Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·28 iunie 2023
Senatul · MO 105/2023 · 2023-06-28
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Dezbaterea și adoptarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L4/2023)
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2023 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L364/2023)
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind reglementarea regimului de tranzit al semințelor și al materialului săditor prin România și de modificare a unor acte normative (L314/2023)
· procedural · respins
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Informare
· Declarații politice
· other
62 de discursuri
## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**
Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!
Înainte de a începe ședința plenului, dați-mi voie să urăm bun-venit unui grup de elevi de la Școala Gimnazială Balș și Liceul Tehnologic Economic „Nicolae Iorga” din Pașcani, județul Iași, care au fost invitați de domnul senator PNL Liviu Brătescu.
Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 28 iunie 2023.
Și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 95.
Ședința este condusă de către subsemnatul, președintele Senatului, asistat de doamna Roberta Anastase, doamna senator Roberta Anastase, și domnul senator Sorin Lavric, secretari ai Senatului.
Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.
Vă rog.
## **Domnul Sebastian Cernic:**
Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,
Revin cu solicitarea, făcută încă de luni, prin care cererea de revocare a domnului Alin Nica să fie pusă pe ordinea de zi. Dacă luni am primit, să-i spunem, o motivație, astăzi înțeleg că, domnule președinte, președintele Comisiei juridice are un punct de vedere și a fost supus la vot în cadrul Comisiei juridice.
Așadar, avem un punct de vedere, nu ne rămâne altceva decât să votăm în plenul Senatului, așa cum am decis săptămâna trecută, revocarea domnului Alin Nica din funcția de membru al Consiliului Național pentru Integritate, pentru că este absolut imoral ca un membru din Consiliul Național de Integritate să fie în funcție în timp ce asupra lui sunt anumite suspiciuni și o sesizare făcută de Agenția Națională de Integritate. Așadar, vă rog, stimați colegi, să dați un semn de responsabilitate și să-l revocăm pe domnul ministru... domnul ministru?!... Alin Nica.
Mulțumesc.
## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**
Așteptăm raportul de la Comisia juridică...
Domnule senator, vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Având în vedere importanța trecerii Legii pensiilor speciale, așa-numite speciale, am avut, pentru bicameralism, la Senat L4/2023.
Are raport, vă rog să supuneți, domnule președinte, la vot introducerea pe ordinea de zi la primul punct și vot imediat după dezbatere.
Vă mulțumesc.
Supunem la vot... Numai puțin.
Mulțumesc, domnule președinte. Avem și noi o propunere.
Vă propunem să retrimitem la comisie L704, pentru că în comisie a fost, se pare, în cel mai bun caz, confuzie și amendamentele USR nu au fost consemnate ca atare, drept care ele ar trebui dezbătute, discutate și votate în mod clar și normal.
Deci rugămintea mea e să o retrimitem la comisie, cu termen două săptămâni. Mulțumesc.
Bun. Domnul senator Neagu.
Ionuț Neagu
#6043Mulțumesc, domnule președinte, și bine ați venit la prezidiul ședinței Senatului!
Vă așteptăm mult mai des.
Ce vreau să remarc pe procedură este amatorismul guvernanților și inutilitatea Parlamentului bicameral, prin simplul fapt că întoarceți în Senat acea lege privind pensiile speciale sau pensiile de serviciu. Mai mult decât atât, nu respectați niciun termen – niciun termen regulamentar. Avem colegi în comisii care s-au trezit în dimineața comisiei cu legea în brațe, fără să aibă timp să se pregătească.
Știți foarte bine, nu e prima oară când vin la această tribună și remarc, reclam. Procedura este că nu... Reclam faptul că nu respectați niciun termen regulamentar. Nu ați trecut prin BP, da, și nici prin Comitetul liderilor. Suplimentați în dimineața dezbaterilor. De ce?
De ce vă e teamă? Aveți o majoritate largă, da? Poate pentru că sunteți amatori. Mulțumesc.
Vă rog, domnule senator.
Eu o să fiu foarte scurt, domnule președinte. Liderul Grupului PSD a făcut o propunere de a introduce pe ordinea de zi pe poziția 1. Vă rog să supuneți la vot introducerea pe ordinea de zi – poziția 1. După ce o avem introdusă, supuneți la vot propunerea USR-ului de retrimitere la comisie.
Asta-i ordinea firească. Ne pronunțăm prin vot pe cele două solicitări, după care vedem dacă mergem mai departe sau mergem la comisie.
Mulțumesc mult.
Supuneți la vot în ordinea solicitărilor venite din partea senatorilor, nu așa cum ați decis acum. Deci vă rog să supuneți la vot solicitarea USR-ului privind revocarea domnului Alin Nica.
Mulțumesc.
Domnule senator Țâgârlaș, președintele comisiei, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Așa cum am procedat, corect și formal, în ședința de ieri a Comisiei juridice am emis un punct de vedere, nu un raport. Punctul de vedere a fost solicitat de către BP și a fost comunicat către BP. Plenul încă nu este sesizat cu privire la o anumită poziție.
Asta este procedura, eu o respect. Sunt obligat să respect legea în Senatul României.
Vă mulțumesc.
Bun, vă rog.
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Înțelegem rigurozitatea de care vrea să dea dovadă președintele Comisiei juridice. Din păcate, până acum ea a fost aplicată absolut selectiv. Și cred că avem în sală colegi care au fost în comisie, au văzut ce se... Era și simplu de altfel, pentru că, am spus din start, e evident pentru oricine că nu e de discuție. Comisia, dacă nu știați, vă spun eu, comisia a votat că trebuie să fie supus la vot acest raport de revocare a domnului Nica. Și pe punctul... Deci insistăm să fie supus la vot acest punct și să vedem dacă într-adevăr plenul dorește să-l aibă pe ordinea de zi.
În ceea ce privește solicitarea de a avea pe ordinea de zi L4, așa-zisa lege care se referă la pensiile speciale, înainte de a vota, doamnelor și domnilor, nu uitați un lucru: această propunere, această lege, care se plimbă prin Parlament, nu desființează nicio pensie specială, nici măcar nu zgârie sistemul de pensii speciale, îl împământenește. Această inițiativă a stat în Senatul României, în total, în trei comisii, 5 minute plus 5 minute plus 20 de minute – 25 de minute... 30, pardon. 30 de minute pentru această lege importantă, care, din păcate pentru români, nu desființează nicio pensie specială. Drept care USR vă solicită să nu votați acest lucru. Și, oricum, vom solicita, după, retrimiterea la comisie.
Mulțumesc.
Domnul senator Fenechiu.
## Domnule președinte,
Relativ la cererea USR, dacă insistă, propunerea Comitetului liderilor este să introducem cererea de revocare a domnului Nica pe poziția 25.
Mulțumesc frumos.
## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**
Bun, supun la vot propunerea Partidului Social Democrat, exprimată de domnul senator Romașcanu.
Vot, vă rog.
Bun, deci avem... Deci avem doi... 3. Deci 3, OK. Pentru au votat 69 și cu 3 – 72, împotrivă – 15, abțineri – 10. Propunerea a fost aprobată.
Vă rog, domnule senator.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Pentru actele reuniunii, rugămintea e să fie consemnat faptul că votul meu, neavând cartelă astăzi la mine, în baza practicii anterioare, se consemnează alături de votul Grupului PSD.
Vă mulțumesc.
La toate punctele.
## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**
Vă mulțumesc.
Vă propun să trecem la dezbatere și ulterior...
A, scuze, revenim!
Propunerea de retrimitere a Grupului USR.
Domnule președinte,
Am cerut ca punctul ce-l privește pe domnul Alin Nica să fie introdus pe ordinea de zi de astăzi. Vă rog să supuneți la vot acum. Ați trecut peste această solicitare.
Atunci, supunem.
La punctul 1. Mulțumesc.
## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**
Deci coroborate cele două propuneri ale USR – vă rog, vot.
Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Din păcate, procesul ăsta de a vota câte două, trei, patru lucruri la un loc nu există.
Deci ce-am votat, de fapt?
Noi am avut două propuneri foarte clare, da? Propunerea colegului meu... Am avut trei propuneri. O iau pe... Colegul meu a propus ca pe primul loc al ordinii de zi, al discuției de astăzi să avem revocarea domnului Nica. Bun. Al doilea punct pe care l-am propus a fost reîntoarcerea la comisie a L704.
Noi ce-am votat, de fapt?
Aia este altceva. Nu, era vorba despre propunerea de...
Ne-ați spus că ați supus la vot „propunerile”. Care propuneri?
Deci au fost două propuneri, una USR și una PNL, legate de trecerea la punctul 25 pentru același subiect.
Am spus punctul 1, nu punctul 25.
N-ați specificat.
A fost prima propunere.
Deci, domnule președinte, dacă-mi permiteți, revocarea domnului Nica nu este legată de o inițiativă legislativă, ci este legată de o problemă procedurală și, în mod normal, se discută în prima categorie a subiectelor zilei. În mod clar, a și precizat apoi colegul meu, o vrem prima pe ordinea de zi.
Domnule senator...
## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**
Supuneți la vot această propunere, după care, dacă vreți să modificați ordinea de zi, bineînțeles, aveți majoritate, o puteți face.
Mulțumesc.
Și supuneți la vot separat cele două propuneri, vă rog mult.
## Bun, revenim.
Deci propunerea USR de punere pe ordinea de zi. Rog, vot.
Deci 63 pentru... Rectific, 65 pentru, 26... 25 împotrivă, 7 abțineri, „nu votez” – zero, de acord, deci propunerea a fost aprobată.
Acum supunem la vot înscrierea pe ordinea de zi la punctul 1.
Rog, vot.
26 pentru, 73 împotrivă, 5 abțineri. Propunerea nu a fost aprobată.
Supun la vot trecerea pe ordinea de zi la punctul 25.
Rog, vot.
83 pentru, 11 împotrivă, 10 abțineri.
Va fi trecut pe ordinea de zi la poziția 25.
Cea de-a doua... Scuzați-mă, următoarea... următorul vot
va fi pentru retrimiterea la comisie – propunerea USR.
Rog, vot.
32 pentru, 73 împotrivă.
Ca atare, nu se retrimite, propunerea a fost respinsă. Domnul senator Romașcanu.
## **Domnul Lucian Romașcanu:**
## Mulțumesc.
Aș vrea să... N-au mers cartelele. Nu știm, a fost un tumult aici. Pe locul 1 al ordinii de zi, indiferent ce crede USR-ul, indiferent ce crede oricine, ceea ce se întâmplă acum cu pensiile așa-zise speciale este o chestiune vitală pentru PNRR-ul scris de tovarășul de partid al domnilor, este agreată cu Comisia Europeană această formulă, este în linie cu ceea ce... vezi că ai regulament mai nou..., este în linie cu ceea ce își dorește societatea – și noi, cu toții. Iar îi aduc aminte colegului din partea stângă a mea, dreapta portarului, că au fost niște ani, luni multe, când aveau posibilitatea, puterea și voturile necesare să facă ceva, dacă zic ei, mai bine. N-au făcut-o. Deci vă rog să supuneți la vot din nou punerea pe punctul 1 la ordinea de zi a L4 și vot imediat după dezbatere.
Vă mulțumesc.
Îmi cer iertare, atunci, dar vin cu rugămintea să supuneți la vot ca pe ordinea de zi să luăm în primul rând organicele și apoi celelalte legi și puncte. Și vot pentru organice.
Mulțumesc frumos.
## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**
OK, supun la vot propunerea domnului senator.
Supun la vot propunerea domnului Romașcanu. Vot, vă rog.
75 împotrivă, 12... Scuze!
75 pentru, 12 împotrivă, 14 abțineri. Aprobat. Vă rog.
## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Cred că-i o confuzie, domnul Romașcanu avea dreptate, trebuia să votăm dacă punem sau nu legea L4 pe ordinea de zi, așa cum a fost solicitat de PSD, și trebuie să subliniem că, de la biroul... de la acest microfon, senatorii și deputații trebuie să spună adevărul.
