Stenogramă plen

Stimați colegi, Începem în 3 minute, vă rog să ocupați loc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 10 martie 2025.

Ședința este condusă de subsemnatul, Mircea Abrudean, vicepreședinte al Senatului cu atribuții de președinte, asistat de doamna senator Doina-Elena Federovici și doamna senator Niculina Stelea, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului.

Pentru operativitate, în prima parte a ședinței de plen se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar după încheierea acestora, în a doua parte a ședinței, se va desfășura sesiunea de vot final, conform hotărârii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Stimați colegi, trecem la secțiunea I a ordinii de zi. La punctul 1, secțiunea I...

Vă rog, domnule senator Vela, dacă aveți aceeași intervenție ca de obicei.

Domnule președinte, Onorați colegi,

Suntem în Postul Mare și vreau să vă citesc ceva, doar atât.

Vă rog frumos să îmi permiteți să citesc ceva, pentru ca dumneavoastră...

Intervenție pe procedură, domnule senator, nu pe altceva.

## ...să reflectați.

Spune undeva, zice: „Ce să facem?” – l-au întrebat pe Sfântul Ioan Botezătorul. Zice: „Cine are două haine să dea celui care nu are. Și la fel și la bucate.” Și zice aialaltă evanghelie, zice așa... zice: „Iar ei, mustrați fiind la cuget, ieșeau unul câte unul și lăsau locul liber.”

Mă înțelegeți dumneavoastră? Deci eu insist asupra acestui lucru. Ca să nu mai vorbesc în latină, să zic _Carthago delenda est_ , acum fac apel la Scriptură.

Se cuvine să avem colegialitate adevărată, se cuvine să avem democrație parlamentară adevărată, se cuvine să avem cofraternitate senatorială adevărată.

Mulțumesc, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Trageți concluzia: ce doresc eu? Doresc să fiu tratat egal cu ceilalți. Vă mulțumesc.

Cunoaștem. Vă mulțumesc. La punctul 1, secțiunea I... Pe procedură, vă rog, o scurtă intervenție.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

Mulțumesc, domnule președinte.

N-am răspuns niciodată provocării, dar răspund în două sensuri.

1. Să știți că aveți variante să ajungeți în alte rânduri când veți respecta și promova valorile proeuropene și democrația în România...

și... da...

Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog să vă limitați la procedură.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

Gata. Da, da, da.

Să știți că fraternitatea, creștinismul și bunele intenții se demonstrează în societate. Or, ceea ce semănați astăzi în România este ură și violență.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Vă mulțumesc.

Și vă rog să vă limitați la a folosi tot felul de instrumente. Suntem în ședința de plen a Senatului, vă rog foarte mult. Lăsați fluierele pentru alte încăperi.

Secțiunea I – avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative.

## Stimați colegi,

Potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărâre a plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat solicitarea privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative, astfel cum este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Astfel că

Mulțumesc. La punctul 2, secțiunea I, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 3, 4 și 8 martie 2025, a unor inițiative legislative.

Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 152 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Stimați colegi, continuăm lucrările și trecem la secțiunea următoare a ordinii de zi.

Vă rog, domnule senator, pe procedură, dacă aveți o intervenție.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Da, mulțumesc, domnule președinte.

E vorba de ceea ce astăzi trece tacit. Sunt trei inițiative legislative. Poate cea mai gravă este trecerea tacită a L11/2025. E vorba de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1. Este tema, poate, cea mai importantă pe sufletul românilor. E vorba de alegerile prezidențiale din luna mai.

Am văzut cu groază, ieri, România scuturată de mișcări violente de stradă. Extrem de grav. Poate și mai grav este că am văzut lideri de partide politice sau reprezentanți, inclusiv, poate, unii de aici, din sală, sau colegi de-ai celor din sală, la Camera Deputaților, care au făcut o formă de instigare la ură, instigare la protest. Și ideea de a-i chema pe oameni să jupoaie de vii pe stradă orice om nu este decât...

Am depășit...

am depășit metafora; suntem în zona în care pur și simplu intrăm în zona penalului, stimați colegi.

Or, în condițiile în care inclusiv...

Mulțumesc, domnule senator.

Cu asta vreau să finalizez, domnule președinte.

Vă rog, stimați colegi, să vă limitați la a vă comporta adecvat sălii în care ne aflăm.

Or, în condițiile în care, de exemplu, OSCE-ul va trimite în România, pentru monitorizarea acestor alegeri, de trei ori mai mulți oameni, tocmai ca să vegheze la bună organizare, buna realizare a votului, buna numărare, dar mai ales respectarea legislației electorale, faptul că noi, în Senatul României, nu am putut să dăm un raport de admitere și să dăm o lege – ceea ce a trecut, din păcate, tacit – arată mai degrabă un eșec al Camerei Senatului și îmi pare foarte, tare rău.

Am fi avut posibilitatea ca măcar dreptul românilor din diasporă de a vota până seara, în secțiile lor de votare, ar fi putut să fie corectat. Toate amendamentele, inclusiv de la Comisia juridică, s-au pierdut. Colegii de la Camera Deputaților trebuie să o dezbată acum încă o dată – și pentru noi. E păcat. Am ratat un moment important pentru România. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc, domnule senator.

Continuăm lucrările și trecem la secțiunea următoare a ordinii de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi...

Vă rog, doamna senator Cerva, dacă aveți o intervenție pe procedură.

Microfonul 3, vă rog.

## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**

Pe procedură, eu vă solicit ca punctul 1 să fie scos de pe ordinea de zi de la proiectele aprobate tacit, să constatați că la plenul de săptămâna trecută acest proiect de lege a fost respins.

Nu pot fi introduse la proiectele care au trecut tacit, la împlinirea termenului, proiectele care au primit vot. Iar acest proiect a primit vot în plenul Senatului și trebuie retras de la proiectele care au împlinit termenul tacit și trimis la Cameră ca proiect respins.

Mulțumesc, doamna senator.

Vă reamintesc că nici proiectul de aprobare, nici cel de respingere nu au întrunit votul necesar pentru a avea cvorum, așa că trece la adoptare tacită, conform regulamentului.

Vă rog, domnule senator Vela.

Domnule președinte, nici nu mi-am luat laptopul acum. Vreau să dau o scurtă replică colegului de la USR.

Iată ce efecte are o demitere a unui om de treabă, cum a fost domnul Toni Greblă. Primii care au susținut lucrul acesta și care au făcut de rușine au fost tocmai cei de la USR și acum incompetența se arată la BEC cât se poate de clar, că democrația nu e respectată în România.

Mulțumesc, domnule senator.

Și a doua chestiune... O suplimentare de 30 de secunde.

Nu suntem la declarații politice, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Domnule președinte...

...acest proiect de lege. Nu uitați că data trecută ne-am arătat opoziția noastră cu privire la ora până la care trebuie să aibă loc votul la alegerile prezidențiale, și anume până la ora 21:00 ora locală, pe fiecare meridian, și nu ora României, pentru ca toți cetățenii României să poată vota. Și credem că ei vor aduce, cu adevărat, adevărata democrație în societatea românească.

Mulțumim.

## Mulțumesc, domnule senator.

La punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de sediu dintre Guvernul României și Centrul European de Competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică, semnat la București la 27 septembrie 2024 (L32/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este Camera decizională. Începem dezbaterile.

Vă rog, doamna senator Cerva.

Având în vedere că lipsesc anexa nr. 1 și anexa nr. 2, unde sunt precizate locația pusă la dispoziție și cursul schimbului valutar, SOS va vota împotriva acestui proiect legislativ.

Mulțumesc.

Doamna senator Violeta Alexandru.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

## Stimați colegi,

Eu personal nu sunt îngrijorată de unde se localizează acest centru. Îmi doresc mai multe centre europene care să vină în București, în România, să aducă experți, să vină oamenii, să fie aici și să lucreze, să împărtășească din expertiza lor, așa cum știu că mulți care au lucrat în instituții europene au venit înapoi cu o experiență consolidată.

Altceva vreau să subliniez: este că, în fața acestui proiect, care, repet, e primul de acest tip – îmi doresc mai multe, să vină mai multe instituții internaționale și să se așeze aici –, în fața acestui proiect, mă întreb dacă statul român are o gândire, o politică publică, o abordare vizavi de românii care vor lucra în aceste centre.

Proiectul vorbește, pentru moment, de detașare, de unde trag concluzia că începe, vă imaginați, o cursă contracronometru: cine e primul să se așeze la detașare. Pentru că spiritul proiectului, fiind vorba în principal de diplomați, spiritul proiectului este că beneficiază centrul de un alt tip de statut, dacă vreți, similar ambasadelor, ca să forțez un pic nota, deci beneficiază de un statut corespunzător celor care lucrează în mediul diplomatic. Cine sunt românii, mă întreb, care vor lucra în sprijinul acestui... și în activitatea acestui centru?

Și cred că a venit momentul să existe în statul român o măsură și o gândire coerentă vizavi de cum se organizează concursurile, ca să nu te trezești că se detașează de la Ministerul Agriculturii, dacă tot e pe un statut mai bun decât în restul administrației, sau... Nu jignesc pe nimeni, spun doar că nu poți să vii de la Agenția pentru Sport, spre pildă, și te trezești că te pricepi și în probleme cibernetice. De ce nu? Deci este momentul și dau un sfat gratuit acestui guvern...

