Stenogramă plen

2. Care sunt numărul de persoane imunizate și rata vaccinării la nivelul fiecărei localități din județul Brașov.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Nicușor Cionoiu, aveți microfonul.

Îl voi invita, ulterior, la microfon pe domnul senator Marius-Gheorghe Toanchină, apoi vom încheia primul calup, de 21 de minute, alocat PSD-ului și vom merge la celelalte

partide și sigur va rămâne timp necesar pentru a relua – în limita timpului rămas – cu ceilalți senatori care sunt în sală. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru LucianNicolae Bode, ministrul afacerilor interne.

Stimate domnule ministru,

La biroul parlamentar din municipiul Călărași au fost semnalate în ultima perioadă o serie de nereguli cu privire la comportamentul agenților de poliție rutieră din județul Călărași, fiind reclamate gradul scăzut de implicare și defectuoasa instruire a acestora, aspecte care conduc la scăderea încrederii populației în această instituție.

Ne dorim să știm că siguranța copiilor noștri este importantă pentru agenții de poliție, astfel că în anumite momente ale zilei, în care copiii merg la școală, precum și la finalul programului școlar este necesară implicarea agenților, cu preponderență în efectuarea activităților specifice de dirijare și prevenție rutieră. Activitatea Poliției Rutiere trebuie să se bazeze în special pe prevenție și îndrumare, lucruri ce, la nivelul județului Călărași, lipsesc cu desăvârșire, predominând activitățile de sancționare, astfel încât populația a ajuns să considere agenții de poliție ca fiind un organ represiv.

De asemenea, comportamentul agenților rutieri este perceput la nivelul populației ca fiind unul părtinitor, cetățenii reclamând faptul că agenții de poliție ignoră contravențiile făcute de deținătorii mașinilor de lux sau ale anumitor categorii de oameni. Instruirea greșită a agenților de circulație de către cei care-i conduc atrage după sine periclitarea imaginii poliției.

Ținând cont de cele semnalate, vă rog, domnule ministru, să interveniți în schimbarea politicii de selectare a conducătorilor serviciilor din cadrul inspectoratelor județene de poliție și a politicilor de instruire a agenților, pentru a schimba percepția oamenilor cu privire la gradul de siguranță. Cetățenii trebuie să se simtă protejați și respectați, nu doar urmăriți, amendați. Doar așa agenții de poliție se vor bucura de respectul cetățenilor.

Senator PSD de Călărași, Nicușor Cionoiu. Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule senator.

Vă invit la microfon, domnule senator Matieș. Se pregătește domnul senator Bica.

Bună dimineața! Bună dimineața, domnule președinte! Bună dimineața, domnilor secretari! Bună dimineața, stimați colegi!

Prima întrebare este adresată domnului Florin Cîțu, primministrul României. ## Domnule prim-ministru,

Ați anunțat recent că în România urmează o relaxare a măsurilor pandemice. Nu am înțeles cum și când.

Deși ați hăituit românii ca pe ultimii infractori, nu puteți să nu recunoașteți că românii au înțeles pe deplin situația în care ne aflăm și că și-au făcut datoria, respectând măsurile de distanțare socială, dovadă fiind numărul scăzut de cazuri raportate în acest moment. Nu vă grăbiți să vă lăudați cu aceste cifre, românii v-au arătat că sunt responsabili până la capăt, deși multe măsuri au fost realmente fără logică. Românii au îndurat mult, pentru că-și doresc ca economia și activitățile să se desfășoare din nou într-o manieră normală și civilizată.

În acest sens, vă întreb, domnule prim-ministru:

1. Începând cu ce dată se vor putea organiza evenimente private fără restricții și fără un număr limitat de persoane?

2. În cazul evenimentelor familiale (nunți, botezuri), care va fi modalitatea sub care se vor desfășura liber din data..., de la 1 iunie, cum ziceți dumneavoastră?

În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi răspundeți în scris pe adresa de e-mail, matiescalin@yahoo.ro, precum și pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat.

Interpelare – domnului Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

„Ce instituții ați consultat pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență?”

Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Dănuț Bica, vă invit la microfon. Se pregătește domnul senator Vlad-Mircea Pufu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebare adresată domnului Cătălin Drulă, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul întrebării: „Reabilitarea secțiunilor degradate de pe tronsonul București–Pitești al autostrăzii A1”.

Stimate domnule ministru,

Autostrada A1, tronsonul cuprins între București și municipiul Pitești, nu a mai beneficiat în ultimii anii de lucrări consistente de reabilitare a covorului asfaltic, a parapetelor și gardurilor de protecție. Lucrările de întreținere care s-au realizat în această perioadă au fost de o calitate redusă și nu au rezistat mai mult de 6-12 luni, fapt care afectează negativ siguranța circulației în zonele respective. Mai mult decât atât, pe unele secțiuni, în loc să fie efectuate lucrări de reabilitare, a fost aleasă soluția facilă a poziționării unor indicatoare pentru limitarea vitezei de deplasare a autovehiculelor, de la 130 de kilometri pe oră la 80-100 de kilometri pe oră, sau a celor de avertizare de tipul „drum cu denivelări”.

Având în vedere faptul că traficul de mărfuri și de călători pe tronsonul București–Pitești al autostrăzii A1 este probabil cel mai intens din țară, că lucrările de reabilitare a covorului asfaltic se realizează în condiții optime în perioada sezonului cald și că, începând din acest an, România va putea utiliza fondurile disponibile în cadrul Mecanismului european de redresare și reziliență pentru proiecte care se pot finaliza până la jumătatea anului 2026, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Este inclus tronsonul București–Pitești al autostrăzii A1, pe termen scurt, în Planul național de reabilitare a infrastructurii rutiere, în vederea refacerii covorului asfaltic degradat și a reparării elementelor de siguranță?

2. Reabilitarea covorului asfaltic aferent tronsonului București–Pitești al autostrăzii A1 poate să fie cuprinsă între proiectele de infrastructură finanțate prin Mecanismul european de redresare și reziliență? Dacă nu, care va fi sursa de finanțare a acestei investiții?

3. Ce măsuri intenționați să dispuneți cu privire la absența marcajelor rutiere de pe mai multe drumuri naționale/europene și de pe unele secțiuni de autostradă, care generează riscuri sporite pentru participanții la trafic? Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Cu deosebită considerație, Dănuț Bica, senator PNL de Argeș.

Interpelare adresată doamnei Ioana Mihăilă, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Desfășurarea campaniei de vaccinare antigripală în România în sezonul 2020–2021”. Stimată doamnă ministru,

Toată lumea discută în această perioadă despre vaccinarea împotriva COVID-19. Să nu uităm însă că o problemă majoră, creată de pandemia de coronavirus și de unele măsuri luate ca răspuns la aceasta, o reprezintă reducerea ratei de vaccinare pentru celelalte boli transmisibile cunoscute. Gripa este o afecțiune gravă, care poate duce la spitalizare și, uneori, chiar la deces. Fiecare sezon de gripă este diferit, iar pentru persoanele din anumite categorii de risc unele tulpini de virusuri gripale pot fi la fel de periculoase ca noul coronavirus. În acest context, vaccinul antigripal administrat anual oferă cea mai eficientă protecție împotriva gripei sezoniere și reduce semnificativ răspândirea virușilor din această categorie. Vaccinarea conduce la scăderea numărului îmbolnăvirilor, vizitelor la medic, concediilor medicale și învoirilor de la școală, precum și al internărilor.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vlad-Mircea Pufu. Se pregătește pentru a veni la microfon doamna senator Boancă.

Bună dimineața, domnule președinte de ședință!

Am o întrebare adresată domnului Robert Viorel Chioveanu, președintele ANSVSA.

Obiectul întrebării: „Măsurile pentru combaterea pestei porcine la nivelul întregii țări”.

Domnule secretar de stat,

Conform comunicărilor instituției pe care o conduceți, la momentul actual sunt înregistrate 350 de focare active de pestă porcină africană, fiind afectate peste 150.000 de animale.

Județul Buzău nu este în fruntea acestui clasament îngrijorător, având nouă focare active în prezent, însă sunt județe cu peste 30 de focare, iar extinderea pestei porcine a afectat întreaga țară. Efectele sunt dezastruoase, de la comerțul cu carne de porc la stocul de porci vii aflat acum la un minim istoric.

Vă rog să-mi comunicați răspunsul la următoarele întrebări:

Ce măsuri urgente veți lua pentru prevenirea apariției de noi focare PPA și care sunt autoritățile implicate care vă susțin efortul?

