicată.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare creșterea salariilor medicilor din sistemul public de sănătate, cu 25% anual, timp de patru ani, începând cu data de 1 ianuarie 2017, sumele necesare fiind asigurate prin transferuri de la bugetul de stat.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor liber exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților un raport comun de respingere asupra acestui proiect.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu, rămâne la votul final de mâine; propunere de respingere.

Următoarea.

77. Propunerea legislativă privind declararea zilei de 28 iunie „Ziua ziaristului român”; Pl-x 97/2016.

Da, vă rog.

Avem raport din partea Comisiei pentru administrație și a Comisiei pentru cultură. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința plenului Camerei Deputaților din ziua de marți, 21 martie 2017, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, s-a hotărât retrimiterea propunerii legislative, în vederea examinării și depunerii unui nou raport, în procedură obișnuită.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în ședința din 15 martie 2016.

Consiliul Legislativ avizează favorabil propunerea legislativă, prin avizul nr. 1.098 din 13 octombrie 2015.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun suplimentar de respingere a propunerii legislative.

În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Da. La dezbateri? Domnule Roman, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

15 ani de zile am trăit din meseria de ziarist și a fost o perioadă, spun eu, cu satisfacții. Deși ceea ce se întâmplă în presă în zilele noastre este tot mai complicat, în sensul că salariile sunt mici, munca este multă, noi, politicienii, ne bucurăm că la sfârșit de săptămână avem la conferințe de presă jurnaliști care relatează în legătură cu activitatea noastră.

Și, practic, să știți că munca cea mai grea a acestor oameni este în weekend, când alții se relaxează, când alții stau lejer, pentru ei, practic, nu există zi liberă a săptămânii.

Ceea ce solicită breasla ziariștilor nu e nici să aibă zile libere, nici să primească pensii speciale, nici să primească alte bonificații. Pur și simplu solicită, prin acest proiect, o zi care să marcheze această breaslă a jurnaliștilor, o zi în care colegii noștri – care stau cot la cot cu noi aici, în Parlament, alții în redacții, alții în județe – să aibă o zi în care se pot întâlni, în care pot discuta despre ceea ce înseamnă munca de jurnalist.

Sincer, n-am înțeles de ce se dorește respingerea acestui proiect. Pentru că, vă repet, nu e vorba nici despre zile libere, nu e vorba nici despre bonificații, nu e vorba nici despre avantaje pentru breasla jurnaliștilor, este pur și simplu o recunoaștere prin lege pentru o categorie de oameni care muncesc și în interesul public, și în interesul cetățeanului, și în colaborare cu Parlamentul, Guvernul, Președinția și tot ceea ce înseamnă instituțiile statului.

Din acest motiv, eu consider că nu există niciun motiv serios de a respinge acest proiect.

Și vă rog, înainte de a da votul, să vă gândiți foarte bine – cu ce ne ajută să dăm un vot de respingere împotriva Zilei ziaristului, în condițiile în care, repet, oamenii aceștia nu cer nimic decât o recunoaștere a muncii lor.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnul Socotar, primul vorbitor de la PSD. Se pregătește domnul Bulai.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Așa cum a subliniat colegul Roman, ar fi perfect justificat ca ziariștii să aibă o zi a lor, în puzderia de zile pe care oricum Parlamentul le-a adoptat.

Problema este, cu acest proiect de lege, că mai multe asociații au venit și n-au fost de acord asupra titlului zilei, respectiv unii au vrut jurnalist, alții ziarist; n-au fost de acord cu data propusă – care, atenție, este data la care Mihai Eminescu a fost pus în cămașă de forță, într-un moment în care suferea de o boală.

Și Comisia pentru cultură a considerat că este nepotrivită data respectivă pentru un proiect al Zilei ziaristului.

Deci, în principiu, nici Grupul PSD, nici... cred că întregul Parlament n-au nimic împotriva unei zile a ziariștilor sau a jurnaliștilor, dar breasla să se pună în consens și să vină cu o propunere în care titlul acestei zile sau numele acestei zile să nu fie controversat, data să nu fie controversată. Și noi vom accepta cu plăcere acea versiune de proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

Domnul Bulai, USR.

Se pregătește domnul Dobrovie, de la PNL, al doilea vorbitor.

