Stenogramă plen · Camera Deputaților · 28 ianuarie 2020 · monitorul.ai

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 28 ianuarie 2020 · monitorul.ai

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Domnule lider al Grupului PNL,

Eu n-am pus partidul în nicio situație. Așa este procedura parlamentară, avem drept de inițiativă și îl exercităm când și cum dorim. Dumneavoastră aveți capacitatea, toți cei de aici, și din comisie, și din plen, să votați pentru sau împotriva unui amendament.

Ce am făcut eu la comisie a fost să vă aduc în față, pe masă, spre dezbatere, toate tipurile de pensii și indemnizații bazate pe necontributivitate. Adică acele pensii de serviciu sau indemnizații asumate de statul român ca obligații față de anumite categorii socioprofesionale, unele dintre ele fiind marii sportivi ai țării, marii actori ai țării sau artiști mai mărunți care au lucrat de-a lungul vremii, în special înainte de ’89, în așa-numitele „ansambluri artistice”, pe lângă diverse instituții de cultură, și care nu aveau contract de muncă, ci doar un contract de colaborare, pe care, de regulă, nu se plătea niciun soi de contribuție la sistemul de pensii.

De-a lungul vremii, după 1989, în perioada de tranziție de la un sistem economico-social către ceea ce credem că suntem astăzi, un stat capitalist, cu economie de piață dezvoltată, cu reguli bine scrise și în ceea ce privește relațiile de muncă, precum și domeniul asigurărilor sociale, am văzut cu toții, zic, în această tranziție, că niște categorii socioprofesionale sunt dezavantajate de această mutare, de acest cataclism socioeconomic care s-a produs în 1989. Fără vina lor! Probabil că nu i-a întrebat nici pe artiști, nici pe sportivi dacă pot sau nu pot să fie de acord cu schimbarea regimului politic din România. Dar au avut de suferit astfel de chestiuni.

Guvernele țării noastre, că erau de dreapta, că erau de stânga, că erau liberale, că erau PDL-iste, că erau PSD-iste, au considerat la un moment dat că în 2002, în 2006, în 2005 trebuie să facă tot posibilul ca aceste persoane să nu sufere. Și s-au stabilit aceste indemnizații și pensii speciale care să asigure un venit rezonabil celor care au dus numele României pe cele mai înalte trepte ale întrecerilor sportive, care au făcut...

Florin Claudiu Roman

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Îi mulțumesc și domnului deputat pentru clarificări. Cred că erau necesare.

Îi mulțumesc și „la Freddy” pentru răspuns.

Și vreau să fac doar câteva precizări.

Cea mai nesimțită pensie specială din România este în prezent de 77.000 de lei, pensia unui fost comandant, magistrat de penitenciar în perioada comunistă. În 2017, această pensie era de 33.400 de lei. Astăzi, când vorbim, ea a ajuns la 77.000 de lei.

Îi rog pe cei care nu vor să vadă adevărul să încerce măcar să urmărească cifrele.

Și, ca să nu existe niciun dubiu că inițiatorii și părinții pensiilor speciale, cei de la PSD, vor astăzi altceva, vreau să fac doar niște scurte precizări.

Sunt nouă legi speciale care reglementează pensii speciale.

Legea nr. 47 din 18 mai 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, modificată. Magistrații trebuie să-i mulțumească domnului deputat de la PSD aflat în primul rând.

După aceea, Legea nr. 94 din 8 septembrie 1992 privind organizarea Curții de Conturi. Rectificată în 2014, devine Legea nr. 145/2017. Un alt coleg de-al dumneavoastră – nu e în primul rând, o fi în primul rând la Senat –, domnul Teodorovici, fostul ministru al finanțelor.

Legea nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Referirile sunt introduse în 2004. Colegul care i-a făcut fericiți pe cei din această categorie și le-a acordat privilegii e tot în prima bancă.

Legea nr. 567 din 9 decembrie 2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice.

Legea nr. 130/2015. Inițiatorul – coinițiator de data asta – este prezent alături de noi, în Grupul PSD, tot în prima bancă.

Legea nr. 7 din 11 ianuarie 2006 privind statutul funcționarului public parlamentar. Inițiatorul a fost un coleg care a vorbit înaintea mea. Ceea ce arată că are o continuitate în ceea ce susține.