Domnule Romașcanu, ani înseamnă mai mult de 12 luni. Dumneavoastră ați fost 30 de ani, într-adevăr, la putere, sub diferite forme.
USR, când a fost la putere, timp de 8 luni, a băgat în PNRR pensiile speciale – eliminarea lor, ceea ce dumneavoastră nu faceți, pentru că nu vreți să aveți contributivitatea trecută în lege. Faceți numai zgârieturi la ceea ce trebuie tăiat, nu tăiați pensiile speciale și încercați să mâzgăliți în plenul Senatului, în ideea că ați vrea să faceți ceva. E fals și nu trebuie să vă mai permiteți să mințiți în plenul Senatului României.
Mulțumesc.
Doamnelor și domnilor, Ordinea de zi... Supun la vot... A, domnul Târziu. Vă rog, domnule senator.
## Mulțumesc.
## Stimați colegi,
Dați-mi voie să încerc să introduc în discuția de astăzi o temă, poate, mai gravă, după părerea mea, chiar mai gravă decât cea care a provocat atâta tulburare deja la începutul acestei ședințe. Țin să vă reamintesc că, acum 83 de ani, Uniunea Sovietică, pe 28 iunie, a pus în aplicare Notele ultimative din 26 și 28 iunie 1940 și a răpit României 11 județe, care astăzi sunt cunoscute ca fiind Basarabia și Bucovina de Nord.
Din acest motiv, pentru că se împlinesc atâția ani de doliu, v-aș ruga să fiți de acord să ținem un moment scurt de reculegere.
Mulțumesc.
## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**
Vă rog să păstrăm un moment de reculegere.
Vă mulțumesc foarte mult.
## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**
## Vă mulțumesc.
Supun la vot ordinea de zi, cu modificările adoptate. Vot, vă rog.
89 de voturi pentru, 16 împotrivă. Ordinea de zi a fost aprobată.
Intrăm în dezbateri cu primul punct, cel aprobat, Legea pensiilor...
A, scuzați-mă!
OK, programul de lucru pentru azi... Nu, nu.
Intervenție pe programul de lucru. Revenim. Scuzați-mă!
## Domnule președinte,
Vă rog să supunem la vot ca programul de lucru să se desfășoare până la punctul 25, cu dezbatere și vot. Știu că vă grăbiți să plecați în concediu, prin toate insulele unde v-ați cumpărat bilete, dar haideți, vă rog frumos, să votăm toate punctele de pe ordinea de zi, să nu treacă tacit!
Și concediu plăcut, dacă vă e gândul acolo! Supuneți la vot, vă rog frumos, să dezbatem până la punctul 25, dezbatere și vot. Mulțumesc.
Da. Supun la vot modificarea programului propusă de către USR.
Vot, vă rog.
Voturi pentru – 26, împotrivă – 44, abțineri – 35. Deci propunerea nu a fost aprobată.
Programul de lucru pentru această zi este următorul: lucrările plenului – la ora 10.00, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi, cu modificările deja aprobate, vot final; între orele 12.00 și 13.00 – întrebări, interpelări și răspunsuri; 13.00–14.00 – declarații politice.
Supun la vot programul.
Vot, vă rog.
86 de voturi pentru, 16 împotrivă, o abținere.
Programul de lucru a fost aprobat.
La punctul 1 al ordinii de zi este înscrisă Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L4/10.01.2023).
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.
Nu este.
Președintele comisiei pentru raport, vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Raport comun asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, Comisia juridică, Comisia pentru muncă, Comisia pentru apărare au fost sesizate de Biroul permanent în data de 27.06, în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Precizez că avem avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Superior al Magistraturii, de la Consiliul Economic și Social.
Guvernul menționează în expunerea de motive că avem un jalon important, jalonul 215, care trebuie îndeplinit până la sfârșitul anului..., trebuia îndeplinit până la sfârșitul anului 2022, trimestrul IV, și-n acest sens au fost întreprinse măsurile necesare pentru intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.
Astfel, se face referire la o serie de categorii de indemnizații și pensii reglementate prin acte normative individuale cu caracter special, aplicabile pentru șase categorii.
Senatul, în primă...., în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 29 martie 2023. Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a adoptat proiectul de lege în ședința din 26 iunie 2023.
Constatându-se că sunt incidente dispozițiile art. 75 alin. (4) și alin. (5) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților a transmis Senatului Legea pentru
modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227 privind Codul fiscal.
În vederea respectării principiului bicameralismului, potrivit art. 116 alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, întrucât Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a adoptat prevederi care produc cumulativ existența unor deosebiri majore de conținut juridic și existența unei configurații deosebite, semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, încălcându-se astfel cele două criterii esențiale cumulative stabilite prin Decizia Curții Constituționale nr. 1/2012, pentru respectarea principiului bicameralismului, s-a decis transmiterea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal Senatului, pentru ca acesta să dezbată și să pronunțe în procedură de urgență asupra textelor nou-introduse și adoptate de plenul Camerei Deputaților în ședința din 26.06.2023.
Vă rog.
## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Regulamentul Senatului stipulează clar necesitatea de a avea Guvernul care să vină măcar să-și apere propriile propuneri. Din fericire pentru noi, avem în sală, în afară de secretarii de stat de la alte ministere, doi miniștri.
Domnule Oprea! Doamna Firea! Vă rugăm frumos, luați loc în banca Guvernului, să vă apărați așa-zisa propunere privind pensiile speciale, care nu taie nicio pensie specială. Mergeți acolo și spuneți românilor cum tăiați pensiile speciale, când, de fapt, nu o faceți, dacă aveți curaj!
Colegii mei au întrebări pentru Guvern și sper că veți avea curajul să stați acolo și să răspundeți la ceea ce trebuie Guvernul să răspundă.
Mulțumesc.
Domnule senator Oprea, vă rog. Aveți cuvântul.
## **Domnul Ștefan-Radu Oprea:**
Mulțumesc mult.
Este un drept la replică, pentru că mi-a fost invocat numele și pentru că nu pot să suport demagogia pe care o arată USR de fiecare dată când este vorba despre acest subiect. Vă readuc aminte, dragi colegi, că ipocrizia dumneavoastră chiar n-are limite. Ați avut Ministerul Justiției, n-ați făcut nimic, n-ați mișcat un deget. Chiar nu vă este rușine? Chiar nu vă este rușine? Așa ceva nu credeam că poate să existe în Parlamentul României.
Da, susținem...
Noi facem astăzi ceea ce trebuia făcut de foarte multă vreme. Vom aduce echilibru în societate, vom răspunde unei probleme care a stârnit revoltă în rândul cetățenilor, pentru că inegalitățile întotdeauna sunt cele care stârnesc această revoltă. Este un proiect de lege care este discutat cu Comisia Europeană, așa cum este scris în Planul național de redresare și reziliență că trebuie procedat, toate procedurile au fost îndeplinite. Va fi un proiect de lege care va face ca toți banii europeni din Planul național de redresare și reziliență să ajungă în bugetul României.
Acest lucru îl face coaliția, acest lucru îl face Guvernul, lucru pe care dumneavoastră, domnilor ipocriți, nu l-ați făcut niciodată.
Vă mulțumesc.
## Cum? Imediat.
În cadrul dezbaterilor s-au înscris la cuvânt domnul Durău Ambrozie-Irineu, domnul senator Poteraș Cosmin-Marian și domnul senator Târziu Claudiu.
Îi dau cuvântul... Se completează lista. Domnul senator Fenechiu, domnul senator Turos și domnul senator Pălărie. Îi dau cuvântul domnului Durău..., domnului senator Durău.
## Mulțumesc, domnule președinte.
O să încerc să nu fiu nici rău, nici dur, nu știu cum îmi spuneți dumneavoastră numele, dar trebuie totuși să vorbim și pe argumente.
Acum, ca să se știe, intervin în baza art. 102 alin. (1), prin care, înainte de prezentarea punctului de vedere al grupului parlamentar, senatorii pot adresa întrebări inițiatorului proiectului de lege sau al propunerii legislative.
Voi adresa niște întrebări scurte, să știți, nu răpesc prea mult timp, la care aș vrea răspunsuri scurte. Subliniez că nu sunt întrebări... Vă rog să nu mai urlați din sală, că nici eu nu o să ridic vocea, da? Sunt întrebări la care aștept răspunsuri punctuale, nu sunt întrebări retorice.
Regret, într-adevăr, două lucruri:
1. Că se pare că nu are cine să ne răspundă aici din partea Guvernului și nu e vorba de punctul de vedere al Guvernului, ci de inițiatorul acestui proiect de lege.
· other
1 discurs
<chair narration>
#260042. Și regret și faptul că nici măcar în ultima zi de lucru a Senatului din această sesiune nu ne asumăm să lucrăm, precum tot românul, mai multe ore. Vrem o oră și un sfert de dezbatere pe toate punctele de pe ordinea de zi, astăzi? Probabil vrem să nu terminăm ordinea de zi.
Și acum întrebările pentru inițiator; repet, nu sunt retorice. 1. Și-a dat acordul Comisia Europeană pe această ultimă formă a proiectului de lege, cu amendamentele aprobate de la Camera Deputaților? Și în baza cărui act oficial se afirmă acest lucru? E un subiect extrem de sensibil; trebuia să îndeplinim jalonul PNRR în decembrie 2022. Acum e ultimul tren, trebuie să știm dacă avem acest acord.
2. Care este cuantumul reducerii cheltuielilor cu pensiile speciale, în baza acestui proiect, cu amendamente, și deci care este impactul bugetar total? S-a refuzat acest răspuns la Camera Deputaților, în dezbatere, și, de asemenea, la Senat, unde n-am avut în comisie parte de prezența dinspre minister.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#269873. Afirmați că se trec pe contributivitate pensiile care astăzi sunt speciale. Ce înseamnă acest lucru? Explicați-ne concret: când anume vor trece pensiile speciale pe contributivitate? În ianuarie 2024? Dacă nu atunci, măcar la final de 2026, când se termină PNRR-ul? Măcar peste 10-20 de ani, dacă nu în 3-4? Explicați acest lucru. Dați un răspuns cu „da” sau „nu”, să știm toți senatorii ce votăm. Vă dau doar un indiciu. Explicit ați spus în lege ca pentru cel puțin încă 5 ani cei în cauză să-și ia pensiile speciale pe vechile reguli, adică fix după finalizarea PNRR-ului.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#275674. Cum susțineți și cum argumentați faptul că, până la urmă, permiteți situațiile în care cuantumul pensiilor speciale va putea chiar depăși venitul obținut înainte de pensionare? Asta au făcut deputații în Camera Deputaților, prin amendamente.
· Dezbatere proiect de lege · respins
79 de discursuri
Vă rog să vă apropiați de final.
Mulțumesc.
## Mulțumesc _. (Aplauze.)_
Domnul senator Claudiu Târziu, din partea Grupului parlamentar AUR.
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Întrebarea care se pune și trebuie să fie una care să ne frământe pe toți este: de ce a trebuit să fim forțați prin acest PNRR să facem un act de dreptate, un act pe care îl așteptau toți românii?
1. Cât mai așteptăm să ne spună alții cum să guvernăm, până să conștientizăm că trebuie să guvernăm în interesul românilor?
2. Prin această lege nu se oferă decât un soi de paliativ, așa să zic, nu se rezolvă, de fapt, nimic. Nu se trece la pensiile pe contributivitate, nu sunt tăiate cu adevărat pensiile speciale, se mai reduc niște lucruri pe ici, pe colo, se mai cresc niște termene la care se pot pensiona unii dintre beneficiari și cam atât.
Problema importantă este că salariile ar trebui să fie îndestulătoare și acoperitoare pentru funcțiile pe care le exercită diferiți români, din diferite categorii sociale, să nu se mai facă, practic, o diferențiere la pensie, ci diferența să vină doar din corelarea pensiilor cu salariile. Nicăieri în lume nu cred că mai există acest sistem, în care poți să ieși la pensie cu o pensie mai mare decât ai avut salariul. Și nu e normal.
