Stenogramă plen

Bună dimineața!

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute.

Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

În ședința din data de 19 februarie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfășurarea ședințelor Camerei Deputaților consacrate declarațiilor politice, conform următorului algoritm: 3 deputați de la PSD, 3 deputați de la AUR, 3 deputați de la PNL, 2 deputați de la USR, 2 deputați de la SOS, 2 deputați de la POT, un deputat de la UDMR, un deputat de la minoritățile naționale și un deputat de la neafiliați.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ionel Ciunt. Și se pregătește domnul deputat Maricel Popa. Mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Mulțumesc. Bună dimineața! Distinsă doamnă președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Municipiul Zalău, pe drumul dezvoltării – un trend care trebuie să continue”.

Declarația mea politică de astăzi se referă la Zalău, reședința județului Sălaj, județ pe care-l reprezint în Parlamentul României și despre care voi vorbi fără îndoială într-o altă intervenție.

Așadar, vorbesc astăzi într-o dublă calitate: aceea de deputat, dar și de om care a trăit, a muncit și a fost aproape de orașul său în cele mai importante momente.

Zalăul trebuie să continue pe drumul dezvoltării, pentru că reprezintă peste 60% din tot ceea ce înseamnă economia județului Sălaj.

Întreaga comunitate sălăjeană privește cu încredere spre Zalău, având așteptări mari de la dezvoltarea orașului nostru.

În ultimii ani, în orașul nostru s-au început proiecte importante – în infrastructură, în educație, în sănătate, în tot ce ține de calitatea vieții. Sunt proiecte care încep să se vadă, să prindă contur, să schimbe orașul în bine.

Nu este suficient să începem proiecte, este esențial să le continuăm, să le finalizăm și să le integrăm într-o viziune coerentă de dezvoltare urbană.

Tinerii se întorc „acasă”, iar pentru ei, dar și pentru întreaga comunitate, Zalăul merită să atingă statutul de municipiu european.

Calitatea vieții cetățenilor, oportunitățile pentru tineri, siguranța locurilor de muncă bine plătite, serviciile publice moderne, toate acestea trebuie să continue.

Însă acest lucru nu se poate face de unul singur. Oricât de bine intenționat ar fi un primar, nu poate reuși fără o echipă performantă, matură și responsabilă, care să-și asume sarcini și decizii, chiar și în vremuri complicate. Administrația locală trebuie susținută de o relație directă și eficientă cu administrația centrală, iar acest lucru înseamnă coordonare, colaborare și viziune comună.

Din Parlamentul României știu că pot face mai mult pentru Zalău, știu că pot pune umărul, alături de viitorul primar, domnul Florin Florian, la marile proiecte și pot obține sprijinul necesar de la nivel central.

Zalăul are nevoie de o administrație matură, profesionistă, de o echipă puternică, cu dorința reală de a contribui. Zalăul nu trebuie să piardă ritmul.

Ca deputat, sunt gata să sprijin cu toată forța echipa locală în fruntea căreia va fi, fără îndoială, un primar tânăr, cu viziune, o echipă determinată și bine ancorată în realitate.

Zalăul are potențial, are oameni harnici, buni la suflet, cu idei inovative. Pentru aceștia există proiecte care trebuie finalizate și altele care așteaptă să fie implementate. Alături de un primar dedicat Zalăului, orașul nostru are toate resursele necesare pentru a deveni un model de succes.

Solicit, așadar, sprijin central și guvernamental, pentru a transforma Zalăul într-un oraș cu adevărat european.

Ca deputat, vreau să fiu parte activă în echipa condusă de viitorul primar al Zalăului, domnul Florin Florian, omul care a înțeles că dezvoltarea orașului în care trăim nu este o opțiune, ci este o datorie față de oameni. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Maricel Popa.

Și se pregătește domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan.

Bună dimineața, doamnă președinte de ședință! Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi este „În lumina Paștelui, să fim uniți prin credință, iubire și speranță”.

În Săptămâna Mare avem nevoie de unitate și speranță. Comunitatea ieșeană merită stabilitate și respect.

În aceste zile de profundă încărcătură spirituală, când întreaga creștinătate se pregătește să întâmpine Învierea Domnului, de la tribuna Parlamentului, transmit un mesaj de solidaritate, responsabilitate și încredere către toți cetățenii județului Iași, reafirmând angajamentul meu ferm pentru unitate socială și predictibilitate politică.

Săptămâna Mare nu este doar un timp al postului și al rugăciunii. Este o perioadă de introspecție colectivă, în care trebuie să ne regăsim ca oameni și ca societate. Avem nevoie astăzi, mai mult ca oricând, de unitate între oameni, de respect între generații, de voință politică matură și de stabilitate în decizii. Comunitatea noastră trebuie să știe că poate conta pe lideri care nu vorbesc doar în prag de alegeri, ci muncesc cu seriozitate și consecvență pentru binele comun.

Cu o profundă recunoștință față de valorile creștine, care stau la temelia societății românești, subliniez că în aceste momente este esențial să redescoperim puterea comuniunii, a generozității și a speranței.

În fiecare colț al Iașiului – de la familiile din mediul rural, care păstrează vie tradiția pascală, până la tinerii care caută sens într-o lume tot mai grăbită – găsesc semne de demnitate și de curaj. Iașiul este un județ cu rădăcini adânci și cu oameni de o calitate extraordinară.

Vreau să le transmit tuturor că, în calitate de reprezentant al lor în Parlament, nu voi înceta să mă lupt pentru drepturile lor, pentru proiecte reale și pentru un trai mai bun.

Doresc, de asemenea, să amintesc și importanța dialogului instituțional, a coerenței în administrație și a unei viziuni pe termen lung pentru dezvoltarea județului.

Ieșenii s-au săturat de promisiuni deșarte. Ei vor drumuri făcute, spitale funcționale, școli moderne, locuri de muncă decente și o viață trăită cu demnitate în propriul județ. Iar toate acestea nu pot exista fără predictibilitate legislativă, fără stabilitate guvernamentală și fără respect pentru cetățean.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan. Și se pregătește domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu.

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum cunoaștem cu toții, ne aflăm într-o perioadă de răscruce în istorie, în politică și în economie, în care marile provocări ne obligă la măsuri inteligente și ferme pentru a ne apăra interesele. Unele dintre aceste provocări sunt cursa pentru resurse și competitivitatea.

Într-o declarație pe care am făcut-o în Parlamentul European, în luna februarie a acestui an, am subliniat faptul că o consolidare cât mai puternică a pieței unice, prin cooperare, va oferi țărilor Uniunii Europene, deci și României, avantajul uriaș de a-și valorifica resursele materiale și umane în folosul cetățenilor noștri.

Subliniam atunci că România deține un capital impresionant, bogății minerale, un potențial agricol de excepție și o forță de muncă bine pregătită, atuuri prin care, valorificându-le, am putea contribui la dezvoltarea comunităților locale, naționale și europene.

Astfel, zilele acestea, Comisia Europeană a adoptat, pentru prima dată, o listă cuprinzând 47 de proiecte strategice pentru producția internă de materii prime critice, vitale pentru economia europeană, pentru care Comisia și-a manifestat suportul, având în vedere că, pentru a fi operaționale, se estimează că ar fi nevoie de investiții de circa 22,5 miliarde de euro.

Proiectele sunt amplasate în 13 state europene, precum Franța, Italia, Spania, Belgia, Germania, Finlanda, Portugalia, Polonia, Cehia, Estonia, Grecia, Suedia și, bineînțeles, pe primul loc, din punctul nostru de vedere, România. România figurează pe această listă cu trei astfel de investiții foarte importante: proiectul minier Rovina, pentru cupru, proiectul de la Baia de Fier, pentru grafit, și cel de la Budureasa, pentru magneziu.

Am pledat, de asemenea, în declarația mea din februarie, că procedurile birocratice trebuie simplificate și că barierele administrative, care împiedică dezvoltarea economică a Uniunii, trebuie înlăturate.

Iată că acum aceeași Comisie a decis că proiectele strategice enumerate vor beneficia de un proces de avizare coerent, astfel încât obținerea avizelor să nu dureze chiar și până la 10 ani, ca până acum, ci nu mai mult de 27 de luni pentru proiectele de producție și nu mai mult de 15 luni pentru restul proiectelor, cum ar fi, de exemplu, cele referitoare la zona de reciclare.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu.

Se pregătește domnul deputat George-Mihail Neamțu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

## Stimați colegi,

Din nou, cioclii vaccinării își arată fața.

Vă citez acum niște extrase din cursdeguvernare.ro, unde domnul șef al Comisiei pentru sănătate a Senatului României, domnul profesor Cercel, a luat cuvântul.

Și spune așa: „În noul cadru legislativ, vaccinarea va fi obligatorie pentru toți medicii de familie. În momentul de față, sunt medici de familie care nu au contractat cu casa și capitolele de vaccinare, ceea ce este impardonabil. Ea va deveni o obligativitate.”

„Mai mult”, spune domnul profesor, „am avut o experiență cât se poate de neplăcută cu HPV. A fost un fiasco. Acum campania HPV a început să meargă. Este și compensat și încercăm să extindem compensarea până la vârsta de 26 de ani.”

Și spune mai departe: „Dacă le spunem cât se poate de clar, adică părinților, că dacă nu îți vaccinezi copilul și copilul dezvoltă boala, atunci tu trebuie să plătești spitalizarea.” Vă rog să fiți foarte atenți la această frază!

Și, mă rog, mai are o dezvoltare despre controale, despre obligativitatea controalelor în Germania.

Și încheie în felul următor: „Am constatat, spre surprinderea mea, că, în ultimele întâlniri, care au fost cu medici, nu toți gândeau așa. O minoritate – unii m-au speriat, aveau o abordare mai mult decât cetățeanul care este antivaccinist. Nu poți să fii medic antivaccinist; înseamnă că nu ești medic și nu ar trebui să ai drept de liberă practică.” Astea sunt afirmațiile domnului profesor Cercel.

Vă aduc aminte că domnul profesor nu este la prima abatere. A trecut bugetul Ministerului Sănătății în 50 de secunde, în 2024, și a afirmat atunci că Parlamentul nu este sală de lectură pentru amendamente.

Cum a fost posibil așa ceva? Ce ne spune nouă domnul Cercel? Că legislația care va veni îi va obliga pe medici să vaccineze și, dacă nu vor vaccina, nu vor avea contract.

Ce înseamnă șantajul ăsta? Unde se trezește domnul profesor? În comunism? Cine este dânsul? Este secretar de partid? Așa am ajuns? În halul ăsta am ajuns, în Parlamentul României?

Mai mult decât atât, ne spune domnul profesor că și pacienții vor fi loviți. Dacă nu își vaccinează copiii și – Doamne ferește! – fac boala, atunci aceștia nu vor beneficia de serviciile pentru care plătesc.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat George-Mihail Neamțu. Se pregătește domnul deputat Petru-Gabriel Negrea. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Bună ziua, doamnă președinte! Stimați colegi,

În calitate de deputat și reprezentant al Circumscripției Bihor, doresc să-mi exprim indignarea și dezamăgirea cu privire la situația libertății de exprimare în spațiul digital.

Vedem, în ultima vreme, tot mai mulți inchizitori. Nu într-un sens clerical, de secolul XVI, ci într-o variantă adaptată mileniului III. Nu se mai ard cărți, dar se închid guri și conturi, bineînțeles, de Facebook, de TikTok, nu se torturează corpuri, dar se reduc la tăcere opiniile dizidente. Nu mai este invocat numele lui Torquemada, ci textul Legii nr. 504/2002.

Mă gândesc acum la situația prin care a trecut gazetarul Ion Cristoiu. Mă gândesc la contextul în care vocea domnului Marius Tucă a fost redusă la tăcere și, cel mai recent, un alt cont al doamnei Jessie Baneș a fost și el interzis tot de corporația TikTok, pe teritoriul României.

Suspendarea acestui cont, al unei jurnaliste, din partea Gold FM, reprezintă nu doar un gest arbitrar, ci un act grav de cenzură digitală, fără precedent în România postcomunistă.

Avem situații recente, inclusiv cea care îl vizează pe domnul Mirel Curea, care scoate la iveală această tăcere a instituțiilor statului, în contextul tot mai îngrijorător al evoluției tehnocrației represive care sancționează gândirea liberă și incomodă.

În calitate de președinte al Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților, facem un apel public către reprezentanții companiei TikTok România să respecte Constituția țării noastre și cadrul legal european care garantează dreptul la liberă exprimare, iar orice platformă social media care operează pe teritoriul național trebuie să se supună acestui principiu esențial. Nu există standarde comunitare care să anuleze Legea fundamentală.

De asemenea, aș invoca aici jurisprudența CEDO, care stabilește că presa are un rol esențial de „câine de pază” al democrației, iar limitele criticii admisibile la adresa autorităților publice sunt protejate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Cenzura nu este un progres. E, dimpotrivă, o cădere liberă.

Regimul în care trăim astăzi, regimul digital, miroase a despotism oriental și dispreț totalitar pentru diversitatea naturală a oricărei societăți în care există opinii, bineînțeles, adesea contradictorii.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea. Aveți cuvântul.

Se pregătește domnul deputat Ilie-Aurelian Cotinescu, Grupul PNL.

Bună ziua, doamnă președintă! Stimați colegi,

Mă adresez dumneavoastră, astăzi, cu îngrijorare și cu teama în suflet pentru încercările la care sunt supuși conaționalii noștri trăitori în nordul Bucovinei.

Suntem în Săptămâna Patimilor Mântuitorului nostru Isus Hristos. Se cuvine să luăm aminte și la patimile românilor din acest ținut străvechi românesc, prigoniți pentru ceea ce sunt ei.

În noaptea de marți spre miercuri a săptămânii trecute, o bandă de agresori, înarmați cu bâte și răngi, a încercat să preia controlul asupra bisericii românești din satul Stăneștii de Sus, nordul Bucovinei, Ucraina. Agresorii au lovit de-a valma bărbați și femei, enoriași aflați în curtea și în interiorul așezământului bisericesc pentru a-l apăra. De asemenea, au pătruns în sfântul locaș, unde au vandalizat altarul și proscomidiarul, și au deteriorat mai multe obiecte de cult.