Stimate doamne, Stimați domni,

Jurnaliștii nu au nevoie de această zi. Politicienii au nevoie de această zi.

Și să știți că m-am consultat cu foarte multe organizații de interes pentru jurnaliștii din toată țara și nu au susținut această zi, care reprezintă un act populist la adresa celor care ar trebui să beneficieze de libertate de expresie maximă și de neintervenția statului, a politicului, a mogulilor de presă, a partidelor de guvernare în exercițiul jurnalistic.

Ar trebui să încetăm să dăm afară jurnaliști din TVR care au fost corespondenți la Parlament doar pentru că puneau întrebări incomode.

Ar trebui să încetăm să cenzurăm jurnaliști din TVR, atunci când ar fi vrut să pună întrebări incomode la o conferință de presă cu domnul Timmermans.

Aceasta înseamnă să valorizăm cu adevărat importanța jurnaliștilor în presa din România, nu chestiuni populiste pe care nici măcar jurnaliștii nu le vor și nu le susțin și ne roagă imperios să votăm împotriva acestor inițiative.

Vă mulțumesc.

Domnul Dobrovie.

Se pregătește domnul Pașcan, de la PMP.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am fost jurnalist timp de 10 ani și cred că jurnaliștii au dreptul la recunoaștere, pentru că au o misiune foarte importantă, de a informa corect cetățenii.

Și cred că se puteau găsi soluții mai bune. Dacă ziua în care a murit marele poet și jurnalist Mihai Eminescu nu era cea mai bună, cea mai potrivită pentru a face această zi a jurnalistului, se putea găsi, de exemplu, ziua de 3 mai, care este Ziua mondială a presei. Și se putea găsi o soluție, prin amendamente, astfel încât să avem totuși o zi în care să aducem un omagiu, măcar o minimă recunoștință, jurnaliștilor, care sunt o categorie foarte precară în România.

Jurnaliștii nu numai că sunt supuși unor presiuni politice puternice, ei au și probleme în ceea ce privește angajarea. De multe ori au contracte prin care oricând pot fi dați afară și, mai mult decât atât, supuși la tot felul de abuzuri. Nu sunt apărați, nu sunt sindicalizați, nu au o apărare, cum există în alte state, în Germania sau în alte state, în care ei efectiv reprezintă o branșă puternică, care își apără drepturile.

De multe ori nu există solidaritate în presă. Și, mai mult decât atât, din păcate, în ultima vreme vedem televiziuni care se închid. Vedem că tot mai puține organe de mass-media

sunt critice – își mai permit să fie critice – în fața unor presiuni politice ale puterii, în fața unor constrângeri financiare și în fața a ceea ce înseamnă în general trecerea către online și schimbarea presei, care..., ați văzut foarte bine, presa scrisă moare și trebuie să vedem ce alte modele mai sustenabile găsim.

Este regretabil că totuși nu găsim o soluție pentru a face această zi posibilă, măcar simbolic; cum spunea și colegul meu, nu este vorba despre nicio remunerație, nu este vorba despre cheltuieli, nu este vorba despre fonduri suplimentare. Este vorba despre o recunoaștere simbolică a unei meserii care, până la urmă, are o misiune esențială în orice democrație.

Vă mulțumesc.

Domnul Pașcan, Grupul PMP. Vă rog, domnule deputat, aveți două minute.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună ziua, distinși colegi!

Acest proiect legislativ datează din perioada anterioară, din legislatura trecută a Parlamentului României.

Și aș vrea să clarific câteva lucruri, ca să înțelegeți de ce în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă am avut mai multe discuții și până la urmă am ajuns la concluzia unui raport negativ.

Este un proiect care a fost inițiat de o structură asociativă a jurnaliștilor, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.

Am considerat oportun să întrebăm și celelalte structuri asociative, mai sunt multe altele, implicit posturile publice de televiziune, radio, agențiile de presă ce opinii au în legătură cu această zi.

În primul rând – și am spus-o și în comisie, la timpul potrivit –, ziua este aleasă la modul neinspirat. Adică să faci o sărbătoare din ziua în care Mihai Eminescu este dat afară de la publicația „Timpul” mi se pare absolut neavenit și bizar.

