Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 17 octombrie 2022 · monitorul.ai

H=0V=0L=2

Vă mulțumesc foarte mult. Am două solicitări pe procedură.

Unu. Într-adevăr, nu știu care este baza legală pentru care mențineți acest sistem hibrid, care nu permite Parlamentului României, Senatului României să discute amendamentele.

Avem peste cinci sute și ceva de amendamente la primele trei legi, așa-zis legile justiției, în care foarte mulți dintre noi am depus amendamente. Nu putem să le reluăm, astfel încât să le votăm în plenul Senatului, ceea ce înseamnă că încălcăm Legea nr. 96/2006, precum și regulamentul. Nu se mai susține o astfel de procedură.

Doi la mână. În ceea ce privește aceste legi ale justiției, punctele 1, 2 și 3, cu tot respectul, eu am fost până acum o oră în comisie și am văzut cum s-a desfășurat ședința. Nu am putut să ne uităm la raport. Toate au fost renumerotate. Unele au fost eliminate, altele nu au fost susținute. Evident, am înțeles că și la Camera Deputaților li s-a permis

deputaților – li s-a permis..., normal li se permite conform regulamentului și legii – să studieze acest raport, astfel încât să poată să își exprime un vot raportat... în cunoștință de cauză, raportat la ceea ce au citit.

Noi, în acest moment, cu tot respectul, doamna președinte interimar, nu avem cunoștință de toate aceste rapoarte. Sunt trei rapoarte, toate s-au dus pe repede înainte, nu li s-a permis unor inițiatori de amendamente să își expună un punct de vedere, nu s-au reluat voturi pe anumite amendamente pe care nu s-a votat, PSD-ul a stat într-o muțenie totală și nu a vrut să răspundă cu privire la anumite voturi. Deci există un viciu de procedură inclusiv la tot ceea ce s-a discutat în comisia comună.

Or, în acest context, vă întreb: vrem să trecem obligatoriu niște legi cărora cei mai mulți dintre senatori nu le cunosc conținutul, nu știu amendamentele, care au fost admise, care au fost respinse? Sunt totuși peste 550. Nu puteți să cereți... nu toți sunt juriști, iar nici noi, ca juriști – câți suntem, 8-9 juriști, aici –, nu putem, într-o jumătate de oră, să parcurgem 550 de amendamente.

Mai mult, și eu am depus câteva sute de amendamente. Vreau să vă spun că nici eu, acum, nu știu cum să le corelez, pentru că s-a schimbat numerotarea acestora. Deci se încalcă inclusiv drepturile senatorilor, dacă noi mergem înainte.

Ce vă costă sau ce ne costă să lăsam măcar pentru... aceste trei legi pentru ziua de miercuri, când oricum avem vot, și, eventual, să lăsați ziua de miercuri exclusiv pentru aceste trei legi? Pentru că sunt stufoase și sunt extrem de importante, modificăm un întreg sistem.

Deci este o chestiune nu numai de procedură, ci și legală, raportat la tot ceea ce doriți dumneavoastră să faceți în acest moment.

Și mai am o solicitare, doamna președintă.

Diana Iovanovici-Șoșoacă

#40262

H=2V=1L=2

OK, vorbesc pe fondul acestei legi, doamna președintă. Este vorba de Constituția României. Înțeleg că foarte mulți în acest moment își doresc și au promis la Uniunea Europeană, prin intermediul domnului președinte Iohannis, că se vor vota aceste legi, pentru a intra în Schengen ori pentru a accepta vânzarea țării, renunțarea la Constituția României, iar CSM-ul să nu se mai supună Constituției României. Mai mult decât atât, condițiile de intrare în CSM sunt absurde. Nu puneți preț pe experiență, nu puneți preț pe absolut nimic.

Nu ați pus preț nici măcar pe procedură în comisie. Toată această lege este afectată de o procedură ilegală, nu ne permiteți să reluăm... Ce v-ar costa să ne permiteți să reluăm amendamentele respinse, care vorbesc despre supremația Constituției României, conform art. 1 din Constituție? Peste Constituție nu se trece!

În ceea ce privește prioritatea celorlalte legi, aveți art. 20 din Constituția României, în materia drepturilor omului. Nu puteți să veniți cu dispoziții date de la Uniunea Europeană. Cred că nu înțelegeți ce se întâmplă în acest moment. Vă cedați inclusiv suveranitatea dumneavoastră de parlamentari.

Și tare aș vrea să-l rog pe domnul ministru Predoiu să ne spună cine a comandat aceste legi și cine sunt cei care – de exemplu, pe această lege a Consiliului Magistraturii –, cine sunt cei care au formulat acest proiect, persoanele, că presupun că nu ați stat dumneavoastră.

De ce nu s-au acceptat amendamentele venite din partea magistraților? Pentru ce nu ați acceptat toate amendamentele venite din partea avocaților? Și, mai mult, față de avocații din această sală, pentru că noi avem o dublă calitate: și de avocat, și de senator. Congresul Avocaților a solicitat, în primul rând, către avocați, chiar dacă dețin funcții parlamentare, să respecte în primul rând Constituția României, iar astăzi președintele UNBR era în sala comisiei. Vreau să vă spun că, în momentul în care veți vota pentru aceste legi, veți încălca dispozițiile adoptate la Congresul Avocaților și în acel moment s-ar putea să vă pierdeți inclusiv calitatea de avocat.

Toți, aici, am jurat să respectăm Constituția României și legile țării. În acest moment nu se respectă, pentru că nu există nici măcar în această lege a Consiliului Magistraturii acea obligație din partea magistraților din Consiliul Suprem al Magistraturii de respectare a dispozițiilor constituționale, stimați colegi senatori. Este o gravă eroare ceea ce se întâmplă în acest moment. Nu vă dați seama că în acest moment, lăsând CJUE să decidă pentru tot ceea ce se întâmplă în România, dumneavoastră vă anulați calitatea dumneavoastră de parlamentari români?

