Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 23 decembrie 2025, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute.

Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau intervenție în aceeași ședință.

În prima ședință din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfășurarea ședințelor Camerei Deputaților consacrate declarațiilor politice, conform următorului algoritm – deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, și anume: patru deputați – PSD, patru deputați – AUR, patru deputați – PNL, patru deputați – USR, trei deputați – UDMR, doi deputați – minoritățile naționale, un deputat – SOS România, un deputat – POT, un deputat neafiliat.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat RemusGabriel Lăpușan, din partea Grupului parlamentar al PSD. Vă rog, domnule deputat.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Tradițiile de sfârșit de an – valori care ne unesc”.

Sfârșitul de an este un moment de reflecție, de liniște și de apropiere între oameni. Ritmul alert al vieții cotidiene încetinește, iar noi avem răgaz să ne reamintim cine suntem, de unde venim și ce lăsăm copiilor noștri mai departe.

Sărbătorile de iarnă au o semnificație profundă pentru poporul român: nu înseamnă doar luminile orașelor, mese festive sau vacanțe. Sunt mai ales tradiții care au trecut prin generații, rezistând timpului, schimbărilor sociale și transformărilor istorice. Sunt obiceiuri păstrate deopotrivă în case modeste și în familii mari, în satele răsfirate de la munte și în aglomerațiile urbane. Sunt rădăcina din care crește sentimentul nostru de apartenență.

„Sorcova”, colindele și urările au un sens profund. Dincolo de simpla repetiție a unor cuvinte, sunt dorințe sincere de sănătate, de rodnicie, de pace și de speranță. Sunt binecuvântări între oameni.

„Să trăiți, să înfloriți,/Ca merii, ca perii,/În mijlocul verii! _/_ La anul și la mulți ani!”

În Ardeal, colindele au un timbru aparte, o liniște caldă, îmbrăcată în lumină vindecătoare. Gheorghe Dima, personalitate culturală marcantă a Clujului, a fost unul dintre cei care au cules colinde din bătrâni.

„Sus, boieri,/Nu mai dormiți,/Vremea e să vă treziți,/Că noi umblăm și colindăm,/Și pe Domnul lăudăm!”

Iată câteva versuri simple dintr-o colindă culeasă din zona mea, un îndemn la trezire și lumină, cu gândul că binele începe cu faptele fiecăruia dintre noi!

Doamnelor și domnilor colegi,

Avem datoria să protejăm aceste tradiții și să le transmitem mai departe. Într-o lume aflată într-o continuă schimbare, tradițiile sunt un reper de stabilitate și un element de coeziune socială. Ele îi ajută pe copii să descopere cine sunt și le creează un sentiment de apartenență.

Păstrarea tradițiilor românești este un act de responsabilitate culturală, și nu numai, este un gest de respect pentru comunitățile din care provenim, pentru valorile care ne-au ținut împreună și pentru identitatea noastră ca popor.

La mulți ani! Mulțumim.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi: „Eșecul ministrului mediului – fără apă, fără răspundere”.

Stimați colegi,

Nu pot și nu vreau să rămân indiferent în fața modului în care este condus Ministerul Mediului, sub mandatul Dianei Buzoianu.

Spun deschis: ceea ce vedem astăzi este un eșec administrativ grav, cu efecte directe asupra vieții și sănătății cetățenilor.

Zeci de mii de români au fost lăsați fără apă potabilă zile la rând. Nu vorbim despre un incident minor sau despre o problemă tehnică izolată, ci despre un drept fundamental încălcat. Într-o astfel de situație, reacția ministrului trebuia să fie rapidă, fermă și orientată spre soluții. În schimb, am asistat la întârzieri, confuzie și explicații care nu au rezolvat nimic.

În loc să își asume responsabilitatea politică, ministrul mediului a ales să minimalizeze gravitatea crizei și să arunce vina pe alte instituții. Aceasta nu este guvernare, ci o fugă de răspundere. Un ministru care nu poate gestiona o criză evidentă și previzibilă nu mai are autoritatea necesară pentru a conduce un domeniu atât de important.

Mai mult, sub pretextul protecției mediului, au fost blocate sau tergiversate proiecte strategice, inclusiv în zona hidroenergetică. Aceste decizii incoerente au creat dezechilibre serioase și au pus sub semnul întrebării capacitatea statului de a asigura securitatea energetică a României. Protejarea mediului nu înseamnă haos administrativ și blocaj total, ci politici echilibrate, decizii bine fundamentate și asumare. Funcția de ministru nu este un exercițiu de imagine, nici un loc de calificare la locul de muncă și nici un spațiu pentru improvizații; este o responsabilitate față de cetățeni. Când nu livrezi rezultate, când crizele se repetă, iar oamenii sunt lăsați fără servicii esențiale, explicațiile nu mai sunt suficiente.

În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat AnaSmaranda Rinder, Grupul parlamentar al PSD.

## **Doamna Ana-Smaranda Rinder:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața! Dragi colegi, Dragi cetățeni,

Sănătatea nu este un privilegiu, ci un drept fundamental al fiecărui cetățean. În fața unei boli, oamenii au nevoie de siguranță, de informație corectă și de sprijin real din partea sistemului medical.

De multe ori, o singură opinie medicală poate însemna speranță, dar poate însemna și îndoială, teamă sau incertitudine. Tocmai de aceea, statul are obligația de a crea un cadru legal care să pună pacientul în centrul sistemului de sănătate.

Inițiativa legislativă pe care am susținut-o în Comisia pentru sănătate răspunde unei nevoi reale din societatea românească: aceea ca pacientul să fie corect îndrumat de medic și să aibă dreptul garantat la o a doua opinie medicală, atunci când deciziile sunt dificile și consecințele pot fi majore.

Această inițiativă legislativă reprezintă un pas esențial către un act medical mai sigur, mai transparent și mai uman. Astfel, pacienții vor avea posibilitatea să acceseze o a doua opinie medicală decontată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ceea ce înseamnă că diagnosticul și opțiunile de tratament pot fi confirmate sau evaluate din nou, fără costuri suplimentare. Un astfel de drept nu doar că oferă o plasă de siguranță în deciziile medicale, dar întărește și încrederea pacienților în sistemul de sănătate publică.

Mai mult, proiectul legislativ prevede și obligativitatea ca medicii să faciliteze programările necesare pentru investigațiile ulterioare stabilirii diagnosticului – o măsură care va reduce semnificativ timpii de așteptare și obstacolele birocratice cu care se confruntă mulți pacienți, mai ales cei din mediul rural.

Mulțumim, doamnă deputat.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat FlorinBogdan Velcescu, Grupul parlamentar al AUR.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

Mulțumesc, domnule președinte. 23 decembrie, 6 luni de când „’Șor Dan” și cu „domnul ’Jan” au numit un guvern, au făcut rost de un guvern „pro voi înșivă”.

De ce aduc nuanța asta? Păi, hai să ne uităm la realizările dumneavoastră, numite așa: curs euro 5,08-5,09, în funcție de zi, în funcție de declarația politică.

Datoria publică – mai are rost să discutăm? Nu mai discutăm!

Producția megawaților, în România, pentru că discutăm de electricitate sau, mai bine zis, de lipsa acesteia: 5.600 de megawați. Mult, puțin, decideți dumneavoastră!

Pachețelele foamei de reformă: 1, 2, 3, 5, 6... Nu se mai știe câte sunt! Cert este că nu se vede niciun rezultat!

Vorbim de taxe – 70, 80, 90, 100%, în funcție de ce nevoie are fiecare prin localitatea lui. Teoretic, vă abuzați primarii, după care vă întrebați ce s-a întâmplat în organizațiile locale – pe ale dumneavoastră!

Vă spun eu ce s-a întâmplat: primarii nu știu pe unde să scoată cămașa. Vorbim de războiul din Ucraina? În 6 luni ați reușit să ajutați cu tot ce ați avut. Felicitări! Numai că ați uitat să spuneți concret cât, cum, unde și de ce.

Vorbim de datoria publică?

Nu cred că are rost, pentru că n-aveți un răspuns, n-aveți o explicație, n-aveți nici măcar cel mai mic sens în toate acțiunile dumneavoastră!

Ați promis tăieri către partide, subvenții, că mai dați afară din parlamentari. Nu s-a întâmplat nimic!

Ați promis tăieri de subvenții pentru partide? La fel, nu s-a întâmplat nimic!

V-a fost foarte ușor să naționalizați pilonul II și III.

V-a fost foarte ușor să naționalizați cam tot ce v-a convenit.

Să vă aduc aminte de excursia dumneavoastră, domnule „’Șor Dan” 2 – pentru că „domnul ’Jan”, din punctul meu de vedere, este „’Șor Dan” 2 –, excursia dumneavoastră la Viena. Dumneavoastră știți ce ați discutat acolo. Probabil o să aflăm și noi peste 15 ani, când va trebui să reînnoim acele redevențe la OMV.

Mai are rost să discutăm despre ce se întâmplă în localitățile care au rămas fără apă?

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat ȘtefănițăAlin Avrămescu, Grupul parlamentar al AUR.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația de astăzi se intitulează „Daniel David – o demisie mult prea târzie”.

Ministrul Daniel David ar fi trebuit să demisioneze demult, nu acum, pe final de an, în luna decembrie.

Vine și ne spune că a demisionat pentru că nu vor fi fonduri pentru educație.

Ce surpriză! Nu e șocant pentru nimeni. Toată lumea știa că de la educație mereu se taie. Doar că, în această vară, ministrul David ne spunea, foarte sigur pe el, că, prin tăierea burselor pentru elevi, pentru studenți, se face economie la buget.

Același ministru David, prin reforma pe care așa-zis „a început-o” în sistemul de educație, nu a făcut decât să le taie profesorilor din venituri, a venit să comaseze școli, a făcut imposibil pentru mulți copii din județele țării să mai meargă la școală.

Ce rămâne la finalul mandatului domnului David?

Păi, rămâne în felul următor: multe școli comasate, copii care nu mai merg la școală, din cauză că – ce să vezi?! – școala este mult prea departe, pentru că nu a gândit nimeni această comasare așa cum trebuie; profesorii au veniturile reduse; iar, în ceea ce-i privește pe elevi, pentru care ar trebui să se găsească soluții, aceștia rămân tot cu bursele tăiate.

Și ce rămâne pentru 2026? Bugetul pentru educație sigur nu va crește, pentru că altfel de ce și-ar fi dat demisia Daniel David acum, în decembrie, iar mai departe rămâne aceeași veșnică întrebare: când cei 6% din PIB pentru educație?

Așadar, demisia ministrului David trebuia să vină de mult, pentru că acesta, într-un an de zile, nu a făcut decât să ducă o politică haotică, prin care a ales doar să taie de la tot ce a însemnat educație, de la elevi, de la profesori, în loc să vină în mod real cu măsuri pentru susținerea învățământului, nu pentru nimicirea acestuia.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat SorinTitus Muncaciu, Grupul parlamentar al AUR.

Advisory Committee on Immunization Practices, care ține de CDC-ul american, este o organizație care stabilește regulile și politicile sanitare de sănătate publică.

În ultima conferință, din data de 5 decembrie, au hotărât să nu mai recomande vaccinarea anti-hepatită B la naștere. A fost o practică care s-a aplicat timp de 30 de ani. Timp de 30 de ani, nou-născuții au fost vaccinați în fiecare sală de naștere sau maternitate, fără să existe studii care să confirme eficacitatea acestui vaccin.

Mai mult decât atât, mamele, în 99% din cazuri, sunt negative pentru virusul hepatic.

Care a fost motivul pentru care au fost acești copii vaccinați?

Cu mare regret am aflat, săptămâna trecută, în ședința din Senat, că și în țara noastră s-a aplicat exact aceeași politică, începând din 1996. Copiii nou-născuți au fost vaccinați, în sala de naștere sau în maternitate, fără să existe studii care să dovedească că este eficient și că această politică de sănătate publică a avut rezultatele scontate.

Mai mult decât atât, se pare că au existat semne de risc, dar au fost ignorate. Sistemele de monitorizare, precum VSD sau VAERS, au prezentat în mod repetat, de-a lungul anilor, tipare consistente: creșteri ale tulburărilor neuromotorii, întârzieri de dezvoltare, ticuri, modificări emoționale și temperamentale.

Cum justificăm noi că Ministerul Sănătății a luat o hotărâre atât de dramatică pentru sănătatea nou-născuților, fără studii? Din punctul meu de vedere, acest lucru trebuie să înceteze, pentru că aici este vorba și de consimțământul informat. Părinții se trezeau, uitându-se la carnetele de vaccinare ale copiilor, că acești copii au fost vaccinați în maternitate. Lor nu li s-a cerut consimțământul. Deci consimțământul informat, practic, nu a existat.

În continuare, o invit la cuvânt pe doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels, Grupul parlamentar al AUR.

## **Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:**

## Stimați colegi,

Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri,

Discutăm de luni de zile, în comisii, în spațiul public și, din păcate, în stradă, despre pensiile militare reglementate prin Legea nr. 223/2015.

Vreau să spun de la început răspicat: nu discutăm despre un „privilegiu”; discutăm despre un regim ocupațional de pensii de serviciu, consacrat în Constituție și în jurisprudența Curții Constituționale, care reflectă natura specială a carierei militare.

Militarii nu lucrează „cu program”, nu sunt protejați de Codul muncii, nu pot avea al doilea job, nu își negociază contractul, nu pot refuza misiunea, se expun unor riscuri reale – inclusiv cel al pierderii vieții –, oferă disponibilitate 24 din 24, care se menține chiar și după pensionare. Toate acestea, domnilor, sunt elementele care justifică un tratament complet diferit, ce trebuie aplicat acestora.

Forma actuală a legii creează inechități majore și impredictibilitate, iar misiunea noastră este să corectăm aceste lucruri.

La această inechitate se adaugă și „înghețul”, practic, al pensiilor militare din ultimii ani, iar toate semnalele publice spun că în anii următori șansele de creștere sunt zero. Domnilor miniștri,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Nu putem cere unei generații să accepte această combinație: pensie neindexată, condiții de pensionare înăsprite și mesaj public că pensiile militare sunt „un privilegiu ce trebuie tăiat”. În contextul actual, cu război la graniță, cu misiuni și prezență sporită pe Flancul Estic al NATO, acest mesaj este completamente nepotrivit și, cu siguranță, strategic greșit.

Sărbători fericite și dumneavoastră și familiei! În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Dumitru Țiplea, Grupul parlamentar al PNL.

„Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri – o măsură liberală și o gură de oxigen pentru firmele românești!”

Încheiem anul cu o veste excelentă pentru mediul de afaceri din România. Unul dintre cele mai nocive impozite din țara noastră se reduce la jumătate de la 1 ianuarie 2026 și se va elimina din 2027. Este vorba despre impozitul minim pe cifra de afaceri, un impozit populist introdus sub falsul pretext al sancționării companiilor străine care își exportă profitul în afara țării. Și-a îndeplinit scopul acest impozit? Evident că nu!

Din păcate, ca orice măsură populistă, acest impozit toxic a lovit cu putere în peste 600 de firme cu 100% capital românesc, din sectorul agricol, din industria alimentară, din domeniul construcției de mașini sau din alte domenii cu profitabilitate foarte scăzută.

Așa cum era de așteptat, impozitul minim pe cifra de afaceri nu a adus nici jumătate din banii estimați a se colecta suplimentar la bugetul de stat. În schimb, impozitul minim pe cifra de afaceri a speriat investitorii străini care voiau să vină în România, pe mulți antreprenori i-a determinat să-și facă bagajele și să plece în alte țări, iar, de 2 ani, firmele românești și-au anulat orice plan de dezvoltare.

