Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·1 aprilie 2026
Camera Deputaților · MO 42/2026 · 2026-04-01
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică intitulată „Provocările actuale și nevoia de a întări economia românească prin creșterea producției interne”; – Maricel Popa – declarație politică despre „Sistemul tichetelor pentru activități casnice”; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „Românii au nevoie de soluții pentru un nivel de trai decent, nu de orgolii politice și strategii electorale”; – Cătălin-Viorel Mîndroc – declarație politică având ca temă menținerea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică având subiectul „40 de săptămâni de guvernare Bolojan, de guvernare PSD, USR, UDMR și PNL”; – Dumitru Tilea – declarație politică intitulată „Încă o emblemă a industriei românești și teleormănene este pe punctul de a se destrăma”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică având titlul „Cum, din nou, suntem proștii Europei”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „Guvernați pentru România, domnilor parlamentari ai puterii!”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având titlul „România poate să-și câștige independența energetică numai prin investiții inteligente!”; – Patricia-Simina-Arina Moș – declarație politică intitulată „Hai să facem treabă!”; – Marius-Felix Bulearcă – declarație politică: „108 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Mircea Fechet – declarație politică privind riscul de eșec al Programului RePowerEU și necesitatea sprijinirii imediate a consumatorilor vulnerabili; – Oana Murariu – declarație politică având tema „România are nevoie de decizii guvernamentale curajoase, nu de blocaje și crize profunde”;
Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Strategia de alfabetizare financiară pentru UE – COM(2025) 681 (PHCD 6/2026; rămas pentru votul final)
· Declarații politice · Trimis la votul final
· Consultare europeană · Trimis la votul final
230 de discursuri
Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!
Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 1 aprilie 2026, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.
Vă reamintesc că declarațiile nu pot depăși 3 minute și că există acel algoritm aprobat de Comitetul liderilor anul trecut în ordinea grupurilor parlamentare.
Începem cu Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat și îl invit să își susțină declarația pe domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan.
Se pregătește domnul deputat Maricel Popa.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația mea se intitulează „Provocările actuale și nevoia de a întări economia românească prin creșterea producției interne”.
Traversăm o perioadă complicată, în care incertitudinea economică este tot mai prezentă, iar deciziile luate la nivel internațional ajung să influențeze direct viața de zi cu zi a românilor, de la prețul energiei și al carburanților până la costul alimentelor și al serviciilor.
Tensiunile din zona energiei și conflictele internaționale au generat creșteri de prețuri care se propagă în întreaga economie, afectând costurile de producție, transportul și în final nivelul de trai al populației.
În acest context, trebuie să recunoaștem că România este mai expusă decât alte economii, pentru că depinde într-o măsură prea mare de importuri, atât în domeniul alimentar, cât și în cel energetic, iar această dependență se transformă rapid într-o vulnerabilitate în momentele de criză.
Importăm o parte semnificativă din produsele alimentare pe care le consumăm, deși avem resurse agricole importante, iar acest lucru se reflectă direct în deficitul comercial și în presiunea asupra economiei, în timp ce în domeniul energiei rămânem expuși la fluctuațiile externe care se transmit imediat în prețuri.
În același timp, agricultura, care ar trebui să fie un pilon de stabilitate, este tot mai afectată de creșterea costurilor la combustibil, îngrășăminte chimice, iar aceste dificultăți se vor reflecta inevitabil în prețurile de la raft și în accesul oamenilor la alimente.
Răspunsul la aceste provocări nu poate fi unul întârziat sau fragmentat, ci trebuie să fie bazat pe o direcție clară, orientată către consolidarea economiei naționale și reducerea dependențelor externe.
În primul rând, este esențial să dezvoltăm producția locală, valorificând potențialul pe care România îl are în agricultură, în industrie și în energie, astfel încât o parte cât mai mare din consumul intern să fie acoperită din resurse proprii, ceea ce ar reduce presiunea asupra economiei și ar crea mai multă stabilitate.
Reducerea deficitului comercial trebuie să devină un obiectiv prioritar pentru toată lumea, în special în domenii esențiale precum energia și produsele alimentare, unde dezechilibrele actuale ne fac vulnerabili și ne expun la șocuri externe, iar acest lucru presupune sprijinirea producătorilor români, investiții în procesare și crearea unor condiții corecte de piață pentru produsele locale, astfel încât acestea să poată concura eficient, în contextul în care deficitul comercial, conform INS, a ajuns în anul 2025 la 32,7 miliarde de euro.
În domeniul energiei trebuie să accelerăm investițiile în capacități de producție internă, investiții începute și nefinalizate, și să diversificăm sursele, pentru a reduce dependența de importuri și pentru a avea un control mai bun asupra costurilor și asupra stabilității economice.
Dincolo de indicatori economici, vorbim despre nivelul de trai al românilor și despre siguranța economică a acestei țări. Vă mulțumesc.
Remus Lăpușan, deputat de Cluj.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa.
Se pregătește domnul deputat Chirilă, dacă este în sală.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi este despre „Sistemul tichetelor pentru activități casnice”.
Dragi colegi,
Săptămâna aceasta am adoptat în Parlament o modificare importantă legată de sistemul tichetelor pentru activități casnice, un subiect care atinge viața de zi cu zi a multor oameni.
Adevărul este că, de ani de zile, în România există foarte multă muncă în gospodării care nu este recunoscută oficial. Oameni care fac curățenie, gătesc, îngrijesc persoane în vârstă sau ajută cu diverse treburi prin casă – muncă reală, utilă, dar plătită de multe ori „la negru”. Fără siguranță, fără contribuții, fără protecție.
Și nu vorbim doar despre cei care muncesc, ci și despre cei care au nevoie de ajutor. Mulți evită formele legale tocmai pentru că sunt complicate, birocratice sau pur și simplu nepotrivite pentru activități ocazionale.
De aceea, acest sistem de tichete vine cu o soluție simplă: dacă ai nevoie de ajutor în gospodărie poți plăti legal, ușor, fără să devii angajator, în sensul clasic. Iar dacă ești cel care muncește îți primești banii în mod legal și, în același timp, începi să ai o minimă siguranță – contribuții la sănătate și pensie, dacă atingi un anumit prag.
Mi se pare important de spus foarte clar: nu vorbim despre birocrație în plus. Din contră. Nu ai nevoie de firmă, nu ai nevoie de PFA, nu ai nevoie de contracte complicate. Este un sistem gândit tocmai pentru a simplifica lucrurile. Dincolo de partea tehnică, cred că această măsură ține de un lucru mai profund: respectul pentru muncă. Indiferent unde este făcută – într-un birou, pe un șantier sau într-o gospodărie –, munca trebuie recunoscută și protejată.
În același timp, este și o măsură concretă împotriva muncii nedeclarate. Nu prin sancțiuni dure, ci printr-o alternativă mai bună, mai simplă și mai corectă.
Acest sistem poate însemna o oportunitate reală pentru mulți: pentru studenți, pentru pensionari sau pentru persoane aflate între joburi. Este o punte către piața muncii, nu o barieră.
Sigur, nu este o soluție perfectă și va trebui să vedem cum funcționează în practică. Dar este un pas înainte. Un pas spre normalitate. Iar dacă reușim să facem munca cinstită mai ușor de recunoscut și de protejat, atunci suntem pe drumul cel bun.
Vă mulțumesc.
Deputat de Iași, Maricel Popa.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
## Vă mulțumesc.
Dacă din partea Grupului PSD mai este cineva prezent în acest moment care dorește să-și susțină declarația?
Domnul? ( _Vociferări.)_
Domnule Chirilă Virgil Alin, aveți cuvântul.
Se pregătește domnul deputat Mîndroc, dacă este prezent.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi, Doamnelor,
Stimați parlamentari,
Stimați colegi de la PNL și USR, vă solicit să lăsați deoparte strategiile electorale pentru 2028 și să opriți imediat scandalurile și blocajele politice! Românii au nevoie acum de măsuri economice concrete pentru a face față creșterii accelerate a costului vieții. Haideți să abandonăm disputele privind funcțiile și să aplicăm soluțiile propuse de PSD, menite să stimuleze economia și să încurajeze antreprenorii să creeze noi locuri de muncă!
Este evident că strategia austerității, promovată de premierul Bolojan în ultimele 9 luni, nu funcționează! Este imperativ să schimbăm abordarea în direcția susținută de PSD. Așa cum am reușit să impunem creșterea salariului minim și am păstrat plafonarea prețurilor la alimentele de bază și la gaze, tot așa trebuie să punem în aplicare, integral, programele noastre de relansare economică.
Nu doar noi spunem că austeritatea este o greșeală. Sindicatele au confirmat impactul social devastator al acestor politici introduse fără o consultare reală. Aceste măsuri au lovit grav în puterea de cumpărare a cetățenilor, provocând suferințe economice și rupând legătura dintre guvernare și populație.
La fel ați procedat și în criza carburanților: timp de trei săptămâni v-ați opus scăderii accizei și a TVA-ului. Iar acum, după ce românii au fost forțați să alimenteze cu peste 10 lei pe litru la pompă, aplicați exact ce am susținut noi de la început! Aceeași rezistență am întâlnit-o și în privința scutirii fermierilor. Rețineți: guvernarea trebuie exercitată exclusiv în beneficiul românilor!