Nu... mulțumesc frumos.

Claudiu-Richard Târziu

#43159

H=2V=2L=1

Mulțumesc.

Profit de ocazie să îi dau și replica doamnei avocat Diana Șoșoacă, senator al României, care mi-a pronunțat numele și care l-a pronunțat într-un context care nu e adevărat. Eu am încercat să determin funcționarea firească a Senatului, inclusiv prin propunerile pe care le-am făcut dimineață în Biroul permanent, și anume să revenim la procedura de vot normală, nu simplificată, și, de asemenea, să fie retrase... Am susținut retragerea de pe ordinea de zi a acestor trei legi foarte importante, care au intrat la vot fără să fie dezbătute așa cum se cuvine și cu lipsa de respectare a procedurilor. Asta o dată.

Doi – după cum ați văzut, am încercat să-mi exercit mandatul meu de parlamentar inclusiv prin acest drept la replică pe care l-am solicitat. Nu mi-a fost acordat din pricini care-mi scapă. Și nu știu dacă doamna președinte știe că a încălcat și dânsa regulamentul acum. Dar ne reproșează nouă că încălcăm regulamentul. OK, ați făcut un regulament împotriva noastră, puteți să mergeți cu el până la capăt, să ne desființați ca grup. Este singura opreliște în calea tuturor samavolniciilor pe care vreți să le faceți împotriva românilor și a României.

Acum, pe fond, mă voi referi la toate cele trei legi, pentru că sunt cu toatele foarte importante și fac parte dintr-un pachet, așa cum au și venit, _via_ Ministerul de Justiție. Că spun „ _via_ ” nu pentru că le-ar fi produs Ministerul de Justiție, ci pentru că el s-a făcut canalul de comunicare al unor interese contrare interesului național, contrare interesului românilor.

Vă anunț că toți cei de față, dacă ați uitat cumva, am votat pe Constituție. Am votat pe Constituție pentru că este Legea fundamentală a statului și pentru că ea este supremă. Deasupra ei nu poate fi nimic: nicio reglementare europeană, niciun fel de ambiție personală, nici măcar vreo manțocărie

făcută de Guvern. Este Constituția! Constituția ne obligă să o respectăm. Mai mult decât atât, Constituția nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Trebuie să fie respectată în mod obligatoriu, da?

Bun, aceste trei legi o încalcă. Sunt în interiorul lor mai multe prevederi neconstituționale, care v-au fost aduse la cunoștință în timpul dezbaterilor din Comisia specială pentru legile justiției și pe care le-ați ignorat. Au fost, de asemenea, sesizate aceste măsuri neconstituționale de către societatea civilă și de către avocați din societatea civilă, iar dumneavoastră i-ați ignorat.

Ați primit, ca și noi, sute de mesaje, pe toate canalele de comunicare, în care românii vă cer să nu votați aceste legi și, cu toate acestea, vă pregătiți să o faceți. O petiție lansată acum 48 de ore împotriva acestor legi a strâns deja peste 15.000 de semnături din partea unor români. Se vede deci că există o preocupare în societate și există o masă critică care se opune prevederilor pe care dumneavoastră vreți să le introduceți în legislația cu privire la justiție. Nu vă pasă de toate lucrurile acestea. Mașina de vot s-a dovedit implacabilă în comisia specială – evident că va funcționa și în plen la fel –, dar noi măcar avem dreptul să ne spunem punctul de vedere.

## Ce fac aceste legi?

Anulează și _de jure_ suveranitatea României. De fapt, știam noi că suntem o colonie, dar ne amăgeam cu ideea că totuși mai avem o oarecare libertate de mișcare. Acum dumneavoastră vreți să ne arătați că nu. Pentru că în momentul în care anulezi Constituția – că asta faci –, dacă nu mai trebuie respectată, înseamnă că nu mai există, nu mai are niciun rost să existe, da?

De asemenea, introduceți din nou poliția politică. Poate că unii dintre dumneavoastră ați avut în familie torționari, poate că ați avut strămoși, părinți, bunici care i-au chinuit pe alți români pe motive politice. Credeți că trebuie să ne purtăm în continuare așa și în secolul XXI? Vreți să duceți mai departe opera de distrugere a acestui popor prin poliție politică? Pentru că asta înseamnă, dragi colegi, revenirea la protocoalele dintre serviciile secrete și parchete, înseamnă poliție politică și știți foarte bine care a fost rezultatul colaborării dintre aceste instituții.

Și, nu în ultimul rând, instaurați controlul absolut asupra justiției de către politic, de către puterea politică, și de conivență și cu ajutorul, dacă nu chiar la indicațiile serviciilor secrete.

Revin la ce am spus la început: amintiți-vă că ați jurat pe Constituție, că sunteți chemați primii să apărați această Constituție, că avem obligația cu toții, în calitate de cetățeni români, să respectăm la virgulă această Constituție, indiferent dacă vă place sau nu vă place. În cazul în care nu veți considera că aceste argumente sunt suficiente pentru a respinge prin vot cele trei legi, vom găsi o altă modalitate de a reveni asupra lor, poate prin intervenția Avocatului Poporului sau poate că printr-o colaborare, cine știe cum, cu oameni care mai au conștiință în Parlamentul României.

Grupul AUR votează împotriva tuturor acestor trei legi.

Elena-Simona Spătaru

#53120

H=1V=1L=2

Mulțumesc, doamna președintă de ședință.

De discutat, să știți că nu sunt foarte multe de discutat, pentru că dezbaterea de astăzi este, ca și acest proiect, praf în ochi. Discutăm despre praf în ochi. Praf în ochii românilor, ai partenerilor Uniunii Europene, unde avem obligații de a aduce pe masa Parlamentului legi reformate, după 20 de ani.