Stimați colegi,

Prim-ministrul liberal Ilie Bolojan a dat semnalul foarte clar că economia națională și, mai ales, antreprenorii români trebuie sprijiniți, trebuie stimulați, pentru a produce mai mult și mai competitiv. Nu putem avea pretenția de a trăi mai bine dacă economiei private îi merge rău!

Mai mult decât atât, premierul Ilie Bolojan, prin această decizie, ne demonstrează că, dacă vom continua să facem curățenie în finanțele țării și să eliminăm risipa, atunci, în anii următori, ne putem permite să eliminăm unele impozite din economie și să creștem veniturile populației. Așadar, cheia relansării economiei este continuarea reformelor și ducerea acestora până la capăt, nu cu jumătăți de măsură, așa cum ar dori unii sau alții.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Mulțumesc, domnule deputat. În continuare, îi dau cuvântul subsemnatului.

Stimați colegi,

Ziua de 22 decembrie are o încărcătură istorică, emoțională și identitară uriașă pentru România. Să ne înclinăm cu respect și recunoștință în fața curajului românilor care, în decembrie 1989, au ieșit în stradă și au ales demnitatea în locul umilinței, libertatea în locul fricii, adevărul în locul minciunii comuniste.

Decembrie 1989 reprezintă momentul care a schimbat definitiv parcursul României. Prin credința și voința românilor care nu au mai suportat umilințele regimului comunist, țara noastră s-a îndreptat ireversibil spre democrație, un drum pe care ni l-am asumat de aproape 3 decenii și jumătate.

În România, în mod dramatic, în decembrie 1989, comunismul nu a putut fi îndepărtat decât după ce, până în ultima clipă, s-a dedat la violențe, abuzuri și crime, aceleași arme care au dus la instaurarea lui la putere. Sângele vărsat și viețile jertfite pentru libertate nu pot fi date uitării, iar sacrificiul eroilor care ne-au eliberat de tirania comunismului va rămâne pentru totdeauna în memoria noastră națională.

Astăzi, trebuie să le fim recunoscători acelor tineri, acelor oameni simpli, acelor familii care și-au asumat riscul suprem pentru ca România să fie liberă. Ei au făcut posibilă renașterea unei națiuni care se întoarce la valorile sale creștine, la tradițiile sale, la identitatea sa.

Cel mai nobil mod prin care îi putem onora pe cei care și-au dat viața pentru ca noi să putem fi liberi este de a proteja democrația și statul de drept. În fața provocărilor lumii moderne, datoria noastră este să apărăm libertatea câștigată cu sânge, să apărăm Constituția și instituțiile țării, să apărăm valorile care ne unesc ca popor.

România anului 2025 trebuie să fie România unității, nu a urii. România respectului, nu a dezbinării. România dezvoltării, a credinței și a mândriei naționale.

Astăzi, românii au dreptul la liberă exprimare, fără frica cenzurii sau a represiunii.

Astăzi, românii își pot afirma credința, liber, fără frică și fără cenzură.

Astăzi, românii pot cânta imnuri patriotice și colinde care odinioară erau interzise.

Astăzi, putem ridica monumente și statui în memoria celor pe care comunismul a încercat să îi șteargă din istorie, oameni mari ai neamului care au fost condamnați, persecutați, uciși sau interziși doar pentru că au crezut în România.

Vedeți? Prima condiție – egali toți în fața regulamentului și a legii.

Vă mulțumesc. În continuare îl invit la cuvânt pe domnul deputat Allen Coliban, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Au trecut 36 de ani de la Revoluția din 1989.

36 de ani de când 1.166 de români au murit pentru libertate.

36 de ani de când libertatea câștigată cu sânge a fost confiscată de cei care știau cel mai bine cum funcționează frica și manipularea maselor: securiștii reciclați, nomenclaturiștii rebranduiți, pionii dictaturii ceaușiste.

Astăzi este 23 decembrie 2025. La 36 de ani distanță, vă provoc la un exercițiu de imaginație. Cum credeți că se vede România de acum prin ochii eroilor căzuți atunci?

Cum credeți că se vede Justiția? În 36 de ani s-au pensionat generații întregi de magistrați; cei mai tineri dintre pensionarii sistemului aveau 12 ani la Revoluție. Și, cu toate acestea, dosarul Revoluției nu a ajuns nici astăzi la final. Prin lege, faptele nu se pot prescrie niciodată. Se prescriu însă natural, biologic, prin voia lui Dumnezeu. Dirijorul și principalul beneficiar al crimelor Revoluției a plecat dintre noi fără condamnare. Torționarii lui Gheorghe Ursu au fost achitați în 2023, un caz emblematic de eșec al Justiției în a pedepsi crimele Securității.

„Cine a tras în noi?” este refrenul surd al acestor 36 de ani. Cel mai trist refren, o definiție alternativă a Justiției din România.

Sau cum credeți că se vede punctul 8 al Proclamației de la Timișoara? Ce le-am putea răspunde dacă ne-ar întreba: „Fiii cui ne conduc astăzi, ai revoluționarilor sau ai nomenclaturiștilor?”

Cum credeți că se văd politicienii prezentului prin ochii lor? Care credeți că ar fi reacția celor care au stat cu pieptul gol în fața tancurilor și a gloanțelor, dacă ar da nas în nas cu torționari sau securiști, ce și-au descoperit acum elanul patriotic și pozează în politicieni antisistem?

Mulțumesc.

În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Murariu Oana, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog, doamnă deputat.

„Justiția românească are nevoie de abordări credibile și profesioniste”

Justiția românească se află din nou la un moment de răscruce. Aproximativ 1.000 de magistrați activi s-au solidarizat cu colegii lor, care au expus recent disfuncționalități majore și practici incorecte din sistemul judiciar. Este un semnal prea puternic pentru a putea fi ignorat, prea serios pentru a putea fi dus în derizoriu.

Mai mult ca oricând, e nevoie de dialog, de asumare, de abordări curajoase, atât din partea decidenților politici, cât și din partea magistraților. Demersurile președintelui și prim-ministrului merită să fie susținute – în primul rând, identificarea cât mai corectă a problemelor, pentru ca mai apoi să fie creionate posibilele soluții la acestea.

Este însă extrem de important – și fac apel la toți magistrații de bună-credință – să facă acum un pas în față și să își aducă contribuția la punerea Justiției pe drumul cel bun. Fac, de asemenea, un apel la încetarea oricăror forme de presiune asupra magistraților în încercarea de a le îngrădi exprimarea opiniilor pe acest subiect, de importanță majoră pentru viitorul societății românești în ansamblu.

Nu în cele din urmă, Parlamentul este cel care trebuie să ajungă în poziția de a corecta tot ceea ce el a creat prin modificarea legilor justiției din 2022. Am atras de atunci atenția și am semnalat problemele care vor fi generate. Amendamentele pe care le-am susținut, din păcate, nu au fost adoptate. Nu vreau să ajungem ca peste alți câțiva ani să dorim din nou să dăm timpul înapoi pentru a lua deciziile corecte. Abordări populiste de tipul AUR, care vine cu moțiuni simple, dar nu cu soluții, nici acum, cum nu a venit nici în 2022, atunci când am discutat legile justiției și când conta, nu ajută pe nimeni. Dimpotrivă, fac un bine celor care își doresc doar să mai șubrezească Justiția, pentru că asta ar servi intereselor lor de a face din România un stat mai slab.

Mulțumesc.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Hajdu Gábor, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Cu privire la Proiectul de ordonanță de urgență privind instituirea zonelor prioritare pentru biodiversitate, proiectul a fost elaborat fără o consultare adecvată cu cetățenii și cu comunitățile afectate. Deciziile privind delimitarea și marcarea zonelor au fost realizate exclusiv prin Sistemul informatic geografic, fără verificări suficiente în teren și fără o corelare reală cu situația existentă la nivel local.

Prin acest proiect, numeroși proprietari riscă să li se restrângă drastic dreptul de folosință, fără ca efectele socioeconomice să fi fost evaluate corespunzător și fără a fi prevăzute mecanisme clare de compensare pentru limitările impuse.

În aceste condiții, proiectul conduce la o restrângere substanțială a exercitării dreptului de proprietate, deși acesta este garantat și ocrotit de art. 44 din Constituția României. Prin limitarea excesivă a exercitării dreptului de proprietate, dreptul însuși riscă să fie golit de conținut, prin suprimarea atributelor esențiale de folosință și dispoziție protejate de Constituție.

În absența unor garanții clare privind compensarea și despăgubirea proprietarilor – persoane fizice sau juridice –, statul riscă să instituie o formă de expropriere indirectă, neprevăzută de legislație și profund neconstituțională, ceea ce ar reprezenta o atitudine iresponsabilă față de cetățeni.

Totodată, prin proiect este încălcat art. 45 din Constituție, care consacră libertatea economică, întrucât pot fi limitate activități precum exploatarea forestieră, producția agricolă și alte activități economice legitime.

Protecția acestor zone trebuie realizată printr-un cadru legislativ clar, predictibil și constituțional, construit prin dialog, prin evaluări reale în teren și prin respectarea drepturilor legitime ale proprietarilor și ale comunităților locale, nu prin măsuri administrative adoptate în grabă și fără consultare.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Ioan Lăzăroi, Grupul parlamentar al SOS.

Nu este.

Doamna deputat Simona-Elena Macovei Ilie, Grupul parlamentar al SOS România.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi se intitulează „Parlamentul României trebuie să rămână un spațiu al dezbaterii, nu al provocării simbolice și al disprețului față de identitatea națională”.

Stimați colegi,

Intervin astăzi în plenul Camerei Deputaților pentru a semnala un fapt grav, petrecut chiar în această sală, fapt care nu ține de dispută politică, ci de respectul față de instituția Parlamentului și față de valorile fundamentale ale statului român.

În plenul Camerei Deputaților, un deputat al României a rupt în mod ostentativ o hârtie pe care erau imprimate numele și chipurile unor mari personalități ale culturii și istoriei noastre naționale, între care Mihai Eminescu și Nicolae Iorga.

Gestul a fost public, deliberat și transmis de mass-media. Acest comportament nu este o opinie politică. Nu este libertate de exprimare. Este o manifestare de dispreț simbolic, incompatibilă cu demnitatea funcției de deputat.

Regulamentul Camerei Deputaților este foarte clar. Articolul 237 obligă deputații la un comportament demn și respectuos. Articolul 247 califică drept abatere disciplinară

orice faptă care aduce atingere prestigiului Camerei. Iar articolul 249 prevede sancțiuni pentru asemenea conduite.

Dacă Parlamentul României nu reacționează ferm în fața unui astfel de gest, transmitem un mesaj periculos: că disprețul față de valorile naționale este tolerat chiar în forul suprem al reprezentării populare.

Nu discutăm aici despre etnie, minorități sau majorități. Discutăm despre respect. Despre limite. Despre obligația fiecăruia dintre noi de a apăra demnitatea instituției în care am fost aleși.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă ați depus către Biroul permanent, cu siguranță va fi analizată solicitarea dumneavoastră.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar al SOS România. Dacă este prezent?

Nu-l văd în sală.

Domnul deputat Popa Cristian, Grupul parlamentar al POT?

Nu este prezent.

Așa că, în continuare, voi da cuvântul doamnei deputat Mariana Vârgă, neafiliați.

Vă rog.

## **Doamna Mariana Vârgă:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Democrația, în pericol: planurile lui Nicușor Dan pentru preluarea controlului absolut al statului!”.

Contextul istoric actual se aseamănă foarte bine cu cel din anul 1938, când regele Carol al II lea, fiind într-o situație aproape similară, urma să aleagă între Hitler și Stalin și, în loc să mențină democrația în stat și neutralitatea politică, a ales să fie dictator.

Asemenea dictaturii carliste de la 1938, Nicușor Dan vrea să dețină trei puteri ale statului într-una singură, prin manopere dolosive de manipulare a poporului și a decidenților politici din coaliția de guvernare și cu ajutorul absolut al partidului minoritar USR, care conduce nelegitim România.

Ca mijloc de realizare a acestui obiectiv infam, Președintele României urmărește să preia puterea în statul român, încălcând principiul separației puterilor în stat, propunând introducerea unităților SRI în justiție și reconstituirea grupului infracțional al lui Coldea, denumit „câmpul tactic”.

Prima etapă a fost aceea în care Legislativul a fost înghițit de Executiv, prin unirea puterii cu opoziția, în actuala coaliție de guvernare, în care acest partid minoritar, USR, conduce ministere-cheie de forță – Apărare, Externe, Energie –, și o face total iresponsabil și neprofesionist.

Cele două puteri, fiind într-una singură, sub comanda declarată a Președintelui României, desigur urmează Justiția – ultimul bastion de apărare a democrației și a statului de drept –, prin unități speciale ale SRI, pentru culegerea de informații în justiție, în condițiile în care combaterea corupției este atributul exclusiv al Ministerului Public, Poliției Judiciare, DNA și al instanțelor de judecată.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat PetruGabriel Negrea, Grupul parlamentar al AUR.

Mulțumesc, domnule președinte.

- „Prelungirea concesiunilor OMV – un prejudiciu imens

- pentru România”

Domnule președinte,

Stimați colegi,

România este martora unei decizii cu impact strategic major, luată fără transparență și fără respect față de interesul național. La câteva zile după vizita premierului la Viena, Guvernul a prelungit pe tăcute concesiunile OMV pentru exploatările onshore cu încă 15 ani și a extins explorarea offshore din Marea Neagră. Fără dezbatere publică. Fără studii independente. Fără explicații serioase. Exact așa nu se administrează resursele unei țări.

Ni se spune că statul câștigă.

Haideți să vorbim pe cifre, nu pe lozinci!

În 2024, OMV a plătit aproximativ 155 de milioane de euro redevențe. După această așa-zisă „mare” negociere, statul va încasa cu aproximativ 62 de milioane de euro în plus pe an. Atât! Pentru 15 ani de concesiuni prelungite, într-un sector strategic, evaluat la zeci de milioane de euro.

Eu nu pot accepta ca acest lucru să fie prezentat drept un succes.

Nu s-a organizat nicio licitație alternativă. Nu s-a făcut nicio evaluare publică a rezervelor rămase. Nu există niciun studiu de impact publicat. Nu știm cum va fi taxată producția viitoare din Marea Neagră, cui îi va fi vândut gazul și ce-i rămâne concret României.

În schimb, avem o cronologie care ridică suspiciuni legitime: vizită oficială în Austria, discuții cu grupul OMV, apoi decizii luate în liniște, în spatele ușilor închise.

Poate Guvernul să ne spună clar că nu există nicio legătură? Atunci să publice documentele. Toate!

## Sărbători fericite tuturor!

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat DragoșFlorin Coman, Grupul parlamentar al AUR. Nu este prezent.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar al AUR.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea este legată de atacul recent la infrastructura de apă a României.

De departe, este o infrastructură de securitate națională, iar acest atac este unul de o gravitate nemaiîntâlnită, măcar în istoria incidentelor la nivel național și mondial.

Un atac similar a avut loc în 2021, în Florida, când aceste atacuri au dus la o creștere a concentrației de hidroxid de sodiu de peste 100 de ori. Doar vigilența unui inginer a făcut ca să decupleze automat instalațiile și să evite o catastrofă.

România a fost afectată cu peste 1.000 de sisteme informatice, iar situația se pare că este de o gravitate atât de mare.

