Stenogramă plen

Stimați colegi, începem într-un minut.

PAUZĂ

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 2 martie 2026.

Vă anunț că, din totalul de 133 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 91.

Vă rog să introduceți... să reintroduceți cartelele în console, pentru că a fost dat un restart sistemului din cauza microfonului nefuncțional.

Ședința este condusă de subsemnatul, Mircea Abrudean, președintele Senatului, asistat de doamna senator DoinaElena Federovici, doamna senator Niculina Stelea, secretari ai Senatului.

Înainte de a aproba ordinea de zi, avem o intervenție pe procedură.

Vă rog, domnule Peiu Adrian.

Domnule președinte, Dragi colegi,

Am și eu o întrebare pentru dumneavoastră sau... mai mult o nedumerire – suntem în luna martie și bugetul de stat nu s-a adoptat. Anul trecut nici nu se uscase cerneala pe mandatele noastre de senatori și în două zile s-a votat bugetul, încă din luna decembrie, cu un Guvern proaspăt numit.

Nu știu..., acum, în guvernarea asta, ați cooptat și colegii de la USR. Am o întrebare către colegii de la USR: dumneavoastră sunteți problema pentru care nu s-a adoptat bugetul? Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Vă rog să vă reintroduceți cartelele în console. Dacă nu sunt comentarii,

Ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru, stabilit de Biroul permanent al Senatului și de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, este următorul:

– ora 16:00 – lucrări în plenul Senatului: dezbaterea și votul asupra moțiunii simple, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi;

– ora 18:00 – vot final.

Dacă nu există intervenții în legătură cu acest program,

## **Domnul Andrei-Emil Dîrlău:**

## Stimate domnule președinte,

Dau citire moțiunii simple împotriva ministrului culturii, domnul András István Demeter, intitulată „«Breasla vă vrea afară, domnule ministru.» Sunteți o jignire pentru cultura română”.

Motto: „Prostia omenească ne caracterizează pe (...) toți, inclusiv pe mine”, semnat domnul ministru András Demeter.

Cultura este un ansamblu complex de cunoștințe, credințe, simboluri, valori, comportamente, tradiții învățate și transmise cumulativ de la o generație la alta, formând un tot integrat, ce unește comunități de oameni, le configurează viziunea asupra lumii și modul de viață. Dacă civilizația se definește prin ceea ce are o societate, cultura reprezintă ceea ce este acea societate.

Definită astfel, cultura are un sens mai larg decât sectoarele gestionate de Ministerul Culturii, cu care nu se suprapune total. Totuși, ministrului culturii ar fi normal să i se ceară să fie un om de cultură, să aibă calități specifice domeniului al cărui nume îl poartă ministerul pe care vremelnic îl conduce.

Așa efemeră cum este, funcția sa ministerială presupune competență, respect pentru breslele pe care le reglementează instituția. Ministrul culturii trebuie să aibă un anume calibru intelectual și moral, educație, gust, rafinament, maniere alese, sensibilitate, cunoaștere, apreciere a artelor și umanioarelor.

Nu e cazul domnului Demeter, actualul ministru al culturii din partea UDMR, care nu deține aceste calități. Dimpotrivă.

Profesioniștii din domeniu îi reproșează domnului ministru lipsa de respect față de ei, acuzându-l că îi tratează ca un satrap, cu dispreț și insolență. Acuzația că i-a insultat public în repetate rânduri e susținută de înregistrări video și audio difuzate în presă.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Stimați colegi,

Pentru dezbaterea moțiunii simple în ședința plenului Senatului de astăzi, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât repartizarea următorilor timpi pentru Guvern și grupurile parlamentare:

– punctul de vedere al Guvernului și răspunsurile Guvernului – 15 minute;

– dezbateri pe grupuri parlamentare – 31 de minute, repartizate după cum urmează: PSD – 8 minute, AUR – 7 minute, PNL – 5 minute, USR – 4 minute, PACE – Întâi România – 3 minute, UDMR – 3 minute, senatori neafiliați – un minut. Total – 31 de minute.

Dau cuvântul domnului ministru Demeter András István, ministrul culturii, pentru prezentarea poziției Guvernului față de moțiunea simplă.

Vă rog, domnule ministru.

## **Domnul Demeter András István** _– ministrul culturii_ **:**

Vă mulțumesc mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

O să încep cu o poveste care s-ar putea să devină replică directă pe parcurs sau nu. Însă, indiferent de ce va deveni sau nu, ea este necesară, pentru că, deocamdată, avem doar niște margini – moțiunea, iar povestea încearcă să vă confere miezul.

Și începe acum aproape 57 de ani, la Târgu Mureș, într-un sfârșit de primăvară caldă, cel puțin așa arată datele din arhiva ANM-ului, când, ca în orice altă zi de primăvară caldă, pe lume mai venea un copil. Nu știm exact ce fel de ursitoare s-au prezentat la eveniment și nici dacă ele se găseau într-o relație de cordialitate și colaborare susținută ori dacă nu cumva existau conflicte intestine sau conflicte de interese între domniile-lor. Fapt este că și-au făcut treaba. S-au încadrat în profilul jobului și au hotărât destinul acelui copil cu vot în unanimitate. După care s-au felicitat reciproc și s-au deplasat la următorul client, la următorul copil.

Trecem la prezentarea punctelor de vedere ale grupurilor parlamentare.

Din partea PSD? Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ne aflăm astăzi în fața unei moțiuni simple care, dincolo de tonul vehement și de formulările pamfletare, ridică o întrebare serioasă: cum gestionăm cultura României într-un context complicat bugetar, administrativ și social și ce înseamnă în mod real responsabilitatea Ministerului Culturii?

Înainte de orice, trebuie să spunem răspicat: cultura nu este proprietatea unui partid, a unei ideologii sau a unei generații, cultura este un spațiu al dialogului, al pluralismului și al dezbaterii. Iar tocmai pentru că este un domeniu al sensibilității și al creației, el generează, inevitabil, tensiuni și opinii divergente.

Acuzațiile aduse de Grupul AUR prin această moțiune trebuie analizate în lumina faptelor, și nu în cea a etichetelor. În ceea ce privește Institutul Național al Patrimoniului, este esențial să clarificăm: nu a existat niciun proiect de desființare arbitrară, în sensul anulării rolului științific și profesional al instituției, ci o analiză privind eficientizarea administrativă și integrarea unor funcții pentru a reduce suprapunerile și blocajele. Patrimoniul național este protejat prin lege, prin convenții internaționale la care România este parte și prin mecanisme instituționale care nu depind de voința unilaterală a unui ministru. A invoca paralelele istorice, cu desființări din perioada regimului comunist, înseamnă a deturna dezbaterea de la realitate la retorică.

În privința concursurilor pentru managementul instituțiilor publice de cultură, inclusiv la Teatrul Național București sau la Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, Ministerul Culturii are obligația legală de a asigura proceduri conforme cu legislația în vigoare, transparente și competitive.

Din partea Grupului parlamentar AUR, vă rog. Domnule Roman, vă rog.

## **Domnul Marius-Valentin Roman:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu am o problemă, ca român, pentru faptul că uneori la șefia Ministerului Culturii s-ar afla un român de etnie maghiară. Dar am o problemă când acești miniștri sunt generați de UDMR, o organizație fățiș antiromânească. Iar cifrele și faptele vorbesc în mandatele de miniștri UDMR în mod discreționar. Fonduri, de pildă, au fost alocate cu nemiluita pentru, nu știu, reabilitarea acoperișurilor palatelor episcopale maghiare din Ardeal, pentru renovarea unor conace care au aparținut unor grofi maghiari. Informațiile sunt publice.