După aproape 20 de ani, legile justiției se află din nou în Parlament _in integrum_ . _In integrum_ , de fapt, cât au rămas a fi _in integrum_ după toată masacrarea din 2017–2018. Am sperat că este un incident atunci și că PNL nu va da lovitura capitală la aceste legi. Dar iată că astăzi, când aveau ocazia și posibilitatea să revină asupra deciziei politice și să se aplece pe fond asupra unui cadru legislativ necesar, reformator în justiție, nu o face și preferă să meargă mână de mână cu PSD și pe această lege despre care discutăm acum doar câteva momente – Consiliul Superior al Magistraturii.

Ce să vă spun despre asta, dragi colegi? Vă spun așa: că în ședințele de dezbatere din comisia specială acest organism nu a putut fi reformat ca urmare a amendamentelor depuse de USR. Asociațiile din magistratură au trimis, de asemenea, importante amendamente; nu au fost luate în seamă și a rămas un organism nereformat. Este organismul care, potrivit art. 133 din Constituție, este organismul care garantează independența justiției. Însă, așa cum știm cu toții, au fost nenumărate scandaluri la CSM de-a lungul timpului și acum era momentul ca reforma să pună piedică, să pună stop acestor situații, pentru că magistrații au nevoie de integritate, au nevoie de independență, au nevoie de securitate. Nu au nevoie de toată presiunea care se întâmplă în acest organism și pe care ministrul Predoiu acum, cu mâna parlamentarilor PSD, PNL, UDMR, continuă să o facă.

Avem o Inspecție Judiciară care constituie în continuare un paloș deasupra capului magistraților. Acolo pot fi ținute foarte multe plângeri, dosare, pentru că inspectorul-șef este unul arondat și subsumat politicii. El nu își face treaba așa cum ar trebui, pentru că acest Consiliu Superior al Magistraturii rămâne un organism nereformat, indiferent ce veți auzi de la acest microfon sau de la altele de afară, de pe holuri sau în continuare de la ministrul justiției.

În capitolul „Buna guvernanță” din PNRR, știe domnul ministru și știe și actuala coaliție că România s-a obligat să eficientizeze Inspecția Judiciară în acord cu recomandările din rapoartele MCV, GRECO, avizele Comisiei de la Veneția și mecanismul statului de drept. Evident că adăugăm jurisprudența recentă și a Curții Europene de Justiție. Dar, fiindcă nu ați avut timp, vă spun eu: n-o să regăsiți niciun fel de amendamente de reformare, veți găsi doar o spoială adusă acestui organism, numit garantul independenței, pentru că în continuare politicul refuză să-și ia mâna de pe justiție, pentru că este convenabil să aibă oameni în justiție și să controleze acest fenomen.

Îmi pare foarte rău pentru că vocea nenumăraților judecători și procurori nu și-a găsit în niciun fel efectul, nu

și-a găsit în niciun fel parteneriatul în parlamentarii coaliției majoritare și au pierdut pe drum și bruma de garanție pe care le-o mai oferea legea de până acum. Legea actuală, legea pe care o aveți pe masă acum ca proiect și care iată că va trece cu mare ușurință, nu face decât să le slăbească și mai mult statutul independent de judecător și de procuror, ceea ce înseamnă că noi, cu toții, vom pierde, pentru că justiția este ceea ce ține temelia statului de drept, iar justiția a fost atacată prin aceste trei legi. Și, în mod evident, acest lucru se va dovedi atât prin deciziile Curții Constituționale, cât și de partenerii europeni, pentru că avizele vor veni, indiferent cât le veți împiedica dumneavoastră.

Vom vota împotriva acestui proiect, evident, și a următoarelor și nu vom tăcea. Vom arăta românilor că masacrarea legilor justiției începută în 2017–2018 a continuat astăzi și i s-a dat lovitura finală prin mâna PSD, PNL și UDMR.

Vă mulțumesc.

Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș

#57721

H=0V=0L=2

Doamna președinte, vă mulțumesc.

Revenind la caracterul tehnic al acestei legi și la normalitatea unei discuții parlamentare corecte, vreau doar să subliniez anumite elemente extrem de importante.

În primul rând, că am participat la această comisie, cu alți distinși colegi din cadrul Senatului, iar dezbaterile au fost extrem de elaborate. S-au discutat amendamente, care au fost chiar însușite de către parlamentari, amendamente furnizate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, de către CSM și alte structuri, atât de tip ONG, cât și profesionale. Asta înseamnă o adevărată dezbatere, care s-a realizat în cadrul comisiei speciale și, indiferent cine ce ar spune, sunt mărturii înregistrările și toate declarațiile și toate pozițiile care au fost exprimate în cadrul acestei comisii.

De altfel, repet și la acest subiect, orice parlamentar, și în special un parlamentar liberal, va respecta Constituția țării și nu va încălca nicio dispoziție a acesteia, pentru că și noi am jurat pe Constituție, și noi suntem singurul partid din această sală care are o tradiție în ceea ce înseamnă adevăratele constituții democratice, în ceea ce înseamnă dreptul la un vot suveran, dreptul de a instala democrația în România și vom menține în continuare orice fel de aspecte pe acest trend. Nu vom putea fi niciodată noi acuzați că încălcăm democrația. Cred că noi suntem cei care am pătimit cel mai mult în momentul în care comuniștii au venit la putere și în care ne-au băgat elita liberală la pușcării. De aia, vom lupta în continuare pentru o justiție corectă, pentru un regim normal și democratic.

Raportat la această lege, revin și vă aduc elementele de noutate, pentru că asta înseamnă, practic, o dezbatere reală. Avem pentru prima dată consacrarea unui dublu caracter sau a unei duble structuri de participare la organizarea și administrarea justiției. Și mă refer aici la Ministerul Justiției, care era doar el participantul în organizarea și administrarea justiției, împreună cu CSM-ul de data asta. Deci Ministerul Justiției cu CSM-ul administrează, organizează actul de justiție, un lucru extrem de important, un lucru care a fost evidențiat chiar și de către Comisia de la Veneția. Și asta spun și pentru cei de la USR, că relevă în urma discuțiilor cu aceste structuri abilitate din cadrul Consiliului Europei.