Legea nr. 96 din 21 aprilie 2006; Legea nr. 223; Legea nr. 216.

Și, în final, Ordonanța Guvernului PSD nr. 223 din 24 iulie 2015, care avea ca idee propunerea de plafonare, care a trecut de Senat și care a fost îngropată de Partidul Social Democrat.

Vă invităm astăzi, stimați colegi, să rupeți frăția cu pensiile speciale și să vă întoarceți fața către români! Vă mulțumesc.

Claudiu Iulius Gavril Năsui

## **Domnul Claudiu Iulius Gavril Năsui:**

În calitate de inițiator vorbesc acum, domnule președinte. Vă mulțumesc.

Cred că asistăm cu toții la un spectacol de ipocrizie. De ce? Pentru că de doi ani și jumătate, de când USR a depus primul proiect de abrogare a pensiilor speciale, el a fost tergiversat prin toate tertipurile de procedură posibile în Parlament. Și știți și dumneavoastră că lucrul acesta este corect.

Exact așa cum v-a spus și lidera noastră de grup, fosta noastră lideră de grup, Cristina Prună: a cerut de peste 20 de ori punerea pe ordinea de zi a acestui proiect. Nu a primit-o niciodată. Motivul pentru care el este pus acum pe ordinea de zi este unul strict electoralist, dar e bine că e pus. Atenție, nu vă critic! E bine că l-ați pus totuși. Mai bine mai târziu decât niciodată.

Problema este și felul în care l-ați pus. Pentru că proiectul de lege, așa cum era avansat de USR, avea o serie de prevederi care îl făceau constituțional.

Deci, dacă noi facem un alt proiect acum și spunem tare, ne mândrim că „gata, am eliminat pensiile speciale”, dar de fapt punem în proiectul nostru sămânța care apoi să fie baza unei declarații de neconstituționalitate din partea CCR, de fapt mințim poporul și amăgim pe toată lumea care se uită la noi.

Mi-aș dori cu adevărat să avem dezbaterea de care spunea un antevorbitor. Haideți să avem această dezbatere! Noi am propus-o în 2017. Din 2017 și până acum nu a avut loc acea dezbatere niciodată în Parlamentul României.

Întotdeauna am fost persiflați și marginalizați când am adus în discuție acest subiect. Și la dezbaterile pe buget, și la dezbaterile pe diferite proiecte de lege, și la dezbaterile asupra Codului administrativ, nu-i așa? Cod administrativ prin care Guvernul PSD a introdus alte noi pensii speciale. De data aceasta pentru primari. De ce nu? Pentru că nu erau suficiente categorii de speciali în România.

Și tot ca să nu mai avem această ipocrizie când votăm și când discutăm de la această tribună: toate pensiile speciale din România nu au venit din cer, n-au venit de la Uniunea Europeană, n-au venit de la NATO, nu au venit de la germani, ci au venit de la noi. Au venit din Parlamentul României. Toate categoriile de speciali pe care le avem în legislație au trecut prin votul vostru, da?

Deci acum să ne mândrim că ne reparăm greșeala?! Este un lucru bun să-ți repari o greșeală. Dar trebuie întotdeauna să spunem „da, am greșit”. Nu trebuia să facem acele categorii de speciali. Trebuia ca toată lumea să meargă pe exact același sistem de pensii contributive. Care, atenție, nu zic că e perfect. Pilonul 1 nu este perfect, are foarte multe probleme. Dar soluții la acele probleme găsim pentru toată lumea, nu doar pentru câțiva.

De aceea, împreună cu colegii de la USR, am inițiat acest proiect de lege, care acum a fost contopit cu un alt proiect de lege, al PNL, care, din păcate, are niște probleme de constituționalitate potențiale. Noi sperăm să treacă de Curte. Dar asta e, am încercat, facem tot posibilul.

Și sperăm ca votul de astăzi să fie unul totuși pozitiv. Și, dacă pică la Curte acest proiect, sperăm să revenim cu exact un proiect constituțional. Ca măcar pe viitor toate pensiile speciale să fie eliminate. Și dezideratul acesta..., că spunea cineva „dar de ce să aibă doar o categorie, și nu o alta”? Nu, să nu aibă niciuna.