Suplimentați cu 30 de secunde, vă rog.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

## Mulțumesc mult.

Adevărul este că am depășit limita de timp, dar o să închid spunând așa: atâta vreme cât nu există o transparență, va fi o pileală, de dimineață până seara, să se înfigă în acest centru și nu vreau să se întâmple așa. În mod normal, odată cu această decizie de mutare a sediului și cu venirea unui personal diplomatic, trebuie să fi pus la punct pe cine angajezi în partea română, în ce condiții, de cunoaștere...

Mulțumesc. Mulțumesc, doamna senator.

O să am o scurtă intervenție pe acest subiect.

Și revin cu precizarea că nu opresc eu microfonul; îl oprește direct softul, conform regulamentului.

Stimați colegi,

Vreau să fac o scurtă referire la acordul pe care îl ratificăm astăzi, un acord istoric pentru România. Vorbim de Centrul European de Competențe în materie de securitate cibernetică.

Este prima agenție europeană cu sediul în România, operaționalizată în 2023. Demersurile au fost inițiate prin 2020, atunci când COREPER-ul a stabilit că sediul va fi la București, în urma unui concurs de dosare. Guvernul de atunci s-a preocupat și am ajuns în această situație. Sediul este în cadrul Universității Politehnica București; este o clădire nouă, făcută pe fonduri europene, iar angajații sunt, din totalul de vreo 70, undeva la 35% români, selectați deja prin procedura de selecție a Comisiei Europene, prin EPSO. Statul român nu are nicio pârghie de a interveni în vreun fel în procesul de selecție.

Important de reținut faptul că acest centru gestionează anual sute de milioane de euro, la nivel comunitar, pentru programe de cercetare-inovare în domeniul securității cibernetice, iar procesul de negociere privind acordul de sediu, pe care l-am coordonat în calitate de șef al Cancelariei Prim-Ministrului, a durat aproape 2 ani, a fost ulterior finalizat de către succesorul meu și mă bucur că suntem astăzi în acest moment, repet, un moment istoric pentru România.

Așa că, cu siguranță, colegii din PNL și din coaliție vor vota pentru ratificarea acestui acord.

Mulțumesc. Domnule senator Chelaru, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ce bine și minunat e că suntem diferiți și că putem să exprimăm diferite idei, ceea ce ne face mult mai umani! Nu suntem o masă _uni_ , așa cum încearcă alții să ne facă.

Vă vorbesc în calitatea mea de, hai să spunem, fost informatician, dar om care sunt profund implicat în problemele de securitate – securitate multiplă, inclusiv în domeniile și mediile hibride.

Lumea viitorului, dragii mei, cu sau fără voia noastră, va fi una digitală. Odată cu constituirea comandamentului, spunem noi, a Directoratului pentru Securitate Cibernetică, dând un exemplu de bună practică, iată că un centru de excelență este plasat în România, sub forma bine cunoscută și, corect, de spus aici, pentru a dezvolta pe mai departe o viziune integrată, de factură românească, asupra întregului sistem european. Este un hub care va atrage sute de milioane de euro. Nu este problema de bani aici, este problema de constituire a unei inteligențe supravirtuale, prin introducerea și operaționalizarea întregului sistem de protecție și contracarare a războiului cibernetic în mediul digital.

Încă o dată vă spun... Pot beneficia de 10 secunde.

## Mulțumesc foarte mult.

Să vedem partea plină a paharului, și nu să golim și puținul pe care îl avem acolo. Plecarea în temă de la niște spaime românești, că de aici încolo repede hoțim totul și că vor veni pe sinecuri, să o lăsăm deoparte și să gândim într-un mod pozitiv. Și sunt convins că cei care vor gândi în binar, pentru binele societății, vor prevala.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă nu mai sunt alte intervenții... Vă rog, domnule senator Humelnicu.

## **Domnul Marius Humelnicu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vorbim, stimați colegi, de Centrul European de Competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică.

După cum bine știți, România are vârfuri în tot ceea ce înseamnă securitate cibernetică și ne mândrim cu acest lucru. Iar dacă vorbim de egalitate de șanse, cu siguranță, doamnele noastre din România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ce înseamnă implicare și profesionalism. Ceea ce înseamnă că acum, când vorbim de acest centru european de securitate cibernetică, este un pas înainte și o recunoaștere a României, că, într-adevăr, în acest război hibrid, da, suntem și avem un cuvânt de spus în tot ce înseamnă apărarea legată de securitatea cibernetică a României și a Europei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu siguranță, Partidul Social Democrat va vota pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc.

clientul tău îți spune tot ce are pe suflet și toate problemele pe care le are. Dacă tu ajungi, ca avocat, să îți trădezi clientul, faci cel mai oribil lucru posibil.

Și, de aceea, noi, avocații din Comisia juridică, toți împreună, am susținut un amendament prin care secretul profesional își dobândește supremația. Pentru că secretul profesional nu este divizibil: nu se poate ca o parte din informații să fie garantată de secretul profesional și pentru o parte să fie posibil a da altor instituții informațiile furnizate cu bună-credință de către client. Motiv pentru care, în cadrul onoratei Comisii juridice, comisia numărul unu a Senatului, votul a fost unanim pentru amendamente și pentru raport. În Comisia pentru buget, finanțe a trecut, de asemenea, și, astfel, avem un raport de admitere, cu amendamente admise.

10 secunde, vă rog.

...având în vedere aceste amendamente, care sunt esențiale pentru singura profesie cu reflexie constituțională, cea de avocat.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

## Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 2 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L15/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Vă rog, domnule senator Niculescu-Țâgârlaș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimate colege, stimați colegi,

Inițiativa este lăudabilă, pentru că vizează, în cele din urmă, un instrument apt să ducă la lupta împotriva terorismului și împotriva spălării banilor, în general. Se cunoaște că identificarea, la urma urmei, a făptuitorilor, a infractorilor se poate realiza, criminalistic, și prin evoluția surselor de bani, și prin vizualizarea transferurilor făcute de către aceștia. Dar am ținut cont de amendamentele pe care le-am expus și, practic, luarea mea de poziție este în susținea acestor amendamente, amendamente extrem de importante, care stabilesc conduita normală a avocaților.

Mulți dintre dumneavoastră ați avut nevoie de avocați, poate mulți o să aveți nevoie de avocați și nu cred că un client ar dori ca avocatul să devină un trădător. Să nu uităm că trădarea este păcat capital; în al nouălea cerc al lui Dante erau trădătorii. Pentru că, în momentul în care ești avocat,

Mulțumesc. Domnul senator Petrea.

## **Domnul Dorin-Silviu Petrea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Deși, în esență, scopul acestui proiect de lege este bun, că până la urmă avem cu toții nevoie de combaterea terorismului și spălării banilor, de fapt este o transpunere a unei directive europene, care ne spune că ar trebui să avem... să ținem cont de anumite specificații. Nu ne impune nimeni nimic. Mai mult, acei agenți evaluatori de la Moneyval ne transmit că, la 2.000 de euro tranzacții la casele de schimb, pot deveni... susținerea terorismului și se pot spăla bani.

Nu înțeleg cum la 2.000 de euro pot spăla bani și cum pot susține terorismul cu 2.000 de euro. De asemenea, nu înțeleg de ce tot acești mari agenți de la Moneyval, mari analiști, ne spun că, la 1.000 de euro tranzacții pe fonduri, sunt deja... trebuie neapărat să fie verificate de către băncile respective și transmise către acest oficiu de spălare a banilor.

Ba, mai mult, tot acest oficiu Moneyval ne spune așa: că paria societății sunteți toți de aici, din această sală, plus colegii noștri parlamentari, pentru că toate persoanele expuse politic – PEP nu fac altceva decât au o mare problemă și ascund banii și finanțează terorismul.

Și ne mai spun acești mari experți și un alt lucru, și anume că, după un an de zile, după ce nu o să mai fiți PEP, tot veți fi verificați. Practic, se ascunde din nou aceeași chestie, că banii cash trebuie să dispară din această lume și să facem numai tranzacții prin bănci, să fie comisionați și să știe în permanență ce facem noi cu banii noștri. Asta înseamnă.

Eu am fost cu fata mea, de clasa a VII-a, la bancă să îi fac un cont bancar și mi-a zis că acel cont bancar este contaminat – vă repet, este contaminat –, pentru că eu sunt persoană...

Vă mulțumesc.

Domnul senator Peiu, apoi domnul senator Vela.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș avea rugămintea să ne uităm la aceste proiecte de lege și să vedem semnificația concretă a unora dintre prevederi.

De exemplu, la art. 13, de care a vorbit și colegul de la Partidul SOS, se face referire la aceste praguri: 2.000 de euro în cazul schimbului valutar, măsuri active de cunoaștere a clientului, respectiv 1.000 de euro în cazul schimburilor între monedele virtuale și cele fiduciare.

Trebuie să ne uităm puțin la semnificație. În România, salariul mediu net este peste 1.000 de euro, iar 2.000 de euro, în ministerele Finanțelor și Justiției, care s-au îngrămădit să avizeze acest proiect, nu cred că are nimeni salariu sub 2.000 de euro. Deci ajungem în ridicol. Nu ne gândim la faptul că cineva trebuie să facă o muncă birocratică prostească numai pentru că oamenii care scriu aceste proiecte nu au semnificația cifrelor pe care le vehiculează. De ce nu se pune un prag decent? Înțeleg că trebuie să se combată sau să se prevină spălarea banilor, să se combată terorismul, dar puneți un prag decent, de 10.000 de euro. Asta este prima chestiune.