Care credeți că este motivul pentru care eforturile de până acum nu au dus la prevenirea răspândirii pestei porcine?

De asemenea, care este gradul de conformare a fermelor cu focare și dacă ați aplicat sancțiuni pentru nerespectarea legislației în vigoare.

Aștept răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Senator Vlad-Mircea Pufu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule senator.

Trecem la Grupul AUR, care are, total, 6 minute alocate în acest moment.

Doamna senator Rodica Boancă.

O invit la microfon.

Urmează domnul senator Ionuț Neagu.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor secretari,

Stimați colegi,

Am o interpelare și două întrebări.

Interpelarea este adresată doamnei ministru al sănătății, Ioana Mihăilă.

Obiectul interpelării: „Bacteria Clostridium difficile și sistemul sanitar românesc”.

Stimată doamnă ministru Ioana Mihăilă,

În condițiile tratării pacienților bolnavi de COVID-19 cu antibiotice, dar și cu medicamente imunosupresive pe termen îndelungat, în condițiile unor spitale pline de infecții nosocomiale, riscul ca pacienții să se infecteze cu bacteria Clostridium difficile este unul ridicat. Tratamentul pentru această bacterie este, la rândul său, unul pe termen lung, infecția provocând, uneori, chiar decesul pacienților.

La nivel național există o criză în aprovizionarea spitalelor cu vancomicină, substanță necesară pentru tratarea acestei infecții, fapt care pune în pericol vindecarea și chiar viața pacienților. Acest lucru este confirmat de către cadrele medicale, care au înaintat o serie de memorii pe această temă.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

1. Care este numărul pacienților infectați cu această bacterie și care este numărul pacienților care au dezvoltat Clostridium difficile imediat după îmbolnăvirea cu virusul COVID-19?

2. Care este durata spitalizării pentru pacienții infectați cu bacteria Clostridium difficile și în ce condiții sunt aceștia externați?

3. Care este situația evolutivă a stocurilor de vancomicină la nivel național și cum sunt distribuite stocurile către spitale?

4. Ce spitale tratează în mod specific această infecție și care este protocolul de tratament?

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit pe domnul senator Ionuț Neagu, cu rugămintea de a vă selecționa interpelările sau întrebările, pentru a vă încadra în două minute.

Și va urma, ulterior, la microfon domnul senator Marius Humelnicu.

Vă rog.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am pregătit astăzi două întrebări și o interpelare.

O să citesc doar subiectele întrebărilor și o să citesc toată interpelarea.

Prima întrebare este adresată domnului Bogdan Lucian Aurescu, ministrul afacerilor externe.

Se referă la „Statistica actualizată privind numărul de cauze examinate de CEDO în care s-a constatat încălcarea drepturilor omului și libertăților fundamentale de către România și numărul de soluții amiabile comunicate CEDO”.

Cea de a doua întrebare parlamentară este adresată domnilor Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii, Bogdan Lucian Aurescu, ministrul afacerilor externe, doamnei Mara-Cristina Togănel, prefectul județului Mureș.

Se referă la „Exploatările arheologice din România anunțate de Institutul și Muzeul de Istorie Militară al Ministerului Apărării din Ungaria și Muzeul Literaturii «Petőfy» din Budapesta”.

O să trec la interpelare, pe care o să o citesc.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru FlorinVasile Cîțu.

În calitate de senator de Covasna ai cărui strămoși sunt chiar din zona Ojdula, unde a fost omorât recent ursul Arthur, de către un cetățean străin, vă reclam următoarele:

Omorârea unuia dintre cele mai mari exemplare de urs din România și din întreaga Europă de către un cetățean străin și scoaterea trofeului din țară contra unei sume vădit diminuate, de 7.000 de euro, s-au făcut cu deplina complicitate a autorităților române, în speță a ministrului mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos, de la UDMR, a autorităților locale de stat din județul Covasna, reprezentate de UDMR, a autorităților vamale române, precum și a serviciilor de informații din România, care trebuiau să fie informate asupra cazului și să-l prevină sau să-l împiedice.

Vă rog să vă apropiați de încheiere, domnule senator.

...și scoaterea trofeului din țară.

Vă rugăm să transmiteți dumneavoastră răspunsul în scris.

Cu respectul cuvenit, senator Ionuț Neagu, Circumscripția nr. 15 Covasna.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc mult, domnule senator.

Domnule senator Humelnicu, aveți microfonul.

Se pregătește doamna senator Ionela-Cristina BreahnăPravăț.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Interpelare adresată tuturor miniștrilor USR PLUS, fiecăruia în parte, acești așa-ziși „oameni de stat”: domnului Cătălin Drulă, ministrul transporturilor și infrastructurii, domnului Stelian-Cristian Ion, ministrul justiției, domnului Claudiu Năsui, ministrul economiei, domnului Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene, doamnei Ioana Mihăilă, ministrul sănătății, și domnului Ciprian-Sergiu Teleman, ministrul cercetării, inovării și digitalizării.

Obiectul interpelării: „Prerogativele delegate de miniștrii USR PLUS”.

Stimate domnule ministru,

Potrivit prevederilor art. 56 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, una din atribuțiile principale ale unui ministru este aceea de a îndeplini calitatea de ordonator principal de credite. De la această regulă există o singură excepție legală, potrivit..., prin Codul administrativ, și se referă la faptul că secretarul general al ministerului poate exercita calitatea de ordonator principal de credite pe perioada vacanței funcției de ministru sau în situația în care acesta se află în imposibilitate absolută a exercitării atribuțiilor.

Luând în considerare că ordonatorul principal de credite are obligația de a fundamenta, justifica și utiliza, în condiții de legalitate, regularitate și eficiență, creditele bugetare repartizate din bugetul ministerului către instituții subordonate, precum și altor beneficiari ai acestor fonduri bugetare, dar și faptul că ordonatorul principal de credite răspunde, potrivit legii, de angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor, în limita acestora, repartizate, vă rugăm să ne precizați dacă la nivelul ministerului dumneavoastră prerogativele ce decurg din calitatea de ordonator principal de credite se exercită permanent și efectiv de către ministru.

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț, vă invit la microfon.

Se pregătește domnul senator Constantin Matei Bogdan.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați domni secretari,

Interpelarea mea de astăzi se adresează domnului ministru Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației, iar obiectul interpelării constă în „Finanțarea insuficientă pentru asigurarea cuantumului minim de 100 de lei pentru plata burselor școlare la nivelul tuturor unităților administrativteritoriale, respectiv a creditelor bugetare necesare pentru plata burselor de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social pentru toți elevii din învățământul preuniversitar de stat cu frecvență care îndeplinesc condițiile impuse prin Ordinul de ministru nr. 5.576/2011”.

## Stimate domnule ministru,

În contextul lipsei de rigoare a prevederilor legale în vigoare, al neconcordanțelor existente în sistemul de acte normative incidente, al inechităților, precum și al deficitului de finanțare care caracteriza și caracterizează în continuare sistemul de acordare a burselor școlare în mediul preuniversitar, fiind astfel imperios necesară elaborarea unor standarde unitare specifice acordării și finanțării acestor drepturi pe principii de echitate, vă solicit să ne comunicați care au fost și care vor fi demersurile pe care le va efectua Ministerul Educației în legătură cu următoarele aspecte:

– alocarea și direcționarea către UAT-urile din România a finanțării integrale pentru plata burselor școlare (respectiv burselor de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social) tuturor beneficiarilor eligibili – elevi din învățământul preuniversitar –, în cuantum minim de 100 de lei, conform celor prevăzute prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2020, hotărâre care vizează aprobarea cuantumului minim al burselor de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social pentru elevii din învățământul de stat care se acordă în anul școlar 2020–2021; dacă alocarea este una insuficientă, așa cum reiese din informații primite din partea mai multor autorități locale, care este diferența de credite bugetare nealocate UAT-urilor pentru plata cuantumului minim al burselor de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social pentru elevii din învățământul preuniversitar de stat cu frecvență care se acordă în anul școlar 2020–2021 și ce măsuri ați luat sau veți lua pentru acoperirea acestei diferențe?

Vă mulțumesc, doamna senator.

Iertați-mă – pe a doua o să vă rog să o depuneți –, dar suntem cu timpul deja expirat.

Da. Mulțumesc frumos. E suficient. Mulțumesc.

E în regulă.

Îl invit pe domnul senator Constantin Matei Bogdan și îl

rog pe domnul senator Corlățean, ulterior, să ia cuvântul. Vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Tineretului și

Sportului, domnului ministru Carol-Eduard Novák.