În același timp, Cetatea de Scaun a Sucevei primea zero fonduri, Sarmisegetuza Regia primea zero fonduri. Vă invit să mergeți în Ardeal, la cetățile lui Gelu, la Dăbâca și la Liteni, să vedeți starea în care se află. E de parcă v-ați făcut un plan bine gândit să eradicați tot ce a fost înainte de secolul X în Ardeal. Așa acționați, asta e realitatea, asta faceți.

Comunitatea maghiară a generat oameni de cultură excepționali de-a lungul istoriei României. Nu vă numărați printre aceștia, oricât ați încerca să ne povestiți aici viața personală la persoana a II-a, un lucru pentru care, nu știu, colegii sunt șocați efectiv.

Deci, domnule ministru..., și vă mai amintesc un lucru: la o interpelare de-a mea, atunci când v-am întrebat când și România va demara proceduri de repatriere a artefactelor descoperite pe teritoriul național și care acum sunt în muzee pe la Budapesta și Viena, mi-ați răspuns cu un tupeu fantastic și mi-ați spus că nu avem dovezi că acele obiecte ar fi fost create de culturi autohtone. Domnule ministru, nici maghiarii nu erau, vorbim de secolele III-IV.

incompetența, cumulată cu tupeul, cu neștiința și cu atitudinea antiromânească, vă califică doar să mergeți acasă, domnule ministru. Mulțumesc.

Din partea PNL dacă există vorbitori? Din partea USR?

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Eugen-Remus Negoi:**

Minune! Așa-zișii suveraniști de carton nu au mai inventat aberații despre vreun ministru USR.

Dar, AUR, ȘOȘ, POT și PÎR, vă faceți de râs în fiecare săptămână. Acum ați depus moțiune împotriva ministrului culturii. Voi, supuși ai lui George Simion, cel care știe doar să amenințe și să urle. Asta nu e cultură, falșilor patrioți! Voi, susținători ai lui Călin Georgescu, cel care ar fi gata să vândă România pentru a ne preda lui Putin, adică celui care suprimă libertatea sub care cultura ar prospera. Asta nu e cultură, falșilor suveraniști!

În domeniul culturii în România sunt și probleme – și nu le contestă nimeni –, cea mai mare fiind permanenta subfinanțare.

Domnule ministru, au fost și câteva sincope, dar totul e bine când se termină cu bine.

Una dintre aceste sincope, referitoare la desființarea și comasarea Institutului Național al Patrimoniului, trebuie tratată cu foarte mare responsabilitate. INP nu este o sinecură cum este Institutul Levantului sau Institutul Revoluției Române, care trebuie desființate, pentru că nu fac absolut nimic. INP, în schimb, este o instituție de profesioniști, care și-a câștigat în timp stabilitatea și care trebuie să rămână de sine stătătoare. Nu de aici se fac economii. La fel, domnule ministru, episodul de pontare a actorilor nu a fost unul fericit, dar mă bucur că i-ați ascultat și l-ați gestionat cu profesionalism.

Dar de aici până la a depune o moțiune împotriva ministrului culturii este cale extrem de lungă. Minciunile, exagerările și mistificările din textul moțiunii se văd de pe Lună. Aceste partide au habar doar despre cultura urii, cultura minciunii și cultura manipulării. Aceste partide duc în derizoriu un demers democratic, inițierea de moțiuni, transmițând numai și numai aberații.

, George Simion n-ar fi făcut evaziune fiscală? Cine vă mai crede?

Nu vă doare nimic de la atâta ipocrizie?

Încă o dată, demersuri ca această moțiune vă arată adevărata față a celor de la AUR, ȘOȘ, POT sau PÎR: demagogi, fără scrupule, manipulatori. Cultura nu se face prin bâlbâirea unei fițuici pe post de moțiune simplă. Cu atât mai puțin decent este să vorbiți voi în numele unei bresle...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc, timpul a expirat.

În continuare, din partea Grupului parlamentar PACE – Întâi România.

- Vă rog...

, PACE – Întâi România.

Vă rog, domnule senator Gheorghe Daniel-Paul-Romeo.

## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Domnul senator Remus Negoi am impresia că nu știe pe ce planetă se află.

Noi, ca voi, ca cei de la USR, e greu să găsim... Și vă dau un singur exemplu.

Ce face doamna ministru Diana-Anda Buzoianu, pe care noi, în plenul Senatului, am demis-o? Ce face? Ce face doamna Diana-Anda Buzoianu?

Domnule senator Remus Negoi, dați dovadă, de cele mai multe ori, de o lipsă de bun-simț și o nesimțire crasă. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Din partea UDMR, vă rog.

Din partea UDMR, domnul Turos, apoi drept la replică, vă rog, că dacă transformăm discuția în replici între colegi cred că pierdem obiectul dezbaterii, da?

Vă rog, domnule Turos.

## **Domnul Turos Lóránd:**

Domnule președinte, Domnule prim-ministru, Domnule ministru, Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

În primul rând, vă mulțumesc – mulțumesc colegilor de la PNL pentru minutele acordate, apreciez.

Stimați colegi,

Trebuie să recunosc, moțiunea de azi are un merit incontestabil: are dramatism, are suspans, are chiar și un dușman bine conturat. Dacă ar fi fost depusă ca un proiect la Ministerul Culturii am fi discutat despre o ficțiune politică. Moțiunea depusă împotriva domnului ministru Demeter András István nu este o dezbatere onestă despre politici culturale, este un exercițiu politic construit pe atacuri selective și pe ignorarea deliberată a faptelor.

Domnul ministru nu este un politician care a apărut peste noapte, este un profesionist al culturii: actor, regizor, manager cultural, fost director de teatru și conducător al Societății Române de Radiodifuziune, un om care a administrat instituții complexe, cu mii de angajați, cu bugete consistente și cu responsabilitate publică reală. Ministerul Culturii trebuie condus de oameni care înțeleg sistemul din interior. Iar domnul Demeter înțelege.

Această moțiune, stimați colegi, nu prezintă soluții, nu discută bugete, nu discută mecanisme de finanțare, nu discută statutul artiștilor, nici reforma instituțiilor. Se limitează la atacuri politice.

În mandatul său, la Ministerul Culturii lucrurile s-au mișcat. Au fost accelerate proiectele de digitalizare a patrimoniului, România și-a consolidat prezența culturală internațională, inclusiv prin asumarea statutului de invitat de onoare la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt din 2028. S-au inițiat consultări reale cu sectorul cultural privind reformele necesare, chiar și acolo unde au existat divergențe. Da, au existat dezbateri, dar, într-o democrație vie, dialogul și ajustarea politicilor nu sunt slăbiciuni, sunt dovezi de responsabilitate.

Vă rog, domnule Negoi, un foarte scurt drept la replică. Apoi continuăm cu PSD, dacă mai dorește să ia cuvântul.

Un foarte scurt drept la replică, domnule președinte.

Vă rog.

## **Domnul Eugen-Remus Negoi:**

Se confirmă ceea ce spuneam mai devreme. Faptul că unul dintre colegii de la așa-zișii suveraniști a folosit acel termen neadecvat în această sală de plen dovedește faptul că vocabularul acela pe care George Simion îl are, jumătate, reprezintă astfel de termeni.