Un alt aspect extrem de important – și asta o știu cei care sunt practicieni ai actului de justiție și aici, în sală, sunt foarte mulți avocați care au pledat și la Înalta Curte, și peste tot: sunt elemente de noutate în ceea ce privește repartizarea cauzelor și modul de verificare. O dată la doi ani, repartizarea cauzelor în mod aleatoriu va fi auditată de către o structură specializată a Ministerului de Justiție și, astfel, sistemul judiciar va fi monitorizat să nu „greșească”, chipurile – cu ghilimelele de rigoare –, și să nu repartizeze cauze într-o manieră care nu ar fi corectă și judicioasă pentru justițiabili.

Mulți dintre cei care sunt avocați în Senat și în Camera Deputaților au avut cauze la Înalta Curte de Casație și Justiție. Știți că acolo se acordă termene, mai ales la situații de contencios administrativ, de un an, doi ani pentru un termen de judecată. Această lege remediază această problemă izvorâtă din practică și pe care atât Înalta Curte de Casație și Justiție, prin președintele acesteia, cât și ministrul justiției au clarificat-o în următoarea manieră, extrem de judicioasă și elegantă și pragmatică, de altfel. În condițiile în care o structură, o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție este aglomerată de numărul de cauze, președintele Înaltei Curți poate, prin colegiu, printr-o propunere formulată Colegiului de conducere al Înaltei Curți, să delege judecători de la alte secții pentru a putea complini lipsa de judecători și, astfel, celeritatea actului de justiție să fie îndeplinită. Să nu uităm că unul dintre principiile dreptului la un proces echitabil este și celeritatea. Adică degeaba te judeci și ai o soluție bună dacă ea vine prea târziu, motiv pentru care și această situație a fost clarificată și vine ca noutate esențială, optimă pentru actul de justiție și mai ales în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Un ultim aspect, extrem de important – procurorul și independența procurorului. Eu țin minte și din facultate, și din primii ani de avocatură că problema cea mai mare a procurorului era influența și ingerința procurorului-șef, ierarhic superior, asupra soluției pe care procurorul o dă în cauză. De data asta s-a reglementat și această problematică și sunt, practic, legiferate independența procurorului, cu caracter de noutate, și posibilitatea acestuia de a sesiza Secția de procurori din cadrul CSM în condițiile în care asupra lui se promovează o ingerință de către procurorul ierarhic superior.

Este un lucru extrem de important, care ne depășește din faza postdecembristă a actului de justiție în fața parchetului și chiar cea comunistă, și intrăm într-o altă zonă și într-o altă lumină, în care actul de justiție și procurorul trebuie să se manifeste independent. Exact așa cum ziceau și colegii mei la un moment dat, într-o discuție, procurorul trebuie să devină un avocat al statului egal cu avocatul care se află în cealaltă parte și își apără clientul, pentru egalitate de tratament și de șanse. Această lege pleacă către această perspectivă a egalității de arme și de șanse între procuror, care este avocatul statului, și avocatul care apără interesele clientului, drepturile și libertățile acestuia.

Vă mulțumesc.

Sorin-Cristian Mateescu

#65322

H=1V=0L=2

Mulțumesc, doamna președinte.

Am să fac scurte referiri, câteva concluzii la acest pachet de legi destul de importante pentru România și așteptate cu interes de întreaga țară.

Acest pachet de legi nu reformează în niciun fel justiția. Dimpotrivă, permite un control politic asupra dosarelor penale, inclusiv asupra anchetelor privind megadosarele de corupție. Promovarea magistraților în funcții de conducere se face pe criterii nemeritocratice, fără susținerea unui concurs, așa cum este peste tot în lume. Șefii de instanțe și parchete controlează tot ce mișcă în subordinea lor, asta însemnând că au puteri nelimitate, lucru inacceptabil la nivelul anului 2022. Nu mai suntem în perioada în care se făcea poliție politică, iar justiția era subordonată aparatului politic.

Noile legi ale justiției conferă putere ministrului justiției în procesul de selecție a procurorilor de rang înalt, fapt ce contravine dispozițiilor art. 124 din Constituție, unde știm cu toții că Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. Anulează independența justiției prin instrumente de control puse în mâna șefilor din justiție numiți politic. Slăbesc considerabil lupta anticorupție, atribuțiile DNA și DIICOT fiind limitate – aproape amputate – până la minim.

Șeful Inspecției Judiciare a primit puteri sporite. Mai mult decât atât, procurorul general poate promova acțiune disciplinară împotriva oricărui subordonat. Acordă o putere excesivă procurorilor-șefi DNA și DIICOT, care pot interveni în orice fază, în orice moment, în dosarele procurorilor din subordine. Creează mecanisme de presiune și abuzuri din partea procurorilor-șefi numiți politic asupra magistraților onești și curajoși.

În final, dacă nu vor fi corectate aceste legi propuse de ministrul Cătălin Predoiu, justiția va fi mai slabă, îngrădită și mai ineficientă.

Și am un mesaj pentru magistrații curajoși și onești: _Fiat justitia, pereat mundus!_

Radu-Mihai Mihail

#67466

H=1V=1L=1

Mulțumesc, doamnă președintă.

## Doamnelor și domnilor,

Discutăm acum, între legile justiției, despre cea privind organizarea judiciară.

Justiția înseamnă adevăr. Organizarea justiției trebuie să însemne modul în care servim adevărul. Dubla măsură înseamnă minciună, este opusul adevărului. Această lege beneficiază la dezbaterea de astăzi de prezența a 105 senatori. Acești 105 senatori au putut să decidă suveran asupra încheierii luărilor de cuvânt pe procedură, dar nu au fost lăsați să decidă suveran asupra unei dezbateri normale cu ministrul și cu cei care vor să susțină amendamentele respinse în Parlamentul României.