Nu au reușit să ia cu japca biserica; oamenii din Stănești s-au adunat și i-au alungat. Trebuia să o facă poliția ucraineană, aflată inutil la fața locului. Din spusele martorilor, polițiștii ucraineni păreau să aibă grijă, mai degrabă, ca bandiții să nu pățească ceva. Tot oamenii spun, cu teamă, că se așteaptă ca agresorii să revină, mai bine înarmați și poate sub protecția unora în uniforma statului ucrainean.

Nu este prima agresiune de acest fel. Regimul Zelenski pune o presiune uriașă pe preoții și enoriașii români din nordul Bucovinei pentru a trece în subordinea Bisericii autocefale a Ucrainei, desprinsă în anul 2018 din Biserica Ortodoxă Rusă. Autoritățile ucrainene resping și inițiativa paternă a Bisericii Ortodoxe Române de a lua sub oblăduirea ei credincioșii români și bisericile în care se roagă. Iar ei, bieții români din nordul Bucovinei și din Buceag, rămân pribegi la ei acasă.

Românii din Ucraina sunt privați de dreptul la învățământ în limba maternă, de dreptul de a se ruga în bisericile construite de părinții și strămoșii lor, le sunt luați copiii cu forța și trimiși la moarte și sunt tratați cu ostilitate de către autoritățile ucrainene, atunci când își cer drepturile.

Toate acestea se întâmplă sub tăcerea și – am motive să cred – cu complicitatea guvernanților de la București. Altfel nu se explică lipsa totală de reacție la abuzuri și dedicația cu care sprijiniți toate cererile regimului de la Kiev. Printre altele, guvernanții români sprijină, fără rezerve, aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO, ignorând condiția esențială a calității de membru în aceste organizații: respectarea drepturilor omului, implicit, a drepturilor minorităților naționale.

Vă rog să concluzionați, domnule deputat.

...să se roage în bisericile strămoșilor lor. Iar, dacă vor să revină sub ocrotirea canonică a Bisericii Ortodoxe Române, să o poată face fără opreliști.

Mulțumesc.

Ca parlamentar român, vă amintesc că guvernările vin și pleacă, dar națiunea română este eternă.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Ilie-Aurelian Cotinescu. Nu este în sală.

Domnul deputat Marius-Nicolae Alecsandru? Vă rog, aveți cuvântul.

Se pregătește domnul deputat Alexandru Dimitriu.

Bună dimineața, doamnă președinte! Bună dimineața, dragi colegi!

Tema declarației de astăzi: „Știe toată România că ești un ticălos. De ce mai vrei să fii și președinte?”.

Mărturisesc că pe Victor Ponta chiar nu l-am putut asculta în ședințele de audiere a miniștrilor. Mi-a provocat o repulsie totală numai simpla lui voce.

De ce oare? Pentru că mi-am adus aminte de victimele de la Colectiv, pentru că mi-am adus aminte de toate combinațiile lui cu marele prieten Dan Șova, condamnat în dosarul CET Govora, părinții USL-ului, alături de prea leneșul Crin.

Nu pot să trec cu vederea aroganța lui de a sta în barcă, în timp ce alții se chinuiau să o împingă, nu pot să trec cu vederea minciunile acestui personaj toxic pentru România. Dar cel mai tare mă dezgustă ticăloșia lui în acest episod pe care l-a povestit cu o relaxare dusă până la miștocăreală. Cum să spui că ai preferat să inunzi satele românești pentru a proteja orașul Belgrad, care, oricum, este la peste 200 de kilometri distanță? Mai te dai și mare suveranist!

Înțeleg că nu îți pasă, de la nivelul acelei aroganțe, că viața oamenilor este afectată de acest dezastru comandat mișelește, dar să treci peste autoritățile responsabile ale statului și să te mai și lauzi cu asemenea fapte este de-a dreptul revoltător și strigător la cer.

Cum este posibil ca, pentru o eventuală fugă în Serbia, să pui în pericol viețile românilor, să le distrugi gospodăriile și să mai vrei să fii și președintele lor?!

Acum înțelegem de ce prietenul lui drag, Sebastian Ghiță, infractorul dat în urmărire generală, a fost așa bine primit în Serbia.

Ceea ce nu înțelegem este de ce statul român nu reușește să-l găsească și să-l aducă acasă pe acest pușcăriabil. Mai mult decât atât, îi mai permite să aibă și televiziune și să promoveze tot felul de știri false, nocive pentru poporul român.

Republica Moldova nu permite acest lucru. Ține mai mult la securitatea statului și a interzis acest post de televiziune. Înțeleg că este omul serviciilor... Dar chiar atât de slab este statul român?

Aștept să văd cum, după mai bine de 8 ani, statul român îl aduce în țară pe pușcăriabilul Ghiță, așa cum a făcut-o, într-un final, și cu Mazăre.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Alexandru Dimitriu? Nu este.

Domnul deputat Ionescu Tudor, Grupul SOS? Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Și se pregătește doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Astăzi, în Marțea Mare din Săptămâna Patimilor Domnului, când ne apropiem de marele praznic al Învierii Mântuitorului, doresc să vă reamintesc că nu suntem doar colegi de Parlament, ci și frați în Hristos, că suntem creștini, majoritatea dintre noi, că am ajuns aici, în forul legislativ al României, prin votul unei majorități creștine, că legile, declarațiile politice și interpelările pe care le facem aici, sub cupola Parlamentului, trebuie să fie de folos oamenilor, dar, totodată, trebuie să fie plăcute lui Dumnezeu și în acord cu legile Sale și învățătura Sfintei Scripturi.

Partidul SOS România este un partid naționalist, dar și profund creștin, cu o doctrină care se raportează, înainte de toate, la Dumnezeu – Creatorul Cerului și al Pământului, al tuturor celor văzute și nevăzute.

Dumnezeu a creat omul, dar tot El a creat și Neamurile – fiecare cu identitatea, limba și tradițiile sale distincte. Naționalismul nostru este, așadar, unul creștin, care cheamă toate Neamurile zămislite de Dumnezeu la cooperare frățească și respect reciproc. De aceea ne pronunțăm ferm pentru pace și împotriva războiului, care distruge Creația Divină.

România este o țară cu rădăcini creștine milenare, cu o societate în care tradițiile religioase au fost moștenite din generație în generație, iar valorile creștine stau la baza relațiilor dintre membrii societății.

Pentru noi, parlamentarii SOS România, afirmarea valorilor creștine în viața politică și transpunerea acestora în legislația națională reprezintă un obiectiv esențial. Disfuncționalitățile grave ale societății românești și crizele care o macină de peste 35 de ani își au, în bună măsură, rădăcina în îndepărtarea clasei politice de Dumnezeu și de învățătura Bibliei. Atunci când legile oamenilor contrazic legile lui Dumnezeu, consecințele nu întârzie să apară, iar realitatea de zi cu zi o confirmă dureros.

Noi, parlamentarii români, trebuie să ne îndeplinim misiunea păstrând, afirmând și promovând valorile creștine, singurele care ne pot oferi o temelie solidă și un ghid moral. Într-o lume complexă și desacralizată în care trăim, putem întâlni situații în care suntem tentați să ignorăm valorile creștine, din cauza presiunilor interne sau externe, de natură politică, diplomatică sau economică.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu. Și se pregătește doamna deputat Maria Cernit. Nu este în sală doamna deputat?

Vă rog, aveți cuvântul.

Da, doamna deputat Maria Cernit, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se intitulează „Tăcerea instituțiilor validează discriminarea”.

De ani de zile vorbim despre egalitate de șanse și despre accesul femeilor la funcții de conducere.

Luptăm pentru asta în Parlament, în comisii, în fiecare instituție în care aceste drepturi sunt puse sub semnul întrebării. Dar ce faci când tocmai o femeie aflată într-o poziție de decizie transmite public că un post „e mai potrivit pentru un bărbat”?

Nu pot să tac atunci când într-un spital public din România o femeie este îndepărtată dintr-o funcție de conducere nu pentru lipsă de competență, ci pentru că este femeie.

Iar mai grav este că această decizie și justificarea ei au venit tot din partea unei femei, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța.

Aceasta a declarat, fără ocolișuri, că postul de șef al Unității de Primiri Urgențe „ar fi mai potrivit pentru un bărbat”, pentru că presupune și gestionarea unui heliport și un efort fizic mai mare.

Nu este o interpretare a presei. E o declarație asumată, confirmată ulterior chiar de conducerea spitalului.

E greu de înțeles cum, în 2025, într-o instituție publică, o femeie aflată într-o funcție de conducere poate promova o mentalitate care le descalifică tocmai pe cele asemenea ei.

Asta nu este doar o gafă. Este discriminare.

Iar discriminarea nu devine mai puțin gravă doar pentru că vine din partea unei femei. Dimpotrivă, e semnul unei culturi toxice, care ajunge să fie interiorizată și reprodusă inclusiv de cele care ar trebui să o combată.

Ca președinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, spun clar: astfel de atitudini nu au ce căuta într-o instituție publică. Nu putem vorbi despre merit și competență atât timp cât funcțiile se dau sau se iau pe baza unor prejudecăți legate de sex.

Am luat act de sesizarea făcută de Departamentul pentru Situații de Urgență către CNCD. Este un pas corect, dar nu suficient.

Ministerul Sănătății și Consiliul Județean Constanța au obligația să trateze cu maximă seriozitate această situație. Să arate că astfel de criterii nu sunt tolerate și că responsabilitatea pentru asemenea declarații este asumată.

Mulțumesc, doamnă deputat. Doamna deputat Aurora-Tasica Simu. Se pregătește domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi. Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte. În Săptămâna Mare vă voi vorbi „Pentru cei care nu cuvântă, dar simt”.

Dragi români,

Se spune adesea că „măreția unei națiuni și progresul ei moral pot fi judecate după modul în care își tratează animalele”. Sunt cuvintele lui Mahatma Gandhi, care, deși rostite cu zeci de ani în urmă, rămân la fel de actuale și astăzi.

Recent am depus o inițiativă legislativă importantă pentru protecția animalelor și siguranța comunității.

După mai bine de două decenii de la adoptarea Ordonanței nr. 155/2001 privind gestionarea câinilor fără stăpân, realitatea ne arată că actualul cadru legal este depășit și ineficient. Anul trecut, 26.000 de câini au fost uciși pe bani publici și aproximativ 10.000 au decedat în lagărele de exterminare.

În ultimii 25 de ani s-a cheltuit peste un miliard de euro pentru a eutanasia peste 1,5 milioane de câini, fonduri publice din care s-ar fi putut steriliza 25 de milioane de câini.

În acest moment, România este singura țară din Uniunea Europeană care se mai confruntă cu fenomenul câinilor pe străzi și care folosește eutanasierea ca unică metodă de management.

În prezent, din totalul câinilor înregistrați cu stăpân, în România, doar 18,7% sunt sterilizați. Câinii de pe stradă nu cad din cer! Ei sunt rezultatul abandonului, lucru care poate fi schimbat doar prin sterilizare.

Ce propune proiectul de lege?

– Introducerea unor definiții esențiale pentru a combate fraudele, reproducerea și comercializarea ilegală.

– Obligația sterilizării câinilor fără act de origine și fără drept de montă.

– Transparentizarea deciziilor privind eutanasierea.

– Clarificarea și extinderea definiției abandonului.

- Îmbunătățirea procesului de microcipare.

– Înregistrarea rasei doar pe baza unui document oficial.

– Asociațiile pentru protecția animalelor vor putea asista la procedura de eutanasiere, pentru a asigura transparență și respect față de viața animalelor.

Ca om politic, ca mamă, ca fiică și ca iubitoare de animale, cred că avem datoria morală de a proteja și respecta ființele care nu cuvântă, dar simt.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Domnule deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi, aveți cuvântul.

Se pregătește domnul deputat Dumitru Coarnă.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Celebrarea recentă, în contextul reconfigurării arhitecturii de securitate la nivel regional și global, a aniversării constituirii Alianței Nord-Atlantice ne oferă prilejul unei noi reflecții despre rolul României în viitoarea arhitectură.

Indiferent de clivajele și asperitățile în creștere, NATO rămâne și în continuare cea mai relevantă alianță militară din lume și principala garanție externă de securitate a României. Noua administrație americană și-a reiterat în mod credibil angajamentul ferm al Statelor Unite de a participa la consolidarea pe termen lung a Alianței. Este nevoie, astfel, să ne multiplicăm eforturile de menținere a unității NATO. Provocările externe cresc în intensitate și frecvență, iar nevoia de coeziune și unitate crește și ea, în mod corelat.

Îmi exprim și de la această tribună încrederea deplină în capacitatea statelor membre NATO de a menține și consolida această unitate, de a depăși actualele divergențe de opinie și de acțiune.

România are un rol încă nevalorificat suficient în acest sens. Fidelă valorilor care au dus la crearea Alianței, țara noastră poate contribui în mod direct la dezvoltarea dialogului transatlantic.

Chiar în aceste momente, o delegație bipartizană a Congresului Statelor Unite vizitează țara noastră, iar temele mari de securitate se află pe agenda vizitei.

Contactele româno-americane vor spori în mod substanțial după alegerile prezidențiale, care vor reconfirma opțiunea românilor pentru busola euroatlantică strategică a României.

Sporesc, în actualul context de securitate, și obligațiile noastre de a ne consolida capacitatea individuală de a rezista unor amenințări externe. Temele noastre de casă sunt multiple și urgente.

În acest sens, este nevoie prioritar de creșterea bugetului alocat apărării naționale, de achiziții strategice în domeniul militar, de relansarea industriei de apărare, prin atragerea de fonduri europene directe necesare acestor sectoare.

Competiția pentru atragerea acestor fonduri și instrumentele europene de sprijin se desfășoară acum. Orice ezitare în a crea un culoar favorabil în această competiție poate duce la ratarea unor oportunități rarisime.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Dumitru Coarnă? Nu este.

Domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif, Grupul PSD. Se pregătește domnul deputat Virgil Alin Chirilă. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Sărut mâna! Mulțumesc mult, doamnă președintă.

„Modernizarea infrastructurii rutiere generează dezvoltare economică!”

Infrastructura rutieră este unul dintre pilonii pe care se sprijină dezvoltarea economică susținută de actualul guvern. Construcția de autostrăzi și drumuri expres a înregistrat, în ultimii 3 ani, o evoluție fără precedent.