Pe de altă parte, inițial propunerea privea și se numea această sărbătoare „Ziua ziaristului român”. S-au simțit discriminați alți ziariști.

Mai mult decât atât, am explicat, termenul de ziarist este oarecum restrictiv. Sigur, este tipic presei românești, dar astăzi termenul unanim acceptat și vehiculat în plan internațional este de jurnalist. S-a dorit o zi nu doar a ziaristului român, ci a tuturor jurnaliștilor. Pe când aceasta s-ar confunda cu Ziua internațională a presei din 3 mai.

Sunt aceste argumente. Plus că, în răspunsurile pe care le-au transmis Comisiei pentru cultură, la solicitarea noastră, toate celelalte organizații ale jurnaliștilor au susținut inechivoc și explicit că nu doresc o astfel de zi, întrucât le este suficientă aniversarea dată de Ziua internațională a presei din România.

Prin urmare, vă întreb în mod legitim, fără a avea ceva cu această propunere și cu proiectul. Dorim noi să legiferăm, să reglementăm peste voința majorității asociației și breslelor din acest domeniu al presei? Cred că nu.

Adică este cazul să-i lăsăm pe ei să decidă, majoritar. Așa este democratic. Și, dacă este cazul, noi să fim prelungirea și instrumentul prin care un astfel de proiect legislativ să devină lege. Până atunci însă este un simplu demers populist, unilateral, care nu este agreat tocmai de cei cărora le este dedicat acest proiect.

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat. Dacă sunt intervenții din partea colegilor?

Nu sunt intervenții. Rămâne la votul final; propunere de respingere.

Următorul.

Da. Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt alte intervenții. Rămâne la votul final, mâine, la 12.00.

Vă anunț că Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2019 – PL-x 76/2019 – termenul de dezbatere și vot final a fost depășit, deci se consideră adoptat tacit.

Următoarea.

78. Pl-x 178/2013 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră.

Comisia pentru transporturi?

Da, vă rog.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna deputat Ionela Dobrică, secretar al Comisiei pentru transporturi.

## Bună ziua!

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu acest act normativ, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă, în ședința din 28 mai 2013.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare preluarea atributului de inspecție pentru siguranța rutieră de către Autoritatea Rutieră Română, inspectorii de siguranță rutieră devenind angajați ai ARR, din aparatul propriu, în urma obținerii, în prealabil, a atestatului de inspector de siguranță rutieră. Totodată, se dorește includerea profesiilor de auditor de siguranță rutieră, respectiv auditor de evaluare de impact de siguranță rutieră în rândul profesiilor reglementate care necesită cel puțin trei ani de studii superioare.

Comisia pentru transporturi și infrastructură a examinat propunerea legislativă în ședința din 9 mai 2017.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților respingerea actului normativ.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

79. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996; PL-x 105/2016.

Comisia pentru industrii?

Da, vă rog, domnule deputat.

Domnule Toma, vă rog, prezentați raportul Comisiei pentru industrii.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996.

Consiliul Legislativ avizează favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri, care au fost preluate în textul adoptat de Senat, în 23 decembrie 2015.

Consiliul Concurenței avizează favorabil propunerea legislativă, sub rezerva însușirii observațiilor formulate, observații care au fost preluate în forma adoptată de Senat, în 19 ianuarie 2016.

Guvernul, în 28 ianuarie 2016, susține adoptarea inițiativei legislative, sub rezerva însușirii propunerilor și observațiilor formulate, acestea fiind preluate în textul adoptat de Senat.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, cu amendamente, în ședința din 22 martie 2016.

Comisia juridică, de disciplină și imunități în 5 aprilie 2016 avizează favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare avizează favorabil proiectul de lege, cu amendamente admise, în 12 aprilie 2016.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările ulterioare, în sensul introducerii unor obligativități.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 16 mai 2017 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, din următorul considerent – soluțiile propuse depășesc cadrul de competență legal al Consiliului Concurenței.

Amendamentele respinse sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc și eu. Intervenții? Nu sunt. Mai departe.

80. Propunerea legislativă privind amenajările rutiere destinate autovehiculelor cu regim prioritar, precum și dotarea cu sisteme de semaforizare inteligentă; Pl-x 222/2015.