A doua chestiune este că, deși pare justificată opinia colegilor noștri avocați, iarăși se creează o castă aparte în societate. Și, dacă ar fi vrut să își mențină acest atribut de castă, poate ar fi trebuit să și-l merite și să se fi gândit, repet, la semnificația concretă a acestor sume.

Hai să vă dau un exemplu: îi trimite un muncitor plecat în Italia...

Suplimentați cu 30 de secunde.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

...îi trimite fiului sau fiicei, aici, sau tatălui 2.100 de euro și se duce omul ăla săracul la casa de schimb valutar să schimbe 2.100 de euro și ăia de la casa de schimb valutar se apucă să îi facă fișă de cunoaștere a clientului și să raporteze că a schimbat 2.100 de euro.

E o rușine!

Mulțumesc. Domnul senator Vela.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Eu vă supun atenției următoarea chestiune. În urma schimbării conducerii politice din Statele Unite ale Americii, au început să se facă niște audituri privitoare la împrumuturile care au fost date pentru armament și muniție către Ucraina – s-a descoperit că era o linie și prin România – și ca să se afle că, de fapt, o parte din acești bani și din armamentul primit de la Statele Unite a ajuns către grupuri teroriste: Boko Haram, ISIS și altele din Africa, din Asia și așa mai departe. Noi să avem grijă cu acest proiect de lege, că poate vom ajunge de vom fi acuzați internațional că finanțăm terorismul în alte părți ale lumii, fără să ne dăm seama, și America ne face vinovați că, prin noi, s-a ajuns să primească

organizații teroriste armament primit de la ei, cu voia noastră. Deci să rămânem prudenți.

Grupul POT va vota împotriva acestui proiect de lege, din motive de prudență.

Pentru că în curând se va deschide o cutie a Pandorei, se vor vedea toate greșelile care au fost făcute de către funcționarii de stat înalți ai României și care, în cârdășie cu alte persoane din Ucraina, au contribuit la finanțarea terorismului la nivel internațional în Asia de Sud-Est și în Africa, ba chiar în Rusia – a fost revândut către ruși și rușii l-au vândut în Africa. Spune asta Fox și nu spun alte organe de presă din Statele Unite ale Americii.

Deci prudență vă recomand și dumneavoastră, iar noi vom vota împotrivă. Vă mulțumim.

Mulțumesc.

Stimați colegi, vă reamintesc, o singură intervenție per grup parlamentar.

Doamna senator Spătaru era la cuvânt.

## **Doamna Elena-Simona Spătaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am ascultat cu atenție intervențiile acestor ultime partide și aș aminti că mai multă prudență mi-aș dori de la dumnealor, atunci când susțin candidați sau persoane din jurul acestora care dețin arme fără acte legale în România, și nu când se votează un astfel de proiect. Sau atunci când vorbiți despre valori și despre bunuri, dar susțineți candidați care își fac campania electorală cu zero lei. Și veniți acum și întrebați despre 2.000 de euro.

Aș vrea să renunțați la această ipocrizie și să ajutați totuși România cu niște proiecte necesare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă mai există intervenții?

Repet, o singură intervenție per grup parlamentar. Pe procedură, dacă există intervenții?

Pe procedură de apărare, și nu de atac.

Deci, stimați colegi, am respect față de absolut oricine. Fiecare dintre dumneavoastră v-ați câștigat acest drept de a vorbi de la microfon. Dar avem un regulament, iar regulamentul spune că fiecare intervenție a noastră, în momentul în care suntem în dezbatere pe un proiect de lege, trebuie să se refere _stricto sensu_ la acel proiect, da?

Dacă dumneavoastră faceți parte dintr-o echipă, dintr-o comisie de anchetă, din Statele Unite, din țările arabe, păstrați-vă evaluările pentru momentul în care faceți raportul definitiv. Deci de la pupitrul acesta ne raportăm exact în cadrul dezbaterilor.

Și, domnule președinte, v-aș ruga să respectăm regulamentul și, în momentul în care avem alte luări de poziție decât cele legate de proiectul de lege, să întrerupem vorbitorii.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc, doamna senator.

Domnule Vela, mai încet, vă rog. Domnul senator Stoica, pe procedură. Bănuiesc că aveți o intervenție scurtă, da?

Nu mai avem drept la replică, pentru că trebuie să trecem și la următoarele puncte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt, dragi colegi, vreau să vă dau un exemplu cât se poate de clar.

Dumneavoastră ați anulat, prin ordonanța „trenuleț”, dreptul cetățenilor români de a fi repatriați. V-o spun ca un fost diasporean: noi eram nevoiți, în absența statului român, să-i ajutăm pe cei în nevoie...

Mulțumesc, domnule senator.

...și, astfel, trebuia să trimitem... Vă explic clar.

Pe procedură, da? Vă rog să vă limitați.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Pe procedură.

...5.000 de euro sau 7.000 de euro, cât costa repatrierea unui trup neînsuflețit. Dar ne întrebăm... Și aveți aici un coleg, în sală, care avea 700.000 de euro în portbagaj și nu l-au mai găsit ăștia cu spălarea de bani.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Stimați colegi, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 3 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2025 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L16/2025).

Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Dacă nu există intervenții...

Vă rog, doamna senator Pauliuc.

## Stimați colegi,

Acest proiect de lege îl consider foarte important, pentru că demonstrăm încă o dată că ne pasă de românii noștri care sunt în diaspora, de cei care au business legat de țări care nu sunt parte a Convenției privind circulația rutieră, în sensul că le dăm posibilitatea, chiar dacă nu au un permis de conducere internațional, să conducă pe drumurile altor țări, care nu fac parte din această Convenție privind circulația rutieră, sunt membre ale Tratatului NATO, sunt membre ale Tratatului OECD.

Deci este important să subliniem că această lege nu doar că simplifică viața cetățenilor, ci demonstrează și că România

își respectă oamenii, indiferent unde aceștia se află pe glob. Suntem parte dintr-o lume interconectată, în care libertatea de mișcare este esențială, iar datoria noastră astăzi, de români, de parlamentari, este să eliminăm orice piedică inutilă din calea acestei libertăți.

Prin urmare, vă îndemn, colegi, să votăm în favoarea acestei legi, ca un semnal ferm că România își valorizează cetățenii și luptă pentru drepturile lor atât în interiorul, cât și în afara țării, granițelor.

PNL va vota acest proiect de lege.

## Mulțumesc.

Dacă nu mai există intervenții...

Mai dorește cineva să intervină? O să vă rog să apăsați butonul.

Dacă nu, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 4 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe (L23/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisiei pentru administrație publică este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Dacă există intervenții? Domnul senator Mîndru.

## **Domnul Cătălin-Emil Mîndru:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nevoia de locuire a tinerilor din România este una foarte mare, de foarte mulți ani, iar Agenția Națională pentru Locuințe este instituția statului român care a fost înființată, tot de foarte mulți ani, ca să rezolve această nevoie.

Proiectul pe care îl dezbatem astăzi identifică vreo doi bănuți care pot fi adăugați la resursele financiare disponibile construirii de locuințe pentru tineri. Astfel, sumele obținute din vânzarea câtorva locuințe ANL, precum și cele obținute din chirii sunt niște sume infime, cu care, într-un an, poate ai să construiești vreo două-trei unități locative, sunt sume care nu au cum să susțină o strategie ANL pentru acoperirea nevoii de locuire a tinerilor din România.

Tinerii din Vaslui, din Tecuci, din Mărășești, de la Mizil au nevoie de aceste locuințe ANL pentru a rămâne în comunitățile lor, iar resursele financiare puse la dispoziție prin Programul național de redresare și reziliență, transformate urgent în unități locative pentru tinerii români, pot opri exodul acestora în străinătate. Dar, din păcate, ANL nu a înțeles încă asta. Cu cârpelile pe care le propune L23 nu vom reuși acest lucru.

În anul 2024, ANL a recepționat doar 522 de locuințe pentru tineri, în 17 UAT-uri, iar ritmul va încetini anul acesta și anul viitor, când sumele din PNRR vor fi amintire. Sunt niște indicatori care nu justifică activitatea angajaților din această instituție. Ce să mai vor...

30 de secunde, vă rog.

## **Domnul Cătălin-Emil Mîndru:**

## Mulțumesc.

Ce să mai vorbim despre rezolvarea nevoii de locuire a tinerilor din România?

Din păcate, în acest context al inactivității Agenției Naționale pentru Locuințe, nevoia de locuire a tinerilor din România a fost acaparată de dezvoltatori imobiliari certați cu legea, unii dintre acești tineri fiind victime, în acest moment, ale acestora. Iar cazul Nordis, recent, confirmă acest lucru.

USR susține Programul național de construire a loc...

## Mulțumesc.

## Dacă mai există alte intervenții?

Dacă nu, am încheiat dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2025 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale (L24/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru sănătate este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Doamna senator Cibu.

A fost o nebunie în ultimele săptămâni, din cauza haosului creat prin acel art. 2 al Ordonanței nr. 9. Din neatenție sau din nepricepere, prevederile acestui articol, prin limitările impuse, au generat situații grave pentru sistemul medical, în cabinetele care au fost puse în imposibilitatea de a presta servicii medicale pacienților programați deja.

Amendamentul propus de USR, asumat și votat în unanimitate de Comisia pentru sănătate din Senat, este doar un exemplu de cât de ușor poți să respecți fiecare profesie și, mai ales, cât de ușor este să respecți cetățenii români dacă ești atent la ceea ce faci. Cu atât mai mult este important acest respect când vorbim despre sistemul de sănătate.