Probabil vigilența oamenilor, manuală, intervențiile manuale sau sistemele care încă sunt vechi ori sistemele care au fost decuplate, sisteme de forță, sistemele de acțiune directă, cele de logistică, au făcut să nu avem un dezastru la nivel național.

Sistemele acestea pot interveni, sistemele acestea informatice, la un control automat al sistemelor de apă potabilă, de tot ce ține de amestec, de tratare cu clor, cu hidroxid de sodiu, substanțe care sunt folosite în așanumitele „proceduri de depoluare”, sisteme care sunt digitalizate.

De asemenea, sistemele care sunt de control al apei, de hidrocentrale, toate acestea au senzori de control al nivelului apei, de control al calității, de control al turbidității, de control al unor parametri vitali pentru funcționarea optimă, inclusiv de vane, inclusiv de orice alt sistem digitalizat.

Or, o cuplare a acestora la sistemul național și o neizolare a acestora de sistemul logistic sunt un procedeu care este de o gravitate foarte mare.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat DanielCătălin Ciornei, Grupul parlamentar al AUR.

## **Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice: „Influența președintelui asupra justiției și declanșarea procedurii de suspendare”. Stimați colegi,

Vreau să spun clar de la început. Voi semna, atunci când va fi inițiată, procedura de suspendare a Președintelui României, Nicușor Dan. Nu din orgoliu și nu din calcul electoral, ci dintr-un motiv de fond: felul în care acest președinte înțelege raportul dintre putere și justiție este periculos pentru statul de drept.

Anularea alegerilor prezidențiale, haosul juridic care a urmat, rejudecări, contestări și neîncrederea generalizată nu sunt accidente. Ele au creat cadrul perfect pentru un proiect politic în care justiția nu mai este arbitru, ci instrument. Exact acest lucru îl trăim astăzi.

În campanie, Nicușor Dan a spus public că „președintele are influență asupra justiției”. Nu a fost o scăpare. A fost o declarație de viziune. Astăzi vedem consecințele. Din postura de președinte, a ales să politizeze tema justiției, să anunțe referendumuri și „reforme” care nu fac decât să pună presiune pe magistrați și să transmită un mesaj clar: cine nu se aliniază, devine problemă.

Problema nu este că vorbește despre justiție. Problema este cum o face și din ce poziție. Când un președinte care a beneficiat de un proces politic viciat vorbește despre „ordine” în justiție, nu mai vorbim de reformă, ci de control. Nu mai vorbim de echilibru între puteri, ci de capturarea uneia dintre ele.

De ani de zile, justiția din România a fost câmp de luptă între tabere politice, interese din interiorul sistemului și zone de influență tolerate de servicii. Nu adevărul a decis, ci raportul de forțe: cine controlează numiri, cine controlează dosare, cine scapă și cine cade. Rezultatul îl știm cu toții: o țară vândută bucată cu bucată, în timp ce oamenii simpli au pierdut încrederea în stat.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Nagy Szabolcs, Grupul parlamentar al UDMR. Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Nagy Szabolcs:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Acum vă rog să vă imaginați un scenariu. Unul care se petrece în municipiul Carei, în nord-vestul acestei țări, municipiul în care cetățenii de etnii și religii diferite, de ani de zile, conviețuiesc pașnic împreună și în aceste zile se pregătesc de Sfintele Sărbători de Crăciun. Familii de români, maghiari, șvabi și alte etnii se bucură de evenimentul

inedit dedicat acestei așteptări sfinte și sărbătoresc în centrul acestui oraș, la Târgul de Crăciun. Bunici, părinți, copii și nepoți, împreună cu prietenii lor, își pregătesc sufletele pentru Crăciun, într-un cadru de basm, pregătit cu multă iubire și atenție la detalii de către administrația locală și alte asociații de meșteșugari tradiționale.

Și acum imaginați-vă că, în această atmosferă de armonie, apare un individ cu gândire primitivă, infectată de o propagandă de ură și naționalism fals, promovată de partidele extremiste. Țelul lui e clar și își găsește victima rapid, plimbându-se între standurile festive. Sub privirile familiilor care sărbătoreau, își varsă furia pe primul comerciant pe care l-a zărit vorbind în limba maghiară, pe vânzătorul de kürtős kalács, foarte bine cunoscuți în Carei.

Imaginați-vă cum îl atacă cu o furtună de înjurături dintre cele mai josnice. Imaginați-vă cum îl scuipă, nu o dată, ci de mai multe ori, și reproduce sloganele șovine învățate pe de rost dintr-un ziar local, principalul promotor al mișcărilor de ură interetnică din Carei. Și toți cei prezenți, care erau martorii acestui eveniment josnic, rămân marcați și de eveniment, dar și de verdictul forțelor de ordine, care-l scapă pentru acest gest șovin cu o amendă contravențională de câteva sute de lei pe acest individ.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar al SOS România.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Astăzi, în fața dumneavoastră, anunț că Partidul SOS România se opune semnării tratatului dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur din America de Sud, un acord periculos, care condamnă agricultura românească și trădează interesele fermierilor noștri.

Acest tratat nu este despre cooperare, nu este despre dezvoltare, ci despre sacrificarea producătorilor români și europeni.

Nu vrem ca România să devină o colonie agricolă și nici o piață de desfacere pentru produse ieftine, obținute fără reguli, fără standarde și fără respect pentru consumatori. Fermierii români sunt obligați să respecte unele dintre cele mai dure norme din lume: restricții privind pesticidele, cerințe costisitoare de mediu, reguli stricte de bunăstare animală. În același timp, prin acest tratat, ni se cere să acceptăm produse provenite din statele Mercosur – din Brazilia, Argentina, Paraguay, Uruguay –, unde aceste reguli nu există sau sunt ignorate. Aceasta nu este competiție; este sabotaj economic.

Semnarea acestui acord înseamnă faliment pentru mii de fermieri români, distrugerea fermelor de familie, abandonarea satului românesc și transformarea României într-o țară dependentă de importuri, înseamnă pierderea suveranității alimentare și a controlului asupra propriei noastre hrane. Orice stat care renunță la capacitatea de a-și hrăni populația renunță, de fapt, la o parte din suveranitatea sa!

Este inadmisibil ca Uniunea Europeană să vorbească despre protejarea mediului, despre tranziții „juste”, să ne bage pe gât Pactul verde, în timp ce deschide larg porțile pentru produse obținute prin defrișări masive, utilizarea substanțelor interzise și exploatarea necontrolată a resurselor. România nu trebuie să fie complice la această ipocrizie.

Mulțumesc. În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Dumitrița Albu, neafiliați. Vă rog.

„România nu se termină la graniță”

Le transmit românilor din afara granițelor țării gânduri bune și urări de sărbători liniștite. Indiferent unde se află – aproape sau foarte departe –, sper să-și păstreze vie legătura cu România, cu familia, cu limba și cu valorile care ne definesc. Pentru milioane de români, această legătură este singurul lucru care îi face să se simtă, în continuare, acasă.

Și eu sunt unul dintre sutele de mii de români care aleg de aproximativ 14 ani să vin acasă de sărbători.

Drumul a fost lung. Am stat, la fel ca voi, ore întregi blocată pe autostrăzile din Austria și Ungaria. Am pierdut timp, am acumulat oboseală și am trăit aceeași incertitudine pe care o cunosc atât de bine românii din afara țării. Nu este o excepție, ci o realitate, care se repetă de fiecare dată când românii încearcă să ajungă acasă de sărbători sau în concedii. Ea arată lipsa de coordonare și lipsa de sprijin real pentru cetățenii români aflați în mișcare, mai ales în perioadele aglomerate, precum sărbătorile.

Știm cu toții că, pentru foarte mulți români din diaspora, întoarcerea în țară nu înseamnă doar revederea cu familia. Este și una dintre puținele ocazii în care își pot rezolva probleme administrative: un buletin, un pașaport, o procură, apostilarea unui document. Lucruri de bază, care le influențează direct viața de zi cu zi.

Pentru acești români, documentele de identitate și serviciile consulare nu sunt simple formalități. Sunt vitale. Iar, atunci când aceste servicii întârzie sau nu funcționează, statul român lipsește exact acolo unde este cea mai mare nevoie de el.

De aceea, rog colegii deputați să îmi susțină Propunerea legislativă „La un click distanță de ambasadă sau consulat”, când va ajunge pe ordinea de zi.

Sărbători fericite și dumneavoastră, doamnă deputat! În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat – dacă tot este pregătită – Aurora-Tasica Simu, neafiliați.

## **Doamna Aurora-Tasica Simu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi români,

Am ajuns în pragul sfârșitului de an. Al primului meu an în politica activă. Ca parlamentar împuternicit prin votul și încrederea voastră să vă reprezint și să vă apăr interesele în Camera Deputaților, și astăzi, la fel ca în fiecare din cele 357 de zile scurse până acum, gândurile care, deopotrivă, îmi dau putere ori mă macină sunt dacă a meritat și dacă am meritat.

Mai întâi este gândul omenesc, de mamă, dacă a meritat să stau 250 de zile anul acesta departe de fiul meu de nici 2 ani și de soțul meu, care se află la Cluj.

Înfrățit cu acest gând este cel care mă face să mă întreb, pe drept cuvânt, dacă am meritat – încrederea ta, demnitatea, privilegiul și puterea pe care mi le-ai dat prin votul tău.

Sunt gândurile, îndoielile și temerile sufletului meu în lumea asta politică de la noi, care parcă-i lovită de streche și bătută-n cap cu maiu – vorba bunicii mele. Fiindcă, în aceste 357 de zile, au fost multe, mult prea multe în care am crezut că lumea asta politică românească este un ospiciu de nebuni.

Însă, apoi, vine celălalt gând. Luminos. Care-mi dă putere și nădejde, spunându-mi că a meritat.

A meritat să fiu aici, în Parlamentul țării mele. Ca deputat liber și independent.

Fiindcă, deși-s femeie, m-am luptat bărbătește pentru protejarea și promovarea interesului public. M-am bătut pentru apărarea oamenilor vulnerabili, umiliți și prejudiciați de această guvernare a sărăcirii românilor. M-am luptat cu toate puterile mele și pentru animalele fără apărare. Pentru dreptul nostru la a simți românește, la credință și opinie liberă. M-am opus cu toate mijloacele mele, puține, contra asasinilor economici din această coaliție antinațională.

Mulțumesc, doamnă deputat. În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat DragoșFlorin Coman, Grupul parlamentar al AUR.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, stimați colegi parlamentari,

Educația din România nu este un câmp de bătălie politică și nici nu trebuie transformată într-un instrument de confruntare. Este, înainte de toate, un contract moral între stat și generațiile care vin. Un contract care cere consecvență, luciditate și mai ales timp.

Știm cu toții că sistemul educațional se confruntă cu probleme structurale vechi: inegalități între mediul urban și rural, abandon școlar, programe încărcate, presiune pe profesori și lipsa unei legături reale între școală și piața muncii. Aceste realități nu au apărut peste noapte și nici nu pot fi rezolvate prin soluții pripite sau prin zgomot politic.

Este important să înțelegem că educația nu se reformează prin slogane și nici prin schimbări bruște de direcție. Se reformează prin stabilitate, dialog cu profesorii, părinții și elevii, prin investiții inteligente și prin politici care se văd în timp, și nu de la o săptămână la alta.

România are nevoie de un sistem de educație care să formeze oameni liberi, competenți și responsabili, nu doar absolvenți cuprinși în statistici. O educație care să cultive gândirea critică, respectul pentru muncă și încrederea în propriile forțe. O educație care să fie adaptată condițiilor economice actuale, dar ancorată în realitățile noastre socioculturale. O educație care să răspundă provocărilor viitoare.

În locul disputei politice, este nevoie de continuitate. În locul acuzațiilor, este nevoie de răbdare și corecții oneste. Și, cel mai important, este nevoie de seriozitate, dar și de un buget corect.

Educația nu aparține unui guvern, unui ministru sau unui mandat. Educația aparține României. Iar datoria noastră este să o protejăm de improvizație și să o construim cu responsabilitate pentru copiii de azi și pentru România de mâine. Consider că educația trebuie privită în cheia strategiei naționale, să beneficieze de bugete care să conducă la atingerea obiectivelor și nicidecum la peticire. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Petru Pîclișan, neafiliați.

Nu este prezent. Domnul deputat Andrei Csillag? Nu este.

Domnul deputat Călin-Florin Groza, neafiliați? Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, „Sănătatea mintală este o urgență reală”.

Depresia și anxietatea nu sunt simple stări și nu sunt „momente de slăbiciune”; sunt afecțiuni serioase care afectează viața a mii de români și care, din păcate, pot duce la tragedii ireversibile atunci când sunt ignorate.

În România, anual, 1.700 de persoane își pierd viața prin sinucidere. În spatele acestor cifre se află oameni care au suferit în tăcere, familii distruse și comunități marcate profund. Majoritatea acestor cazuri sunt strâns legate de boli mintale precum depresia și anxietatea, afecțiuni care sunt subdiagnosticate, insuficient tratate în țara noastră.

Tragedia recentă a unei tinere din Oradea ne reamintește dureros că suferința psihică nu este întotdeauna vizibilă. Mulți oameni zâmbesc în exterior, dar duc lupte grele în interior. Atunci când societatea nu oferă un sprijin real, consecințele pot fi fatale.

Este momentul s-o spunem răspicat: sănătatea mintală poate să devină o prioritate națională. Avem nevoie de servicii de sănătate mintală accesibile în toate județele, de educație, informare, dar mai ales eliminarea stigmatizării, care îi face pe oameni să se teamă să ceară ajutor.

Depresia nu este o rușine; este o boală. O boală care poate fi tratată dacă intervenim la timp.

Avem datoria, ca decidenți, să transformăm empatia în politici concrete și să acționăm înainte ca vieți să fie pierdute.

Le doresc tuturor românilor sănătate, liniște, grijă unii față de alții, sărbători cu pace și speranță! Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule deputat. În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Petru Pîclișan, neafiliați.

„La Cotroceni avem o marionetă ce lucrează împotriva poporului român și pentru interesele Ucrainei”

Astăzi, România are un președinte care nu negociază, nu condiționează și nu apără nimic românesc. Spune „da” automat, semnează fără să întrebe și execută fără să clipească. Astăzi, România nu mai are o voce proprie în deciziile mari; are doar o semnătură pusă la timp pentru alții.

Ni se cere acum să dăm 4,4 miliarde de euro Ucrainei în următorii 4 ani. După ce, în ultimii 3 ani, am dat deja 1,4 miliarde. În total, aproape șase miliarde de euro scoase dintr-o țară care este praf economic și social. O țară cu spitale care se închid, cu școli care abia supraviețuiesc, cu oameni care muncesc mai mult și trăiesc mai prost.

Și mă întreb: de unde vin acești bani? Din ce buget? Din ce economie? Din ce viitor al copiilor noștri? Pentru că nu vorbim despre bani virtuali; vorbim despre taxe, împrumuturi, inflație și sărăcie.

Mai grav este că România ajunge să plătească și contribuțiile altor state. Ungaria, Slovacia, Cehia. State care au spus clar „nu”. State care au la conducere oameni ce au înțeles că rolul unui lider este să își apere propriul popor, nu să își sacrifice țara pentru conflictele altora. Acolo există patriotism politic. Aici există slugărnicie.

Ni se spune că acești bani vor fi recuperați cândva, prin reparații de război plătite de Rusia. O singură clauză, ipotetică, fără garanții reale. Aceasta nu este strategie; este o poveste spusă românilor ca să tacă. Dar România nu este o colonie financiară și nu este un bancomat geopolitic. România are dreptul să spună stop. Are dreptul să pună pe primul loc oamenii ei, economia ei, viitorul ei.