Nu în ultimul rând, vă atrag atenția că sistemul nostru de pensii este unul bazat pe principiul solidarității, nu al acumulării, nu unul al recompensării. Este al solidarității și se referă la oferirea unui venit celor care nu mai pot produce venit. Or, este rușinos ca unii dintre concetățenii noștri să iasă la 40, la 45 de ani, chiar la 50 de ani la pensie, indiferent ce meserie practică, în condițiile în care toți ceilalți ies la 65 de ani, la 63 de ani, la 65 de ani.
Ar trebui să existe o regulă valabilă pentru toți, toți la aceeași vârstă și, sigur, cu precizarea, dacă e nevoie, grupei de muncă. Nu mai știu dacă mai lucrează cineva pe grupe de muncă. Am închis minele și de uraniu, și de cărbune, și de tot, am cam închis combinatele, care erau atât de poluante, încât îi îmbolnăveau pe oameni, și nu cred că mai există astăzi în mod real grupe de muncă. Dar asta e o discuție largă. Eu vorbesc aici în principiu.
Sigur, e mai bine și atât decât nimic. Sigur, Grupurile parlamentare AUR s-au poziționat împotriva pensiilor speciale, deci suntem dispuși să votăm orice lege care mai reduce din ele, dar nu ne lăsăm păcăliți și trebuie mers până la capăt și în această privință.
Vă mulțumesc, domnule senator. Îi dau cuvântul domnului senator Fenechiu.
## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:**
Mulțumesc mult, domnule președinte. Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor colegi,
Reforma pensiilor de serviciu este nu doar o obligație asumată de România prin PNRR, ci este și o datorie restantă față de români. O societate în care unele categorii socioprofesionale beneficiază de condiții speciale în raport cu alte categorii socioprofesionale este, evident, nedreaptă. O astfel de societate nu are cum să fie unită, pentru că ea este divizată de reguli și tratamente care se aplică inegal. Dacă ne dorim să fim un stat puternic, consolidat, trebuie să eliminăm aceste dezechilibre și să aplicăm aceleași reguli pentru toți. Numai așa vom putea să creăm ierarhii sănătoase și o societate competitivă.
Datoria clasei politice – și aici mă refer cu prioritate la partidele parlamentare – este să vegheze la aceste lucruri, să intervină atunci când sistemele publice merg într-o direcție greșită și acesta este sensul reformei pe care o adoptăm astăzi. Rostul este să nu penalizeze beneficiarii. Rostul acesteia nu este să penalizeze beneficiarii de pensii de serviciu, ci să aplice norme unitare pentru toți.
Vreau să fie foarte clar: tranziția în România, multiplele măsuri populiste, precum uneori și nevoia legitimă de a sprijini și motiva anumite categorii au dus la aceste dezechilibre. Astăzi, unele din aceste categorii sunt chemate să fie de acord cu o reformă necesară pentru a restabili dreptatea pentru mai mulți ani de acum încolo. Îmi doresc ca acest lucru să fie respectat de toată lumea.
Ne dorim să nu mai fie hulit corpul magistraților, ne dorim să nu mai fie arătați cu... militarii, polițiștii, pompierii, jandarmii. Sunt oameni care apără românii și România, care și-au riscat viața ani de zile. Nu. Nu ei sunt cei vinovați. Toți merită respectul nostru și merită pensii decente, dar acestea trebuie să fie așezate într-un sistem echilibrat pentru întreaga societate.
PNL a înțeles de la asumarea guvernării necesitatea unei astfel de reforme. Am susținut public necesitatea ei și am acționat solidar cu partenerii de guvernare. Chiar dacă PNL nu a fost partidul care a introdus pensiile de serviciu, ne-am asumat să fim partea activă a acestei reforme. Am ales, așadar, drumul responsabilității, și nu pe cel al calculului de
Vă mulțumesc, domnule senator.
Din partea grupului neafiliaților, domnul senator Poteraș. Imediat.
Mulțumesc, domnule președinte.
Aș vrea să atrag atenția asupra unei chestiuni în ceea ce privește procedura prin care această lege a revenit la Senat. Vă reamintesc că ieri a fost trimisă această lege către Senat, aveam termen de depunere a amendamentelor tot ieri, termen de raport tot ieri și comisia a fost ieri, în prima parte a zilei. Iertați-mă, da’ se pare că nu aveți poftă de dezbatere!
Dincolo de acest aspect, aș vrea să întreb, pentru că s-a vorbit mai devreme, chiar unul dintre miniștri a menționat principiul contributivității: unde este, stimați colegi, principiul contributivității atunci când poți să ieși la pensie cu o pensie mai mare decât salariul?
Cam ce algoritm contributiv ar permite acest lucru? Acest amendament a fost introdus la Cameră, votat la Cameră și a schimbat forma pe care noi o adoptasem inițial în Senat, care, evident, era sensibil mai bună.
Apoi, vă întreb: unde este echitatea? Pentru că s-a vorbit de echitate, în condițiile în care am reintrodus excepții de categorii profesionale din domeniul juridic care pot beneficia de vechimea asimilată celei de magistrat. Adică poți fi jurist mulți ani, după care faci un an-doi de magistratură și ieși cu pensie specială.
Vă rog să vă apropiați de final.
Îmi pare rău, dar nu vorbim de echitate. Singurul lucru pe care l-ați eliminat este chiar eliminarea pensiilor speciale. Asta ați eliminat.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Din partea Grupului UDMR, domnul senator Turos.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
În primul rând, aș vrea să spun câteva lucruri pe care cred că putem să le regretăm cu toții. Din păcate, am avut nevoie de Uniunea Europeană, am avut nevoie de PNRR, am avut nevoie de o presiune externă pentru a regândi sistemul pensiilor speciale, pentru a face o reformă în acest sens.
Totodată, regret că nu am avut o discuție sinceră în societate pe acest subiect. Trebuia să discutăm mult mai mult și trebuia să avem dezbateri serioase pe acest subiect. Și, da, din păcate, nu am reușit să fim mai curajoși, nu am reușit să eliminăm pensiile speciale.
Noi, cei de la UDMR, considerăm că singura soluție este eliminarea tuturor pensiilor speciale și în România de azi cred că pensiile trebuie acordate pe baza principiului contributivității.
Totodată, trebuie să recunosc că această lege, dacă intră în vigoare, va crea o situație mult mai corectă decât avem azi.
Drept urmare, UDMR va vota acest proiect legislativ, considerând că este un pas important pentru a crea un sistem corect și echitabil în sistemul pensiilor.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**
Vă mulțumesc.
Timpul alocat dezbaterilor fiecărui grup parlamentar s-a încheiat.
Pe procedură, vă rog.
Domnule președinte, așa cum colegul meu a menționat, domnul Darău a pus întrebări Guvernului, conform art. 102 pct. 1 din Regulamentul Senatului. A fost consemnat în procesul-verbal. Este foarte clar. Mă bazez pe corectitudinea dumneavoastră, domnule președinte, să respectați regulamentul, pentru că în regulament scrie foarte clar că întrebările adresate Guvernului se fac înaintea punctului de vedere exprimat de grupul parlamentar respectiv.
Și profit că am microfonul să spun lucrul următor: când cineva de la acest microfon vorbește despre ipocrizie trebuie să fie foarte atent ce spune, pentru că este o insultă importantă și, repet, USR este cel care în PNRR a spus că pensiile trebuie să fie desființate, pensiile speciale trebuie să fie desființate, ceea ce dumneavoastră nu vreți să faceți.
Deci, domnule președinte, vă rog frumos să-i dați cuvântul domnului Pălărie, regulamentar, 3 minute. Mulțumesc.
## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**
OK. Domnule senator Pălărie, vă rog.
## **Domnul Ștefan Pălărie:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Chiar apreciez corectitudinea dumneavoastră, cred că e un lucru cât se poate de corect și decent pentru România.
De obicei, luna iunie este sezonul ticăloșiilor și, în timp ce coaliția dumneavoastră, la Camera Deputaților, se pregătea să betoneze spațiile verzi ca soțul doamnei Vicol să mai facă niște blocuri în parcurile din București, pentru încă o vacanță în Monte Carlo, avem o altă ticăloșie, marca Senatului, și anume aceste false eliminări ale pensiilor speciale.
Și din nou, așa cum poate colegii s-au obișnuit, o să fac o demonstrație cât se poate de practică și vizuală.
Avem aici paharul pe care scrie 1.125 de lei, este paharul cu bănuți pe care îi primesc peste un milion de români în țara noastră. Este pensia minimă în plată. Românul are o vorbă: unii sunt atât de săraci, încât n-au nici după ce bea apă. Asta înseamnă că pot să bea apă, dar nu pot să mănânce ceva
înainte. De banii ăștia trebuie să-și cumpere medicamente, trebuie să-și cumpere căldură și electricitate.
Mai avem însă – atenție! –, dacă tot suntem la capitolul ăsta, nu știu dacă se vede, paharul mare al domnului Valer Dorneanu. Dumnealui are 41.000 de lei pensie specială în plată și după această falsă reformă a pensiilor va primi, nici nu mai știu cât scrie aici, 37.800. L-ați rupt, le-ați dat la temelie doar câteva mii de lei din nenumăratele mii de lei pe care dumneavoastră le proclamați că le trimiteți pe zonă de contributivitate.
Dar stați puțin, că n-am terminat. Lângă găleata roșie mai e și o găletușă galbenă. Și domnii de la PNL au pensionarul special. Domnule președinte, din păcate, v-ați ales o zi foarte proastă să prezidați ședința de comisie...
Este o zi foarte bună, domnule senator.
## **Domnul Ștefan Pălărie:**
Sigur că da, dar ați nimerit prost și aveți o mare simpatie din partea mea. Nu este vorba despre faptele de arme pe care dumneavoastră le-ați făcut, dar sunteți într-un conflict de interese. Ați fost reprezentantul Guvernului și sunteți beneficiar al unei pensii de 18.000 de lei, departe de pensia medie din apărare.
Despre asta e vorba, despre această inechitate, prin care dumneavoastră, parlamentarii PSD și PNL, prin legi introduse, ați tot construit privilegii, peste care ați adăugat alte privilegii și alte excepții, în așa fel încât undeva pe fundul găleții este pensia contributivă, iar restul sunt excepții și privilegii îndesate și adăugate.
Românii trebuie să înțeleagă ceva, un singur lucru: că au greșit când au votat, poate chiar pentru o găleată electorală – PSD se prăbușește, se pare, îmi cer scuze! –, au votat, pentru o găleată electorală, niște oameni care dădeau firimituri pensionarilor, în timp ce ei își umpleau gălețile la maximum.
Această falsă reformă nu face decât să lase bani și în buzunarul dumneavoastră, domnule președinte, și în buzunarul celor peste 200.000 de pensionari speciali, în timp ce românii, după ce au muncit o viață întreagă, văd cum statul îi batjocorește.
Vă mulțumesc.
Vom vota împotrivă.
## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**
Bun.
Vot · Amânat
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L342/2023)
Vă rog, doamnă.
## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**
Mulțumesc.
PSD-ul se grăbește, niciodată n-are chef de muncă. Doar pe furt.
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Vedeți, era mai bun fluierul meu decât gălețile goale ale domnului de la USR, măcar era cultura Cucuteni.
Vreau să vă spun un lucru: aici s-au discutat niște chestiuni importante de procedură și nu știu de ce nu supuneți la vot retrimiterea la comisie, având în vedere că nu s-a respectat regulamentul.
Mai mult decât atât, în interiorul acestei legi, iar o chestie mincinoasă, îmi pare că vă grăbiți, știu de ce vă grăbiți, să se voteze pe repede-înainte, avem câteva inechități inacceptabile. La judecători, media celor 12 luni consecutive...
din ultimii 10 ani, oricare vor ei, la ceilalți e media a 5 ani, la alții – 12 luni din 5 ani pe care îi doresc. Unde este echitatea? Unde este adevărul, în timp ce alții au 1.000 de lei pe lună și mor de foame?