Eu n-am o problemă cu pensiile mari. Dacă cineva a muncit toată viața, a avut un salariu mare și a contribuit foarte mult toată viața, n-am absolut nicio problemă să aibă o pensie mare.

Am, în schimb, o problemă cu cineva care are 74.000 de lei pensie pe lună pentru că a exploatat o formulă de calcul într-o lege specială făcută special pentru o categorie. Asta, în schimb, este intolerabil.

De aceea, vă rog să votăm astăzi acest proiect al pensiilor speciale. Și, dacă nu trece de CCR, să revenim cu un proiect constituțional.

Vă mulțumesc.

Varujan Vosganian

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Mulțumesc.

Vă rog să-mi permiteți să-mi argumentez punctul de vedere. O fac aici pentru că în Comisia pentru muncă ALDE, din motive binecuvântate, nu mai are niciun reprezentant.

Vedeți dumneavoastră, în perioada de tranziție, ideologia dominantă n-a fost nici stânga, nici dreapta, ci a fost populismul. Și lucrul acesta s-a văzut limpede anul trecut în chestiunea alocațiilor pentru copii.

Și să știți că populismul nu înseamnă să iubești poporul, ci să te folosești de popor.

Acest proiect de lege îmi ridică unele probleme și de conștiință, dar și de probitate politică. În primul rând, aș vrea să știu, înainte de a vota, care sunt salariul mediu și pensia medie pe aceste diverse categorii. Cât e punctul mediu de pensie? Ca să știm exact ce decalaje reparăm.

Deci doresc să știu care e punctul de pensie pentru magistrați, pentru ofițerii de informații, pentru militari și așa mai departe.

În al doilea rând, stimați colegi, aș dori să știu care este reglementarea în alte țări. Ca să știm dacă nu cumva inventăm noi din nou roata.

Am mai trecut prin asta când am inventat anumite instituții și am dat anumite reglementări pe care numai noi le-am dat și alte țări le-au refuzat categoric și nimeni nu le-a spus nimic.

Aș vrea, înainte de a vota, să știu clar care este regimul salarizării și pensionării procurorilor, judecătorilor, parlamentarilor, SPP-iștilor și ofițerilor de contrainformații și informații în alte țări. Pentru că, altminteri, noi nu avem argumente.

În al treilea rând, nu mi se pare normal să venim cu o lege care anulează toate pensiile speciale fără să venim, în același timp, cu o lege care reglementează altfel statutul profesional. În clipa în care unui sector care până acum a avut constrângeri în exercitarea profesiunii și căruia pentru aceste constrângeri i s-a dat ca recompensă un anumit mod de calculare a pensiilor, în clipa în care îi iei modul de calculare a pensiilor special, atunci îi dai înapoi toate drepturile pe care le au ceilalți. Și atunci trebuie să le dai voie procurorilor, judecătorilor, ofițerilor să aibă firme, să poată să aibă activități comerciale, să poată avea și alte slujbe, exact ca toți ceilalți.

Nu se poate să le dai tuturor categoriilor aceleași obligații, dar să nu le dai tuturor categoriilor și aceleași drepturi. Nu mi se pare normal ca anumite categorii sub mandat să aibă constrângeri, să nu poată face anumite activități, deci să nu-și poată spori pensia, dar în același timp, prin lege, să nu le oferi posibilitatea să aibă o pensie sporită, tocmai pentru că nu și-o pot prelungi altminteri.

Deci, dragii mei, nu putem să eliminăm aceste drepturi fără să le compensăm, în dreptul muncii, drepturi... cu toate celelalte categorii.

Și încă ceva: vă rog eu, nu mai folosiți adjective și substantive din acestea ofensatoare.

Eu v-am mai spus: eu nu votez, personal, această lege până când domnii Rareș Bogdan și Dacian Cioloș, care au răcnit ca din gură de șarpe să tăiem pensiile speciale, nu vor cere, în numele PNL și USR, la Bruxelles, Comisiei Europene, să taie indemnizațiile de vechime ale parlamentarilor europeni.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două inițiative legislative au ca obiect de reglementare...