Stimate domnule ministru,

Așa cum, probabil, sper că știți, sportul joacă un rol definitoriu, cu beneficii indiscutabile pentru orice persoană cu dizabilități. Pe lângă avantajele evidente, dovedite și recomandate de orice specialist, nu putem să nu facem referire și la garantarea și asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în ceea ce privește accesul și participarea acestora la activități de sport, turism și petrecere a timpului liber, fapt care se reflectă într-o serie de beneficii complexe în trei arii distincte, și anume: creșterea șanselor la o viață sănătoasă, fizică și psihică, suport pentru dezvoltarea personală, cu implicații cognitive pozitive (de tipul creșterii stimei de sine) și stimularea integrării în societate.

Astfel, de la cele mai mici vârste, copiii cu dizabilități trebuie și au nevoie să se poată juca împreună... să se joace împreună cu copiii fără dizabilități în spații de joacă comune, practicând sporturi adaptate la tipul lor de dizabilitate, în așa fel încât să se poată dezvolta armonios și să-și îmbunătățească starea de sănătate.

În prezent însă, practica este departe de realitate, accesul la sport al persoanelor cu dizabilități din țara noastră fiind unul mult mai restrâns. Potrivit datelor existente, circa trei sferturi din persoanele cu dizabilități din România nu au petrecut un sfârșit de săptămână în afara localității pe parcursul anului anterior, față de aproape jumătate din persoanele fără dizabilități. Astfel, pe toate dimensiunile analizate, cele mai mici rate de participare le prezintă persoanele cu limitări severe. Mai precis, vorbim de faptul că 93% dintre aceste persoane din mediul urban și 97% din mediul rural nu au făcut, timp de un an, nicio activitate sportivă.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Corlățean, vă invit la microfon. Ulterior, voi avea și eu o intervenție. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Astăzi voi adresa o interpelare în atenția domnului Bogdan Lucian Aurescu, ministrul afacerilor externe, doamnei Florica Cherecheș, președintele Autorității Naționale pentru Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, dar și doamnei Renate Weber, avocatul poporului.

Obiectul interpelării este legat de „Necesitatea unei intervenții de urgență a Guvernului României pentru reunificarea familiei de cetățeni români Lesch (Ionel și Valeria – părinți, trei copii minori: Diana-Elena – 15 ani, Ionela – 10 ani și Liviu – 8 ani), stabilită în Marea Britanie.

Am primit recent în audiență, în circumscripția pe care o reprezint în Dâmbovița, familia Lesch, Ionel și Valeria, cu domiciliul în România, în comuna Uliești, Dâmbovița, stabilită de mai mulți ani în Marea Britanie, în localitatea Hereford, situată la circa 60 de mile de Birmingham.

Cei doi cetățenii români sunt părinții a trei copii minori, dintre care băiatul de 8 ani suferă de o serie de deficiențe de natură medicală. Părinții s-au aflat temporar în România și au dorit să solicite sprijinul autorităților române pentru redobândirea celor trei copii, care au fost preluați în custodie de reprezentanți ai autorităților britanice de protecție a copilului și de poliția britanică în mod neașteptat și fără o motivație plauzibilă, în urmă cu aproximativ 9 luni.

Din elementele care mi-au fost expuse de părinți, oameni simpli, care își câștigă existența prin muncă cinstită, își plătesc taxele și impozitele datorate statului britanic și asigură condițiile de trai, dar și climatul de familie corespunzător pentru copii, există serioase semne de întrebare cu privire la mecanismul de declanșare și preluare a copiilor în custodie de la părinți, rolul altor cetățeni străini (soț/soție de origine poloneză) din locația în care locuiau legal și relaționarea acestora din urmă cu responsabili din autoritatea locală pentru protecția copilului, precum și cu

Vă mulțumesc, domnule senator.

Voi avea eu o interpelare, după care o voi invita la microfon pe doamna senator Șoșoacă.

Întrebarea nr. 1 este adresată domnului Florin-Vasile Cîțu, prim-ministru, doamnei ministru Ioana Mihăilă, Ministerul Sănătății, domnului ministru Lucian-Nicolae Bode, Ministerul Afacerilor Interne, domnului Ilie-Dan Barna, viceprimministru, domnului Hunor Kelemen, viceprim-ministru.

Obiectul întrebării: „Campania de vaccinare prin influenceri”.

## Stimați domni miniștri,

Având în vedere campania de vaccinare anti-COVID desfășurată pe toate canalele media, internet, în instituții private sau de stat, magazine, inclusiv prin parcările supermarketurilor și hipermarketurilor, precum și reclamele prin care angajați ai unor agenții de jocuri își arogă dreptul de reprezentare a 43.000 de angajați, domnul maior Valeriu Gheorghiță apelează la cântăreții de manele pentru a convinge cetățenii să se vaccineze, domnul ministru secretar de stat Raed Arafat anunță că pe stadioane, în restaurante, la concerte et cetera vor intra doar cei vaccinați, creându-se discriminare între cei vaccinați și cei nevaccinați, încălcându-se grav dispozițiile legale din Codul de la Nürnberg, Convenția de la Oviedo, Legea nr. 46/2003, Constituția României, Carta europeană a drepturilor omului, nelimitându-se la acestea, vă adresez următoarele întrebări: 1. Cine răspunde pentru afirmațiile și dispozițiile date de către domnul maior Valeriu Gheorghiță?

2. Care sunt instituțiile cărora li se subordonează domnul maior Valeriu Gheorghiță și care sunt posibilitățile de demitere a acestuia din funcția de șef al Comitetului Național de Vaccinare?

3. De când cântăreții de manele, angajații firmelor de _gambling_ et cetera au cunoștințe medicale care să convingă cetățenii să se vaccineze?

Vă rog să fie doar încă una, doamna senator, ca să ne încadrăm în timp.

Poftim?

Vă rog, doar o singură întrebare să mai puneți.

Da.

A doua întrebare este adresată domnului Florin-Vasile Cîțu, prim-ministru, domnului Alexandru Nazare, Ministerul Finanțelor.

Obiectul întrebării: „Împrumuturile în timpul pandemiei”. Stimați domni miniștri,

Datoria publică a crescut în 2020 cu 33% față de cea înregistrată în 2019, de la 373 de miliarde de lei la 498 de miliarde de lei. Statul s-a îndatorat în 2020 cu 124 de miliarde de lei (25,3 miliarde de euro), o sumă uriașă, mai mare cu 5 miliarde de euro decât suma pe care o primea România în urmă cu 12 ani de la FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană și care a fost considerată, la acea vreme, o valoare ce nu va putea fi vreodată suportată în viitor.

Având în vedere efectele pandemiei de COVID-19 în România, măsurile iraționale, ilogice și falimentare pentru economia națională, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este suma primită de România de la Uniunea Europeană în anul 2020, în contextul pandemiei de COVID-19?

2. Care sunt sumele împrumutate de România în anul 2020 și de la care instituții internaționale?

3. Care a fost destinația sumelor primite/împrumutate de România în anul 2020 și ce s-a realizat efectiv cu acestea?

4. Care este suma primită și/sau împrumutată de România în anul 2021 (până în prezent) și de la care instituții internaționale?

5. Care este destinația sumelor primite și/sau împrumutate de România în anul 2021 (până în prezent), ce s-a realizat efectiv cu acestea și care sunt beneficiarii?

6. Care este suma lunară pe care România o plătește pentru datorii, de unde provin aceste sume, către care entități creditoare și pentru care contracte de împrumut? Solicit răspunsul defalcat.

Mulțumesc, doamna senator. Vă mulțumesc.

Îmi permiteți și o interpelare?

## **Domnul Leonard Azamfirei:**

Nu. Vă rog, suntem deja depășiți cu termenul și mai avem...

Doar titlul, vă rog.

Mai am o interpelare, nu îi voi da citire.

Obiectul este „Condiționarea activităților și studiilor de actul medical al vaccinării anti-COVID” și este adresată prim-ministrului, Ministerului Sănătății, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Educației și celor doi viceprim-miniștri.

Vă mulțumesc.

Și eu.

Ultima interpelare am să o susțin eu.

Stimați colegi,

Interpelarea pe care o voi adresa este destinată doamnei ministru Mihăilă Ioana, ministrul sănătății, și are ca obiect „Decontarea serviciilor de biologie moleculară efectuate de Institutul «Pasteur» sau incluse în parafină în vederea implementării terapiei țintite a cancerului”.