Nu e echitate. E o minciună pesedisto-penelistoudemeristă și useristă, că nici voi n-ați făcut nimic când ați fost la guvernare.
Îmi pare foarte rău! Deci niciunii dintre voi n-ați făcut nimic, umblați cu minciuni, umblați cu gălețile alea goale, pe care le umpleți numai cu minciuni. Ăsta este adevărul. Spectacol ieftin! Până la urmă, să știți, tot cultura Cucuteni contează. După 5.000 de ani, tot avem găleți goale, minciuni pline și o lege care este mincinoasă și prin care vă bateți joc de electorat.
Și vă mai spun ceva: la Curtea Constituțională... De ce le-ați adunat pe toate? Curtea Constituțională a spus că niciodată nu va anula pensiile speciale ale magistraților...
Vă rog să vă apropiați de final.
Da, domnule președinte, mulțumesc.
Niciodată nu va anula pensiile magistraților, că sunt drepturi câștigate, în schimb, pe ale celorlalți le va anula, punându-le împreună cu ale magistraților. Până la urmă, vor avea pensii mai mari decât le au acum.
Mulțumesc frumos.
Nu mergem după fentă.
## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L342/2023)
Legea a fost adoptată. Trecem la punctul 2.
Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Motivarea votului. Mai avem dreptul și la acest lucru. Nu puteți fugi de adevăr nici în fața românilor, nici în fața Comisiei Europene.
Grupul USR a votat asumat împotriva acestei legi, așa cum a ieșit ea întâi de la Senat și apoi, înrăutățită, de la Camera Deputaților, fiindcă, de fapt, nu faceți decât să salvați pensiile speciale. Nu putem aproba prin votul nostru o lege care ar fi trebuit, de fapt, să se numească „legea de salvare a pensiilor speciale”. De ce?
1. Nu ați tăiat nicio pensie specială.
2. Nu treceți nicio pensie specială pe contributivitate.
3. Nu ați făcut nicio reformă reală în sistemul de pensii și
nu asigurați echitatea generală cum vă cer românii.
4. Nu ați redus aproape nicio cheltuială cu pensiile speciale, adică fix ce ne-am asumat prin PNRR și ne cere Comisia Europeană.
5. Nu ați respectat jalonul și nu ați ținut cont de ceea ce
v-a cerut explicit Banca Mondială.
Și, ca să fie și mai clar, nici peste 20 de ani pensionarii speciali nu se vor pensiona toți la 65 de ani, așa cum este în sistemul public. Nici peste 20 de ani pensiile speciale nu se vor calcula pe baza veniturilor din întreaga carieră de 35 de ani, așa cum este în sistemul public.
Pensiile speciale ale primarilor și șefilor de consilii județene, cum am spus, sunt astăzi în vigoare și vor fi aplicate de la 1 ianuarie. Nu ați avut curajul să vă atingeți de ele, probabil, pentru că anul viitor este electoral.
Cuantumul pensiilor speciale, conform modificărilor de la Camera Deputaților, va putea depăși veniturile luate în carieră. Timp de încă 5 ani v-ați asigurat, prin amendamente, că pensiile speciale se vor lua după vechile reguli, adică până după finalul PNRR-ului. Iar aceste noi reguli de impozitare cu 15% peste o anumită sumă, repet, afectează pe toată lumea. Deci ați reușit cumva să păstrați tratamentul special pentru unele categorii de pensionari, în schimb, să-i impozitați la fel, să-i impozitați și pe cei care chiar merită acea pensie mai mare, conform contributivității.
Vă rog să vă apropiați de final.
Despre ce este vorba? Despre minciună, despre manipulare sau despre ipocrizie? Mulțumesc.
La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2023 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L364/12.06.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului, dacă este.
Domnule secretar de stat Bachide, vă rog.
## **Domnul Eduard Bachide** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Actul normativ are în vedere aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2023, prin care soldele de funcții, salariile de funcții ale personalului care ocupă funcții prevăzute în anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017 se stabilesc la nivelul soldelor de funcție prevăzute pentru anul 2022.
Guvernul României susține demersul legislativ. Vă mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului.
## **Domnul Ion Rotaru:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată de Biroul permanent și a dezbătut Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2023 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022.
Prevederile acesteia vizează stabilirea, începând cu luna iunie 2023, a salariilor de bază ale personalului care ocupă funcțiile prevăzute în anexele nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 și în anexa nr. VI la aceeași lege la nivelul celor prevăzute de această lege pentru anul 2022.
Avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru sănătate, Comisia pentru tehnologia informației, Comisia de buget, finanțe.
Pe cale de consecință, membrii comisiei au adoptat un raport de admitere a proiectului de lege, fără amendamente.
Vot · Amânat
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L342/2023)
## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**
Vă mulțumesc.
S-au înscris la cuvânt... Domnul senator Bourceanu.
**Doamna Roberta-Alma Anastase**
**:**
Nu, a apăsat din greșeală.
A, din greșeală. Revenim. Domnul senator Darău.
Mulțumesc, domnule președinte.
Aceasta este o inițiativă despre Legea salarizării și este un simptom ce se întâmplă azi al faptului că ați creat haos și discriminare în tot sistemul de salarizare.
PSD a dat Legea salarizării unice tocmai în 2017, Legea nr. 153/2017, dar care astăzi nu mai seamănă deloc cu ceea ce se dorește a fi o salarizare unică.
Grilele cu salariile, gândite la nivelul anului 2017, nu au fost respectate în niciun an, deși atunci ați făcut niște promisiuni la o inflație de aproximativ 4%, promisiuni pe care tot dumneavoastră vi le-ați încălcat până la urmă. Pentru unii salariile au fost mărite, pentru alții s-au tot dat excepții, amânări, în funcție de interese.
PSD și PNL, în toți acești ani, au ciopârțit și amânat, de mai multe ori, legea, dar nu în mod echitabil pentru toți. S-a ajuns astfel la numeroase discriminări, iar azi avem în față această lege de aprobare a unei ordonanțe care încearcă să rezolve problema echității în salarizare, și pentru sănătate, și pentru apărare, astăzi, în 2023. Faceți deci corecții salariale doar la presiunea străzii, ceea ce este inadmisibil. Și așa știe să funcționeze coaliția PSD–PNL: promiteți măriri în viitor, apoi le ocoliți, când le-ar veni timpul, iar la final le dați cu picătura: târziu, parțial și doar la cerere.
USR va vota pentru adoptarea acestei ordonanțe, care este un pas mic și tardiv către echitate și aplicarea uniformă a legii.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Declar încheiate dezbaterile la punctul 2.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 3 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind reglementarea regimului de tranzit al semințelor și al materialului săditor prin România și de modificare a unor acte normative (L314/22.05.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Nu este.
Reprezentant al Guvernului. Nu este.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, pentru prezentarea raportului.
Domnule senator, vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare, pe de o parte, instituirea unor măsuri privind reglementarea regimului de tranzit al semințelor și al materialului săditor din România și, pe de altă parte, de modificare a Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și testarea și înregistrarea soiurilor de plante, republicată, cu modificările ulterioare, precum și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare.
Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social au avizat favorabil.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis un aviz negativ.
În ședința din data de 6.06, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere. Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator. Nu sunt înscrieri la dezbateri.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 4 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L342/30.05.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Inițiatorul este? Nu este.
- Reprezentant al Guvernului. Nu este.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Vă rog, domnule senator.
## **Domnul Ion Rotaru:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată de Biroul permanent pentru a elabora un raport asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.
Ca urmare a dezbaterilor care au avut loc și având în vedere și avizul negativ al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru drepturile omului și, așa cum am precizat, ca urmare a dezbaterilor care au avut loc, membrii comisiei au adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.
Vot · Amânat
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L342/2023)
## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**
Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Trecem la...
**Doamna Roberta-Alma Anastase**
**:**
Sunt două intervenții pe procedură.
Scuze!
## **Domnul Raoul-Adrian Trifan:**
Da, deci, pe procedură, vă cer să modificăm programul, să-l prelungim până vom ajunge să dezbatem și punctul 25. Vă mulțumesc.
## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**
OK. Supunem la vot propunerea domnului senator vicelider. Rog vot...
## **Doamna Roberta-Alma Anastase**
**:**
Pe prelungirea programului.
Pe prelungirea programului.
25 de voturi pentru, 18 împotrivă, 41 de abțineri, „nu votez” – unu.
Programul rămâne cum a fost aprobat inițial.
La punctul 5 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L348/30.05.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Inițiator nu este.
Reprezentant al Guvernului nu este.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului.
## **Domnul Ion Rotaru:**
**Doamna Roberta-Alma Anastase**
**:**
Întâi domnul Brătescu și...
Domnule Brătescu, vă rog, pe procedură.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Cu permisiunea dumneavoastră, țin să se consemneze faptul că la L4 votul meu a fost pentru, în favoarea acestui... în favoarea acestui proiect și îi rog pe colegii de la Tehnic să facă o verificare în legătură cu motivul pentru care nu a fost înregistrat votul meu. Pentru că este a doua oară când mi se întâmplă acest lucru.
Mulțumesc foarte mult.
Vă rog, a doua intervenție pe procedură.
## **Domnul Raoul-Adrian Trifan:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Observ că înaintăm destul de greu prin ordinea de zi. Bineînțeles, am avut dezbateri importante pe așa-zisa Lege a reformei pensiilor speciale, ținând cont și de faptul că este ultima zi din această sesiune, v-aș ruga să prelungim programul până vom ajunge să dezbatem toate punctele de pe ordinea de zi, mai ales punctul 25, care prevede cererea PSD către Senat pentru revocarea domnului Alin Nica din Consiliul Național de Integritate.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**
Programul a fost aprobat, domnule senator.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dezbătut această propunere legislativă și, ca urmare a votului, a fost adoptat un raport de respingere a propunerii.
Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.
Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.
Nu sunt înscrieri la dezbateri.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 6 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 122 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L372/12.06.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Nu avem inițiator, nici reprezentant al Guvernului.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului.
## **Domnul Ion Rotaru:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dezbătut Propunerea legislativă pentru completarea art. 122 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.
Ca urmare a dezbaterilor care au avut loc, a fost adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.
Pe cale de consecință,
Vot · Amânat
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L342/2023)
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 7 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 372 din 13 decembrie 2005 privind performanța energetică a clădirilor (L290/15.05.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul...
Avem inițiator?
Vă rog, aveți cuvântul, doamna senator.
Mulțumesc, domnule președinte.
## Stimați colegi,
Prin acest proiect de lege, care modifică Legea eficienței energetice, am dorit să ducem discuția către o zonă care până acum n-a fost abordată, pentru că, până la urmă, vulnerabilitatea energetică, care poate să ducă rapid către sărăcie energetică, depinde nu numai de venitul pe care-l are cetățeanul care locuiește în gospodăria respectivă sau venitul pe familie, ci depinde și de felul în care este eficientă energetic sau nu gospodăria respectivă, adică de vulnerabilitatea gospodăriei respective. Pentru că, la venituri similare, pentru o locuință izolată și eficientă energetic costurile cu încălzirea..., pentru că și aici vorbim de un minim de încălzire și de consum, care, sub acel nivel, poate duce, până la urmă, la deteriorarea sănătății, pentru că, dacă locuiești în condiții improprii, adică în frig, de la un moment încolo, sănătatea îți va fi afectată.
Și, atunci, ceea ce face acest proiect – care este destul de tehnic și n-o să intru aici în detalii legate de lucrul acesta – este să pună la treabă instituțiile statului care au, fiecare dintre ele, anumite date care ar putea fi corelate, astfel încât să putem să tragem o concluzie relativ la calitatea gospodăriei din punctul de vedere al eficienței energetice. Și, de aceea, recunosc că mă așteptam ca raportul să fie unul de admitere, chiar și cu amendamente.