Asta reflectă foarte bine, e foarte în ton cu ce face USL 2 și cu această lege. Ea este mutilată la un loc cu celelalte legi ale justiției, pentru că modificările pe care le propune coaliția de guvernământ slăbesc și mai mult sistemul de justiție, îl așază cuminte-cumințel sub control politic. Un vot astăzi în favoarea modificărilor propuse de domnul Predoiu nu rezolvă problemele create de domnul Dragnea.

Am văzut satisfacția de pe fața grupului organizat PSD–PNL–UDMR în momentul în care domnul Predoiu a mimat desființarea SIIJ, punând în loc o instituție cu același scop și cu aceiași oameni gata să se ocupe de magistrații incomozi puterii.

Ce facem astăzi? Consfințim încă o dată dorința politicului de a lovi în DNA și DIICOT, instituții ale căror competențe rămân incomplete în propunerea pe care o pseudodezbatem. DNA și DIICOT au deranjat politicienii vechilor partide, deci DNA și DIICOT trebuie trase pe linie moartă și ținute acolo. Dacă faceți puțină liniște, o să auziți de aici, din plen, tropăitul nerăbdător al corupților cauționați de putere, căci, da, a lăsa DNA și DIICOT fără o bună parte din atribuțiile lor constituie o lovitură clară dată combaterii corupției și combaterii criminalității organizate.

Oameni buni, nu avem nevoie de un pact național al tăcerii pe subiectul justiției și combaterii corupției. Este nevoie însă de un pact pentru justiție liberă și independentă, cu magistrați curajoși și integri, organizați eficient. Dar despre asta nu am auzit pe nimeni din actuala coaliție de guvernământ să fie interesat. Și mă întreb: de ce oare?

Nu l-ați lăsat pe domnul Predoiu să vorbească. Nu l-am auzit niciodată să zică „Psst!” când domnul Lucian Netejoru hărțuia procurorii care au condus anchete mari împotriva celor care au devalizat fonduri publice sau judecătorii care au dat sentințe exemplare împotriva celor care confundau banul public cu banul personal. Dacă ar fi știut Liviu Dragnea ce-i poate pielea domnului Predoiu, nu și-ar mai fi pierdut timpul cu Tudorel Toader.

Grupul USR va vota împotriva legii. Mulțumesc.

Robert-Marius Cazanciuc

#70536

H=0V=0L=2

## **Domnul Robert-Marius Cazanciuc:**

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

În limbajul comun, când vorbim de legile justiției, ne referim la cele trei legi care au fost astăzi în dezbaterea noastră: statutul, organizarea judiciară și legea privind CSM. Acestea au menirea de a asigura funcționarea justiției ca serviciu public în slujba cetățeanului, care, în mod legitim, se așteaptă să fie înfăptuită pe bază de lege, probe și conștiință. La intrarea în profesie, fiecare judecător și procuror depune un jurământ: „Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuțiile cu onoare, conștiință și fără părtinire.”

Aș vrea să fie foarte clar; acest jurământ este obligatoriu, Legea fundamentală este obligatorie, nu devine nimic facultativ. Oricine crede că va nesocoti acest jurământ va răspunde în fața legii. Există în aceste legi două texte, cel puțin, care arată foarte clar răspunderea pentru cei care vor nesocoti Legea fundamentală și cel puțin aceste legi și altele care sunt date în aplicarea Legii fundamentale. Vor răspunde pentru gravă neglijență sau rea-credință.

Constituția rămâne suverană, statul român este unitar, suveran, așa cum prevede Legea noastră fundamentală, iar magistrații se supun necondiționat acesteia, întocmai ca noi toți ceilalți, indiferent că ne aflăm în puterea legislativă sau executivă. Aceste legi, stimați colegi, garantează independența justiției și o protejează împotriva oricărei ingerințe interne sau externe.

Aș vrea, de asemenea, să se înțeleagă foarte clar că aceste dispoziții nu sunt un privilegiu pentru judecător sau procuror, sunt o garanție pentru fiecare dintre noi că nimeni, dar nimeni, nu se va amesteca în treburile justiției.

Am avut grijă să includem aici, explicit, faptul că nu sunt posibile imixtiuni ale politicului, ale serviciilor secrete, că practici confuze sau condamnabile din trecut nu se mai pot strecura în activitatea magistraților.

Legile conțin dispoziții care permit judecătorilor și procurorilor să gestioneze, să administreze justiția astfel încât resursele umane și materiale să poată fi folosite pentru ca cetățeanul să aibă parte de reducerea termenelor, spre exemplu, în care se soluționează dosarele și de soluții în care să creadă. Revine magistraților responsabilitatea de a utiliza aceste resurse exclusiv în beneficiul cetățenilor.

În cuprinsul legii se găsesc dispoziții care garantează nu doar transparența procedurilor derulate în sistemul judiciar, ci și accesul liber al cetățeanului la orice informație de interes public cu privire la condițiile de înfăptuire a justiției.

Am avut aici, în Parlament, în comisia specială, zeci de ore de dezbateri cu senatori, cu deputați, cu judecători, cu procurori, cu avocați, cu asociații de magistrați, cu oricine a dorit să participe la această dezbatere. Am întors pe toate fețele fiecare cuvânt, fiecare virgulă, astfel încât legea să fie ușor de înțeles și, ulterior, ușor de aplicat.

Prea des, din păcate, instrumente ale justiției din România au dezamăgit alegătorii noștri.

Am parcurs împreună, mulți dintre cei care suntem aici, ani în care imaginea justiției românești a fost maculată. Am asistat la momente de confuzie, la controverse, la activism cu manifestări violente, de o parte sau de alta, în privința viziunii despre cum trebuie înfăptuită dreptatea în România. Ne-am consumat energii, emoții, eforturi de-a lungul multor ani în care justiția a reprezentat o miză politică nepermisă. S-a erodat în acest fel ingredientul principal al justiției – încrederea.