Fac un apel la PNL și USR: treziți-vă la realitate înainte ca românii să fie aduși la sapă de lemn! Adoptați decizii rapide și interveniți cu acte normative concrete pentru a stopa creșterea explozivă a prețurilor, care a scumpit deja, în lanț, toate alimentele și serviciile!
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Dacă este prezent domnul deputat Mîndroc? În regulă.
Și apoi trecem la Grupul AUR, domnul deputat Velcescu. Domnule deputat Mîndroc, aveți cuvântul.
## Domnule președinte,
Stimați colegi, doamne și domni deputați,
Menținerea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a prevenit până acum creșterea semnificativă a prețurilor, protejând consumatorii, într-un context economic destul de dificil.
Fără presiunea Partidului Social Democrat în coaliția de guvernare această măsură ar fi expirat la 31 martie. Acum ea va continua până la cel puțin 30 iunie.
Totodată, continuarea plafonării este esențială în contextul generat de războiul din Orientul Mijlociu și criza de pe piața carburanților.
A trecut mai mult de o lună de când miniștrii PSD au prezentat soluții pentru prevenirea crizei mondiale a carburanților și nici până acum premierul nu a intervenit asupra accizelor. În acest timp, firmele românești suferă, iar lucrările agricole se fac cu motorină scumpă, determinând o creștere în lanț a prețurilor la produsele agroalimentare. O măsură simplă ar fi reducerea temporară a cotei de TVA pe carburanți. Spania și Polonia deja au făcut acest lucru.
Românii nu își mai permit măsuri de austeritate. Această prelungire a plafonării adaosului la alimentele de bază arată din nou importanța Partidului Social Democrat în actul de guvernare, întrucât a fost singurul partid care s-a luptat pentru acest lucru.
În concluzie, PSD consideră că plafonarea adaosurilor a fost o măsură eficientă și necesară pentru stabilizarea prețurilor și protejarea populației, fără a aduce dezechilibre în economie.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.
Și se pregătește domnul deputat Tilea.
„40 de săptămâni de guvernare Bolojan, de guvernare PSD, USR, UDMR și PNL.”
Am putea spune că au trecut ca 40 de zile și că acum ar trebui să facem pomana de 40 de zile, dar observăm că vine domnul Nicușor și ne spune că ele sunt condamnate să guverneze împreună.
Poate așa înțelegem ce s-a întâmplat ieri cu acea cutiuță cu bani a domnului Grindeanu – pardon, a fostului șef de cabinet al dumnealui. Poate așa înțelegem ce se întâmplă cu prețul la pompă pentru motorină. Poate așa înțelegem ce se întâmplă cu inflația sau cu cele 170 de miliarde de lei împrumutate de guvernarea Bolojan în cele 40 de săptămâni. Poate dumnealui să ne spună unde sunt acești bani? Poate dumnealui să ne spună unde s-au investit? Nu. Pentru că o să ne spună că acești bani s-au dus către refinanțări de dobânzi, către plăți de dobânzi și către costuri adiacente care, eventual, nu se văd în piață.
Poate cineva din această guvernare să ne spună ce investiții majore s-au realizat în astea 40 de săptămâni?
Poate cineva din PSD să ne spună concret cam când vor ieși de la guvernare? Pentru că auzim asta în fiecare săptămână.
Poate cineva de la PNL să ne spună cam ce măsuri liberale au luat în astea 40 de săptămâni și cam cum au ajutat mediul de afaceri, acela, mic, mare, care mai există? Pentru că la corporații am văzut că s-au dat foarte multe sporuri, foarte multe ajutoare de stat și foarte multe beneficii, mai ales către OMV. OMV, care astăzi profită foarte, foarte bine și, eventual, îl mângâie pe cap pe domnul președinte, din când în când, cu câte o vizită.
Poate USR să ne spună ce măsuri progresiste s-au luat în aceste 40 de săptămâni, acelea care chiar duc către progres, nu de genul LGBT și alte cele? Pentru că înțeleg că urmează să luăm niște măsuri la nivel de Birou permanent pentru a legifera căsătoria între persoane de același sex, pentru că a venit nu știu ce decizie CEDO.
Poate UDMR să ne spună cam ce aplică ei în România din măsurile domnului Orban? Pentru că înțeleg că în Ungaria lucrurile merg foarte bine. Acum vedem dacă vor câștiga alegerile, dacă le vor pierde.
Poate să ne spună, eventual, domnul Nicușor cam care e raportul de forțe cu Ucraina? Pentru că înțeleg că le dăm și gaze, le dăm și finanțare, le dăm și armament, le dăm de toate, dar noi nu suntem în stare să facem o scrisoare de protest atunci când un demnitar al statului român este umilit la granița României cu Ucraina.
Mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul deputat Tilea? Se pregătește domnul deputat Mușat. Aveți cuvântul, domnule Tilea.
## **Domnul Dumitru Tilea:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Încă o emblemă a industriei românești și teleormănene este pe punctul de a se destrăma”.
## Stimați colegi,
Fabrica de rulmenți din Alexandria, cunoscută astăzi ca „JTEKT România”, este una din cele mai importante unități industriale din județul Teleorman și din țară și are o istorie de peste 50 de ani.
A fost înființată în 1971 ca întreprindere de stat, în procesul comunist de industrializare a zonelor geografice, și primii rulmenți au fost produși în 1974.
Încă de la început a existat o colaborare cu japonezii de la Koyo Seiko, pentru transfer de tehnologie, iar în 1998 japonezii au preluat pachetul majoritar.
După anul 2006, Koyo fuzionează cu Toyota Machine Works și fabrica intra în grupul JTEKT Corporation.
Fabrica produce: rulmenți pentru industria auto – acesta este domeniul principal –, dar și componente pentru utilaje industriale, agricole, pentru energie, furnizând produse marilor companii auto internaționale – de exemplu, contracte cu concernul Honda.
A fost și este un mare angajator privat din județul Teleorman, cu aproximativ 1.600 de angajați și o cifră de afaceri semnificativă – de peste 360 de milioane de lei în 2018.
Dar activitatea fabricii a fost afectată de scăderea comenzilor din industria auto globală și în anul 2026 au apărut informații că grupul japonez intenționează închiderea treptată a fabricii până în 2027, ceea ce ar conduce la concedieri masive de angajați și la convulsii sociale pe plan local.
Dar ce este mai rău este faptul că deciziile nu se iau la Alexandria, deciziile se iau la nivelul grupului JTEKT Corporation, fabrica în interiorul grupului concurând cu unități din Asia, care au costuri mult mai mici, și cu fabricile din Vest, care au o automatizare mai mare.
Există totuși și scenarii pozitive dacă fabrica se reprofilează spre componente pentru vehicule electrice, dacă atrage investiții în tehnologii noi, dacă devine un centru competitiv pentru export în Europa.
În această situație facem un apel la Guvernul României – la prim-ministrul României, la ministrul economiei – să intervină în această situație, pentru că prin politici generale se pot acorda ajutoare de stat pentru investiții sau modernizare, pot negocia direct cu grupul japonez, pot crea scheme de sprijin pentru industria auto, putând facilita tranzacția la modul electric. La fel și autoritățile locale pot oferi facilități locale – taxe, terenuri, infrastructură. De asemenea, factorii politici importanți pot face lobby la Uniunea Europeană pentru fonduri de tranziție industrială, reconversie profesională...
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Doru-Lucian Mușat.
## Mulțumesc, domnule președinte.
„Cum, din nou, suntem proștii Europei”
După fiasco-ul PNRR, program anunțat cu surle și trâmbițe în 2021, cu o valoare de aproximativ 30 de miliarde de euro, dintre care 15 miliarde erau împrumuturi, și pentru care a trebuit să renunțăm la ultima brumă de suveranitate economică și politică, a venit rândul unui alt „program” prin care se mai spoliază de câteva miliarde de euro România: SAFE.
După refuzul categoric al Poloniei de a fi parte la această hoție, am rămas din nou noi, proștii de serviciu, cu cea mai mare sumă contractată dintre toate statele UE, aproape 17 miliarde de euro, care reprezintă împrumuturi pe o perioadă de 45 de ani, fără a ni se spune și dobânda pe care tot noi va trebui s-o suportăm, pe lângă returnarea banilor.
Ce înseamnă acest SAFE? Ei bine, pe scurt și pe înțelesul tuturor: noi împrumutăm 17 miliarde de euro pe 45 de ani pentru a cumpăra echipamente militare din Franța și Germania, în principal. Adică, din nou, luăm de la educație, investiții, sănătate, infrastructură ca să cumpărăm fiarele vechi ale altora sau, cu banii noștri, să dezvoltăm industriile militare ale altor state care, ce coincidență, ne sunt și colonizatori.
De ce nu investim aceste 17 miliarde în dezvoltarea industriei românești de armament? De ce Miruță de la USR sau Ilie Bolojan n-au chemat absolut nicio companie românească de stat sau nu și să îndrepte acești bani către ele? De ce, din nou, cozile de topor ale colonizatorilor decid pentru noi și, în continuare, ținem capul plecat și ne facem că nu s-a întâmplat nimic? De ce nu respectăm obligația de offset?