Până la urmă, Ministerul Dezvoltării, care este unul dintre ministerele care primea atribuții suplimentare, a oferit un punct de vedere. Și voi face mai mult decât atât, voi lua în considerare acest punct de vedere și voi redepune proiectul de lege, tocmai ca să avem o formă și, într-un final, să ajungem să spunem chiar și aici, în plenul Senatului și, de ce nu?, din Parlament, că putem să ne uităm la sărăcia energetică, că putem să discutăm mai mult despre vulnerabilitatea energetică cu niște cifre și cu niște informații pe masă.
Mulțumesc.
Bun. Dau cuvântul Comisiei pentru administrație..., scuze!, președintelui Comisiei pentru administrație publică..., și Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, care au elaborat raportul comun.
Invit reprezentantul să ia cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
În ședințe separate, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.
Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.
Avem intervenții? Vă rog, domnule Bordei.
Mulțumesc, domnule președinte.
Deci, foarte pe scurt, după cum știm cu toții, am avut o criză energetică foarte dură, încă nu știm dacă s-a terminat, adică dacă nu cumva în această iarnă va urma un nou val de creștere a prețurilor.
De asemenea, știm, avem date oficiale, că în România un număr foarte mare de cetățeni se află într-o situație de sărăcie energetică, vulnerabilitate energetică, oameni care plătesc mai mult de 10% din veniturile totale pentru cheltuieli legate de facturile cu energia.
Din acest punct de vedere, eficiența energetică este una dintre soluțiile... unul din pilonii pe care se poate construi o soluție pentru rezolvarea acestei probleme. Și, pentru a putea veni cu soluții corecte, avem nevoie de date. Practic, această inițiativă legislativă a venit cu niște propuneri prin care se atribuie câteva sarcini suplimentare instituțiilor care gestionează subiectul energiei în România – ne referim la ANRE, precum și la Ministerul Dezvoltării.
Am venit cu câteva propuneri care să asigure o mai bună colectare a acestor date pe baza cărora să putem face niște politici publice eficiente, pentru că, în momentul de față, în România domnește un cvasihaos în acest domeniu. Și vă dau un exemplu: ce se întâmplă cu prosumatorii care răspund la toată propaganda conform căreia avem nevoie de prosumatori, avem nevoie de cetățeni care să investească în reducerea facturilor cu energia și în producția de energie regenerabilă și, în momentul de față, foarte mulți prosumatori întâmpină probleme majore, din cauză că rețelele nu pot duce, din punct de vedere tehnic, tot acest număr nou și în creștere de prosumatori. Și asta e din cauză că nu am avut date, că nu știm ce se întâmplă, că nu am corelat investițiile cu evoluțiile de pe piața energiei.
Din acest punct de vedere, și eu m-aș fi așteptat ca această lege să treacă. Am văzut punctul de vedere al Ministerului Dezvoltării, care vine cu o serie de precizări. Și, așa cum a spus și colega mea Silvia Dinică, vom lua de bune aceste precizări și vom redepune inițiativa legislativă, încercând să răspundem celor spuse în avizul venit de la Ministerul Dezvoltării.
USR va vota pentru această inițiativă legislativă și vă invităm și pe dumneavoastră să faceți la fel. Poate nu va fi nevoie să venim din nou cu o nouă inițiativă. Mulțumesc.
Declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Pe procedură, domnul senator Țâgârlaș, viceliderul grupului.
## **Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Vă rog să aveți în vedere faptul că programul de dezbatere s-a încheiat și să
Vot · Amânat
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L342/2023)
## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**
Bun. S-a încheiat programul dezbaterilor,
Vot · Amânat
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L342/2023)
## **Domnul Sebastian Cernic:**
Stimați senatori,
Trebuie să știți că ați lăsat în urmă revocarea domnului Alin Nica, legea PSD-ului privind jocurile de noroc, subvenția și despăgubirile la secetă pentru fermieri.
Vă grăbiți în vacanță, domnilor senatori!
Ar fi trebuit să votați pentru propunerea colegului să dezbatem până la punctul 25, în așa fel încât să rezolvăm...
Ați votat ce, domnule senator? Că nu vă pasă de români, asta ați votat! ( _Aplauze, discuții.)_
## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L342/2023)
Trecem la votul asupra Propunerii legislative privind reglementarea regimului de tranzit al semințelor și al materialului săditor prin România și de modificare a unor acte normative (L314/2023).
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
- Senatul este prima Cameră sesizată.
- Se supune votului raportul de respingere.
Vot, vă rog.
- 92 de voturi pentru, împotrivă – 10, nicio abținere.
- Aprobat.
Bun.
Trecem la votul asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L342/2023). Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
- Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · Respins
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L342/2023)
La punctul 6 trecem la votul Propunerii legislative pentru completarea art. 122 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L372/2023).
- Raportul comisiei este de respingere a propunerii
- legislative.
- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor
- organice.
- Senatul este prima Cameră sesizată.
- Se supune votului raportul de respingere. Vot, vă rog.
- 87 de voturi pentru respingere, 18 împotrivă. Legea a fost respinsă.
Punctul 7, trecem la votul asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 372 din 13 decembrie 2005 privind performanța energetică a clădirilor (L290/2023).
- Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera
- Deputaților.
- Raportul comun al comisiilor este de respingere a
- propunerii legislative.
- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor
- organice.
Senatul este Camera decizională.
- Se supune votului raportul de respingere. Vot, vă rog.
88 de voturi pentru, 19 împotrivă, „nu votez” – unu. De asemenea, propunerea legislativă a fost respinsă.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
1. Lege privind statutul asistentului judecătorului;
2. Lege pentru ratificarea Acordului cuprinzător privind transportul aerian dintre statele membre ale Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est și Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, semnat la 17 octombrie 2022 la Bali, Indonezia.
De asemenea, pentru legile adoptate azi de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, senatorii și deputații își pot exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ
Doamnelor și domnilor senatori,
Interpelare
Florian-Dorel Bodog
România și dreptul de veto în Uniunea Europeană
Declarația mea politică de astăzi are titlul „România și dreptul de veto în Uniunea Europeană”. Stimați colegi, În contextul opoziției nedrepte a Austriei în ceea ce privește aderarea țării noastre la spațiul Schengen, în decembrie anul trecut, președintele PSD, Marcel Ciolacu, adresa un îndemn autorităților statului român de a folosi dreptul de veto al țării noastre la nivelul Uniunii Europene: „Până la urmă, demersul va trebui să fie unul diplomatic. Dar, până atunci, în forurile europene, România are obligația, în acest moment, să dea drept de veto de fiecare dată când există un interes al statului austriac.” Trebuie să recunosc că, alături de dumneavoastră, am fost neplăcut surprins să aflu că fostul ministru de externe al României, Bogdan Aurescu, fără nicio consultare, fără să fi primit vreun mandat explicit și încălcând propriile sale angajamente anterioare, dar probabil cu acceptul președintelui Iohannis, a anunțat că România se alătură altor nouă state – Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Slovenia, Spania și Olanda – care cer eliminarea dreptului de veto al statelor membre în două domenii esențiale precum politica externă și securitatea. România a avut inițial o poziție de susținere a unanimității, pentru că întotdeauna am considerat că statele mici ar trebui să aibă această pârghie la îndemână dacă există o situație în care interesele lor cer să poată bloca o anumită decizie. Totodată, spre deosebire de alte țări, diplomația românească a acționat întotdeauna într-un spirit european și a încercat să găsească formulele de consens, fără a se opune prin veto, cum au făcut, de exemplu, austriecii în relația cu noi. Mass-media a notat că, dincolo de schimbarea poziției Guvernului României la 180 de grade, renunțarea la a mai avea vreun cuvânt de spus în Uniunea Europeană este o trecere jenantă de la poziția în genunchi la poziția târâș. Stau și eu și mă întreb: care sunt motivele care stau în spatele unei decizii atât de surprinzătoare, cât și controversate? Oare ce câștigă România de pe urma acestei schimbări bruște de atitudine și care ar fi avantajele pentru români? Practic, solicitarea MAE echivalează cu o renunțare la o parte a suveranității României și vă spun sincer că scrisoarea celor 10 miniștri de externe ai UE, publicată într-un ziar european, nu m-a convins deloc! Din contră, ea conține foarte multe elemente ce necesită o discuție serioasă și aplicată, dezbatere care a lipsit însă totalmente. Bogdan Aurescu, cu de la sine putere, a luat o decizie care trebuia discutată în Guvern, Parlament, CSAT etc. Este extrem de îngrijorător că o decizie atât de importantă a fost luată atât de netransparent și aproape în secret. Nu cred că aceasta trebuie să fie calea de urmat. Dacă MAE va continua pe această linie, ne putem trezi că un viitor ministru decide să renunțe la dreptul de veto și în alte domenii vitale, iar noi, aleșii românilor, nici măcar să nu știm și să fim puși în fața faptului împlinit. În declarația mea de săptămâna trecută arătam că România trebuie să aibă un rol mult mai activ la nivelul deciziilor luate de către Uniunea Europeană și că misiunea acestui guvern, condus de președintele PSD, este să consolideze cu adevărat poziția noastră de țară importantă la nivel regional și continental. Nu vom putea face însă acest lucru adoptând o poziție servilă sau subordonându-ne intereselor altor state. În acest context, este de neînțeles poziția adoptată de Ministerul Afacerilor Externe. Sper totuși că noul ministru, despre care știu că este o diplomată desăvârșită și care a acționat exemplar în timpul președinției române a Consiliului Uniunii Europene în 2019, va corecta eroarea predecesorului ei. Uniunea Europeană a fost gândită și trebuie să rămână în continuare o uniune a popoarelor și a statelor naționale. Nu putem accepta ca, sub pretextul unor crize și războaie, „tehnocrați” de la Bruxelles și patronii lor politici și economici să o transforme într-o distopie, în care vocea națiunilor nu mai contează, ci doar interesele oligarhilor zilei. Vă mulțumesc pentru atenție. Florian Bodog, senator PSD Bihor. Cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte...
Interpelare
Florian-Dorel Bodog
Prestații sociale pentru persoanele cu handicap definitiv
...am și o scurtă întrebare. Mulțumesc, domnule președinte. Întrebarea este adresată domnului ministru MariusConstantin Budăi. Obiectul întrebării: „Prestații sociale pentru persoanele cu handicap definitiv”. Stimate domnule ministru, La cabinetul meu parlamentar din Oradea mi-a fost adusă în atenție următoarea situație: Un tânăr orădean care suferă, din 2004, de un handicap definitiv al mâinii drepte – a suferit o avulsie, deci o smulgere a mâinii – și care beneficiază de o indemnizație, conform legii, este obligat periodic, o dată la doi ani, să se prezinte la medicul neurolog pentru confirmarea diagnosticului definitiv, după care trebuie să depună respectivul document la casa județeană de pensii. În condițiile unui diagnostic final și, din nefericire, fără posibilitate de vindecare și dat fiind faptul că, probabil, situații similare sau mult mai grave se mai pot constata și în alte locuri din țară, vă rog să îmi comunicați, domnule ministru, ce se poate face sau ce s-a făcut deja pentru ca aceste persoane, care nu au speranța recuperării, fapt confirmat irevocabil, să nu mai fie obligate periodic să treacă prin traumele retrimiterii diagnosticului ireversibil de care suferă. - Vă mulțumesc.