## Stimată doamnă ministru,

În România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate decontează medicamentele cu mecanism țintit molecular la pacienții oncologici, dar pentru a beneficia de terapie cu aceste molecule țintite examinările moleculare se fac în sistem privat, fiind plătite de pacient sau, uneori, compensate de către firmele de medicamente distribuitoare de medicație țintită.

În beneficiul pacientului, este nevoie de decontarea examinărilor moleculare în serviciile de anatomie patologică, care ar putea scurta timpul de acces la medicația oncologică țintită, îmbunătățind astfel raportul cost-eficiență în managementul pacientului oncologic, ținând cont că aceste medicamente cu acțiune țintită se administrează mai ales pacientului metastatic, astfel că fiecare zi de întârziere a acestei terapii duce la creșterea riscului de complicații, respectiv la creșterea zilelor de spitalizare și a costurilor legate de acestea.

Dacă în majoritatea statelor europene s-a trecut deja la secvențierea genică prin metoda NGS, în România pașii făcuți în privat sunt încă mici și departe de realitatea medicinei de top. Conform ghidurilor internaționale, pacienții români nu numai că nu beneficiază de secvențiere NGS de ultimă generație, ci nici măcar tehnicile timide de PCR clasic nu sunt decontate.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați secretari, Dragi colegi,

Declarație politică.

A trecut o lună de când peste 100 de pacienți ai Spitalului Clinic de Ortopedie și Traumatologie „Foișor” au fost evacuați forțat, noaptea, unii direct din secția ATI. Fără pic de milă, oameni în cârje sau în scaune cu rotile, pacienți operați aflați pe tărgi au fost mutați în mașinile rudelor, obligate să vină să-i ia acasă, indiferent de starea lor. Imaginile au fost văzute de oameni din întreaga lume, iar pentru toți au fost șocante haosul, lipsa de empatie, dar mai ales nepăsarea, demonstrate de cei aflați la guvernare.

Declarația vicepremierului Barna făcută atunci este antologică, pentru că arată clar ce înseamnă viața oamenilor pentru actualul Guvern: „Guvernanții nu au avut până acum de unde învăța buna practică a evacuării de spitale.” Perfect, dacă nu au învățat, o pot face acum, nu? Pe pielea oamenilor amărâți, bolnavi și fără apărare.

Dacă toate acestea nu erau suficient de grave, lor li se adaugă lipsa crasă de profesionalism a tuturor celor implicați în decizia de a transforma spitalul într-unul exclusiv COVID.

A trecut o lună și iată datele care demonstrează că această decizie a fost nefundamentată, neprofesionistă și inumană, încălcând atât drepturile pacienților internați, cât și pe ale celor evacuați sau care așteaptă și acum să se interneze pentru intervenții chirurgicale.

La momentul evacuării forțate a Spitalului „Foișor”, structura aprobată de DSP stabilea 20 de paturi ATI și 90 de paturi pe secții – total, 110 paturi, adică maximum 110 pacienți, în condițiile în care Spitalul „Foișor”, pe care l-am inaugurat în 2018, are 217 paturi și este unul dintre cele mai moderne spitale din Europa, cu dotări de top, similar celor din marile centre mondiale.

Mulțumesc, doamna senator.

O invit pe doamna senator Laura Georgescu. Se pregătește domnul senator Sebastian Răducanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se referă la atragerea fondurilor europene în România.

Stimați colegi,

Țara noastră are nevoie ca de aer de fonduri europene. Suntem într-o situație critică pe mai multe domenii: educație, sănătate, dezvoltare durabilă.

România se află într-un impas în ceea ce privește absorbția de fonduri europene pe exercițiul financiar 2021–2027. Alte state din Uniunea Europeană au pus deja pe hârtie multe dintre proiectele pentru care vor să atragă bani. România se află printre codașele clasamentului, până acum cu zero proiecte, zero absorbție fonduri europene. De ce? Explicația este foarte clară. Divergențele dintre partidele aflate la guvernare, bătaia pe proiecte mici și nesemnificative pentru populație, greșeli în interpretarea cerințelor și a criteriilor de eligibilitate pe care se dau banii europeni au condus la întârzieri nepermise în ceea ce privește aprobarea unor documente-cheie, precum acordul de parteneriat și programele operaționale.

Deși foarte multe documente au fost trimise din toamna anului 2020 la Bruxelles, nici până astăzi nu avem foarte concret documentele de referință pe care să se poată aplica și depune proiecte. Observațiile primite în decembrie de la Comisie au rămas doar pe hârtie, documentele au fost îngropate prin sertare. Ministrul fondurilor europene nu a catadicsit să autorizeze autoritățile de implementare și din acest motiv nu se pot lansa ghiduri și sesiuni de proiecte. În plus, sistemul informatic în care se depun și administrează proiectele europene trebuie modificat în concordanță cu ghidurile lansate. Și aici totul este blocat și suntem, practic, la zero, după 7 luni de la începerea negocierilor.

Mulțumesc, doamna senator.

Domnule senator Răducanu, vă invit la microfon.

Se pregătește domnul senator Popa Maricel, după care vom trece la Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Revenim, dacă mai e timp, după aceea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice: „Rugă arzătoare – rugămintea

unui tânăr politician pentru președintele tuturor românilor”.

Excelența Voastră domnule președinte Klaus Iohannis,

Au trecut mai bine de 6 ani de când ați fost învestit în cea mai înaltă funcție din stat, prin votul a peste 6 milioane de români, care și-au dorit un altfel de președinte, un conducător preocupat de destinul țării sale mai mult decât predecesorii săi.

Majoritatea românilor au sperat că un președinte român de etnie germană poate fi un generator de echilibru și normalitate. Cu încredere și răbdare, românii au așteptat apariția primilor muguri ai unei astfel de politici naționale, sperând să vadă primii piloni ai mult promisei construcții durabile, obiectivul fundamental al celor trei documente programatice prezidențiale ce anunțau „România normală”, „România educată” și „România lucrului bine făcut”.

În discursul dumneavoastră de învestitură, Excelența Voastră spunea: „Suntem o singură națiune, cu valori și mai ales obiective. O națiune de cetățeni care știe ce vrea în Europa, în lume și mai ales care știe ce vrea pentru sine. Este o onoare pentru mine să fiu președintele acestei națiuni. Vreau ca pentru fiecare român să fie în mod autentic o onoare și o mândrie că face parte din această națiune.”

Realitatea confirmă fără dubiu că România parcurge o perioadă extrem de dificilă, de critică, cufundându-se în impas, din cauza efectelor devastatoare ale crizei medicale sufocante, prost gestionate, care indirect a trimis țara în recesiune economică, care va genera faliment, sărăcire, îndatorare, subjugare.

Vă rog să vă apropiați de încheiere, domnule senator. **Domnul Sebastian Răducanu:**

Cu considerație și condescendență, vă rog să acceptați rugămintea unui tânăr parlamentar român, fie el chiar și social-democrat, de a vă expune cu sinceritate și bune

intenții câteva puncte de vedere cu privire la necesitatea schimbării de paradigmă în manifestarea puterii președintelui unei republici semiprezidențiale, într-o perioadă de criză profundă.

Excelența Voastră, majoritatea românilor de bunăcredință vă cer cu insistență următoarele:

– nu mai girați coaliția toxică a intereselor de partid, asemuită cu o himeră, pentru că este imaginea unui guvern care și-a dovedit lipsa de maturitate și răspundere, incompetența și lipsa de viziune;

– România are nevoie acum, mai mult ca niciodată, de un guvern puternic, de largă majoritate, care să conducă țara unitar, echilibrat, în folosul poporului, și nu de trei subguverne independente, cu obiective ideologice și de interes propriu;

– regândirea strategiei naționale antipandemie și aprobarea unei legi în Parlament după încheierea unui acord național între toate forțele politice românești;

– revenirea treptată la normalitate în domeniul economic: redeschiderea industriei HoReCa, a firmelor întreprinzătorilor mici și mijlocii, în condițiile respectării cu strictețe a unor reguli clare, raționale, logice și necesare;

– eliminarea din managementul situațiilor de criză a deciziilor abuzive, nechibzuite și nejustificate care impun reguli dure, tiranice, draconice, care încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.

În final, îmi exprim încrederea și speranța că rugămintea mea, sinceră și nealterată politic, a fost înțeleasă și acceptată de către Excelența Voastră și aștept cu nerăbdare, la fel ca mulți alți români de bună-credință, declanșarea unui proces de salvare a națiunii de la dezastrul medical și economic aflat în desfășurare, proces condus cu fermitate, viziune și echilibru de către președintele tuturor românilor, care-și doresc mai multă libertate și normalitate, dar și mai multă responsabilitate.