Raport comun, Comisia pentru transporturi și Comisia pentru industrii.

Vă rog.

Vă rog, domnule Mohaci, prezentați raportul comun.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind amenajările rutiere destinate autovehiculelor cu regim prioritar, precum și dotarea cu sisteme de semaforizare inteligentă

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate în fond pentru dezbatere și avizare cu Propunerea legislativă privind amenajările rutiere destinate autovehiculelor cu regim prioritar, precum și dotarea cu sisteme de semaforizare inteligentă.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în ședința din 4 martie 2015.

Consiliul Legislativ, prin adresa nr. 1.109/3.10.2014, a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat negativ propunerea legislativă.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Propunerii legislative privind amenajările rutiere destinate autovehiculelor cu regim prioritar, precum și dotarea cu sisteme de semaforizare inteligentă.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Nu sunt. Rămâne la votul final.

Mai departe.

81. Proiectul de lege pentru modificarea art. 25 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor; PL-x 418/2009.

Domnul...

Comisia pentru industrii? Vă rog.

Domnule coleg, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 25 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 25 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor.

Consiliul Legislativ avizează favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri preluate în textul adoptat de Senat.

Guvernul României susține adoptarea inițiativei legislative, sub rezerva însușirii propunerilor și observațiilor formulate, acestea fiind preluate în textul adoptat de Senat.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 9 septembrie 2009.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 25 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul includerii comisioanelor, taxelor și a altor costuri în prețurile și tarifele afișate, pentru a nu induce în eroare consumatorul și să afle de existența lor înainte de achiziționarea produsului sau serviciului.

Se introduce un nou alineat, în sensul ca afișarea cursului monedei de schimb, atât pentru operațiunile de vânzare, cât și pentru cele de cumpărare, să se facă prin afișare la loc vizibil, la exteriorul casei de schimb, pe același panou, într-o culoare contrastantă față de fondul acesteia.

De asemenea, se stabilește termenul până la care Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor va aproba, prin ordin, normele privind măsurile de informare a consumatorilor de către operatorii economici care desfășoară activități de schimb valutar.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședințele din 16 și 23 mai 2017 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege, din următorul considerent – prevederile nou-introduse se regăsesc în art. 1 și 2 din Ordinul președintelui ANPC nr. 632/2009 privind unele măsuri de informare a consumatorilor de către operatorii economici care desfășoară activități de schimb valutar, ordin care cuprinde și alte măsuri tehnice privind activitatea de schimb valutar.

Vă mulțumesc, domnule coleg. Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Nu sunt intervenții. Următoarea.

82. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 92 din 10 aprilie 2007 privind serviciile de transport public local; Pl-x 409/2016.

Avem raport de la Comisia pentru administrație, Comisia pentru transporturi și Comisia pentru industrii. Cine îl prezintă?

Doamna Dobrică, da? De la Buzău.

## Da.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 92 din 10 aprilie 2007 privind serviciile de transport public local

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, în ședința din 24 aprilie 2017 s-a hotărât retrimiterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 92 din 10 aprilie 2007 privind serviciile de transport public local celor trei comisii sesizate în fond, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în ședința din 26 septembrie 2016.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 92/2007, propunându-se, în principal: modificarea art. 29 alin. (2), în sensul introducerii posibilității de subdelegare a gestiunii serviciilor de utilități publice, astfel încât titularii contractelor de atribuire a gestiunii să poată încheia cu terți contracte de subdelegare a activităților de atribuire a serviciilor de transport pentru o perioadă de cel mult 12 luni și un procent de maximum 49% din totalul gestiunii; modificarea art. 36 lit. f), în sensul acordării posibilității deținerii mijloacelor de transport în baza unui contract de închiriere; precum și completarea art. 45 cu un alineat nou, alin. (10), potrivit căruia sumele provenite din amenzile aplicate să se facă venit în proporție de 50% la bugetele locale de domiciliu sau, după caz, sediul contravenientului și în proporție de 50% se constituie ca venit al operatorului de transport public local.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au reexaminat propunerea legislativă. Astfel, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului în ședința din 16 mai 2017, Comisia pentru industrii și servicii în ședința din 3 mai 2017 și Comisia pentru transporturi și infrastructură în ședința din 3 mai 2017.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, menținerea raportului inițial de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 92 din 10 aprilie 2007 privind serviciile de transport public local.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Szabó Ödön, vă rog, la dezbateri generale. Vă rog, domnule coleg.

## Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

În calitate de inițiator, bineînțeles că o să susțin această inițiativă legislativă, deși este a doua oară pentru respingere.

Se referă, în principal, la două aspecte. Pe de o parte, la faptul că în momentul în care oricare dintre dumneavoastră se află, la un moment dat, într-un mijloc de transport în comun și observă că acolo este amendată o persoană

de către reprezentanții celor care dețin acel mijloc de transport în comun pentru că nu are un bilet, atunci acea amendă care se realizează în totalitate se va vira în contul unității administrativ-teritoriale de unde provine acea persoană.

Și ideea a fost ca un cuantum din această sumă să fie trecut la unitatea administrativ-teritorială, respectiv la societatea care deține acel autobuz.

Să spunem: o persoană, dacă este prinsă fără bilet în București, dar provine din Teleorman sau din Bihor, sau din Vaslui, atunci cuantumul din amenda respectivă, toată suma merge la administrația publică locală de unde provine, deși infracțiunea a fost comisă pe un mijloc în transport în comun al municipiului reședință de județ sau al Bucureștiului, sau din altă localitate, deci nu acolo unde se realizează această abatere.

A doua chestiune pe care încercam să o reglementăm era, de fapt, pentru ca cei care participă la licitațiile pentru transportul public în comun să dețină în proprietate autobuzele sau mijloacele de transport sau în leasing. Pentru că, în multe situații, în transportul public interjudețean sau județean sunt firme care participă cu autobuze care nu sunt proprietate a firmei, nu sunt în leasing, ci închiriate, după care schimbă autobuzele respective și vor merge cu autobuze mult mai neperformante. Deci participă la o licitație cu un autobuz și ulterior schimbă acel autobuz și serviciul prestat este mult mai puțin, să spun, la nivelul pe care l-a ofertat în oferta respectivă.

Acestea au fost considerentele pentru care am depus împreună – trebuie să recunosc că inițiativa legislativă a fost lucrată la Oradea, de reprezentanții noștri în consiliile de administrație ale transportului public local din Oradea, și a fost preluată ca inițiativă legislativă de colegii noștri din județele Bihor și Oradea.

Da. Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Mai departe.

83. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura; Pl-x 485/2016.

Da, raport comun, Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu.

Domnule vicepreședinte, vă rog. Domnul Dîrzu, de la Alba.

Vă rog frumos, vedeți ce spuneți.

Mulțumesc, domnule ministru.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008, propunându-se protejarea resurselor piscicole și regenerarea acestora, pe râurile interioare, prin suspendarea activității de pescuit pe o perioadă limitată de timp, nerespectarea acestei norme urmând a fi considerată infracțiune.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative, întrucât soluțiile legislative propuse sunt de natură să creeze paralelisme de reglementare cu dispozițiile cuprinse la art. 64 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții. Mai departe.

Rămâne la votul final; propunere de respingere.

84. Propunerea legislativă privind Programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse; Pl-x 442/2016.

Doamnă Violeta Răduț, dumneavoastră prezentați?

Da. Sunteți de serviciu.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru buget.

Domnule Lazăr, sunteți prietenos, am văzut, ați dat întâietate.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind Programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind Programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 4 octombrie 2016.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unei taxe de solidaritate socială aplicabile operatorilor economici, persoane juridice plătitoare de impozit pe profit cu o cifră de afaceri anuală mai mare decât echivalentul în lei al sumei de un milion de euro. Sumele acumulate din plata taxei vor constitui o nouă sursă de venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat și vor fi utilizate pentru creșterea tuturor pensiilor a căror valoare se situează sub salariul minim pe economie.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților un raport comun de respingere.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Mai departe.

85. Propunerea legislativă privind instituirea titlurilor naționale; Pl-x 409/2014.

Avem raport de la Comisia pentru învățământ și Comisia pentru cultură.