În continuare, fiind epuizată lista, mai întreb colegii care au fost apelați dacă între timp au venit în sală.

Domnul deputat Popa Cristian, Grupul parlamentar al POT?

Nu este.

Domnul deputat Ioan Lăzăroi, Grupul parlamentar al SOS România?

Nu este.

Îi dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Statul are datoria să fie mereu cu un pas înaintea problemelor, nu cu trei pași în urma lor. Contractul social pe care îl avem cu românii, ca decidenți, presupune ca la nivelul tuturor autorităților să existe o garanție în ceea ce privește capacitatea de a acționa preventiv, nu doar de a reacționa în fața faptului împlinit.

Ce s-a întâmplat recent la Cluj-Napoca, unde două cazuri de lepră au fost confirmate la două surori originare din Asia, venite la muncă în România, e un semnal că responsabilitatea statului român trebuie să treacă din zona de superficialitate la rigoare.

După mai bine de 40 ani de când lepra a fost eradicată în țara noastră, faptul că a sunat alarma de securitate sanitară ne obligă să ne reamintim că doar paza bună trece primejdia rea.

România aduce anual zeci de mii de muncitori din afara Uniunii Europene. Potrivit datelor oficiale, anul trecut erau înregistrați peste 140.000 de angajați care lucrează legal pe teritoriul românesc. Avem nevoie de ei, economia noastră are nevoie de ei, multe domenii nu mai pot funcționa fără această forță de muncă, iar aici discuția despre lipsurile pieței nu suportă argumente ipocrite.

În ciuda fluxului mare de migranți, nu avem un program național de screening medical pentru aceștia, cum nu avem nici pentru solicitanții de azil sau refugiați. Zero. Ne bazăm pe declarații pe propria răspundere și pe un control formal de medicina muncii, care nu este gândit să depisteze boli infecțioase „de import”.

Dragi colegi,

Lepra e o boală rară, care, da, astăzi se tratează și se vindecă, însă cazurile de la Cluj ridică o întrebare legitimă: ce facem concret ca să prevenim crize sanitare, nu doar să reacționăm la ele?

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Mulțumesc și eu, domnule ministru. Stimați colegi, În continuare, voi da citire numelor deputaților care au depus declarații în scris.

Grupul parlamentar al PSD: Ștefan Țintă, George-Adrian Popa, Ștefan-Alexandru Băișanu, Romeo-Daniel Lungu, IonAlin Tomoescu, Mircea-Vasile Govor, Nicolae-Adrian Bara, Virgil Alin Chirilă.

Declarații depuse în scris de Grupul parlamentar al AUR: Silviu-Titus Păunescu, Andrei-Cosmin Gușă, Daniel-Răzvan Biro, Valeriu Munteanu, Fabian-Cristian Radu, Dorel Vulpoiu, Cristina-Emanuela Dascălu, Petre Pușcașu.

Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Crușoveanu, Vetuța Stănescu, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, BogdanIulian Huțucă, Aneta Matei, Simona-Geanina Pistru-Popa, Călin-Grațian Gal, Marcel Vela.

Declarații depuse în scris de Grupul parlamentar al SOS România: Vasile Nagy, Florin Caragață, Sorin Oltenașu, Elena-Laura Toader, Verginia Vedinaș, Mihai Țiu.

De la neafiliați: doamna deputat Raisa Enachi.

Acestea fiind spuse, stimați colegi, ședința noastră se încheie, dar nu înainte de a vă ura tuturor un Crăciun fericit, cu credință în Dumnezeu, pace în suflet și gând bun pentru România!

Să ne ajute Dumnezeu să ne facem datoria față de neam și țară!

Dumnezeu să binecuvânteze România! La mulți ani!

Bună ziua, stimate colege și stimați colegi!

Continuăm ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 186.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru, până la ora 11:00 dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi; votul final – prezență fizică și online – este programat pentru ora 11:30; la încheiere au loc ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observații.

Nu.

Mulțumesc. Înainte de a intra în ordinea de zi, spunem la mulți ani colegilor noștri care își sărbătoresc ziua de naștere: DanMihai Nicolae, de la POT – la mulți ani! – și domnul LiviuIonuț Moșteanu, de la USR.

La mulți ani, stimați colegi, să fiți sănătoși!

Proiectul de hotărâre privind validarea unui mandat de deputat; PHCD 95/2025.

Îi dau cuvântul domnului deputat Răducanu Sebastian, președintele Comisiei de validare, pentru a prezenta raportul comisiei și proiectul de hotărâre.

Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Raport privind validarea unui mandat de deputat

Comisia de validare a luat cunoștință de faptul că a devenit vacant un loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului Ion-Marcel Ciolacu, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 10 Buzău, pe lista Partidului Social Democrat, la alegerile din 1 decembrie 2024.

Potrivit prevederilor art. 233 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, „Locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianței politice sau alianței electorale dacă, până la data validării mandatului, partidul politic, alianța politică sau alianța electorală pentru care a candidat confirmă în scris că aparține acesteia. Asupra legalității alegerii supleantului Comisia de validare va prezenta Camerei Deputaților un raport”.

Procedând la examinarea documentelor depuse pentru validarea mandatului și având în vedere lista supleanților comunicată Comisiei de validare de Biroul Electoral Central și adresa Partidului Social Democrat, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ocuparea locului de deputat devenit vacant și propune validarea mandatului de deputat pentru:

– doamna Matache Oana, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău, candidat pe lista Partidului Social Democrat.

Prezentul raport a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat prevăzut în prezentul raport, precum și adoptarea hotărârii anexate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc mult.

Dacă sunt obiecții sau comentarii cu privire la raportul Comisiei de validare?

Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu sunt.

Adoptat.

La preambul? Nu sunt.

Adoptat.

La articolul unic?

Nu sunt.

Adoptat.

Dezbaterile au fost finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Proiectul de hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2026; PHCD 100/2025.

Invit la cuvânt pe domnul deputat, chestor al Camerei Deputaților, domnul Romeo Lungu, pentru prezentarea raportului.

Da, mulțumesc, doamnă președinte.

Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2026.

Bugetul Camerei Deputaților pe anul 2026, finanțat de la bugetul de stat, se stabilește la suma de 989.901 mii lei credite de angajament și la suma de 634.616 mii lei credite bugetare, din care:

Cheltuieli curente:

- credite de angajament – 561.809 mii lei;

– credite bugetare – 561.809 mii lei. Cheltuieli de personal: 405.959 mii lei. Bunuri și servicii: 101.749 mii lei. Alte transferuri: 185 mii lei.

Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile: 707 mii lei.

Asistență socială: 50.000 mii lei. Alte cheltuieli: 3.209 mii lei.

Cheltuieli de capital: 428.092 mii lei.

Pentru funcționarea Institutului Român pentru Drepturile Omului este repartizată suma de 2.246 mii lei, credite de angajament și credite bugetare.

Bugetul de venituri și cheltuieli pentru activitățile finanțate integral din venituri proprii în anul 2026 cuprinde, la venituri, suma de 13.500 mii lei, iar la cheltuieli suma de 28.154 mii lei, diferența fiind acoperită din disponibilitățile înregistrate în anul precedent.

Veniturile realizate de Camera Deputaților vor fi reținute integral de către aceasta pentru acoperirea unor cheltuieli curente și de capital aferente activităților finanțate din venituri proprii, organizate cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților.

Numărul de personal salarizat din venituri proprii se aprobă de Biroul permanent al Camerei Deputaților, în funcție de necesități și de veniturile realizate.

Detalierea bugetului activităților finanțate integral din venituri proprii ale Camerei Deputaților în anul 2026 este prezentată în anexa nr. 2.

Bugetul Camerei Deputaților, adoptat prin prezenta hotărâre, se transmite Guvernului, în vederea includerii lui în bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

Deci a fost o prezentare generală a acestui raport. El se află în comisia de specialitate. În momentul de față se finalizează dezbaterile și, ulterior, după ce ne ajunge raportul de la comisia de specialitate, vom dezbate și acest raport prezentat de dumneavoastră.

1. Reexaminarea Legii privind plata pensiilor private, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 676 din 25 noiembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1153 din 12 decembrie 2025; PL-x 320/2025; caracter organic; procedură de urgență. Avem și amendamente.

Potrivit prevederilor art. 118, această lege urmează să fie dezbătută, așa cum am spus, în procedură de urgență. Trecem la dezbaterea legii.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului. Comisia pentru muncă, da? Doamna Adomnicăi, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

În temeiul dispozițiilor art. 139 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru constituționalitate, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, în procedură de urgență, cu reexaminarea Legii privind plata pensiilor private, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 676 din 25 noiembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Legea, adoptată de Parlament la data de 15 octombrie 2025, are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru autorizarea, organizarea, funcționarea, supravegherea și controlul furnizorilor de pensii private și a fondurilor de plată a pensiilor private, avizarea, funcționarea, supravegherea și controlul instituțiilor de credit pentru desfășurarea activității de depozitare și de custodie a activelor fondurilor de plată a pensiilor private, respectiv avizarea auditorilor financiari, pentru activitatea desfășurată în calitate de auditor al furnizorilor de pensii private și a fondurilor de plată a pensiilor private, precum și avizarea/autorizarea, funcționarea, supravegherea și controlul agenților de marketing.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat legea, cu amendamente, ca urmare a reexaminării, în ședința din 17 decembrie 2025.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun, prin care propun adoptarea Legii privind plata pensiilor private, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc. Vă rog să propuneți un timp pentru dezbaterea pe articole.

Două minute.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Două minute.

Vă pregătiți pentru vot.

## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș:**

Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Chiar dacă Grupul AUR s-a angajat față de cetățenii României „Opoziție totală – opoziție națională”, dar aici e la mintea cocoșului că n-ar trebui un asemenea proiect de lege să fie.

Dacă îi vedem acum pe domnul Bolojan și Guvernul, acest guvern PNL-PSD-USR-UDMR, că încearcă, prin toate modurile, să ia banii românilor, vedem și acum, la pilonul II, pilonul III.

## Dragi colegi,

Fac parte din generația „decrețeilor”.

Când am ales ca banii mei să fie împărțiți în pilonul I și pilonul II, m-am gândit: de la pilonul I nu pot să-mi iau toți banii, dar la pilonul II pot. Ei, ia că nu se poate!

Mai mult de atât, când vin cu o pensie suplimentară, pilonul III, și vreau să-mi asigur o bătrânețe liniștită și nu pot să-mi iau nici banii aceia, pentru că domnul Bolojan împreună cu acest guvern PNL-PSD-USR-UDMR vor să țină toți banii pentru dânșii. Pentru că unde se investesc banii aceștia din pilonul I, pilonul II și pilonul III? Se investesc în bugetul României, prin acele certificate de tezaur.

De aceea, dragi prieteni, v-aș ruga, votați împotrivă!

Oamenii trebuie să-și primească banii, pentru care au plătit și au suferit atâția ani!

Mulțumesc.

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.

Mulțumesc mult, doamnă președinte.

Sigur că e o discuție extrem de aplicată, spun eu, și ar trebui să fie rațională.

E vorba despre bolnavii de cancer. Cum inițial legea a trecut, ar fi putut să-și primească 100% acele fonduri pe care le-au depus în zona de administrare privată.

Curtea ne spune că există o problemă între bolnavi, nu între cei bolnavi și cei care nu au probleme de sănătate, în sensul că am strâns prea mult, rezumând, doar pentru bolnavii de cancer.

Și atunci, în opinia mea, trebuie să extindem și să dezvoltăm pentru bolnavii cu forme grave, pe care le poate defini Ministerul Sănătății.

Practic, dumneavoastră, acum, îi condamnați la moarte. Pentru că oamenii și-au adunat banii din salarii, în 10-15 ani; sunt bani personali, sunt bani privați, pe care, într-o situație de criză, pe cale de excepție, ar trebui ca legiuitorul să le permită să și-i folosească pentru a se trata din perspectivă medicală.

Eu am fost diagnosticat, în 2014, cu acest diagnostic sever, cancer, operat 8 ore, chimioterapie – în România, să știți! – la un spital privat, „Sfântul Constantin”, din Brașov. Am avut marele noroc că am dat peste o echipă medicală extrem de profesionistă, medic chirurg Bogdan Moldovan, medic oncolog Eugen Baciu.

Și, atunci, dacă nu le lăsăm posibilitatea acestor oameni să-și folosească propriile fonduri, pentru a se trata din perspectivă medicală, înseamnă că îi condamnăm la moarte.

Eu am depus și un amendament, pe care o să-l susțin, în sensul de a majora plaja celor care ar trebui să primească acești bani, 100%, din fondurile private.

Mulțumesc.

Domnul deputat Adrian Solomon, Grupul parlamentar al PSD.

## Stimați colegi,

Dezbaterile adevărate au fost acum o lună, când am votat legea. Nu vorbim aici despre faptul că ia cineva banii sau nu îi ia. Toată lumea a contribuit la un fond de pensii și pensie trebuie să fie. Iar pensia știm cu toții că vine lunar, nu vine toată odată.

Mai mult decât atât, puteți opta pentru o pensie viageră, iar, dacă la finalul vieții – lungă v-o doresc să fie! – mai rămâne ceva, moștenitorii vor putea să primească restul, conform legii.

Despre decizia Curții. Nu vorbește despre discriminare sau nediscriminare între bolnavi, ci vorbește despre nediscriminare în ansamblul legii și al corpului cetățenesc. Cetățenii sunt și cei bolnavi, și cei sănătoși. Prin urmare, o lege trebuie să fie nediscriminatorie pentru toți.

Aici este adevărul din motivarea Curții și nu putem să punem o categorie, chiar în nevoie, mai presus de ceilalți cetățeni ai țării noastre.

Prin urmare, vă recomandăm să votați această formă a legii și, după ce trece evaluarea OECD, cu siguranță inițiativa parlamentară va stărui îndelung și asupra acestei legi, modificând-o în fel și chip, după cum doriți.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc. Suntem în procedură de urgență.

A fost o intervenție de la Grupul parlamentar al AUR.

Poftim?

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu**

**:**

Pe timpul celor de la SOS!

Vă rog să faceți referire la amendament!

...cu afecțiuni grave medicale.

Eu am înlocuit sintagma „bolnavi de cancer” cu sintagma „afecțiuni medicale grave”.

Și avem, la nr. crt. 1 din anexă, la art. 55, după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

„Prin excepție de la alin. (1), bolnavul cu afecțiuni medicale grave poate primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal, sub formă de plată unică.”

Deci e vorba de activul său personal, de banii lui.

Nu-i condamnați la moarte; lăsați-i, dați-le o șansă să mai trăiască!

Mulțumesc.

Da.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Nu, nu! Haideți că astăzi...

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu**

:

Pe timpul Grupului parlamentar al SOS România!

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

N-am înțeles!

Domnule chestor, vă rog!

Domnul Velcescu Florin-Bogdan, pe timpul Grupului parlamentar al SOS România.

Mulțumesc colegilor de la SOS pentru această oportunitate.

Vreau să vă mai spun încă o dată ceea ce am spus și data trecută, faptul că aceasta este o naționalizare mascată a pilonului II și III, pentru că acolo este spus la general, nu se face distincția.

Și mi se pare fascinant că discutăm aici despre nuanțe, de cronica bolii sau nu..., cronicitatea ei.

Ar trebui să discutăm despre miliardele care sunt sifonate de actualul guvern, ar trebui să discutăm despre miliardele care pur și simplu sunt „parcate” în titlurile de stat.