Cu mult respect, Sebastian Răducanu, senator PSD, Timiș.

Domnule senator, vă mulțumesc.

Domnule senator Maricel Popa, vă invit pentru o scurtă declarație politică.

Se pregătește doamna senator Claudia-Mihaela Banu.

Domnule președinte, Dragi colegi,

„Voucherele de vacanță, o măsură benefică pentru salariați și turism”.

Partidul Social Democrat revine cu demersul legislativ de acordare a voucherelor de vacanță. Propunem o măsură benefică pentru toți salariații, inclusiv pentru cei din mediul privat. Este clar o măsură din care are de câștigat toată lumea.

În primul rând, salariații, în special cei cu venituri mici și medii.

Apoi, companiile. Voucherele reprezintă o formă motivațională foarte atractivă pentru angajați. Totodată, sunt scutite de plata contribuției patronale și salariale în limita a 7.500 de lei anual pentru fiecare angajat. Companiile din mediul privat care acordă salariaților vouchere de vacanță înregistrează economii de 40% din bugetul alocat acestora, comparativ cu valoarea acordată prin prime, plata cash sau alte moduri. Profitul obținut de acestea prin acordarea voucherelor de vacanță în locul primelor reprezintă majorarea bugetului de investiții.

În al treilea rând, este o măsură care va relansa turismul în România după această pandemie. Este genul de program care se adresează persoanelor care muncesc, care aduce venituri la buget, nu aduce o cheltuială în plus, chiar dacă proiectul de lege prevede deducerea sumelor acordate salariaților din impozitul pe profitul companiei. Statul își va mări veniturile din încasările din TVA și din impozitul asupra activității operatorilor din turism.

Vă ofer câteva date concrete în sprijinul susținerii acestei măsuri. Conform datelor furnizate de reprezentanții HoReCa, în 2019 și 2020 au fost emise tichete de vacanță în valoare totală de 2,77 miliarde de lei, au fost consumate în aceeași perioadă, decontate de prestatori la emitenți, tichete reprezentând peste 80% din valoarea celor emise. De asemenea, în aceeași perioadă, voucherele de vacanță au determinat autorizarea, deci fiscalizarea, a circa 3.000 de structuri de cazare: pensiuni, vile, apartamente.

Vă rog să vă apropiați de încheiere.

PSD se va lupta în Parlament pentru adoptarea acestei legi și le cere parlamentarilor USR PLUS, UDMR să voteze proiectul, care este susținut inclusiv de Ministerul Economiei, aflat sub conducerea USR-ului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc mult, domnule senator.

Doamna senator Banu, vă invit la microfon.

Se pregătește domnul senator Ioan-Cristian Chirteș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se referă la campania de vaccinare, campanie pe care vă rog să o sprijinim cu toții cu maximă responsabilitate, indiferent de culoarea politică.

Stimați colegi,

„Învingem pandemia prin vaccinare!”.

Iar solidaritatea momentului prezent este garanția unui viitor normal pe care ni-l dorim cu toții.

La sfârșitul săptămânii trecute, am participat ca voluntar la campania drive-thru desfășurată de autoritățile locale în municipiul Râmnicu Vâlcea. Am fost impresionată de numărul mare de vâlceni care au profitat de această ocazie și au venit la vaccinare, considerând, dincolo de spiritul civic, că este importantă contribuția individuală pentru refacerea generală. Un act de responsabilitate din partea cetățenilor care au răspuns pozitiv acestui apel. Doresc să felicit autoritățile și, în mod special, cadrele medicale și voluntarii, pentru sprijin și implicare.

Eforturile depuse de Guvernul României încep să dea roade, iar relaxarea promisă de la 1 iunie capătă dimensiuni realizabile. Centrele noi, cabinetele medicale, unitățile mobile, precum și fluxul continuu de doze necesare fac posibilă dorința revenirii la viața dinaintea pandemiei.

Am traversat un an dificil, plin de provocări și sacrificii, în care toți ne-am confruntat cu probleme generate de epidemia de COVID. Am fost martorii dezbinărilor, ai degradării discursului public, ne-am îndepărtat din cauza temerilor unii de alții, ne-am pierdut încrederea și ne-am abătut uneori de la principii și repere. O atmosferă de instabilitate a ținut captivă întreaga lume. Există însă o certitudine: imunizarea în masă poate readuce echilibrul în viața noastră. Avem de-a face cu un virus agresiv, cu multe necunoscute, dar care a unit lumea medicală în cercetarea științifică. Experții ne-au dat o soluție: vaccinarea. Încurajându-i pe toți să se vaccineze, concomitent cu respectarea măsurilor de igienă, vom putea să atingem obiectivele propuse până la sfârșitul acestui an. Dar depinde de contribuția fiecăruia dintre noi: de la autorități până la noi, ca simpli cetățeni. Fac un apel la dumneavoastră ca prin fiecare mijloc posibil, în circumscripțiile pe care le reprezentați, să sprijiniți acest demers menit să însănătoșească România. Vaccinarea rămâne singura armă eficientă în lupta anti-COVID, salvează vieți și asigură reluarea normalității. Acesta este mesajul care trebuie să ajungă la toți românii.

Mulțumesc, doamna senator.

Domnule senator Chirteș, vă invit la microfon.

Se pregătește domnul senator Bica Dănuț.

Da, domnule senator Chirteș, v-am introdus la cuvânt.

Domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se referă la „Agenda Uniunii Europene privind combaterea terorismului”.

Uniunea Europeană este un spațiu unic de libertate, securitate și justiție, valori care trebuie să fie garantate pentru fiecare cetățean. Democrația, statul de drept, respectarea drepturilor fundamentale, dreptul la viață privată, libertatea de expresie, libertatea de religie și respectarea diversității sunt fundamentale pentru Uniunea Europeană.

În Europa, nivelul de alertă teroristă rămâne ridicat, ca urmare a naturii transnaționale a rețelelor teroriste. Noile amenințări teroriste implică tehnologii noi și emergente, cum ar fi utilizarea răuvoitoare a dronelor, a inteligenței artificiale și a materialelor chimice, biologice, radiologice și nucleare. Propaganda online realizată prin platformele de comunicare socială este parte a atacurilor teroriste.

Noua agendă a Uniunii Europene privind combaterea terorismului stabilește o serie de acțiuni care urmează să fie întreprinse la nivelul statelor membre, la nivelul Uniunii Europene și la nivel internațional, structurate pe patru piloni: anticipare, prevenire, protejare și răspuns.

Pilonul anticipare se referă la consolidarea răspunsului Europei în combaterea terorismului prin informații strategice și evaluarea amenințărilor de către serviciile naționale de securitate și de informații, prin evaluarea riscurilor și prin crearea de misiuni ale Uniunii Europene de consiliere în materie de protecție a securității aviației, a transportului maritim și feroviar.

Conceptul de prevenire se bazează pe combaterea ideologiilor extremiste online prin recomandări adresate statelor membre de a elabora acte legislative privind serviciile digitale, sprijinirea actorilor locali pentru comunități mai reziliente, o nouă abordare privind reabilitarea și reintegrarea celor radicalizați, inclusiv înființarea unui Centru de cunoștințe al Uniunii Europene privind prevenirea radicalizării.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Dănuț Bica, vă invit la microfon. Se pregătește doamna senator Silvia-Monica Dinică.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice: „România revine treptat la normalitate, ca urmare a succesului campaniei naționale de vaccinare și a măsurilor economice corecte adoptate de Guvern”.

Stimate domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Cu resurse financiare și logistice limitate, cu un sistem sanitar șubrezit de nepăsarea guvernelor anterioare, dar cu un guvern actual responsabil și orientat către interesele prioritare ale României, țara noastră a devenit un model în ceea ce privește gestionarea campaniei de imunizare a populației împotriva nemilosului virus SARS-CoV-2.