Cine prezintă raportul? Da, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal privind învestirea oficială cu titluri naționale a celor mai valoroși reprezentanți, la nivel național, din diferite domenii de activitate, precum cultură, știință, sport și mass-media. Totodată, se dorește înființarea unor subcomisii speciale în cadrul Președinției României, Guvernului, ministerelor de resort, care să aibă ca atribuții înregistrarea nominalizărilor privind personalitățile cărora să le fie acordate titlurile naționale și transmiterea acestora Comisiei Tehnice Naționale, comisie condusă de președintele Academiei Române.

În urma examinării conținutului inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de respingere a propunerii legislative privind instituirea titlurilor naționale, din următoarele considerente:

– în prezent sunt în vigoare o serie de acte normative cu obiect similar de reglementare, potrivit cărora sunt acordate decorații, medalii, ordine, indemnizații de merit pentru realizări deosebite personalităților de prestigiu din domeniul științei, culturii și sportului. Astfel, Legea nr. 29/2000, republicată, are ca obiect de reglementare acordarea de decorații pe domenii de activitate;

– de asemenea, inițiatorii nu au indicat nici sursa de finanțare necesară implementării soluțiilor legislative propuse prin proiectul de act normativ, conform prevederilor art. 138 alin. (5) din Constituția României, republicată, potrivit căruia: „Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.”

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă.

Dacă sunt intervenții din partea colegilor?

Nu. Rămâne la votul final, pentru mâine, la ora 12.00.

86. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 27 din 31.08.2011 privind transporturile rutiere; Pl-x 379/2016.

Raport de la Comisia pentru industrii și de la Comisia pentru transporturi.

Da, vă rog, domnule coleg.

Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate în fond pentru dezbatere și avizare cu Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 27 din 31.08.2011 privind transporturile rutiere, transmisă cu adresa Pl-x 379 din 26 septembrie 2016 și înregistrată la comisii sub nr. 4c-3/379/2016, respectiv nr. 4c-26/145/2016.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 în sensul instituirii măsurii ca stațiile publice să aibă un administrator, numit de autoritatea locală, care să răspundă de buna funcționare a stațiilor și a dotărilor acestora, de mentenanță, curățenie și de utilizarea cronologică a stațiilor pentru evitarea congestionării, precum și al instituirii în sarcina utilizatorilor stației a obligației de a obține de la administratorul stației publice avizul de utilizare pentru încadrarea în graficul stației.

În conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au dezbătut propunerea legislativă și documentele conexe în ședințe separate.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 27 din 31.08.2011 privind transporturile rutiere.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule coleg. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Rămâne la votul final.

Următoarea.

87. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 – Codul fiscal; Pl-x 385/2016.

Raport comun, Comisia pentru administrație și Comisia pentru buget.

Domnul președinte Lazăr. Vă rog frumos.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunteți foarte spiritual astăzi, ceea ce dă o stare de bine întregului Parlament.

O să citesc raportul.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională în raport cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 20 septembrie 2016.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare scutirea Uniunii Artiștilor Plastici din România și a Uniunii Scriitorilor din România, inclusiv a filialelor acestora, de la plata taxelor pe clădiri și pe teren pentru imobilele primite gratuit de la autoritățile publice locale pentru activități fără scop lucrativ.

La ședința comună au participat, în calitate de invitați, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice.

Din totalul de 25 de membri au participat 23.

În urma examinării Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 – Codul fiscal – și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului

Camerei Deputaților un raport comun de respingere, deoarece în Codul fiscal sunt deja cuprinse prevederi prin care consiliul local poate acorda scutiri sau reduceri de la plata impozitului/taxei pe clădiri/teren în cazul organizațiilor nonprofit folosite în mod exclusiv pentru activitățile fără scop lucrativ.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Rămâne la votul final, mâine, la 12.00. Următoarea.

88. Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (1) al articolului 502 din Codul fiscal; Pl-x 459/2016. Tot domnul Lazăr.

Vă rog.

Mulțumesc frumos.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 10 octombrie 2016.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 502 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, în sensul repunerii în vigoare a dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Decretul-lege nr. 118/1990 conform cărora persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri sunt scutite de plata impozitelor și a taxelor locale.

În urma reexaminării Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 502 din Codul fiscal – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal – și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere, deoarece dispozițiile alin. (3) al art. 64 din Legea nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative precizează că „abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial”. În consecință, intervenția legislativă este lipsită de finalitate.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Dezbateri generale?