Între timp, iată că Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență prin care face același lucru pe care l-am făcut și noi în comisie. Transmitem mulțumiri din partea medicilor pentru modificările aduse.

Vreau totuși să subliniez un singur lucru cu această ocazie. Haideți să nu mai tratăm cu superficialitate procesul legislativ – și nu mă refer la activitatea... sau doar la activitatea Parlamentului, ci mai ales la cea a Guvernului. Guvernul nu poate să legifereze cu ordonanțe peste ordonanțe la nesfârșit. Guvernul trebuie să legifereze mai cumpătat și mai așezat din prima, să nu mai fie nevoie de astfel de corecturi.

Închei prin a spune că România are nevoie de coerență legislativă și de responsabilitatea celor care au această misiune.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Streinu Cercel.

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de act normativ este foarte binevenit în momentul de față, pentru că dă posibilitatea medicului – care are o profesie liberală, dar cu un impact social maximal – să se organizeze cum vrea el, astfel încât să poată să asigure accesul la servicii de sănătate într-un mod gradual.

Este foarte bine că a venit această ordonanță să modifice acest punct prin care, practic, îngrădeam modalitatea prin care medicul se poate organiza la nivelul cabinetelor medicale. Acest lucru a dispărut.

Din acest punct de vedere, noi, cei de la Partidul Social Democrat, suntem pentru și vom vota pentru.

Țin să le mulțumesc colegilor din Comisia pentru sănătate că au discutat și au avizat cu multă înțelepciune acest act normativ, ținând cont că au fost și două amendamente primite din partea colegilor, respectiv de la USR și, respectiv, de la AUR. Din păcate, SOS România s-a abținut și ne pare rău.

Mulțumim.

Mulțumesc, domnule senator. Vă rog, doamna senator Pauliuc.

## Stimați colegi,

Și Partidul Național Liberal va vota această lege.

Îi asigur pe români că vocea lor a fost auzită. Le mulțumesc pentru mesaje, pentru faptul că ne-au semnalat atunci când ceva n-a funcționat într-un text de lege. De fapt, asta trebuie să facem noi în Parlamentul României. Control parlamentar înseamnă îmbunătățirea legislației, transpunerea în textul de lege a semnalelor pe care românii ni le dau. Și, astăzi, semnalul celor care își îndeplinesc misiunea încercând să aducă mai multă sănătate românilor a fost auzit, iar textul de lege este îmbunătățit, astfel încât medicii și cei care exercită o profesie liberală să și-o poată duce cu brio.

PNL va vota această inițiativă.

Mulțumesc, doamna senator.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Domnul senator Țâgârlaș, pe procedură, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În urma consultării dintre lideri, s-a opinat pentru o prelungire a programului de vot până la epuizarea listei care a fost deja aprobată.

- Rugămintea mea, domnule președinte, este să supuneți

- la vot această propunere.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Stimați colegi,

Vă

Continuăm cu punctul 6 al ordinii de zi...

Domnule senator Stoica, aveți microfonul pornit. Doriți o intervenție?

Vă rog.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Mă bucur să văd că aveți chef de lucru, însă, domnule președinte, vreau să vă atrag atenția că și astăzi ați întârziat începerea ședinței cu cel puțin 15 minute și deja devine obișnuință.

Și, în al doilea rând, văd că sunt foarte mulți dintre colegii dumneavoastră pe tabletă. Cred că este necesar să încetăm cu acest mod de lucru și să veniți cu toții la muncă. Dacă noi, cei prezenți astăzi, o putem face, cred că și colegii dumneavoastră o pot face.

Și vă rog să faceți toate demersurile necesare astfel încât să anulați acea decizie – n-aș vrea să o cataloghez în niciun fel – de a lucra hibrid, pentru că nu aveți niciun fel de motivație.

Încetați cu ședințe hibride, atât de comisie, cât și de plen, și, vă rog frumos, toată lumea la muncă. Eu știu că e cald afară și aveți campanie, dar la muncă, pentru că sunteți plătiți de români să fiți aici! Și așa, mai mult de 2-3 ore pe săptămână nu lucrați.

Bravo!

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc, domnule senator.

Programul de lucru hibrid a fost aprobat prin hotărâre a Biroului permanent al Senatului. Aveți posibilitatea de a propune modificarea acestuia în prima ședință.

Doamna senator Cușnir Rodica, vă rog.

Intervenție pe procedură, vă rog, că încă nu am intrat la punctul 6.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru abrogarea art. 197 alin. (4)-(13) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (L29/2025).

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Vă rog, doamna senator.

## **Doamna Rodica Cușnir:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Ne aflăm în situația în care noi astăzi avem pe ordinea de zi abrogarea unor dispoziții legale, dar rog să aveți în vedere că acele dispoziții legale au fost adoptate în anul 2023, respectiv:

– pe 18 decembrie 2023, Senatul adoptă acest proiect cu 70 de voturi pentru, 9 voturi contra și 7 abțineri;

– pe 19 decembrie 2023, Camera Deputaților adoptă acest proiect cu un număr de 182 de voturi pentru, 80 de voturi contra, două abțineri, iar 11 deputați nu au votat;

– la 19.03.2024, Curtea Constituțională respinge obiecțiunea de neconstituționalitate, fiind emisă în acest sens Decizia nr. 146/19.03.2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 496;

– iar pe 13 mai 2024 este publicată această lege în Monitorul Oficial nr. 437 din 13 mai 2024.

Mie mi se pare că ne jucăm de-a adoptarea unor legi pentru mai puțin de un an de zile, să vină să le abrogăm.

Practic, Guvernul vine acum și invocă anumite motive de tehnică legislativă și de claritate procesuală, dar nu propune soluții consistente pentru situația bunurilor cu regim special, cum ar fi acele tutunuri prelucrate confiscate și mărfuri contrafăcute.

Pentru a păstra echilibru între interesul public, respectiv combaterea evaziunii fiscale, a contrabandei, protejarea drepturilor de proprietate intelectuală prin raportarea la drepturile procesuale ale inculpaților și ale părților vătămate, considerăm că ar fi necesară o reglementare mai clară, și nu o abrogare grăbită.

În acest sens, propun retrimiterea la comisii, amânarea termenului la 60 de zile și identificarea soluțiilor de comun acord cu toate instituțiile...

30 de secunde, vă rog.

## **Doamna Rodica Cușnir:**

## Mulțumesc.

...astfel încât viitoarea reglementare să fie coerentă, să nu pună sarcini administrative excesive organelor de cercetare penală și să nu vulnerabilizeze eforturile de combatere a contrabandei și a evaziunii.

Practic, apreciez că noi ne jucăm de-a adopta o lege în 2023, în decembrie 2023, și de-a abroga această lege în 2025.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Doamna senator, propunerea de retrimitere la comisie a unui proiect de act... de lege trebuie să vină de la liderul grupului parlamentar sau viceliderul grupului parlamentar.

O să vă rog, dacă persistă această propunere, să o facă persoana îndreptățită, conform art. 109 din Regulamentul Senatului.

Haideți să lămurim acest aspect! Vă rog, liderul sau viceliderul grupului parlamentar din care face parte doamna senator să susțină sau nu această propunere de retrimitere la comisie a proiectului de lege.

Viceliderul – vă rog.

Susțineți propunerea sau nu o susțineți?

## **Domnul Grigore-Adrian Peiu:**

Adrian Peiu, vicelider Partidul SOS România.

Susținem propunerea colegei noastre de retrimitere la comisie a acestei legi de abrogare a legii...

## **Domnul Gheorghe Vela**

**:**

Și de mărire a termenului la 60 de zile.

...și de mărire a termenului la 60 de zile. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Vela, bănuiesc că în aceeași linie doreați să interveniți.

Apoi vom supune la vot propunerea de retrimitere la comisie.

Domnule președinte, Onorați colegi,

Nu numai că vreau să susțin același lucru, ci vreau să spun ceva și mai mult.

Am vorbit și în Comisia juridică, am vorbit și la Comisia pentru drepturile omului; sunt practician de 25 de ani al avocaturii.

Dacă vă uitați în art. 97 – aveam de gând să vă citez, dar nu mai am timpul necesar –, ce constituie probă? Orice element și indiciu care poate să ajute la clarificarea și la dovedirea existenței sau inexistenței unei infracțiuni.

Știți de ce se cere abrogarea art. 197 alin. (4) până la alin. (13)? Pentru că Autoritatea Vamală din România spune că nu mai are depozite ca să depoziteze toate mărfurile și tutunul și celelalte care sunt confiscate de la traficanții care le comercializează în mod ilegal.

Ne interesează mai puțin dacă are sau nu are locuri de depozitare. Pe noi ne interesează a proba.

Domnule Vela, să știți că microfoanele funcționează bine și vă auzim.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Dacă într-un proces... 30 de secunde!

Dacă într-un proces se face o expertiză și eu nu mai am marfa, pentru că s-a distrus, omul poate să ajungă la pușcărie, este nevinovat.

Deci, pentru a păstra ideea de probațiune până în capăt, până în pânzele albe, aceste articole, aceste alineate nu trebuie să fie abrogate. Statul român trebuie să găsească alternative la depozitare, iar justiția română trebuie să rămână pură în esență și în probațiune.

Amin!

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Vă

Stimați colegi, am încheiat dezbaterile la acest punct al ordinii de zi...

Doamna senator Spătaru, dacă doriți să interveniți.

Mulțumesc, domnule președinte.