Datoria publică a României a depășit 210 miliarde de euro, peste 100 de miliarde contractate doar în ultimii 5-6 ani. Știe cineva ce s-a făcut cu atâtea zeci de miliarde, câte au ajuns în Ucraina, Moldova sau în ajutoarele de stat ale multinaționalelor?
Cât mai rabzi, române? Mulțumesc.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Da.
Mai este cineva, din partea Grupului AUR, prezent? Domnul?
Domnul Ciornei. Domnule Daniel-Cătălin Ciornei, aveți cuvântul. Și apoi trecem la Grupul PNL.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Titlul declarației mele politice: „Guvernați pentru România, domnilor parlamentari ai puterii!”.
Ce riscă România dacă Simion ar câștiga? Stimați parlamentari de la PSD, PNL, USR, UDMR, v-ați unit și ați băgat frica în români. V-a fost frică că vine Simion și vă strică combinațiile și le-ați spus românilor că va crește euro, că va crește prețul la combustibili și implicit toate prețurile. Că va fi haos economic.
În realitate, știați că asta urmează dacă nu se iau măsuri corecte pentru români și nu restructurați statul român. În afară de minciuna că Simion scoate România din NATO și din UE, tot ce ați „prevăzut” cu George Simion la putere se întâmplă deja astăzi în România. Fără Simion la putere ați crescut și TVA-ul, deși ați dat în scris și v-ați tatuat că nu crește, și totuși vă gândiți să creșteți din nou TVA-ul la 24%.
Prețurile cresc. Românii plătesc. Statul pune taxe și biruri. Asta își dorește sistemul, falimentul tăcut al României!
Voi, parlamentarii de la această coaliție antiromânească, PSD-PNL-USR-UDMR, nu sunteți în stare să apărați românii, pentru că vă este frică de dosare, de cătușe și alungați din nou românii peste hotare, deoarece în România prețurile sunt tot mai mari și salariile tot mai mici.
Acum dați vina pe crize externe, pe războaie, dar nu spuneți cât ne costă ajutorul dat Ucrainei, țineți totul la secret.
Dați vina pe războiul din Iran pentru creșterea prețului la combustibil, dar haideți să vă explic de ce nu vă convine să scădeți prețul la pompă!
România produce mai mult de 60% din combustibilul de care are nevoie. Restul vine din surse sigure, precum Azerbaidjan.
Depozitele strategice sunt pline peste 100%. Asta a declarat ministrul energiei. Chiar el a declarat că nu există riscul ca prețul să ajungă la 10 lei, dar s-a răzgândit după două zile sau cineva l-a făcut să își schimbe declarația. Și prețul într-adevăr a trecut de 10 lei la pompă. Felicitări, domnilor parlamentari ai puterii, ați reușit un nou record al prețului la pompă!
De ce creșteți prețurile și nu doriți implementare de soluții pentru scăderea prețului combustibilului?
Pentru că statul câștigă din fiecare scumpire și vă trebuie bani la buget, vă trebuie bani să plătiți sinecurile, vă trebuie bani să-i dați în Ucraina. Nu ne spuneți pentru ce vă împrumutați, pentru ce v-ați împrumutat cu miliarde de euro. Ce ați făcut cu banii, domnilor parlamentari de la PSD, PNL, USR și UDMR? Sunteți împreună, conduceți împreună, țineți de posturi și mințiți românii, rușine să vă fie!
Trecem la Grupul PNL. Domnul deputat Dumitru Țiplea. Se pregătește doamna deputat Moș.
„România poate să-și câștige independența energetică numai prin investiții inteligente!”
Conflictele politico-militare din ultimii ani, care au condus la perturbarea gravă a rutelor tradiționale de aprovizionare cu resurse energetice, au determinat majorări istorice ale prețurilor pentru țiței, gaze naturale și energie electrică. Unele state europene au fost afectate mai mult, altele mai puțin, în funcție de modul în care guvernele au acordat atenție investițiilor în infrastructura energetică.
România a fost și este, fără îndoială, unul dintre statele europene care au resimțit din plin această criză, lucru reflectat în prețurile finale mari, care sunt printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Românii, pe bună dreptate, sunt nemulțumiți și reproșează autorităților că, deși țara noastră este bogată în resurse, noi plătim printre cele mai mari prețuri din Uniunea Europeană.
Este drept că avem o țară bogată, dar este la fel de drept că investițiile pentru a pune în valoare resursele naționale nu s-au făcut. Nu putem avea prețuri mici la energie dacă ne bazăm pe o infrastructură de producție și de transport mai veche de 50-60 de ani. Nu putem avea tarife accesibile pentru cetățenii noștri, atâta vreme cât suntem încă puternic dependenți de importurile scumpe de carburanți, gaze și energie electrică!
Stimați colegi,
Cine este vinovat pentru situația energetică dificilă pe care o traversăm astăzi știm cu toții. Însă astăzi contează mai puțin trecutul! Contează ce decizii luăm în prezent și ce vom face în viitorul apropiat și pe termen lung. Așadar, este esențial ca investițiile de la Marea Neagră pentru exploatarea gazului natural să înceapă, așa cum este programat, încă de anul viitor.
De asemenea, pentru a avea carburanți mai ieftini, Ministerul Energiei, împreună cu operatorii, trebuie să identifice surse de aprovizionare mai sigure, mai ieftine și să încerce să majoreze producția națională. În privința energiei electrice, cred că trebuie să continuăm drumul pe care am pornit, susținând masiv producția din surse regenerabile, prin finalizarea unor unități de producție hidroelectrică și prin creșterea capacităților nucleare. Independența energetică nu ne-o oferă nimeni, ci trebuie să o construim prin investiții, iar de această independență depinde întreaga economie și prosperitatea românilor.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Dau cuvântul doamnei deputat Patricia-Simina-Arina Moș. Se pregătește domnul deputat Fechet.
Mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
2026 este un an crucial pentru finalizarea investițiilor destinate modernizării comunităților noastre.
În tot acest zgomot de fond, cauzat de „cine rămâne, cine iese de la guvernare”, în calendarul „aglomerat” al consultărilor interne, colegii parlamentari de la PSD au uitat un lucru esențial: am fost votați în Parlamentul României pentru a face legi bune pentru oameni.
E de apreciat, să zicem așa, că sunteți implicați în dialog intern. Dar ar fi ideal dacă ați fi dispuși să colaborăm și în Parlamentul României pentru inițiative pe care le transformăm în legi pentru modernizarea comunităților noastre, pentru a ne ajuta primarii în investițiile începute și neterminate.
Trist este că n-ați înțeles de ce ați fost aleși în Parlamentul României. Vă aduc aminte și repet: am fost aleși să adoptăm legi pentru oameni.
Ce spuneți? Ne punem pe treabă?
Nu mai inventați scuze! Nu vă mai împiedicați „de un singur om”! Ați fost aleși de milioane de români să faceți treabă!
Mulțumesc.
Da.
Mulțumesc.
Din partea Grupului PNL mai este cineva în acest moment?
Nu.
Atunci, trecem la Grupul USR. Îi dau cuvântul domnului deputat Felix Bulearcă. Și se pregătește doamna deputat Murariu.
Domnule președinte, Stimați colegi, Dragi români,
Zilele trecute am comemorat actul care a salvat românitatea la est de Prut.
La 27 martie 1918 Sfatul Țării de la Chișinău a hotărât Unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România, în numele unui principiu fundamental: dreptul popoarelor de a-și hotărî singure destinul. După un secol de ocupație, Basarabia, „ruptă de Rusia... din trupul vechii Moldove”, se unea cu patria-mamă. Se reafirmau astfel legăturile de limbă, cultură și identitate care ne-au unit dintotdeauna.
Actul unirii nu s-ar fi putut realiza fără sacrificiile armatei române și curajul mișcării pentru autodeterminare din Basarabia.
Oștenii moldoveni din armata țaristă au refuzat încă din 1917 să se supună bolșevicilor.
În ianuarie 1918 Sfatul Țării de la Chișinău, ca organ democratic reprezentativ, declara independența. În acest timp, soldații ruși bolșevizați instauraseră teroarea: jafuri, asasinate, violențe împotriva populației. În aceste condiții, Chișinăul a cerut sprijinul României. Iar România nu a ezitat. Armata română a intervenit pentru a restabili ordinea de drept și pentru a proteja populația. În 1918 pentru Basarabia s-a luptat. Trupele noastre au dat lupte la Bălți, Tighina, Vâlcov și au forțat retragerea bolșevicilor. Luptele purtate au făcut posibil ca voința politică să fie exprimată liber, iar moldovenii din stânga Prutului au ales să revină acasă. Au ales România.
La 1918 am făcut deci împreună reunificarea. La fel cum atunci nu i-am abandonat pe moldovenii de la est de Prut, nu putem să-i uităm nici astăzi. România trebuie să rămână alături de Republica Moldova, cu sprijin constant și sincer în parcursul său european. La 1918 ajutorul aliaților europeni a fost esențial pentru recunoașterea internațională a unirii. Ca atunci, viitorul românilor de pe ambele maluri ale Prutului nu poate fi decât unul occidental. Dacă vom avea înțelepciunea și curajul înaintașilor noștri, avem certitudinea că vom fi din nou împreună, în marea familie a Uniunii Europene.