Coordonat de ministrul social-democrat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a reușit deschiderea circulației pe 363 de km de drum de mare viteză – și aici vorbim de autostrăzi și drumuri expres –, lungimea totală a drumurilor de mare viteză din România fiind acum de 1.283 de km.

Până la finalul acestui an, se vor da în trafic încă 236 de km de drum de mare viteză. Sunt tronsoane importante din cinci autostrăzi și trei drumuri expres – autostrada A0, autostrada Ploiești – Buzău, autostrada Focșani – Bacău, autostrada Bacău – Pașcani, respectiv drumurile expres DEx 6 Brăila – Galați, DEx 12 Craiova – Pitești și DEx 4, secțiunea A3 – DN 1.

În momentul de față, sunt semnate 31 de contracte pentru proiectarea și execuția a 614 km de drum de mare viteză. 23 dintre acestea, care înseamnă construirea a 439 de km de drum de mare viteză, se află în etapa de execuție.

Se lucrează la diferite loturi și secțiuni din autostrăzile A0, A1, Autostrada Transilvania A3, Autostrada Unirii A8, autostrada Ploiești – Buzău, autostrada Focșani – Bacău, autostrada Bacău – Pașcani, autostrada A13 Sibiu – Făgăraș, respectiv DEx 6 Brăila – Galați, DEx 12 Craiova – Pitești și DEx 4 A3 – DN 1.

Alte opt proiecte, pentru 175 de km de drum de mare viteză, se află în etapa de proiectare. Acestea vizează secțiuni și tronsoane din autostrăzile A1, A3, A8, A13, precum și construcția de viaducte.

Modernizarea infrastructurii rutiere înseamnă dezvoltare economică uniformă în toate regiunile geografice ale României.

Aceasta este politica Partidului Social Democrat și o ducem la îndeplinire.

Doamne-ajută!

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Virgil Alin Chirilă.

Și se pregătește domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru. Domnule deputat, aveți cuvântul.

Nu este domnul Alin Chirilă?

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Astăzi voi vorbi despre „Podul de la Ungheni – un nou șantier de zeci de milioane de euro care se deschide la Iași!”. ## Stimați colegi,

România mai face un alt pas mare înainte. Pe 26 aprilie vor fi demarate lucrările de la primul pod peste Prut în regim de autostradă, legătura rutieră dintre Autostrada Unirii – A8 și Republica Moldova, o investiție care va deschide drumul către România și Europa pentru frații noștri de peste Prut. Autorizația de construire a fost deja emisă.

Podul va avea o lungime de peste 260 de metri, din care jumătate pe teritoriul țării noastre, cu câte două benzi pe fiecare sens și, bineînțeles, acces pentru trotuare.

Durata contractului este de 24 de luni, din care 6 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție, iar sursa de finanțare este asigurată din fonduri europene nerambursabile, în valoare de peste 151 de milioane de lei fără TVA, prin Mecanismul pentru interconectarea Europei. În perioada următoare vor fi, de asemenea, construite alte cinci poduri peste Prut: la Stânca – Costești, la Bumbăta și legătură cu Leova, la Fălciu, legătură cu Leca, Răducăneni – Bărboieni, Albița – Leușeni.

Podul de la Ungheni reprezintă încă o dovadă că această coaliție de guvernare are ca prioritate dezvoltarea țării prin investiții masive în infrastructură. Regiunea Moldovei a beneficiat de alocări importante de fonduri, care au condus la organizarea unor șantiere istorice pentru zona noastră, inclusiv pe raza județului Iași.

Partidul Social Democrat și-a asumat unirea regiunilor istorice prin intermediul autostrăzilor, iar acum suntem în faza în care se lucrează atât la legătura cu sudul țării, cât și la cea pentru vestul țării. Toate aceste lucrări au intrat într-un ritm alert din momentul în care ministru al transporturilor a devenit domnul Sorin Grindeanu.

Astăzi avem deja date în folosință tronsoane din Autostrada Moldovei, iar pe celelalte, până la Pașcani, se lucrează la foc continuu. Multe alte porțiuni din A7 vor fi terminate în acest an, iar ieșenii vor putea circula de la Pașcani la Ploiești doar pe autostradă de anul viitor. A7 va continua și spre Siret, pe distanța dintre Pașcani și Suceava fiind deja desemnați constructorii.

Mulțumesc, domnule deputat. Trecem la Grupul AUR.

Domnul deputat Antonio Popescu? Se pregătește domnul deputat Doru-Lucian Mușat. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

## Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Guvernul atentează la siguranța națională: rezerva de stat, sub asediu birocratic!”.

Vin astăzi în fața dumneavoastră cu o declarație de o gravitate extremă, care ar trebui să trezească din amorțeală instituțiile de forță ale statului.

În plin context de instabilitate regională, cu un război sângeros la granițele României și cu amenințări evidente la adresa securității naționale, Guvernul României, cu un comportament absolut iresponsabil, reduce drastic numărul unităților teritoriale ale Rezervelor Naționale de Stat!

Concret, prin modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.380/2009, decisă în ședința Guvernului din 3 aprilie 2025 și publicată pe 4 aprilie la secțiunea Transparență decizională, se propune desființarea a 12 unități teritoriale, din cele 25 existente. Nu vorbim de simplificări administrative, ci de o veritabilă sabotare a sistemului național de protecție și stocare a rezervelor strategice!

Motivul invocat? Reducerea cheltuielilor! Realitatea? Aceste așa-zise „reduceri” vor crește costurile cu personalul, prin înființarea a peste 40 de posturi noi în aparatul central, remunerate regește, în timp ce posturile de directori de unitate, plătite decent, sunt eliminate. Așadar, nu se taie birocrația; se mută banii din teritoriu în buzunarele clientelei de la centru!

Mai grav este faptul că, prin desființarea personalității juridice a acestor unități teritoriale, ele devin simple depozite, fără protecție legislativă, adică pot fi închise oricând, fără nicio hotărâre de Guvern, și trecute cu ușurință în mâinile unor firme private „de casă”, care vor depozita, pe banii statului, produse strategice precum alimente, combustibil și echipamente de intervenție.

De ce mergeți împotriva recomandărilor Uniunii Europene, care cere statelor membre să își crească rezervele și să își întărească capacitatea logistică? Acum nu mai sunteți proeuropeni?

Cine are interesul ca România să fie vulnerabilă în cazul unei crize sau al unei agresiuni? Cine are de câștigat de pe urma externalizării rezervelor statului către privați? Și cât va mai tăcea CSAT-ul în acest caz?

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Doru-Lucian Mușat.

Se pregătește domnul deputat Radu Fabian-Cristian. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Bună ziua!

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. „Alegerile prezidențiale, o afacere extrem de bănoasă pentru unii”

Din păcate, așa cum de prea multe ori se întâmplă în România, orice buget public, orice finanțare, orice plată efectuată de instituții ale statului român vine la pachet cu o parte care este eludată de către sistem.

În aceeași situație ne aflăm și cu alegerile prezidențiale, un proces electoral democratic, credeam noi – până anul trecut, când alegerile au fost anulate –, în care candidatura pentru funcția supremă în stat a devenit o afacere foarte bănoasă pentru unii.

În România anului 2025, un candidat la alegerile prezidențiale care obține doar 3% din voturi poate deconta cheltuieli de campanie de până la 20.000 de salarii minime, adică 81 de milioane de lei pentru primul tur, iar pentru turul 2 mai poate adăuga cheltuieli de 40,5 milioane de lei. Astfel, un candidat care participă în ambele tururi de scrutin va putea beneficia de un buget total de 121,5 milioane de lei, ceea ce echivalează cu aproape 25 de milioane de euro!

Acest buget uriaș, care de multe ori este sifonat de către unele partide și unii candidați prin cheltuieli fictive, îi atrage ca un magnet pe cei care, sub umbrela democrației, vor să se îmbogățească rapid, în timp ce mii de copii se culcă flămânzi în fiecare noapte.

Ce vedem în realitate? O mulțime de candidați-fantomă, intrați în cursă nu pentru idei, ci pentru bani. Campanii fără substanță, cu mesaje vagi, dar bugete uriașe. Emisiuni electorale unde un minut a ajuns să coste aproape 10 mii de euro sau panouri publicitare pe toate drumurile, cu „ostași în slujba țării”. Decontările sunt o ușă larg deschisă către sifonarea banului public și acest lucru trebuie să înceteze!

Consider că este cazul ca acest plafon de 3% pentru recuperarea cheltuielilor din campania la alegerile prezidențiale să fie mărit la minimum 6% și bugetul total al unui candidat să fie de maximum 5.000 de salarii minime, adică maximum 20 de milioane de lei sau 4 milioane de euro.

A venit timpul să arătăm că prețuim banul public și, astfel, să oprim această hemoragie la nivel național a sifonării banilor proveniți din munca și sudoarea contribuabilului român și în sfârșit să le arătăm decență și respect!

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Radu Fabian-Cristian? Nu este.

Domnule deputat Ionel Gheorghe, vă rog, aveți cuvântul. Și trecem la Grupul parlamentar al USR și se pregătește domnul Alexandru Dimitriu.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Taxe mari, dezvoltare blocată: Doljul, sub povara fiscalității”.

Stimați colegi,

Vin astăzi în fața dumneavoastră cu o problemă care afectează direct oamenii de afaceri pe care îi reprezint, din județul Dolj. În ultimele luni, am primit numeroase sesizări din partea antreprenorilor din domeniul prestări servicii, a comercianților, producătorilor sau agricultorilor, care resimt din ce în ce mai acut presiunea fiscală.

Într-un județ în care oportunitățile economice sunt deja limitate, menținerea unor taxe și impozite locale ridicate devine o frână serioasă pentru dezvoltare.

Antreprenorii locali – cei care creează locuri de muncă și susțin bugetul local – se plâng că taxele pe clădiri, pe terenuri sau pe activități economice au crescut disproporționat față de veniturile reale. Aceste lucruri se resimt odată cu creșterea TVA-ului la alimente. În același

timp, cetățenii de rând sunt sufocați de impozite care nu țin cont de realitățile sociale și economice din teritoriu. De aceea, românii au tot mai puțini bani în buzunare și au ajuns să perceapă coșul zilnic de existență și diverse lucruri esențiale ca pe un lux.

Cum să vorbim despre atragerea de investiții când investitorii fug de județ din cauza poverii fiscale?

Cum să cerem doljenilor să fie parte a reconstrucției economice când ei se luptă cu facturi, rate și impozite împovărătoare?

Este inadmisibil ca Doljul, un județ cu un potențial agricol și industrial uriaș, să fie tras în jos de politici fiscale lipsite de viziune. Cer autorităților locale din județ, dar și Guvernului să reanalizeze nivelul taxelor impuse și să introducă facilități reale pentru dezvoltarea mediului de afaceri și pentru protejarea categoriilor vulnerabile.

Trebuie să ne întoarcem cu fața către contribuabil, către cel care plătește și susține întreaga construcție administrativă. Doljul nu trebuie să fie un județ care plătește mult și primește puțin!

Voi continua să susțin toate măsurile legislative care aduc echitate fiscală și reduc birocrația. Pentru un Dolj care muncește, dar și trăiește decent.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Alexandru Dimitriu, Grupul USR. Și se pregătește domnul deputat Iulian Lőrincz. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

„Crimă și minciună. Despre masacrul de la Sumî și despre minciuna legată de coborârea plăcuței cu Eminescu”

Avem... și asistăm acum, în această perioadă luminată, pe care ar trebui să o traversăm din perspectiva credinței noastre creștine, am asistat la un masacru. Un masacru promovat și provocat de un criminal odios, acest președinte al Rusiei, Putin, care este atât de aclamat și plăcut de o parte din partidele care au acum reprezentare în Parlament. Acest om a reușit, exact în perioada de Sărbătoare a Floriilor, să bombardeze, să ucidă copii, să ucidă oameni care mergeau la biserică, să rănească chiar nou-născuți.

Și observăm că această stare de fapt, această tragedie produsă de acest criminal nu a provocat absolut nicio reacție din partea unuia dintre candidații la președinție. Domnul Simion am văzut că nu are absolut nicio problemă cu modul în care s-a comportat Putin și aceste crime odioase provocate Ucrainei. În schimb, am văzut că domnul Simion a ținut o conferință de presă. O conferință de presă care de fapt a reprezentat un simulacru, pentru că nu a chemat acolo presa mainstream, ci doar presă care să-i pună întrebările cele mai ușoare. Dar totuși a scăpat o întrebare foarte interesantă. A fost întrebat „ce ați face dacă Rusia ar invada Moldova?”. Iar răspunsul acestui potențial președinte al României, Doamne ferește!, a fost că nu va interveni.

Ei, și să știți că acest răspuns are două mari probleme: – una ce ține de constituționalitate. Domnul Simion încalcă Constituția spunând că nu ar interveni, pentru că art. 17 din Constituție este foarte clar și spune că cetățenii români din străinătate trebuie să fie protejați de statul român. Și atunci cum sunt ei protejați dacă România nu intervine să îi apere? În Moldova sunt peste un milion de cetățeni români; – și, doi la mână, vorbim despre o persoană care se declară unionist.

Or, dacă te declari unionist și consideri că acel teritoriu este al României, nu te-ai duce să-l aperi?

Nu te-ai duce să aperi cetățenii tăi care stau acolo?

Situația este și mai gravă și din perspectiva faptului că avem inclusiv la Academia Română un om, președintele Academiei Române, fost securist, care spune că ucrainenii nu au simțul realității istorice și ar trebui să se predea.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Iulian Lőrincz. Nu este.

Trecem la Grupul SOS România. Doamna deputat Raisa Enachi. Și se pregătește doamna Ana-Marcela Baș. Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Bună dimineața! Mulțumesc frumos.

Subiectul declarației politice de astăzi este „Frica de Bruxelles e mai mare decât respectul față de români”.

Stimați colegi,

Am ajuns astăzi într-un punct în care statul promite reforme doar pentru a da bine în fața Bruxelles-ului, nu pentru că ar vrea cu adevărat să le implementeze. Se vorbește frumos despre „schimbare”, dar esența rămâne aceeași: protejarea celor care au avut mereu spatele asigurat.

De ani buni se tot discută despre eliminarea pensiilor speciale.