Nu discutăm despre ceea ce contează, nu discutăm despre faptul că îi descurajați pe cei care vor să economisească, îi descurajați pe cei care vor să susțină aceste forme de economisire.

Și vă întrebați, peste 2-3 ani, de ce nu mai avem capacitatea să ne autofinanțăm aceste forme de economisire.

Eu sper să vă reveniți și, într-un final, să vă dați seama că această lege trebuie amendată și trebuie abrogate anumite aspecte din ea, dacă nu cu totul.

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole. Avem un amendament respins. Dacă doriți să-l susțineți? Domnule deputat, vă rog.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Dar știți că fiecare regulă implică și excepții. Și legile sunt pline de excepții de la regulă. Așa că și această lege ar putea să facă o excepție de la regulă, când vorbim de bolnavii...

Amendamentul rămâne respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final, în varianta propusă de comisiile sesizate în fond.

Reluăm proiectul cu Camera Deputaților, cu bugetul.

A ajuns și raportul de la comisiile de specialitate.

Și am să întreb dacă la dezbateri generale dorește cineva să intervină.

Nu.

## **Doamna Oana Murariu**

**:**

Ba da, domnul Dimitriu!

Domnul Dumitriu Alexandru. Vă rog.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Știu că înainte se citește raportul care este adoptat în comisie.

Înainte am avut o prezentare generală.

Acum trebuia să avem citirea raportului.

Dar, dacă considerați că s-a îndeplinit această procedură, mergem mai departe.

Grupul USR va vota împotriva propunerii de buget, pentru că vorbim despre un buget care este mai mare cu 20% față de bugetul pe anul trecut.

Mi se pare inadmisibil – unu la mână! – că nu am discutat la nivel politic cu partenerii de guvernare chestiunea aceasta. Dar, oricum, o majorare, chiar și discutată, cu 20% n-ar fi fost votată de USR!

Doi la mână, mi se pare anormal să vorbim despre tăieri, despre creșteri de taxe, iar în Parlament PSD, care conduce Parlamentul în acest moment, Camera, să propună un astfel de buget. Este inadmisibil și cred că este o bătaie de joc pe care o arătați față de români, care se văd văduviți de multe sume de bani!

Deci, vă rog frumos, fie îl retragem de pe ordinea de zi, într-o formă sau alta, fie vă rog frumos să îl respingem, pentru că este anormal!

Domnul Velcescu Florin-Bogdan, de la AUR.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

Observ că s-a conturat o opoziție în USR.

Să înțeleg că membrii dumneavoastră din Biroul permanent sunt împotriva dumneavoastră sau cum?! Înțeleg că una votați în Biroul permanent, alta vă doriți să votați în plen?!

Foarte bine, ne bucurăm! Înseamnă că astăzi veți vota împotrivă și că nu veți accepta să meargă 50 de milioane de lei către 520 de parlamentari pentru pensii speciale.

Înțeleg că USR-ul va vota împotrivă, da? Am înțeles bine. În altă ordine de idei, cred că am reparat clădirea asta în fiecare an de niște multe sute de milioane.

Cred că ar trebui să ne uităm câte mașini are acest Parlament, cât consumă ele, câți șoferi stau degeaba și cred că ar trebui să ne uităm inclusiv la protocolul ăla din Biroul permanent.

Vă plac sendvișurile din Biroul permanent, da? Sunt bune?!

Domnule de la PSD, că nu vă dau numele, că ar trebui să vă dau drept la replică, sunt foarte bune!

Poftim?

Vă rog să nu mai dialogați cu sala! Mulțumesc.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

Aveți dreptate! Îmi cer scuze!

Încă o dată: n-am înțeles dacă tăierile astea se fac doar de la mame, doar de la foștii deținuți politic, doar de la cei care sunt în nevoie.

Dacă chiar vreți să faceți economie, veți găsi modalitatea prin care să faceți tăieri, inclusiv la bugetul Camerei Deputaților.

Am înțeles că vreți să tăiați 10% din forfetare. De ce nu 50%?! De ce doar 10%?! De ce nu 25%?! De ce nu 30%?! Cum ați ajuns la cifra asta de 10%?!

Vă asumați răspunderea pentru ea, nu?

Haideți să vedem un proiect de lege, dacă sunteți așa de bărbați! Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

În continuare, îl invit la cuvânt pe domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, domnul Bogdan Huțucă, sau un coleg de la Comisia pentru buget, finanțe, pentru prezentarea raportului care ne-a ajuns.

Domnule președinte Huțucă Bogdan, vă ajut eu cu raportul.

Raport asupra Proiectului de hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2026

În ședința din data de 22 decembrie 2025, Biroul permanent al Camerei Deputaților a hotărât să transmită Comisiei pentru buget, finanțe și bănci Proiectul de hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2026.

În urma examinării proiectului de hotărâre, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților Proiectul de hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2026, în forma prezentată.

În timpul dezbaterilor s-au semnalat următoarele observații:

– cheltuielile de deplasare pentru anul 2026 sunt mai mari decât în anul 2025, motiv pentru care se impune un amendament pentru a stabili cheltuielile la nivelul anului precedent;

– cheltuielile de personal sunt mai mari în anul 2026. Este necesară prezentarea unei situații privind reorganizarea activității și evoluția cheltuielilor de personal;

– prezentarea situației privind suma forfetară și influența acesteia asupra bugetului anului 2026;

– cheltuielile de întreținere a clădirii Palatului Parlamentului sunt mai mari în anul 2026. Este necesară justificarea mai detaliată a acestora. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre există obiecții? Nu.

Adoptat.

La preambul? Nu.

Adoptat.

La articolul unic dacă există obiecții? Nu.

Adoptat.

Articolul 2?

Nu.

Adoptat. Articolul 3?

Adoptat.

Articolul 4? Adoptat.

Anexa nr. 1? Adoptată. Anexa nr. 2? Adoptată.

Am încheiat dezbaterea pe articole.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Am să-l invit la cuvânt pe domnul Csoma Botond, liderul Grupului parlamentar al UDMR.

Pe procedură, vă rog.

## **Domnul Csoma Botond:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Aș dori să propun două modificări în ordinea de zi. PL-x 150/2023

, aflat pe poziția 13, aș propune să-l mutăm pe poziția 25. Asta ar fi prima propunere. Și a doua propunere...

Aveți consens?

Nu, trebuie să votăm.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Nu. Bun.

Atunci

Adoptată.

Vă rog, a doua propunere.

A doua propunere.

Proiectul de lege PL-x 198/2023, aflat la poziția 20, propunerea ar fi să-l mutăm la poziția 15 și să și ajungem la...

PL-x 414/2025!

## **Domnul Csoma Botond:**

414, pardon, PL-x 414/2025

, să-l mutăm de pe poziția 20, pe poziția 15, și să ajungem la dezbaterea lui în acest plen.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

Vom vota pentru această modificare, iar, în cazul în care nu reușim să ajungem, am să vă rog să veniți să solicitați prelungirea timpului de lucru la momentul respectiv.

- Mulțumesc.

2. Continuăm cu reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind transmiterea unor terenuri din proprietatea publică a statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov în proprietatea publică a municipiului Brașov, județul Brașov; PL-x 434/2025; caracter ordinar; procedură de urgență.

Avem amendamente admise, dar și amendamente respinse.

Îl invit la cuvânt, pentru prezentarea raportului, pe domnul președinte Alexandru-Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru învățământ.

## Doamnă președintă,

În baza prevederilor art. 142 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, prin adresa PL-x 434 din 22 decembrie 2025, Comisia pentru învățământ, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru știință și tehnologie au fost sesizate, în fond, cu Legea privind transmiterea unor terenuri din proprietatea publică a statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești” – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov în proprietatea publică a municipiului Brașov, județul Brașov, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii de reexaminare a Președintelui României, potrivit art. 77 alin. (2) din Constituție.

Legea are ca obiect de reglementare aprobarea transmiterii unor terenuri aflate în administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, din domeniul public al statului, în domeniul public al municipiului Brașov și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brașov, județul Brașov, în vederea realizării unor obiective de investiții.

În funcție de obiectul și conținutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaților fiind Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 17 decembrie 2025.

În urma reexaminării cererii Președintelui României, legea a fost transmisă spre promulgare și, în urma opiniilor

exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare, în sensul adoptării cererii de reexaminare și adoptare a legii, cu amendamentele admise prevăzute în anexă.

Vă rog să propuneți și un timp pentru dezbatere.

Două minute, vă rog.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Două minute.

Dezbateri generale?

Nu dorește să ia cuvântul...

Avem o solicitare, din partea domnului deputat Alecu Robert, neafiliat.

Am să vă rog, stimați colegi, în momentul în care doriți să luați cuvântul, să solicitați în timp real.

Și domnul deputat Tanasă Dan, de la AUR, urmează.

## Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

Acest proiect demonstrează peste măsură că progresismul pe care îl îmbrățișează tot mai mulți membri ai acestei Camere nu înseamnă progres, ci înseamnă regres.

Am văzut săptămâna trecută că acest progresism înseamnă, de fapt, regres cultural, regres al conștiinței, iar acum vedem că înseamnă și regres al cercetării românești.

De astăzi, pe lângă vina pe care o aveți față de cum v-ați raportat la cercetarea românească, în ultimele decenii, aveți și vina că le deposedați de terenuri vitale pentru desfășurarea activității lor.

Sigur, cu toții ne dorim infrastructură, dar nu orice fel de infrastructură, nu oricum, nu oriunde, nu cu orice preț. În acest caz, argumentul infrastructurii nu stă în picioare, pentru că institutul era acolo înainte să se fi construit cartierele rezidențiale care astăzi necesită căi de acces facilitate.

Nu poți construi fără un plan urbanistic și apoi să justifici orice compromis, invocând nevoia de drumuri.

Dacă acceptăm acest precedent, mâine orice institut poate fi sacrificat, sub numele dezvoltării infrastructurii, sub numele nevoii de drumuri.

Eu nu pot vota acest proiect care transformă cercetarea românească într-o victimă colaterală a improvizației administrative.

Votul meu va fi împotrivă.

Domnul deputat Tanasă Dan, Grupul parlamentar al AUR.

## **Domnul Dan Tanasă:**

De 36 de ani distrugeți în mod intenționat tot ce înseamnă stațiuni de cercetare, pentru că acestea reprezintă politica și strategia PSD, PNL, UDMR și USR, de 36 de ani: să distrugeți fără să puneți nimic în loc.

Sigur că da, așezările umane, aglomerațiile acestea urbane se dezvoltă, fără doar și poate. Se dezvoltă pentru că privatul construiește, nu pentru că voi, cei de la PSD sau de la PNL, sau de la USR, sau de la UDMR, construiți ceva. Și, sigur că da, e necesar să asigurăm dezvoltarea urbană în România, doar că aceasta se face pe spatele îngropării cercetării, chestiune pe care noi, cei de la AUR, nu o susținem, în niciun caz.

Sigur că da, dacă nu vom vota acest proiect, o să spuneți că suntem împotriva dezvoltării.

Tocmai de aceea, noi, cei de la AUR, o să-l susținem, și la Brașov, și în alte locuri, însă vă spunem că ceea ce faceți este un gest criminal împotriva dezvoltării din România.

Batjocoriți cercetarea în România, îi batjocoriți pe cercetători, pentru că ăsta e nivelul vostru!

Vă limitați doar să importați tehnologie. Noi, cei care înainte de 1989 aveam numeroase stațiuni de dezvoltare, de cercetare, și aveam cercetători, academicieni, vă bateți joc și de acest sector, la fel cum v-ați bătut joc și de multe alte industrii, de agricultură, de industria de armament, textile și așa mai departe. Că aceasta este strategia PSD și PNL, braț la braț cu USR, de distrugere sistematică a tot ce înseamnă industrie și dezvoltare și cercetare, în România.

O să susținem acest proiect, pentru că este benefic pentru Brașov, pentru județul Brașov, pentru așezarea, aglomerația urbană a Brașovului și tot ce înseamnă zona limitrofă a municipiului Brașov.

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Vedinaș Verginia, Grupul parlamentar al SOS România.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Dragi colegi,

Regimul juridic al trecerii bunurilor imobiliare, a terenurilor dintr-un domeniu în altul este reglementat de Codul administrativ. Acest Cod administrativ instituie niște reguli cu valoare de principiu. Este vorba despre faptul că toate transferurile, toate trecerile se fac prin acte administrative.

Vă rog să observați că suntem în situația în care se practică...

Regăsim două practici. Una, regula, când se respectă Codul administrativ și se apelează la hotărâri de Guvern sau la hotărâri ale consiliilor locale și județene.

Și a doua, excepția, care vine, așa, ca o soluție de nișă, o soluție prin care se urmărește și se realizează, până la urmă, corectarea unor crase nelegalități care se întâmplă cu anticipație.

Înțeleg care e situația proprietarilor care dețin..., că s-au construit imobile. Dar care-i vina noastră?

Să încurajăm, prin votul nostru, în continuare, astfel de practici?

Eu nu cred că este cea mai bună soluție, măcar pentru viitor, pentru că, pentru prezent, înțelegem că e o situație excepțională, înțelegem că e vorba de proprietari care până la urmă n-au nicio vină, dar ca să rămânem stat de drept trebuie să respectăm, dragi colegi, principiile Constituției și ale legilor care sunt în vigoare. E prima condiție, _sine qua non_ , a unui stat de drept.

Vom susține și noi proiectul, din solidaritate cu acei cetățeni, din solidaritate cu colegul nostru, care l-a semnat, deputatul de Brașov, dar măcar pe viitor să n-o mai facem. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Coliban Allen, Grupul parlamentar al USR.

## **Domnul Allen Coliban:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Am ascultat ce au zis antevorbitorii mei, care nu cred că au citit textul inițiativei, deși este a doua oară în Parlament în dezbatere.

Este vorba despre transferul unor bucăți de teren care sunt necesare amenajării unui nod rutier de conexiune la centură a arterei numite Strada Institutului. Este strada pe care se dezvoltă infrastructura pentru sănătate în Brașov, unde sperăm, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să avem Spitalul Regional și Spitalul de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase.

Nu se distruge cercetarea. Transferăm niște bretele de acces la centură, pentru a putea fi amenajată infrastructura rutieră.

Însă este incredibil și probabil că este un caz de dublă personalitate să avem un coleg care este inițiator al acestei legi, și-a pus semnătura pe această lege și vine la tribuna Parlamentului să-și critice propria inițiativă.

Da, dumneavoastră, sunteți deputat de Brașov și veniți, inițiator, să vă criticați propria inițiativă.

- Cam ăsta e nivelul la care știu să facă politică cei de la

- AUR.

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege. Avem 13 amendamente admise și două anexe. Dacă la titlu există obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la marginal 2 la 13 există obiecții? Nu.

Adoptate.

Pentru anexa nr. 1?

Nu sunt obiecții.

Adoptată. Anexa nr. 2? Nu sunt.

Adoptată.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul înregistrării în registrul comerțului; PL-x 565/2024/2025; caracter organic; procedură de urgență.

Nu avem amendamente în cadrul raportului. Comisia pentru muncă sau Comisia juridică.

Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului. Vă rog, doamna Adomnicăi.