Misiunea acestui pachet de legi este aceea de a nu mai lăsa să se întâmple astfel de abateri în viitor. Misiunea noastră este de a implementa legi bune, care să permită, dar mai ales să oblige la buna, profesionista, independenta și dreapta justiție.

Vă mulțumesc.

Rodica Boancă

#74615

H=1V=1L=2

Recunoașteți această cărticică? Uitați-vă bine la ea, pentru că nu va mai valora aproape nimic.

În art. 1 Constituția României stipulează că:

„România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din 1989, și sunt garantate.

Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale.

În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.”

De câțiva ani de zile, pare că este facultativă respectarea Constituției în România, în mare parte, de către distinse autorități, precum aceasta, care a încălcat extrem de multe drepturi și și-a abuzat propriii cetățeni, mai ales în ultimii doi ani pandemici.

Însă ce face noua lege? La art. 237 reglementează posibilitatea detașării procurorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție ca magistrați-asistenți și aceasta în condițiile în care magistrații-asistenți participă cu vot consultativ la deliberări și primesc la redactat hotărâri, în conformitate cu art. 22 alin. (3) din Legea de organizare judiciară, adică procurorii nu pot interfera în cariera judecătorilor, spune art. 1 alin. (2) din Legea statutului, dar pot interfera în activitatea judiciară desfășurată de judecătorii instanței supreme.

Pe de altă parte, procedura de verificare a calității de ofițer acoperit sau de informator a judecătorilor și procurorilor este golită de conținut; legea în vigoare cere CSAT să-și asume rezultatul verificărilor specifice.

De acum se elimină trei garanții că aceste servicii de informații nu interferează în actul de justiție:

1. Personalul auxiliar sau conex va putea lucra operativ drept colaborator sau informator.

03 · Dezbatere proiect de lege · adoptat

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii (L594/2022)