Interpelare
Cristian Bordei
Casa verde
Domnule ministru, În ultimii ani, cetățenii au manifestat un interes foarte mare față de Programul „Casa verde”, interes confirmat inclusiv de sesiunea din primăvara lui 2023, bugetul alocat fiind epuizat în numai câteva minute. Românii care vor să-și instaleze panouri fotovoltaice au aplicat pentru program în număr mare, ceea ce dovedește interesul real față de acest sector. Programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională a intrat în anul 6 de existență. În toți acești 5-6 ani de funcționare am identificat o inechitate majoră, care necesită o rectificare rapidă, din punctul meu de vedere. Art. 16 din ghidul de finanțare stabilește condițiile în care solicitantul persoană fizică beneficiază de finanțare și, în același timp, stabilește și categoriile excluse de la finanțare. Și la pct. g) se spune că: nu este eligibil, dar fără a se limita la acest exemplu, imobilul cu proprietăți comune și proprietăți individuale, sub formă de bloc/condominiu, cu mai mult de două apartamente. Care sunt argumentele care stau la baza excluderii cetățenilor români care dețin imobile cu proprietăți comune și proprietăți individuale, sub formă de bloc/condominiu, cu mai mult de două apartamente de la posibilitatea de a obține finanțare de la stat pentru panouri fotovoltaice? Atât timp cât fiecare din acest tip de imobile deține o suprafață/un acoperiș individual pe care să poată fi instalată panourile, nu înțeleg cum este posibil să se acorde finanțare doar pentru case individuale și pentru cele din condominiu sau case înșiruite nu. În lipsa unui argument tehnic care să justifice această măsură, consider că această excludere este profund discriminatorie, motiv pentru care solicit corectarea acestei erori în cel mai scurt timp posibil, astfel încât, la următoarea sesiune de proiecte, această categorie de români profund dezavantajați în acest moment să se poată bucura de aceleași beneficii pe care legea le acordă vecinilor lor ce locuiesc în case individuale. Am convingerea că vă veți apleca asupra aspectelor prezentate și veți dispune măsuri corecte, care să dea o șansă românilor excluși fără fundament de la finanțare, și aștept să mi le comunicați în scris, în perioada imediat următoare. Senator Cristian Bordei, Grupul parlamentar USR, Circumscripția electorală nr. 13 Cluj. Mai am și declarație, dar mai aștept.
Interpelare
Evdochia Aelenei
De la primărie la pușcărie și retur
Am o întrebare adresată Alinei-Ștefania Gorghiu, ministrul justiției. Obiectul întrebării fiind: „De la primărie la pușcărie și retur”. Doamna ministru, Nu știu dacă să mă bucur sau să mă întristez de cele îndurate timp de mai mulți ani de primarul sectorului 5. După două condamnări cu pedepse de 8 ani în prima instanță, de 4 ani în apel – pusă în aplicare imediat, executarea mai multor luni de zile de închisoare, achitarea printr-o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe motiv că fapta nu este prevăzută în legea penală, cazul Piedone va rămâne unul de studiu și de referință pentru justiția din România. Este trist că un primar este chemat în judecată, este și mai trist că judecători din două instanțe au dat hotărâri de condamnare pe o faptă care nu există, punând în act justiția populară, și nu pe cea profesională. Este, în același timp, îmbucurător faptul că, în cele din urmă, s-a făcut dreptate. În mass-media, cazul a fost discutat de către persoane care se pricep mai mult sau mai puțin la actul justiției. Se impune însă necesitatea unui punct de vedere autorizat și cred că ministrul justiției are datoria să informeze opinia publică și să clarifice această situație. De ce s-a ajuns aici? Există un vid legislativ? Ministrul justiției este cel mai în măsură să propună măsuri pentru ca, pe viitor, astfel de derapaje grave în justiție să fie evitate. În consecință, aștept, la Senatul României, un punct de vedere, în scris, de la dumneavoastră în legătură cu acest caz. Cu deosebită considerație, senator AUR Aelenei Evdochia. Am și o interpelare – adresată domnului ministru al apărării naționale, Angel Tîlvăr. Obiectul interpelării: „Falimentarea industriei românești de apărare”. Domnule ministru, Cu un buget de 2,5% din PIB și cu un război care nu se mai termină în apropriere, exista speranța, alături de întărirea pregătirii armatei, și a învierii industriei naționale de apărare. Dar, citind zilele trecute o investigație jurnalistică despre vulnerabilitățile, falimentul și sabotarea industriei de apărare, constat nu numai evaporarea oricărei speranțe în acest domeniu, ci și o insistență a dumneavoastră nu pe refacerea acestei ramuri, ci pe solicitarea de bani pentru solde și pensii speciale. Și eu doresc ca cetățenii români, nu numai militarii, să aibă venituri pentru un trai cât mai bun. Însă banii mai mulți trebuie făcuți. Și industria de apărare ar fi fost o cale de realizare a unor exporturi mai eficiente și de obținere a unor venituri suplimentare. Așa procedează prietenii noștri strategici: fac bani din producția și exportul de produse și servicii de apărare. Totodată, pe o astfel de cale, noi puteam reduce și deficitul financiar și povara îndatorării statului nostru. Dar, în loc de export de armament și muniție, armata și ministerul conduse administrativ de dumneavoastră recurg la import. Importăm până și praf de pușcă, descoperit acum circa 2.000 de ani de chinezi și produs în prezent de vecinii noștri sârbi, de la care, de altfel, se spune că îl cumpărați. E mai simplu de cumpărat decât să ne batem capul cu producția, nu-i așa? Considerând o situație cum nu se poate mai gravă a industriei românești de apărare decât cea pe care mass-media o prezintă și care vă reprezintă, solicit o informare oficială din partea Ministerului Apărării cu privire la: – balanța țării noastre de export/import de armament și muniție pe ultimii 3 ani, exprimată în valută și în lei; precum și – măsurile guvernamentale pentru relansarea, pe timpul mandatului dumneavoastră, a producției autohtone de arme și muniție. La anumite date s-a vorbit că s-ar face câte ceva în acest sens, dar nu se știe dacă s-a și întreprins ceva din punct de vedere practic. Cu deosebită considerație, senator AUR Aelenei Evdochia, Circumscripția nr. 14 Constanța. Și o declarație politică, scurt. - „Ziua Națiunilor Unite pentru administrația publică!” Doamnelor și domnilor senatori, Joia trecută, pe 23 iunie, au fost întrunite două evenimente în legătură cu administrația publică. Astfel, s-au împlinit 21 de ani de când Adunarea Generală a ONU a statuat, prin Rezoluția 57/277, ca în data de 23 iunie să se marcheze în întreaga lume Ziua administrației publice. Iar un an mai târziu, acum 20 de ani, în 2003, a fost organizată ceremonia premiilor ONU pentru administrație publică – UNSPA, în semn de recunoaștere a excelenței în exercitarea atribuțiilor în serviciul public. Cu această ocazie sunt recompensate realizările și contribuțiile instituțiilor care furnizează servicii publice. Prin acest eveniment anual, Adunarea Generală a ONU se exercită și ca un for de consacrare, prin aceea că recunoaște valoarea și virtuțile serviciilor de administrație publică, precum și contribuția acestor servicii, a personalului care le prestează la dezvoltarea și la desfășurarea vieții zilnice a cetățenilor. Competiția anuală permite UNSPA să promoveze rolul, profesionalismul și vizibilitatea serviciilor de administrație publică. „Sunt cinci categorii de servicii care pot fi înaintate pentru nominalizări: 1) furnizarea de servicii echitabile și incluzive; 2) promovarea de mecanisme integrate pentru dezvoltare sustenabilă; 3) dezvoltarea unor instituții publice responsabile și transparente; 4) promovarea transformării digitale în sectorul public; 5) promovarea serviciilor publice care să răspundă egalității de gen pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă.” Suntem informați că în acest an, la 20 de ani de la lansarea programului, factorii implicați desfășoară un demers de evaluare a acestui instrument și de implementare a unor măsuri necesare de ajustare pentru o mai bună promovare și diseminare a inovațiilor în sectorul public. Prin intermediul acestor evenimente și trecând acum de la nivelul mondial la cel național, remarc atenția și importanța ce trebuie acordate administrației publice. Impresia mea este că noi nu am învățat lecția care se desprinde din felul în care națiunile lumii abordează acest domeniu. Spun acestea deoarece administrația publică din țara noastră este una nereformată, depășită de progresele și provocările din ultimele decenii, cu multe structuri și reminiscențe din epoca comunistă. Alegerile libere din perioada postdecembristă s-au suprapus acestor structuri și reminiscențe, au complicat lucrurile și au suplimentat costurile cu administrația publică. Clasa politică actuală este datoare cu o reformă profundă a administrației publice centrale și locale. După părerea mea, această nereformare este unul din factorii principali care determină ca România să se situeze la coada Europei. Eu nu pot spera la un viitor mai prosper pentru cetățenii români atâta timp cât structurile administrative ale statului român sunt învechite și bugetofage. Nici programul de guvernare al noului executiv nu este încurajator în această direcție. Partidele și candidații care se vor înscrie anul viitor în cele patru rânduri de alegeri sunt chemați să dezbată și să propună măsuri de simplificare și reducere a costurilor administrației publice, pentru a permite noi impulsuri și ritmuri de dezvoltare a comunității și a națiunii. Va mulțumesc. Senator Aelenei Evdochia, Circumscripția nr. 14 Constanța. Mulțumesc.