Criticile la acest proiect vin din altă zonă, stimați colegi, respectiv, în urmă cu un an de zile, nu trebuiau să aibă loc aceste modificări, nu trebuiau să se producă modificări la Codul de procedură penală, pentru că nu este cadrul normativ adecvat pentru aceste măsuri pe care le-ați luat cu privire la bunurile din zona de confiscare specială.

Atunci acele critici au fost ridicate, s-a făcut și acea excepție la Curtea Constituțională. Degeaba. Iată, după un an de zile, veniți și din nou schimbați și modificați Codul de

procedură penală, ceea ce este..., bineînțeles, cunoașteți deja că este o măsură foarte rea. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Am încheiat dezbaterile cu privire la acest punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 7 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L406/2022).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de admitere, cu amendamente respinse, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este Camera decizională. Începem dezbaterile.

Domnul senator... doamna senator Păun.

## **Doamna Ana-Cynthia-Ioana Păun:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreți să mai creați, de astăzi, o nouă categorie de speciali. N-aveam destui!

A fost strecurat acest proiect în contextul de instabilitate politică, și internă, și internațională, în speranța că va trece neobservat, pentru că – nu-i așa? – avem mai multe lucruri importante de discutat astăzi decât cum să îi transformăm pe viceprimari, președinții și vicepreședinții de consilii județene în niște speciali, fiindcă despre asta este proiectul.

Aleșii locali încearcă să adune vechime în muncă și în specialitatea studiilor absolvite pentru a obține, ulterior, poziții de conducere în sistemul de stat. Cu alte cuvinte, un medic ginecolog care deține, timp de 4 ani, poziția de viceprimar poate folosi vechimea din studiile de specialitate ca să devină ulterior director la un spital de stat, vechime care se obține – nu-i așa? – fără prestații în zona studiilor.

Ajungem, astfel, la problema numirilor în poziții-cheie în instituțiile și autoritățile de stat pe pile și fără competențe reale, căci cum poate fi corect ca un medic care deține, timp de 4 ani, o funcție de viceprimar – în care asfaltează străzi sau nu are atribuții – să aibă aceeași vechime ca un medic ginecolog care profesează în spitale?

Mai subliniez că, în timp ce inițiatorii legii susțin că e necesară pentru îndreptarea nedreptăților care li se fac viceprimarilor, noi încercăm de ani de zile să îndreptăm nedreptatea care li se face oamenilor, adică să eliminăm pensiile speciale ale aleșilor locali, dar PSD și PNL refuză acest proiect, îl blochează în Senat și ne resping amendamentele.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

10 secunde, dacă mai doriți.

Mulțumesc. Domnul senator Floroiu.

## Stimați colegi,

N-aș vrea să duc în derizoriu ceea ce... și nu-i normal și firesc să duci în derizoriu o așa de importantă funcție administrativă și demnitate publică pe care o are un viceprimar de-a lungul mandatului său.

Eu n-am să fac nicio referire la poziția USR-ului; o cunosc încă de acum 4 ani de zile, pentru că sunt coinițiator la această lege. Și nu-i firesc ca, dacă stă într-o funcție publică timp de 12 ani, 16 ani – și avem cazuri multiple în România –, să nu aibă vechime în muncă și vechime în specialitatea pe care o are ca urmare a studiilor de bază.

De aceea, în calitate de inițiator, am vrut să eliminăm anomalia asta din Codul administrativ, să-i aducem în aceeași situație cum sunt președinții de consilii județene, vicepreședinții și primarii.

Partidul Social Democrat și coaliția de guvernare vor vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc. Alte intervenții dacă mai sunt?

Dacă nu, am încheiat dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă...

Doamna senator Mălăiescu... domnul senator Mălăiescu Luca, îmi cer scuze!

Probabil o intervenție pe procedură.

O intervenție pe procedură, domnule senator, pentru că a vorbit deja domnul senator înainte din partea Grupului PSD.

...studiile necesare pe care le-au avut. Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc, domnule senator.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Vă rog, domnule Vela.

Domnule președinte,

Cu riscul de a-i supăra pe colegii de la USR, când domnul Dan Barna era viceprim-ministru al României și a introdus...

Pe procedură, domnule...

## **Domnul Gheorghe Vela:**

...a introdus ideea de discriminare în masă, pe motiv de certificat verde, i s-a socotit perioada în care a fost viceprimministru, i se socotește vechime în muncă.

Pentru ce? Pentru prostiile pe care le-a adus în țara aceasta?!

Mulțumesc, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Adică, după ce faceți greșeli, mai vreți...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă vorbesc în calitate de fost primar al orașului Oțelu Roșu, trei mandate la activ, ales la al patrulea mandat. Cred că a venit timpul să nu-i mai mințim pe români.

Orice primar...

orice primar, orice viceprimar, orice președinte al consiliului județean și vicepreședinte nu a beneficiat de vechime în câmpul muncii. Să știți că sunt primari și viceprimari care au ieșit la pensie cu o pensie de 2.500 lei – 3.000 lei. Puteți să verificați; vă spun adevărul. Și cred că a venit timpul să facem dreptate pentru primarii și viceprimarii din România care au ieșit la pensie și au avut o pensie foarte mică.

Să știți că, de asemenea...

Mulțumesc, domnule senator. Vă rog, pe procedură, să încheiați intervenția.

Mulțumesc, domnule președinte.

Să știți că, de asemenea, și acea pensie specială – care a fost numită, din punctul meu de vedere, eronat, trebuia să fie numită „pensie compensatorie” – a fost numită pentru a se face, cât de cât, o mică dreptate.

Astăzi, prin această lege, se face dreptate pentru primarii și viceprimarii care nu au beneficiat de vechime în câmpul muncii și nici măcar de...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc.

Haideți să încheiem procedura, intervenția pe procedură!

Mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog!

Ați avut.

Vă rog să încheiem dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi. V-am spus, un singur reprezentant per grup parlamentar la dezbateri per proces... per proiect legislativ.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 8 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicarea privind Planul de creștere pentru Republica Moldova – COM(2024) 470 final. Comisia pentru afaceri europene – raport. Începem dezbaterile.

Dacă sunt intervenții?

Am încheiat dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa rămâne la vot final.

Vă rog să apăsați microfonul, ca să vă pot vedea în sistem, pentru că nu mă pot uita permanent în sală, da? Vă rog, doamna senator.

Repară sistemul, domnule președinte!

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Sistemul funcționează, domnule senator, vă asigur.

## **Doamna Elena-Adelina Dobra:**

Vă mulțumesc tare mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi discutăm despre Planul de creștere propus de Comisia Europeană pentru Republica Moldova, un demers esențial pentru apropierea de valorile și standardele Uniunii Europene.

Este un plan de recunoaștere a dificultăților majore cu care se confruntă Republica Moldova, de la efectele pandemiei și impactul războiului din Ucraina până la presiunile hibride ale Federației Ruse. De asemenea, PIB-ul Moldovei reprezintă doar 29% din media Uniunii Europene. În aceste condiții, decalajele economice și sociale sunt semnificative.

În ciuda acestor provocări, Republica Moldova a demonstrat un angajament ferm față de parcursul său european, însă, fără un sprijin economic și politic consistent, ritmul reformelor și al convergenței cu Uniunea Europeană riscă să fie încetinit.

Planul de creștere prevede un sprijin financiar de 1,785 miliarde de euro, din care 285 milioane de euro sprijin nerambursabil, pentru o perioadă de... 2025-2027.

Prin aliniere accelerată la legislația Uniunii Europene, Republica Moldova va avea acces la beneficiile pieței unice încă dinaintea aderării oficiale. Planul de creștere va permite dublarea economiei Republicii Moldova în următorul deceniu și atragerea de noi investiții de capital. Vorbim deci de oportunități reale: atragerea de investiții, crearea a peste 5.000 de noi întreprinderi și a 100.000 de locuri de muncă.

Suntem alături de frații noștri de peste Prut în drumul lor spre o uniune... spre o Europă unită și prosperă, iar acest plan reprezintă o foaie de parcurs clară și eficientă, menită să asigure reforme durabile și o dezvoltare economică solidă.

## Vă mulțumesc.

Dacă nu mai există intervenții, am încheiat dezbaterile asupra acestui punct.

## Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 9 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicarea din 2024 privind politica de extindere a UE – COM(2024) 690 final.

Avem un raport al Comisiei pentru afaceri europene. Începem dezbaterile.

Domnule senator Mircescu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Planul de extindere al Uniunii Europene este în interesul României. Avem un interes direct în Republica Moldova, de a susține aderarea fraților noștri de peste Prut și, în același timp, trebuie să intensificăm proiectele de infrastructură – poduri peste Prut –, astfel încât această integrare să fie una de succes, care să aducă creștere economică fraților noștri

de peste Prut și României în schimburile comerciale bilaterale.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule senator Petrea.

## **Domnul Dorin-Silviu Petrea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că a venit momentul să spunem clar țărilor din jurul Uniunii Europene că nu vor intra foarte curând în UE. I-am tot mințit pe..., din 2012, i-am tot mințit pe cei din Moldova, pe cei din Ucraina și pe cei din Georgia că vor intra în Uniunea Europeană. În fiecare ședință, la fiecare Comisie de afaceri europene, mereu le spuneam acest lucru. Ei au crezut în Uniunea Europeană, au crezut în ceea ce le-am spus noi și acum este un război la graniță. Acum, îi mințim pe cei din Albania că vor intra în UE, îi mințim pe cei din Balcanii de Vest și la fel continuăm cu Ucraina, Moldova și Georgia.

Oameni buni, ei nu vor intra, ei nu vor intra...