La mai puțin de 5 luni de la debutul procesului de vaccinare, s-a ajuns la performanța de a fi administrate zilnic chiar și peste 110.000 doze românilor care doresc să se imunizeze. Prin eforturi susținute, Guvernul a asigurat tot necesarul de doze, iar numărul centrelor de vaccinare a fost mărit substanțial, astfel încât, începând cu data de 8 mai, în România există accesul cel mai facil la vaccin din Uniunea Europeană, oricine dorește să se vaccineze putând să o facă fără programare, fără birocrație, doar cu actul de identitate. Ca urmare a acestor decizii corecte, astăzi nicio localitate din țară nu mai este în carantină, cei mai mulți dintre elevi s-au întors deja la școală, iar în fiecare zi numărul persoanelor vaccinate crește, riscul epidemiologic scade, iar numărul de noi îmbolnăviri se diminuează. În urmă cu două luni, când premierul Florin Cîțu anunța că la data de 1 iunie ar putea demara relaxarea unor restricții și întoarcerea treptată către o viață normală, corul scepticilor s-a înghesuit să susțină că așa ceva nu este posibil, că nici măcar statele dezvoltate nu speră să reintre în normalitate atât de repede. Dar vineri, 7 mai, la noi a fost depășit pragul de 3,5 milioane de persoane vaccinate, iar obiectivul este de a avea 5 milioane de persoane vaccinate până la 1 iunie. Prin urmare, astăzi succesul campaniei de vaccinare din România nu mai poate fi contestat, iar 1 iunie devine, tot mai sigur, data la care se va începe efectiv prima etapă a revenirii la normal.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Dinică Silvia-Monica, vă invit la microfon.

Se pregătește domnul senator Eugen-Remus Negoi.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În anii următori, subiectul de pe buzele tuturor va fi economia. Dar nu trebuie să uităm că performanța economiei depinde de starea de bine și de puterea de muncă a celor care muncesc. Și aici aș vrea să menționez despre mitul periculos al imunității de turmă căpătate prin boală.

Se studiază din ce în ce mai mult situația persoanelor care au fost bolnave de COVID și care încă nu s-au recuperat. Nu s-au recuperat chiar și la 3 luni după ce au contactat virusul. Afecțiunile de care suferă aceste persoane poartă numele generic de sindromul post-COVID și încă nu sunt pe deplin înțelese.

Este mai clar totuși profilul pacientului: persoane în jur de 40 de ani, fără alte afecțiuni grave. În Marea Britanie, aproximativ 15% din cei care nu au suferit o formă severă de COVID au prezentat simptomele așa-zisului „COVID îndelungat”: oboseală, tuse, dureri de cap, dureri musculare, pierderea mirosului și a gustului, dificultăți în respirație. Pentru România acest procent, translatat, înseamnă zeci, sute de mii de persoane. Pentru acestea normalitatea nu va veni odată cu ridicarea măsurilor de protecție.

De aceea, când vorbim despre relansarea economică nu putem să ignorăm riscurile încă prezente, multe dintre ele insuficient cunoscute. Când oamenii se gândesc la cum le va merge la locul de muncă sau la cum vor performa afacerile, trebuie să ia în calcul și acest aspect. Este îngrijorător, mai ales fiindcă opt din 10 oameni afectați au recunoscut că nu mai pot munci cum o făceau înainte. Iar pentru patru din 10 efectele s-au simțit în venituri.

Vreau să pun din nou accentul pe vaccinare. Oricât ne-am dori să preluăm modelul imunității de turmă căpătate prin boală, nu ne putem asuma riscul. Chiar și în faza avansată a vaccinării în care ne aflăm. Revenirea la normalitate nu înseamnă doar ridicarea măsurilor de protecție. Normalul este și o stare în care riscurile sunt minime, în care sănătatea populației nu este amenințată. Pe scurt, o stare în care oamenii își pot vedea de viață fără să sufere de afecțiuni care să aibă impact asupra stării lor de bine și asupra puterii lor de muncă.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Domnule senator Negoi, vă invit la microfon.

Se pregătește domnul senator Berea Cristinel-Gabriel.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Cum evaluăm patrimoniul cultural național mobil?”.

În zona patrimoniului cultural național mobil există de ani buni o problemă pe care nu au reușit să o rezolve mai mulți miniștri ai culturii.

Legea nr. 493/2003, la art. 2.3, urmată de OMFP nr. 3.471/2008 cereau reevaluarea bunurilor din patrimoniul cultural național mobil, acțiune care nu a avut nicio clarificare legală. După denominarea monedei naționale din iulie 2005, valorile din inventarele muzeelor au fost reduse conform noii valori a leului, iar această acțiune s-a făcut, în general, în mod mecanic, având în vedere numărul de ordinul zecilor de milioane al pieselor din muzeele României. S-a ajuns astfel la valori aberante: o piesă de 0,50 lei, adică 50 de bani, din anii ’60–’70 ai secolului XX să devină de 0,00005 lei. Trebuie menționat că, oricum, colecțiile muzeale au fost permanent subevaluate din punctul de vedere al valorii de piață, numai din considerente contabile.

Dincolo de actul administrativ-contabil, procesul de (re)evaluare a patrimoniului cultural național mobil presupune mai multe aspecte care trebuie corectate:

– statul român trebuie să cunoască valoarea justă a bunurilor culturale mobile;

– (re)evaluarea este necesară pentru a responsabiliza personalul de specialitate și auxiliar;

– (re)evaluarea presupune aducerea patrimoniului la adevărata valoare de piață, chiar dacă, în conformitate cu legislația în vigoare, elementele de patrimoniu sunt intangibile și inalienabile;

– (re)evaluarea valorizează munca arheologilor și restauratorilor sau conservatorilor care aduc plusvaloare tezaurului istoric și de artă al țării;

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Berea, aveți cuvântul.

Se pregătește domnul senator Cristian Bordei.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Astăzi am să vă vorbesc despre monedele virtuale.

Odată cu trecerea la democrație, România a trecut la economia de piață. Am ajuns într-o democrație originală, așa cum spunea președintele de tristă amintire Ion Iliescu, și am asistat cu toții la privatizări făcute pe genunchi, de pe urma cărora au profitat o mână de oameni. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, economia României a început creșterea, ușor, dar sigur.

În urmă cu aproximativ 6 ani, auzeam pentru prima dată despre moneda virtuală Bitcoin. La început, ceea ce spuneau dezvoltatorii că vor să propună părea ireal. Nu am fost convins să merg mai departe, să investesc.

În zilele noastre, observăm că această industrie a monedelor virtuale a atras atenția investitorilor americani și deja există câteva companii din domenii diferite, precum asigurări, bănci sau gaming, care investesc în această industrie, care are o capitalizare de aproximativ două trilioane de dolari. Totuși este de reținut faptul că această piață este una foarte volatilă. Așadar, cine vrea să investească trebuie să fie foarte atent și să facă analize complexe înainte.

M-am bucurat să aflu acum ceva timp că avem și în România oameni capabili, care au început un business în domeniul criptomonedelor. Știu că există o echipă de ingineri în Sibiu care a dezvoltat o monedă virtuală „made in România”, care se numește Egold. În acest moment, proiectul monedei virtuale are o capitalizare de aproximativ 3 miliarde de dolari și are șanse mari să crească, cu atât mai mult cu cât există deja comercianți care acceptă plata în aceste monede virtuale.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Bordei, vă invit la microfon. Se pregătește domnul senator Sorin Lavric.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Laserul de la Măgurele, un nou spectacol tragic al incompetenței instituționalizate”.

În 2009 Cehia, Ungaria și România au lansat la Praga un proiect comun prin care și-au propus să construiască cel mai puternic laser din lume, cu termen de finalizare 2015. Conform proiectului, fiecare dintre cele trei state trebuia să construiască o unitate de cercetare cu finanțare de la Comisia Europeană: total, 850 de milioane de euro, din care 320 de milioane pentru România.

Alături de laserele din Cehia și Ungaria, laserul de la Măgurele trebuia să fie cel mai puternic din lume. Diferența dintre aceste sisteme de lasere era domeniul de cercetare, cel de la Măgurele fiind destinat studiilor în domeniul fizicii nucleare, al managementului energiei și al medicinei.

Acum câteva zile însă, Comisia Europeană a aprobat constituirea consorțiului din domeniul cercetării Extreme Light Infrastructure – European Research Infrastructure Consortium doar cu Cehia și Ungaria, fără România, laserul de la Măgurele rămânând în afara proiectului. Țara noastră va avea doar o calitate onorifică, denumită „observator”. Este pentru prima dată în Uniunea Europeană când un stat fondator al unui proiect nu face parte din unitatea ERIC constituită ulterior.