Deputat Marius-Felix Bulearcă, Circumscripția Prahova.
Înțeleg că domnul deputat Fechet este acum în sală, așa că îl invit la cuvânt. Și apoi doamna deputat Murariu.
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
## Doamnelor și domnilor deputați,
E Săptămâna Patimilor pentru credincioșii catolici și, în buna practică a învățăturii creștine, suntem chemați să ne îndreptăm atenția către cei vulnerabili. Din acest punct de vedere, mi-aș dori ca Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene să le poată da vești bune beneficiarilor Programului RePowerEU, un demers îndelung așteptat de românii care își calculează la virgulă consumul de energie electrică.
Un program cu bugete inițiale de peste 1,1 miliarde de euro, construit exact pentru a reduce facturile la energie și pentru a aduce un minim de siguranță în casele celor care trăiesc la limită – aproape 60.000 de gospodării vulnerabile.
Pe hârtie totul e ca la carte. Din păcate, cele mai proaspete date referitoare la modul în care avansează RePowerEU, anunțate recent chiar din interiorul ministerului de către secretarul de stat Alina Gîrbea, sunt mai mult decât alarmante. Până acum, MIPE a autorizat la plată peste 22.000 de vouchere pentru Investiția 4 – instalarea de panouri fotovoltaice și baterii –, adică în jur de 20%, și puțin peste 2.100 de locuințe pe Investiția 7 – pentru eficientizarea energetică a gospodăriilor, adică aproximativ 15%.
Raportând aceste numere la termenele bătute în cuie rezultă nu doar un calendar extrem, extrem de strâns pentru implementare, ci un adevărat maraton de cheltuire a banilor europeni pentru următoarele 90, respectiv 120 de zile; pentru că mai sunt doar trei luni până la linia de finiș. Și încă îmi sună în minte vocile politicienilor care îmi transmiteau să nu insist cu „Casa verde”, pentru că avem RePowerEU, arătând un mare deficit de înțelegere a beneficiarilor și ignorând faptul că Programul „Casa verde” se adresa acelor consumatori care au făcut masiv trecerea către energie electrică. ## Dragi colegi,
Ține de voința MIPE dacă RePowerEU va fi o reușită sau dacă va rămâne încă un exemplu de oportunitate ratată. Stă în puterea MIPE să îndrepte lucrurile acum, prin măsuri directe, cu efect imediat, cum ar fi:
– creșterea vitezei de implementare a prestatorilor, care și-au asumat mult mai mult decât pot livra și abandonează proiectele;
– identificarea rapidă a cauzelor pentru care apar sincope în prelucrarea și validarea dosarelor;
– demararea de urgență a tuturor procedurilor de începere a lucrărilor cu beneficiarii care au primit notificare de acceptare la finanțare, pentru dosare aflate pe lista de supracontractare și depuse în numele consumatorilor vulnerabili.
În vara anului trecut, ministrul Pîslaru spunea că acest program „trebuie accelerat și prioritizat”. Atunci avea dreptate, îi dau dreptate și acum.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Dau cuvântul doamnei deputat Murariu. Se pregătește domnul deputat Gheorghiu.
„România are nevoie de decizii guvernamentale curajoase, nu de blocaje și crize profunde”
Au trecut mai puțin de 10 luni de la momentul în care Guvernul Bolojan a fost învestit cu încrederea majorității parlamentare. Misiunea principală a acestei guvernări a fost, din prima zi, corectarea deficitului bugetar și, odată cu aceasta, adoptarea unor reforme necesare la nivelul societății românești.
Câți români mai credeau că reforma pensiilor din magistratură va mai fi făcută după ani de blocaje și întârzieri? Iată, acest lucru a fost realizat!
Câți români credeau că se va mai atinge cineva de sporurile și salariile mai mari, din diferite instituții, chiar decât ale miniștrilor? Și iată că s-a întâmplat!
Exemplele pot continua.
România are șansa să fi fost condusă într-o perioadă dificilă de un Guvern care să ia măsurile necesare pentru ca atât finanțele românești, cât și societatea românească, în ansamblu, să fie așezate pe baze corecte.
Nu suntem la final de drum, mai sunt multe de făcut, dar suntem pe drumul cel bun. Și nu este momentul să facem pași în spate și să pierdem ce a câștigat România cu multe sacrificii pentru toți românii, în aceste nouă luni. Dimpotrivă, este momentul să accelerăm reformele și este timpul să vedem dacă toate partidele din coaliție au maturitatea de a pune prin fapte, nu prin vorbe, interesul național mai sus decât cel de partid.
Spunea cineva că stabilitatea guvernării nu trebuie urmărită de dragul stabilității. Așa este!
Stabilitatea actualei guvernări e critică pentru avansarea României mai departe, pe drumul bun, pentru luarea de decizii guvernamentale curajoase.
Nu vă amăgiți, stimați colegi de coaliție, eventuala forțare a plecării lui Ilie Bolojan nu va fi percepută de nimeni doar ca plecarea unui premier. Ea va fi privită, în mod corect, ca o respingere a unui mod serios și responsabil de a guverna.
Credeți-mă, nu ne permitem asta! România și românii nu își permit asta!
Și încă sper că rațiunea va prevala! Oana Murariu, deputat al USR de Cluj.
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului deputat Gheorghiu și apoi trecem la Grupul minorităților.
Mulțumesc, domnule președinte.
„România nu este pușculița PSD și nu poate fi ținută ostatică de jocurile lor”
Stimați colegi,
România traversează un moment complicat. Avem presiuni economice, instabilitate regională, incertitudine pe piețele de energie și petrol.
În astfel de momente, stabilitatea nu este un lux, este o necesitate. Pentru că fiecare semnal de instabilitate politică se traduce direct în inflație, în costuri mai mari pentru stat și, în final, în facturi mai mari pentru români.
Și, totuși, exact asta vedem zilele acestea: instabilitate creată artificial.
Domnul Grindeanu este într-un turneu prin țară. Nu un turneu al reformelor, nu un turneu al soluțiilor, ci un turneu al presiunii politice și al pregătirii ieșirii de la guvernare. În orice alt context, ar fi fost doar ipocrizie politică. Astăzi este iresponsabilitate pură.
Vedem întâlniri cu aleși locali și discursuri despre problemele PSD. Dar nu vedem nicio discuție serioasă despre reformă, nu vedem reorganizare administrativă, nu vedem eficientizarea statului, nu vedem eliminarea pensiilor speciale și a privilegiilor ținute la sertar ani de zile.
Vedem, în schimb, același lucru ca întotdeauna: lupta pentru bani. Pentru că adevărul este că, ani la rând, PSD a construit un sistem în care banul public a fost tratat ca o pușculiță de partid. O rețea alimentată constant din resursele statului, împărțită pe criterii politice, nu pe nevoile oamenilor.
Iar în momentul în care această pușculiță începe, în sfârșit, să aibă limite reacția este previzibilă: presiuni, amenințări, șantaj politic.
Să ameninți cu ieșirea de la guvernare într-un astfel de moment nu este o strategie politică. Este șantaj. Este încercarea de a bloca reformele și de a păstra controlul asupra banului public. De aceea, trebuie să o spunem foarte clar: România nu este pușculița de partid a PSD și nu poate fi ținută ostatică pentru calcule politice.
Și, ca tabloul să fie complet, vedem în paralel cum așa-zișii „suveraniști” aruncă paie pe foc. Depun moțiuni de cenzură pe bandă, într-un joc evident coordonat, care nu face decât să amplifice instabilitatea.
Nu întâmplător țintele sunt exact acei miniștri ai USR care încearcă să facă reforme, să pună ordine și să oprească risipa. USR nu va accepta acest joc! Noi susținem reformele. Susținem o guvernare în interes public. ## Domnule Grindeanu,
## Domnilor de la PSD,
Aveți de făcut o alegere simplă: ori guvernați responsabil, ori faceți un pas în spate. Dar nu mai puteți juca acest dublu rol: și la putere, și în opoziție, și în șantaj. România are nevoie de stabilitate. Are nevoie de reforme reale, nu de jocuri politice.
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului deputat Feodor Silviu, de la Grupul minorităților.
## **Domnul Silviu Feodor:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule președinte,
Dragi colegi,
Data de 2 aprilie, Ziua internațională de conștientizare a autismului, nu este doar un moment simbolic, ci un prilej profund de reflecție asupra valorilor pe care dorim să le vedem consolidate în societatea românească: demnitatea umană, egalitatea de șanse și respectul pentru drepturile fundamentale ale fiecărui cetățean.
În această zi vorbim despre mii de copii și adulți din România diagnosticați cu tulburări din spectrul autist, dar și despre familiile lor, care duc zi de zi o luptă tăcută, dar extrem de importantă. Este lupta pentru acces la servicii de calitate, pentru un diagnostic timpuriu, pentru terapie adecvată și pentru integrare reală în sistemul educațional. Este, de fapt, o luptă pentru șanse egale, pentru normalitate și pentru o viață demnă.