Și Turcia, exact.

Ei nu vor intra în Uniunea Europeană, pentru că noi avem un acquis comunitar excesiv de greu și nu mai... nici măcar din punctul de vedere al ordinii politice nu vor putea intra în Uniunea Europeană. Vom duce către alte războaie.

Și mesajul pe care vreau să vi-l dau și pe care trebuie să-l spunem foarte clar va fi următorul: Ursula nu mai are ce căuta astăzi în funcția... la conducerea Uniunii Europene, pentru că este un dezastru și din cauza ei există un război la granițele noastre, pentru că le-a promis celor din Ucraina că îi va sprijini și cu... și cu intrarea în Uniunea Europeană. Nu este corect față de ei și nu este corect nici față de noi. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc. Domnul senator Stoica.

Vă rog.

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu:**

## Mulțumesc.

Pentru că n-am folosit cele două minute, mai vreau 20 de secunde, replică.

La finalul anului 2023, să știți că Parlamentul European a votat o rezoluție pentru începerea aderării Republicii Moldova și a Ucrainei. Și locul Republicii Moldova să știți că este în Uniunea Europeană, alături de România.

Iar acel război a fost pornit de un dictator, Putin, pe care unii de aici, din sală, îl venerează.

Mulțumesc.

Domnule senator Stoica, vă rog.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Mare atenție, a venit timpul zilei să vă spun că... inițialele mele – CTS, „ce trebuie spus”. Și de data asta o să vă invit să repetați după mine: România n-a avut graniță la Prut, Basarabia este România și calea cea mai simplă și cea mai scurtă pentru integrare europeană a fraților noștri de peste Prut este unirea cu țara-mamă.

Doamne-ajută!

Mulțumesc.

Dacă nu mai există intervenții, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Proiectul rămâne la vot final.

La punctul 10 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Pachetul de toamnă privind Semestrul european 2025:

– Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Semestrul european 2025 – Pachetul de toamnă – COM(2024) 700 final;

– Propunerea de raport comun privind ocuparea forței de muncă al Comisiei Europene și Consiliului – COM(2024) 701 final;

– Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European – Raport privind mecanismul de alertă 2025 elaborat în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1.176/2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice – COM(2024) 702 final;

– Recomandarea Consiliului privind politica economică a zonei euro – COM(2024) 704 final;

– Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană – Semestrul european 2025: noul cadru de guvernanță economică prinde contur – COM(2024) 705 final.

Avem un raport al Comisiei pentru afaceri europene. Începem dezbaterile.

Domnul senator Dîrlău.

## **Domnul Andrei-Emil Dîrlău:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ursula von der Leyen, Frans Timmermans, deci Partidul Popular European, din care Partidul Liberal, colegii noștri, deci Partidul Liberal face parte – și sunt curios cum vor vota colegii de la PNL acest punct, riscând să intre în contradicție cu poziția propriului lor partid european, propria familie europeană –, așadar Ursula și Frans Timmermans s-au lepădat de Green Deal, au abandonat Pactul verde, au renunțat la politicile climatice, la toată nebunia verde și la planurile aberante privind Green Deal, privind _green madness_ .

Vocile lucide au spus că sunt angajamente exagerate, aberante – tot ce ține de decarbonizare, de emisiile de CO2, de neutralitatea climatică. Și totuși pentru noi aceste lucruri au devenit biblie în materie de energie. Am închis prematur capacități energetice pe combustibili fosili, am dezindustrializat România. Europa, de asemenea, s-a dezindustrializat și a devenit necompetitivă extern. Ei bine, noi am eliminat aceste capacități chiar făcând exces de zel, aproape 2.000 de megawați, în urmărirea unor ținte climatice absurde. De asemenea, nu mai vorbim de alte elemente care au fost la fel de aberante, ne amintim de războiul din Ucraina și ceea ce ne-a impus Comisia, pandemia de COVID.

Și totuși Comisia ne face recomandări în acest pachet european și această... acest semestru european, ne face recomandări fără să țină cont că ea însăși e vinovată de ele, responsabilă pentru măsuri pe care ea ni le-a impus.

Așadar, consider...

30 de secunde, vă rog.

## **Domnul Andrei-Emil Dîrlău:**

...consider nerealistă această analiză și aceste recomandări inechitabile privind deficitul excesiv pe care ni-l impută Comisia Europeană și alte dezechilibre structurale. Fără să recunoască, o mare parte se datorează chiar măsurilor impuse de Comisie.

Așadar, nu pledez pentru euroscepticism, ci pentru eurorealism și eurodiscernământ, cu atât mai mult cu cât România riscă să piardă banii din PNRR și din fondurile de coezi...

Mulțumesc. Domnul senator Petrea.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Țineți minte ce vă spun aici: în 2030 nu vom mai ști niciunii de Volkswagen, de Dacia, de Mercedes, BMW și alte firme din Europa, pentru că planul și politica economică dezastruoasă pe care Ursula von der Leyen le-a prins în aceste pachete de COM-uri... pe care noi cu inima deschisă le adoptăm și spunem: vin de la Ursula, vin de la Bruxelles, de acolo de unde ni se dă lumină, le aplicăm în politica națională economică a României fără să le discernem, fără să le discutăm în cadrul Parlamentului României și după aceea ne trezim că suntem la coada lumii – nu a Europei, la coada lumii – și nu putem să progresăm.

În toate aceste pachete ni se spune așa: „Sunteți praf, sunteți un dezastru și trebuie să tăceți și să ascultați!” Ni se spune că avem cel mai mare deficit bugetar pe anul trecut. Am întrebat la Ministerul Finanțelor ce soluții au, pentru că în Legea bugetului nu am văzut nicio soluție pentru 2025. Am întrebat ce facem cu acest Green Deal pe care l-au adoptat cu toții și l-au luat în brațe. Și nimeni nu vorbește de marile eșecuri la nivel de Uniune Europeană – cu Northvolt, unde s-au păpat miliarde și miliarde de euro, crezând că vom face noi baterii electrice și n-a fost în stare Uniunea Europeană să dezvolte un catod la o baterie electrică. Nimeni nu vorbește de asta.

De fapt, Ursula și tot Bruxelles-ul nu vor altceva decât să ascundă sub preș mizeriile pe care le-au făcut, eșecurile economice. Și noi acum stăm cu toții cu mâna ridicată să votăm în continuare planurile dezastruoase de la nivelul conducerii Bruxelles-ului.

Vă spun un lucru: țineți minte, Dacia nu va mai exista în 2030.

Mulțumesc. Domnul senator Floroiu.

## **Domnul Ionel Floroiu:**

Bine, eu n-am să vă spun să țineți minte, pentru că eu sunt dintr-o zonă mai optimistă, așa, și îmi doresc... îmi doresc din suflet să nu aveți dreptate. Și am să vă spun de ce. Cred că Uniunea Europeană, cu acest război la graniță și cu ce se întâmplă acum în Statele Unite... reușesc liderii Uniunii Europene să-și dea mâna. Să-și dea mâna, să devină mai coezivi, să vorbească pe aceeași limbă.

Doi. M-aș bucura ca în 2030, cu sprijinul și al României, Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest să intre în Uniunea Europeană și, astfel, națiunea europeană să ajungă la 600 de milioane de locuitori, cu o industrie puternică și competitivă în lume. Astfel, să ne batem cu 150 de milioane de ruși și cu vreo 300 de americani...

din perspectiva competitivității economice, a competitivității armatei și de apărare, din punctul de vedere al coeziunii națiunii europene.

Ăsta e viitorul. Dacă dumneavoastră nu înțelegeți că viitorul Europei e într-o coeziune și să vorbim aceeași limbă toate națiunile astea, să devenim continentul cel mai puternic din lume, nu facem nimic. Dezbinați, nu o să... dezbinarea nu duce la nimic; le dăm satisfacție celorlalți, care sunt dictatori. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Mircescu.

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Puțin mai devreme, un coleg senator SOS anunța sfârșitul Dacia până în 2030. Ne anunța cum Uniunea Europeană este responsabilă de toate relele din lume...

și cum programele Uniunii Europene nu sunt în concordanță cu dorințele dânsului.

Vreau să-l anunț că România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro atrase...

## **Din sală:**

PNRR-ul! Unde-s banii?!

...din fonduri europene, vreau să-l anunț că Dacia este o poveste de succes care va continua și după 2030, în ciuda previziunilor sale sumbre și mai vreau să îl anunț pe domnul senator că, dacă nu este un susținător al Uniunii Europene, există și alte comunități ale statelor independente în zona de est, care pot să primească oameni ce nu rezonează cu Uniunea Europeană.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Un drept la replică, domnul senator Peia, în numele Grupului parlamentar al SOS România.

## **Domnul Ninel Peia:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Se pare că, după Camera Deputaților, un domn senator pe care îl respect, a mâncat și dânsul prea mult la McDonald’s, s-a obișnuit cu sosul, cu ketchupul de la McDonald’s și nu mai poate să pronunțe SOS România.

Eu înțeleg că la USR dați dovadă de o șaorma ideologică combinată cu toate sosurile...

, dar haideți să ne respectăm! De aceea, eu vă spun Uniunea pentru Salvați România și USR.

În același timp vreau să vă dau răspuns tuturor: domnilor, în primul rând, haideți să fim proromâni, după aceea proeuropeni, proamericani, prochinezi și altceva! Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

La punctul 11 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea Mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova – COM(2024) 469 final.

Avem un raport al Comisiei pentru afaceri europene. Începem dezbaterile.