Interpelare
Vasile-Cristian Achiței
Modernizarea unui tronson de 2,5 km rămas nemodernizat la mijlocul unui întreg drum național a cărui modernizare se apropie de finalizare
Interpelare adresată domnului Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor și infrastructurii, privind „Modernizarea unui tronson de 2,5 km rămas nemodernizat la mijlocul unui întreg drum național a cărui modernizare se apropie de finalizare”. Stimate domnule ministru, În prezent, pe raza județului Botoșani se apropie de finalizare proiectul nr. 1.964, „Modernizare DN 29D Botoșani–Ștefănești”. Un tronson de 2,5 km, situat între km 18 + 500 și km 21, nu a fost cuprins în proiectul nr. 1.964, la care am făcut referire anterior. În condițiile în care proiectul actual se apropie de final, la jumătatea drumului național dintre municipiul Botoșani și orașul Ștefănești vor rămâne 2,5 km de drum aflat într-o stare necorespunzătoare și chiar critică. V-am semnalat această problemă în mod repetat și, în răspunsurile dumneavoastră, m-ați asigurat că aveți în vedere rezolvarea acestei probleme stringente, la această dată aflându-ne în faza realizării studiului de fezabilitate. Vă rog să îmi comunicați când se finalizează studiul de fezabilitate și ce măsuri aveți în vedere pentru a urgenta realizarea efectivă a lucrărilor de modernizare a tronsonului de 2,5 km de la mijlocul drumului național 29D, în condițiile în care modernizarea restului drumului se va finaliza în perioada următoare. Întrebare adresată domnului Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor și infrastructurii, privind „Stadiul realizării documentațiilor tehnice pentru investițiile privind lucrările de reabilitare sau construcție poduri noi pentru un număr de șapte poduri și podețe expertizate ca fiind în stare nesatisfăcătoare sau critică, de pe drumurile naționale din județul Botoșani”. Stimate domnule ministru, Pentru un număr de șapte poduri și podețe de pe drumurile naționale din județul Botoșani, care au fost expertizate, s-a constatat că prezintă degradări avansate, aflându-se în stare nesatisfăcătoare sau critică: - podeț pe drumul național 29C, la Lunca, Vârfu - Câmpului; - podeț pe drumul național 29, la Glodul Alb, lângă - Săveni; - podeț pe drumul național 24C, la Liveni; - podeț pe drumul național 24C, la Rădăuți-Prut; - pod pe drumul național 29, la Ungureni; - pod pe DN 29, la Mânăstireni; și - pod pe DN 29B, la Leorda. Ținând cont că este o situație gravă, cu risc ridicat în privința siguranței circulației, vă rog să îmi comunicați: – care este stadiul realizării documentațiilor tehnice (studii de fezabilitate sau DALI) pentru investițiile privind lucrările la fiecare dintre aceste poduri și podețe; - ce strategie aveți în vedere pentru demararea cu - celeritate a lucrărilor; - când estimați că vor începe efectiv lucrările la fiecare - dintre aceste obiective. Și încă o întrebare tot pentru domnul Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor și infrastructurii, privind „Strategia de eliminare a punctului negru ( _hotspot_ ) de pe drumul național 29, între km 44 + 600 și 46 + 700”. Stimate domnule ministru, Pe raza județului Botoșani, pe drumul național 29, între km 44 + 600 și km 46 + 700, figurează un punct negru, identificat ca atare în PNRR, ca urmare a numărului mare de evenimente rutiere produse acolo. Acest punct negru necesită intervenția de urgență a structurilor din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, al cărui ministru sunteți, pentru eliminarea riscurilor referitoare la siguranța circulației. V-am semnalat oficial, în repetate rânduri, această problemă majoră, în vederea remedierii ei cu celeritate. Din răspunsurile dumneavoastră am înțeles că sunteți preocupat de situație. Cu toate acestea, în punctul negru de pe drumul național 29 la care fac referire nu au demarat nici până în acest moment lucrări care să elimine problemele legate de siguranța circulației. În aceste condiții, vă rog să-mi comunicați când vor începe lucrările de eliminare a punctului negru de pe drumul național 29, între km 44 + 600 – 46 + 700, astfel încât participanții la trafic să nu mai fie supuși riscurilor privind siguranța circulației identificate de-a lungul timpului, care au dus la catalogarea (din nefericire, corectă) acestui tronson de drum național drept „punct negru”. Menționez că doresc răspuns în scris. Vă mulțumesc. Senator PNL de Botoșani Vasile-Cristian Achiței. Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelare
Maricel Popa
Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală
- „Cine răspunde pentru întârzierea lucrărilor la tronsonul 3 - din cadrul axei rutiere Iași–Suceava?” - Domnule ministru, Modernizarea drumului județean Iași–Suceava, axa rutieră strategică 1, este unul dintre cele mari proiecte de infrastructură, implementat cu finanțare europeană prin Programul operațional regional 2014–2020, axa prioritară 6 – „Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală”, prioritatea de investiții 6.1 – „Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale”. Tronsonul de drumuri județene ce va fi reabilitat/ modernizat are o lungime de 167 de kilometri, din care 92 de kilometri aparțin UAT-ului județul Iași și 75 aparțin UAT-ului județul Suceava. Traseul drumurilor județene din județul Suceava este reprezentat de: - drumul județean 208, limită județul Iași–Budeni–Dolhasca; - Suceava–Ipotești; - Suceava–Frumoasa; - Liteni–Stroiești. Traseul drumurilor județene din județul Iași este reprezentat de: - limita județului Iași–Rediu–Movileni–Gropnița; - Coarnele Caprei–Focuri; - Coarnele Caprei; - Belcești–Ceplenița; - Lespezi–județul Suceava. După realizarea documentațiilor tehnico-economice, în 2019, pe tronsoanele din județul Iași au început lucrările la loturile 1 și 2, pe tronsonul 3, cel mai mare dintre toate, existând încă probleme în ceea ce privește licitația. Din 2019–2020 a fost suspendată. Au fost mai multe runde de licitații, deoarece contestațiile s-au ținut lanț, acestea ajungând la a treia rundă. Lucrările efectuate efectiv au început după mai bine de 3 ani, la sfârșitul anului 2022. Execuția celor peste 40 de kilometri de drum va trebui finalizată până la sfârșitul acestui an, altfel o bună parte din fondurile europene urmând a fi returnate. Consider că nu este posibil ca, timp de 3 ani, Direcția de achiziții publice din cadrul Consiliului Județean Iași să nu reușească închiderea unei proceduri birocratice, dacă lucrurile ar fi fost realizate într-un mod profesionist – și aici am foarte multe de spus. Din acest motiv, întreb: Cine răspunde pentru întârzierea lucrărilor la tronsonul 3 din cadrul axei rutiere Iași–Suceava? Care sunt mijloacele prin care ministerul de resort poate verifica corectitudinea și legalitatea acțiunilor întreprinse de Direcția de achiziții din cadrul Consiliului Județean Iași, în contextul în care există riscul pierderii unei bune părți a finanțării europene? Vă mulțumesc.
Interpelare
Maricel Popa
Guvernul PSD – spital regional de urgență și sute de kilometri de autostrăzi și drumuri expres în Moldova!
„Guvernul PSD – spital regional de urgență și sute de kilometri de autostrăzi și drumuri expres în Moldova!” Stimate domnule președinte, Dragi colegi, Cele mai importante proiecte ale Iașiului și ale întregii Moldove, investiții de miliarde de euro bani europeni, sunt monitorizate și impulsionate de premierul și de miniștrii PSD-ului. Construcția autostrăzilor A7 (Ploiești–Pașcani), A8 (Ungheni–Iași–Târgu Mureș), a mai multor drumuri expres, precum și edificarea spitalului regional de urgență se află în diferite stadii de implementare. 1) Pe 12 din cele 13 sectoare ale A7 se lucrează efectiv pe șantier. Pe unele loturi, gradul de realizare se apropie de 20%. De anul viitor, sectoarele vor fi recepționate etapizat, astfel încât în 2026 toți cei 320 de km dintre Ploiești și Pașcani să fie gata și dați spre circulație. Este o investiție de 26 de miliarde de lei (5,2 miliarde de euro), cu bani asigurați prin PNRR. 2) Pentru prelungirea A7 pe ruta Pașcani–Suceava–Siret, încă 100 km; se lucrează acum la studiul de fezabilitate și proiectul tehnic. 3) Pentru A8, autostrada Ungheni–Iași–Târgu Mureș, 50 de km în două loturi (Moțca–Vânători Neamț și Miercurea Nirajului–Târgu Mureș) vor fi construiți cu finanțare PNRR. Aceste sectoare sunt acum în faza licitațiilor pentru proiectare și execuție. Pentru Ungheni–Iași–Moțca și Vânători Neamț–Miercurea Nirajului, studiul de fezabilitate este în desfășurare. 4) În faza realizării studiilor de fezabilitate se află drumurile expres: Bacău–Piatra-Neamț (52 de km) și Focșani–Brăila (76 de km). Urmează Tișița–Albița (160 de km). 5) Pentru spitalul regional de urgență, la începutul lunii iunie a fost lansată prima licitație de lucrări. Amenajările efective vor începe în acest an. Spitalul regional de urgență va însemna la finalizare un complex de clădiri de șapte etaje, cu 850 de paturi, heliport și spații speciale pentru pregătirea profesională a medicilor și asistenților. Costurile acestei investiții sunt prognozate la peste 560 de milioane de euro. Finanțarea este asigurată din mai multe surse: fonduri europene nerambursabile, credit extern, precum și contribuții din bugetele național și locale. Lucrările ar trebui finalizate în 2028. În România se vor construi, în primă fază, trei astfel de spitale regionale de urgență: la Iași, Cluj și Craiova. Spitalul Regional de Urgență Iași este cel mai avansat. În concluzie, în următorii 5 ani, Iașiul și Moldova vor avea cel mai modern și mai performant spital de urgență din estul Uniunii Europene, precum și sute de kilometri de autostrăzi și drumuri expres. Cu deosebită considerație, senator PSD de Iași Maricel Popa. Mai am o scurtă..., încă o declarație, domnule președinte. Permiteți-mi...
Interpelare
Maricel Popa
Alexandru Ioan Cuza
Mai ales pentru noi, pentru Moldova, pentru Iași, pentru Moldova, pentru România, este o zi aniversară. Astăzi, domnule președinte de ședință, domnule ministru Sorin Cîmpeanu, se împlinesc 188 de ani... atunci când s-a înființat, la Iași, prima universitate modernă, Academia Mihăileană, în 28 iunie 1835. Este prima instituție modernă a învățământului superior din Moldova, înființată și inaugurată de domnitorul Mihail Sturdza, prin strădania lui Gheorghe Asachi. Este precursoarea Universității „Alexandru Ioan Cuza”, prima universitate a principatelor, unde s-au pregătit o pleiadă de intelectuali, pe care îi regăsim mai târziu în rândurile pașoptiștilor și luptătorilor unirii din 1848, profesori precum Kogălniceanu, Gheorghe Asachi, Simion Bărnuțiu, Bălcescu. Așa cum spunea domnul senator Bodog, vorbele profesorului Petre Câmpeanu, domnule președinte Sorin Cîmpeanu, fost ministru al învățământului, sunt și astăzi de actualitate. Profesorul Petre Câmpeanu, la deschidere, spunea: „Studiați, pentru a nu rămâne mai prejos de rostul vieții ca oameni. Studiați, că patria cere de la voi fii luminați, magistrați chibzuiți, apărători pricepuți ai țării. Studiați, pentru că, în calitate de membri ai marii familii europene, nu puteți rămâne zăbavnici în mersul cel repede al civilizației.” Vă mulțumesc.
Interpelare
Diana Iovanovici-Șoșoacă
Olăritul, un meșteșug pe cale de dispariție
Să știți că mi-am așezat telefonul pentru filmat în perimetrul meu. _(Discuții.)_ Mulțumesc frumos, domnule președinte. Interpelarea mea este adresată: doamnei Raluca Turcan – Ministerul Culturii, domnului Ștefan-Radu Oprea – Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, domnului MarcelIoan Boloș – Ministerul Finanțelor. Obiectul interpelării: „Olăritul, un meșteșug pe cale de dispariție”. Stimată doamnă, Stimați domni, Săptămâna trecută a avut loc la Iași vestitul târg al culturii „Cucuteni”, la care participă meșteri olari din toata țara. În calitate de senator de Iași, am avut ocazia să vorbesc cu mulți dintre acești minunați meșteri olari, care mi-au adus la cunoștință nenumărate probleme cu care se confruntă: taxele imense, lipsa de ajutor din partea autorităților, lipsa de colaborare cu instituțiile de învățământ, pentru practică și promovarea acestui meșteșug tradițional, imensul cost al materialelor și al cuptoarelor electrice, prețul imens plătit de aceștia la curent, lipsa de ajutor din partea statului român, lipsa de târguri internaționale și naționale pentru promovare, lipsa de ajutor, astfel că, în județul Bihor și județul Zalău, a mai rămas câte un meșter olar per județ. În satul Olari, Horezu, mai sunt vreo 11 familii care mai pot lucra, chinezismele și bulgărismele invadând piața cu produse false, care sunt prezentate ca fiind originale, fără ca nimeni să ia atitudine și să îi ajute. Gospodinele știu că un obiect din teflon nu se numără printre cele mai sănătoase recipiente în care ar trebui să gătim diferite rețete. Ceramica este perfectă. Are foarte multe beneficii și avantaje, pe care nu ar trebui să le neglijăm. Nu este deloc scumpă și oferă valabilitate maximă. Această tehnică a fost folosită acum 26.000 de ani, iar azi a devenit un brand de țară, dar de care nu ne ocupăm. Așadar, nu le folosim doar ca obiecte decorative, ci și ca vase pentru bucătărie, în care mâncarea va fi cu adevărat savuroasă. În acest context, vă solicit să îmi comunicați care este viziunea dumneavoastră cu privire la olărit, cum puteți ajuta acest meșteșug, dacă există fonduri pentru ajutarea acestor meșteri, dacă se poate renunța la impozite pentru aceștia, fiind un meșteșug milenar și tradițional, dacă se poate să fie introduși în lista celor care pot achiziționa panouri solare cu ajutor de la stat, dacă se pot face mai multe târguri pentru aceștia, unde cheltuielile să fie în sarcina instituțiilor statului, la acest moment fiind doar trei pe an, ceea ce este infim și nu îi ajută să se promoveze și nici poporul român nu este conștientizat asupra valorii imense culturale și beneficiilor aduse de acest meșteșug în viața de zi cu zi. Care este motivul pentru care studenții de la școlile de arte, arhitectură, precum și elevii nu mai fac practică, ca înainte de 1989, la meșterii olari, astfel încât tradiția să se ducă mai departe, să se dezvolte o viziune cât mai tradiționalistă și națională? Care este opinia dumneavoastră cu privire la acest aspect? Vă mulțumesc.