Autismul nu este o limitare în sensul clasic al cuvântului, ci o formă diferită de a percepe, de a înțelege și de a interacționa cu lumea. Această diversitate umană trebuie privită ca o resursă, nu ca un obstacol. Din această perspectivă, responsabilitatea noastră nu este doar una socială sau medicală, ci una profund legată de respectarea drepturilor omului.
Conform principiilor fundamentale ale drepturilor omului, fiecare persoană are dreptul la educație, la sănătate, la muncă și la o viață demnă. Pentru persoanele cu autism, aceste drepturi trebuie nu doar declarate, ci garantate și accesibilizate prin politici publice concrete. Din păcate, realitatea ne arată că mai avem mult de recuperat în ceea ce privește accesul la servicii specializate, integrarea în școli și, mai târziu, integrarea pe piața muncii.
## Stimați colegi,
Avem obligația să construim un cadru legislativ și instituțional care să răspundă acestor nevoi reale. Este necesar să susținem dezvoltarea rețelelor de diagnostic și intervenție timpurie, să investim în formarea profesioniștilor din domeniul educației și sănătății și să sprijinim familiile care, de multe ori, poartă o responsabilitate uriașă, fără suficient sprijin din partea statului.
Incluziunea nu trebuie să rămână un concept teoretic, trebuie să se regăsească în fiecare sală de clasă, în fiecare instituție publică și în fiecare comunitate. O societate modernă și echitabilă este aceea care înțelege că diversitatea nu trebuie doar acceptată, ci și susținută activ.
În același timp, este important să promovăm o schimbare de mentalitate. Stigmatizarea, marginalizarea sau neînțelegerea persoanelor cu autism nu își au locul într-o societate care se dorește a fi europeană, democratică și bazată pe valori autentice.
Respectul pentru drepturile omului înseamnă, înainte de toate, respect pentru fiecare individ, indiferent de diferențele sale. Înseamnă să ne asigurăm că niciun copil nu este lăsat în urmă, că nicio familie nu este abandonată și că fiecare persoană are șansa de a-și valorifica potențialul.
Vă invit ca, dincolo de declarații, să rămânem consecvenți în acțiune și să continuăm să lucrăm pentru o Românie în care respectul, empatia și egalitatea de șanse nu sunt doar idealuri...
## Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Păun.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,
Sunt prezent în această dimineață pentru a atrage atenția clasei politice românești, în mod special Ministerului Afacerilor Externe, pentru poziția pe care a avut-o în luna martie anul curent, mai exact pe data de 25 martie, prin ambasadorul României la Organizația Națiunilor Unite. Nu am detalii dacă domnul ambasador s-a consultat cu doamna ministru, dacă s-a consultat cumva cu premierul sau s-ar fi consultat cumva cu Președintele României.
Practic, este vorba despre un punct extrem de sensibil pe ordinea de zi a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite referitor la o rezoluție care condamnă sclavia și subliniază că această formă de tratament, aplicată cu sute de ani în urmă de mai multe state, bineînțeles, nu neapărat de România, este ceva grav și este o crimă împotriva umanității.
Sigur că la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite din 25 martie, dintr-un număr de 193 de state, 123 de state au votat pentru această rezoluție. România s-a abținut.
Și întrebarea mea este una oarecum retorică. Stăm chiar atât de rău la capitolul diplomație. Adică ce să spunem? Că nu a existat sclavie pe teritoriul României?
Păi, cine vrea să se victimizeze și cine vrea să câștige de pe urma unor oameni care s-au născut în sclavie și au murit în sclavie?
Această rezoluție, la urma urmelor, nu obliga România cu niciun ban, că nu vorbim de perioada Holocaustului, vorbim doar de ceea ce au consemnat cronicarii, de ceea ce este scris și de ce este enunțat în Parlamentul României la data respectivă, inclusiv de domnia-sa Mihail Kogălniceanu.
Nu pot să înțeleg această atitudine, dar răspunsul trebuie să ni-l dea doamna ministru de externe. Vă mulțumesc.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Mulțumesc.
Trecem la Grupul parlamentar SOS România. Dacă este prezent domnul Lăzăroi?
Nici doamna deputat Ilie?
Atunci, dau cuvântul domnului deputat Țiu Mihai-Adrian.
Domnule președinte de ședință,
Doamnelor și domnilor deputați,
Declarație politică: „Guvernul Bolojan susține povara fiscală excesivă pe forța de muncă, iar măsurile fiscale reale pentru susținerea familiei se lasă așteptate”.
Din păcate, România continuă să fie una dintre țările cu cea mai mare fiscalitate pe forța de muncă din Europa, în timp ce multe state, precum Polonia, Ungaria și Bulgaria, aplică politici fiscale mai echilibrate, menite să păstreze, să stimuleze și să echilibreze piața forței de muncă.
Astăzi, în România, munca este pedepsită, nu încurajată. Angajatul și angajatorul sunt sufocați de taxe, iar rezultatul este evident: românii aleg să muncească în alte țări, unde sunt respectați și sprijiniți.
Mai grav, statul român nu oferă niciun sprijin real familiilor cu copii. Promisiunile făcute românilor în timpul campaniei electorale de PSD, PNL, USR și UDMR au fost uitate imediat ce au ajuns la guvernare. Acum „se face reformă”, sunt ocupați...
În același timp, Guvernul condus de Ilie Bolojan ia decizii care ridică semne mari de întrebare: a redus impozitarea pe cifra de afaceri, de la 1% la 0,5% – oare de ce? –, diminuând veniturile statului, fără o strategie clară de compensare. De asemenea, permite, în mod tacit, „liberalizarea” externalizării profitului obținut în România, fără a implementa mecanisme reale de reinvestire a profitului în economia națională. Premierul României a anunțat că începând cu anul 2027 va elimina definitiv impozitul pe cifra de afaceri. Oare de ce? Este o direcție sigură spre depopulare, sărăcire și colaps economic pe termen lung.
Domnule premier Ilie Bolojan,
Vă întreb astăzi direct:
– Când intenționați să reduceți, concret, povara fiscală pe forța de muncă din România?
– Ce măsuri aveți în vedere pentru a opri migrația forței de muncă, cauzată direct de nivelul ridicat al taxării?
– De ce nu există politici fiscale reale de sprijin pentru familiile cu copii, în contextul unei crize demografice evidente?
– Ce măsuri concrete veți lua pentru a stimula reinvestirea profitului realizat în România, în locul externalizării profitului?
– Cum justificați reducerea impozitării pe cifra de afaceri, în paralel cu menținerea unei fiscalități sufocante pe muncă?
– Când intenționați să reduceți povara fiscală asupra forței de muncă din România?
Sloganul „Zero taxe pe salariul minim” a fost uitat de guvernanți.
Deputat SOS România, Mihai-Adrian Țiu.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
## Mulțumesc.
Din partea Grupului SOS nu mai este nimeni în acest moment.
Prin urmare, dacă următorii deputați neafiliați sunt prezenți?
Domnul Pîclișan?
Aveți cuvântul.
Și apoi trecem la Grupul PSD.
Zilele acestea, oamenii care au avut curajul să iasă în stradă au fost bătuți de jandarmi, la ordinul Guvernului Bolojan. Asta a ajuns România sub conducerea acestui Guvern.
O țară în care, dacă ieși să protestezi pentru dreptul tău la muncă, ești întâmpinat cu forța și cu bastoane. Ce s-a întâmplat în piață nu este o simplă greșeală de guvernare. Este dovada clară că puterea a pierdut complet contactul cu realitatea. Ați închis industrii, ați lăsat oameni fără locuri de muncă și ați împins familii întregi spre disperare și haos. Iar când acești oameni spun că nu mai pot răspunsul vostru nu este dialogul, nici soluția, ci forța și violența. Toate acestea se numesc abuz.
Să știți că protestatarii nu au ieșit în stradă din comoditate sau pentru că nu aveau ce face acasă. Au ieșit în fața Guvernului pentru că sunt împinși într-un colț din care nu mai au ieșire, pentru că nu mai au siguranță, pentru că nu mai au ce pune pe masă copiilor. Aici i-ați adus.
Însă problema reală nu este doar protestul. Problema este că statul a ajuns să fie perceput ca un adversar agresiv și violent de propriii cetățeni. Iar când guvernezi împotriva românilor nu mai conduci țara, ci creezi tensiune, frustrare și o ruptură care nu rămâne în stradă, ci ajunge în fiecare familie.
Astăzi, România nu mai poate fi condusă cu forța, pentru că, mai devreme sau mai târziu, oamenii nu vor mai accepta, iar atunci nu vom mai vorbi despre proteste, ci despre consecințe.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Revenim la Grupul PSD. Domnul deputat Cojocaru.
Aveți cuvântul.
Și, apoi, dacă vreunul dintre ceilalți colegi înscriși mai este în sală...
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația de astăzi se intitulează „Inflație, prețuri enorme la combustibili, disponibilizări atât la stat, cât mai ales la privat, majorări de taxe și impozite – acestea sunt efectele așa-ziselor reforme ale lui Ilie Bolojan”.