18 discursuri

Alina-Ștefania Gorghiu
#78726
Din partea Grupului UDMR îl invit pe domnul președinte Császár la microfon.
Császár Károly Zsolt
#78842
H=0V=0L=2
## **Domnul Császár Károly Zsolt:**
Vă mulțumesc, doamna președinte.
O să am o intervenție pe toate cele trei proiecte legislative, deoarece acestea sunt strâns legate între ele.
După cum bine știți, prin Programul de guvernare 2021–2024, Guvernul României s-a angajat să asigure armonizarea legislației privind organizarea și funcționarea justiției cu principiile din instrumentele ratificate de România, precum și cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene MCV, GRECO, Raportul CE privind statul de drept. Totodată, adoptarea și intrarea în vigoare a legilor justiției constituie jalon în Planul național de redresare și reziliență, așa-zisul PNRR al României.
Cele trei proiecte legislative, având ca obiect organizarea și funcționarea sistemului judiciar, au fost inițiate de Ministerul Justiției. Au fost în dezbatere publică, fiind afișate pe site-ul ministerului, putând fi depuse observații și propuneri. În procesul de elaborare au fost consultări cu instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea, cu CSM-ul, care, subliniez, este garantul independenței justiției. Au fost stabilite întâlniri cu reprezentanții asociațiilor magistraților și a..., da, judecătorilor și procurorilor. Ajungând
la o formă finală, proiectele au fost avizate de CSM drept, cu propuneri și observații, de Consiliul Economic-Social, precum și de Consiliul Legislativ, fiind adoptate de către Guvern și trimise Parlamentului pentru a fi votate.
Pentru dezbaterea acestor trei proiecte știți foarte bine că s-a constituit o comisie specială comună. La Camera Deputaților au fost depuse aproximativ 4.000 de amendamente atât din partea parlamentarilor, cât și din partea CSM, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Public, DNA, DIICOT și asociațiilor reprezentative.
În cursul dezbaterilor-maraton, colegii care au participat la aceste dezbateri știu foarte bine că au fost dezbateri-maraton chiar de dimineață până seara, au fost admise, a fost discutat fiecare amendament în parte, punctual, și au fost admise mai multe amendamente depuse de CSM. Și vă spun și numărul acestor amendamente, dacă vă interesează: 28 la Legea CSM-ului, 48 la statut și la organizare judiciară – 15. Toate aceste amendamente au fost formulate de către reprezentanții CSM-ului, au fost preluate de către Parlament...
Császár Károly Zsolt
#81242
H=0V=0L=1
Păi, astea sunt admise, dacă erați mai atent, tocmai despre asta vorbeam, că aceste amendamente au fost preluate de membrii comisiei, unii dintre ei, mă rog, și au fost aprobate în comisiile de specialitate. Dar după vot... Deci, după aprobarea acestor amendamente, precum și a multor altor amendamente formulate în timpul discuțiilor de către membrii comisiei, în jur de 100 de amendamente care s-au formulat, care au fost discutate împreună cu reprezentanții CSM-ului, ai Înaltei Curții, ai Ministerului Public și au fost aprobate în comisiile de specialitate, au fost preluate în raport și aprobate în Camera Deputaților; astfel, forma care a venit spre aprobare în Senatul României a fost deja forma amendată atât cu amendamentele CSM-ului, cât și cu amendamentele Înaltei Curți, cât și cu amendamentele Ministerului Public, cât și cu amendamentele chiar și ale colegilor din opoziție – AUR, USR, chiar și ale unor colegi independenți care au depus amendamente și aceste amendamente au fost aprobate. Iar, ajungând la Senat, au fost depuse iarăși în jur de vreo 3.500 de amendamente, dintre care, încă o dată, au fost adoptate și preluate de la CSM, de la Ministerul Public, de la opoziție, AUR, USR și neafiliați și, după cum bine știți, astăzi s-a dat vot pe cele trei rapoarte pe legile justiției. Știți foarte bine că au fost multe discuții pe această temă în spațiul public, dar, conform celor relatate de subsemnatul, considerăm că toți actorii, deci toți actorii în domeniul justiției au avut un cuvânt de spus, au participat la dezbateri, iar formele în care sunt supuse aprobării aceste proiecte sunt forme cât se poate de echilibrate și corecte.
Așadar, UDMR va vota pentru aceste trei proiecte. Vă mulțumesc.
Alina-Ștefania Gorghiu
#82983
Mulțumesc, domnule președinte.
Doamna senator Șoșoacă, sunteți înscrisă la cuvânt.
Nu mai sunt alți înscriși la cuvânt. Și doamna senator Spătaru.
Vă rog.
Diana Iovanovici-Șoșoacă
#83180
H=2V=1L=2
## Mulțumesc.
Vorbind și cu avocați, și cu judecători, mai ales cu judecători care au ieșit la pensie, mi-au spus așa: de vreo zece ani, la INM se învață că această Constituție nu mai este importantă și trebuie ca judecătorii să se raporteze la dreptul european.
Când ultimul magistrat care va împlini vârsta de pensionare – și știți că ei se pensionează mult mai repede –, cei care sunt acum spre pensionare sunt cei care încă mai țin stindardul sus și se raportează la Constituția României. După ce acești oameni vor ieși la pensie, judecătorii vor desfide dispozițiile constituționale și se vor raporta la dispozițiile Uniunii Europene, CJUE. Va fi mai important Parlamentul European.
Aș dori să îmi permiteți să vă spun mai omenește ce înseamnă acest lucru raportat la o chestiune pe care o întâmpinăm și ați întâmpinat-o timp de 32 de ani, cei mai mulți oameni politici: dosarele penale. Știți foarte bine că majoritatea oamenilor politici au dosare penale. Unele dintre fapte nu au nicio bază. Se creează aceste dosare penale, se creează și sunt scheletele din dulap cu care se manevrează oamenii politici, mai ales cei care au funcții de conducere.
Curtea Constituțională a României a reușit să mențină un echilibru în sensul de a merge pe acea prescripție a faptelor. CJUE nu face acest lucru. Dacă la acest moment mai scapă oameni politici de dosare penale contrafăcute, dacă mai intervine această prescripție se datorează Curții Constituționale, care a încercat să medieze toate aceste lucruri, mai ales că este și un vot politic acolo. În momentul în care aceste legi ale justiției vor fi adoptate, această putere a Curții Constituționale va fi anulată și veți merge direct către dreptul european și, credeți-mă, șansa de a mai scăpa nu există. Ordinele vin direct de acolo, exact cum vine și ordinul de a vota aceste legi. Pentru cei care n-au înțeles până acum, poate raportându-mă la ceea ce-i interesează pe ei cel mai mult vor înțelege. Scăpați datorită Curții Constituționale și Constituției României.
Alina-Ștefania Gorghiu
#86657
Mulțumesc.
Diana Iovanovici-Șoșoacă
#86708
H=1V=0L=1
...așteptați tot felul de dispoziții de la uniune. USR-ul invocă Comisia de la Veneția. Eu nu susțin acest lucru, dar, dacă tot vă interesează ce spun alte organisme decât Curtea Constituțională și alte judecătorii, și alte tribunale, și curți de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție, așteptați atunci ce vă spune Comisia de la Veneția.
Mai mult, am fost rugați să nu adoptăm pe repede înainte legile justiției și totuși noi le adoptăm. De ce? Pentru că domnul Klaus Werner Iohannis a promis, în schimbul Schengen, cedarea suveranității.
Alina-Ștefania Gorghiu
#87296
În regulă, o să vă rog să trageți concluzia.
Diana Iovanovici-Șoșoacă
#87381
Atenție ce votați azi! Mulțumesc frumos, doamna președintă.
Alina-Ștefania Gorghiu
#87483
O invit la microfon, din partea Grupului USR, pe doamna senator Simona Spătaru.
Și ultimul vorbitor, din partea Grupului PNL, domnul senator Daniel Fenechiu.
Vă rog.
Elena-Simona Spătaru
#87691
H=1V=0L=2
## **Doamna Elena-Simona Spătaru:**
Vă mulțumesc, doamna președintă de ședință.