În temeiul art. 142 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplinări și imunități, prin adresa PL-x 565/2024, au fost sesizate cu reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul înregistrării în registrul comerțului, ca urmare a cererii de reexaminare formulate de Președintele României, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Legea are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri privind asigurarea personalului necesar desfășurării activităților specifice pentru acoperirea volumului crescut de activitate generat de înlocuirea infrastructurii informatice la nivelul Oficiului Național al Registrului Comerțului și al oficiilor registrului comerțului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a aprobat cererea de reexaminare și a adoptat Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul înregistrării în registrul comerțului, în ședința din 17 decembrie 2025.

Camera Deputaților este Camera decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, în temeiul art. 142 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, membrii comisiilor au acceptat cererea de reexaminare și au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun, prin care propun adoptarea legii, în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

Pe procedură, domnul lider Popa Ștefan-Ovidiu.

Stimați colegi,

Vă rog să fiți de acord să prelungim programul de lucru până la finalizarea dezbaterilor asupra PL-x 306/2025 _(Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2025 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România)._ Se află pe poziția 19.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc. Vă pregătiți pentru vot.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu**

**:**

Pe procedură!

Pe procedură și dumneavoastră? Vă rog.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

Dacă tot a dat munca în voi, prepun să prelungim programul de lucru până la epuizarea ordinii de zi, adică să fie treaba treabă, până la final.

Vă rog să supuneți la vot prelungirea programului de lucru până la epuizarea ordinii de zi. Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Bun.

Supunem la vot propunerea făcută.

Propunerea a fost respinsă.

Continuăm cu reexaminarea, la cererea Președintelui, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2024.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește să intervină cineva?

Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a unor acte normative în domeniul sănătății; PL-x 304/2025; caracter ordinar.

Raport fără amendamente.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului. Nu a sosit.

Domnul președinte Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru sănătate și familie.

- Prezentarea raportului, vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 95/2006, precum și a unor acte normative în domeniul sănătății. Astfel, se propune asigurarea continuității accesului persoanelor la vaccinarea anti-HPV și la servicii medicale clinice și paraclinice de testare pentru cancer de col uterin, precum și de confirmare a diagnosticului la bolnavii depistați cu suspiciune de cancer. Activitatea de învățământ, cercetare științifică medicală și de educație medicală continuă se va desfășura în secții, compartimente, dar și în laboratoarele din unitățile sanitare. De asemenea, se creează temeiul legal privind asigurarea fondurilor necesare, astfel încât Ministerul Sănătății să asigure din bugetul PNRR sumele necesare pentru finalizarea proiectelor, conform prerogativelor sale.

Camera Deputaților este Camera decizională, potrivit prevederile art. 75 din Constituția României și ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificările ulterioare.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei propun să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport, prin care propun aprobarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Doamna Murariu Oana, Grupul parlamentar al USR.

## **Doamna Oana Murariu:**

Mulțumesc, doamnă președinte în ședință.

Bineînțeles că vom vota această lege pentru asigurarea continuității accesului la vaccinarea anti-HPV, însă e foarte important să cunoască destinatarii că există această posibilitate. Degeaba există acces dacă nu știu oamenii, bineînțeles.

Până să funcționeze o campanie națională în acest sens, fiecare dintre noi poate, în circumscripțiile noastre, să ducă informația mai departe.

De exemplu, în Cluj, am rugat toți primarii să vorbească cu directorii de școli, să informeze elevii și părinții despre această posibilitate. Fiind un centru universitar, am trimis adresă la toate facultățile din Cluj să pună la avizier informări pentru studenți, în acest sens, mai ales că recent tot noi am prelungit vârsta de vaccinare gratuită, până la 26 de ani, și pentru asta vă mulțumesc.

Și știți ce s-a întâmplat? Au început să mă sune mamele acestor elevi și studenți și să îmi spună că ele nu știau că există această posibilitate și ele însele vor merge să se vaccineze. Așa că ține și de fiecare dintre noi să ducem informațiile mai departe – și vă rog să faceți asta.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Vass Levente, Grupul parlamentar al UDMR.

## Stimați colegi,

În condițiile în care încercăm din răsputeri să îmbunătățim sistemul medical – și vaccinare, și creșterea vârstei, unde se poate și când se poate obține gratuit vaccinul –, este de nepermis, și chiar făcând parte din Guvern, este de nepermis să nu creștem valoarea punctului la ambulatoriile de specialitate.

Dacă s-a contramandat în 2025, nu este permis ca, în 2026, măcar cu 50-60%, să nu creștem această valoare.

Dacă nu se întâmplă treaba asta, atunci nici legea aceasta despre care vorbim și nici procedurile și legile care vor fi implementate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de Ministerul Sănătății nu o să prindă rădăcină și nu o să îmbunătățească sistematic și sensibil pentru pacienții români sistemul medical românesc.

Vă rog, în „trenuleț” să nu introduceți modificări legislative care diminuează valoarea punctului estimat pentru 2026 și 2027.

Domnul Muncaciu Sorin-Titus, Grupul parlamentar al AUR.

## Stimați colegi,

Eu nu contest valoarea epidemiologică a studiilor care s-au făcut relativ la această patologie.

Singura problemă pe care eu vreau să v-o ridic este: care sunt reacțiile adverse? Pentru că Ministerul Sănătății și-a făcut un obicei din a nu avea studii care să urmărească reacțiile adverse. Nu se poate să avem vaccinuri și după ele să urmărim pacienții 5 zile!

Avem nevoie de studii _à la longue_ , pentru că există cazuri în care studiile _à la longue_ au arătat alte probleme pe care aceste vaccinuri le-au adus.

În acest caz, problema rămâne. Nu avem studii!

Atâta timp cât Ministerul Sănătății nu face un studiu amănunțit al pacienților care au avut acest vaccin, este absolut necesar să avem toată imaginea acestei proceduri medicale.

Deci, încă o dată, domnilor de la Ministerul Sănătății, nu este admis să nu avem un _follow-up study_ ! E clar?

## Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

13. Proiectul de lege pentru modificarea art. 666 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 594/2024; caracter ordinar.

Avem și amendamente admise.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cuvântul cineva? Nu.

Rog reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 666

- din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a dezbătut și

a adoptat proiectul de lege, în ședința din 14 octombrie 2024. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Consiliul Economic și Social, la fel.

Obiectul de reglementare este modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în sensul instituirii unor soluții cu privire la durata proceselor și a lipsei de personal din domeniu.

Cu majoritatea de voturi, membrii Comisiei juridice, de disciplină și unități au hotărât să transmită planului Camerei Deputaților un raport de adoptare a acestui proiect de lege, cu amendamente admise.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Neamțu GeorgeMihail, Grupul parlamentar al AUR.

Nu?

A fost o eroare.

Doamna deputat Vârgă Mariana, neafiliat.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă întreb care este autoritatea supremă în statul român? Este președintele statului?

Nu! Deși lucrează la asta și își dorește foarte mult.

Autoritatea supremă în statul român este Legea fundamentală a țării, Constituția României. Da? Avem obligația, cu toții, să respectăm această lege fundamentală.

Această soluție legislativă nu poate să treacă prin Parlament fără să ne gândim la Decizia Curții Constituționale nr. 895/2015, în care s-a reținut extrem de clar, chiar și pentru inițiatori, care sunt profesioniști ai dreptului, că doar instanța de judecată poate încuviința executarea silită, indiferent de titlul executoriu supus executării silite.

Executorul judecătoresc nu are autoritate judecătorească. El nu are ceea ce noi, juriștii, numim imperiu. Adică nu poate spune dreptul, el nu poate analiza legalitatea unui titlu executoriu. El nu este independent, pentru că el reprezintă creditorul în faza a doua a procesului civil.

Dacă această soluție a trecut de Curtea Constituțională, în sensul că doar filtrul instanței poate confirma încuviințarea executării silite, nu înțeleg de unde această propunere legislativă. Nu pot acuza colegii mei de necunoașterea legii.

Sunt convinsă însă că, în spatele acestui proiect, sunt alte interese – și o spun cu toată responsabilitatea. Cred că este vorba de creditori instituționali, cum ar fi băncile, care doresc să-și recupereze foarte repede creanțele, dar nu ne gândim niciodată la cetățean. Cetățeanul român va plăti onorarii mai mari. Cetățeanul român va suporta erorile executorilor care nu știu să stabilească întotdeauna prescripția, nu pot uza de oferta reală de plată. Sunt foarte multe lucruri neconstituționale aici.

Mulțumesc.

Doamna deputat Murariu Oana, Grupul parlamentar al USR.

## **Doamna Oana Murariu:**

Am avut ieri o moțiune simplă pe tema justiției, prin care semnatarii moțiunii criticau tocmai că nu există inițiative pentru scurtarea duratei proceselor, pentru degrevarea instanțelor de judecată.

Sunt membră a Comisiei juridice și vă contrazic. Există inițiative, unele chiar sunt legi. Niciuna nu vine de la dumneavoastră.

Aceasta este una dintre aceste inițiative pentru degrevarea instanțelor de judecată. Scopul ei este ca o instanță care a pronunțat o soluție și o hotărâre judecătorească și rămâne definitivă să nu se revină tot la acea instanță pentru încuviințare. Este o procedură foarte birocratică.

Într-adevăr, legea trebuie să treacă testul constituționalității. Acolo nu mai este atributul nostru. Însă ce putem noi să facem este să dăm un vot politic pentru degrevarea instanțelor de judecată. Este o încercare și trebuie să vedem: există voință pentru scurtarea duratei în procese, există voință politică pentru degrevarea instanțelor de judecată?

Noi o să resusținem acest proiect de lege.

Precum spuneam anterior, există inițiative și ține de noi să facem ca ele să devină lege și să vedem dacă trec testul constituționalității.

Vă mulțumesc și

## Mulțumesc.

Domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, tot Grupul parlamentar al USR.

Doamna Vedinaș Verginia, Grupul parlamentar al SOS România.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

## Doamnă președinte,

Ies pentru a doua oară la cuvânt, pentru că ceea ce constat este că noi, Parlamentul, suntem în continuare sfătuiți să încălcăm nu numai Constituția, ci și principiile care guvernează un stat de drept.

Se spune aici, la un moment dat, că sunt niște probleme de constituționalitate, dar nu e treaba noastră. Dar care e treaba noastră? Să votăm, ca unică autoritate legiuitoare a țării, acte normative care contrazic Constituția?

Doi, articolul 147 din Constituție spune că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, da, și produc efecte juridice pentru viitor. Există nu o decizie, ci o întreagă jurisprudență a Curții Constituționale care a clarificat această chestiune.

Până nu intervine acel reviriment constituțional de care se vorbea înainte, noi nu avem voie să votăm, să validăm soluții normative paralele, contrare jurisprudenței Curții Constituționale.

În al treilea rând, nu e vorba de scurtarea proceselor. În cazul executării silite, dragii mei, procesul a fost deja finalizat, da, cu toate gradele de jurisdicție. E vorba de intervenția forțată, _manu militari_ , pentru a pune în executare o hotărâre judecătorească, iar această intervenție și prerogativă n-o putem da decât puterii judecătorești.

De aceea, ne vom opune acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Este clar că avem o problemă cronică în ceea ce privește justiția din România. Și o componentă foarte importantă este lipsa de personal și aglomerarea instanțelor.

Ce își propune acest proiect? Gândiți-vă că o instanță de judecată stabilește un drept și pronunță o hotărâre judecătorească care e definitivă. Ei, acest proiect spune: după ce ai această hotărâre definitivă, hai să nu mai treci încă o dată pe la un judecător să spună să o execuți, pentru că ea este deja în ființă și există un titlu executoriu!

Da, doamna președinte – și spun aici doamna președinte de instanță care a vorbit mai devreme – spune că sunt probleme de natură constituțională. E adevărat, sunt câteva hotărâri pronunțate de Curtea Constituțională în trecut, care au verificat niște proiecte similare, nu ca acesta, ci niște proiecte similare, și au declarat neconstituționalitatea acelor proiecte, dar eu vă pun următoarea întrebare: în momentul în care societatea evoluează – și noi am evoluat –, în momentul în care simțim că lucrurile nu merg bine în sistemul de justiție, cred că trebuie să mai încercăm și să vedem dacă nu cumva vorbim despre un reviriment jurisprudențial la Curtea Constituțională.

Și mai spun ceva: nu este ca și cum această idee aparține unor politicieni, unor oameni care sunt juriști; gândiți-vă că profesorul Ciobanu, cel mai mare profesor de procedură civilă pe care l-a avut România, un om excepțional, un fost judecător la Curtea Constituțională – eu cred că o somitate mai mare în domeniul procedurii civile nu putem să găsim, inclusiv în istorie –, a criticat dur Curtea Constituțională în momentul în care a declarat neconstituțional în trecut acest proiect.

## **Domnul Csoma Botond:**

## Doamnelor și domnilor,

Noi, cei de la UDMR, credem că acest proiect este un proiect benefic.

Nu pot să fiu de acord cu supoziția că anumiți creditori pot să fie numai instituții financiare; vorbim și de persoane fizice care pot să aibă calitatea de creditori și, în cazul lor, toată această procedură de a recupera creanța va fi simplificată prin acest proiect de lege.

Pe de altă parte, dreptul constituțional, jurisprudența Curții Constituționale, nu constituie o știință exactă. Dacă Curtea Constituțională a avut pe spețe similare anumite decizii nu înseamnă că acest proiect este neconstituțional.

Iar, în sens larg, executarea unei hotărâri judecătorești ține de procesul civil.

Deci, orice am spune, prin acest proiect de lege se asigură o oarecare celeritate în favoarea, în beneficiul cetățeanului.

Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Nefiind alte solicitări de intervenții, trecem la amendamentele admise, la dezbaterea pe articole.

Avem 11 amendamente.

Dacă există obiecții? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

15. Proiectul de lege pentru modificarea art. 83 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023; PL-x 414/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente. Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cuvântul cineva? Nu.

Păi da, dar nu ați solicitat.

Din partea inițiatorilor dorește să ia cuvântul cineva? Domnule Szabó Ödön, vă rog.

## Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,

Inițiativa vine să completeze în momentul de față o scăpare la momentul realizării Legii educației naționale, și anume faptul că perioada în care se acoperă cheltuielile de transport pentru elevi se referă și la perioada examenelor de bacalaureat.

Practic, aceasta înseamnă învățământ obligatoriu gratuit, că și perioada respectivă se acoperă în momentul de față.

A fost o scăpare la momentul respectiv.

Doresc să le mulțumesc tuturor colegilor pentru susținerea inițiativei. A fost o susținere unanimă în comisie și sper să existe și în plen.

Nu are un impact bugetar semnificativ această chestiune. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Invit la cuvânt pe domnul președinte Alexandru-Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru învățământ, pentru prezentarea raportului.

Doamnă președinte,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei, prin adresa PL-x 414 din 22 octombrie, Comisia pentru învățământ a primit, spre dezbatere, în fond, Proiectul de lege pentru modificarea art. 83 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Proiectul de lege vizează asigurarea gratuității transportului elevilor pe perioada examenelor naționale de bacalaureat și evaluare națională, chiar dacă acestea se desfășoară după încheierea cursurilor propriu-zise.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul de lege, în ședința din 20 octombrie 2025.

În urma dezbaterii, în ședința din 24 noiembrie, Comisia pentru învățământ a propus adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt solicitări.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

14. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2025 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială; PL-x 383/2025; caracter ordinar; procedură de urgență; raport fără amendamente.

Din partea Guvernului României, vă rog, domnule secretar de stat Băltărețu.

## **Domnul Viorel Băltărețu** _– secretar de stat în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului_ **:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Astăzi dezbatem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2025 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială.

Această intervenție legislativă este un pas necesar procesului de aderare a României la OCDE și urmărește alinierea cadrului legal la standardele europene și internaționale din domeniul proprietății industriale.