Domnule Daniel Gheorghe, vă rog, Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Da, deja este obișnuință aici, în Parlamentul României, să vedem cum orice act normativ care vizează reparații morale sau materiale cu privire la cei care au suferit în timpul regimului comunist sau care vizează păstrarea memoriei antitotalitare și anticomuniste românești să fie, așa, dat la lada de gunoi. Nu este nici primul, nici ultimul act normativ pe care îl vedem, așa, pur și simplu, respins în fugă de comisiile Parlamentului și, în perspectivă, mâine, probabil, și de plen.

Este o reparație absolut simplă. Ne referim la persoanele persecutate politic după 6 martie 1945, când se instaurează primul guvern comunist în România, impus de regimul bolșevic de la Moscova, ne referim la persoanele deportate în străinătate și la prizonierii de război.

Iar toate aceste categorii eu cred și noi, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, considerăm că merită să beneficieze de această minimă și măruntă reparație cu privire la scutirea lor de taxele locale.

Nu înțeleg de ce există atâta reticență. Și oare – stau și mă întreb – există cumva aici, în Parlamentul României, oameni care au nostalgii, să spunem, totalitare? Sau cărora le este dor de anii ʼ50, anii represiunii comuniste? Sau care vor să ascundă sub preș ceea ce a însemnat tragedia celor 40 de ani de dictatură comunistă? Sau care nu vor să vorbească despre sutele de mii de ostași români deportați în Uniunea Sovietică sau despre membrii comunităților minoritare strămutați din România după 1944?

Observ că, așa, încercăm să ascundem adevărul istoric, încercăm să minimalizăm efectele unui regim totalitar, criminal, comunist.

Nu degeaba... chiar situația veteranilor de război a fost una...

Concluzionați, domnule coleg. Declarații, mâine-dimineață. Vă rog.

Sunt la premise. Urmează și concluzia, domnule Iordache, stați liniștit.

Nu întâmplător, până și veteranii de război au avut niște indemnizații absolut rușinoase. A trebuit să vină Centenarul Marii Uniri ca aceste indemnizații ale veteranilor de război să fie ridicate la un nivel decent.

Partidul Național Liberal va vota împotriva respingerii acestei propuneri legislative, care vizează o minimă reparație materială pentru niște oameni care au suferit ororile unui regim totalitar comunist.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Dobrovici-Bacalbașa. Numai puțin, pe rând. Și apoi domnul Roman. Vă rog, domnul Bacalbașa. Vă rog.

Eu am înțeles că această lege a fost respinsă din cauza unor probleme formale.

Or, când vorbim despre oameni în vârstă care au fost batjocoriți, jefuiți și nenorociți, piedicile formale nu ar trebui să fie un impediment, ci judecata ar trebui să fie pe fond, și nu pe formă.

Cred că respingerea este cu atât mai regretabilă cu cât chiar ieri am aflat că procurorul general al acestei țări este implicat într-o formă extrem de urâtă de represiune de același tip.

Domnul Roman. Și apoi domnul Pașcan.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi, Eu vreau să ridic o problemă de echitate.

Și de multe ori oamenii spun despre noi că atunci când facem legi pentru unii suntem mumă, pentru alții suntem ciumă.

În situația de față eu fac o paralelă cu persoanele cu handicap, care, conform legii, beneficiază de indemnizație și facilități, ceea ce este un lucru absolut normal.

Dar vedem cazuri, prezentate în mass-media, de persoane care sunt diagnosticate cu handicap grav, sunt beneficiare de certificat și merg bine-mersi la muncă sau unele ajung în locuri în care chiar iau decizii extrem, extrem de importante. Deși cine știe ce înseamnă handicap grav îți cam spune că n-ai voie nici să te deplasezi, nici să mergi la muncă, nici să desfășori alte activități.

În momentul în care autoritățile locale intervin sau ar dori să intervină, pentru că aceste comisii sunt, de regulă, la consiliile județene, există un „Dumnezeu” – parafa medicului, peste care nu te bagi.