Domnul senator Ștefănache.

Stimați colegi senatori,

Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană înseamnă smulgerea acesteia din ghearele Rusiei și redarea demnității istorice pentru frații și surorile noastre de peste Prut.

Suntem alături de Republica Moldova în demersul de a se alătura Uniunii Europene. Acest pas reprezintă o oportunitate extraordinară pentru a contribui la pacea, prosperitatea și dezvoltarea continuă a regiunii din care facem parte.

Uniunea Europeană nu este doar un bloc economic, ci este o familie de națiuni care împărtășesc aceleași valori fundamentale ale democrației, drepturilor omului și respectului pentru lege.

În această călătorie, să nu uităm de trecutul nostru comun și de legăturile culturale și istorice care ne unesc. Împreună putem construi un viitor mai bun, mai luminos și mai prosper pentru toți cetățenii de o parte și de alta a Prutului.

Aderarea la Uniunea Europeană va aduce beneficii tangibile pentru tot cetățenii Republicii Moldova, de la creșterea economică la investiții străine, până la accesul pe o piață unică și la standarde mai ridicate de viață. În plus, va consolida statutul Republicii Moldova pe scena internațională și va întări legăturile cu partenerii noștri europeni.

Vă invit, stimați colegi senatori, să susținem acest proces important și să ne dorim să vedem Republica Moldova strălucind, ca pe un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Chelaru.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În intervenția mea o să fac referire și la 470, și la 469 plus cea cu extinderea.

Am urmărit foarte atent fiecare dintre aceste hotărâri. Sunt semnate de dumneavoastră și urmează, probabil, să prindă viață. M-am uitat să văd ce anume poate fi, într-adevăr, palpabil, dincolo de deziderat, dincolo de declarații strict politice.

Am să mă concentrez doar pe problema Republicii Moldova, atât ca extindere, cât și a dezvoltării pe mai departe a acestui mecanism de accelerare, într-un fel sau altul, văzând că fiecare dintre antevorbitorii noștri, inclusiv în textul celor trei COM-uri pe care le scot în evidență... Există doar, încă o dată, doar enunțuri.

Vreau să atrag atenția că pentru Republica Moldova, așa cum dumneavoastră ați solicitat, trebuie să funcționeze foarte puternic și atent, apăsat principiul subsidiarității și proporționalității.

Vorbim de acquis-ul comunitar, vorbim de acquis-ul european pentru Republica Moldova. Dar noi ce suntem, domnule președinte?! De ce să nu fie acquis-ul românoromân? Pentru că este un stat românesc dincolo de Prut, alăturat unui stat românesc dincoace de Prut; avem același ideal de a fi din nou împreună într-o Uniune Europeană.

Și, cu tot regretul, vreau să spun că recunosc Uniunea Europeană sau Europa națiunilor, nicidecum națiunea europeană. Este o eroare gravă, pe care o combat de la această tribună.

Deci, din acest punct de vedere, semnătura dumneavoastră, domnule președinte al Senatului, trebuie să se trans...

30 de secunde, vă rog.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

...trebuie să prindă viață, practic, aplicativă. Și mi-aș dori ca, din momentul în care eu am intervenit, să tratăm cele două state românești într-o singură comuniune și – de ce nu, anticipez – să producem comunitatea statelor românești, respectând în felul ăsta și statalitatea Republicii Moldova, până când s-o împlini nevoia de a veni acasă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Vă rog, domnule Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Dragi colegi,

Un scurt recurs la istorie. Când Republica Democrată Germană s-a alipit de Republica Federală Germană după căderea Zidului Berlinului, în 1990, știm foarte bine că Republica Democrată Germană nu a intrat în Uniunea Europeană, ci s-a unit cu Germania de Vest și, împreună, sunt în Uniunea Europeană. Germania de Vest era în Uniunea Europeană.

Exact același lucru se poate întâmpla și cu Basarabia noastră – se unește cu România și devine parte a Uniunii Europene. Lucrurile sunt atât de simple.

Dar îi vedem pe colegii de la USR că pun mai presus interesele europene decât interesele naționale. Să nu uităm că, în primul rând, basarabenii și românii au sânge românesc în vene – asta e prima dată – și-i iubim pe frații noștri, și-i vrem în România și, împreună cu noi, sunt și europeni.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Vă reamintim că vă auzim foarte bine, domnule Vela. Mulțumesc.

Domnul senator Nicula.

A mai fost PSD?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt. Cu fiecare acțiune, suntem mai aproape de unirea cu Republica Moldova și trebuie să înțelegem că sunt fonduri europene care se derulează – peste 4 miliarde au intrat din 1991, mai mult decât un buget, un PIB de-al Moldovei pe un an de zile. Deci se construiesc drumuri și se fac lucruri reale în Republica Moldova cu banii Uniunii Europene.

## Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi. Proiectul rămâne la vot final.

La punctul 12 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament privind o derogare temporară de la anumite dispoziții ale Regulamentului (UE) 2017/2.226 și ale Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea ce privește începerea progresivă a operațiunilor sistemului de intrare/ieșire – COM(2024) 567 final.

Avem un raport al Comisiei pentru afaceri europene. Începem dezbaterile.

Vă rog, domnule senator Dîrlău.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ne amintim cu toții acel banc: Radio Erevan este... spune că s-a câștigat o mașină la concurs; de fapt, era vorba de o bicicletă care s-a furat. La fel și aici, COM-ul pretinde că aceste credențiale digitale vor facilita libera circulație. De fapt, vor îngreuna libera circulație.

Ne amintim cu toții epidemia de COVID și _Green Pass_ – acel certificat verde care făcea mai dificil pentru cetățenii europeni să se deplaseze în alte țări. Deci acest _Green Pass_ este acum reiterat sub forma unor credențiale digitale. Momentan sunt voluntare, dar ele pot foarte bine să devină obligatorii.

Mai mult, se vorbește despre integrarea acestor credențiale digitale în portofelul digital, acel _Digital Wallet_ european, și e vorba de recunoașterea facială, de stocarea imaginii faciale a posesorului atât pe telefon, cât și pe un server, undeva în Uniunea Europeană.

Credem că acest lucru este de natură să afecteze drepturile cetățenilor la viața privată și, așadar, nu suntem de acord cu acest tip de extindere a acestor documente digitale care vor tinde să devină o formă de control totalitar asupra cetățenilor europeni și să impieteze asupra liberei circulații. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule Vela.

## Dragilor,

Vă mai amintiți de Ordonanța nr. 19/2020 a Guvernului, când a fost reglementat recensământul? Și, la un moment dat, se spunea așa..., ca să nu vă obosesc, că, în situația în care se face recensământul, vă citez din memorie, „nu se aplică următoarele articole din Regulamentul european GDPR”.

Noi avem la punctul ăsta, 12, o chestiune aproape asemănătoare. Fiți atenți la felul cum e pusă în cheie de enunț; spune așa: Proiect de hotărâre privind o derogare temporară de la anumite dispoziții ale Regulamentului 2017/2026. Păi, noi avem în art. 148 al Constituției următoarea chestiune de prioritate: în primul rând are prioritate dreptul european în fața dreptului național, știm foarte bine, mai ales când sunt conflicte juridice.

Nouă ni se spune acum să facem o derogare temporară. Cât de repede trec lucrurile acestea prin fața noastră și nici măcar nu suntem atenți. Nu, nu putem să facem nici măcar o derogare, așa cum nici înainte, pentru că s-au ridicat chestiuni de neconstituționalitate în fața CCR-ului cu privire la ordonanța asta, nr. 19/2020. Nimeni nu ne dă puterea să facem vreo derogare de la un regulament european.

Deci să avem aici grijă tocmai din acest punct de vedere, să nu încurcăm borcanele, pentru că prima dată ne-am asumat o obligație în art. 148, de a da întâietate dreptului european, și acum facem derogare noi de la asta? Nu putem să facem lucrul acesta. Deci prudență la acest punct legislativ. Noi vom vota împotrivă. Mulțumim.

Mulțumesc. Doamna senator Pauliuc.

## Stimați colegi,

Implementarea sistemului de intrare/ieșire este un instrument digital menit să întărească gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Sistemul nu este doar o inovație tehnologică, ci și un pas decisiv spre o Europă mai sigură, mai bine organizată și, într-adevăr, mai capabilă să protejeze drepturile cetățenilor săi.

Pentru România, beneficiile acestui sistem sunt:

– creșterea securității la granițele externe – având cea mai lungă frontieră terestră cu Uniunea Europeană, România devine o poartă strategică de acces în Europa, deci acest sistem ne va permite să identificăm rapid eventualele riscuri și să prevenim intrările ilegale sau abuzurile privind regimul vizelor;

– reducerea timpilor de așteptare la frontieră – prin automatizarea procesului de verificare a documentelor, sistemul va fluidiza traficul de persoane și va facilita trecerea rapidă a granițelor atât pentru turiști, cât și pentru cetățenii care lucrează sau studiază în Uniunea Europeană;

– protejarea cetățenilor români – prin monitorizarea riguroasă a celor care intră și ies din spațiul european contribuim la combaterea traficului de persoane, a crimei organizate și a altor amenințări transfrontaliere care pun în pericol viețile românilor din țară și din diaspora.

Stimați colegi,

Adoptarea și susținerea implementării sunt o dovadă că România își respectă angajamentele, că are respect față de cetățenii săi și că pune mai presus decât orice siguranța românilor.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, am încheiat dezbaterile. Proiectul rămâne la vot final.