Motivele pentru care s-a ajuns aici sunt multe, însă cel mai mare impact l-au avut următoarele:

1. Startul a fost întârziat – construcția a început în 2013, cu doar doi ani înaintea termenului-limită.

2. A fost desemnat un arhitect fără experiență în domeniul construcțiilor destinate cercetării de acest tip, fapt recunoscut chiar de cel care a câștigat licitația: „M-am înscris, am citit caietul de sarcini, foarte subțire, pentru mine neclar. Soluția a fost să încep să studiez, cât de cât și în galop, fizică cuantică. Cum, necum, i-am convins. Era o comisie formată din vreo 20 de fizicieni, care se chinuiau să înțeleagă limbajul arhitectului, care, la rândul său, încerca să înțeleagă limbajul lor. Se pare că ne-am înțeles.” – declarație Costel Todoruț, 2015, revista „Arhitectura”

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Lavric, vă invit la cuvânt.

Se pregătește doamna senator Rodica Boancă.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Tema declarației mele de astăzi este „Preotul ortodox Liviu Brânzaș”.

Deși nu l-am întâlnit niciodată pe Liviu Brânzaș, de el mă leagă amintirea unei lecturi tulburătoare. E vorba de „Raza din catacombă”, volumul de memorii din închisorile comuniste.

Din paginile lui am aflat ce vână teribilă, de paladin dornic de a muri pentru credința creștină, dospea sub pielea acestui bărbat mărunt la stat, dar dezmărginit la suflet. Pentru Brânzaș, țara nu era vorbă în vânt, cum nici Hristos nu era slogan găunos, bun de îngânat doar de sărbători.

Liviu Brânzaș s-a născut pe 16 decembrie 1930 în satul Sâniob, județul Bihor. La 18 ani, vânat fiind de Securitate, a stat ascuns doi ani de zile în munții Apuseni. A fost prins în 1951, la vârsta de 21 de ani.

A făcut 13 ani de închisoare. La Aiud a stat în aceeași celulă cu Dumitru Stăniloae. După eliberare, s-a înscris la Teologie, la vârsta de 38 de ani, fiind hirotonit câțiva ani mai târziu.

Brânzaș va rămâne în literatura penitenciară prin capodopera „Raza din catacombă”, mărturie înfiorătoare despre cum poate asceza mistică să ducă la transfigurarea prin suferință. În această carte, Slujba de Înviere din noaptea de Paști, din aprilie 1953, ținută la 800 de metri sub pământ, în mina de la Cavnic, reprezintă o pagină memorabilă: „În această noapte, în ocnă, impresia de catacombă este mai reală ca oricând. Pe margini sunt oameni care țin atârnate sfredele de diverse dimensiuni. La mijloc, un grup de preoți se strâng pentru Slujba Învierii. Ca la comandă, lămpile se sting una câte una. Întuneric absolut. Liniște suprafirească. Brusc se aprinde o lampă. Lumina țâșnește parcă din infinitul beznei. Se aude vocea preotului: «Veniți de luați Lumină!» Cine a trăit o asemenea noapte trebuie să devină un alt om! Aici, în adâncul acestei catacombe, cu întunericul ei copleșitor, răsare o rază de lumină de care nu te poți împărtăși nicicând și nicăieri în altă parte.”

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Rodica Boancă, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi poartă titlul „Meritocrația și abilitățile înalte!”.

Vremurile de criză pe care le trăim în aceste perioade se datorează nesoluționării în timp util a tensiunilor și problemelor. Paradoxal, în toate vremurile au existat oameni care aveau soluțiile de rezolvare, însă nu aveau pozițiile de decizie. S-au acumulat astfel crize nerezolvate, împreună cu structurile sociale specializate în managementul și gestionarea crizelor, în folosul celor cu poziții de decizie.

Marile conflicte au apărut doar în direcția schimbării decidenților, nu în direcția rezolvării problemelor, din următoarele motive:

– au rămas neatinse structurile ce întrețin crizele. De exemplu, armata are sens doar dacă există război, poliția are sens doar dacă există infractori etc. Astfel, infracționalitatea și războiul trebuie întreținute și subvenționate;

– pentru subvenționarea structurilor menționate este necesar să se reducă inteligența oamenilor. S-au modificat astfel sensurile instituțiilor educaționale, acestea fiind destinate să micșoreze nivelul de inteligență al elevilor prin proceduri educative specifice. Așadar, absolvenții inteligenți sunt îndemnați să plece în alte țări, iar mediocritatea este promovată să ajungă în poziții de decizie;

– în mod normal, oamenii capabili de a găsi soluțiile ar trebui să decidă ce soluții sunt optime. Dacă se alege varianta mediocrității, cei capabili sunt eliminați de cei

mediocri. Dacă se alege încurajarea prostiei prin media, se mărește masa de votanți care nu au habar ce fac și ce consecințe au acțiunile lor;

## **Domnul Leonard Azamfirei:**

## Mulțumesc, doamna senator.

Am să-l invit pe domnul senator Toanchină, pentru o intervenție de cel mult două minute.

Și vom încheia cu o ultimă intervenție, a mea.

Nu văd la mine pe listă.

Declarație politică, senator Marius-Gheorghe Toanchină, PSD, Brașov: „Ghinea sau ghinionul României în negocierile Planului de redresare și reziliență”.

## Domnilor guvernanți,

Prin numirea lui Cristian Ghinea la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ați reușit să instituționalizați ghinionul ca unitate de măsură a incompetenței nu doar la nivel național, ci mai nou și la nivel european.

Personal, nu pot să înțeleg surprinderea pe care o afișează colegii liberali, deși asistă totuși nepăsători la derapajele ministrului zero.

## Dragi colegi,

Se pare că ați uitat pe mâna cui ați lăsat să negocieze viitorul următoarelor generații, viitorul României și șansa istorică pe care o avem să ne resetăm din temelii economia și națiunea. În cazul în care ați dat uitării, vă reamintesc că domnul Ghinea a mai coordonat o dată atragerea fondurilor europene, în Guvernul Cioloș, și știm cu toții ce s-a întâmplat.

Partidul Social Democrat a solicitat încă de la începutul negocierilor crearea unei largi dezbateri care să cuprindă experți din arcul guvernamental, din cadrul tuturor partidelor politice, patronatelor, sindicatelor și societății civile. Acesta a fost momentul unei reconcilieri naționale sub umbrela unui nou proiect de țară, mai europeană, mai performantă, mai dezvoltată și mai incluzivă.

Vorbesc la timpul trecut pentru că acum este deja prea târziu. Abrambureala instituțională cu care au fost abordate negocierile în raport cu partenerii europeni ne-a adus un prejudiciu de imagine greu de reparat, iar încercarea de a atrage acum partidele de opoziție pentru a salva ce se mai poate este nu doar tardivă, ci mai ales mârșavă. Guvernarea înseamnă în primul rând asumare, domnule ministru!

Îi mulțumesc domnului senator.

O invit pe doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, iar ultima intervenție va fi intervenția mea.

Vă rog.

Cei din urmă vor fi cei dintâi. Mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Campania de dezinformare asupra vaccinării”.

## Stimați colegi senatori,

În ultimele luni am asistat la o campanie acerbă a oficialităților române pentru convingerea cetățenilor români pentru vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, campanie desfășurată pe toate canalele media, internet, în instituții private sau de stat, magazine, inclusiv prin parcările supermarketurilor și hipermarketurilor, în care nu s-a menționat decât promisiunea revenirii la normalitate, în condițiile vaccinării, și beneficiile acesteia.

Orice persoană care a încercat să avertizeze cetățenii români că există și posibile efecte adverse, că vaccinurile sunt în stadiu experimental până la sfârșitul anului 2023, că au existat cazuri de deces, paralizii, tromboze, afecțiuni cardiace, sterilitate, avort etc. și că nu există încă un studiu care să menționeze eficacitatea și posibilitatea stopării contagiozității bolii prin vaccinare și nici că aceasta poate imuniza real, indiferent că era medic, avocat, jurnalist,

profesor, politician etc., a fost efectiv victima atacurilor susținătorilor vaccinării, fiind supusă marginalizării, hărțuirii, invectivelor și acuzațiilor de falsă informare și încercare de deturnare a unui act medical de la justa sa valoare.

Președinția României, prim-ministrul României, Guvernul României, miniștrii secretari de stat, parlamentari, politicieni, medici, avocați, profesori, artiști etc. care militează pentru această vaccinare au obligația respectării legislației naționale și internaționale, au responsabilitatea și răspunderea efectelor acestui act medical pe care-l promovează.

Vă mulțumesc.

Voi avea și eu o intervenție, după care ultima intervenție va fi a domnului senator Adrian Costea.

## Stimați colegi,

Intervenția mea are ca temă „Reincluderea României în Consorțiul European de Infrastructură de Cercetare ELIERIC”, dintr-o altă perspectivă.

Faptul că zilele trecute a fost publicată această decizie a Comisiei Europene prin care România a pierdut statutul de membru fondator al ELI este un eșec major, științific și politic.