Profesia de consilier în proprietate industrială funcționează într-un cadru transfrontalier în care inovația, brevetele și mărcile sunt parte din competiția economică globală. Legislația trebuie să țină pasul cu această realitate. Prin acest proiect modernizăm cadrul legal, asigurăm libertatea de prestare a serviciilor și menținem integral standardele profesionale și mecanismele de control. Este o lege despre aliniere, predictibilitate și competitivitate.

## Mulțumesc.

Prezentarea raportului, din partea comisiilor sesizate, doamna Adomnicăi Mirela, Comisia pentru muncă, vă rog.

În temeiul prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2025 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea condițiilor în care persoanele autorizate pot exercita permanent profesia de consilier în proprietate industrială într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau într-un stat aderent la Codurile OCDE de liberalizare a mișcărilor de capital și a operațiunilor curente invizibile și a condițiilor în care pot desfășura temporar această activitate în România, în vederea facilitării accesului la profesie și reducerii barierelor administrative.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională,

În urma dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În conformitate cu prevederile art. 73 din Constituția României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Dezbateri generale? Nu sunt solicitări pentru intervenții.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final. 16. Proiectul de lege privind instituirea zilei de 21 septembrie ca Ziua Munților Apuseni; PL-x 293/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Da, domnul deputat Lăpușan Remus-Gabriel, Grupul parlamentar al PSD.

## Stimați colegi,

Am avut ocazia să particip la numeroase evenimente pe un asemenea concept în multe din zonele Europei și vreau să vă spun că asemenea concepte se implementează mult mai substanțial și mai serios în foarte multe zone; există foarte mult patriotism local.

Și, până la urmă, un asemenea proiect are valențe educative, culturale, economice și, până la urmă, țin de tradiția noastră, ca națiune.

Am vorbit cu foarte mulți primari din zona Munților Apuseni, am vorbit cu foarte mulți colegi din tot spectrul politic și cu toții doresc să pună în evidență frumusețea Munților Apuseni.

De ce 21 septembrie? În 21 septembrie a avut loc a treia Mare Adunare de la Blaj, în 1848, unde Avram Iancu cu aproximativ 6.000 de moți au participat și și-au exprimat cu claritate dorința de a fi egali cu toți cetățenii din Apuseni și din Transilvania.

Cred că este un lucru important să susținem un asemenea proiect și, până la urmă, cred că la fel de importantă va fi implementarea lui, pentru că, v-am spus, sunt foarte mulți doritori de a implementa la modul cel mai serios un asemenea concept.

Vă mulțumesc și vă rog să susțineți acest proiect.

## Mulțumesc.

Prezentarea raportului, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, vă rog.

## Bună dimineața, doamnă președinte! Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind instituirea zilei de 21 septembrie ca Ziua Munților Apuseni, trimis cu adresa PL-x 293/2025 din 24 septembrie 2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 21 septembrie ca Ziua Munților Apuseni.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege privind instituirea zilei de 21 septembrie ca Ziua Munților Apuseni, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc frumos.

## Mulțumesc și eu.

Dezbateri generale, domnul deputat Coleșa Ilie-Alin, Grupul parlamentar al AUR.

Ziua Munților Apuseni, avem apoi Anul Iancu de Hunedoara – sunt inițiative bune, simbolice, care însă să vedem cum pot fi puse în realitate în practică.

În afară de festivități, noi ar trebui ca Munții Apuseni, Iancu de Hunedoara să reprezinte nu doar simboluri, ci și un lucru real, un templu pentru..., în principal, pentru tinerii, pentru familiile viitoare.

Am vorbit despre moți, am vorbit despre Iancu de Hunedoara, am spus, atât moții, bineînțeles, cât și Iancu de Hunedoara au fost apărători... au fost creștini, în primul rând, au fost apărători ai creștinătății, „atlet al lui Hristos”, însă urmăm noi exemplul lor? Ce se întâmplă prin politicile publice pe care le facem? Apărăm noi familia creștină? Le spunem tinerilor să facă copii? Le spunem tinerilor să aibă virtuți, iar nu patimi? Le spunem să... Îi ajutăm prin politicile fiscale să trăiască în România? Sau îi distrugem și deschidem poarta larg cui?

Domnule deputat, vă rog să faceți...

Imigranților din țări...

...referire la proiectul...

...din țări care...

...de la început.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Da, vorbim de Munții Apuseni, de templul Munților Apuseni, pe care îl deschidem, la fel ca pe toată România, imigranților necreștini, fiind doar îngrozitor de corecți politic.

Iancu de Hunedoara, moții, mocanii au fost și sunt și trebuie să fim și noi îngrozitor de incorecți politic. Trebuie să apărăm templul Munților Apuseni; trebuie să apărăm România. Cum? Prin politici pro creștinătate, pro familie și de stăvilire a unei imigrații necontrolate.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

17. Proiectul de lege privind lista organizațiilor internaționale interguvernamentale la care România este parte și pentru care achită cotizații anuale; PL-x 402/2025; caracter ordinar; avem și amendamente.

Din partea inițiatorilor dacă dorește...?

Da, domnul deputat Alexandru-Mihai Ghigiu, vă rog.

## **Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:**

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

Prin prezentul proiect de lege, practic, venim să debirocratizăm tot ceea ce înseamnă aderarea și plata cotizațiilor la diferite organizații internaționale.

Practic, astăzi, pentru orice tip de cotizație, chiar dacă vorbim de câteva sute de lei, dar este vorba de o organizație interguvernamentală, trebuia să inițiem un proiect de lege sau un proiect de ordonanță de urgență. Practic, prin acest proiect dăm Guvernului, după momentul ratificării aderării la acea organizație internațională, dăm Guvernului posibilitatea, prin hotărâre de Guvern, să aprobe plata, iar pentru organizațiile internaționale care nu sunt interguvernamentale lăsăm libertatea instituțiilor să decidă din ce organizații vor să facă parte.

Le mulțumesc tuturor colegilor care au sprijinit această inițiativă și cred că e o modalitate de a debirocratiza acest proces și de a sprijini participarea României la cât mai multe organizații internaționale.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Grupului... Nu, până la dezbateri generale, avem prezentarea raportului, Comisia pentru politică externă, domnule președinte, vă rog.

Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru politică externă a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind lista organizațiilor internaționale interguvernamentale la care România este parte și pentru care achită cotizații anuale – PL-x 402/2025.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal pentru aprobarea, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Afacerilor Externe, a listei organizațiilor internaționale interguvernamentale la care România este parte și pentru care se achită cotizații anuale. Corelativ, se propune abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare, cu amendamente admise, prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu...

Gurlui Silviu-Octavian, AUR. Mulțumesc.

Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,

Înțeleg că există preocupare din partea noastră – și, cred eu, ar trebui și din partea Guvernului – spre programe internaționale și spre finanțarea acestora, pentru a ne spăla obrazul de atâtea evenimente care au fost până acum.

Și este bine să luăm în considerare și finanțarea... lipsa finanțării la Agenția Spațială Europeană – dacă tot este să vorbim despre proiecte și finanțarea noastră pe termen lung.

Suntem cu 35% diminuare a fondurilor; este nemaivăzut un așa eveniment în restul celor 27 de țări la Agenția Spațială Europeană și finanțarea aceasta duce la o agravare gravă a industriei aerospațiale din România...

Domnu...

...apropo de programe...

Domnule deputat, vă rog...

...și de finanțarea acestora...

...să faceți referire la...

...pe mai departe.

...proiectul pe care îl dezbatem.

## **Domnul Silviu-Octavian Gurlui:**

Vă mulțumesc frumos.

## Și eu vă mulțumesc.

Domnul Mititelu Eduard-Tatian, Grupul parlamentar al PNL.

## Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Este un proiect foarte bun pentru imaginea României pe plan internațional. Este un proiect care stabilește foarte clar procedura prin care România să achite și, în primul rând, să fie foarte clar pentru toată lumea, transparent, la ce organizații este România parte.

Țin să-l felicit pe colegul Mihai Ghigiu pentru acest proiect, care a pornit dintr-o necesitate identificată în cadrul Guvernului.

Și, că veni vorba de Agenția Spațială, fix acest proiect va reuși să clarifice astfel de situații.

Am reușit împreună cu ministrul Sebastian Burduja, cât am fost la Ministerul Cercetării, să deblocăm plata pentru cotizația pe care România o are pentru Agenția Spațială Europeană și, astfel, prin acest proiect, astfel de situații nu vor mai avea loc. Va fi foarte clar unde are România de plătit cotizații, România va putea să aibă un cuvânt mult mai ferm în cadrul acestor organizații, pentru că va fi cu plata la zi a acestor cotizații și se va putea face o previzionare a creditelor de angajament și creditelor bugetare mult mai bine pentru plata cotizațiilor la organizațiile internaționale prin această transparență, prin această centralizare la nivelul Guvernului, la Ministerul Afacerilor Externe.

Vă mulțumesc.

Și PNL va susține acest proiect.

Mulțumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenții, trecem la dezbaterea pe articole.

Avem șase amendamente admise. Dacă există obiecții, comentarii? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final. Și ultimul proiect de astăzi.

19. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2025 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România; PL-x 306/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Din partea Guvernului României nu a sosit încă reprezentantul, pentru prezentarea punctului de vedere. Până atunci, invit reprezentantul Comisiei pentru transporturi și infrastructură, vă rog, pentru prezentarea raportului, din partea comisiei sesizate în fond.

Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2025 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România, transmis Comisiei pentru transporturi și infrastructură, spre dezbatere în fond, cu adresa PL-x 306/2025.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 24 septembrie 2025. În raport cu obiectul și conținutul său, face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prorogarea, până la 1 iulie 2026, a unor termene din Legea nr. 226/2023, față de 1 ianuarie 2026. Dispozițiile se referă la aplicarea rovinietei asupra tuturor categoriilor de vehicule înmatriculate care circulă pe rețeaua de drumuri naționale din România, la aplicarea TollRo, tariful de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, și a sistemului de tarifare rutieră electronică în România – STRR. Totodată, STRR trebuie să asigure funcționalități similare cu cele ale sistemelor de tarifare rutieră electronică din statele membre ale Uniunii Europene și să fie integrat cu acestea în cadrul Serviciului european de tarifare rutieră – SETRE. Prorogarea termenelor urmărește implementarea etapizată a STRR, care presupune dezvoltarea soluției informatice, achiziționarea echipamentelor pentru amplasamentele de control și realizarea infrastructurii aferente.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Hristu Cosmin, Grupul parlamentar al AUR.

asigure conectivitatea rapidă între regiuni și să garanteze condiții egale pentru transportatorii români față de cei străini.

România nu are nevoie de încă o taxă, ci de autostrăzi, drumuri sigure și infrastructură modernă.

De aceea, vom vota pentru adoptarea acestui proiect de lege în forma actuală, ca măsură tranzitorie necesară, dar solicităm Guvernului să folosească acest răgaz pentru pregătirea reală a sistemului electronic de taxare, și nu pentru o nouă amânare fără rezultat.

Mulțumesc.

Domnul deputat Gál Károly, Grupul parlamentar al UDMR.

Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,

Cu privire la acest proiect de lege, trebuie precizat faptul că prorogarea se impune ca urmare a imposibilității respectării termenelor inițiale de implementare a noului sistem de taxare.

Totuși, trebuie să semnalăm că normele de aplicare trebuiau emise până la 31 martie anul acesta; întârzie să fie publicate, ceea ce, pe lângă dificultățile tehnice și obstacolele legale, arată o slabă capacitate de planificare și control pe întreaga procedură.

Sperăm că nu va fi nevoie de o nouă prorogare, astfel ca de la 1 iulie 2026 să fie realizată racordarea la Sistemul european de monitorizare și taxare a autovehiculelor vizate. UDMR va vota acest proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Stimați colegi, Declar închisă ședința.

Ne vedem la votul final.

Cam 10 minute pauză, pentru resetarea sistemului de vot. Mulțumesc.

## PAUZĂ

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Proiectul de lege supus astăzi votului are ca obiect prorogarea termenului de aplicare a tarifelor rutiere electronice, așa-numita „taxă” de utilizare a drumurilor, destinată vehiculelor de transport de mărfuri și pasageri.

Apreciem că o asemenea prorogare este necesară și binevenită, în condițiile în care România nu dispune încă de infrastructura informatică, logistică și tehnică necesară implementării unui sistem funcțional compatibil cu standardele europene.

Suntem însă obligați să subliniem că aceste amânări succesive reprezintă și un semnal de alarmă: România rămâne, din păcate, țara proiectelor întârziate și a promisiunilor fără acoperire. În loc să dezvoltăm infrastructura rutieră, ajungem din nou să discutăm despre taxe pentru drumuri, care, în multe locuri, nici măcar nu există sau se află într-o stare deplorabilă.

Partidul AUR consideră că, înainte de a impune noi poveri fiscale transportatorilor români, statul trebuie să-și facă datoria – să modernizeze rețeaua națională de drumuri, să

* * DUPĂ PAUZĂ

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Stimate colege,

Stimați colegi,

Începem ședința de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

## **Doamna Oana Matache:**

Bună ziua!

Eu, Oana Matache, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 10 Buzău,

Jur credință patriei mele;

Jur să respect Constituția și legile țării;

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor;

Așa să mă ajute Dumnezeu.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Felicitări, doamnă deputat, și mult succes!

## **Domnul Robert Alecu**

**:**

Pe procedură!

Doamnă președinte, pe procedură!

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

2. Proiectul de hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2024; PHCD 96/2025. Se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

**Domnul Robert Alecu**

**:**

Doamnă președinte,

A greșit jurământul!

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Vă mulțumesc.

166 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă, 64 de abțineri. Adoptat.

Punctul 3. Proiectul de hotărâre privind bugetul...

Camerei Deputaților pe anul 2026; PHCD 100/2025.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de hotărâre.

Se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

165 de voturi pentru, împotrivă – 115, 10 abțineri.

**Domnul Robert Alecu**

**:**

Doamnă președinte...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Adoptat.

**Domnul Robert Alecu**

**:**

Doamnă președinte, Numai puțin, că am cerut cuvântul pe procedură!

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Legi ordinare. Adoptări. 4. Proiectul de lege pentru comple...

**Domnul Robert Alecu**

**:**

Am cerut cuvântul...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Da, avem explicarea votului, domnul deputat Drăgoescu Cezar-Mihail, din partea USR, vă rog.

## **Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Astăzi, aici, a trecut un buget pentru Camera Deputaților pentru 2026, care este o sfidare la adresa poporului român.

Eu nu înțeleg cum aveți unii dintre voi tupeul să votați așa ceva...

, un buget cu 12% mai mare decât anul trecut. Aveți 60 de milioane de lei în plus pe total cheltuieli și 30 de milioane de lei în plus doar pe cheltuieli de personal. Asta, în condițiile în care toți românii suferă, toți românii strâng cureaua, iar direcția trebuie să fie clară, de solidaritate cu poporul român. Dar iată că PSD-ul face ce știe mai bine și se face că face.

Crește cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu bunuri și servicii inutile, cheltuieli de capital inutile.

Astăzi, în Comisia pentru buget, finanțe, am avut niște explicații halucinante din partea directorilor Camerei Deputaților, explicații care nu stau în picioare.

V-ați făcut că faceți tăieri în 2025; n-ați tăiat decât din pix anumite posturi, fără a face o reducere reală.