Și așa am ajuns să avem, din păcate, și în mod fictiv foarte multe persoane. De ce? Exact acea bătaie pe a fi beneficiar de scutire pe impozit – pe teren, pe casă, pe venit, pe tot ceea ce înseamnă business.

Dacă e să fim corecți, cred că ar trebui să corectăm acolo. Să ne uităm de ce avem zeci de astfel de cazuri de persoane care nu suferă de acel diagnostic cu care au fost încadrate – pentru că, repet, își desfășoară activitatea absolut normal – și să vedem, să găsim o soluție pentru acești oameni care, din păcate, mulți dintre ei, nu mai au timp de așteptat. Vă mulțumesc.

Domnul Pașcan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Sunt unul dintre coinițiatorii acestui proiect legislativ.

Eu cred că se cuvine să acordăm aceste măsuri reparatorii, materiale, pentru cei care au avut de suferit după 6 martie 1945, fiind supuși oprimărilor, deportărilor, au fost închiși în pușcării, vai de capul lor. Sunt la o vârstă venerabilă.

Sigur, se invocă chestiuni de tehnică legislativă, procedurale, care puteau foarte bine, dacă exista o voință politică, să fie corectate, să fie adaptate în comisiile de specialitate.

De aceea, mi-e greu să înțeleg de ce nu s-au făcut aceste reparații, aceste modificări necesare. Pentru că se lasă, pe actuala legislație, la voia administrațiilor publice locale să acorde sau nu respectivele bonificații pentru cei care au avut de suferit. Repet, toți oameni în vârstă și puțini, la nivel național, rămași în viață.

Atâta vreme cât punem prioritar pe ordinea de zi, mereu, și prin Codul administrativ, pensii speciale și alte bonificații pentru foarte mulți care nu le merită, pentru acești oameni care într-adevăr au avut de suferit pentru România, ei și familiile lor, care au fost sacrificați adeseori în numele țării, felul în care au fost tratați a fost batjocoritor, umilitor. Au fost distruși, adeseori, ca entități, ca indivizi.

Cred că se cuvine să facem tot ce este posibil reparatoriu să îi ajutăm, fiindcă moral nu mai putem întoarce – și fizic – timpul înapoi.

De aceea, și Partidul Mișcarea Populară va vota împotriva raportului de respingere, considerând că acest proiect legislativ este unul just și necesar.

Mulțumesc.

Da, domnule Andronache, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ca urmare a dezbaterilor care au avut loc pe această propunere legislativă, în mod evident suntem sub incidența art. 109 din Regulamentul Camerei, care spune că atunci când dezbaterea relevă consecințe importante cu privire la proiectul legislativ, dar și cu privire la obiectul de reglementare se impune retrimiterea la comisie.

Ca atare, domnule președinte de ședință, din partea Grupului Partidului Național Liberal, vă facem propunerea de a retrimite la comisie această propunere legislativă pentru două săptămâni.

Mulțumim.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da.

Deci rămâne cu propunere de respingere, mâine, la votul final.

Și ultimul proiect de lege, stimați colegi.

89. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate; PL-x 338/2016.

Din partea Comisiei pentru apărare și a Comisiei pentru politică externă cine prezintă?

Da, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art. 30 și introducerea alin. (1[1] ) la art. 30 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, în sensul modificării condițiilor de ieșire din țară a minorilor neînsoțiți care au împlinit vârsta de 14 ani.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 6 septembrie 2016.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În data de 15 februarie 2017, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au depus un raport comun de respingere.

În temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, plenul Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea proiectului de lege în vederea examinării și a depunerii unui nou raport comun.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate de invitați, membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, respectiv membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților menținerea raportului inițial de respingere a proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Da. Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Am finalizat aici.

Vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.

Mâine-dimineață, 8.30 – declarații; la 10.00 începe plenul; la 12.00 – vot final.

Mulțumesc mult. Seară bună!

## _Ședința s-a încheiat la ora 16.31._

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---| |||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|1.310|360|131| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|600||55| |8.|Colecția Legislația României|500|130|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|800||75|

N O T Ă :

Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

|**A B O N A**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450|8.280|18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |||||||||||| |Colecția Monitorul|Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia||||||||70 lei/an||

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|167167]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 47/10.IV.2019 conține 12 pagini.**

Prețul: 30,00 lei