La nivel național, printr-un memorandum aprobat în 2016, România a țintit la statutul de membru gazdă al Consorțiului European pentru Infrastructura de Cercetare ELI. Azi, această decizie șocantă ne spune că România pierde până și statutul de membru observator al consorțiului.

Laserul de la Măgurele este cel mai important proiect științific al României din toate timpurile. Finanțat cu peste 300 de milioane de euro, alături de alte două proiecte, din Cehia și Ungaria, laserul din România ar fi trebuit să intre în acest consorțiu tocmai pentru a-i fi asigurat accesul la finanțări și proiecte de cercetare.

De ce nu se află ELI-NP, pilonul din România, alături de Cehia și Ungaria, deși România a lucrat intens, mai bine de 10 ani, la realizarea acestei infrastructuri? Un posibil răspuns ar fi că, în perioada ultimă, responsabilitatea dialogului politic la nivel european pentru cel mai important institut de fizică nucleară și al laserelor a fost lăsată în mâinile celor care nu sunt de specialitate și, nu în cele din urmă, din cauza faptului că experții au fost ținuți deoparte, fapt care a dus la pierderea încrederii partenerilor europeni.

Declarația politică pe care o voi prezenta astăzi este despre „Finanțarea partidelor politice de la bugetul de stat și exemplul oferit de AUR”.

## Stimați colegi,

În ședința plenului Senatului din data de 10 mai 2021 a fost respinsă, cu 92 de voturi împotrivă, demararea procedurii de urgență asupra propunerii AUR de modificare a Legii finanțării partidelor politice. Ideal ar fi fost ca această propunere legislativă să fi fost dezbătută în anul bugetar curent.

Prin Legea nr. 334 din anul 2006 privind finanțarea partidelor politice s-a urmărit asigurarea principiului egalității de șanse în competiția electorală. De aceea, una dintre sursele de finanțare a partidelor politice este bugetul de stat. Din datele de care dispun, numai pentru campania electorală din decembrie 2020 Autoritatea Electorală Permanentă urmează să vireze imensa sumă totală de 30 de milioane de euro. Această instituție devine, practic, o veritabilă „bancă a partidelor”.

Opinia publică cunoaște deja poziția partidului Alianța pentru Unirea Românilor, care a refuzat să folosească resursele financiare oferite de la buget. Am demonstrat că un partid politic poate funcționa și prin contribuțiile membrilor, cotizații sau donații private. Nu am avut nevoie de sedii luxoase sau alocări substanțiale pentru publicitate, pentru a ne face mesajul cunoscut și a fi aproape de cetățeni.

Prin urmare, solicitarea noastră de modificare și completare a art. 2 al Legii nr. 334, respectiv a art. 25 alin. (1) este una cât se poate de pertinentă. Dorim ca un partid politic, înzestrat cu personalitate juridică, să poată investi resursele financiare primite de la bugetul de stat nu numai în interesul propriu, ci și în interesul general, prin înființarea de așezăminte culturale, medicale sau sociale. Suntem un partid de dreapta și dorim ca taxele și impozitele cetățenilor să se întoarcă în societate. Trebuie să o recunoaștem: nimeni nu poate contesta considerentele morale ale propunerii legislative înaintate de parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor.

Mulțumesc, domnule senator.

Vreau să vă aduc la cunoștință că au fost depuse, de asemenea, declarații politice de către următorii senatori: domnul senator Paul Stănescu, domnul senator Marius Humelnicu, doamna senator Siminica Mirea, domnul senator Vasile Dîncu, domnul senator Matieș Călin-Gheorghe, domnul senator Gabriel Mutu, domnul senator Ion-Cristinel Rujan, doamna senator Sbîrnea Liliana, domnul senator Sorin-Ioan Bumb, domnul senator Adrian Hatos, domnul senator Marius Bodea, domnul senator Sebastian Cernic, doamna senator Evdochia Aelenei, domnul senator Andrei Hangan și domnul senator Ionuț Neagu.

Cu această informare, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi.

Vă mulțumesc tuturor pentru participare.

Domnule senator Costea, vă rog, aveți cuvântul două minute.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## Bună ziua!

Doamnelor și domnilor senatori, mă bucur să ne reunim la noi acasă.

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 12 mai 2021.

Ședința este condusă de subsemnata, Anca Dragu, președintă a Senatului, asistată de domnul senator Sorin Lavric și domnul senator Dan Ivan, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului.

Stimați colegi, vă invit să vă ocupați locurile pentru a putea intra în ordinea de zi.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă reamintesc că, potrivit dispozițiilor art. 111 și 135 din Regulamentul Senatului, în situații excepționale ședințele plenului Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, iar dezbaterea și adoptarea inițiativelor legislative se vor face printr-o procedură simplificată.

În cadrul dezbaterilor generale, poate lua cuvântul câte un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar pentru maximum două minute, în ordinea mărimii grupurilor.

Reprezentantul senatorilor neafiliați poate interveni pentru maximum un minut.

Președintele de ședință acordă cuvântul senatorilor la dezbaterile generale conform listei vorbitorilor existente la unul din secretarii de ședință, aceasta fiind întocmită pe baza comunicărilor prealabile efectuate de liderii grupurilor parlamentare.

Senatorii desemnați să ia cuvântul la dezbaterile generale, precum și senatorii care doresc înscrierea la cuvânt pentru probleme procedurale trebuie să acceseze aplicația de audioconferințe și să apese tasta „#” de pe tastatura de apelare a tabletei.

În cadrul ședinței de plen de astăzi se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar votul final asupra acestora va avea loc într-o ședință consacrată acestui scop, conform programului de lucru stabilit de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare.

La punctul 1 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 4 din Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006 (L108/2021).

## Doamna președinte.

## Stimați colegi,

Mă bucură să văd avize favorabile ale comisiile de fond și pe proiectele aparținând PSD-ului. Înseamnă că începem să facem pași majori înspre a prioritiza interesul unei legislații coerente și nu pot decât să vă felicit pentru asta.

Prezenta inițiativă legislativă a fost generată de situația concretă în care au fost puse multe administrații locale, care s-au găsit în situația în care au fost obligate la plata unor chirii pentru utilizarea stâlpilor de electricitate pentru montarea și utilizarea sistemelor de supraveghere video. Astfel, chiar dacă operatorul de distribuție a energiei electrice nu solicită chirie pentru stâlpii pe care sunt montate camerele video, acesta solicita chirie pentru stâlpii utilizați pentru echipamente de suport tehnic al acestor camere.

Propunerea legislativă vine să completeze și să precizeze, fără urmă de dubiu, obligația operatorului de distribuție a energiei electrice de a asigura gratuit folosirea de către autoritățile locale a stâlpilor de distribuție a energiei electrice pentru operarea întregului sistem de supraveghere video.

Modificarea legislativă, în sensul utilizării gratuite a stâlpilor de electricitate, este necesară atât pentru interesul public al existenței unui sistem de operare video, cât și pentru faptul că, în cea mai mare parte, sistemul de stâlpi de electricitate a fost finalizat de autoritatea locală, ulterior fiind dat, în mod gratuit, operatorului de distribuție a energiei electrice în 2005-2006, când s-au făcut cele mai mari greșeli cu Legea nr. 123 a energiei.

Pentru aceste motive, susțin cu tărie propunerea legislativă și vă rog, stimați colegi, să fiți în asentimentul meu. Vă mulțumesc.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Mulțumim, domnule senator.

Am încheiat aici dezbaterile generale asupra...

Da. OK.

Vă rog, domnule senator.

Domnul senator Bordei, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte.

Foarte scurt. Vreau să spun că, da, dacă o inițiativă legislativă este logică și este cu adevărat în beneficiul cetățenilor, chiar dacă este inițiată de opoziție, Grupul USR PLUS este gata să voteze.

- Cred că este o premieră și vă invit și pe dumneavoastră

- să faceți la fel cu inițiativele legislative provenite de la noi. Mulțumesc.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

## Mulțumesc.

Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

## Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 2 al ordinii de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor (L135/2021).

Urmează să

Ce anume doriți? Dezbatere la ce?

Punctele 2, 3, 4 nu sunt în dezbatere. Nu e dezbatere pe aceste puncte astăzi.

## Mulțumesc.

La punctul 5 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 55/2020.

Nu s-a depus raportul, așa că nu vom dezbate acest punct astăzi.

## Stimați colegi,

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă această ședință a Senatului.

Mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro

&JUYEJT|337225]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 78/26.V.2021 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei