Stenogramă plen

Stimați colegi,

Vă propun să începem în două minute.

## PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 9 martie 2026, și vă anunț că, din totalul de 133 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 103.

Ședința este condusă de subsemnatul, Mircea Abrudean, președintele Senatului, asistat de doamna senator DoinaElena Federovici și doamna senator Niculina Stelea, secretari ai Senatului.

Înainte de a trece la aprobarea ordinii de zi, după cum știți, anual, la data de 9 martie, marcăm Ziua deținuților politici anticomuniști.

Vă rog, liniște, stimați colegi!

La data de 9 martie marcăm Ziua deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989.

Această zi a fost instituită oficial prin Legea nr. 247/2011, cu scopul de a cinsti memoria celor care s-au opus regimului totalitar comunist.

Vă rog să ținem un moment de reculegere în memoria tuturor celor care și-au pierdut viața cinstind și apărând România.

Vă mulțumesc.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă există intervenții la ordinea de zi? Vă rog, domnule Turos.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma discuțiilor din plenul de miercuri, vă solicit retrimiterea la comisie a propunerii legislative L593. Vă mulțumesc.

Termen?

Termen – două săptămâni.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Vă

Geamănu – contra.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

81 de voturi pentru, două voturi contra, 3 abțineri, un coleg nu votează.

Propunerea a fost adoptată. În consecință, vă

Mulțumesc, domnule președinte, îmi cer scuze.

La secțiunea a III-a a ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe.

Având în vedere că suntem Cameră decizională, că legea ar trebui amendată și mai sunt chestiuni care trebuie lămurite și discutate, rugămintea noastră este să retrimitem la comisie, termen – două săptămâni, această inițiativă...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Tocmai am aprobat-o, domnule senator.

A fost propunerea domnului senator Turos. V-ați coordonat în Comitetul liderilor.

Am aprobat-o.

Vă

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

107 voturi pentru, două abțineri. Ordinea de zi a fost adoptată.

Programul de lucru, stabilit de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare:

– ora 16:00 – lucrări în plenul Senatului: dezbaterea și votul asupra moțiunii simple, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi;

– ora 18:30 – vot final.

Dacă nu sunt intervenții în legătură cu acest program,

Geamănu – pentru.

107 voturi pentru, două abțineri. Programul de lucru a fost adoptat.

La punctul 1, secțiunea I, avem dezbaterea și votul asupra moțiunii simple...

Domnule Fenechiu, pe procedură.

## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu înțeleg pamfletul politic, înțeleg și manifestarea de voință, însă, peste câteva minute, la acest pupitru va trebui un coleg de-al meu de partid să vorbească, iar imaginea lui este pusă pe o cutie.

Deci aș solicita, domnule președinte, dacă prin metode administrative nu se poate, să supuneți la vot îndepărtarea acestei cutii de aici și să stabilim ca regulă a Senatului ca niciodată cel care vorbește de la pupitru să nu aibă chestiuni caricaturale care să-i afecteze imaginea și demnitatea. Cred că cuvântul și argumentele sunt suficiente pentru a putea crea o impresie politică, un vot politic, un curent, o idee, orice ne dorim noi, dar aceste chestiuni caricaturale afectează demnitatea umană, iar noi suntem în Senatul României.

Deci propunerea Grupului PNL este să supuneți la vot îndepărtarea acestui obiect, precum și a oricărui alt obiect, indiferent cine vorbește, că este de la PNL, de la PSD, de la UDMR, de la USR, de la AUR sau de oriunde altcineva. Mulțumesc.

Domnule Peia, vă rog.

## **Domnul Ninel Peia:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

O imagine face cât o mie de cuvinte. Atât timp cât domnul senator Paul Gheorghe va lua cuvântul să citească moțiunea, aceste obiecte de recuzită vor sta aici și vă garantez că eu personal le voi lua în momentul în care va veni domnul ministru sau opoziția.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Stimați colegi,

Am o propunere din partea unui lider de grup, pe care o

E numărul 3. Domnule președinte, După cum bine știți, de pe vremea țărăniștilor, când erau la guvernare, au apărut recuzitele: undița și, mai apoi, peștele. Deci sunt chestii care se practică.

Eu votez împotrivă.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc. 68 pentru, 34 contra. Propunerea a fost adoptată. Vă rog să îndepărtați obiectele de recuzită. Mulțumesc.

La secțiunea I avem dezbaterea și votul asupra moțiunii simple cu tema „Dragoș Pîslaru, tehnocratul lui Cioloș și ministerul fără rezultate”, semnată de 44 de senatori, conform art. 170 alin. (2) și (3) din Regulamentul Senatului.

Stimați colegi, întreb dacă există semnatari ai moțiunii simple care doresc să-și retragă semnătura.

Nu sunt.

Constat că sunt îndeplinite condițiile de procedură.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe PaulRomeo pentru a prezenta moțiunea simplă. Vă rog.

## **Domnul Ninel Peia**

**:**

Asta nu ați interzis, domnule președinte. Îmi susțin colegul.

## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Moțiunea simplă împotriva ministrului investițiilor și proiectelor europene, domnul Dragoș-Nicolae Pîslaru, intitulată „Dragoș Pîslaru, tehnocratul lui Cioloș, și ministerul fără rezultate”. Parlamentul României nu este chemat astăzi să judece intenții, ci rezultate. Nu să cântărească discursuri, ci consecințe. Domnul ministru a venit la conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene cu prestigiul tehnocratului european, cu limbajul sofisticat al strategiilor și cu promisiunea accelerării istorice a absorbțiilor fondurilor europene.

După luni de mandat, România nu vede o accelerare; România vede justificări. Vedem rapoarte, vedem conferințe, vedem platforme. Dar în teritoriu vedem întârzieri, proceduri și bani aflați sub semnul incertitudinii. România nu are nevoie de un ministru al cererilor de plată; România are nevoie de un ministru al banilor intrați prin fondurile europene în România.

În februarie 2026, ministerul a confirmat public că sume importante din PNRR se află în risc din cauza jaloanelor neîndeplinite. Nu discutăm despre teorii; discutăm despre bani care pot lipsi din investițiile esențiale pentru țara noastră.

În acest context, Parlamentul solicită ministerului să răspundă clar: care este suma exactă din PNRR aflată în acest moment în risc de neîncasare și care este termenul concret până la care acest risc este eliminat?

Un stat serios nu își permite să administreze speranțe; administrează certitudini. Un ministru responsabil nu explică riscurile; le elimină. Un ministru al fondurilor europene nu este doar un gestionar de proceduri; este negociatorul interesului economic al statului român. România nu are nevoie de un elev premiant la raportări europene; România are nevoie de un avocat dur la masa negocierilor.

În acest sens, solicităm răspuns public, să ne spuneți ce condiții concrete din PNRR au fost renegociate efectiv în favoarea țării noastre și care este impactul financiar exact al acestor renegocieri.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Stimați colegi,

Pentru dezbaterea moțiunii simple în ședința plenului Senatului de astăzi, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât repartizarea următorilor timpi pentru Guvern și grupurile parlamentare:

– punctul de vedere al Guvernului și răspunsurile Guvernului – 15 minute;

– dezbateri pe grupurile parlamentare – 31 de minute, repartizate după cum urmează: PSD – 8 minute, AUR – 7 minute, PNL – 5 minute, USR – 4 minute, PACE – Întâi România – 3 minute, UDMR – 3 minute, senatori neafiliați – un minut.

Îi dau cuvântul domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene, pentru prezentarea poziției Guvernului față de moțiunea simplă.

Vă rog, domnule ministru.

## **Domnul Dragoș-Nicolae Pîslaru** _– ministrul investițiilor și proiectelor europene_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Dragi colegi din echipa Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene,

Am venit astăzi în forul reprezentativ suprem al României din respect pentru dumneavoastră și pentru cetățenii în slujba cărora mă aflu în calitate de ministru al investițiilor și proiectelor europene. Am venit astăzi ca profesionist care și-a dedicat cariera dezvoltării economice, reformelor structurale și atragerii de fonduri europene.

Moțiunea pe care o dezbatem astăzi are două componente: una în care există un atac care mă vizează direct și cealaltă, care sugerează că ministerul în sine nu ar avea rezultate. Moțiunea pe care o dezbatem astăzi mă recomandă drept „tehnocratul lui Cioloș” și, dincolo de etichete politice lipsite de sens și recuzită care duce în derizoriu importanța temei, aș vrea să clarificăm de la bun început cine sunt și de ce mă aflu la tribună.

Aș vrea să-i mulțumesc opoziției pentru calificări de tipul „prestigiul tehnocratului european” sau „elev premiant”, pe care le accept cu mulțumire. Eu sunt economist; am studiat la Academia de Studii Economice – Facultatea de Relații Economice Internaționale, unde am avut licență în economie mondială și diplomă de studii aprofundate în integrare europeană. Am continuat aceste studii cu un masterat la London School of Economics and Political Science și mi-am desăvârșit educația academică printr-un doctorat la Academia Română.

Domnule ministru, timpul a expirat.

Trecem la prezentarea punctelor de vedere ale grupurilor parlamentare.

Din partea PSD, are cuvântul domnul senator Robert Cazanciuc.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule prim-ministru, Domnule ministru, Stimați colegi,

Am citit cu foarte mare interes textul documentului supus dezbaterii și am observat că acesta conține o serie de întrebări la care domnul ministru Pîslaru trebuie să răspundă.

Este clar că orice decident vrea să facă tot ce îi stă în putință pentru ca economia României să beneficieze de fonduri europene.

Cred însă că aceste întrebări nu trebuie formulate în ziua de luni, ci în ziua de miercuri, când se adresează interpelări membrilor Guvernului. Iar, dacă cel interogat nu răspunde sau răspunde în mod mincinos, atunci calea de urmat este moțiunea simplă împotriva sa.

Regulamentul Senatului prevede că: moțiunea simplă exprimă poziția acestei Camere „într-o anumită problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă la care a făcut obiectul unei interpelări”.

Interpelarea este definită în același regulament ca: „o cerere adresată Guvernului sau unui membru al acestuia de către unul ori mai mulți senatori sau de un grup parlamentar, prin care solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe”.

Fără îndoială, problemele ridicate în moțiunea simplă sunt importante și, în principiu, ar putea face obiectul unei moțiuni, dacă semnatarii acesteia ar critica argumentat ceea ce face domnul Pîslaru în calitate de ministru.

Din conținutul întrebărilor care se adresează, din acest document, nu rezultă însă că ele ar forma obiectul unei moțiuni clasice, în sensul regulamentului. Semnatarii cer domnului ministru să răspundă în mod expres la o serie de întrebări, fără îndoială judicioase. Sunt convins că domnul ministru nu va întârzia să ofere răspunsurile pertinente.

Atunci, noi ce urmează să votăm? Întrebările adresate de senatori domnului ministru? Răspunsurile formulate deja de domnul ministru? Din cuprinsul moțiunii nu este clar ce votăm.

Dacă răspunsurile vor fi pe placul semnatarilor, moțiunea va rămâne fără obiect, își pierde rostul – acela de a critica modul în care un membru al Guvernului conduce un minister. Numai atunci când răspunsurile domnului ministru nu-i vor mulțumi pe colegii care au semnat moțiunea, unii ar putea fi de partea celor au semnat moțiunea, alții de partea domnului ministru.

Din partea Grupului AUR, domnul senator Petrișor Peiu. Domnul Dîrlău.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întâmplarea face să fiu absolventul aceleiași facultăți ca domnul ministru Pîslaru – Relații Economice Internaționale, care este o secție de elită a Academiei de Studii Economice. Ba chiar am scris lucrarea de licență tot la catedra de Economie mondială, la domnul profesor... eminentul profesor Stelian Dumitrescu. Așadar, sunt în măsură să apreciez profesionalismul, atunci când am în față un CV ca al domnului ministru.

Nu voi vorbi despre absorbție, nu voi vorbi despre cheltuieli, despre cereri de finanțare. S-a vorbit despre asta. S-a vorbit în moțiune despre negocierea strategică și ceea ce

ar trebui să fie negocierea strategică din partea Ministerului Fondurilor Europene și a Guvernului României, în general. Voi vorbi despre obediență.

Problema pe care o semnalez – și este doar un exemplu – se referă la finanțarea împrumutului pentru Ucraina acordat de Uniunea Europeană. Trei țări sunt scutite de la acest împrumut – 90 de miliarde de euro. Cehia, Slovacia și Ungaria au spus că acceptă acest Mecanism de finanțare a împrumutului pentru Ucraina și de garantare a acestui împrumut de către Uniunea Europeană cu condiția ca țările lor – deci premierii Ungariei, Cehiei și Slovaciei – să nu... aceste țări să nu fie incluse în acest mecanism. Pentru că au spus: nu este normal ca contribuabilii acestor țări să garanteze un împrumut... probabil care nu va fi niciodată returnat, respectiv va fi returnat atunci când Rusia va da despăgubiri de război Ucrainei. S-ar putea să nu se întâmple acest lucru niciodată.

România nu s-a opus, nu a zis „nu”. România a acceptat fără nicio negociere să garanteze acest împrumut, alături de celelalte state membre. Și acest împrumut ne va costa. Acești bani, care se adaugă altor zeci de miliarde date Ucrainei, ne vor costa pe noi și, mai ales, copiii și nepoții noștri vor fi buni de plată pentru a acoperi niște bani pe care Ucraina nu va putea să îi returneze Uniunii.

Obediența se referă tocmai la acceptarea unor asemenea mecanisme fără niciun fel de negociere strategică. Mulțumesc.

Din partea PNL, domnul senator Silviu Coșa.

## **Domnul Silviu-Iulian Coșa:**

Domnule președinte, Domnule premier, Domnule ministru, Stimați colegi,

De la începutul acestei sesiuni parlamentare, vedem foc automat manifestat în depunerea moțiunilor simple. Acestea, în mod normal, ar trebui să vină să corecteze niște politici publice, însă, din păcate, nu vedem soluții, ci vedem doar retorică.

Totuși, am găsit o utilitate a acestor dezbateri, și anume faptul că, împreună, reușim să ne aducem aminte la ce folosesc anumite instituții ale statului și care sunt atribuțiile lor. Astăzi, pe ordinea de zi – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

În moțiunea depusă se spune de mai multe ori că ministrul este doar „un contabil al jaloanelor și țintelor din PNRR”. Da, acesta este unul dintre rolurile pe care ministrul și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene trebuie să-l aibă. Realitatea este foarte simplă. Acest contabil al jaloanelor este contabilul care aduce bani europeni în România.

PNRR-ul are 390 de jaloane și de ținte. În spatele fiecăruia există reforme, există investiții, toate având un singur rol: să aducă România mai aproape de standardele economice și administrative ale țărilor dezvoltate din Occident, la care ne tot raportăm. Așadar, fără îndeplinirea acestor jaloane, fără completarea acelor cereri de plată, nu vedem bani europeni în România.

Până în prezent, acești bani europeni, și mă refer la PNRR, sunt undeva la 11 miliarde. Asta înseamnă vreo... peste 20.000 de proiecte, 13.000 de beneficiari – și se spune în moțiune că toate aceste proiecte nu se văd în economie!

Mergeți într-un oraș, într-o comună, într-o localitate în care primarul a accesat astfel de fonduri. Intrați pe acea platformă online care era menționată, vorbiți cu oamenii din localitatea respectivă și veți vedea că, dincolo de rapoarte și de cifre, pentru oameni, banii europeni pe care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a reușit să-i aducă în țară înseamnă spitale construite, renovate, înseamnă școli și clădiri reabilitate termic, înseamnă drumuri, înseamnă transport, înseamnă servicii publice de o calitate mai superioară... de o calitate mai bună, îmi cer scuze!

Mulțumesc, domnule senator. Din partea USR, doamna Violeta Alexandru.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Doamnelor și domnilor colegi,

O să o spun eu pe de-a dreptul, s-a mai spus anterior, dar o să vă spun direct: aceasta nu este o moțiune! Am fost și la putere, am fost și în opoziție; am semnat, am inițiat moțiuni – aceasta nu este o moțiune! În cel mai fericit caz, se putea duce în zona de „ora ministrului”, pentru dialog cu acesta, dar eu zic că și la secțiunea de întrebări, interpelări era suficient, pentru că, dacă vrei și îți propui să obții niște rezultate, trebuie să folosești cele mai eficiente pârghii pentru a le obține.

Acum, a prezentat ministrul o serie de cifre care vă arată un progres. Este evident că, acolo unde dumneavoastră criticați faptul că se iau împrumuturi, ministrul a răspuns articulat faptul că s-au făcut toate demersurile pentru ca ceea ce era încadrat în zona de împrumuturi să meargă în zona de granturi – și este foarte bine. România trebuie să absoarbă în primul rând granturile, până la ultimul leu, din fondurile europene și, doar dacă nu se potrivesc sau nu se poate acolo, găsite alte mecanisme. Și e foarte bine că s-a înțeles acest lucru.

În al doilea rând, am înțeles – dar aș vrea totuși să insist, având convingerea că se poate face mai mult – că se prioritizează în urmărirea proiectelor pe care acest minister... Căci aceasta este configurația, aceasta este arhitectura instituțională, are, într-adevăr, un rol de coordonator, ceea ce înseamnă că o serie de responsabilități trebuie să le asociem cu ministerele de linie, cum ar fi, de exemplu, pentru marile proiecte, pe care recomand ca ministerul să le urmărească cu precădere, pentru că e important volumul de bani pe care îl absorbim și acest volum este asociat cu marile proiecte, care au bugete mari – e vorba despre CFR, e vorba despre CNAIR, e vorba despre Metrorex, e vorba despre infrastructura României, care, dintr-o dată, dacă sunt puse la punct, pe lângă utilitatea socială, aduc un salt în rata de absorbție extraordinar.

A doua categorie de proiecte pe care mă aștept să o urmărească ministerul – și sunt convinsă că o va face – este categoria proiectelor care poate n-or fi de amploare în termeni de bani, dar sunt, cu siguranță, proiecte care generează reformă.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Timpul a expirat, doamna senator, îmi pare rău! În continuare, din partea Grupului parlamentar PACE – Întâi România, domnul Peia.

## **Domnul Ninel Peia:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Mai facem câte o moțiune, ca să mai aflăm câte ceva nou. Domnul ministru scrie pe pagina dânsului de Facebook că i se trage această moțiune – nici nu știam despre acest lucru – din faptul că a semnat protocoalele de colaborare cu Parchetul European, condus de procurorul torționar Laura Codruța Kövesi, DNA și Departamentul pentru Lupta Antifraudă, prin care a dat acces direct și complet la baza de date MySMIS cu proiectele pe fonduri europene.