Îmi pare rău că îl folosiți la această tribună.

Mulțumesc.

Din partea PSD dacă dorește să mai ia cuvântul cineva? Continuăm, de la AUR, cu doamna Păucean. Vă rog.

## **Doamna Luminița Păucean-Fernandes:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Domnule András István Demeter, așa cum demonstrează moțiunea, prezența dumneavoastră la vârful Ministerului Culturii este o jignire la adresa oricărui creator de valoare din această țară. Ați umilit public artiști de talie internațională și ați țipat la arheologi, demonstrând nu rafinament cultural, ci o lipsă de maniere inacceptabilă. În plus, ne sfidați chiar și pe noi, parlamentarii.

Printr-o interpelare din luna noiembrie 2025, reiterată, am semnalat situația inacceptabilă a unor lucrări de infrastructură din situl UNESCO Biertan, din județul Sibiu, lucrări desfășurate fără nicio supraveghere arheologică. Documentul solicita explicații urgente privind planurile de monitorizare a zonelor protejate și disponibilitatea specialiștilor din județul Sibiu pentru a preveni distrugerea patrimoniului național prin neglijență instituțională. Ați încălcat, astfel, art. 111 din Constituția României, prin afectarea exercitării controlului parlamentar. În temeiul acestuia, Guvernul are obligația constituțională de a prezenta informațiile și documentele solicitate de Parlament.

Este o sfidare absolută să conduceți un minister cu care vă aflați în proces judiciar personal, având Departamentul juridic în subordine. Cultura română nu este moșia dumneavoastră, domnule ministru, iar pentru toate derapajele menționate demisia dumneavoastră este așteptată.

Din partea senatorilor neafiliați, domnule Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Mulțumesc, domnule președinte. Onorați colegi,

România are două paradoxuri mari: un primar neamț la Timișoara și un ministru al culturii ungur la București. Mă leg

de ultima afirmație a domnului ministru, că românii nu l-ar suporta la Ministerul Culturii pentru că ar fi maghiar. Nu este adevărat. De ce sunt două paradoxuri?

Și-l rog pe domnul președinte să știe că mi s-a dat restul de timp de la colegii de la PACE și vorbesc cu acordul lor și pe timpul lor.

De ce sunt două paradoxuri? Pentru că, deși este primar neamț, Timișoara nu are o administrație publică și un management public de calitate germană. Iar România, deși are un ministru ungur la Cultură, acest ministru nu se ridică la nivelul competenței ministrului culturii din Ungaria, Hankó Balázs. Nu promovează cultura română, nu numai în România, ci mai ales în diaspora, așa cum promovează ministrul culturii din Ungaria cultura și civilizația maghiară.

Mai mult decât atât, mai are o chestiune: nu arde de râvna aceasta de a se impune ca un bun administrator. O fi bun domnul ministru, că n-am nimic cu el, ca om de cultură. Și Hagi a fost un extraordinar jucător, dar ca antrenor n-a fost la fel de bun precum a fost jucător. Domnul ministru o fi un bun om de cultură, dar ca manager nu este deosebit de bun.

Are însă și o parte bună, dragii mei, sau cel puțin așa o apreciez eu, o trăsătură bună: că n-a făcut atât de mult rău imaginii României în lume cât au făcut miniștrii USR-ului. Deci asta este partea bună a domnului ministru al culturii, pentru că totuși, prin starea lui anemică sau prin activitatea anemică la Ministerul Culturii, n-a prejudiciat atât de mult imaginea României, așa cum au prejudiciat-o miniștrii USR-ului.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Din partea AUR, domnul Chertif.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru András István Demeter,

Este de notorietate faptul că directorul Muzeului Național de Istorie a României a fost îndepărtat la scurt timp după ce a refuzat să avizeze scoaterea din țară a unor piese din patrimoniu de importanță excepțională, respectiv Tezaurul de la Pietroasa, „Cloșca cu puii de aur”. De fapt, pentru ce? Pentru expoziția „Attila Hunul, mit sau realitate?”.

Mit sunteți dumneavoastră, realitatea e alta în România, domnule ministru.

Am pentru dumneavoastră un set de trei întrebări simple: De ce a fost demis directorul Muzeului Național: a fost o coincidență, a fost un lucru deliberat? Pentru că nu ați dat un răspuns oficial nicăieri.

De ce Ministerul Culturii nu a optat pentru trimiterea unor copii, exacte cu tezaurul, ca să nu pună în pericol înstrăinarea lui, așa cum s-a întâmplat cu Coiful de la Coțofenești?

Care este poziția oficială a ministerului pe care îl păstoriți acum față de faptul că Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile asumate în Tratatul de la Trianon, prin art. 175, 176, 177, privind restituirea documentelor, actelor și bunurilor culturale aparținând României? Dacă ministerul pe care îl păstoriți a condiționat sau intenționează să condiționeze orice cooperare culturală sau transfer de patrimoniu către Ungaria de respectarea acestor obligații internaționale restante. Dacă nu, vă solicit să precizați motivele pentru care statul și poporul român ar trebui, în opinia dumneavoastră, să renunțe la apărarea propriilor drepturi istorice și juridice.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Pe timpul rămas la dispoziție din partea AUR mai sunt 27 de secunde, dacă mai dorește să intervină cineva.

Dacă nu, dau cuvântul domnului ministru Demeter András István pentru a răspunde, dacă consideră de cuviință. Mai aveți un minut și 41 de secunde.

## **Domnul Demeter András István:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă mulțumesc mult pentru completarea observației și precizării tuturor elementelor cuprinse în moțiune.

Sunt câteva aspecte la care nu voi putea răspunde acum, pentru că faptele, cum spuneam, vor conta și anumite aspecte necesită timp, așa cum au recomandat mai mulți senatori vorbitori, pentru a ne apleca cu atenție asupra tuturor aspectelor. Sunt câteva, mai ales ultimele întrebări, care sunt punctuale și care pot fi răspunse, deși au fost comunicate de nenumărate ori.

Referitor la schimbarea managerului ad-interim, domnul Țentea, odată ce nu a reușit la un concurs, nu mai avea de ce să rămână interimar. Este logic.

În al doilea rând, dacă ne referim la tot ce înseamnă patrimoniul cultural național, la accesibilizarea publicului din interiorul granițelor României sau de pretutindeni, în cazul în care vor veni în România sau în situații în care putem să arătăm acest patrimoniu național mobil, atunci trebuie să observați că inclusiv Senatul României, în plen, a votat în urmă cu câteva zile, săptămâna trecută, ordonanța Guvernului prin care ne-am aplecat cu responsabilitate pentru a asigura condițiile acestei accesibilizări. Deci cred că prin actul normativ, pe care...

Două minute suplimentare, cu acordul liderilor, vă rog, pentru a răspunde.

Vă rog, domnule ministru, două minute mai aveți.

## **Domnul Demeter András István:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Cred că prin acest act normativ, pe care chiar Senatul, în primă Cameră sesizată, l-a adoptat, am răspuns la toate întrebările cuprinse în această ultimă luare de cuvânt.

În rest, cum spuneam, vă stau la dispoziție, așa cum am făcut-o și până acum, în orice situație, atât în comisiile de specialitate, cât și în plenul Camerei.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc.

A primit timp de la PSD și de la PNL.

Cum să nu?

Uitați aici liderul și de la PSD, și de la PNL.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Potrivit prevederilor art. 174 din regulament, moțiunea simplă se adoptă cu votul secret al majorității senatorilor prezenți. Raportat la aceste dispoziții regulamentare, coroborat cu prevederile art. 143 alin. (1) din regulament, vă propun ca procedură de vot votul secret electronic.

Dacă nu există intervenții la procedura de vot propusă,

Continuăm cu punctul 2, secțiunea I, aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative.

Stimați colegi,

Potrivit art. 93 alin. (4) din regulament, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat solicitările privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative, astfel cum sunt afișate pe pagina de internet a Senatului.

ea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.

Astfel, Biroul permanent al Senatului, în ședința din 2 martie 2026, a analizat solicitarea inițiatorilor de retragere din procesul legislativ a unei inițiative legislative, astfel cum este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Mulțumesc. Stimați colegi,

Pentru un transport internațional mai sigur, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru transporturi vă propun un raport comun de admitere, fără amendamente.

Legea este ordinară.

Senatul este prima Cameră sesiza... Cameră decizională, îmi cer scuze!

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Bodea.

Domnule Corlățean, vă rog, până ajunge domnul Bodea. După aia, domnul Bodea.

Mulțumesc, domnule președinte. Două categorii de comentarii.

Prima parte nu-i o surpriză, Grupul senatorial PSD va vota raportul comun de admitere și va vota în favoarea legii care permite acceptarea acestor amendamente la o convenție importantă – Convenția privind transporturile internaționale feroviare. În esență, sunt amendamente tehnice, dar necesare – nu intru în detalii, regăsiți toate aspectele în raport.

Eu voiam să fac însă alt tip de comentarii, pentru că sunt obligat, prin meseria pe care o fac de un număr de ani, să mă uit și la alte aspecte și trebuie să fac niște comentarii.

Mă uitam pe expunerea de motive, care are, în mod firesc, semnătura prim-ministrului României, cu o ștampilă de conformitate a acurateței traducerii textului de la Direcția juridică, contencios de la Guvern. Și acum trebuie să vă spun un lucru: sunt nostalgic după perioada în care conformitatea

textelor tratatelor era asigurată de Ministerul de Externe, prin Direcția juridică și tratate, astfel încât am fi evitat situații de genul celei pe care... sau celor pe care le-am găsit în această expunere de motive, în care cuvântul _appendix_ este tradus prin „apendice” – ceea ce ar fi de domeniul de competență al domnului profesor Streinu Cercel sau al altor medici din sală. În niciun caz „apendice”, cuvântul clasic de „anexe” este cel care se folosește în astfel de traduceri. Nu mai spun de alte inconsecvențe în care se folosește cuvântul..., pentru..., în traducere, „modificări”, deși cuvântul este _amendments_ , care se traduce în mod firesc prin „amendamente”.

Altfel spus, conformitatea traducerii tratatelor e o chestiune serioasă, nu poate fi lăsată la latitudinea, cu tot respectul, unor juriști de contencios din ministere.

Domnule Bodea, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Rușinea numită calea ferată românească nu stă într-un tratat internațional. Evident, stă într-un tren care face 7-8 ore de la Iași la București, stă într-un drum de peste 18 ore de la Iași la Timișoara, într-o țară membră a Uniunii Europene. În timp ce noi vorbim despre interoperabilitate și certificări internaționale, românii stau în vagoane care încetinesc la fiecare 20-30 de kilometri din cauza restricțiilor de viteză.

Sigur, USR va vota acest proiect, pentru că siguranța în transportul feroviar nu este opțională.

Dar problema reală a României nu este lipsa tratatelor, este lipsa infrastructurii moderne. Ani la rând am pierdut bani europeni și am acumulat întârzieri. În sfârșit, prin PNRR și, mai nou, prin programul SAFE, Moldova, spre exemplu, începe să aibă autostrăzi – și ăsta este un lucru bun. Dar în țările dezvoltate nu se alege între asfalt și șine, se investește în ambele.

Pentru că până când Iași – București va însemna 3-4 ore, și nu 8, orice discuție despre standarde internaționale rămâne pentru români teorie. Mersi.

Domnule Vela, vă rog.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Grupul... Partidul Oamenilor Tineri – POT susține acest proiect de lege.

Vom vota cu vot „pentru”, având în vedere următoarele considerente. Prin acest vot, ne asigurăm că ne raliem legislația noastră națională la standardele internaționale privind siguranța, interoperabilitatea și responsabilitatea operatorilor feroviari. Prin acest vot, consolidăm securitatea juridică și menținem România în circuitul european și internațional al transportului feroviar.

Neadoptarea acestui proiect de lege ar crea incertitudine și ar afecta credibilitatea statului român în raport cu partenerii internaționali. Prin urmare, susținem acest proiect de lege, pentru că România trebuie să își respecte angajamentele și să își protejeze interesele strategice în domeniul transporturilor – și mai ales în domeniul transportului feroviar – și acest proiect de lege este binevenit.

Pentru asta votăm pentru. Mulțumesc frumos.

Domnul Stoica.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Încă o dată, vă repet, și, cum v-am promis, o să o tot fac: noi, cei din Alianța pentru Unirea Românilor, votăm mereu și de fiecare dată doar în interesul cetățenilor români. La fel vom face și acum, cu acest acord.

Însă, trebuie să vă reamintesc – și o s-o fac cât de des am ocazia –, pentru că aveți memorie scurtă, unii dintre dumneavoastră, și urechi care nu aud destul de bine, ca să nu mai zic că unii aveți un obraz atât de gros, încât nimic nu vă atinge, și am să vă spun că guvernați de 36 de ani.

Și o să vă dau câteva exemple. Sunt unii care au o fobie cu chestiunea asta de verde. Într-adevăr, transportul pe cale ferată este unul verde, cât se poate de prietenos cu mediul înconjurător și... drept dovadă că n-ați făcut deloc nicio investiție. Era unul care umbla cu ranga pe la metrou, în loc să se pună pe treabă și să contracteze, că erau în perioada aceea foarte multe fonduri pentru transportul pe cale ferată. Și în special aici, știți foarte bine, avem o rețea vastă, însă ea nu a mai fost întreținută. Deci n-ați fost în stare nici cei de la PSD, nici cei de la PNL și nici cei de la USR, cât ați avut ministerul, să vă apucați măcar să reparați, să recondiționați ceea ce avem.

Asta să vă intre bine în cap, că oricâte acorduri și oricâte tratate am semna dacă nu puneți mâna să faceți treabă, să terminați cu găștile de partid, să terminați cu politizarea excesivă, nu vom avea nicio șansă să avem transport pe cale ferată. Ar trebui ca de la Timișoara la București sau de la Timișoara la Iași să renunți la mașină sau la avion și să iei trenul, dacă ajungi în 5-6 ore. Așa, când faci 18 ore sau 12 ore, nimeni nu cred că se mai încumetă.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate (L10/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Imediat, imediat. Terminăm cu ăsta și facem...

Reprezentantul Guvernului, vă rog, pentru prezentarea proiectului de lege.

## **Doamna Stela Firu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Prin Ordonanța nr. 91/2025 se urmărește instituirea unui cadru legal clar și predictibil privind controlul concediilor medicale, având ca scop asigurarea respectării legalității și utilizării eficiente a fondurilor publice.

Astfel, se reglementează posibilitatea de control, la sesizarea plătitorilor de indemnizații, oferind acestora un instrument legal pentru a solicita verificarea concediilor medicale atunci când există suspiciuni privind acordarea nelegală a acestora.

Totodată, sunt stabilite obiectul și modalitățile de realizare a controlului, respectiv: analiza documentelor medicale care au stat la baza eliberării certificatelor, verificarea respectării condițiilor legale privind durata concediului medical, precum și verificarea corectitudinii completării certificatelor și a concordanței acestora cu diagnosticul și recomandările medicale.

Doamna Cerva, vă rog.

Comisia de sănătate – îmi cer scuze! – și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară, piață de capital au elaborat un raport comun.

Vă rog, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, prin adresa nr. L10/2026 din 9 februarie 2026, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de numiri, disciplină și imunități a transmis un aviz favorabil, cu amendamente admise și respinse. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a analizat proiectul de lege și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un aviz negativ.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate și ai Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Amendamentele admise se regăsesc în anexa nr. 1, amendamentele respinse în anexa nr. 2, aferente acestui proiect de lege.

Comisia pentru sănătate și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Începem dezbaterile.

Vă rog, doamna Cerva.

Apoi, doamna Pauliuc, domnul Graur, domnul Vântu, doamna Cibu și domnul Vela.

## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**

Cu toate amendamentele depuse de PNL pentru a corija puțin această ordonanță tot nu putem să fim de acord cu ea.

Ordonanța intervine asupra regimului concediilor medicale, prin înlăturarea obligației de plată a indemnizației aferente zilei de concediu medical, afectând direct un drept de asigurări sociale consacrat de Ordonanța de urgență nr. 158/2005 și având impact imediat asupra salariaților asigurați în sistemul public de sănătate.

Această intervenție legislativă a fost realizată printr-un act cu caracter provizoriu, fără justificarea unei situații extraordinare, în sensul art. 155 alin. (4) din Constituție, și cu afectarea substanței dreptului la protecție socială și la ocrotirea sănătății, prevăzut de art. 34 și art. 47 din Constituție.

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că ordonanțele de urgență au un caracter temporar și condiționat de controlul parlamentar, iar Parlamentul, în exercitarea rolului său de unică autoritate legiuitoare, poate dispune înlăturarea efectelor juridice propuse de o ordonanță de urgență, respectiv inclusiv prin repunerea în situația juridică anterioară – și aici vorbim de deciziile Curții Constituționale nr. 421/2007, nr. 842/2009 și nr. 68/2017.

Având în vedere caracterul abuziv al intervenției asupra unui drept de asigurări sociale, precum și prejudiciul patrimonial propus salariaților în perioada de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2025, se impune nu doar revenirea, pentru viitor, la regimul juridic anterior, ci și repararea integrală a efectelor produse, prin achitarea indemnizațiilor aferente primei zile de concediu medical neplătite. Măsura repunerii în situația juridică anterioară nu constituie o aplicare retroactivă a legii, ci reprezintă o consecință firească a respingerii unui act normativ provizoriu, adoptat în regim de delegare legislativă, fiind pe deplin compatibilă cu principiul securității juridice și cu jurisprudența Curții Constituționale.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Vă rog, doamna senator, avem 3 minute la dispoziție.

10 secunde, vă rog, și am încheiat.

Guvernului nr. 158/2005, concediilor medicale acordate bolnavilor incluși în programele naționale de sănătate și în cazul certificatelor de concediu medical eliberate pentru pacienți aflați în spitalizare și, nu în ultimul rând, pentru aparținători, atunci când îi însoțesc pe bolnavii de cancer la tratamente – un proiect pe care l-am aprobat în sesiunea trecută, la inițiativa mea și împreună cu dumneavoastră.

Nu putem pune pe același plan un abuz și un diagnostic grav. Nu putem pune pe același plan o suspiciune și o internare. Această diferențiere este o chestiune de justiție socială.

Deci, stimați colegi, responsabilitatea noastră ca legislatori este să corectăm atunci când o măsură, chiar bine intenționată, produce efecte nedrepte. Iar un stat puternic este un stat care nu economisește pe seama bolnavilor, ci este un stat care protejează demnitatea celor aflați în suferință.

Deci eu voi vota, alături de colegii mei din Partidul Național Liberal.

Vreau doar să răspund colegei mele: decizia Curții Constituționale vorbește foarte clar, nu anulează posibilitatea ca Parlamentul României să poată face politici publice cu țintă pe anumite categorii vulnerabile, dar, în schimb, stabilește că trebuie să ai criterii obiective atunci când stabilești aceste categorii vulnerabile.

Deci noi, în Parlamentul României, putem legifera și stabili care ca...

10 secunde, vă rog.

...au nevoi de sprijin. Mulțumesc foarte mult.

Domnul Graur.

...art. 34 – dreptul la ocrotirea sănătății, art. 44 – dreptul la proprietate privată și art. 47 – dreptul la protecție socială.

Doamna Pauliuc, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Astăzi votăm o ordonanță de urgență care a generat îngrijorare legitimă în societate. În forma inițială, ordonanța introducea o măsură percepută ca o sancțiune aplicată celor bolnavi: neplata primei zile de concediu medical.

Putem vorbi despre nevoia... despre prevenirea abuzurilor, putem vorbi despre nevoia de disciplină bugetară, dar nu putem accepta ca măsurile administrative să lovească în cei care deja se luptă cu boala. Da, statul trebuie să combată frauda, nu să penalizeze suferința.

De aceea, amendamentul pe care l-am introdus alături de colegi din coaliția guvernamentală, din opoziție – cărora le mulțumesc pentru susținere, pentru că au crezut că facem ceea ce trebuie, potrivit rolului constituțional pe care îl avem, le mulțumesc colegilor din comisiile raportoare, Comisia de sănătate, Comisia de buget, finanțe, și tuturor celor care au dat un vot în avizele legate de acest proiect de lege și, în același timp, vă mulțumesc fiecăruia dintre dumneavoastră, pentru că eu cred că trebuie să dăm un semnal foarte puternic astăzi și acest proiect de lege să fie votat în unanimitate –, ce prevede amendamentul? Prevede ca prima zi neplătită – da? – să nu se aplice concediilor medicale prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c), d[1] ) și e) din Ordonanța

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vorbim astăzi despre un proiect referitor la modul în care gestionăm resursele din sistemul nostru de sănătate. Nu voi intra în detalii tehnice. Doamna senator Pauliuc deja a explicat despre ce este vorba.

Esența este simplă, să folosim responsabil banii publici, dar fără să pierdem din vedere oamenii care au cu adevărat nevoie de protecție. Este corect să combatem abuzurile, este corect să introducem reguli mai clare și mecanisme mai eficiente. Sistemul de sănătate nu poate funcționa pe baza excepției transformate în regulă. Dar la fel de corect este să spunem un lucru foarte clar: nu putem aplica măsuri fără excepții, rigid, mecanic, ignorând realitatea socială.

Deciziile guvernamentale nu sunt pentru tabele Excel, sunt pentru oameni, iar politica responsabilă înseamnă echilibru, fermitate acolo unde există derapaje, dar protecție acolo unde există o suferință reală.

Ministrul sănătății a spus încă de la începutul acestui an că politica absurdă, fără excepții, nu poate fi aplicată în cazul acestei măsuri. Nu putem trata bolnavii cronic, oncologici sau cu boli rare în aceeași măsură... cu aceeași măsură aplicată în cazul celor care suferă de o simplă răceală.

Noi toți trebuie să transmitem un mesaj foarte clar: statul român trebuie să respecte contribuabilii corecți, să-i respecte pe cei care muncesc chiar și atunci când sunt bolnavi – și nu îi penalizează pentru că au nevoie, din când în când, de o zi pentru un tratament sau investigații medicale. Acesta este sensul în care trebuie să privim această reglementare: responsabilitate, dar și umanitate. Ca senator și ca om care vine din sistemul medical, cred că avem obligația să păstrăm acest echilibru. Sănătatea nu este doar o problemă bugetară, este o problemă de demnitate umană.

Domnul Vântu.

În primul rând, aflându-ne între Mărțișor și 8 martie, vreau să profit de ocazie să felicit toate colegele noastre, indiferent de partid, în numele senatorilor AUR. Vă asigurăm de considerația și respectul nostru.

Da, în ce privește legea aceasta, nu mai sunt multe de spus. Cei ce au vorbit înaintea mea au punctat destul de bine despre ce este vorba. Ar fi un singur lucru de adăugat, faptul că această ordonanță vine să corecteze o măsură care s-a luat în 2025, prin care Fondul pentru medicină primară se distribuia 25% pentru capitație și 75% pentru servicii, ceea ce, în teorie, este bine, dar în practică nu era chiar așa, pentru că dezavantaja foarte mult exact acele cabinete de medicină de familie din mediul rural, care au peste două, trei, chiar 4.000 de pacienți și care au mult mai mult de 28 de consultații, care este cifra maximă de consultații decontate de CNAS.

Prin această ordonanță se crește valoarea serviciilor și se scade valoarea capitației, astfel încât venitul final al unui cabinet de medicină de familie să rămână același cu cel din 2025. Aceasta este o măsură salutară.

În afară de asta, eu, personal, alături de colegii mei senatori AUR din Comisia pentru sănătate, doctorul Chertif și doctorul Geamănu, am votat un aviz pozitiv în comisie, inclusiv pentru amendamente. Cu toate astea, încă de la începutul sesiunii, noi, ca partid, ne-am decis să nu votăm ordonanțe de urgență dacă nu este o urgență.

Dragi colegi,

Urgență este în Iran, nu aici! Nu este o urgență la concediile medicale și, tocmai din acest motiv, Grupul AUR se va abține. Vă mulțumesc.

Doamna Cibu.

Un bolnav cronic nu poate amâna boala cu o zi și nu ar trebui să piardă bani pentru prima zi în care medicul îi spune că nu poate munci.

Rolul Parlamentului este să corecteze acolo unde apar efecte nedrepte într-o ordonanță de urgență. Despre asta este intervenția noastră de astăzi.

Înțelegem obiectivul Guvernului. Există abuzuri, există concedii acordate nelegal, există presiune pe bugetul sănătății. Combaterea fraudei este un obiectiv legitim, dar soluțiile trebuie să fie proporționale și trebuie să distingem între abuz și boală reală. Un pacient oncologic, un diabetic, un bolnav cardiac, o persoană cu afecțiuni autoimune sau inclusă în programele naționale de sănătate nu este statistică, este un contribuabil care a plătit la sistem și care, la nevoie, are dreptul la protecție.

De aceea, susținem amendamentele adoptate în Comisia pentru sănătate, care exceptează de la diminuare concediile pentru bolnavii oncologici, bolnavii incluși în programele naționale de sănătate, concediile de maternitate și risc maternal, precum și cazurile de spitalizare. Nu anulăm obiectivul de reformă, îl ajustăm astfel încât măsura să nu lovească exact în cei mai vulnerabili.

În același timp, susținem clar întărirea mecanismelor de control ale CNAS și ale caselor de asigurări. Dacă există fraude, ele trebuie identificate și sancționate, dar țintit, nu

printr-o diminuare aplicată uniform tuturor. Toți contribuim la sistemul de asigurări de sănătate, iar când boala apare protecția trebuie să fie reală.

USR va vota pentru acest proiect în forma corectată prin amendamentele care protejează bolnavii cronic și categoriile vulnerabile, pentru că reforma trebuie să fie fermă, dar și dreaptă.

Domnul Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Domnule președinte,

## Onorați colegi senatori,

Vă anunț că la acest punct de pe ordinea de zi, ca senator al partidului POT, voi vota împotrivă, pentru următoarele considerente. Sănătatea publică nu poate fi reglementată prin acte adoptate în regim de urgență, fără o justificare reală și fără o analiză bugetară riguroasă. Constituția noastră ne impune condiții pentru emiterea ordonanțelor de urgență și situația extraordinară trebuie demonstrată, și nu presupusă.

Și prin acest vot de împotrivire noi exercităm rolul constituțional al Parlamentului de autoritate legiuitoare și de control asupra Guvernului și nu putem valida automat orice fel de intervenție normativă, fără verificarea impactului juridic și financiar. Sistemul de sănătate are nevoie de stabilitate, de transparență și de responsabilitate bugetară.

Vă invit și pe dumneavoastră să votați pentru respingerea acestui proiect de lege, pentru că în absența unei fundamentări clare și a unor garanții...

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2026 pentru modificarea art. 16 alin. (1) din Legea nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, a art. 15 alin. (1) din Legea nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol, precum și pentru modificarea unor acte normative (L12/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au elaborat un raport comun.

Vă rog, domnule președinte Cernic.

Mulțumesc.

Proiectul de lege modifică Legea nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție și Legea nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol, în sensul stabilirii unui termen maxim de 18 luni pentru realizarea investițiilor de la acordarea primei plăți, a sprijinului financiar, cu posibilitatea de prelungire, la cererea beneficiarului, la maximum 30 de luni.

De asemenea, se modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2025, instituindu-se obligația entităților competente de a transmite instituției prefectului, până la data de 31 decembrie 2026, o situație centralizată a cererilor soluționate și nesoluționate privind restituirea proprietăților. În ședințe separate, membrii celor două comisii au analizat proiectele de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raport comun de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Mulțumesc.

Domnule Petre George, vă rog. Apoi, domnul Moise și domnul Vela.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare pentru domnii guvernanți de astăzi, care au venit cu această hotărâre de urgență să o transforme în lege: ce legătură are Ordonanța de urgență nr. 2/2026 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine – porci, în limbajul curent – cu restituirea imobilelor preluate în perioada comunistă?

În titlul legii se face referire la producătorii de suine și la programe de susținere în sectorul avicol. În expunerea de motive apar cuvintele „purcei” și „găini”. Nimic despre retrocedări.

Surpriza legată de restituire apare însă în ultimul articol al ordonanței și este, dacă îmi permiteți exprimarea, o gogomănie aruncată acolo. Există două explicații posibile: ori sunteți mai mult decât neglijenți și ați amestecat în această ciorbă legislativă elemente care n-au nicio legătură unele cu altele, ori doriți să acoperiți o mizerie legată de restituirea imobilelor din perioada comunistă cu ouă și porci.

Oricum ar fi, legiferarea nu se face pe repede înainte, nu se face prin ordonanțe de urgență, în care sunt strecurate la sfârșit, într-un mod cât se poate de ascuns, tot felul de prevederi, pe ultima pagină. Sunteți datori să corectați acest derapaj și să respingeți această ordonanță, care nu vă face vouă cinste și nici alegătorilor care v-au pus în pozițiile în care sunteți astăzi.

Vă mulțumesc.

Domnul Moise.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 2/2026 este un act normativ care asigură continuitatea unor programe strategice pentru agricultura României: Programul de reproducție la suine și Programul de reproducție și incubație în sectorul avicol. Discutăm despre investiții deja contractate, în valoare totală de aproximativ 500 de milioane de euro, în zootehnia românească, programe pe care ministrul agriculturii, Florin Barbu, le-a deblocat și implementat în ultimii ani.

Ordonanța de urgență nr. 2/2026 nu introduce cheltuieli noi, ea protejează investiții deja începute, afectate de crizele ultimilor ani: creșterea costurilor, întârzieri la livrarea echipamentelor și lipsa forței de muncă. Prin această ordonanță, permitem prelungirea termenelor de implementare, astfel încât proiectele să fie finalizate, și nu abandonate.

Adoptarea acestei ordonanțe înseamnă: finalizarea unor investiții de jumătate de miliard de euro în România, reducerea importurilor de purcei și produse avicole, stabilitate

pentru fermieri, locuri de muncă în mediul rural, prețuri mai stabile pentru consumatori.

Este, în esență, o investiție directă în securitatea alimentară a României, o lege care va aduce valoare adăugată produsului primar din agricultura României. De asemenea, ar trebui să spunem că primele efecte ale banilor investiți în agricultură deja se văd. Anul trecut Institutul de Statistică ne-a anunțat că exporturile de produse agroalimentare au crescut cu 12,5%, un lucru foarte important.

Astăzi nu votăm doar o modificare tehnică, votăm dacă România continuă să construiască capacitate proprie de producție alimentară sau rămâne dependentă de importuri. Partidul Social Democrat va vota acest proiect. Mulțumesc frumos.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 4 nu s-a depus raportul.

Continuăm cu punctul 5, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje (L564/2025).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul, dacă este prezent.

Vă rog, domnule deputat Fechet.

## **Domnul Mircea Fechet** _– deputat_ **:**

## Bună ziua, dragi senatori!

Și mulțumesc, domnule președinte, pentru că îmi dați oportunitatea de a prezenta acest proiect de lege.

Pe scurt, ne propunem să extindem sistemul de garanțiereturnare, cel mai ambițios proiect de economie circulară pe care România l-a înființat, cel puțin după Revoluție.

Și uitându-ne la ceea ce s-a întâmplat până în prezent, respectiv la faptul că peste 8 miliarde de ambalaje au fost colectate până astăzi în SGR, asta înseamnă 8 miliarde și jumătate de PET-uri, sticle sau doze de aluminiu mai puține aruncate în natură: pe albia cursurilor de apă, în păduri, în mediu, pe marginea drumului și așa mai departe.

Prin acest proiect de lege, ce a fost inițial mai ambițios, trebuie să recunosc, însă prin această modificare ne propunem să extindem sistemul de garanție-returnare și la alte tipuri de ambalaje, respectiv la bidoanele cu borș, la bidoanele cu oțet, cu apă distilată, care astăzi ajung fie în groapa de gunoi, fie aruncate cine știe pe unde.

Așadar, vă mulțumesc pentru oportunitatea de a prezenta acest proiect de lege și îmi manifest speranța că un număr cât mai mare de senatori vor fi de acord cu această propunere. Mulțumesc foarte mult.

## Comisia pentru mediu.

Vă rog, domnule președinte, raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru mediu, prin adresa L564/2025 din 08.12.2025, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării unui raport asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 249/2025 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje.

Dezbaterile au avut loc în prezența majorității senatorilor. Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, amendamentele propuse, avizele și punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise. Amendamentele se regăsesc în anexa care face parte integrantă din acest raport.

Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Domnul Puiu Ovidiu, apoi domnul Gheorghe Daniel-PaulRomeo și domnul Oprinoiu.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Această propunere legislativă demonstrează că se poate – se poate să dezbatem, să legiferăm pentru o Românie curată, pentru o economie circulară viabilă, dar fără să generăm presiuni nejustificate și costuri majore pentru antreprenori, pentru reciclatori, pentru români și pentru România.

Ne-am exprimat acordul pentru extinderea sistemului garanție-returnare, dar din 2028, către ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic și metal, dar fără să forțăm nota și fără să ardem etape. România nu își permite în acest moment să devanseze termene, să-și asume ținte nerealiste, să pună presiuni economice semnificative pe producătorii din România și să genereze confuzie în rândul consumatorilor. Să continuăm să țintim sus, dar să o facem rațional, etapizat, bazându-ne pe studii de impact și punând românii și România pe primul loc.

Felicit toți senatorii membri din Comisia de mediu, indiferent de partid, pentru că au dat dovadă de profesionalism și echilibru.

PSD va vota, așadar, pentru această propunere legislativă, cu amendamente admise. Mulțumesc.

Domnul Gheorghe Daniel-Paul-Romeo.

## Mulțumesc, domnule președinte.

De un an de zile vă spun că stăm foarte prost la toți factorii de mediu din Ministerul Mediului.

## Am să vă dau două exemple.

În România se reciclează doar 8% din gunoiul menajer. Aici includ și SGR-ul, pe care îl aplaudați cu toții. Puteți să-l mai aplaudați, că tot jos stăm: 8%-9% înseamnă reciclarea în toată țara noastră. Ceea ce trebuia să facă doamna Diana-Anda Buzoianu și nu a făcut nici ea, nu a făcut nici domnul ministru Fechet, cel de dinaintea dânsei, era implementarea Sistemului de management integrat al deșeurilor. Nici astăzi... de 20 de ani ne chinuim să facem acest sistem să funcționeze. Orice ministru a fost la Ministerul Mediului a dat dovadă că nu poate să implementeze acest sistem în România.

Ce se întâmplă – ca să mergem un picuț mai departe și să vă explic –, ce se întâmplă în momentul în care Sistemul de management integrat al deșeurilor nu este implementat? Înseamnă foarte multe gropi de gunoi ilegale și neconforme în țara noastră. Înseamnă că din fracția umedă, așa cum v-am mai spus și săptămâna trecută, pierdem zeci de miliarde de euro în fiecare an, pentru că nu facem reciclare pe fracție umedă. Deci cam asta este povestea cu neimplementarea Sistemului de management integrat al deșeurilor.

Acum eu vă aduc în discuție un lucru. E 1 martie astăzi, da? Ce facem cu zonele cu risc major de inundații? Aici să știți că ministrul mediului are toată puterea să schimbe acest lucru. Ce facem cu riscul crescut de inundații, cu blocajele și colmatările, cu poluarea și mirosurile urâte, distrugerea ecosistemelor în toate râurile, pâraiele din țara noastră? Deci ce facem cu ele? Ministrul

Domnul Oprinoiu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Colegul antevorbitor vorbea de cu totul altceva, nu de inițiativa despre care discutăm acum și dezbatem.

Sistemul de garanție-returnare este, în opinia mea, un proiect de succes, chiar un proiect european, pentru că în anul 2025 am obținut un procent de 84% din ambalajele colectate în acest sistem. Este un procent foarte mare și au fost luni când s-au colectat chiar 94% din aceste ambalaje. Asta înseamnă că avem un sistem care funcționează.

USR-ul o să voteze acest proiect legislativ, în care vom introduce sticlele de apă distilată, sticlele de boș și sticlele de oțet. Inițial, acest sistem era foarte deschis și către alte tipuri de ambalaje, dar spre binele acestui sistem, prin amendamente, aceste ambalaje – și aici mă refer la borcane – au fost scoase, pentru că, în opinia mea, sistemul nu este suficient de matur ca să îl mărim și cu astfel de ambalaje. Dar sunt convins că vom reuși, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să introducem și alte tipuri de ambalaje, pentru că este un sistem care funcționează. Tocmai de aceea, USR o să voteze pentru acest proiect. Mulțumesc.

Domnul Tánczos Barna.

## **Domnul Tánczos Barna:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să-i mulțumesc domnului Fechet pentru munca pe care a depus-o și a dus acest sistem SGR în continuarea...

Nu se aude?

Se aude acum?

Da.

Se aude acum.

Repet încă o dată, deși domnul Fechet o să fie prea mult lăudat. Trebuie să-i mulțumesc pentru munca depusă la minister, în continuarea celei pe care am inițiat-o noi. Am lansat un sistem garanție-returnare în România, care este cel mai de succes proiect de mediu, de colectare selectivă a deșeurilor în România și chiar și în Europa, pentru că, într-un timp atât de scurt, în nicio altă țară nu s-a ajuns la acest procent de reușită în ceea ce privește colectarea ambalajelor din piață.

Sistemul SGR este un sistem în continuă dezvoltare, de maturizare. De aceea, modificările pe care le facem astăzi sunt binevenite într-o anumită măsură. Trebuie să avem grijă ca sistemul să nu fie prea împovărat și intenția de a face bine să nu se transforme în ceva ce blochează sau distruge sistemul. E foarte clar că aceste ambalaje au dispărut din natură și nu poate să nege nimeni că apele curgătoare, râurile, pâraiele au rămas, au devenit mai curate, că în lacurile de acumulare nu se mai adună miliarde – miliarde – de sticle de plastic, că pădurile noastre devin mai curate. Și toate acestea sunt rezultatul unui sistem funcțional, care astăzi colectează peste 90% din aceste tipuri de ambalaje din piață.

Cu siguranță, amendamentele sunt binevenite, raportul este unul bun, modifică, într-o anumită măsură, funcționalitatea sistemului, dar nu împovărează prea mult SGR-ul, sistemul de garanție-returnare. Mulțumesc.

Domnule Glad Varga, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Inițiativa legislativă este una ambițioasă... sau a fost una ambițioasă, dar legitimă. Se dorește extinderea sistemului de garanție-returnare către noi categorii de ambalaje: oțet, borș, apă distilată, băuturi pe bază de cafea, dar și altele. Erau trecute și borcanele.

SGR, gestionat de RetuRO, funcționează bine. Și, da, aici trebuie să-i menționăm pe domnul Fechet și pe domnul Tánczos Barna. Am putea să spunem că sunt părinții fondatori. Îi felicit pentru acest lucru.

În mai puțin de doi ani de zile s-au colectat peste 8,9 miliarde de ambalaje. S-au trimis la reciclare peste 650.000 de tone de material. Doar în luna ianuarie s-au colectat 356 de milioane de ambalaje și doar 330 de milioane au fost puse în piață. Randamentul a fost de 108%. În ultimele șase luni din 2025 am avut un grad de colectare de 80%, iar pentru 2026 ținta este una foarte ambițioasă: de 90%. În spatele acestor lucruri și al acestor cifre impresionante sunt investiții majore, infrastructură, logistică, adaptări IT, dar și un efort real de schimbare a comportamentului consumatorilor.

Din acest motiv, Comisia pentru mediu a prelungit, a organizat trei dezbateri cu toate părțile implicate: inițiatori, industrie, producători, comercianți și administratorul sistemului. Concluzia a fost una clară: o extindere integrală ar fi însemnat modificări structurale și riscuri logistice și juridice și o presiune asupra infrastructurii gândite pentru ambalaje.

Responsabilitatea noastră nu e să votăm repede, ci să votăm corect. De aceea, le mulțumesc tuturor colegilor din Comisia pentru mediu pentru vot și bineînțeles că, în urma votului, am extins sistemul de garanție-returnare pentru oțet, borș și apă distilată.

Domnul Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Pentru două motive am ieșit la acest punct de pe ordinea de zi: o dată, ca să vă arăt că acest microfon mă cunoaște cel mai bine pe mine și, apoi, domnule președinte, ca să vă spun un lucru esențial.

Nu cu cârpituri ale legislației actuale în domeniul deșeurilor rezolvăm noi problema lor, ci cu o nouă legecadru, care să transforme deșeurile în energie electrică și în alte tipuri de energie, după modelul unor țări asiatice, precum este China, precum este Singapore, Coreea de Sud. Domnul Vela are deja o astfel de lege, un proiect de lege, în comisiile Senatului și așteaptă să fie votat și trecut prin Senat.

Da, sunt de acord, în principiu, cu acest proiect de lege. Din colegialitate, voi vota „pentru” la acest punct, dar, pe de altă parte, atenționez și responsabilizez colegii că trebuie să învățăm să ne modernizăm...

## Mulțumesc, domnule Vela.

Înainte de a trece la votul final, avem două anunțuri. Vă rog – domnul senator Catana și domnul senator Plăeșu.

Mulțumesc, domnule președinte. Avem de făcut o modificare în comisiile permanente: doamna senator Carmen Orban o înlocuiește pe doamna senator Victoria Stoiciu în Comisia pentru educație, știință și inovare. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mă iertați, domnule președinte, o să deranjez sala cu votul meu, astăzi, oral. Vot pentru.

104 voturi pentru, un vot contra, o abținere. Modificarea a fost aprobată. Vă rog, domnule Plăeșu.

## **Domnul Laurențiu Plăeșu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de votul final, am să rog să supuneți la vot retrimiterea la comisie a punctului 7 de pe ordinea de zi – L3/2026.

Punctul de vedere al Guvernului a venit relativ târziu și deschide calea unor discuții, a două-trei amendamente suplimentare.

Vă mulțumesc.

Pentru o săptămână.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Floroiu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

89 de voturi pentru, 17 abțineri. Aprobat.

Continuăm cu votul final.

Punctul 1 – L115/2026.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Camera decizională.

Floroiu – vot pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

101 pentru, un vot contra, o abținere, 5 nu votează. Aprobat.

Punctul 2 – L10/2026.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

71 pentru, două voturi contra, 28 de abțineri, 12 colegi nu votează.

Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Floroiu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

72 de voturi pentru, două voturi contra, 8 abțineri, 4 colegi nu votează.

Aprobat.

Punctul 3 – L12/2026.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Floroiu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

75 pentru, un vot contra, o abținere. Aprobat.

Punctul 5 – L564/2025.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Floroiu – vot pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

77 pentru, un vot contra, 31 de abțineri, 4 nu votează. Aprobat.

Floroiu – pentru.

79 de voturi pentru, un vot contra, 33 de abțineri, un coleg nu votează.

Propunerea a fost adoptată.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții, următoarele legi:

1. Lege pentru completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, precum și a art. 30 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România;

2. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și a Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecție;

3. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 236/2022 privind supravegherea prudențială a societăților de servicii de investiții financiare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative – procedură de urgență;

4. Lege pentru modificarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare;

5. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 118/2019 privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum și pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653950]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 25/18.III.2026 conține 16 pagini.**

Prețul: 104 lei