Interpelare
Diana Iovanovici-Șoșoacă
Monumente istorice și culturale de interes național din județul Neamț în pragul distrugerii
Este adresată următorilor: doamnei Raluca Turcan – Ministerul Culturii, domnului Adrian-Ioan Veștea, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, domnului Ștefan-Radu Oprea – Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, domnului Marcel-Ioan Boloș – Ministerul Finanțelor, domnului Vasile-Adrian Niță – Prefectura Județului Neamț, domnului Mihai Busuioc – Curtea de Conturi a României, domnului Ion Asaftei – Consiliul Județean Neamț, domnului Harpa Vasilică – Primăria Târgu-Neamț, domnului dr. Nicola Ciprian-Dorin – Complexul Muzeal Județean Neamț, doamnei Valeria Oana Zaharia – Institutul Național al Patrimoniului. Obiectul întrebării: „Monumente istorice și culturale de interes național din județul Neamț în pragul distrugerii”. Stimate doamne, - Stimați domni, Cetatea Neamț sau Cetatea Neamțului este nominalizată în Lista monumentelor istorice din anul 1991 și în Lista aprobată prin HGM nr. 160/1955 la „Monumente de arhitectură”. Obiectivul face parte din grupa de monumente de categoria A, fiind cuprins și în Legea nr. 5/6.03.2000 privind PATN, secțiunea III – Zone protejate, anexa III. Cetatea Neamț reprezintă, alături de Cetatea de Scaun a Sucevei, fortificația cel mai bine păstrată din Moldova, ca exemplu al concepției strategice de la sfârșitul secolului al XIV-lea, precum și al sistemului unitar de apărare a țării desăvârșit în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. În februarie 2007, cetatea a fost reabilitată timp de doi ani. Costurile lucrărilor: 2,8 milioane. La data de 25 octombrie 2016, arhitectul Iulian Diaconescu a făcut o inspecție la Cetatea Neamțului. Observațiile sale au fost incluse într-un memoriu, pe care directoarea Direcției pentru Cultură Neamț l-a trimis, de la sfârșitul lui 2016, la Ministerul Culturii. Concluziile arhitectului Iulian Diaconescu sunt următoarele: – Zona exterioară: s-au constatat desprinderi de elemente din zidăria monumentului, cauzate în special de infiltrații de apă și, evident, gelivitate. – Zonă curte interioară: zidăria aferentă curții interioare este afectată de gelivitate. Rostuirea zidăriei este parțial distrusă, cauza fiind infiltrațiile de apă din acestea și, evident, gelivitatea. Aspectul a apărut în urma unei întrețineri defectuoase. - Încăperi: 1. Camera pârcălabului: - infiltrații atât din zidărie, cât și din zona curții interioare; – instalație electrică afectată de umiditate; - lipsa unor tuburi de protecție a cablurilor, deci - imposibilitatea extragerii lor din zidărie fără a o afecta; - tencuieli interioare la bolți desprinse din cauza - infiltrațiilor. Se observă infiltrații în zona laturii stângi a intrării, cauza fiind hidroizolarea distrusă a pasajului către etaj, precum și nehidrofobizarea liantului utilizat. 2. Monetăria: - infiltrații atât din zidărie, cât și din zona curții interioare; – instalație electrică afectată de umiditate; - lipsa unor tuburi de protecție a cablurilor, deci - imposibilitatea extragerii lor din zidărie fără a o afecta; - tencuieli interioare la bolți desprinse din cauza - infiltrațiilor; - necesitatea aerisirii spațiilor de expunere lateral stânga- - dreapta din cauza infiltrațiilor; - există condens pe vitrină. 3. Cameră provizii: - infiltrații atât din zidărie, cât și din zona curții interioare; – instalație electrică afectată de umiditate; - tencuieli interioare la bolți desprinse din cauza - infiltrațiilor; – prezența masivă a sărurilor antrenate de umiditate. Aceeași situație este și în privința bucătăriei, cu diferența că au apărut alge pe pereți. La terasă, arhitectul a constatat că pantele nu sunt corespunzătoare, ducând la stagnarea apei, hidroizolațiile s-au degradat, rosturile dintre lespezile de piatră sunt măcinate, elementele de piatră ale treptelor sunt degradate, iar coronamentul zidurilor permite infiltrarea de ape meteorice – probabil aceasta fiind sursa principală a deficiențelor constatate. Arhitectul Iulian Diaconescu nu s-a limitat doar la constatări, ci a făcut la acea vreme și o listă cu propuneri de reabilitare pentru fiecare din părțile cetății. În 2021, Consiliul Județean Neamț căuta o soluție și banii necesari pentru stoparea infiltrațiilor și eliminarea umidității din ziduri. La acel moment „Mesagerul de Neamț” scria că: „Consiliul județean a primit 1.576.120 lei pentru proiectul tehnic, investiția totală fiind estimată a fi în jurul a 40 de milioane de lei.” Cu acești bani, Consiliul Județean Neamț intenționa să scoată la licitație lucrările pentru stoparea infiltrațiilor și eliminarea umidității din ziduri. În lipsa unor intervenții, după atâția ani de plasare a responsabilității între diverse instituții, degradarea cetății a determinat autoritățile să închidă intrarea principală în Cetatea Neamț, din cauza căderilor de pietre din zid, fiind din ce în mai dese și mai periculoase, existând riscul real ca turiștii să fie răniți. Consiliul Județean Neamț, proprietarul monumentului istoric, promite de ani de zile intervenții de urgență pentru a rezolva problemele generate de umiditatea excesivă. În decembrie, dr. Adrian Andrei Rusu, de la Mediaș, istoric medievist și arheolog, a vizitat cetatea și a opinat că are nevoie urgentă de un acoperiș care s-o protejeze: „Cetatea este în adâncă suferință, are o stare deplorabilă.” La ora actuală, din cauza gradului de pericol crescut, accesul turiștilor în cetate se face pe intrarea laterală, dar se pare că este o variantă provizorie, pentru că și din această zonă se desprind pietre din zid. Casa Memorială „Ion Creangă”, Humulești, este închisă de aproximativ doi ani și nimeni nu ia nicio măsură. Căsuța din Humulești a lui Ion Creangă, aflată pe o stradă din suburbiile orașului Târgu-Neamț, este acum un obiectiv cultural incontestabil al Moldovei, vizitat de 40 de mii de turiști în fiecare an. Casa Memorială „Ion Creangă” a fost păstrată aproape intactă din perioada în care povestitorul locuia aici cu întreaga familie. Având în vedere că, de fiecare dată, Ministerul Culturii a aruncat vina în ograda altor instituții ale statului și a ridicat din umeri când a fost vorba de intervenții și bani alocați pentru intervenții, răspunzând la interpelările adresate exclusiv acestuia că: „alte instituții răspund”, în acest moment, în prezenta sunt comasate toate instituțiile statului care pot împreună – dacă vor, bineînțeles – să găsească resurse și să colaboreze pentru a salva cele două obiective turistice de interes național, cu valoare istorică și culturală inestimabilă. 1. Vă solicit de urgență corpuri de control de la toate instituțiile menționate și stabilirea imediat a sumei necesare pentru reparații, reabilitare, consolidare _et cetera_ a celor două obiective turistice și remiterea rapoartelor către subsemnata, imediat cum acestea sunt definitivate, mai ales că în perioada imediat următoare se poate interveni de urgență, fiind vară și activitatea mai relaxată. Așa că nu doresc ca vreo instituție să îmi invoce vreo activitate complexă și obositoare care o reține. 2. Solicit control din partea Curții de Conturi, pentru a verifica dacă sumele alocate până acum pentru repararea, reabilitarea și consolidarea celor două obiective turistice au fost folosite corect, destinația acestora _et cetera_ și să îmi remită raportul. 3. Care este motivul pentru care Casa Memorială „Ion Creangă” din Humulești este închisă de atâta timp? Vă solicit de urgență efectuarea intervențiilor necesare și deschiderea imediată a obiectivului, mai ales că suntem în vacanța de vară a elevilor. 4. Care este motivul pentru care nu alocați bani pentru Cetatea Neamțului? Vă solicit de urgență alocarea de fonduri și intervenția de urgență pentru a salva acest obiectiv turistic și a-l reda în siguranță vizitării fără restricții. 5. Solicit tuturor instituțiilor menționate în prezenta să colaboreze de urgență pentru a se găsi fondurile necesare și a se efectua reparațiile și lucrările necesare, astfel încât, în cel mult două luni, să fie redat în siguranță pentru vizitare. 6. Ce demersuri a făcut fiecare instituție din prezenta pentru a remedia problemele existente la monumentul istoric Cetatea Neamțului, precum și la Muzeul „Ion Creangă” din Humulești? 7. A existat un proiect de restaurare pe fonduri europene – vă solicit să îmi comunicați ce s-a întâmplat cu acele fonduri, ce s-a restaurat, ce investiții ați realizat până în prezent, ce valoare a avut fiecare proiect, care sunt lucrările efectuate și care sunt fondurile. Solicit Curții de Conturi să verifice aceste aspecte la aceste instituții menționate în prezenta și să-mi remită un raport. 8. A fost realizat un proiect de hidroizolații în tot acest timp? Ați avut un astfel de proiect în ultimii 10 ani? Vă solicit probe în acest sens. 9. Vă învederez că, dacă nu începeți de urgență lucrările și nu veți găsi sumele necesare, voi acționa pe toate căile civile, administrative și penale pentru atragerea răspunderii tuturor factorilor responsabili pentru distrugerea acestor monumente istorice. Este de ajuns cu bătaia de joc față de tot ce înseamnă istoria și cultura românească. Și încetați să vă mai aruncați responsabilitatea dintr-o parte în alta, când absolut toate instituțiile pot colabora. Nicio lege nu interzice colaborarea dumneavoastră. Din contră, sunteți obligați să colaborați în interes național. - Vă mulțumesc. -
În consecință, Comisia juridică, de numiri, disciplină și imunități, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au analizat legea și au hotărât să adopte, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport comun de admitere, fără amendamente, și supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, împreună cu legea, în forma adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională.
Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, Senatul urmează să se pronunțe în continuarea procedurii legislative cu privire la textele nou-introduse adoptate de Camera Deputaților în ședința din 26.06.2023.
Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Mulțumesc, domnule președinte.
Vă mulțumesc.
partid. Deși această reformă va genera și nemulțumire, este necesară în final pentru sistemul de pensii și pentru climatul din societatea noastră.
Dar pentru ce își doresc oamenii politici popularitatea, dacă nu să o utilizeze pentru a face reforme dificile? Cine nu are acest calcul în minte nu servește cu adevărat interesele românilor.
Dragi colegi,
Vreau să fac un apel către toate formațiunile prezente în Parlament să susțină această reformă. Ea înseamnă nu doar șansa utilizării banilor din PNRR, ci și o oportunitate uriașă de a avea un sistem de pensii echitabil, sustenabil pe termen lung.
PNL va vota proiectul de lege, așa cum a făcut-o și în Camera Deputaților și la fel cum o va face și în cazul altor reforme importante pentru România.
Vă mulțumesc.
Și un ultim cuvânt despre PNRR, fiindcă veți vedea ce va veni de la Comisia Europeană după ce ați aprobat această lege. Este vorba de un contract, un contract până în 2026, prin care noi ne-am asumat niște lucruri și prin care noi vrem foarte mulți bani. PSD și PNL au depus aceste amendamente prin care aplicarea legii se va face abia după 2029, în cel mai optimist caz.
Termenul pentru sesizare este de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii.
Nota care va conține legile adoptate de către Camera Deputaților va fi afișată pe site-ul Senatului și va fi distribuită la caseta electronică.
Doamnelor și domnilor, închidem această ședință. La 12.00 începe cea de-a doua sesiune.
- Deci legea a fost respinsă. Numai puțin...