Comisii, analize, declarații, dar niciun pas concret. Iar atunci când Bruxelles-ul a avertizat că România riscă să piardă 230 de milioane de euro, premierul Ciolacu a scos rapid din sertar un proiect făcut pe genunchi, prezentat drept o mare reformă. Acest proiect, deja depus în Parlament, nu schimbă esența sistemului. Este doar o reacție la presiunea externă, nu o decizie bazată pe principii de echitate.

Magistrații vor putea ieși în continuare la pensie de la 48 de ani, dacă au 25 de ani vechime. Personalul auxiliar din instanțe și parchete rămâne în sistemul de pensii de serviciu. Chiar dacă se reduce procentul de calcul de la 80% la 65%, baza de calcul, inclusiv salariile și sporurile, rămâne aceeași.

Contributivitatea nu este nici acum un principiu de bază. Cei care au muncit cinstit o viață întreagă continuă să fie ignorați, în favoarea celor privilegiați. De exemplu, un magistrat are pensie medie de 21.500 de lei, din care doar 3.800 de lei provin din contribuțiile proprii. Restul, peste 17.000 de lei, vine direct din bugetul de stat. La personalul auxiliar, pensia medie este de 7.820 de lei, din care aproape 6.000 de lei sunt tot finanțați din bugetul public.

Ni se spune că toți românii se vor pensiona la 65 de ani. Însă, în realitate, toate mecanismele care permit pensionarea anticipată pentru cei „speciali” sunt păstrate.

Vin din județul Vaslui, unde oamenii muncesc pe salarii mici, în condiții grele și foarte grele, și ajung la pensie cu doar 1.200 de lei sau, în cel mai bun caz, 1.500 de lei. Mulți abia de își cumpără medicamente sau lemne pentru foc. Și tot aceștia sunt cei care, prin contribuțiile lor, plătesc pensii de 20.000 de lei pentru o categorie privilegiată. Asta nu mai este doar inechitate, ci este o nedreptate cruntă.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Doamna deputat Ana-Marcela Baș, vă rog, aveți cuvântul.

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați! Declarația mea politică se intitulează „Trădare, trădare, dar să o știm și noi!”.

Deosebită și extrem de interesantă situația în care colegii din USR au reușit, pentru prima dată în istoria lor, să propună un candidat pe care românii l-au votat și l-au trimis în turul 2 al prezidențialelor din 2024, situație care acum nu le mai convine și, după validarea BEC, s-au decis să îi retragă susținerea.

Colegii de la USR se declară oameni culți, citiți, iubitori de țară și corectitudine. E clar că sunt citiți și culți, deoarece efectiv au pus în scenă piesa de teatru „O scrisoare pierdută”, de Ion Luca Caragiale. E clar că sunt iubitori de țară, întrucât înțeleg perfect rolul trădării în politichia românească. Cât despre corectitudine, în mod evident sunt corecți față de votanții Elenei Lasconi, care au fost mai mulți decât votanții USR. Or, stimații colegi trebuie să respecte interesele partidului, nu ale românilor, care au tras un semnal de alarmă la alegerile de anul trecut cu privire la ce-și doresc de la politicieni și politica românească.

## Dragi colegi de la USR,

Având în vedere piedestalul pe care v-ați urcat în relațiile cu noi, restul partidelor, precum și cu restul românilor care aleg să fie reprezentați de multe alte partide decât USR, cred că ar trebui să vă faceți puțină ordine în ogradă înainte de a trâmbița că voi sunteți corectitudinea întruchipată, că dețineți adevărul, că iubiți și respectați România și așa mai departe.

Stați liniștiți, nu-mi doresc să vă dau sfaturi ca să vă salvați! Vă descurcați de minune să vă împușcați singuri în picior, iar faptul că existați ajută alte partide să primească voturi, tocmai din cauza modului copilăresc al USR de a face politică.

În același timp, ne este tuturor clar că USR-ul o să dispară la următoarele alegeri, din Parlament, iar acest lucru, dacă aș fi onestă cu voi, m-ar întrista.

Totuși, sunt sigură că mulți USR-iști își vor găsi salvarea în a fi parlamentari la alte partide. Și când spun asta mă gândesc în special la domnul Năsui, care în mod cert se regăsește politic și emoțional mai degrabă în POT decât în USR.

Mulțumesc.

Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu este în sală?

Nu.

Trecem la Grupul parlamentar al POT. Doamna deputat Dumitrița Albu.

Și se pregătește domnul deputat Cristian-Alexandru Popa.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Declarație politică intitulată „Diaspora românească – responsabilitate, recunoștință și reconectare”.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

În calitate de deputat ales să reprezint vocea românilor din afara granițelor țării, consider că avem nu doar o datorie politică, ci și una morală față de milioanele de cetățeni români care trăiesc în diaspora.

Este momentul să ne desprindem de retorica simbolică și să trecem la acțiuni concrete.

Vorbim despre milioane de români – fie că sunt stabiliți în Europa, Asia, America de Nord sau Oceania – care își păstrează rădăcinile vii, identitatea românească și legătura emoțională cu țara, chiar și după ani sau decenii petrecute departe.

Acești români contribuie anual cu miliarde de euro la bugetul statului. Dar contribuția lor nu este doar în cifre, ci este și una umană, intelectuală și spirituală – promovează limba, cultura și valorile românești în toate colțurile lumii. Sunt profesioniști respectați, studenți de elită și muncitori cinstiți.

Cu toate acestea, relația statului român cu diaspora rămâne, din păcate, una marcată de sincope, birocrație și dezinteres. Mulți dintre românii din străinătate se simt abandonați.

Propun și susțin:

– modernizarea și digitalizarea integrală a serviciilor consulare, astfel încât cetățeanul să fie tratat cu respect;

– extinderea rețelei consulare în regiunile cu comunități numeroase;

– introducerea de programe de reintegrare pentru cei care doresc să revină acasă;

– sprijinirea învățământului în limba română, în parteneriat cu asociațiile românilor din străinătate, pentru ca limba și cultura să fie transmise noilor generații.

România trebuie să-și respecte diaspora nu doar în discursuri, ci prin fapte.

Diaspora nu cere privilegii. Cere respect, acces și o legătură reală cu statul care, chiar și de la distanță, rămâne „acasă”.

Stimați colegi,

Avem datoria să transformăm încrederea acestor oameni în politici coerente și soluții durabile. Pentru că, atunci când România își respectă diaspora, se respectă pe sine.

Mulțumesc, doamnă deputat. Domnul deputat Cristian-Alexandru Popa.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

Și se pregătește doamna deputat, de la neafiliați, Ecaterina-Mariana Szőke.

Vă rog.

## **Domnul Cristian-Alexandru Popa:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. „Declarație de dragoste pentru români”

Dacă vrei să-ți slujești poporul trebuie să-l iubești.

Provocarea nu este să-i iubești pe cei ce te plac și pe cei ce sunt de acord cu tine. Provocarea este să-i iubești pe cei ce nu sunt de acord cu tine, pe cei ce te ocărăsc și pe cei ce te înjură – și chiar pe cei care încearcă să te doboare.

După Revoluție, prin știri și emisiuni de divertisment ieftine, am fost făcuți proști, inculți, violenți, într-o campanie masivă de denigrare a poporului român. A fost pasul întâi.

A urmat pasul al doilea – dezbinarea. Unii în Est, alți în Vest, unii bogați, alții săraci.

Și, astfel, a început din nou o campanie de cucerire bucată cu bucată, așa cum au făcut pe vremea Sfântului Ștefan cel Mare, a Sfântului Neagoe Basarab și altor mari voievozi care au ținut piept cotropitorilor, apărând nu doar pământul strămoșesc, ci toată Europa și întreaga creștinătate.

Au văzut că folosind sabia și gloanțele nu au avut izbândă, iar atunci au schimbat metoda într-un război subtil, dar perfid și mișelesc, pe care sunt pe cale să-l piardă din nou.

Și totuși cine sunt românii? Avem cel mai mare număr de genii _per capita_ din întreaga lume, cu inventatori, scriitori, poeți, sculptori și laureați ai Premiului Nobel.

Nu am atacat alte popoare, doar ne-am apărat „sărăcia și nevoile și neamul”. Am realizat construcții impresionante pentru vremurile respective și am făcut performanță la cel mai înalt nivel, oriunde am fost în lume.

Puterea noastră stă, de fapt, în credința noastră de neclintit. Toate greutățile și suferințele care au trecut peste noi le-am purtat așa cum și-a purtat și Hristos Crucea – cu smerenie, asumare și iubire. Cum zicea și părintele Dumitru Stăniloae: „Prin Cruce se învinge, când știi să o porți.”

Iubiți români,

Vremurile în care trăim sunt asemenea celor din Vinerea Răstignirii, Vinerea Mare – durere și suferință până la moarte.

Dar nu fiți triști; vine duminica. Să ținem lumina speranței vie în sufletele noastre și să ridicăm spre cer sabia sfântă a pământului românesc!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke nu este în sală.

Este?

Da, vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul. Se pregătește domnul deputat Virgil Alin Chirilă, Grupul PSD.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi este despre accesul elevilor la terenurile de sport din unitățile de învățământ.

Astăzi vreau să aduc în atenția dumneavoastră o problemă care, deși pare simplă, are un impact major asupra sănătății și dezvoltării generațiilor viitoare – accesul elevilor la terenurile de sport din incinta școlilor în afara orelor de curs.

Legea permite deschiderea acestor terenuri pentru copii și a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial pe 4 ianuarie 2023.

Școlile aveau la dispoziție 120 de zile pentru a introduce în regulamentele lor noile prevederi și pentru a permite accesul elevilor.

Cu toate acestea, vedem că în multe localități din țară această lege nu se aplică. Porțile școlilor rămân închise, iar copiii noștri sunt privați de un spațiu sigur unde să facă mișcare și să se dezvolte armonios.

Consecințele acestei situații sunt grave. România este deja pe primul loc în Europa în ceea ce privește consumul excesiv de social media în rândul copiilor și adolescenților.

Totodată, obezitatea infantilă și lipsa activităților fizice sunt probleme tot mai întâlnite. În loc să încurajăm mișcarea și jocul în aer liber, îi lăsăm pe copii să își petreacă timpul în fața ecranelor, fără alternative reale.

Fac, astfel, un apel, din nou, către Ministerul Educației, Agenția Națională pentru Sport și autoritățile locale să trateze această problemă cu responsabilitate.

Legea există; ea doar trebuie aplicată. Este nevoie de voință și implicare pentru a reda copiilor accesul la sport, sănătate și bucuria de a se juca în siguranță.

Haideți să ne asigurăm că terenurile școlilor sunt deschise pentru cei care au cea mai mare nevoie de ele – copiii României!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă deputat. Domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul. Din partea Grupului PSD, domnul Virgil Alin Chirilă.

Bună dimineața!

Și mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimate doamne și domni parlamentari, Dragi mehedințeni,

Emoția sărbătorilor pascale este specială pentru fiecare dintre noi și este un prilej de a fi mai buni, mai toleranți și de a ne îndrepta gândurile spre cei care au nevoie de sprijinul nostru.

În această perioadă este mai important ca oricând să învățăm să prețuim ceea ce ne lipsește, să ne gândim la responsabilitatea fiecăruia dintre noi.

În primul rând, trebuie să fim mai buni și mai atenți unul cu celălalt.

În opinia mea, cred că se impune o introducere a valorilor morale în dezbaterea publică, cu precădere a valorilor etice fundamentale inspirate din religia ortodoxă și din tradițiile poporului român. Cred că trebuie să ne aplecăm mai mult unul în fața celuilalt și în fața lui Dumnezeu, pentru a avea grijă de noi, de poporul nostru. Dacă reușim să ne păstrăm felul nostru de a fi, credința noastră străveche, ca valoare națională, sunt sigur că Bunul Dumnezeu va avea grijă de acest colț de Rai, de noi și de urmașii noștri.

Paștele este un moment de pace sufletească, de împăcare, de bucurie. Bucuria vine din lucruri mărunte. Liniștea vine din suflet. Lumina vine din inima fiecăruia. Miracolul Învierii Domnului este celebrat prin tradiții și obiceiuri dintre cele mai frumoase, iar Slujba Învierii ne reunește, an de an, alături de familie și de cei dragi.

În aceste zile, când suntem în Săptămâna Patimilor, vreau să vă transmit un mesaj de liniște sufletească, pace și bucurie pentru a petrece Sfintele Sărbători în sânul familiei.

Vă doresc un Paște liniștit, care să vă aducă lumină în suflete și în gânduri!

Doamne-ajută! Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Constantinescu Andra-Claudia, Grupul SOS?

Nu este.

Domnul deputat Vidra Vlad-Andrei? Nu este.

Vă rog, domnule deputat Nini Pascalini, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Subiectul declarației mele politice este „Se demontează Eminescu, se evacuează bisericile. Ce le mai rămâne românilor din nordul Bucovinei? De la fake news la violențe reale”.

A fost dat jos Eminescu. La propriu. În ultimele zile, un val de dezinformare a circulat pe rețelele sociale, sugerând că autoritățile ucrainene au demontat placa memorială cu basorelieful lui Mihai Eminescu din Cernăuți, într-un gest ostil față de cultura română. În realitate, această acțiune a fost inițiată la solicitarea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, cu scopul de a corecta inscripția și de a o înlocui cu una bilingvă, în română și ucraineană, care să reflecte corect contribuția poetului nostru național. Cel puțin asta este varianta oficială prezentată nouă și m-aș bucura așa să fie, chiar dacă... Lăsați-mă să am unele dubii!

Cu toate acestea, în timp ce ne concentrăm pe demontarea plăcii cu basorelieful lui Mihai Eminescu, multe alte probleme ale comunității românești din Ucraina sunt ignorate. Recent, în satul Stăneștii de Sus din regiunea Cernăuți, o comunitate majoritar românească a fost victima unei tentative de preluare forțată a bisericii locale. În noaptea de 8 spre 9 aprilie 2025, aproximativ 20 de indivizi înarmați, în frunte cu preotul Roman Grișciuc, afiliat structurii religioase PȚU, au atacat enoriașii care se aflau în curtea bisericii, vandalizând lăcașul de cult, după ce aceștia au încercat să pătrundă cu forța în Biserica „Sfântul Nicolae” din localitate.

După ce s-au lovit de rezistența a sute de credincioși care s-au mobilizat pentru a apăra sfântul lăcaș, au distrus altarul, proscomidiarul și alte obiecte de cult, sub privirile pasive ale poliției naționale, care nu a intervenit pentru a restabili ordinea sau a reține agresorii.