O să iau în ordine inversă câteva răspunsuri la unele idei pe care le-am auzit în dezbaterea acestui ultim proiect. Și am să mă refer la cele pe care le-am auzit acum referitor la federalizare sau cele anterioare referitoare la, până la urmă, Roexit.
Dragi români din diaspora, dragi români din țară, cugetați bine când auziți argumentele unei așa-zise opoziții. Cugetați bine pentru că, atunci când vi se spune că nu trebuie să respectăm un cadru legal al Uniunii Europene, din care cadrul legal al României face parte, înseamnă ca dumneavoastră să vă pierdeți dreptul la pensie, dreptul la educație, drepturile voastre din fiecare țară unde locuiți acum.
Deci, dragi români din diaspora, cugetați bine atunci când auziți ceea ce vi se picură, clipă cu clipă, în ureche, pentru că dumneavoastră sunteți și noi toți suntem cetățeni ai Uniunii Europene, suntem români, suntem mândri, respectăm Constituția și o vom respecta întotdeauna și sper să o și îmbunătățim, să facem o revizuire a acestei Constituții, una reală, nu așa cum facem cu legile justiției astăzi. Dar nu care cumva să vă lăsați amăgiți, minciuniți de faptul că Uniunea Europeană înseamnă pentru voi sărăcie, înseamnă să vă pierdeți valorile, înseamnă să vă pierdeți suveranitatea; dimpotrivă, acolo, dumneavoastră v-ați găsit temporar o casă, un drept la muncă, un drept la pensie; foarte mulți români au drept la pensie. De ce? Pentru că au fost fugăriți zeci de ani să muncească în afara României și poate că vă veți întoarce în România. Așa îmi doresc și pentru familia mea, și pentru alte familii, pentru toți românii care sunt afară. Mi-aș dori mult să vă întoarceți și să ridicăm din nou numărul românilor din țară, dar asta nu înseamnă ură împotriva Uniunii Europene sau altor țări sau altor neamuri din Uniunea Europeană. Nu. Înseamnă doar respect pe care ni-l datorăm unul altuia. Muncim acolo, avem drepturi acolo, muncim aici, avem drepturi aici, aceleași drepturi la pensie, la viață, la educație. Nu vă lăsați amăgiți.
Alina-Ștefania Gorghiu
#93345
Îl invit la microfon pe liderul Grupului PNL, domnul senator Daniel Fenechiu.
Cătălin-Daniel Fenechiu
#93463
H=0V=0L=2
## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:**
Mulțumesc, doamna președintă.
În momentul când asculți dezbaterea parlamentară și constați că patriotarzii și hashtagii atacă din toate direcțiile, e cât se poate de evident că proiectul e unul bun..., cu siguranță.
Am auzit niște lucruri aici care m-au făcut să mă întreb dacă cumva mandatul de senator îți dă și o competență în justiție, o experiență, ca să poți să te pronunți. Am auzit că ne pierdem independența. Am auzit că ne pierdem suveranitatea. Am auzit că nu știu ce o să facă Uniunea Europeană și nu știu unde o să ajungem noi.
Păi, problema este foarte simplă. Cei care vorbesc și se exprimă în modul ăsta, cu siguranță, citesc Constituția pe dos sau o citesc selectiv.
Probabil că, dacă ar citi art. 147, ultimul alineat, ar observa acolo că e scris negru pe alb că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și produc efecte în viitor de la data publicării în Monitorul Oficial. Deci deciziile Curții Constituționale... Că scrie în statut, că scrie altundeva, că sunt sau nu abateri disciplinare... Sunt abateri disciplinare, pentru că respectarea Constituției nu este facultativă.
Mai departe. Discutăm de legislație europeană. Păi, nu trebuie să facem mare lucru, să ne uităm mai jos de art. 147, că legiuitorul, în înțelepciunea lui, cred că s-a gândit, legiuitorul constituant, că o să fie discuția asta. Și la art. 148 avem regimul tratatelor internaționale la care România este parte. Nu știu, poate că anumitor colegi de ai noștri nu le place că trăim în Europa. E opțiunea lor, dar în momentul în care trăim în Europa cred că este normal să respectăm regulile europene, la a căror edictare am contribuit, pe care le-am negociat și pe care le negociem în continuare.
Cătălin-Daniel Fenechiu
#97677
PNL va vota pentru.
Alina-Ștefania Gorghiu
#97699
## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**
## Mulțumesc liderului Grupului PNL.
Închid dezbaterile generale și vom trece la partea a doua, stimați colegi, a lucrărilor noastre de astăzi, și anume la exprimarea votului asupra inițiativelor legislative.
Așa cum știți prevederile art. 111 din Regulamentul Senatului, se vor supune unui singur vot raportul în întregime și inițiativa legislativă.
Vă reamintesc, în același timp, că votul se exercită prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid, adică prin intermediul cardului de vot și tablete. În timpul ședinței de vot electronic hibrid, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație sau are cardul de vot introdus în consolă, dar nu apasă nicio tastă, va figura absent la votul respectiv. În situația în care, din eroare, senatorul prezent în sala de plen exercită același vot prin modalități diferite de exprimare, în mod automat se va înregistra și se va lua în considerare doar opțiunea exprimată prin intermediul sistemului din sala de plen.
Având în vedere cele pe care le-am discutat anterior cu privire la votul prin intermediul sistemului electronic hibrid, vom derula un vot-test.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii (L594/2022)
86 pentru · 37 contra · 3 abțineri
Alina-Ștefania Gorghiu
#99541
Punctul 2 al ordinii de zi, Proiect de lege privind organizarea judiciară (L603/2022).
Ne vom pronunța printr-un vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a proiectului de lege, astfel cum se propune a fi modificat prin amendamentele din raport.
- Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă rog, vot.
- 85 de voturi pentru, 37 împotrivă, o singură abținere. Proiectul de lege a fost adoptat.
Punctul 3, Proiectul de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor (L612/2022).
Ne vom pronunța prin vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a proiectului de lege, astfel cum se propune a fi modificat prin amendamentele din raport.
- Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă rog, vot, stimați colegi.
- 83 de voturi pentru, împotrivă – 37, 3 abțineri. Și proiectul de lege de la punctul 3 a fost adoptat. Vă mulțumesc tuturor. Voi trece...
Doriți să explicați votul?
Radu-Mihai Mihail
#100503
H=0V=0L=1
## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**
Vă mulțumesc, doamna președintă.
Acum ceva ani, în acest plen, luptam împotriva legilor justiției lui Dragnea. Societatea civilă lupta împotriva acelor legi. Astăzi, societatea civilă a adunat 144.000 de semnături, de oameni care ne atrag atenția că nu facem bine ce facem dacă votăm aceste legi.
USR este singurul partid consecvent, care a rămas pe aceeași poziție, proeuropeană, pentru statul de drept, spre deosebire de colegii de la PNL, care au decis că un USL 2 e mai bun decât o Românie europeană și cu un stat de drept. Păcat.
Alina-Ștefania Gorghiu
#101088
Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
1. Lege pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996;
2. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992 – procedură de urgență;
3. Lege pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;

Analiza ședinței

Cuprins

Stenograma

Aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative

Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 13 și 14 octombrie 2022, a unor inițiative legislative

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii (L594/2022)

Aprobarea modificării programului de lucru

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind organizarea judiciară (L603/2022)

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor (L612/2022)