Românii au nevoie de măsuri urgente, nu de noi comisii și comitete! Lentoarea cu care sunt luate deciziile la Palatul Victoria afectează fiecare român. Se pare că pe premierul Ilie Bolojan nu îl interesează nimic atunci când este vorba despre măsurile pe care le susține necondiționat și care afectează în mod negativ oamenii, dar nu se grăbește deloc atunci când trebuie să adopte măsuri care să ajute oamenii. Pachetul de relansare economică a fost întârziat nepermis de mult, iar acum mediul privat este într-o situație extrem de dificilă. Acum, când există riscul ca întreaga economie să fie afectată de majorările succesive ale prețurilor la combustibili, din nou, Ilie Bolojan cere noi și noi comisii. Măsurile propuse de miniștrii PSD sunt fundamentate. Miniștrii de la Energie și de la Agricultură au formulat inclusiv proiectele de acte normative și au în spate date oficiale. Foarte multe țări au decis să își protejeze populația în fața acestor creșteri de prețuri, care vor conduce inevitabil la majorări în toate domeniile. Și așa puterea de cumpărare a românilor a scăzut enorm de când a fost numit premier domnul Bolojan.
Mai mult decât atât, dacă românii mai pot încerca să facă economii, există domenii care nu pot funcționa fără combustibil, așa cum a transmis zilele trecute și domnul ministru Rogobete, care a spus foarte clar că ambulanțele, de exemplu, nu pot face pauze, nu pot face economii atâta timp cât se discută despre salvarea de vieți omenești.
La fel, nu putem distruge agricultura. Fermierii au nevoie de motorină, iar ministrul agriculturii a propus deja un mecanism care nu afectează bugetul, dar permite prețuri accesibile pentru fermieri: aproximativ 4,5 lei pentru fiecare litru de motorină.
Din păcate, și în această situație premierul vede doar cifre, ca un contabil. Faptul că în aceste zile se încasează mai mult la bugetul de stat decât s-a estimat nu reprezintă un motiv suficient pentru a arunca întreaga țară în haos. Și așa s-a tergiversat prea mult. Măsurile luate săptămâna trecută, tot la presiunea publică și a Partidului Social Democrat, reprezintă un prim pas. Este nevoie de mai mult decât atât pentru a ține sub control prețurile la combustibili și pentru a-i proteja pe români și economia națională. Sunt convins însă că un premier social-democrat s-ar fi gândit în primul rând la oameni și nu ar fi ezitat să aprobe măsurile necesare!
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Dau cuvântul doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke. Și se pregătește domnul deputat Jianu. Nu?
Domnul deputat Moiseev.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!
Declarația mea de astăzi este despre această zi importantă pe care am sărbătorit-o împreună și care a însemnat, înseamnă și va însemna foarte mult pentru noi: „27 martie 1918 – Ziua sfântă a revenirii Basarabiei acasă”.
Ne aflăm în preajma acestei zile cu o încărcătură simbolică uriașă pentru identitatea noastră națională. Sărbătorim 108 ani de la un act de curaj monumental: Unirea Basarabiei cu România.
La 27 martie 1918, într-un context marcat de haos și amenințări externe, Sfatul Țării a ales demnitatea și întoarcerea în sânul patriei-mamă. Acei patrioți au împlinit un destin, demonstrând lumii întregi că unitatea de neam este mai puternică decât orice barieră geopolitică vremelnică. Eroismul înaintașilor noștri, care au crezut în România Mare chiar și atunci când totul părea pierdut, ne obligă astăzi la o reflecție profundă.
## Stimați colegi,
Reîntregirea națională nu trebuie privită ca un concept abstract, pierdut în cărțile de istorie. Ea este o necesitate istorică și o prioritate strategică actuală. Într-o Europă aflată din nou în fața unor provocări de securitate majore, unitatea este scutul nostru cel mai puternic. Jertfa miilor de eroi care au luptat pentru acest ideal ne interzice să fim simpli spectatori ai propriei noastre istorii.
Avem datoria morală și politică de a acorda tot sprijinul necesar fraților noștri de peste Prut. Menirea generației noastre este să transformăm acest râu, care prea mult timp a fost o rană deschisă, într-o simplă linie administrativă în interiorul marii familii românești.
Obiectivul nostru este clar: întreg poporul român trebuie să trăiască într-un cadru democratic, sigur și dezvoltat. Acest drum duce, inevitabil, la conlucrare și unitate în spiritul valorilor europene.
Vă îndemn, așadar, să avem curajul și demnitatea înaintașilor noștri. Să păstrăm aprinsă flacăra unității, pentru că, dincolo de orice tratate și granițe temporare, Basarabia a fost, este și va rămâne pământ românesc. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului deputat Moiseev.
Se pregătește domnul deputat Jianu sau Weber, dacă este în sală.
Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. „Ieri Fântâna Albă, azi Bucea – aceiași autori, aceeași barbarie”
Doamnelor și domnilor deputați,
Astăzi nu vorbim doar despre istorie. Astăzi vorbim despre o rană deschisă. Despre durere, despre memorie și despre adevăr.
1 aprilie 1941, la Fântâna Albă, mii de români nevinovați au fost uciși cu sânge rece. Oameni simpli, oameni cu suflet curat, care au pornit spre libertate purtând icoane și steaguri albe. Nu aveau arme. Nu aveau ură. Aveau doar credință și dorul de a trăi liberi.
Au fost întâmpinați cu gloanțe. Au fost vânați, executați, aruncați în gropi comune.
Cei care au supraviețuit au fost persecutați, deportați, condamnați la ani de suferință. Nu a fost doar un masacru. A fost o încercare de a zdrobi un popor, de a-i frânge identitatea, de a-i ucide speranța.
Și cine a făcut asta? Regimul sovietic.
Un regim construit pe teroare, pe minciună și pe dispreț față de viața umană.
Astăzi, la mai bine de opt decenii distanță, ne-am fi dorit să vorbim despre aceste crime doar ca despre o lecție a trecutului. Dar realitatea ne obligă să spunem un adevăr incomod și dureros.
Istoria se repetă.
În Ucraina, la Bucea, civili nevinovați au fost executați, torturați, abandonați în stradă. Oameni legați la mâini, împușcați în ceafă. Familii distruse. Orașe transformate în cimitire.
Ieri Fântâna Albă. Astăzi Bucea. Aceiași autori morali. Aceeași mentalitate criminală. Același dispreț față de viață.
Nu vorbim doar despre simple coincidențe istorice. Vorbim despre o continuitate, despre faptul că urmașii aparatului sovietic nu și-au schimbat metodele. Și-au schimbat doar steagul.
Teroarea a rămas aceeași.
Această realitate ne obligă să nu fim neutri. Ne obligă să nu relativizăm răul. Ne obligă să spunem clar: crimele de ieri și crimele de azi au aceeași rădăcină.
Memoria victimelor de la Fântâna Albă nu este doar o datorie morală. Este un avertisment. Un avertisment că, atunci când uităm, când minimalizăm, când închidem ochii, răul revine.
România nu poate și nu trebuie să tacă. Avem datoria de a apăra adevărul istoric, de a onora victimele și de a fi alături de cei care astăzi suferă sub aceeași brutalitate.
Să nu uităm: libertatea nu este garantată. Ea se apără în fiecare zi – pentru cei care au murit la Fântâna Albă, pentru cei care mor astăzi în Ucraina și pentru ca niciodată, nicăieri, asemenea atrocități să nu se mai repete.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Dacă mai este cineva din partea Grupului PSD în acest moment?
Nu.
Trecem la Grupul AUR.
Domnul deputat Koler? Aveți cuvântul.
Și se pregătește doamna deputat Priescu sau domnul Mîndrescu.
Mulțumesc, domnule președinte.
„Cifrele oficiale o confirmă: măsurile de austeritate au fost luate degeaba, doar pentru a sărăci românii și a acoperi incompetența guvernării!”
Iată că Ministerul Finanțelor a publicat datele privind veniturile fiscale din primele două luni ale anului. Comparate cu încasările din aceeași perioadă a anului 2025, concluzia este una amară pentru români: nu există nicio creștere semnificativă a veniturilor statului, în ciuda tuturor taxelor și birurilor aruncate pe umerii populației. Cu alte cuvinte, românii au fost sacrificați degeaba.
Creșterea TVA la 21%, decisă de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR sub pretextul reducerii deficitului, se dovedește că a fost o măsură habarnistă, contrară oricărei logici elementare pentru persoanele care se pricep în ale economiei.
Majorarea taxelor locale cu peste 80%, impunerea CASS pentru mame și pensionari, creșterea accizelor, toate au fost hotărâte peste mână, fără studii de impact, fără dezbateri parlamentare și fără o viziune sau un plan de țară privind scoaterea României din criza în care se află.
Premierul Ilie Bolojan a tratat cu dispreț și aroganță fiecare critică pe care fie economiștii, fie opoziția, fie românul de rând au îndrăznit să o facă asupra politicilor guvernamentale. În imaginația premierului, toți cei care s-au poziționat împotriva sărăcirii românilor au fost transformați în dușmanii regimului PSD-PNL-USR-UDMR.
Dar rezultatele acestor politici guvernamentale se văd în piață, în supermarketuri și în indicatorii privind puterea de cumpărare. Coșul minim de cumpărături a devenit un lux nepermis pentru tot mai mulți români. De ce? Pentru că românii trebuie să-și dea salariul muncit pentru a-și plăti facturile crescute și dările către stat.
La ce ajută tot acest sacrificiu, această strângere a curelei dacă se dovedește că veniturile statului nu au crescut? Ce justifică faptul că milioane de români sunt împinși zi de zi tot mai mult spre sărăcie, deși muncesc pe brânci pentru un salariu din care nu mai rămâne nimic la sfârșitul lunii?
Faptul că România se află pe locul 4 în Uniunea Europeană în privința riscului de sărăcie în rândul persoanelor care muncesc ar fi trebuit să dea de gândit guvernanților, înainte să transforme împovărarea oamenilor în politică de stat!
Dar aceasta este, de fapt, direcția politică propusă de PSD, PNL, USR și UDMR: românii trebuie să plătească pentru dezmățul bugetar al fostelor guvernări conduse de partidele care se află și acum la putere.
Dacă Guvernul Bolojan ar fi dorit cu adevărat relansarea economiei, corectarea nedreptăților și reforma statului ar fi început cu tăierea risipei, cu restructurarea aparatului bugetar și cu stimularea producției. Nu cu taxarea mamelor, nu cu creșterea TVA, nu cu măsuri inflaționiste care au lovit direct în nivelul de trai al populației.
Austeritatea este un eșec al guvernanților, care ustură buzunarele românilor, iar acest lucru trebuie să înceteze. Primul pas poate fi unul singur: căderea „Guvernului sărăciei”!
Mulțumesc. Doamna deputat Priescu? Nu este. Domnul deputat Mîndrescu. Aveți cuvântul. Și se pregătește domnul Negrea. Dacă nu, domnul Gurlui, domnul Ionel Gheorghe...
## Declarație politică.
De ani de zile ni se spune că dezvoltarea vine odată cu autostrăzile. Ni se spune că, atunci când marile proiecte de infrastructură vor fi gata, economia locală va crește, investițiile vor apărea, iar oamenii nu vor mai fi nevoiți să plece de acasă.
Autostrada A1 Sibiu-Pitești se construiește. Este un proiect important, necesar, așteptat de toată lumea. Dar pentru locuitorii din Vâlcea această autostradă nu înseamnă, cel puțin acum, acces mai rapid sau viață mai ușoară, înseamnă doar că vom privi cum trece pe lângă noi.
Un om din Râmnicu Vâlcea, din Drăgășani sau din satele județului, dacă vrea să ajungă pe autostradă, trebuie să pornească pe aceleași drumuri legate de Râmnicu Vâlcea și Curtea de Argeș, pe aceleași drumuri pe care se circulă cu dificultate. Ore pierdute în trafic, nervi, costuri mai mari – aceasta este realitatea de zi cu zi.
Ni se spune că există o soluție în zona Tigveni. Dar această soluție există doar pe hârtie. Acest drum nu este modernizat, nu este sigur și nu este adaptat la ceea ce înseamnă o autostradă sau un drum național. Fără această legătură, beneficiile nu ajung la oameni. Ce înseamnă asta concret? Înseamnă că investitorii vor ocoli județul. Înseamnă că firmele locale vor continua să suporte costuri mai mari. Înseamnă că tinerii vor pleca mai departe, pentru că oportunitățile nu vin acolo unde nu există infrastructură.
Cerem drumuri de legătură reale, nu doar promisiuni. Cerem investiții care să ajungă și la Vâlcea, nu doar să treacă pe lângă Vâlcea. Cerem ca această autostradă să fie un motor de dezvoltare și pentru oamenii din acest județ.
Pentru că, altfel, riscăm să avem o autostradă frumoasă pe hartă și o realitate tristă pe teren.
Vâlcea nu trebuie să rămână blocată în timp. Vâlcea trebuie conectată la viitor.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul Negrea, da? Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea. Se pregătește domnul Gurlui.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Revin la această tribună asupra unui subiect pe care l-am ridicat constant: vulnerabilitatea sistemului alimentar din România și lipsa unui sprijin real pentru producătorii români.
România continuă să importe anual alimente de peste 6 miliarde de euro, iar începutul lui 2026 confirmă aceeași dependență. Exportăm materie primă și importăm produse procesate, pierzând valoare economică și control asupra propriului consum.
Această vulnerabilitate devine critică în actualul context geopolitic. Conflictul din Orientul Mijlociu afectează rutele comerciale și crește costurile.
În același timp, realitatea din teritoriu este clară. În Suceava, ca în multe alte județe, producătorii locali muncesc, produc și totuși nu reușesc să ajungă pe piață. Vând ieftin la poarta fermei, iar consumatorul cumpără scump din import.
Trebuie să spunem foarte clar: în România, peste 90% din exploatațiile agricole sunt ferme mici. Ele reprezintă majoritatea covârșitoare a producătorilor, dar nu beneficiază de un sprijin real din partea statului.
Accesul la finanțare este limitat și dificil, iar instrumentele existente nu sunt adaptate realității din teren. Cooperativele funcționează limitat, iar lanțurile scurte de aprovizionare sunt aproape inexistente.
În aceste condiții, nu putem vorbi despre un sistem alimentar echilibrat. Vorbim despre o vulnerabilitate reală, într-un context geopolitic din ce în ce mai instabil.
Soluțiile sunt clare:
– sprijin concret pentru micii producători, prin mecanisme de finanțare accesibile și adaptate dimensiunii lor;
- dezvoltarea capacităților de procesare în România;
- încurajarea asocierii;
– și dezvoltarea reală a lanțurilor scurte de aprovizionare, astfel încât produsele românești să ajungă direct la consumator.
Fac un apel ferm către Guvern: sprijiniți micii producători și tratați securitatea alimentară ca pe o prioritate strategică! Mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul Gurlui este prezent? Aveți cuvântul.
Și apoi trecem la următoarele grupuri, PNL, USR, în funcție de prezență.
## **Domnul Silviu-Octavian Gurlui:**
Stimate domnule președinte, Stimați colegi,
Printre atâtea vești rele și nenorociri care se abat asupra țării noastre, spre români, iată, apare o lumină, o așa veste importantă pentru țara aceasta – 30 martie, ora 14:02, România se înscria în rândul țărilor cu o contribuție majoră la cercetarea aerospațială și mai ales pentru cercetarea din România.
Și dați-mi voie, pentru 10 secunde, să redau o scurtă înregistrare, care să memoreze acest eveniment, după care voi veni cu mai multe...
##
Este vorba despre EMISAR. Este vorba despre un satelit realizat de România în totalitate. Este vorba despre un succes al României și al celor care au pus bazele acestei infrastructuri și cercetări pe mai departe, încă din anii ’90-’99, 2000. Sunt cei care au gândit, care au avut curajul și au dus mai departe idei și contribuții românești de așa o valoare.
Ce ați auzit anterior..., este vorba de o rachetă lansată de SpaceX – Falcon 9, care a purtat un astfel de satelit. Un satelit care, bazat pe o tehnologie Store and forward, acumulează date și le redistribuie la o nouă trecere prin dreptul țării noastre. O realizare de excepție românească, în condițiile în care cercetarea din România este una subfinanțată la un așa nivel cum probabil niciodată n-a mai fost, în care sunt atâtea blocaje administrative, în care nu există o strategie, în care nu avem o cârmă, în care, practic...
Aceste realizări ale țării sunt rodul, practic, al atâtor generații care au avut o așa contribuție, prin eforturi mai mult personale, plecați în Vest în atâtea conferințe, în atâtea discuții, personale, cu fonduri private, pentru a aduce țara la un așa nivel.
Cinste lor și îi fericit! Vă mulțumesc frumos.
Silviu Gurlui, deputat AUR, Iași.
Vă mulțumesc. Dacă din partea Grupului PNL mai este cineva? Nu.
Trecem la Grupul USR și îi dau cuvântul domnului deputat Marius Alecsandru.
Și se pregătește, de la minorități, domnul Ștefan Bouda.
Bună dimineața, domnule președinte! Bună dimineața, dragi colegi!
Tema declarației de astăzi: „Hidroenergia de la Surduc nu salvează România, domnule Burduja!”.
Curios și periculos este faptul că, pe 24 martie, a trecut un proiect de lege prin Comisia pentru industrii prin care toate hidrocentralele sunt trecute în regimul de siguranță națională, prin CSAT, și astfel se pot fenta toate avizele! Și este doar „meritul” domnului Sebastian Burduja, fostul ministru al energiei, care demonstrează astfel că ar putea avea alte interese în spatele acestei acțiuni.
De ce spun asta? Pentru că în cazul hidrocentralei Surduc – Nehoiașu II nu există acumulare, ci doar se deviază râul Bâsca Mare printr-un tunel de 16 km, deci nu există producție în bandă sau echilibrarea rețelei, după cum invocă inițiatorul, nu putem vorbi despre protecția împotriva viiturilor, nu putem vorbi despre alimentarea cu apă potabilă!