Pl-x 292/2019 are ca obiect de reglementare abrogarea prevederilor referitoare la pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă, ale membrilor Corpului diplomatic și consular al României, membrilor Curții Constituționale, ale judecătorilor și procurorilor, personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, polițiștilor, funcționarilor publici cu statut special, funcționarilor publici parlamentari, precum și abrogarea dispozițiilor privind indemnizațiile pentru limită de vârstă ale deputaților și senatorilor.

Pl-x 166/2018 are ca obiect de reglementare abrogarea normelor referitoare la pensiile de serviciu cuprinse în Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și la indemnizația pentru limită de vârstă, prevăzută în Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, republicată, cu completările ulterioare. Totodată, se preconizează completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și modificarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, urmărindu-se plafonarea pensiilor stabilite în condițiile acestor acte normative, precum și completarea Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nr. 153/2017, precum și modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, urmărindu-se încurajarea participării la fonduri de pensii facultative.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea, cu amendamente, a Propunerii legislative nr. 292 din 2019 și respingerea Propunerii legislative nr. 166 din 2018, prevederile acesteia fiind preluate în textele adoptate de comisie.

La lucrări și-au înregistrat prezența 24 de deputați din totalul de 24. Inițiativele legislative au fost respinse de Senat în 19 iunie 2019 și 26 martie 2018.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea Pl-x 292/2019, cu amendamente, redate în anexele care fac parte din prezentul raport.

Cristian Gabriel Seidler

## **Domnul Cristian Gabriel Seidler:**

Mulțumesc, domnule președinte.

A fost foarte interesant să ascult discursurile de până acum. Am ascultat cum PSD și PNL dau vina unii pe alții, cu argumente și cu dovezi, pentru existența pensiilor speciale.

Eu vă recomand Pl-x 282 din 2017. Un proiect din mai. Primul proiect pe care l-am inițiat în calitate de parlamentar și care vorbește despre abrogarea pensiilor speciale ale parlamentarilor. Pentru că eu și colegii mei de la USR considerăm că parlamentarii trebuie să fie un exemplu pentru țară.

Noi considerăm că peștele de la cap se împute și că această zi este una exemplară, un spectacol pe care îl dați în fața întregii țări.

Și veți putea dovedi în curând, mai sunt doar câteva minute, dacă discursurile dumneavoastră de până acum au fost doar o făcătură sau doriți într-adevăr abrogarea pensiilor speciale.

Dacă vă doriți într-adevăr, veți face ca această lege să fie constituțională. Pentru că USR își dorește abrogarea pensiilor speciale, așa cum am scris-o în două proiecte de lege până acum, dar într-un mod în care să fie legea constituțională. Nu doar să ne prefacem în Parlament că dorim abrogarea acestora, ci chiar să trecem un text despre care să știm sigur că este constituțional.

Vom susține amendamentul pe care l-ați respins în comisie cu bună-știință și știind că textul pe care îl abrogați astăzi are „șopârle” și că sunt șanse mari să fie declarat neconstituțional. Ca mai apoi, vărsând o lacrimă, să spuneți: „Vai, noi ne-am fi dorit, dar, ce să vezi, Curtea Constituțională!”

Jurisprudența este foarte clară în acest sens.

Vreau să răspund unui antevorbitor care, deși membru în Comisia pentru buget, finanțe, nu știe cum se calculează aceste pensii speciale. Nu pe bază de punct de pensii, precum cele din contributivitate.

Dânsul mai face trimitere la tot felul de nume de persoane care sunt momentan în Parlamentul European și care nu au împlinit vârsta de 63 de ani, vârsta la care foștii europarlamentari devin eligibili pentru acea pensie. Și, întâmplător sau nu, partidul dânsului are un asemenea fost europarlamentar, care a împlinit această vârstă și astăzi este avocatul poporului.

Este încă un model de ipocrizie.

Rezumând, USR își dorește abrogarea pensiilor speciale, pentru că este o nedreptate.