Păi, domnule ministru, Decizia Curții Constituționale nr. 26/2019, a CCR, ne spune, la paragraful 119, că protocoalele de atunci au adăugat la lege, prin reglementarea unor proceduri de lucru care nu se regăseau în Codul penal și afectează separația puterilor în stat, și paragraful 135 reiterează că normele de procedură penală sunt de strictă interpretare și nu pot fi modificate sau completate prin actele dumneavoastră administrative.

Deci ați dat acces procurorului torționar Laura Codruța Kövesi la zeci de mii de firme, și la patente, și la datele tuturor cetățenilor care au accesat fonduri europene, și la UAT-uri. Asta este..., de fapt, acesta este abuz în serviciu din partea dumneavoastră, domnule ministru.

Din partea UDMR? Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Fejér László-Ődőn:**

Domnule președinte, Domnule prim-ministru, Domnule ministru, Stimați colegi senatori,

Dezbaterea de astăzi trebuie abordată cu responsabilitate și echilibru. Nu discutăm doar despre un document politic punctual, ci despre modul în care statul român gestionează una dintre cele mai importante resurse de dezvoltare, fondurile europene.

La finalul anului 2025, România se afla într-o etapă avansată de implementare a Planului național de redresare și reziliență. Dincolo de cifrele agregate, realitatea din teritoriu arată însă că ritmul și complexitatea procedurilor rămân o provocare atât pentru administrația publică, cât și pentru mediul economic.

Este un fapt confirmat de toate statisticile oficiale că întreprinderile mici și mijlocii reprezintă peste 99% dintre firmele active din România și asigură peste 60% din locurile de muncă în economie. Mai mult, IMM-urile generează aproximativ 55,58% din produsul intern brut. Prin urmare, atunci când vorbim despre IMM-uri, vorbim despre structura de bază a economiei românești.

Trebuie subliniat un aspect esențial: majoritatea IMM-urilor din România sunt cu capital românesc. Din totalul de aproximativ 800.000 de IMM-uri, circa 550.000, adică aproximativ 68%, sunt firme cu capital românesc, în timp ce aproximativ 200.000, respectiv 32%, sunt firme cu capital străin sau mixt. Aceasta este realitatea pe care politicile publice trebuie să o aibă în vedere.

Din păcate, mesajul primit constant din partea antreprenorilor, în special a celor mici și mijlocii, este același: proceduri complicate, documentații stufoase, termene lungi de evaluare și o lipsă de predictibilitate care descurajează accesarea fondurilor europene.

În perioada 2024-2025, durata de evaluare a multor proiecte a depășit câteva luni, iar nivelul de birocrație a fost, în numeroase cazuri, disproporționat față de dimensiunea finanțărilor solicitate. Pentru un IMM sau o primărie mică, această întârziere și cerințele excesive nu sunt simple inconveniente administrative, ci obstacole reale în calea dezvoltării.

Uniunea Democrată Maghiară din România a susținut constant că accentul trebuie pus pe simplificare, pe claritate și pe adaptarea instrumentelor PNRR și ale programelor europene realităților economice românești. Digitalizarea trebuie să reducă birocrația, nu o să o transforme în altă formă.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Timpul a expirat, domnule senator. Din partea senatorilor neafiliați?

## **Domnul Gheorghe Vela**

**:**

Domnul Vela!

Domnule Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Ca senator al Partidului Oamenilor Tineri – POT, vă anunț că vom vota, senatorii POT, această moțiune de cenzură cu vot „pentru”, având în vedere următoarele considerente.

Domnul ministru Dragoș Pîslaru a spus mai devreme că a renegociat cu Comisia Europeană anumite proiecte, ca să salveze sume importante din PNRR. Ceea ce nu ne-a spus dumnealui este următorul lucru, și anume că: la renegociere, a renunțat la proiecte importante care trebuiau să fie finanțate prin acest PNRR – este vorba de segmente de autostradă din autostrăzile A7 și A8, iar ele trebuie să fie acum finanțate fie din bugetul național, fie din alte surse.

Apoi, modalitatea de conducere a fost următoarea: dumnealui a știut doar să taie din proiecte importante și să conducă într-un mod defectuos treburile ministerului, în loc să accelereze implementarea proiectelor importante, care erau pentru țară. Și a lăsat percepția că statul renunță la investiții importante pentru societatea românească, pentru statul român, pentru economia noastră.

Comuni...

Timpul a expirat, domnule senator. Din partea AUR, domnul senator Peiu. Vă rog.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea, pentru început, să atrag atenția că, atunci când vorbim de așa-numitele „fonduri” europene, nu trebuie să uităm un lucru esențial: că la Bruxelles s-a produs o schimbare totală de paradigmă. Dacă în cadrul financiar multianual 2014-2020 bugetul Uniunii Europene a fost de vreo 1.083 de miliarde de euro, în cadrul financiar următor, în care ne aflăm, ar fi trebuit să fie de 1.074 de miliarde de euro, numai că, cu de la sine putere, arogându-și puteri pe care nu le avea, Comisia Europeană a adăugat încă 750 de miliarde de euro și a crescut cu 70% bugetul, adăugând și condiționalități care excedează mult limitelor pe care i le dă tratatul. Și, în acest context, propunerea pentru cadrul financiar multianual următor este de 1.980 de miliarde de euro, adică normalizarea anormalului.

În al doilea rând, dacă vorbim de cifre și de imaginea de ansamblu, noi trebuie să fim conștienți că nu judecăm acum o persoană, fie chiar și o persoană care a făcut un salt important de la ce scria pe rețelele sociale acum o săptămână și ce spune astăzi.

În al doilea rând, trebuie să conștientizăm că, practic, judecăm performanța unei coaliții. Și, din acest punct de vedere, dacă ni se tot bagă pe gât acest PNRR, să nu uităm că el a fost proiectat pentru 29 de miliarde de euro și astăzi se speră la maximum 21 de miliarde de euro.

Să nu uităm, și revenim acum la primul punct, că suplimentarea sumelor pe care le cheltuie Comisia Europeană prin aceste bugete înseamnă taxe noi pentru europeni, scăderea competitivității companiilor europene și, mai grav, împrumuturi.

Anul viitor, Uniunea Europeană, o entitate care, practic, nu are economie, nu are PIB, că vorbim de state naționale, va ajunge la 900 de miliarde de euro nivelul datoriei.

Revenind la ce s-a întâmplat în România și trăgând linie, trebuie să spunem că efectul măsurilor, așa-numitele „condiționalități” din PNRR, și al celorlalte măsuri din cadrul financiar multianual este catastrofal în privința a două domenii esențiale din România: energia și transporturile.

Din partea Grupului PACE – Întâi România, domnul Petrea.

Vă rog.

## **Domnul Dorin-Silviu Petrea:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Domnule ministru, de când vă aștept!

Haideți să vă zic de când v-aștept mai exact – de pe 23 iunie 2025 n-ați mai călcat în acest for legislativ. Adică de la data învestirii dumneavoastră în acest guvern n-ați mai călcat pe aici. N-ați venit nici la Comisia pentru buget, finanțe, nici la Comisia pentru afaceri europene, unde, în mod normal, un ministru care își respectă colegii și își respectă românii ar fi trebuit să vină să ne spună ce a făcut și ce n-a făcut. Mai multe n-ați făcut.

Știți care e singurul lucru bun pe care l-ați făcut dumneavoastră? I-ați dat „în primire” – așa se zice – pe președinții de consilii județene cu furtul acela de microbuze. Ăsta e singurul lucru bun pe care l-ați făcut. În rest, n-ați făcut absolut nimic pentru români.

Și haideți să enumerăm câteva lucruri, ca să înțelegeți!

Cererea 3 de plată – zero. Știți ce v-am zis pe 23 iunie? V-am întrebat: sunteți cumva șantajul Franței pentru România? Adică ați intrat, pe mâna lui Cioloș, aici ca să șantajați acest guvern?

Pentru că, dragi colegi de la PNL, acest domn este pe locul vostru în Guvernul României și nu este al vostru, nu este PNL-ist. Este momentul vostru să-l votați, să scăpăm de acest incompetent. Pentru că acest domn a fost ministru în acel guvern...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Timpul a expirat, domnule senator.

În continuare, îi dau cuvântul domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene, pentru a răspunde.

Mai aveți la dispoziție 5 minute și 12 secunde, oferite cu generozitate de colegii de la PSD.

## **Domnul Dragoș-Nicolae Pîslaru:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Mulțumesc colegilor pentru timpul alocat.

Mulțumesc PNL și colegilor din coaliție pentru intervenții și susținere.

Aș vrea, din capul locului, să spun că sunt gata să accept orice fel de atacuri personale, dar atâta timp cât este vorba de atac la adresa ministerului și colegilor mei din minister, aici nu sunt de acord și nu voi tolera astfel de atacuri.

Ministerul... Dacă rezultate nu înseamnă dublarea sau mai mult decât dublarea absorbției și finanțărilor în economie, de la, repet, 4 la 10 miliarde, ideea că vom recupera 3 miliarde de euro pe cererile 3 și 4 și pe care le vom vedea intrând în luna următoare sau în lunile următoare în țară, ideea că în acest moment avem claritate și putem încă să îndeplinim tot PNRR-ul, dacă astea nu sunt rezultate înseamnă că nu știm despre ce vorbim, dragi colegi.

Ca să răspund la niște lucruri care s-au pus aici, pe masă, și care sunt importante.

Și s-au adus în discuție, cu anumite rețineri acuzatoare, relația și protocoalele pe care MIPE le-a semnat cu DNA, DLAF și EPPO. Unii consideră că ar fi fost un lucru care nu ar fi fost legal. Vă spun foarte clar de la această tribună: sunt mândru de aceste protocoale. Banii europeni nu sunt bani fără stăpân și acest protocol este o garanție absolută de integritate. Mandatul acesta este un mandat făcut cu onestitate, integritate și nu voi accepta și voi refuza ca PNRR-ul să se transforme într-un Eldorado al „băieților deștepți” și firmelor de apartament. Cine a crezut că se poate fura din PNRR în acest mandat, pe care eu acum vremelnic îl dețin, s-a înșelat amarnic.

Și trebuie să clarific un aspect important: accesul instituțiilor se face în baza mandatului legal și instituțional al acestora, izvorâte din pregătirea de anchete sau investigații. Și astea le regăsiți în baza legală a protocoalelor. Ca să nu existe suspiciuni, am cerut instituțiilor să-mi permită publicarea acestor protocoale, ca să le puteți analiza. Dar trebuie să recunosc că acest atac este un atac care mă pune pe gânduri în ceea ce privește intențiile dumneavoastră privind transparența.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc, domnule ministru. Stimați colegi,

Potrivit prevederilor art. 174 din Regulamentul Senatului, moțiunea simplă se adoptă cu votul secret al majorității senatorilor prezenți.

Raportat la aceste dispoziții regulamentare, coroborat cu prevederile art. 143 alin. (1) din regulament, vă propun, ca procedură de vot, votul secret electronic.

Dacă nu există intervenții cu privire la procedura de vot,

Vă rog, domnule senator, intervenție, microfonul 3. Domnule Geamănu, exprimați-vă votul.

Geamănu – contra.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

39 contra, 73 pentru. Procedura de vot a fost aprobată.

În consecință,

Moțiunea a fost respinsă.

Vă rog, domnule senator Geamănu.

Vreau să se consemneze în stenograme: și eu sunt pentru această moțiune. Mulțumesc.

Am luat act, domnule senator. Înainte de a trece la următorul punct, avem o solicitare pe procedură.

Vă rog, domnule Șipoș.

## **Domnul Sorin-Gheorghe Șipoș:**

Da, mulțumesc.

Propun, de la punctul I, retragerea proiectului de hotărâre de la punctul numărul 2 și retragerea proiectului de hotărâre de la punctul numărul 3.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Vă rog, dacă există intervenții cu privire la propunerea domnului senator Șipoș?

Punctul 2, secțiunea I – Proiect de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului.

Punctul 3, secțiunea I – Proiect de hotărâre privind eliberarea din funcție a unui secretar general adjunct al Senatului.

Geamănu – contra.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

73 pentru, 39 contra, o abținere, un coleg nu votează. Aprobat.

Geamănu – contra.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

72 de voturi pentru, 33 contra. Aprobat.

La final.

Vă rog să vă explicați votul.

Mulțumesc, domnule președinte, că, după o intervenție brutală a unui senator al României, îmi dați cuvântul să-mi exprim poziția, atât pentru punctul 1, cât și pentru punctul 2, retrase de pe ordinea de zi.

Este inadmisibil să poți să inventezi o procedură a retragerii unui punct de pe ordinea de zi atâta vreme cât nu USR-ul a fost cel care a inițiat această modificare. Deci, pe procedură, nu USR-ul trebuia să propună o eventuală retragere a unui proiect la care nu a participat și cu greu au reușit să voteze.

În ceea ce privește punctul numărul 3, la care, din nou, ați venit cu o eventuală retragere, pe care nu o regăsim în Regulamentul Senatului, vă atrag atenția că tocmai președintele de partid, prim-ministrul României, care vine în plenul Senatului doar pentru a semna și a susține colegii împotriva cărora noi depunem moțiuni, a adoptat, în ianuarie 2025, o reducere a personalului Senatului României. Era o chestiune destul de simplă, ca să punem în acord regulamentul cu decizia luată în ianuarie 2025 de actuala coaliție.

Văd că băgați cu toții capul în pământ precum struțul. Ați fugit din bănci, domnilor președinți, domnilor lideri ai partidelor, pentru că tot dumneavoastră ați votat ca acest Senat să aibă doi secretari generali adjuncți și acum nu vă înțelegeți pe care să îl dați afară. Păstrați sinecuri în acest Senat al României, funcții care nu au niciun obiectiv, doar salarii și birouri și secretariat.

Vă mulțumesc.

Doamna Cerva, vă rog.

## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**

Pentru explicația votului la punctul 3.

Sesizez că USR-ul a ieșit și a solicitat retragerea acestui punct de pe ordinea de zi fix după ce domnul Bolojan a plecat din sală.

De ce n-ați ieșit, stimați colegi, să retrageți acest punct cât era domnul Bolojan aici, în băncuță, frumos, nu? Să-i spuneți domnului Bolojan că, după ce a făcut el, așa, frumos, niște restructurări pe aici și a zis să facem niște economie din banii Senatului, astăzi veniți și retrageți. De ce retrageți acest punct?

Nu. Dumneavoastră, când veniți și ne supuneți la vot să retrageți de pe ordinea de zi un punct, ar trebui să ne motivați și de ce faceți această solicitare. Aveți vreo motivare, ca să știm de ce ați solicitat retragerea?

Nu există vicii de procedură, Comisia pentru regulament a depus la mapă tot ce era de depus. Care e motivul pentru care solicitați retragerea? Mai plătim încă o lună un al treilea... o a treia persoană, care nu mai figurează în organigramă.

Vedeți de ce nu are cine nu are coadă? Vedeți? Pentru că în fața poporului veniți și spuneți „da, suntem de acord cu tăieri, noi suntem cei mai curați” și pe partea cealaltă veniți și susțineți în funcții, pe o organigramă care nu mai există, niște persoane din bani publici.

Când va veni Curtea de Conturi, vreau ca USR-ul să răspundă, pentru că dumneavoastră ați retras...

Ba da, dumneavoastră să răspundeți pentru banii cheltuiți!

Domnule Vela, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorați colegi,

Eu vin cu două idei suplimentare.

O dată – achiesez la punctul de vedere al domnului coleg avocat Iacob, care a spus foarte clar că nu poate să fie retrasă o inițiativă legislativă decât de către inițiator, și nu de către altcineva. Și, așa cum s-a spus, USR-ul nu face parte din această categorie și nu avea dreptul.

Doi – văd că v-a scăpat un lucru clar: la punctul 3, la I roman, și anume..., I roman, 3 arab, unde-i proiectul de hotărâre, care trebuia să fie atașat și pus în format PDF?

Mulțumesc, domnule Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Unde este? Ca să-l vedem și noi.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Neavând... Fiind neafiliat, n-aveți dreptul la explicarea votului, dar v-am acordat această șansă din respect.

Mulțumesc, domnule senator.

Mulțumesc, domnule senator.

Trecem la punctul 3, secțiunea I, aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative.

Stimați colegi,

Potrivit art. 93 alin. (4) din regulament, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărâre a plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat solicitările privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative, astfel cum sunt afișate pe pagina de internet a Senatului.

Urmează să ne pronunțăm asupra acestor solicitări.

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

107 pentru. Aprobat.

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

109 voturi pentru. Aprobat.

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

111 pentru. Aprobat.

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

111 pentru. Aprobat.

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

110 pentru, o abținere. Aprobat.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

111 pentru, o abținere. Aprobat.

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

113 pentru. Aprobat.

Geamănu – pentru.

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

110 pentru. Aprobat.

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

108 pentru, două contra. Aprobat.

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

111 pentru, un coleg nu votează. Aprobat.

## **Domnul Ștefan Geamănu:**

Geamănu – pentru.

110 pentru. Aprobat.

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

112 pentru, un vot contra. Aprobat.

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

107 pentru, un vot contra. Aprobat.

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

109 pentru, un coleg nu votează. Aprobat.

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

110 pentru, o abținere. Aprobat.

Continuăm cu punctul 2, pe care l-am sărit din greșeală – aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unor inițiative legislative.

În conformitate cu Hotărârea Biroului permanent din 9 martie 2026, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și ale art. 94 alin. (1) lit. b) din regulament, se transmit către Camera Deputaților, pentru a dezbate și adopta ca primă Cameră sesizată, următoarele inițiative legislative, astfel cum sunt afișate pe pagina de internet a Senatului.

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

110 pentru. Aprobat.

Geamănu – pentru.

111 pentru. Aprobat.

La punctul 4, secțiunea I, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 2, 3 și 8 martie 2026, a unor inițiative legislative.

Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituție, coroborat cu prevederile art. 152 alin. (2) din regulament, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Înainte de a continua cu secțiunea a II-a, avem o intervenție.

Vă rog, domnule Negoi, pe procedură.

## **Domnul Eugen-Remus Negoi:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să supuneți la vot retrimiterea la comisie a L88/2026 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Poziția de pe ordinea de zi, vă rog, domnule senator.

Poziția 14 de pe ordinea de zi.

Termen? O săptămână. Poziția 14 de pe ordinea de zi. Vă rog să votați.

În ce calitate a cerut asta?

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

102 voturi pentru, două voturi contra, o abținere. Aprobat.

Mai există o intervenție.

Vă reamintesc, pe procedură – lider sau vicelider de grup,

da?

Domnule vicelider, vă rog.

Microfonul 2.

Da, vă mulțumesc.

Aș dori să supuneți la vot retrimiterea punctului 10 de pe ordinea de zi, L98/2026, și prelungirea termenului de adoptare tacită la 60 de zile.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Avem două voturi.

Termen, domnule senator?

O săptămână.

Punctul 10 – retrimitere la comisie. Termen – o săptămână. Vă rog să votați.

Geamănu – contra.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

105 pentru, 3 voturi contra, două abțineri. Aprobat.

Geamănu – pentru.

105 pentru, două voturi contra, o abținere. Aprobat. Continuăm lucrările.

Trecem la secțiunea a II-a.

Punctul 1, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2026 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2023 privind instituirea unor măsuri de simplificare și digitalizare pentru gestionarea fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

Acesta a fost titlul proiectului de lege de la punctul 1 – L119/2026.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Reprezentantul Guvernului pentru... Vă rog.

## **Domnul Kelemen Attilla** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția legislativă vizează adaptarea cadrului normativ la realitățile implementării fondurilor europene aferente perioadei de programare 2021-2027 și Planului național de redresare și reziliență, în contextul constrângerilor bugetare și al volumului ridicat de operațiuni financiare ce trebuie procesate într-un interval de timp limitat.

În ceea ce privește modificările aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2023, acestea urmăresc, pe de o parte, clarificarea statutului juridic al ghidului solicitantului, prin constatarea expresă a naturii sale de „act administrativ cu caracter individual”, în vederea eliminării interpretărilor neunitare și a consolidării securității juridice pentru solicitanți și beneficiari, și, pe de altă parte, se instituie posibilitatea suspendării temporare a procesului de contractare pentru proiectele aflate în această etapă pentru o perioadă de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat.

## Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe activitate bancară, piață de capital, Comisia pentru comunicații, tehnologia informației, inteligență artificială au elaborat un raport comun.

Avem vreun reprezentant care să prezinte raportul? Vă rog, domnule președinte.

Cred că titlul prea lung ne-a făcut să nu fim așa activi.

## **Domnul Vasile-Ciprian Rus:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

�pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială, împreună cu Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, prin adresa nr. L119/2026, au fost sesizate de Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2026 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2023 privind instituirea unor măsuri de

simplificare și digitalizare pentru gestionarea fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

La dezbaterea proiectului de lege au participat reprezentanți de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

În ședințe separate, membrii comisiilor au examinat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere.

Așadar, Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital

## Mulțumesc.

Rugăminte și către comisii, și către reprezentanții Guvernului: să nu mai citiți titlul, vă rog, că îl știm, și să încercați să fiți foarte sintetici și la punctul de vedere, și la rapoarte, că le avem.

Vă rog, intervenții. Domnul Păduraru.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Având în vedere faptul că bugetul de stat pe anul 2026 nu a fost aprobat, solicitanții publici centrali și locali – din unități administrativ-teritoriale, se află în imposibilitatea de a definitiva și finaliza documentele solicitate în etapa de contractare, întrucât nu pot fi asumate angajamente bugetare ferme și nu pot fi aprobate alocările necesare prin hotărâri ale consiliului local sau județean.

În... Această situație generează dificultăți obiective pentru solicitanți, lideri de parteneriat sau parteneri în îndeplinirea condițiilor impuse de către autoritatea de management, respectiv în asigurarea cadrului legal și financiar necesar semnării contractelor de finanțare.

În consecință, este necesară suspendarea temporară a procedurii de contractare, urmând a fi reluată după aprobarea bugetului de stat pentru anul 2026 și după clarificarea și aprobarea alocărilor bugetare corespunzătoare.

Grupul PSD susține prevederile acestei ordonanțe și vom vota pentru.

Domnul Császár, dacă mai dorește... Sau a rămas microfonul pornit? Domnul Vela.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Proiectul acesta de lege, aflat în dezbatere astăzi în Senatul României, introduce măsuri concrete de simplificare și digitalizare a gestionării fondurilor europene. Aceste modificări permit o mai bună coordonare instituțională, proceduri mai rapide și un sistem administrativ adaptat cerințelor actuale. Și, într-un context economic dificil, fiecare euro atras din fonduri europene înseamnă investiții, locuri de muncă și dezvoltare pentru comunitățile din România.

Și, prin votul de astăzi, care este „pentru” la acest proiect de lege, dăm un semnal clar că Parlamentul susține modernizarea administrației publice și utilizarea eficientă a fondurilor europene.

Și, din aceste motive, îi invit și pe ceilalți colegi să susțină adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc frumos.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru completarea art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2004 privind unele contracte de garanție financiară (L1/2026).

Declar deschise dezbaterile generale.

Punct de vedere de la Guvern, dacă avem.

Punct de vedere, vă rog, pe scurt.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă s-a extins protecția acordată de Ordonanța de Guvern nr. 9/2004 pentru Fondul de garantare a depozitelor bancare, în calitate� schemă de garantare a depozitelor și în calitate de administrator al fondului de rezoluție bancară.

Guvernul susține adoptarea proiectului de lege. Mulțumim.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară, piață de capital, raportul, vă rog, doamna președinte.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată asupra raportului pentru L1/2026.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea cu o nouă literă a art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2004 privind unele contracte de garanție financiară, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 222/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit expunerii de motive, propunerea de completare vizează extinderea protecției acordate prin OG nr. 9/2004 și asupra Fondului de garantare a depozitelor bancare, pentru activități care implică furnizarea sau primirea de garanții financiare, în calitate de beneficiar de garanții financiare, în diferite situații.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare Senatului un raport de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul a fost dezbătut în ședința din 2.03.2026 – un raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc. Domnule Ciuperceanu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

La prima vedere, pare un proiect tehnic, rezervat specialiștilor din domeniul financiar. În realitate, discutăm despre un mecanism care influențează direct accesul companiilor la finanțare și, implicit, investițiile, locurile de muncă și stabilitatea economică.

Prin completarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2004 se urmărește corelarea cadrului legislativ național cu reglementările actuale din domeniul financiar-bancar și cu rolul instituțiilor implicate în mecanismele de garantare a depozitelor.

În mod concret, proiectul introduce Fondul de garantare a depozitelor bancare printre entitățile care pot furniza sau primi garanțiile financiare, în concordanță cu atribuțiile sale, în calitate de schemă de garantare a depozitelor și administrare a fondurilor de rezoluție bancară.

Această ajustare legislativă contribuie la consolidarea mecanismelor de protecție a deponenților și la funcționarea eficientă a instrumentelor de stabilitate financiară.

Într-un context economic în care încrederea în instituțiile financiare este esențială, claritatea și actualizarea cadrului juridic reprezintă o condiție importantă pentru stabilitatea pieței.

Din aceste motive, susținem adoptarea proiectului. Mulțumesc.

Domnule Vela, vă rog.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Ca senator POT, susțin și acest proiect de lege și voi vota pentru adoptarea lui, având în vedere următoarele considerente:

Stabilitatea sistemului financiar depinde de existența unor reguli juridice clare și previzibile pentru instrumentele utilizate în tranzacțiile financiare. Și proiectul acesta de lege, care ne este supus astăzi votului, completează cadrul legislativ privind contractele de garanție financiară și instrumentele utilizate în mod constant în relațiile dintre instituțiile financiare și actorii economici.

Prin aceste clarificări legislative se consolidează siguranța juridică a operațiunilor financiare și se creează condiții mai stabile pentru funcționarea pieței. Și un cadru legal coerent în acest domeniu înseamnă predictibilitate, încredere și stabilitate pentru mediul financiar și pentru economia națională.

Și, pentru aceste motive, votez pentru. Mulțumesc frumos.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2026 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (L2/2026).

Declar deschise dezbaterile generale. Vă rog, Guvernul, punctul de vedere.

Mulțumesc.

Prin ordonanța de urgență s-a transpus în legislația națională Directiva DAC9, directivă ce aduce îmbunătățiri procedurii fiscale. Guvernul susține legea de adoptare a Ordonanței Guvernului nr. 1/2026.

Mulțumim.

Comisia pentru buget, finanțe, raportul, vă rog.

Mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul transpune Directiva UE nr. 872/2025 de modificare a Directivei nr. 16/2011 privind cooperarea administrativă din domeniul fiscal – DAC9, cu excepția secțiunii IV din anexa acesteia.

În ședința din data de 2.03.2026, membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Domnul Carp.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Proiectul corectează un vid legislativ în Codul de procedură fiscală, introducând clarificări privind termenele de contestare și facilitând comunicarea electronică între fisc și contribuabili. Este o reglementare necesară pentru buna colectare a veniturilor și pentru respectarea drepturilor fiscale ale contribuabililor.

Din aceste considerente, Grupul PSD susține acest proiect. Mulțumesc.

Domnul Vela.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Domnul Vela susține și acest proiect de lege, ca senator POT, având în vedere următoarele considerente:

În orice stat modern, procedura fiscală reprezintă un fundament al relației dintre contribuabili și autoritatea publică și claritatea regulilor și predictibilitatea procedurilor fiscale sunt esențiale pentru funcționarea economiei.

Și proiectul acesta de lege, pe care îl dezbatem astăzi, aprobă o ordonanță prin care sunt aduse ajustări cadrului procedural stabilit prin Codul de procedură fiscală și aceste modificări urmăresc îmbunătățirea modului în care sunt administrate obligațiile fiscale și consolidarea securității juridice în domeniul fiscal. Și o legislație fiscală coerentă nu înseamnă doar colectarea veniturilor la bugetul de stat, ci înseamnă și crearea unui cadru predictibil, în care contribuabilii să poată să-și desfășoare activitatea într-un mod sigur și în condiții de stabilitate și transparență.

Pentru asta, votez pentru. Mulțumesc frumos.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 4, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope (L118/2026).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem punct de vedere al Guvernului?

Comisia pentru sănătate, vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu adresa L118/2026, Comisia pentru sănătate a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra acestui proiect de lege.

Actul normativ clarifică regimul preparatelor care conțin substanțe stupefiante și, respectiv, psihotrope. Practic, s-a updatat această listă.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru mediu au transmis avize favorabile.

În ședința din 3.03.2026, membrii Comisiei pentru sănătate au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Ca atare, supunem plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Domnul Graur.

Apoi domnul Vela.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Piața drogurilor evoluează, din păcate, mai repede, de obicei, decât legislația. Tocmai de aceea, statul trebuie să-și actualizeze permanent instrumentele legale, pentru a putea răspunde eficient acestor provocări. Proiectul de lege pe care îl dezbatem azi are exact acest rol – de a actualiza cadrul legislativ privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, astfel încât legislația României să rămână aliniată la deciziile și obligațiile asumate la nivel internațional.

Prin această inițiativă, sunt introduse sub control noi substanțe identificate la nivel internațional, sunt corectate și actualizate unele clasificări existente, sunt clarificate regulile privind preparatele care conțin substanțe stupefiante sau psihotrope.

De asemenea, proiectul consolidează responsabilitatea profesională în domeniul farmaceutic, stabilind în mod clar că activitățile care implică manipularea, prepararea, eliberarea și evidența acestor substanțe pot fi realizate exclusiv de către farmaciști, în condițiile prevăzute de lege.

Aceste măsuri nu reprezintă simple modificări tehnice, ele contribuie la întărirea controlului asupra substanțelor aflate sub regim special și la prevenirea deturnării acestora din circuitul legal.

În contextul în care apar constant noi substanțe psihoactive, iar piața drogurilor sintetice se transformă rapid, este esențial ca legislația noastră să fie actualizată permanent și să ofere autorităților instrumentele necesare pentru a menține un control eficient asupra acestor substanțe. Ca medic și ca parlamentar, consider că protejarea sănătății publice trebuie să rămână o prioritate, iar menținerea unui cadru legislativ clar și actualizat în acest domeniu face parte din această responsabilitate.

Vă mulțumesc.

Grupul PSD va vota pentru această inițiativă.

Domnule Vela, vă rog.

Domnule președinte și onorați colegi,

Tema consumului și traficului de droguri reprezintă una dintre cele mai serioase provocări pentru societatea noastră românească, în special pentru protejarea sănătății publice și mai ales a tinerilor. Și legislația care reglementează regimul substanțelor stupefiante și psihotrope trebuie să rămână permanent actualizată, pentru a răspunde noilor realități de apariție a unor substanțe noi și de evoluție a rețelelor de trafic. Și proiectul de lege aflat astăzi în dezbaterea noastră intervine asupra cadrului stabilit prin Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope și are ca obiect consolidarea mecanismelor de control și monitorizare a acestor substanțe.

Și, prin adoptarea acestui proiect, consolidăm instrumentele legale necesare pentru prevenirea consumului și combaterea traficului ilegal, dar și pentru protejarea sănătății publice.

Pentru asta votăm... votez pentru. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 5, Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (L120/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

## **Domnul Cosmin-Răzvan Butuza** _– secretar de stat_

_în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ _**:**_

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Promovarea prezentului act normativ este determinată de necesitatea alinierii cadrului național la cerințele europene în domeniul deșeurilor de echipamente electrice și electronice – DEEE, ca urmare a adoptării Directivei Uniunii Europene 2024/884.

Prin modificările propuse, proiectul de act produce următoarele schimbări principale:

– clarifică responsabilitățile financiare ale producătorilor pentru gestionarea DEEE-urilor;

– stabilește mai clar momentul de la care se aplică obligațiile producătorilor, pentru a evita aplicări retroactive; – actualizează reguli de marcare a echipamentelor, astfel încât produsele să fie mai ușor de identificat.

Proiectul de act normativ contribuie la securitatea juridică, prin aplicarea unitară...

, reducerea riscurilor de interpretări neconforme, menținând un cadru coerent de responsabilitate a producătorilor, fără... fără să implice... fără a implica bugetul sau bugetul general consolidat. Vă mulțumesc.

Comisia economică, industrii, servicii, turism, antreprenoriat și Comisia pentru mediu au un raport comun. Vă rog, domnule președinte, prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea completă a Directivei Uniunii Europene 2024/884 a Parlamentului European și a Consiliului, prin modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2015.

De asemenea: Consiliul Legislativ avizează proiectul de lege favorabil, Consiliul Economic Social avizează favorabil; Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale a analizat proiectul de lege și a transmis un aviz favorabil.

Dezbaterile au avut loc în ședințe separate, în prezența majorității senatorilor.

În cursul acestor ședințe, membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege, avizele și punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru mediu și Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Doamna Federovici.

Apoi domnul Varga, domnul Petre și domnul Vela.

## Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Acest proiect de lege aduce soluții concrete pentru o gestionare mai eficientă a deșeurilor de echipamente electrice și electronice.

În primul rând, clarifică responsabilitatea producătorilor pentru finanțarea colectării, tratării și reciclării acestor deșeuri, inclusiv în cazul panourilor fotovoltaice și al echipamentelor introduse pe piață în perioade diferite. În acest fel, regulile devin mai clare și mai echitabile pentru toți actorii din piață.

În al doilea rând, legea introduce reguli mai precise privind marcarea echipamentelor și evidența producătorilor. Aceste măsuri permit identificarea mai ușoară a produselor, asigură o trasabilitate mai bună și facilitează colectarea separată a deșeurilor.

Prin aceste modificări reducem, practic, riscul ca astfel de deșeuri să ajungă în fluxul de deșeuri municipale nesortate și încurajăm valorificarea materialelor care pot fi recuperate. Este un pas important pentru protejarea mediului și pentru dezvoltarea unei economii circulare funcționale în România.

Din aceste motive, Grupul parlamentar al PSD va susține acest proiect de lege și, bineînțeles, vă invităm și pe dumneavoastră să votați pentru adoptarea lui.

Domnule Glad Varga, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Trăim într-o lume în care tehnologia ne însoțește în fiecare zi. Telefoanele, calculatoarele, electrocasnicele ne fac viața mai ușoară, dar, în același timp, fiecare dintre ele ajunge, la un moment dat, un deșeu, pe care societatea trebuie să-l gestioneze responsabil.

Proiectul de lege pe care îl discutăm astăzi nu este o transpunere tehnică a unei directive europene. Este, de fapt, un pas spre o relație responsabilă cu mediul și cu resursele pe care le folosim.

Prin aceste modificări, clarificăm obligațiile producătorului de echipamente electrocasnice și electrice de a contribui la colectarea și tratarea deșeurilor generate de aceste produse. Cu alte cuvinte, cine introduce un produs pe piață trebuie să își asume și responsabilitatea pentru finalul ciclului său de viață. Este un principiu simplu, dar esențial. Nu putem contribui la o economie modernă, dacă ignorăm impactul asupra mediului și sănătății publice.

Deșeurile de echipamente electrocasnice conțin atât substanțe periculoase, cât și materiale valoroase, care pot fi reutilizate și recuperate. Dacă le gestionăm corect, protejăm natura și transformăm deșeurile în resurse pentru economie.

Comisia pentru mediu și Comisia economică au analizat proiectul – cu majoritate de voturi, este un raport comun de admitere, fără amendamente.

Grupul PNL susține proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Domnule Petre George, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ori de câte ori..., da, ori de câte ori aud de către... o transpunere a unei directive europene într-o lege în România, mă gândesc că cineva a luat în considerare și faptul că ea trebuie adaptată nevoilor noastre. Din nefericire, și astăzi această lege trece peste acest punct și nu s-a făcut..., trebuie să vă spun că nu s-a făcut o minimă analiză și nu s-a adaptat la specificul românesc – pentru că în textul propus se menționează că se va introduce o taxă în prețul electrocasnicelor pentru a acoperi costul de reciclare, culmea, pentru niște costuri și pentru niște produse care au fost fabricate anterior intrării legii în vigoare.

Trăim într-o lume în care toate țările se luptă să obțină materiale și metale rare, metale valoroase din echipamentele scoase din uz. În trecut, China a importat masiv astfel de deșeuri, pentru a recupera materii prime. Și astăzi sunt mai multe state care fac același lucru, pentru a-și susține industriile moderne.

Din nefericire, România nu numai că nu încurajează industria de reciclare, așa cum ar trebui să o facă, dar pune și o taxă pe aceste electrocasnice, care se va reflecta în prețul final al acestor produse. De ce în România nu se poate recicla în mod profitabil? Au apărut, cumva, pe lângă băieții deștepți din energie, și băieții deștepți din sectorul deșeurilor electronice?

În loc să încurajați investițiile în infrastructura de reciclare și să susțineți dezvoltarea unei industrii care ar putea crea locuri de muncă, dumneavoastră preferați să introduceți noi taxe pentru consumatori? De ce nu finanțați dezvoltarea industriei de reciclare și a centrelor de colectare moderne? De ce nu creați mecanisme prin care reciclarea să devină eficientă și profitabilă în același timp, în loc să transformați din nou cetățeanul de rând în principalul plătitor al acestor politici prost gândite?

Mulțumesc.

Domnule Gheorghe, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ne învârtim în jurul cozii. Veniți cu fel și fel de proiecte în ceea ce privește legislația mediului și nu rezolvăm nimic. Gradul de reciclare, astăzi, în România, rămâne tot la 7%, indiferent ce vreți voi să băgați pe... ca proiecte să... nu știu...

Important pentru țara noastră era ca, până în momentul de față, să implementăm Sistemul de management integrat al deșeurilor, deoarece suntem și în infringement de peste 15 ani de zile. Și infringementul ăsta ce ne arată? Cât de capabili suntem.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecție, cu modificările și completările ulterioare (L646/2025).

Declar deschise dezbaterile generale.

Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice, pentru raport.

Vă rog, doamna Stoiciu.

## Bună ziua!

Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice – „România fără violență domestică” a fost sesizată de Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecție, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatoare – deputat Enachi Raisa, deputat neafiliat.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 26/2024, în scopul instituirii posibilității ca organele de poliție să poată emite ordin de protecție provizoriu și, totodată, de a lua măsura reținerii agresorului pentru 24 de ore atunci când sunt sesizate în legătură cu un caz de violență, chiar dacă victima refuză să recunoască, minimalizează sau nu dorește formularea unei plângeri ori cereri. Totodată, se propune instituirea răspunderii disciplinare a funcționarului public, polițistului sau magistratului care, cu știință sau din culpă gravă, omite emiterea sau punerea în executare a unui ordin de protecție provizoriu sau refuză să aplice procedura de evaluare a riscului.

Consiliul Legislativ a emis aviz negativ.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis că nu se impune emiterea unui aviz de către această instituție, dar precizează că propunerea legislativă nu poate fi adoptată în forma transmisă.

Ministerul Afacerilor Interne a transmis punct de vedere prin care arată că nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

În ședința din 2 martie 2026, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele primite. Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului „România fără violență” a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de respingere asupra propunerii legislative. Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului „România fără violență” supune deci plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Doamna Păucean-Fernandes, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă urmărește, în principal, consolidarea rolului polițistului în etapa evaluării riscului și eliminarea situațiilor în care lipsa unei plângeri sau minimalizarea faptelor de către victimă ar putea împiedica intervenția promptă a autorităților.

Trebuie spus, de la început, că obiectivul general al proiectului este unul legitim. Realitatea socială ne arată că multe victime ale violenței domestice ezită să solicite ajutorul instituțiilor statului. Din această perspectivă, prevederea potrivit căreia polițistul poate dispune măsuri de protecție chiar și atunci când victima refuză să recunoască situația de risc este una corectă și necesară. Statul trebuie să aibă capacitatea de a interveni pentru a proteja persoanele vulnerabile chiar și atunci când acestea nu reușesc sau nu au curajul să ceară sprijin.

Cu toate acestea, analiza atentă a textului ne arată că unele dintre soluțiile propuse ridică probleme serioase din perspectiva modului în care vor funcționa în practică. Proiectul instituie o prezumție de risc iminent în anumite situații și stabilește că, în aceste cazuri, polițistul are obligația de a emite ordinul de protecție provizoriu chiar și în lipsa unei cereri exprese din partea victimei. În același timp, sunt introduse sancțiuni disciplinare severe pentru polițiștii care nu aplică procedura sau care nu emit ordinul de protecție.

Prin această formulare, evaluarea riscului riscă să devină o procedură rigidă și formală, realizată sub presiunea unor eventuale sancțiuni. Există, de altfel, și riscul ca ordinele de protecție să fie emise în mod automat, fără o analiză temeinică și amplă a stării de fapt, doar pentru a evita eventualele consecințe disciplinare. Pe termen lung, o asemenea evoluție ar putea conduce la banalizarea acestui instrument juridic și la diminuarea eficienței sale în cazurile cu adevărat grave, acolo unde intervenția autorităților este cu adevărat necesară.

În concluzie, deși inițiativa legislativă pornește de la o intenție corectă, forma actuală a proiectului ridică semne de întrebare serioase în ceea ce privește echilibrul dintre obligațiile instituționale și autonomia profesională a polițistului, precum și riscul creșterii nejustificate a numărului de ordine de protecție emise, fără o analiză suficient de riguroasă, fapt pentru care Grupul parlamentar al AUR se va abține la acest punct.

Domnul Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Cele 60 de secunde, domnule președinte, mă fac să-mi pierd echilibrul.

Vă mai spun ceva, cu toate că pierd din asta. Colegii deputați sunt alarmați de faptul că senatorii votează în ritm galopant legile și ei merg doar cu câte trei-patru pe ședință și...

e un avans și un devans foarte mare de la Senat față de Camera Deputaților și când îi vor ajunge deputații pe senatori.

Acum, referitor la acest proiect, că mi-au mai rămas câteva secunde, domnul Vela va vota împotriva respingerii, pentru următoare considerente:

Violența domestică nu este doar o problemă socială, ci este o problemă de siguranță publică și de protecție a drepturilor fundamentale ale persoanei, și ordinele de protecție reprezintă unele dintre cele mai importante mecanisme juridice prin care statul intervine pentru a proteja victimele și pentru a preveni repetarea actelor de violentă. Și propunerea legislativă astăzi în dezbatere intervine asupra cadrului stabilit și o îmbunătățește.

Pentru considerentele acestea, votez împotriva respingerii.

Mulțumesc frumos.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 7, Propunerea legislativă privind controlul sanitarveterinar și pentru siguranța alimentelor asupra importurilor agroalimentare din țări care nu sunt membre ale Uniunii Europene (L606/2025).

Declar deschise dezbaterile generale.

Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară, dezvoltare rurală au un raport comun.

Vă rog, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele separate, membrii Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și ai Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au analizat propunerea legislativă, avizele primite, punctul de vedere al Guvernului, punctele de vedere exprimate și, prin însumarea voturilor exprimate în ședințele separate ale celor două comisii, au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, cu un amendament admis.

Amendamentul admis este cuprins în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, cu un amendament admis, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule Stoica, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragii mei colegi,

Haideți, împreună, să facem un lucru bun, un lucru pe care ni l-au cerut foarte mulți cetățeni, pentru că, și datorită sau din cauza Mercosur, există temeri că am putea avea de-a face cu produse din afara statelor Uniunii Europene unde standardele nu sunt atât de înalte precum în Uniunea Europeană!

Foarte simplu, ce am propus noi și la ce va ajuta acest proiect de lege este să putem testa loturi din produsele agroalimentare, repet, pe care le vom importa din afara statelor Uniunii Europene și să vedem dacă ele sunt conforme. Dacă nu, avem și posibilitatea ca importatorul să fie suspendat de la a mai face astfel de importuri. Așa cum am mai zis, este o inițiativă bună pentru siguranța noastră și a copiilor noștri și vă invit cu tot dragul să ne susțineți, la fel cum am susținut și noi, cei din Alianța pentru Unirea Românilor, toate proiectele bune pentru cetățeni și pentru România. Eu vă mulțumesc în avans și sper să avem parte de votul dumneavoastră pozitiv. Vă mulțumesc.

Din partea inițiatorului, domnule senator Geamănu, vă rog.

## **Domnul Ștefan Geamănu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

România, ca stat membru al Uniunii Europene, este obligată să protejeze sănătatea publică și siguranța alimentelor consumate pe teritoriul național, respectând, totodată, reglementările europene aplicabile. Importurile de produse agroalimentare din țări terțe constituie o componentă esențială a economiei românești și europene, însă, în lipsa unor controale stricte, aceste produse pot reprezenta un risc semnificativ pentru siguranța alimentară. În ultimii ani, importurile totale de produse agricole ale României au înregistrat o creștere semnificativă, iar din aceasta fac parte, într-o pondere importantă, inclusiv produse din state din afara UE. În același timp, din informațiile ce ne-au fost transmise de către ANSVSA prin intermediul unei adrese oficiale, se pare că în perioada 2023-2024 au fost gestionate, prin rețeaua SRAAF, un număr de 194 de notificări pentru produse alimentare provenite din țări terțe.

În funcție de posturile de inspecție la frontieră și punctele de intrare, datele diferă, însă concluzia este aceeași: anume că numărul de controale realizate este insuficient pentru a garanta siguranța alimentelor importate. Spre exemplu, pentru postul de inspecție de frontieră Constanța Nord, datele arată că, pe perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2024, au fost recoltate 113 probe de analiză pentru verificarea nivelurilor de pesticide, metale grele și micotoxine din totalul importurilor din România. Astfel, conform ANSVSA, raportul dintre produsele analizate și volumul total de produse importate este de 0,00033.

În acest context, proiectul de lege propus reglementează controlul sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor asupra produselor agroalimentare provenite din țări terțe, cu scopul de a proteja sănătatea publică și de a asigura conformitatea cu standardele europene de siguranță alimentară.

România, ca stat membru al Uniunii Europene, aplică reglementările europene privind siguranța alimentară, dar importurile din țări terțe aduc riscuri suplimentare, care necesită măsuri suplimentare de protecție. În practică, aceste nereguli ale produselor cu proveniență din țări nemembre ale Uniunii Europene sunt depistate în urma controalelor realizate pe baza notificărilor ori a suspiciunilor. În fapt, există un număr redus de notificări și suspiciuni, motiv pentru care numărul controalelor efectuate este infim.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule Vela, vă rog.

Domnule președinte, Onorați colegi,

Acest proiect de lege aparține colegilor de la AUR. Domnul Vela, ca senator al Partidului Oamenilor Tineri – POT, îl susține. Voi vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative, având în vedere următoarele considerente:

Siguranța alimentară reprezintă o responsabilitate fundamentală a statului și cetățenii trebuie să aibă garanția că produsele care ajung pe piața din România respectă standardele sanitare și de calitate impuse de legislația națională, dar și de cea europeană, și propunerea legislativă aflată astăzi în dezbatere introduce măsuri privind controlul sanitar-veterinar aplicabil importurilor alimentare provenind din state care nu fac parte din Uniunea Europeană.

Aceste măsuri sunt importante atât pentru protejarea sănătății consumatorilor, cât și pentru asigurarea unor condiții corecte de concurență pentru producătorii români, care respectă standarde ridicate de siguranță alimentară. Și un control eficient al importurilor contribuie la prevenirea introducerii pe piață a unor produse neconforme și consolidează încrederea consumatorului în sistemul de siguranță alimentară.

Pentru aceste considerente, votez pentru adoptarea acestei propuneri legislative. Mulțumesc.

## Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind drepturile utilizatorilor de produse bancare și reglementarea relațiilor cu instituțiile de credit (L659/2025).

Declar deschise dezbaterile.

Comisia economică, industrii, servicii și Comisia pentru buget, finanțe au un raport comun. Vă rog, doamna președinte.

## Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat au fost sesizate în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative privind drepturile utilizatorilor de produse bancare și reglementarea relațiilor cu instituțiile de credit.

În ședințe separate, membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și ai Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere, cu amendamente respinse.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Cele două comisii supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere, amendamentele respinse și propunerea legislativă.

Doamna Stelea, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Economia românească nu se simte bine și foarte mulți dintre cetățenii noștri se află în dificultate reală. În acest context dificil, relația dintre cetățean și bancă este o condiție esențială de supraviețuire și participare la viața economică.

Legea pe care vă rog s-o votați astăzi reprezintă o reparație necesară pentru mulți dintre cei care au fost afectați de decizii discreționare sau chiar abuzive ale băncilor. Scopul demersului legislativ pe care l-am inițiat este să ofere mai multe drepturi clienților instituțiilor bancare, într-un moment în care blocajele pot avea consecințe catastrofale, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru firme.

Proiectul de lege este despre oameni în carne și oase, despre antreprenorul care și-a văzut contul firmei blocat fără nicio explicație serioasă, despre familia care nu a putut să-și încaseze salariul pentru că banca a decis peste noapte să-i restricționeze accesul la servicii, despre medicul de familie sau avocatul care și-a pierdut linia de credit fără un preaviz care să-i permită să se adapteze. Acestea nu sunt cazuri izolate; sunt o realitate tot mai frecventă în România de astăzi. Poate și dumneavoastră ați avut probleme cu decizii de blocaj ale băncilor pe care nu le-ați înțeles.

Eu nu cred că băncile sunt dușmanii noștri, ci cred că trebuie doar să impunem reguli de bun-simț, în care, sunt sigură, credeți și dumneavoastră.

Vă dau patru exemple concrete.

1. Legea propune ca o bancă, atunci când decide să suspende sau să închidă un cont, să anunțe clientul cu cel puțin 60 de zile înainte. Clientul trebuie să aibă timp să se adapteze.

2. Cerem ca acea decizie să fie motivată în scris, cu indicarea temeiului legal și contractual. În acest moment, se fac trimiteri vagi la politici interne, inaccesibile verificării publice și care pot să încalce chiar și legislația.

3. Orice client trebuie să aibă dreptul real de a contesta decizia printr-un mecanism accesibil și eficient, nu doar teoretic. Vrem ca toți clienții să aibă acces la soluționare alternativă. Introducem obligativitatea participării băncilor la mecanisme de conciliere și arbitraj, oferind o cale rapidă și ieftină de rezolvare a litigiilor, fără a aglomera instanțele.

15 secunde, vă rog.

Doar oferim românilor mai multe drepturi. Există precedent în Franța, Germania, Olanda. Vă mulțumesc, dragi colegi.

Domnule Vela, vă rog.

Domnule președinte, Onorați colegi,

Ca senator al Partidului Oamenilor Tineri – POT, voi vota împotriva raportului de respingere a acestei propuneri legislative, pentru următoarele considerente:

Propunerea legislativă urmărește consolidarea drepturilor utilizatorilor de produse bancare și clarificarea relațiilor juridice dintre clienți și instituțiile de credit.

Într-un context economic în care serviciile bancare sunt utilizate de majoritatea cetățenilor români, protecția consumatorilor în domeniul financiar devine o componentă esențială a stabilității economice și a încrederii în sistemul bancar. Și relația dintre instituțiile de credit și clienți trebuie să se bazeze pe transparență, pe echilibru contractual și pe reguli clare privind drepturile și obligațiile fiecărei părți. Și o dezbatere legislativă asupra acestor aspecte poate contribui la îmbunătățirea cadrului juridic existent și la creșterea nivelului de protecție acordat consumatorilor de servicii financiare.

Din această perspectivă, votul împotriva raportului de respingere susține continuarea analizei parlamentare asupra unor măsuri care pot consolida protecția utilizatorului de producție bancară.

Mulțumesc frumos.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Ultimul punct înainte de votul final, punctul 9, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (L23/2026).

Declar deschise dezbaterile.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru învățământ, știință și inovare și Comisia pentru administrație publică au un raport comun.

Vă rog, domnule președinte, prezentați raportul.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare.

În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa ce face parte integrată din prezentul raport.

Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisia pentru învățământ, știință și inovare supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie supusă votului în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. Mulțumesc.

Domnul Țepeluș și domnul Vela.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Statul român consideră cercetarea agricolă o prioritate națională.

De aceea, cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovarea, denumite în continuare „cercetare, dezvoltare, inovare”, sunt activități creative cu rol fundamental în generarea și susținerea progresului tehnic în domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare, protecției mediului și dezvoltării rurale, denumite „domeniul agricol”.

Dacă putem să ne uităm în trecut, când s-a încercat modificarea legii în sensul transferului de proprietate al unor terenuri din domeniul public al statului către autoritățile locale, transfer care nu era reglementat corect, de această dată transferul este necesar pentru a sprijini realizarea obiectului de activitate principal al academiei.

Rolul important al cercetării românești este tocmai crearea de soiuri și hibrizi adaptați la clima locală. Deși academia nu a agreat înființarea băncii de semințe din Buzău, de exemplu, consider că inițiativa legislativă este importantă pentru amenajarea celor trei laboratoare: Laboratorul de analize fizico-chimice, Laboratorul de fitopatologie, Laboratorul de biochimie, în conformitate cu standardele și normele europene.

De aceea, Grupul PSD va susține acest proiect de lege. Mulțumesc.

Domnule Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Senatorul Vela de la partidul POT va vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative...

, având în vedere următoarele considerente:

Agricultura României nu poate evolua fără cercetare și fără inovare. Și dezvoltarea unor tehnologii agricole moderne, și adaptarea culturilor la schimbările climatice, și creșterea competitivității fermierilor depind în mod direct de performanța sistemului de cercetare agricolă. Iar Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” reprezintă una dintre instituțiile centrale ale acestui sistem de cercetare, având rolul de a coordona activitatea de cercetare din domeniul agriculturii și al industriei alimentare.

Și propunerea legislativă aflată astăzi în dezbatere completează cadrul legal existent și urmărește consolidarea funcționării acestui sistem de cercetare.

Investiția în cercetarea agricolă înseamnă investiție în viitorul agriculturii românești, în securitatea alimentară și în dezvoltarea durabilă a mediului rural.

Pentru aceste considerente, votez pentru adoptarea acestui proiect de lege. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Continuăm cu sesiunea de vot final asupra inițiativelor dezbătute în această ședință de plen.

Punctul 1 – L119/2026.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Geamănu – abținere.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

69 pentru, două voturi contra, 22 de abțineri, 11 nu votează.

Adoptat.

Punctul 2 – L1/2026.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ștefan Geamănu:**

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

97 pentru, un vot contra, 10 nu votează. Adoptat.

Punctul 3 – L2/2026.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

93 pentru, 3 voturi contra, o abținere, 11 colegi nu votează.

Aprobat.

Punctul 4 – L118/2026.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

100 pentru, un vot contra, 11 nu votează. Aprobat.

Punctul 5, proiect de... L120/2026.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Geamănu – abținere.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

74 pentru, un vot contra, 24 de abțineri, 11 nu votează. Aprobat.

Punctul 6 – L646/2025.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Geamănu – abținere.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

74 pentru, două voturi contra, 33 de abțineri, un coleg nu votează.

Propunerea este respinsă. Punctul 7 – L606/2025.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

38 pentru, 17 contra... 39 pentru, 55 de abțineri. Nu a întrunit numărul suficient de voturi.

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

37... 38 pentru, 31 contra, 38 de abțineri. Propunerea este respinsă. Punctul 8 – L659/2025.

Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Geamănu – contra.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

73 pentru, 29 contra, 9 abțineri. Propunerea este respinsă. Punctul 9 – L23/2026.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Geamănu – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

81 pentru, 15 contra, 11 abțineri. Raportul a fost adoptat.

Geamănu – pentru.

81 pentru, 17 contra, 10 abțineri. Adoptat.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege privind acceptarea amendamentelor adoptate la cea de-a 13-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Interguvernamentale privind Transporturile Internaționale Feroviare (OTIF), desfășurată la Berna în perioada 25-26 septembrie 2018, la Convenția privind transporturile internaționale feroviare (COTIF) și anexele E (CUI), G (ATMF) și H (EST), semnată la Berna la 9 mai 1980;

2. Lege pentru completarea art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România.

Termenul pentru sesizare este de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii – azi, 9 martie 2026.

Termenul se calculează luând în considerare ziua anunțului – data de azi, 9 martie 2026.

Declar închisă această ședință a plenului. Mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18:39._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|654025]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 32/27.III.2026 conține 24 de pagini.**

Prețul: 156 lei