Această agresiune nu este un incident izolat. Consiliul Național al Românilor din Ucraina a semnalat recent preluarea abuzivă a Capelei Mitropolitane din Cernăuți, unde s-a slujit în limba română timp de aproape 30 de ani. Prin decizia Primăriei Orașului Cernăuți, acest lăcaș de cult a fost luat comunității românești, iar ultima slujbă a fost oficiată în exteriorul bisericii, pe 25 august 2024.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Gușă Andrei-Cosmin. Nu este.

Se pregătește domnul deputat Călin-Florin Groza, Grupul POT.

Nu este.

Doamna deputat Monica Ionescu, de la neafiliați. Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Negociere, nu dictat. Respect pentru munca artistică”.

Stimați colegi,

Ne confruntăm cu o provocare semnificativă în modul în care valorificăm și susținem munca artistică. Observăm o tendință îngrijorătoare – acordurile contractuale devin din ce în ce mai dezechilibrate. Prea des contractele devin dictate unilateral, lăsând artiștii fără voce și fără putere de

negociere. Li se cere să creeze, să interpreteze, să dăruiască din suflet, dar fără o recunoaștere financiară adecvată. Se așteaptă adesea ca singura lor răsplată să fie aplauzele și laudele, ca și cum acestea ar putea umple nevoile zilnice.

Dar vă întreb: cum poate un om să-și dedice întreaga ființă creației, artei sale, dacă este constrâns să caute diverse mijloace de subzistență, împărțindu-și talentul în nenumărate activități care nu corespund standardelor sale, doar pentru a-și asigura traiul zilnic?

Cum putem spera la opere mărețe dacă artistul este împiedicat să se concentreze pe esențial, fiind nevoit să facă compromisuri pentru supraviețuire?

Această situație are un dublu impact negativ. Scade calitatea artei, creează o confuzie periculoasă între proiectele artistice autentice și cele pur comerciale, unde valoarea artistică este sacrificată pe altarul profitului.

Este timpul să spunem un „nu” hotărât acestei tendințe periculoase. Trebuie să ne asigurăm că artiștii noștri primesc contracte echitabile, care le permit să-și dedice timpul și energia creației.

Vă cer, așadar, sprijin pentru a îmbunătăți statutul artiștilor din România. Este nevoie de o legislație clară și de mecanisme de finanțare adecvate, care să asigure o remunerare corectă pentru munca artistică și să permită artiștilor să se concentreze pe ceea ce fac cel mai bine – să creeze și să inspire.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Ilie-Aurelian Cotinescu?

Nu este în sală.

- Din partea Grupului USR, domnul Iulian Lőrincz? Nu.

- Din partea Grupului SOS România, doamna Andreea-

- Petronela Cîmpianu? Nu.

- Doamna Constantinescu Andra-Claudia? Nu.

- Domnul Vidra Vlad-Andrei? Nu.

- Domnul Gușă Andrei-Cosmin? Nu.

- Din partea Grupului POT, domnul Călin-Florin Groza? Nu.

Din partea neafiliaților, domnul Dumitru Coarnă?

- Vă rog, domnule deputat, puteți veni puțin?

Mulțumesc.

Ținând cont că toți colegii care au fost înscriși la declarații politice citite, cei prezenți, au citit, cei lipsă au fost menționați, vă rog să-mi permiteți să citesc numele colegilor care au depus declarații în scris.

Din partea Grupului PSD: domnul Ștefan Țintă, domnul Liviu-Bogdan Ciucă, domnul Sebastian Răducanu, domnul Mircea-Vasile Govor, domnul Ion-Alin Tomoescu, domnul Răzvan-Iulian Ciortea, domnul Romeo Lungu.

Din partea Grupului parlamentar al AUR: domnul SilviuTitus Păunescu, domnul Petre Pușcașu, domnul Munteanu Valeriu, domnul Dan Tanasă, domnul Dorel Vulpoiu, domnul Gabriel-Florinel Florea, doamna Laura Gherasim, domnul Ștefăniță-Alin Avrămescu, domnul Cosmin Hristu, domnul Valeriu Munteanu, doamna Andreea-Firuța Neacșu, doamna Cristina-Emanuela Dascălu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: domnul FlorinClaudiu Roman, doamna Vetuța Stănescu, domnul Ioan Balan, domnul Dumitru Țiplea, doamna Aneta Matei, domnul Marian Crușoveanu, domnul Iulian-Alexandru Muraru, domnul Bogdan-Iulian Huțucă, doamna Simona-Geanina Pistru-Popa, domnul Răzvan-Olimpiu Cadar, domnul Octavian Oprea.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna Corina Atanasiu.

Din partea Grupului parlamentar al SOS România: doamna Plopeanu Rodica, doamna Toader Elena-Laura, domnul Mihai-Adrian Țiu.

Din partea Grupului parlamentar al POT, domnul LucianNicolae Andrușcă.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților, domnul Dragoș Gabriel Zisopol.

De la neafiliați, domnul Vasile Nagy.

Ținând cont de terminarea și epuizarea listei de declarații politice, declar ședința închisă.

Zi cu spor tuturor!

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi!

Rog liderii de grup să își invite colegii în sală.

Pe dumneavoastră, respectuos, vă rog să luați loc în bănci, să putem începe ședința noastră.

Așadar, continuăm ședința noastră și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 153.

Ședința se desfășoară în format mixt de prezență, fizic și online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc că dezbatem până la ora 11:00 proiectele înscrise pe ordinea de zi; la ora 11:10 vom avea sesiunea de vot final; iar apoi – cele două ședințe, ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.

Că tot vorbeam de lideri, întreb dacă sunt observații sau propuneri în legătură cu ordinea de zi. Nu avem.

Așadar, intrăm în ordinea de zi.

6. Proiectul de lege pentru abrogarea art. 197 alin. (4)-(13) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 71/2025.

Suntem în procedură de urgență.

Dacă inițiatorul, Guvernul României, dorește să intervină? Vă rog.

## **Domnul Ioan Turc** _– secretar de stat_

_în Ministerul Justiției_ **:**

Domnule președinte de ședință, Doamnelor, domnilor deputați,

Proiectul de lege urmărește abrogarea alin. (4)-(13) ale art. 197 din Codul de procedură penală, care instituiau în

principiu o procedură de distrugere a unor categorii de bunuri ridicate ca mijloace materiale de probă anterior finalizării procesului penal.

Abrogarea normelor legale anterior menționate este necesară deoarece cadrul legislativ actual cuprinde deja dispoziții în privința modului și a condițiilor de valorificare a bunurilor intrate potrivit legii în proprietatea privată a statului, inclusiv procedura distrugerii acestora, astfel încât reglementarea acestor proceduri inclusiv în Codul de procedură penală nu își găsește justificarea.

A se vedea în acest sens Ordonanța Guvernului nr. 14/2007 și normele metodologice de aplicare a acesteia, respectiv Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și normele metodologice aferente.

Și eu mulțumesc. Comisia juridică, de disciplină și imunități, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru abrogarea art. 197 alin. (4)-(13) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 118 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru abrogarea art. 197 alin. (4)-(13) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, trimis cu adresa PL-x 71 din 12 martie 2025 și înregistrat cu nr. 4c-13/172 din 12 martie 2025.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege la data de 10 martie 2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abrogarea art. 197 alin. (4)-(13) din Legea nr. 135/2010 cu privire la procedura de distrugere a tutunurilor prelucrate confiscate intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru abrogarea art. 197 alin. (4)-(13) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Nefiind nici amendamente, proiectul rămâne la votul final.

8. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2024 privind finanțarea din Fondul pentru mediu a unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii de management integrat al deșeurilor; PL-x 432/2024; procedură de urgență.

Domnule Coliban, vă rog, raportul Comisiei pentru mediu, iar la final să faceți propuneri și pentru timpii de dezbatere, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sunt în fața dumneavoastră să vă prezint raportul asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2024 privind finanțarea din Fondul pentru mediu a unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii de management integrat al deșeurilor.

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a fost sesizată, spre dezbaterea pe fond, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2024, transmis cu adresa PL-x 432 din data de 11 noiembrie 2024.

Obiectul reglementării este finanțarea din Fondul pentru mediu a acelor investiții care nu pot face obiectul etapizării prin Programul de dezvoltare durabilă 2021-2027, nerealizate în etapa I din cadrul proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de management integrat al deșeurilor finanțate prin POIM și neeligibile în etapa a II-a, finanțată prin Programul de dezvoltare durabilă, sau a cheltuielilor neeligibile aferente investițiilor finanțate din Programul de dezvoltare durabilă, în valoare de 167.674.715,69 lei.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu observații și propuneri.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 3 septembrie 2024.

Iar, în urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaților este Camera decizională. Vă mulțumesc. Propunem două minute – timp de intervenții.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Colegii din online, tabletele. Vot pentru două minute – timp de dezbatere. Vot, vă rog. 219 voturi pentru, unu contra și o abținere. Adoptat. Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 7 există obiecții sau comentarii? Nu.

Anexă?

Nu.

## Adoptată.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; Pl-x 658/2023.

Îi dau cuvântul inițiatorului, doamna Oana Murariu. Vă rog.

## **Doamna Oana Murariu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Ideea acestui proiect de lege a venit în urma unui caz real de trafic de persoane, în care erau echipe mixte din România și din Marea Britanie; erau foarte mulți traficanți, foarte multe victime, aveau Lamborghiniuri, Ferrariuri și așa mai departe; și, în urma finalizării dosarului, victimele au putut să-și recupereze prejudiciul, în special daunele morale din suma „fabuloasă” – și sunt ironică aici – de 60.000 de euro.

Bineînțeles, m-am uitat să vedem ce prevede legislația noastră și cum o putem îmbunătăți și așa am descoperit că, în Codul de procedură penală, victimele sau statul nu pot să conteste respingerea cererii de luare a măsurilor asiguratorii asupra averii persoanei cercetate penal.

Acest proiect asta face: oferă o cale de atac și statului, pentru recuperarea cheltuielilor de judecată, și victimelor, ca să aibă în final de unde să-și recupereze prejudiciul, dacă există o hotărâre de condamnare.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, vă rog, raportul.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, trimisă cu adresa Pl-x 658 din 23 octombrie 2023.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 18 octombrie 2023.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 135/2010, în scopul îmbunătățirii reglementărilor referitoare la măsurile asiguratorii. Potrivit expunerii de motive, inițiativa legislativă urmărește două finalități principale – pentru victimele infracțiunilor, acordarea posibilității de a-și maximiza șansele de îndestulare a creanțelor lor, rezultate în urma faptelor penale.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu amendamentele admise cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Camera decizională.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la...

Doamna Șerban, iertați-mă, vă rog.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În urma unor statistici făcute de Comisia Europeană, rezultă că România este campioană în Uniunea Europeană la traficul de persoane. Este una dintre cele mai profitabile afaceri ilegale. Se pare că tinerele, fetele românce, sunt ușor păcălite și luate de traficanți și duse în Uniunea Europeană.

Este inacceptabil ca, în 2025, Guvernul să nu aibă politici pentru prevenție, să nu existe legislație care să se și aplice, în vederea protejării victimelor traficului de persoane.

De ce se întâmplă asta? Pentru că, din păcate, sunt ușor păcălite, cu diverse favoruri materiale, pentru început, ele nerealizând încotro se îndreaptă.

Pragul sărăciei este la cote alarmante în România, stimați colegi, și fetele noastre, româncele noastre, cad ușor pradă acestor traficanți, din cauza politicilor proaste pe care le are Guvernul României pentru femeile românce. Sărăcia le împinge să facă lucruri pentru care, probabil, vor regreta toată viața sau, mai grav, vor avea nevoie de sute, poate chiar mii de ore de terapie să își revină după asemenea abuzuri.

Cred că este timpul să faceți ceva concret pentru victimele acestor traficanți de persoane.

Mulțumesc.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 10 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 206/2020 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 118/2019 privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum și pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare și pentru stabilirea unor măsuri organizatorice de punere în aplicare a prevederilor acesteia; PL-x 85/2021; procedură de urgență.

Dacă Guvernul, inițiatorul, dorește să ia cuvântul? Vă rog, domnule secretar de stat Macovei.

## **Domnul Silviu Nicu Macovei** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Prin OUG nr. 206/2020 s-a urmărit prorogarea termenului prevăzut pentru operaționalizarea registrului până la data de 30 iunie 2021, în vederea realizării în mod corespunzător a tuturor procedurilor prevăzute de lege pentru achiziționarea și implementarea registrului. De asemenea, se urmărește stabilirea unui termen de tranziție în care să se efectueze activitățile necesare înscrierii în registru pentru persoanele condamnate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 118/2019, având în vedere numărul mare al persoanelor deja condamnate pentru infracțiuni, dintre cele care ajung la înscrierea în registru.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 206/2020, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților. Mulțumim frumos.

Și eu vă mulțumesc. Dezbateri? Nu dezbateri încă.

Comisia juridică și Comisia pentru apărare, vă rog raportul.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 206/2020 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 118/2019 privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum și pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare și pentru stabilirea unor măsuri organizatorice de punere în aplicare a prevederilor acesteia; PL-x 85/2021

Proiectul de lege mai sus menționat a fost înregistrat la Comisia juridică, de disciplină și imunități, precum și la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru raport.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 3 februarie.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au examinat proiectul de lege, precum și membrii Comisiei juridice, și, în urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate pe fond s-au hotărât, cu unanimitate de voturi, privind întocmirea unui raport comun de adoptare a acestui proiect de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Domnul Coleșa.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Deci avem un proiect legislativ care tratează o chestiune strict tehnică, legată de termenul de implementare a acelui registru al infracțiunilor sexuale.

Ce putem spune? Că facem un lucru bun prin acest registru, însă tratăm strict efectele agresiunilor sexuale, printr-o bază de date, prin brățări electronice de supraveghere și așa mai departe, însă deloc, dar chiar deloc, cauzele principale. Pentru că printre cauzele principale ale infracțiunilor sexuale sunt politici publice sistematice, sistemice, educaționale, sociale, deci care cuprind întreaga societate. Și aș enumera foarte pe scurt câteva: hipersexualizarea precoce a copiilor, expunerea lor, după cum ziceam, sistematică, la pornografie. De când sunt mici, fetițele preșcolare primesc, în loc de păpuși obișnuite, păpuși Barbie, prin care, în loc să experimenteze rolul de mamă, experimentează un rol contrar, apropiat prostituției. Băieții învață astfel să privească femeia ca un obiect de satisfacere a pornirilor sexuale, iar nu să întemeieze o familie.

Deci pornografia este prezentă în toate mediile: școlar, social, filme, muzică, peste tot.

Toate acestea hrănesc subconștientul și creează o poveste, un narativ care distruge familia și, în esență, creează acești monștri, acești prădători sexuali, care încep să fie tot mai mulți.

Și asemenea politici, în timp, paradoxal, fără să trateze cauzele, ne duc în situația drogurilor, în care, peste un timp de..., vom spune că este normal să legalizăm pornografia, prostituția și chiar...

Mai fac o încercare.

...relațiile...

Mulțumesc.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

...cu copii. Mulțumesc.

agresiunilor sexuale este de... undeva la 70%; poate – și știm foarte bine – unele cazuri nici nu sunt raportate.

Nu știm de ce a durat atât implementarea acestui registru, când urgențele erau evidente.

Apropo, mai știe cineva de Luiza Melencu? De Alexandra Măceșanu? Și acestea sunt doar două exemple. Sunt altele, mii.

Să știți că, atunci când vine vorba de siguranța copiilor, de siguranța comunității, nu e loc de nepăsare, nici de birocrație fără sfârșit.

Și poate ar fi bine să ne concentrăm mai mult pe asemenea probleme decât să prindem doar infractorii care postează pe TikTok.

Vă mulțumesc.

Domnul Stoica, Grupul USR.

## **Domnul Alin-Bogdan Stoica:**

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă atrag atenția asupra faptului că această ordonanță de urgență este din 2020 – da, PL-x din 2021 – și noi suntem în 2025.

Noi golim de conținut, practic, Parlamentul, pentru că nu facem altceva decât să fim niște notari.

Vă atrag atenția asupra faptului că nu suntem în stare nici măcar să aprobăm în același an ordonanțele de urgență pe care le dă Guvernul.

Eu vă invit pe toți, din toate formațiunile politice, să facem un pact și să redăm demnitatea acestui Parlament. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Stimați colegi de la SOS, suntem în procedură de urgență, un singur vorbitor.

OK. Domnul Pascalini.

Mulțumesc, domnule președinte.

Partidul SOS România va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, pentru că, așa după cum bine știm, Registrul național al persoanelor condamnate pentru infracțiuni sexuale era de maximă necesitate, fiind un instrument esențial dacă vrem să protejăm cu adevărat copiii, persoanele vulnerabile etc.

Fiind în opoziție, nu pot să laud fără să critic, trebuie să fim sinceri. Registrul acesta trebuia să fie gata încă din anul 2020. Au trecut 5 ani, 5 ani de amânare, prorogare, mutare de termene etc., iar în acest timp lucrurile grave au tot continuat să se întâmple.

De exemplu, conform datelor statistice, sunt înregistrate aproape trei cazuri de viol pe zi, din care minimum un copil este abuzat sexual, în medie, o dată la câteva zile.

Iar fără acest registru autoritățile pur și simplu nu au avut uneltele necesare cu care să prevină sau să țină sub control situația.

Suntem una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care a întârziat atât de mult cu acest sistem. Și asta în cazul în care știm foarte clar că rata de recidivă în cazul

Domnul Andrușcă, Grupul POT.

## **Domnul Lucian-Nicolae Andrușcă:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Partidul Oamenilor Tineri votează „pentru”, pentru că aici vorbim despre siguranța copiilor noștri.

Registrul cu infractorii sexuali nu e un moft, ci e o necesitate.

Știm că e o nouă amânare, dar spunem răspicat – e ultima pe care o acceptăm.

Statul trebuie să îi țină minte pe cei care abuzează, nu să-i uite în golurile din sistem.

Vrem mai puțină birocrație și mai multă protecție pentru cei vulnerabili.

De aceea, votăm pentru, dar cerem să se și facă. Vă mulțumesc.

Domnul Câciu.

## **Domnul Adrian Câciu:**

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Pentru cei care nu au studiat, deși au venit cu hârtiile scrise de acasă, acest proiect de lege și această ordonanță, doar atât vreau să spun: că acest registru este operațional – sunt înregistrate peste 70.000 de persoane în el –, ca să nu se trăiască cu impresia că de-abia acum se operaționalizează. Această ordonanță pe care o aprobăm prin proiectul de lege a produs o prorogare până în 2021, luna iunie.

Deci avem acest registru, este operațional. Statul român ia măsuri, pe cât posibil.

Dar, totuși, pentru cei care tot fac Guvernul vinovat – o să facă și ei parte din guvern. Pentru aceste chestiuni, este vorba de un efort al societății, pentru educația societății, pentru civism, pentru această eradicare a componentelor nocive pentru o societate. Este vorba de implicarea tuturor.

Și nu pot să nu spun că noi, politicienii, ar trebui să fim exemplu pentru alții.

Nu pot să nu aduc aminte ce am văzut când nu eram parlamentar, când liderul unui partid a agresat verbal, cu tentă sexuală, lidera altui partid.

Conflictul Simion – Șoșoacă e celebru.

Hai să începem prin a fi noi exemple!

Nu vă mai supărați! Știu că adevărul supără, te face să suferi, dar te și eliberează.

Când vom fi exemple pentru ceilalți, societatea va fi alta. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nefiind amendamente, rămâne la votul final.

11. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Stadiul evoluției deceniului digital – 2024 – COM(2024) 260; PHCD 33/2025.

Doamna deputat Stoica, Comisia pentru afaceri europene. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor Stadiul evoluției deceniului digital – 2024 – COM(2024) 260

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere transmis de Autoritatea pentru Digitalizarea României, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de comisia noastră, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– a subliniat importanța unor eforturi suplimentare în privința celor patru direcții vizate de Programul Uniunii Europene și actualizarea lor la noile provocări în materia securității și apărării comune;

– a recomandat elaborarea unor indicatori, în vederea sprijinirii dublei tranziții – digitale și verzi –, precum și a dezvoltării programelor de inteligență artificială;

– a recomandat monitorizarea rezultatelor strategiilor și programelor de sprijin europene asupra dezvoltării și implementării de noi soluții digitale inovatoare, capacități și servicii conexe de către întreprinderile mici și mijlocii și de către unitățile de învățământ;

– și a atras atenția că adoptarea unui număr mare de acte ale Uniunii Europene, în ultimii ani, în domeniul transformării digitale necesită un efort de monitorizare integrat pentru toate domeniile vizate de aceasta.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința comisiei noastre din 8 aprilie și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc.

Domnul Cîmpean Ovidiu, Grupul PNL.

## **Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:**

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Susțin ferm Comunicarea Comisiei Europene privind evoluția deceniului digital, o direcție care oferă României o șansă reală de a recupera decalajele digitale și de a deveni un actor competitiv în Europa digitală.

România are de câștigat concret, prin acces extins la finanțări europene pentru digitalizarea administrației, a educației și a serviciilor publice, dar și sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii în adoptarea tehnologiilor avansate.

În Comisia pentru afaceri europene am votat pentru o opinie care cere ca România să adapteze rapid foaia de parcurs național la obiectivele europene pentru 2030, să investească strategic în educație digitală și în infrastructura de conectivitate de mare viteză, să urmărească impactul tehnologiei asupra mediului, asupra sănătății, dar și asupra democrației.

Este momentul ca România să își asume un rol activ în modelarea viitorului digital al Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Velcescu Florin, Grupul AUR.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

De principiu, suntem de acord. Problema este că la noi este un fel de Vestul Sălbatic, în ceea ce privește digitalizarea. Cred că ne trebuie un dosar cu șină, să putem aproba această comunicare. Sunt încă neclar, nu m-am lămurit pe treaba asta.

Iarăși, încă o treabă. Dacă aveți prieteni în afară, pe fondurile de investiții – din America, din Franța, din Germania –, care vor să investească în România în inteligența artificială, chemați-i aici, pentru că nu există nicio reglementare, nu există nimic lămurit! Mâine-poimâine o să ne trezim cu tot felul de blocaje bancare, pentru că așa a decis inteligența artificială.

Noi nu avem nimic de spus în treaba asta. Înghițim cu mare sete orice comunicare vine din partea Comisiei Europene.

Poate ar fi cazul să fim mai atenți și să dezbatem real comunicările astea. Am văzut și la agricultură, am văzut și la mediu. Ce spune Comisia devine lege, așa, pur și simplu. Aș fi vrut să văd o dezbatere reală pe treaba asta, nu doar așa, că ne facem că votăm și noi ceva, pentru că aici este doar cu „da” sau „nu”.

Mulțumesc.

Domnul Coleșa.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Spre deosebire de alte comunicări ale Comisiei, ale Parlamentului European, aceasta este una care este, în literă, cât de cât, în regulă.

Însă, ca să continui ceea ce a spus colegul meu, domnul Velcescu, ea se înscrie în șirul de limbaj convențional, de lemn, prin care noi aprobăm orice legat de digitalizare.

Asta este meseria mea de bază, legată de tehnologia informației, și mi-am câștigat 20 de ani pâinea din asta, facturând, în general..., având clienți din Uniunea Europeană, dar și din afara ei.

Deci nu suntem și nu sunt obtuz, în niciun caz; din contră. Însă a aproba necritic tot ce se întâmplă, din perspectiva digitalizării, reprezintă o greșeală, pentru că ea tot mai mult devine un vehicul, o unealtă de implementare a unor politici dictatoriale de încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale – și mă refer aici, după cum a spus colegul meu, la inteligența artificială, prin care se prelucrează volume imense de date, se află totul despre noi, despre fiecare, neexistând unelte de protecție reală a datelor personale, de aplicabilitate și de catalogare a unui sistem informatic ca fiind..., un sistem de inteligență artificială, ca fiind normal sau de risc.

Și, dacă ne uităm la ultima știre pe care am văzut-o legată de acest subiect, ne spune că: „Facebook va antrena modelele sale de inteligență artificială generativă pe conținutul public al utilizatorilor săi din Europa.” Adică avem o ușă larg deschisă pentru un soi de dictatură. În același timp, avem interzicerea accentuată a metodelor clasice de acces la serviciile publice, cum ar fi banii fizici.

Mulțumesc.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

La preambul? Nu.

Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

12. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicarea din 2024 privind politica de extindere a UE – COM(2024) 690; PHCD 34/2025.

O invit pe doamna președinte Diana Stoica, reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, nota de informare transmisă de

Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de comisia noastră, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– a susținut integrarea progresivă a partenerilor relevanți în piața unică europeană, în scopul creșterii convergenței lor socioeconomice cu Uniunea;

– a afirmat că aderarea la Uniune rămâne un instrument esențial pentru asigurarea stabilității, păcii și securității în Europa;

– a reamintit sprijinul constant al autorităților române pentru avansarea parcursului european al partenerilor din Balcanii de Vest, al Ucrainei și al Republicii Moldova;

– și-a exprimat speranța deschiderii negocierii de aderare a Republicii Moldova în timpul președinției polone a Consiliului Uniunii Europene.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 8 aprilie 2025 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Așa că supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în formă adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc. Domnul Cîmpean Ovidiu, Grupul PNL.

Stimați colegi, Astăzi vorbim despre o oportunitate istorică pentru România.

Comunicarea Comisiei Europene privind extinderea Uniunii Europene deschide o nouă etapă în construcția europeană. Extinderea către Balcanii de Vest, Ucraina și Republica Moldova nu este doar un gest de solidaritate; este un avantaj strategic pentru România.

În primul rând, ne consolidăm securitatea regională.

O vecinătate europeană stabilă înseamnă granițe mai sigure, mai puțină presiune migrațională și mai multă cooperare în combaterea amenințărilor hibride.

În al doilea rând, România devine un hub de conectivitate și comerț. O extindere reușită aduce lanțuri logistice simplificate și oportunități de investiții, dar și o piață extinsă pentru companiile românești.

Concret, România poate și trebuie să susțină activ accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova, să sprijine, prin expertiză, reformele din Ucraina și țările din Balcanii de Vest, să devină un lider regional în comunicarea beneficiilor aderării și în combaterea dezinformării.

De asemenea, trebuie să contribuim la proiecte europene de interconectare în energie, transport și digitalizare.

În Comisia pentru afaceri europene am votat, în unanimitate, o opinie care sprijină ferm această viziune. Este momentul ca România să joace un rol proactiv în Europa, nu doar ca beneficiar, ci ca stat care contribuie la conturarea viitorului Uniunii.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă la titlu există obiecții? Nu. Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu. Adoptat. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

13. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Busolă pentru competitivitatea UE – COM(2025) 30; PHCD 35/2025.

Comisia pentru afaceri europene. Vă rog, domnule Cîmpean.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Busolă pentru competitivitatea Uniunii Europene

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere transmise de Ministerul Economiei, Digitalizării, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– a susținut coordonarea politicilor naționale și ale Uniunii, simplificarea normativă și finanțarea adecvată pentru politica de coeziune a Uniunii;

– a recomandat abordarea cauzelor care generează concurență inechitabilă la nivel internațional, măsuri în scopul reducerii decalajelor de competitivitate între regiuni, diversificarea și reducerea dependențelor strategice ale Uniunii Europene și măsuri de reducere a prețului energiei;

– a recomandat mecanisme de sprijin financiar pentru întreprinderile mici și mijlocii în procesul de adaptare la noile cerințe de decarbonizare și digitalizare, crearea unui program de accelerare a tranziției verzi pentru IMM-uri și stimulente fiscale armonizate la nivel european pentru IMM-urile care investesc în noile tehnologii;

– a solicitat implicarea Parlamentului României în monitorizarea implementării măsurilor propuse prin Busola pentru competitivitate și evaluarea impactului acestora asupra economiei naționale;

– a recomandat elaborarea unei strategii naționale de competitivitate, aliniată cu Busola pentru competitivitate a Uniunii Europene, care să identifice sectoarele prioritare pentru România și să includă măsuri concrete pentru creșterea competitivității acestora.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 8 aprilie 2025 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna Prună, Grupul USR.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Sigur, acest proiect de opinie privind comunicarea Comisiei este unul despre competitivitate și e bine că România exprimă puncte de vedere în acest sens. Competitivitatea Uniunii Europene este în pericol și am văzut rapoarte în trecut, cel mai recent Raportul Draghi, care recunoaște acest lucru.