La punctul 13 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei aplicații pentru transmiterea electronică a datelor privind călătoriile („aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie”) și de modificare a regulamentelor (UE) 2016/399 și (UE) 2018/1.726 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2.252/2004 al Consiliului în ceea ce privește utilizarea credențialelor digitale de călătorie – COM(2024) 670 final.

Avem un raport al Comisiei pentru afaceri europene. Începem dezbaterile. Dacă nu există intervenții... Vă rog, domnule Vela.

Domnule președinte și onorați colegi,

Noi avem colegi parlamentari, europarlamentari trimiși în Parlamentul Europei ca să clarifice legislația europeană, să susțină modificări de acte normative.

Ca jurist, doar ca jurist și acel _feeling_ , și acea gardă, și acea veghe pe care o am în interiorul sufletului meu când e vorba de abordarea unor probleme de tehnică legislativă sau probleme juridice... Aici ni se spune să fim de acord cu un proiect de regulament; păi, prima dată, să vedem modificarea care apare în Parlamentul European, după care luăm act de lucrul acesta.

Noi suntem de acord cu un proiect de modificare înainte ca regulamentele să fie modificate în Parlamentul European? Cum vine lucrul acesta? Că pare o lipsă de logică.

De aceea, să așteptăm lucrurile acestea, așa cum vorbim în BPR-uri, să se pronunțe Curtea Constituțională și toate celelalte și după aceea luăm act și putem să adoptăm, inclusiv tacit, ca Cameră a Senatului, faptul că s-a modificat legislația europeană și această legislație europeană se răsfrânge și asupra dreptului intern. Ăsta e punctul nostru de vedere.

Mulțumesc. Domnul senator Darău.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

## Domnule președinte, mulțumesc.

Scurt, dar sper... Domnule lider, fiți atent, că sunteți jurist, dar se pare că nu jurist european, da?

## Haideți să vorbim și pe argumente!

1. Știți...

Știți ce putem face noi legat de aceste COM-uri? Știți de ce vin la noi înainte să fie promulgate acolo? Ca să ne exercităm suveranitatea, care vă place dumneavoastră. Se numește _Early Warning System_ – sistem de avertizare timpurie, plecând de la țările suverane către Uniunea Europeană. Dacă ați primi de-a gata, v-ați da foc aici, în Parlament, să spuneți că Uniunea Europeană ne impune.

2. Argumentația precedentă – era un regulament european care deroga de la alt regulament european. Deci nu mai aberați aici, de la microfon, că încălcăm dreptul european, prin dreptul românesc. Haideți să dăm dovadă de profesionalism, de echilibru, pentru că pierdem timpul tuturor!

Și dacă nu înțelegeți dreptul european... Eu nu sunt jurist, dar nu vorbesc fără să cunosc.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, am încheiat dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 14, și ultimul al ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cooperarea dintre autoritățile de aplicare a legii însărcinate cu asigurarea respectării Directivei (UE) 2019/633 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar – COM(2024) 576 final. Începem dezbaterile. Dacă nu există intervenții, inițiativa rămâne la vot final. Stimați colegi,

Trecem la exprimarea votului final asupra inițiativelor legislative dezbătute în ședința plenului Senatului din 3 martie 2025, respectiv asupra inițiativelor legislative dezbătute în ședința de astăzi.

Potrivit prevederilor art. 112 din Regulamentul Senatului, se vor supune unui singur vot raportul în întregime și inițiativa legislativă. De asemenea, vă reamintesc că votul se exercită prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid. În timpul ședinței de vot electronic hibrid, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație sau are cardul de vot introdus în consolă, dar nu apasă nicio tastă, va figura absent la votul respectiv. În situația în care, din eroare, senatorul prezent în sala de plen exercită același vot prin modalități diferite de exprimare, în mod automat se va înregistra și se va lua în considerare doar opțiunea exprimată prin intermediul sistemului din sala de plen – cardul de vot.

Având în vedere cele prezentate anterior cu privire la votul prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid, urmează să derulăm un vot-test. În acest sens, vă rog să vă introduceți cardurile de vot în console sau să accesați aplicația de vot.

Vă reamintesc că aveți 30 de secunde pentru exercitarea votului.

Vot-test, vă rog.

Îi rog pe domnii senatori Pălărie și Paul Gheorghe să își exprime modalitatea de vot prin ridicarea mâinii, în continuare; am înțeles.

Sistemul de vot funcționează.

Vă rog, dacă există intervenții asupra procedurii de vot? Domnul senator Stoica.

## Domnule președinte,

Am și eu o întrebare la dumneavoastră strict legată de procedura de vot.

Săptămâna trecută ați reluat votul atunci când nu v-a convenit cum a ieșit, la solicitarea unui lider de grup, și vreau să vă întreb sincer: au fost aceleași reguli pe care le-ați citit mai înainte și săptămâna trecută?

Da sau nu?

Cu siguranță, da!

Vă rog să mai citiți o dată și să îmi spuneți, atunci, în baza cărui temei dumneavoastră ați reluat votul atunci când cred că două sau trei colege sau colegi de la PNL au decis să nu își exercite dreptul de vot. De ce dumneavoastră ați reluat procedura? Doar pentru că nu v-a convenit rezultatul votului și ați realizat că, până la urmă, românii din diaspora vor avea un drept pe care l-au avut, și anume să poată vota până la ora locală, și nu să le opriți votul la ora 21.00?

Pentru că, domnule președinte...

Mulțumesc, domnule senator.

...vreau să vă atrag atenția că ați făcut...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

O să vă răspund, dacă discutăm pe procedură, da?

Mulțumesc. Mulțumesc, domnule senator.

Am procedat conform regulamentului, la solicitarea liderului unui grup parlamentar care a contestat rezultatul votului, având în vedere că în sală au fost senatori din cadrul acelui partid care și-au manifestat votul, dar înțeleg că din punct de vedere tehnic acest lucru nu s-a regăsit. A fost reluată procedura de vot, conform regulamentului.

Vă rog, dacă mai există intervenții pe procedura de vot?

## Domnul senator Borțun.

Domnule senator Borțun, ați apăsat. Dacă aveți intervenție?

- Nu. Mulțumesc. Începem procedura de vot.

La punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de sediu dintre Guvernul României și Centrul European de Competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică, semnat la București la 27 septembrie 2024 (L32/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Punctul 2, Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L15/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a proiectului de lege, astfel cum se propune a fi modificat prin amendamentele din raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă rog, domnii senatori care votează prin ridicarea mâinii, să vă exprimați votul la microfon, ca să nu existe niciun fel de dubii.

Domnul senator Paul Gheorghe.

Mulțumesc, domnule președinte. Contra, la acest proiect. Mulțumesc.

Domnul senator Pălărie.

Senator Pălărie – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

88 de voturi pentru, 11 împotrivă, 26 de abțineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2025 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L16/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Pălărie – pentru. Mulțumesc.

Paul Gheorghe – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Vă mulțumesc. 108 voturi pentru, 7 împotrivă, 9 abțineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe (L23/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Pălărie – abținere. Mulțumesc.

Paul Gheorghe – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

97 de voturi pentru, 9 împotrivă, 18 abțineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 5, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2025 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale (L24/2025).

Urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței, astfel cum se propune a fi modificat prin amendamentele din raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Pălărie – pentru. Mulțumesc.

Paul Gheorghe – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

118 voturi pentru, un vot împotrivă, 5 abțineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 6, Proiectul de lege pentru abrogarea art. 197 alin. (4)-(13) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (L29/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L406/2022).

Urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Propunerea a fost respinsă.

Punctul 8, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicarea privind Planul de creștere pentru Republica Moldova.

Hotărârea a fost adoptată.

Punctul 9, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicarea din 2024 privind politica de extindere a Uniunii Europene.

Punctul 10, Proiectul de hotărâre referitoare la Pachetul

de toamnă privind Semestrul european 2025.

-

Punctul 11, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea Mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova.

Punctul 12, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament privind o derogare temporară de la anumite dispoziții ale Regulamentului (UE) 2017/2.226 și ale Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea ce privește începerea progresivă a operațiunilor sistemului de intrare/ieșire.

Punctul 13, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei aplicații pentru transmiterea electronică a datelor privind călătoriile („aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie”) și de modificare a regulamentelor (UE) 2016/399 și (UE) 2018/1.726 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2.252/2004 al Consiliului în ceea ce privește utilizarea credențialelor digitale de călătorie.

Punctul 14, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cooperarea dintre autoritățile de aplicare a legii însărcinate cu asigurarea respectării Directivei (UE) 2019/633 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.

Hotărârea a fost adoptată.

Trecem la proiectele de legi care au rămas de la ședința din 3 martie.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2025 pentru modificarea Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate (L17/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței astfel cum se propune a fi modificat prin amendamentele din raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 2, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul transportului rutier (L20/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței astfel cum se propune a fi modificat prin amendamentele din raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Punctul 3, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea alin. (2) și (5) ale art. 198 din Legea nr. 199/2023 a învățământului superior (L150/2024).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice.

-

Ultimul punct, Propunerea legislativă pentru modificarea

și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L702/2022).

- Urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra

- raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului

de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

– Lege pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Termenul pentru sesizare este de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii – astăzi, 10 martie 2025.

Termenul se calculează luând în considerare ziua anunțului – data de astăzi, 10 martie 2025.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă ședința plenului Senatului de astăzi. Vă mulțumesc.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|573494]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 32/24.III.2025 conține 20 de pagini.**

Prețul: 110 lei