Dar, în același timp, USR consideră că într-un stat de drept deciziile Curții Constituționale, așa cum au mai spus reprezentanții tuturor partidelor din Parlamentul acesta de-a lungul timpului, trebuie respectate și atunci când ne plac, și atunci când nu ne plac. Așadar, doamnelor și domnilor, dacă doriți cu adevărat un proiect constituțional de abrogare a pensiilor speciale, veți vota în consecință amendamentul USR. Altfel, este doar ipocrizie și nimic mai mult.

Ștefan Alexandru Băișanu

Domnule președinte, Domnilor vicepreședinți, Vă mulțumesc.

Pentru început, dați-mi voie să vă spun bine ați revenit în Parlament! Doresc ca voturile și munca dumneavoastră să fie un beneficiu pentru România și pentru poporul român.

Acum, ca să vă captez puțin atenția și după aceea să trecem la lucruri punctuale, am să spun așa: în România, justiția, în ultima perioadă, a început să-și facă datoria. Au mai fost prinși unii dintre hoți. Am spus doar unii, nu toți. Dar lucrurile se întâmplă.

De ce n-am crea noi în România și un organism care să interzică proștilor să ocupe funcții publice? _(Râsete_ .) Asta ca să vă captez atenția.

Trecem la lucrurile serioase. Și am să vă spun că noi, cei aleși, și cei pe care îi numim în funcție pentru că suntem aleși suntem sau ar trebui să fim cei mai mari, cei mai buni, cei mai sârguincioși slujitori ai patriei. A se înțelege: slujitor – cel care se pune în funcție pentru a face orice pentru binele poporului lui.

Și, acum, îmi pun o întrebare. Cel mai mare slujitor al patriei noastre, al României, ar trebui să fie cel ales în cea mai înaltă funcție, respectiv Președintele României, indiferent cum l-ar chema, după care prim-ministrul, după care miniștrii, deputații, senatorii, primarii, judecătorii, procurorii, medicii, profesorii și așa mai departe.

Spuneți-mi mie – și după aceea facem și o paralelă de la salarii la pensii: de ce în România, la stat, sunt oameni care lucrează la stat și care au un salariu mai mare decât Președintele României și sunt oameni care au pensie mai mare decât Președintele României?

Deci, în opinia mea, cred că ar trebui făcute gradual. Cel mai mare salariu pe care îl poate lua un înalt funcționar public sau un reprezentant al statului sau un român care lucrează la stat trebuie să fie salariul președintelui. Și, de acolo, pe trepte în jos. Și am lămurit toate lucrurile.

Același lucru se va întâmpla și cu pensiile pe bază de contributivitate.

Dacă nu vom face lucrul acesta, ne păcălim și ne amăgim.

Haideți să nu ne uităm mai departe decât la cum funcționează chestiunea asta în Germania și o lămurim clar. Cel mai mare salariu la stat îl are Președintele Germaniei.

Dați-mi voie să vă dau un exemplu. Un om care lucrează într-o primărie – vă dau ca exemplu Primăria Suceava –, care e șef de serviciu sau director în primărie, are un salariu mai mare decât îl are un deputat ales. E normal? Evident, nu e normal.

Tot la stat sunt oameni care am văzut că au salarii de 30.000 de euro pe lună. Nu se poate. Nu e normal și nu e firesc. Și asta o spun pentru că trebuie să facem ceva pentru acea justiție socială financiară.

Dacă mai acceptăm ca în România să existe oameni cu pensie de 704 lei, e clar că oamenii aceia nu vor rezista.

Și, evident, nu pot exista pensii de 770 de milioane de lei. E absolut anormal. Și asta înseamnă că nu suntem puși aici decât să-i privilegiem pe unii și pe ceilalți, cei mulți, să-i lăsăm de izbeliște.

Așa cum a spus-o și PSD, așa cum o spune și Forța Națională, prin cei trei deputați: e clar că trebuie să facem justiție socială. Dar s-o facem cu cap.

Și ultima întrebare: dacă banii aceștia, mulți, puțini, care se duc la cei care au pensii speciale vor ajunge la cei care au pensii minime, de 704 lei, sau la ceilalți...? Pentru că în România undeva la un milion de oameni primesc o pensie de 704 lei, cei care au muncit în CAP-uri; deci care au muncit; nu primesc degeaba banii aceștia. Oamenii aceștia sunt sortiți pieirii, pentru că nu reușim să găsim...