Și de ce competitivitatea UE este atât de scăzută? Din cauza suprareglementării europene, din cauza unor ținte care de multe ori nu au legătură cu economiile și cu realitatea din economiile naționale.

Și astăzi aș vrea să mă refer la industria auto, care contribuie masiv la ceea ce înseamnă bunăstare în România, nu doar prin locurile de muncă, ci și prin faptul că producem mașini aici, în România. Avem o întreagă industrie pe lanț de ansamble și subansamble, care hrănește toată Europa.

Deci, dacă competitivitatea acestei industrii în România va fi afectată, eu vă spun că va fi rău.

Și de ce spun lucrul ăsta? Pentru că se vor întâmpla două lucruri: unu, taxarea, prin implementarea Directivei EU-ETS din 2027, a tot ce înseamnă mașini cu combustie internă și, mai mult decât atât, din 2035 nu o să mai putem să mai producem mașini cu combustie internă.

Or, eu nu văd să existe o dezbatere, în România, despre viitorul acestei industrii auto, atât de importantă pentru tot ce înseamnă bunăstare în România. Și mi-e teamă că ne vom trezi prea târziu, când va fi prea rău.

Uitați-vă la Germania, unde se restrânge activitatea auto...

Mulțumesc.

...unde să dați oameni afară. Deci trebuie să ne trezim la realitate. Mulțumesc și eu.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Mititelu, vă rog.

## **Domnul Eduard-Tatian Mititelu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este de salutat și susținem acest proiect, mai ales pentru punctul 23, acela de promovare a atuurilor României în domeniul digitalizării și securității cibernetice.

De ce spun atuuri? Pentru că pe digitalizare avem unii dintre cei mai buni IT-ști, care sunt cunoscuți la nivel internațional, care au merite, dar avem merite și în domeniul administrativ.

Pentru că ieri se discuta despre Centrul European de Competență în Domeniul Securității Cibernetice, care este la București, este în Universitatea Politehnica din București și trebuie să continuăm să creăm un hub, un ecosistem, în jurul acestui centru, un ecosistem în domeniul securității cibernetice, mai ales că avem una dintre cele mai bune legi a securității cibernetice. Urmează să adoptăm transpunerea Directivei NIS 2 și, bineînțeles, avem programe de cercetare pentru domeniul securității cibernetice. De asemenea, când spuneau colegii, la punctul anterior, vizavi de zona de inteligență artificială și că, în România, n-avem reglementate...

Oameni buni, avem una dintre cele mai noi și actualizate strategii în domeniul inteligenței artificiale. Experții din administrația românească au contribuit la AI Act și aplicăm AI Act.

De aceea, având în vedere aceste atuuri, trebuie să „turăm” motoarele în domeniul digitalizării, în domeniul securității cibernetice, mai ales că aici s-a adoptat și Legea interoperabilității.

Guvernul a venit cu normele de interoperabilitate și trebuie să ne mândrim cu ele și să le promovăm la nivel european, să promovăm cunoștințele pe care le avem și să stimulăm economia în domeniul digitalizării și securității cibernetice.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Velcescu, Grupul AUR.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Busola pentru competitivitate europeană.

Dar busola pentru competitivitatea românească unde e, în tot discursul ăsta?

Competitivitatea agricolă vă spune ceva, domnilor parlamentari?

Competitivitatea... poate pentru LGBTQ+... S... Z...

Vreți să ajungem să fim competitivi și la domeniul ăsta? Ce e asta? De unde până unde competitivitate, așa, cu orice preț?

Dacă vreți competiție reală, hai să desfacem piețele de desfacere, hai să discutăm pe retail, pe lanțuri de aprovizionare competitive, nu doar acolo unde au unii și alții interes!

Înțeleg, vreți mai multă competiție la DOS... MS-DOS, ca să fiu elegant.

Da.

Domnul Corendea, Grupul AUR.

## **Domnul Cosmin-Ioan Corendea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimatele domnule președinte,

În temeiul art. 191 și 192 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă înaintăm moțiunea simplă împotriva ministrului afacerilor externe, Emil Hurezeanu, intitulată „Diplomația românească în era Hurezeanu: izolarea ca strategie, irelevanța ca vocație și pasivitatea ca politică de stat. Cronica unei politici externe în derivă”, inițiată de cel puțin 50 de deputați aparținând Grupului parlamentar Alianța pentru Unirea Românilor și Grupului parlamentar al POT, conform listei cu semnături anexate.

Vă mulțumesc.

Cum spune la regulament, vom verifica cu scrupulozitate documentul dumneavoastră și vom proceda în consecință. Domnul Popa Cristian-Alexandru, Grupul POT.

## **Domnul Cristian-Alexandru Popa:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Voi fi foarte scurt.

Cei care și-au depus candidatura în dosar cu șină ne vorbesc de digitalizare.

Mulțumesc.

Domnul Ungureanu, Grupul USR.

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

Am văzut un coleg cu barbă care se lupta cu cuvântul „competitivitate” și spunea: „Doamne ferește, să nu vrem să fim competitivi cu orice preț.”

E posibil să avem de-a face cu analfabetism funcțional, adică omul să nu fi știut că competitivitate e ceva de bine.

Adică, dacă România este o țară competitivă, atunci este un lucru foarte bun.

Deci cuvântul „competitivitate” – pentru colegii care n-au fost la școală la timp – înseamnă caracteristica unui produs sau a unei întreprinderi de a face față concurenței unor produse sau întreprinderi similare, pe o anumită piață.

Deci ce înseamnă să fii competitiv, domnule coleg cu barbă? Înseamnă ceva de bine.

Adică țara noastră, ca să facă față concurenței, competiției, în diferite domenii, trebuie să fie cât mai bună, cât mai competentă.

Deci competitivitate e ceva foarte bun.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Doamna Enachi Raisa.

Între cei doi, domnul Velcescu și domnul Florea, unul singur.

Să fim serioși! Era doar un element de identificare vizuală. Vă rog, doamnă Raisa Enachi.

Bună ziua!

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Eu o să fiu foarte succintă și punctuală pe toate cele trei PHCD-uri, așa să le spunem, noi.

Sunt comunicatele venite din partea Uniunii Europene.

Și anume aș dori ca colegii sau cei care au ieșit la acest microfon sau au avut un punct de vedere să îmi răspundă punctual la câteva întrebări.

Și anume ne spune PHCD 33 că: „recomandă cuplarea monitorizării digitalizării Uniunii Europene”. Am înțeles-o.

Următoarea, punctul 16: „recomandă monitorizarea armonizată la nivelul Uniunii Europene a amenințărilor la adresa democrației”.

Aici aș vrea să-mi răspundă ce înseamnă, din punctul lor de vedere, democrație, pentru că noi astăzi, în România, nu o mai avem, „pentru a se asigura că spațiul online devine un mediu cu adevărat sigur” și restul, cu războiul hibrid și tot așa mai departe.

Următorul, PHCD 34, care e foarte, foarte interesant. Printre lucrurile bune trebuie să mai băgăm și unele chestii care sunt foarte proaste, din punctul meu de vedere, în ceea ce ține de Republica Moldova. Și anume punctul 8: „exprimă speranța deschiderii negocierilor de aderare”.

Adică „exprimă speranța”. Nu am înțeles acest limbaj de lemn.

Următoarea ne spune că: „recomandă mobilizarea instrumentelor și resurselor Uniunii Europene pentru creșterea rezilienței Republicii Moldova împotriva atacurilor hibride”. La fel.

Și, cel mai interesant, „își exprimă”, la fel, Uniunea Europeană, „regretul cu privire la decizia guvernului georgian de a suspenda negocierile de aderare până în 2028”. Adică, ne contrazicem punctual, în următorul punct de vedere.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Raisa Enachi:**

Și ultima întrebare, domnule președinte, la PHCD 35..., ar fi ultimul, la care suntem și acum.

Și anume nu am înțeles: „susține identificarea unor soluții flexibile privind penalitățile pentru neatingerea țintelor de reducere a emisiilor de CO ”. 2

Aici chiar aș vrea să-mi răspundă președintele acestei comisii, care vine și dă un punct de vedere favorabil, după care un alt coleg iese și întreabă: „Cum veți răspunde, în acest context, celor care vor avea de câștigat în urma penalităților, să zic așa?”

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimată și dragă colegă,

Aceste întrebări cred că era nimerit a fi puse când s-a discutat în comisie. Nu cred că e nevoie de un dialog aici, între dumneavoastră și președintele comisiei.

## **Doamna Raisa Enachi**

**:**

Păi, sunt niște COM-uri, domnule președinte.

Cam atât.

Domnul Velcescu.

Pentru identificare, pe domnul Velcescu îl cheamă domnul Velcescu.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

E în regulă, domnule președinte. Mulțumesc pentru această ocazie.

Am auzit că există o competitivitate extraordinară la USR și că acolo avem parte sau avem de-a face cu o foarte mare competiție și cu foarte, foarte puțin, foarte puțin analfabetism politic.

După ce vă hotărâți pe cine susțineți, pe propriul președinte sau pe fostul propriu președinte, că nu v-ați lămurit, veniți și plângeți-vă sau arătați-vă invidia!

## Este clar!

Din moment ce dumneavoastră singurul lucru pe care îl puteți spune este despre USR, este clar că aveți reale probleme.

Da, noi vedem pericolul pe care îl reprezentați voi, extremiștii, și am luat atitudine ca atare.

Este clar că sunteți disperați, pentru că sistemul vostru de subjugare a democrației nu o să fie pus în operă, dragi colegi.

Este păcat că nu sunteți capabili să ascultați, pentru că, probabil, dacă ați fi ajuns – Doamne ferește! – la putere, v-ați fi comportat la fel.

Libertatea de exprimare, pe care ați subjugat-o, prin decizia BEC, pe care ați impus-o, este o nouă dovadă că susțineți și vreți să implementați un sistem dictatorial.

Și ăsta este motivul pentru care niciodată nu veți ajunge la guvernare.

Trei la mână. Să susțineți un președinte care încalcă Constituția, prin declarațiile pe care le face...

A spus, acest domn Simion, care vrea să fie președinte, că nu ar ajuta Moldova în ipoteza în care prietenul dumneavoastră Putin ar ajunge să o atace.

Asta, în condițiile în care art. 17 din Constituția pe care ați jurat, stimabililor, și pe care o jucați în picioare, spune foarte clar că orice președinte trebuie să-și apere cetățenii, chiar dacă sunt în străinătate.

Iar în străinătate, în Moldova, avem 1.000.000 de cetățeni români pe care îi disprețuiți.

Sunteți de o ticăloșie incredibilă.

Rușine să vă fie!

Și Dumnezeu să ne ajute să nu ajungeți niciodată la putere.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Ce mai faceți? Toate bune?

La titlu am înțeles că nu există obiecții sau comentarii. Mergem mai departe.

La preambul?

Nu.

La articolul unic?

Nu.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Vă dau întâlnire, așa voioși cum suntem cu toții, la ora 11:10.

Abia aștept să ne revedem.

Declar ședința închisă.

## PAUZĂ

* * DUPĂ PAUZĂ

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Domnul Dimitriu.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Dragilor, vă înțeleg, sunteți supărați, domnul Simion nu mai are nicio șansă să intre... și să devină Președintele României...

Vă salut din nou, stimați colegi! Vă rog să vă ocupați locurile.

Liderii de grup, vă rog să-i anunțați pe colegii din online. Domnul Alecu Robert? Vă rog.

## **Domnul Robert Alecu:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Vreau să vă anunț că subsemnatul, Robert Alecu, deputat ales în Circumscripția nr. 4 Bacău, începând de astăzi m-am retras din Grupul AUR.

Vă rog să luați act că începând de astăzi îmi voi desfășura activitatea parlamentară în calitate de deputat neafiliat.

Vă mulțumesc.

## Bun.

## Stimați colegi,

Vă rog să luați loc.

Haideți să facem un vot pentru verificarea cvorumului! Vot, vă rog.

Da, 271 de colegi prezenți, suntem în cvorum.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților

1. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Stadiul evoluției deceniului digital – 2024 – COM(2024) 260; PHCD 33/2025.

Vot, vă rog.

268 de voturi pentru, 15 contra, 4 colegi care nu votează. Adoptat.

2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicarea din 2024 privind politica de extindere a UE – COM(2024) 690; PHCD 34/2025.

Vot, vă rog.

268 de voturi pentru, 18 contra, 3 colegi care nu votează. Adoptat.

3. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Busolă pentru competitivitatea UE – COM(2025) 30; PHCD 35/2025.

Vot, vă rog.

270 de voturi pentru, 18 abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări

4. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2024 privind reglementarea cadrului general de preluare de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a unor creanțe bugetare restante aflate în administrarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală asupra unor societăți cu capital majoritar sau integral de stat; PL-x 360/2024.

Vot, vă rog.

177 de voturi pentru, 86 contra, 26 de abțineri. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Dimitriu, Grupul USR, vă rog.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Grupul USR a votat împotrivă, pentru că vorbim despre un act normativ care maschează incompetența și, totodată, el reprezintă și o probă a neînțelegerii legislației privind insolvența.

Din nefericire, să știți că ANAF are instrumente mult mai clare, mai bune și mai coercitive decât ar avea Autoritatea... AAAS-ul.

AAAS-ul este, din nefericire, o structură care generează injustețe, pentru că oamenii care au avut probleme în legătură cu modalitatea în care s-au desfășurat anumite privatizări și cer despăgubiri de la stat nu le pot recupera, din nefericire, pentru că AAAS-ul este o instituție care, deși este dată în judecată, n-are cum să facă plățile necesare.

Doi la mână, duceți niște creanțe care pot fi recuperate de către ANAF la AAAS, AAAS care nu are instrumentele necesare.

## Și o să vă dau un exemplu.

În procedura insolvenței, creanțele statului au un privilegiu foarte puternic: ele pot fi recuperate, ca ordine de preferință, primele; odată ce le dați la AAAS, ele nu mai reprezintă creanțe bugetare în sensul fiscal al cuvântului, pentru că nu mai sunt administrate de ANAF; și atunci sunt șanse să se piardă acest privilegiu și, practic, alți creditori din procedurile de insolvență unde ANAF-ul s-a înscris să se îndestuleze înaintea ANAF-ului.