Noi am votat împotriva acestui... acestei bătăi de joc la adresa românilor și sperăm că o să putem corecta acest lucru la Legea bugetului.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Velcescu Florin-Bogdan, Grupul parlamentar al AUR.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

Grupul parlamentar al AUR a votat împotrivă, evident, dar pentru o secundă am avut impresia că l-am văzut pe Rareș Bogdan în sală, cum a tăiat și de aici pensiile speciale. Am crezut...

că văd minunea.

Din păcate, când m-am uitat mai atent în bugetul ăsta, am văzut 50 de milioane de lei pentru 518 foști deputați care încasează în fiecare lună între 3.800 și 14.000 de lei.

Atât s-a putut!

Rareș, sper că te văd data viitoare. Poate USR-ul va tăia pensiile speciale cot la cot cu PSD-ul, cu PNL-ul și cu UDMR-ul, pentru că se chinuiesc de ceva timp. În curând... A, ba nu, chiar astăzi s-au împlinit 6 luni de când sunteți la guvernare cu PSD-ul, dragilor de la USR, și „ați tăiat” și pensiile speciale, „ați tăiat” și bugetele Camerei Deputaților, „ați tăiat” tot ce-ați avut nevoie!

Iar PNL-ul, data viitoare când vine cu „reforme în economie”, să învețe să facă economie la Camera Deputaților – zic și eu, doar atât.

Aștept de la domnul Andronache regulamentul, că știu că l-am încălcat de data asta.

Domnul Andronache Gabriel, Grupul parlamentar al PNL.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Cei care spun „Respectați Constituția!” vin aici și spun: „Nu mai respectați Constituția!”

De fapt, oamenii nici nu vor să se uite pe ceea ce a spus Curtea Constituțională.

Stimate coleg, pensiile speciale sunt abrogate pentru parlamentari. Dacă habar nu aveți, îmi pare rău pentru dumneavoastră. Există însă o decizie a Curții Constituționale...

care trebuie respectată. Atât aveam de precizat.

Mulțumesc.

Domnul deputat Lungu Romeo-Daniel, Grupul parlamentar al PSD.

## **Domnul Romeo-Daniel Lungu:**

Pentru colegul meu chestor, că a fost înaintea mea aici. Ipocrizie! Când plecăm din Camera Deputaților afară, vă urcați în mașinile Camerei Deputaților, mergeți cu ele și la grup...

, și... – cei care aveți funcții.

Sunt în Biroul permanent; nu există delegație unde să nu fie un parlamentar AUR, iar când se dă forfetara toți sunteți la etajul 6.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Legi ordinare. Adoptări.

4. Proiectul de lege pentru completarea art. 19 din Legea nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene; PL-x 533/2025; lege ordinară.

Comisia juridică și Comisia pentru afaceri europene propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Camera decizională.

Adoptat.

5. Proiectul de lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara; PL-x 528/2025; lege ordinară.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Camera decizională.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul Toma Ilie.

## **Domnul Ilie Toma:**

Vă rog să nu dați încă drumul la măsurarea timpului, pentru că am să salut de la balcon pe doi reprezentanți de la Hunedoara. „Cavalerul”...

, care reprezintă cel mai bine Castelul din Hunedoara, se numește Susanyi Harald, e profesor de istorie și e cel care m-a ajutat în încropirea, să zic așa, notei de fundamentare pentru legea respectivă, iar cel care îi ajută este tatăl lui, „Armurierul”...

, care a fost întâmplător coleg cu mine de bancă în liceu.

Vă mulțumesc mult.

Și să-i salutăm cu respect!

Vă mulțumesc mult, stimați colegi, pentru votul dat. Avem o zi în care vom comemora 570 de ani, la anul, de la dispariția celui care a fost „atletul lui Hristos”, a celui care a fost voievodul Transilvaniei și guvernatorul Ungariei, a celui care din familie a plecat mai departe și a ajuns unul dintre cei mai mari regi ai Imperiului Ungar, Matei Corvin.

Este vorba despre familia Corvinilor, familia Hunedoreștilor, așa cum apare și în titlul cărții domnului președinte al Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, căruia îi mulțumesc că a făcut un astfel de studiu, în care familia Hunedoreștilor e o familie europeană. Apare un studiu foarte profund a ceea ce a însemnat istorie. Apare un studiu în care ne îndeamnă să apreciem cât mai mult că astăzi, prin sacrificiul unor oameni, avem păstrată cultura, avem păstrată credința. Este un apărător al creștinătății și este un om care a arătat că toleranța și echilibrul între semințiile Europei, prin unire, pot duce la apărarea acestor tărâmuri.

Nu știu dacă întâmplător sau nu, la o zi după ce comemorăm eroii Revoluției căzuți în 22 și la o zi înainte de Crăciun, se votează această lege, însă mulțumesc bunului

Dumnezeu că, împreună cu colega mea, Natalia Intotero, la inițiativa Primăriei Hunedoara și a Consiliului Județean Hunedoara, am reușit să ducem la bun final o asemenea lege, pentru că și eu eram soldat în 1989, și eu eram acolo, în fața gloanțelor; nu-mi era frică că mă împușcă cineva, mi-era frică să nu împușc pe cineva.

Deci: toleranță, credință, suflet și tradiție românească. Doamne-ajută!

Vă mulțumesc mult.

Explicarea votului, domnul Ionescu Tudor, SOS România.

## **Domnul Tudor Ionescu:**

Grupul deputaților Partidului SOS România a votat pentru; nici nu se putea altfel.

Fac totuși o corecție. S-a strecurat o greșeală în expunerea de motive a inițiatorilor. Acolo se afirmă că Iancu de Hunedoara s-ar fi născut în Hunedoara. Or, e de notorietate faptul că Iancu de Hunedoara s-a născut în actualul județ Argeș, în comuna Corbi – și o spun cu mândrie, în calitate de deputat de Argeș.

Nu e o problemă; s-a născut deci în Țara Românească. Iar Iancu de Hunedoara...

**Domnul Ilie Toma**

**:**

- „Iancu Românul”.

## **Domnul Tudor Ionescu:**

...era cunoscut ca „Iancu Românul”, da, bineînțeles; originea lui românească – aceasta nu e contestată de nimeni.

E o sărbătoare benefică, care vine să sublinieze tocmai identitatea românească a lui Iancu de Hunedoara, din păcate, confiscat în mare parte de istoriografia maghiară. Și nu e vina istoricilor maghiari; e vina istoricilor români că nu-și apără și nu-și promovează eroii.

Asta am făcut noi astăzi, prin votul nostru din Camera Deputaților.

Felicitări!

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Neamțu George-Mihail, Grupul parlamentar al AUR.

## **Domnul George-Mihail Neamțu:**

Vă mulțumesc mult, doamnă președinte.

Mă bucur foarte mult că în Europa în care avem, în orașul Berlin, de pildă, cel mai popular nume „Muhammad”, aici, în România, găsim cu cale, atât puterea, cât și opoziția, să comemoreze această figură absolut remarcabilă a lui Iancu, adică a lui Ioan, cel cu nume de evanghelist și de apostol, un luptător creștin, un cavaler, un voievod, un mecena, un condotier, un om care, într-adevăr, s-a format pe meleagurile Valahiei, deopotrivă, și ale Transilvaniei, dar care a învățat totul, mai ales când vine vorba de această artă militară, de la italieni.

Acest Iancu de Hunedoara, repet, este într-un contrast absolut cu Europa Ursulei von der Leyen, Europa ateismului, Europa socialismului, Europa în care, din păcate, muezinii sunt mai auziți decât preoții creștini.

Iancu de Hunedoara a fost prieten cu Papa Calixtus al III-lea, Iancu de Hunedoara a apărat Europa creștină la Belgrad, Iancu de Hunedoara a fost prieten cu Vlad Țepeș, Iancu de Hunedoara, într-adevăr, a fost răpit de ciumă, dar nu de ciuma aceasta a necredinței, care dă buzna prin sufletele noastre. De aceea, suntem foarte onorați să fim, în 2026, prezenți la toate manifestările din Hunedoara care i se dedică acestui om, acestui român, născut în familia Voicu, căsătorit cu o maghiară, Erzsébet Szilágyi – și ne bucurăm că Transilvania a fost și rămâne un spațiu al multiculturalismului și al dimensiunii multiconfesionale.

Acest Iancu, care a avut o conversație permanentă cu un călugăr franciscan, despre suflet și despre veșnicia lui, acest Iancu este pentru noi, într-adevăr, un model.

Domnul deputat Szabó Ödön, Grupul parlamentar al UDMR. Domnul deputat Szabó Ödön!

## **Domnul Szabó Ödön:**

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

UDMR a votat această inițiativă legislativă. Am votat pentru că, vedeți, dacă dorim, putem să găsim puncte comune în istorie, puncte care ne unesc și care nu ne despart.

Două remarci foarte importante: să știți că în perioada respectivă conta mult mai puțin etnia și conta mult mai mult, eventual, apartenența religioasă, dar nicidecum etnia.

Același istoric reputat de care spuneați dumneavoastră, domnul președinte al Academiei Române, a spus că avea, de altfel, mamă unguroaică.

Deci, în acest context, putem să spunem că ne aparține și nouă, nu doar românilor, Ioan de Hunedoara. Pentru că nu s-a semnat niciodată „Iancu de Hunedoara”, ci s-a semnat întotdeauna „Ioannes”, „Ioan de Hunedoara”, și istoricii români, toți care sunt în momentul de față, spun: el s-a semnat „Ioannes”, de altfel, în latinește, „Ioannes de Hunedoara”.

Așa, în acest context, eu cred că nu trebuie stricat un asemenea moment, în care într-o personalitate ne putem regăsi cu toții, încercând să facem ca această personalitate să aparțină doar unora, deși a aparținut tuturor celor care au trăit în acele vremuri.

Vă mulțumesc mult.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

6. Legea privind transmiterea unor terenuri din proprietatea publică a statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov în proprietatea publică a municipiului Brașov, județul Brașov, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 434/2025; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru știință și tehnologie propun adoptarea legii, cu amendamente.

Suntem Camera decizională.

##

Adoptată.

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății,

precum și a unor acte normative în domeniul sănătății; PL-x 304/2025; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

- Suntem Camera decizională.

-

- colegi care nu votează.

- Adoptat.

Explicarea votului, domnul Cîmpean Ovidiu-Vasile, Grupul parlamentar al PNL.

## **Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:**

Stimați colegi,

România are cea mai mare rată de mortalitate din cauza cancerului de col uterin.

De aceea, am inițiat o lege prin care am crescut gratuitatea vaccinului, care era destul de scump, pentru tinerii până la vârsta de 26 de ani.

Datele CNAS recente arată o creștere cu 50% a vaccinării, ceea ce demonstrează că legea este bună. Demonstrează faptul că o informare corectă și o accesibilitate a vaccinului duc la decizii bune pentru tinerii de astăzi, îi protejează, pentru a nu plăti un preț mult mai mare în viitor.

Vă mulțumesc mult pentru vot.

Grupul PNL a votat „pentru” și cred că avem datoria, obligația să continuăm o campanie de informare corectă, bazată pe știință și pe prevenție.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

8. Proiectul de lege pentru modificarea art. 666 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 594/2024; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Suntem Camera decizională _._

-

- un coleg care nu votează.

- Adoptat.

9. Proiectul de lege pentru modificarea art. 83 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023; PL-x 414/2025; lege ordinară.

- Comisia pentru învățământ propune adoptarea proiectului

- de lege.

- Suntem Camera decizională.

-

- Explicarea votului, domnul Szabó Ödön, Grupul

- parlamentar al UDMR.

## Stimată doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Doresc doar să vă mulțumesc pentru acest vot.

Faptul că nu există niciun vot contra, niciun vot de abținere, eu cred că arată faptul că, pentru toți cei care au votat astăzi și au fost prezenți, învățământul este o prioritate și posibilitatea de acces la educație, posibilitatea de a putea să participi la examenele de bacalaureat și evaluare națională este susținută de întreg Parlamentul.

Vă mulțumesc pentru acest vot.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2025 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială; PL-x 383/2025; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru industrii și Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Camera decizională.

Adoptat.

11. Proiectul de lege privind instituirea zilei de 21 septembrie ca Ziua Munților Apuseni; PL-x 293/2025; lege ordinară.

Comisia pentru administrație publică propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Camera decizională.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul Lăpușan Remus-Gabriel, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Remus-Gabriel Lăpușan:**

În primul rând, vă mulțumesc pentru vot. Sper să fie un exemplu de bune practici.

În acest an, ziua de 21 septembrie o să fie luni, dar cu siguranță că în 19 și 20 septembrie sunteți cu toții așteptați în Munții Apuseni, pentru că o să aveți ce vedea; o să fie foarte multe evenimente frumoase, în interesul celor de acolo. Este o zonă frumoasă, care trebuie promovată.

Din păcate, multe dintre satele, comunele din Munții Apuseni, în acest moment, au o problemă legată de partea de demografie și cred că ceea ce a mai rămas trebuie susținut și trebuie să facem în așa fel încât să ne protejăm moții, să protejăm România.

Mulțumesc.

La mulți ani! Sărbători fericite tuturor!

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

12. Proiectul de lege privind organizațiile internaționale interguvernamentale și alte entități internaționale la care România este parte și pentru care achită cotizații anuale; PL-x 402/2025; lege ordinară.

Comisia pentru politică externă propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Camera decizională.

Explicarea votului, domnul deputat Dunava Costel Neculai, Grupul parlamentar al PSD.

A, nu, a fost o greșeală, am înțeles!

- Mergem la următorul proiect.

13. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2025 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România; PL-x 306/2025; lege ordinară.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Camera decizională.

Adoptat.

Legi organice. Adoptări.

14. Legea privind plata pensiilor private, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 676 din 25 noiembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1153 din 12 decembrie; PL-x 320/2025; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru constituționalitate, Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă propun adoptarea legii, în forma adoptată de Senat.

Suntem Camera decizională.

Adoptată.

15. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul înregistrării în registrul comerțului, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 565/2024/2025; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru muncă și Comisia juridică propun adoptarea legii.

Suntem Camera decizională.

Adoptată.

Explicarea votului, domnul deputat Alecu Robert.

Vă rog să expuneți proiectul de lege la care faceți referire.

Nu, nu se poate la aceea. Dacă aveți vreo observație, o depuneți în scris.

Doamnă președinte de ședință.

Iau cuvântul pentru a transmite îngrijorările mele cu privire la preluarea mandatului colegei, mandat predat de domnul...

Deci, domnule deputat...

...Marcel Ciolacu.

...dacă aveți vreo observație în acest sens...

Jurământul, conform legii, este...

...vă rog să depuneți...

## **Domnul Robert Alecu:**

...„Jur cre...”

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

...o sesizare în scris la Biroul permanent.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 23 decembrie 2025, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, legile adoptate de ambele Camere ale Parlamentului în ședințele din zilele de luni, 22 decembrie, și marți, 23 decembrie 2025.

Termenele pentru sesizare sunt de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun și de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență, de la data depunerii, astăzi, 23 decembrie 2025.

Lista legilor depuse la secretarul general, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale, va fi afișată pe site-ul Camerei Deputaților.

Stimate colege,

Stimați colegi,

La încheierea acestei ședințe, vreau să vă mulțumesc pentru întreaga colaborare din această sesiune parlamentară, pentru activitatea dumneavoastră, să vă urez tuturor să aveți parte de sărbători liniștite și un an nou, 2026, mai bun!

Declar închisă ședința de astăzi.

Urmează ședința Biroului permanent.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653745]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 4/14.I.2026 conține 32 de pagini.**

Prețul: 208 lei