Iar trei la mână: modalitatea în care să presupunem că AAAS-ul ar reuși să ia din banii aceștia și ar trebui să dea înapoi banii către stat ar genera o blocare a acestor bani, pentru că, după cum v-am spus la începutul intervenției, AAAS-ul este executat silit. Și, practic, în loc ca ANAF-ul să poată să ia banii aceștia, dacă i-ar lua AAAS-ul, ar trebui să fie distribuiți către cei care au suferit prejudicii de la AVAS.

Deci nu reușiți să recuperați banii; în schimb, vă mascați propria incompetență, pentru că nu sunteți capabili, prin ANAF, să recuperați aceste sume de bani.

Doamna Veronica Grosu, Grupul AUR.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Analizând acest demers legislativ, noi, cei de la AUR, considerăm că:

Nu doriți să ascundeți cumva incompetența ANAF-ului de a lua măsuri efective și reale pentru recuperarea datoriilor către bugetul de stat?

Sau, dimpotrivă, trebuie să reiasă că ANAF a recuperat creanțe și începe să funcționeze?

Sau se dorește convertirea datoriilor acestor societăți în acțiuni și părți sociale?

Interesant ar fi să ni se spună și ce demersuri a făcut ANAF pentru a recupera datoriile anterior deschiderii unei proceduri de insolvență.

Având în vedere asta, că dacă se mută creanța de la Autoritatea de Administrare a Activelor Statului tot creanță bugetară rămâne, societățile cu datorii către stat nu vor fi ajutate dacă datoria se mută dintr-un buzunar în altul, mai exact de la ANAF la Autoritatea de Administrare a Activelor Statului, adică datoria va continua să existe și va trebui achitată.

Eu nu văd asta ca fiind o restructurare pentru o societate aflată în dificultate.

În plus, AAAS nu este practician în insolvență.

Așadar, poate această autoritate să facă restructurare pentru societățile care sunt în insolvență? Doriți să identificați investitori? Păi, nu avem Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior?

Și spuneți că va avea un impact social deosebit, prin păstrarea locurilor de muncă aflate acum în pericol. Păi, ăsta era scopul?

Nu ziceați că faceți reduceri și că restructurați aparatul de stat? Asta nu înseamnă că nu-i lăsăm în aer.

În expunerea de motive ni se spune clar că..., scopul fiind totuși acela de maximizare a gradul de recuperare a creanțelor, întrebăm și noi: cum? Vânzând? Privatizând? Și care va fi cadrul legal conform căruia veți face acestea?

Vă mulțumesc.

Domnul Pascalini.

## **Domnul Nini-Alexandru Pascalini:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Da, știm că iar o să ne critice toată lumea, fiindcă am votat favorabil acest proiect de lege.

Bineînțeles, a explicat și doamna profesor Verginia Vedinaș, ieri, de ce am votat favorabil acest proiect; știm că avem ANAF-ul, AAAS-ul, vechiul AVAS, care nu au excelat, din păcate, la niciun capitol în ultimii ani, și, dacă ANAF-ul își făcea datoria, prin concentrarea pe recuperarea datoriilor, probabil Guvernul nu ar fi venit cu aceste propuneri și biruri ca să completeze un buget de stat fără resurse, dar votul nostru a fost în favoarea unei soluții constructive, necesare și ancorate în realitatea economică actuală.

Suntem încrezători că AAAS-ul, sperăm noi, își va face treaba.

Și, dacă nu, avem și instrumentele legale prin care putem verifica aceste lucruri. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 165/2020 privind mandatul acordat ministerelor pentru identificarea, selectarea și rezervarea imobilelor destinate ca sedii ale unor agenții sau centre europene nou-înființate; PL-x 9/2021.

Vot, vă rog.

250 de voturi pentru, 23 contra, 14 abțineri. Domnul Rusu, din greșeală sau...?

Din greșeală.

6.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Vrea să ia cuvântul.

Sau nu.

## **Domnul Sebastian-Mihai Rusu:**

Domnule președinte, Dragi colegi,

Grupul PNL a votat acest proiect de act normativ care a pus bazele legale pentru susținerea unei inițiative importante pentru prestigiul României, până la urmă, un succes al diplomației române.

A găzdui sediul unei instituții europene aduce vizibilitate statului respectiv.

A existat o competiție pentru găzduirea acestui centru, din care România a ieșit învingătoare.

Centrul CYBER reprezintă o structură-cheie în contextul eforturilor Uniunii Europene de configurare a unui ecosistem unitar în materie de securitate cibernetică.

Indiferent de partidul politic pe care îl reprezentăm aici, în Parlament, trebuie să existe un consens pentru proiectele majore ale României.

Mulțumesc.

Domnul Pascalini.

## **Domnul Nini-Alexandru Pascalini:**

Mi-am luat iar foile la mine; sper să nu râdă iar vreun coleg.

Pentru că eu îmi iau notițe, scriu, fac.

Măcar nu stau în online, cum stau domnii de la partidul dânsului – stau acasă și își iau banii.

Bun.

Noi ne-am abținut de la acest vot, pentru că nu putem gira o reglementare care lasă loc de interpretări. România a demonstrat totuși că are potențial. Am găzduit și găzduim Centrul European pentru Securitate Cibernetică, prima agenție europeană cu sediul în țara noastră. Dar să nu uităm și de competițiile pierdute, din strictă lipsă de pregătire strategică, cum a fost cazul Agenției Europene pentru Medicamente.

Avem aici o ordonanță veche de 4 ani, adusă acum pe masă, fără criterii riguroase.

Și, așa cum a remarcat și un coleg de la partidul AUR, cea mai problematică prevedere, care lasă loc de interpretare, este posibilitatea închirierii de spații din domeniul privat.

Sigur că ne dorim cu toții o prezență mai puternică a structurilor europene în România, dar nu cu orice preț și considerăm că această abținere este un semnal de responsabilitate.

Vă mulțumesc.

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2020 pentru adoptarea unor măsuri în domeniul societăților, în vederea desfășurării reuniunilor organelor statutare; PL-x 327/2020.

Vot, vă rog.

254 de voturi pentru, 15 contra, 25 de abțineri. Adoptat.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; Pl-x 258/2019.

Vot, vă rog.

283 de voturi pentru, 12 contra. Adoptată.

Domnul Pascalini. Cu tot cu foi.

Le am la mine.

„Da, da” – fac aici, cum face domnul coleg. Bun.

Ieri, la acest proiect, un coleg de la UDMR a zis de câteva ori despre noi că... fiind „celălalt partid din stânga AUR”.

Nu, domnule coleg, noi suntem Partidul SOS România. Văd că vă este greu să pronunțați; vă învăț eu: SOS.

Legat de vot, am votat împotriva propunerii legislative, deoarece, așa cum a amintit colega noastră, ieri, de la acest microfon, deși aparent bine intenționată, această lege prezintă probleme fundamentale, care nu pot fi ignorate, și anume că, în primul rând, proiectul încalcă principiul autonomiei locale, atribuind responsabilități suplimentare autorităților locale, fără a le asigura resursele financiare necesare pentru a le îndeplini.

Această propunere legislativă considerăm că nu răspunde acestor cerințe fundamentale, așa cum este ea reglementată, și, de aceea, grupul nostru, SOS România, a votat contra acestei legi.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

8. Proiectul de lege pentru...

Domnul Ungureanu.

Fiind din Cluj, vine agale...

, de parcă nu așteaptă toată sala. _(Râsete. Aplauze. Vociferări.) Tessék!_

Este foarte important ca autoritățile locale să se implice în finanțare în mod constant și în mod constructiv.

Avem, în orașe foarte mari, cum este Cluj-Napoca, spitale care au peste 100 de ani.

Pot să vorbesc despre maternitatea din Cluj, „Stanca”, care este o ruină, este un grajd. Orașul are un miliard de euro pe an și lasă spitalele să fie niște cotețe.

O să pot să mă refer și la Suceava. De data aceasta la centrul de transfuzii, care stă să se prăbușească. Dacă acest centru de transfuzii, ca și cel din Buzău, ar fi preluat de către autoritățile locale, mai bogate, cu siguranță că s-ar putea face un loc mai sigur pentru zona unde mergem să donăm sânge pentru a salva vieți.

Este o rușine, să știți, ca țară, că nu ne permitem să avem niște centre de transfuzii în zona seismică, cel puțin pe Vrancea și pe Buzău, care să fie sigure.

Doamne ferește! În cazul unei catastrofe, vom avea nevoie de sânge, pentru cei care trebuie să fie salvați și centrele de transfuzii în caz de calamitate sunt primele care pică.

Este o chestiune care ține de siguranța națională și trebuie ca autoritățile locale să se implice în acest sens.

De aceea vreau să-l fericit pe colegul meu Adi Wiener pentru că a luptat pentru acest proiect și pe colegii mei din Comisia pentru sănătate, din toate partidele, care au susținut acest mijloc de a sprijini...

Doamna Mitrea Dumitrina.

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

...sistemul sanitar în mod consecvent. Mulțumesc.

## **Doamna Dumitrina Mitrea:**

Stimate coleg de la USR, nu doar în Arad sau în Buzău sau în Prahova sunt probleme cu tot ce înseamnă sistemul

de sănătate; în toată țara este un dezastru în ceea ce privește domeniul sănătății.

Ce să mai așteptăm de la instituțiile statului și să-i rugăm să facă ceva pentru a găsi o reformă în ceea ce privește sistemul sănătății?

Nu au ce să facă. Pentru că s-au pierdut bani din PNRR, s-au pierdut bani din fonduri europene. Trebuia să avem, pe fonduri europene, trebuia să avem spitale regionale, trebuia să avem multe, multe, multe spitale reabilitate sau spitale noi, care au rămas doar la nivel de semnat de cerere și atât.

Deci nu avem așteptări în ceea ce privește sistemul de sănătate.

Românii se vor ajuta așa cum au făcut-o și până în acest moment, din păcate.

Sistemul de sănătate s-a prăbușit în România, iar dumneavoastră, domnilor guvernanți, de 35 de ani nu ați reușit decât să faceți un singur spital, la Mioveni. Și acela din multe fonduri private.

Mulțumesc.

Domnul Ciubuc.

## **Domnul Ciprian Ciubuc:**

Stimați colegi,

Colegii de la USR, din 2016, strigă în toată România – „Vrem spitale, nu catedrale!”

Vreau să vă spun un lucru – e important să avem și catedrale, și spitale.

Stimați colegi,

E un proiect bun, pe care unii dintre noi l-am susținut, dar vreau să știți un lucru – în România avem spitale din 1860. De exemplu, în județul Neamț, la Târgu-Neamț, avem un spital construit de Mănăstirea Neamț din 1860. Să veniți acolo să vedeți cum cade tencuiala.

Mai ales că avem și autostrăzi; nu avem secții ATI în unele spitale, în condițiile în care se construiesc autostrăzi – nu mai vorbim de centre de transfuzii, cum spunea colegul de la USR.

Deci, stimați colegi de la guvernare, PSD-PNL-UDMR, haideți să construim împreună, să venim aici și să spunem că am construit unu, două, trei, 10 spitale sau că am renovat ori că am creat secții de ATI sau secții de transfuzii de sânge! Așa că haideți: „Fapte, nu vorbe!”, cum spunea domnul Ciolacu.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă invit cu mare drag pe toți la Bistrița, să vizitați Spitalul Clinic Județean de Urgență, un spital de stat.

Domnule Coarnă, la final.

Doamnă Raisa Enachi, să știți că a vorbit colegul.

8. Proiectul de lege pentru abrogarea art. 197 alin. (4)-(13) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 71/2025.

Vot, vă rog.

240 de voturi pentru, 56 contra. Adoptat.

9. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2024 privind finanțarea din Fondul pentru mediu a unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii de management integrat al deșeurilor; PL-x 432/2024. Vot, vă rog. 274 de voturi pentru, 22 de abțineri. Adoptat.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; Pl-x 658/2023.

Vot, vă rog. 290 de voturi pentru, un vot contra, o abținere. Adoptată.

Doamna Vârgă, explicarea votului, Grupul SOS.

## **Doamna Mariana Vârgă:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am votat acest proiect de lege pentru că nu vrem să ne mai aflăm în situația în care avem de-a face cu o luptă inegală între stat și cetățean, între autoritatea statală și victimele infracțiunii în România.

Proiectul de lege promovat de colegii de la USR este foarte bun, pentru că, în felul acesta, victimele unei infracțiuni în România își pot valorifica pe cale judiciară drepturile care derivă din lege, în situația în care sunt comise... și există prejudicii derivate din infracțiune.

La ora actuală, victima infracțiunii nu poate cere instanței de judecată instituirea unui sechestru judiciar, care, dacă i se respinge, această victimă nu mai are acces la calea de atac.

Se încalcă foarte multe drepturi: dreptul la apărare, din Constituție, art. 21; dreptul la un proces echitabil; dreptul la justiție, cum spuneam; avem art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului – „Dreptul la un recurs efectiv”.

Trebuie să respectăm aceste principii.

Atât victima, cât și inculpatul sunt părți în procesul penal. Nu putem să discriminăm acești justițiabili pentru că noi nu vrem ca măsurile de sechestru judiciar să nu poată fi contestate.

De asemenea, se încalcă art. 53 din Constituția României, care reglementează anumite interdicții, ceea ce nu este cazul în speță.

Cum spuneam, am votat pentru acest proiect de lege. Mulțumim.

Doamna Murariu.

## **Doamna Oana Murariu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Eu vreau să vă mulțumesc pentru că ați votat pentru adoptarea acestui proiect și sper să adoptăm împreună cât mai multe proiecte pentru recuperarea prejudiciului și de către stat, și de către victimele infracțiunii; este datoria noastră să o facem.

Și vă mulțumesc încă o dată.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 206/2020 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 118/2019 privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum și pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare și pentru stabilirea unor măsuri organizatorice de punere în aplicare a prevederilor acesteia; PL-x 85/2021.

Vot, vă rog.

297 de voturi pentru, un vot contra. Adoptat. Stimați colegi,

Vă doresc tuturor sărbători binecuvântate!

Să ne revedem cu bine!

Rog membrii Biroului permanent să vină la sala de ședință.

Declar ședința închisă.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|652533]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 53/8.V.2025 conține 28 de pagini.**

Prețul: 154 lei