Alt aspect este că această hidrocentrală nu va produce mai mult de 15% față de ce se asumă prin proiectul tehnic, motivul fiind că debitele reale din teren sunt la 15% din cele care apar în proiectare. În plus, debitele râurilor de munte sunt într-o continuă scădere.
Mă întreb: cât vor fi ele peste 10 ani sau peste 20-30 de ani dacă scad la 5 ani cu 20%?
Și atunci cum facem cu eficiența acestei investiții de 50 de milioane de euro?
Care siguranță națională, care producție în bandă?
În plus, această investiție se va finaliza după anii 2030!
Și atunci care este urgența de a fi introdusă această investiție pe siguranță națională? Păi, până în anii 2030 vor fi finalizate mult mai multe investiții în capacități de producție energetică consistente și cu producție realmente în bandă, cum ar fi Mintia de 1.700 MW, Iernut – 430 MW, Paroșeni, Midia, care toate au termen de finalizare în anii 2026, 2027.
În plus, vor intra încă aproximativ 2.000 MWp pe fotovoltaic și peste 2.300 MWh capacitate de stocare în baterii în 2027! Până în anii 2030 este estimat să se finalizeze și proiectul cu cele două module de la Cernavodă, de 501 MW fiecare, tot producție în bandă, plus centralele SMR, cum este cea de la Doicești de 462 MW! Deci contribuții semnificative la coșul energetic național, și nu o amărâtă de putere de 9 MW, cea calculată pe debitele reale de la Surduc! Și atunci de unde atâta importanță să fie trecute pe siguranță națională?
Cine va răspunde pentru neatingerea obiectivelor tehnice ale investiției cu prețul distrugerii ireversibile a mediului și afectării profunde a vieții comunităților din aval, domnule Bogdan Ivan?
Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Dacă de la Grupul SOS România mai este cineva prezent dintre cei înscriși?
Nu.
Trecem la deputații neafiliați.
Doamna Mariana Vârgă este prezentă? Nu.
Domnul Florin Groza?
Aveți cuvântul.
Și apoi revenim la Grupul PSD, dacă mai este cineva în acest moment.
Dacă nu, Grupul AUR.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Reducerea accizelor pe o perioadă determinată, din cauza creșterilor de preț, nu este un favor, este o gură de aer pentru economie și pentru fiecare român.
Fermierii depind de fiecare litru de combustibil ca să poată lucra pământul și să producă hrană. Transportatorii duc marfa mai departe, iar industria ține locurile de muncă și economia în mișcare. Toate acestea depind, zi de zi, de costul combustibilului.
Când accizele sunt prea mari, costurile cresc în lanț. Se scumpește transportul, se scumpește producția, iar în final plătim cu toții mai mult, la alimente, la servicii, la tot ce ține de viața de zi cu zi.
Reducerea accizelor înseamnă prețuri mai corecte, mai multă stabilitate și o economie care poate merge înainte. Înseamnă sprijin pentru cei care muncesc și pentru familiile care simt fiecare scumpire.
Nu vorbim despre un avantaj pentru unii, ci despre echilibru, despre normalitate și despre grija față de oameni. Mulțumesc.
Călin Groza, deputat de Maramureș.
Mulțumesc.
Revenim la Grupul PSD.
Mai este cineva care dorește să susțină o intervenție în acest moment?
Nu.
La Grupul AUR.
Domnul Ionel Gheorghe? Vă rog, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
„România – între deficit, scumpiri și lipsă de direcție” Stimați colegi,
România este în fața unei presiuni economice generalizate, resimțită zilnic de fiecare cetățean și de fiecare companie.
Deficitul bugetar a scăpat de sub control, iar consecințele se văd deja în lanț: creșterea costurilor de finanțare, presiune pe cursul de schimb, incertitudine în mediul economic și, inevitabil, discuții tot mai insistente despre creșteri de taxe.
Dar, dincolo de aceste mecanisme macroeconomice, există o realitate mult mai simplă și dură: a crescut prețul la motorină și benzină. Costurile de transport s-au majorat, iar acest lucru se reflectă în prețurile tuturor bunurilor. Au crescut prețurile la alimentele de bază, au crescut facturile la utilități și costurile pentru serviciile esențiale.
Pentru un român obișnuit, toate acestea nu sunt doar indicatori economici, sunt griji zilnice. Pentru mediul de afaceri, situația este tot la fel de complicată: costuri operaționale mai mari, instabilitate fiscală, lipsă de predictibilitate și o presiune constantă asupra investițiilor.
Și, în acest context deja dificil, statul vine cu un singur răspuns: mai multe taxe.
În loc să avem o reformă reală a cheltuielilor publice, asistăm la încercarea actualei guvernări de a acoperi dezechilibrele prin creșterea poverii fiscale. În loc de eficiență, avem improvizație. În loc de strategie, avem reacții întârziate. Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR nu doar că nu a prevenit această situație, ci a și contribuit direct la agravarea ei.
Prin lipsa de reforme.
Prin cheltuieli necontrolate.
Prin decizii fără o viziune pe termen mediu.
Astăzi, România este prinsă într-un cerc periculos: deficit mare, presiune pe taxe, economie încetinită și cetățeni tot mai afectați.
Întrebarea nu este dacă trebuie luate măsuri. Întrebarea este cine plătește.
Și răspunsul, din păcate, este același: românii.
România are nevoie de reforme reale și de o schimbare de direcție. AUR propune măsuri și proiecte concrete pentru reformarea statului și pentru redresarea economică a țării.
Mă adresez actualei guvernări: dacă nu sunteți în stare să acționați, lăsați locul celor care pot face această schimbare. Vă mulțumesc.
Ionel Gheorghe, deputat în Circumscripția electorală nr. 17 Dolj.
Mulțumesc. Doamna Priescu este prezentă? Doamna Doboș?
Vă rog, aveți cuvântul, doamnă deputat Doboș. Și apoi trecem la următoarele grupuri.
Bună dimineața! Stimate domnule președinte,
Stimați colegi,
Vin astăzi în fața dumneavoastră cu o declarație grea: „Lăsăm viitorul Tulcei să se înece în Dunăre?”.
Port vocea unui județ care pare că se stinge sub ochii noștri, deși are tot dreptul să strălucească. Vorbesc despre Tulcea, pământul dintre Marea Neagră și Dunăre, care astăzi se confruntă cu un exod demografic fără precedent și, mult mai tragic, cu un „exod” al sufletelor tinere către neant.
Tulcea se golește, stimați colegi. Tinerii noștri, forțați de o economie județeană care pare încremenită în proiecte pe hârtie sau în proiecte nesustenabile, aleg drumul străinătății sau al județelor vecine. Pleacă nu pentru că nu-și iubesc locurile natale, ci pentru că aici oportunitățile sunt de neatins, iar viitorul pare o promisiune mereu amânată. Dar cea mai cruntă formă de plecare nu este cea peste graniță, ci cea definitivă dintre noi. În județul Tulcea, sinuciderea în rândul copiilor noștri de sub 15 ani a devenit un flagel. Într-un an de zile, 5 suflete tinere, 5 copii care abia învățau ce înseamnă viața, au decis într-un mod tragic că această lume nu mai are loc pentru ei. Cum să mai dormim liniștiți când știm că în satele noastre copiii își pierd speranța înainte de a împlini vârsta buletinului? Sistemul educațional și autoritățile par paralizate, spectatoare la un dezastru sufletesc pe care nu știu să-l gestioneze.
În tot acest peisaj gri licăresc lumini în orizontul Tulcei. Tineri tulceni urcă tricolorul pe cele mai înalte podiumuri la înot, lupte, canotaj, muncind până la epuizare în săli dărăpănate, centre private sau pe apele Dunării. Dar ce le oferă statul acestor campioni mondiali? Doar o strângere de mână la întoarcere? În lipsa unor centre de excelență și a unor oportunități reale în localitățile lor, acești copii talentați și muncitori ajung să pună umărul la dezvoltarea altor orașe.
O singură întrebare apare pe buzele tuturor tulcenilor: unde este statul când acești sportivi care ne fac mândri sunt nevoiți să fugă la cluburi străine? Exportăm inteligență, exportăm forță, exportăm viață, dar nu suntem capabili să oferim o plasă de siguranță emoțională și socială celor care rămân. Este un paradox strigător la cer să avem campioni europeni, dar să fim fruntași la rata suicidului în rândul tinerilor sub 15 ani.
Dacă nu intervenim acum, cu un plan integrat pentru Tulcea, de la asistență psihologică în fiecare școală rurală până la facilități economice care să rețină creierele acasă, vom rămâne județul care a avut totul, dar care și-a lăsat viitorul să se scurgă în Dunăre.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
De la Grupul parlamentar al PNL dacă mai este cineva? Nu.
De la Grupul minorităților? Nu.
De la Grupul SOS România? Nu. Doamna Mariana Vârgă? Domnul Dumitru Coarnă? Nu.
De la Grupul PSD? Nu.
Atunci, dau cuvântul doamnei deputat Raisa Enachi, pentru ultima intervenție.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația de astăzi este intitulată „Agricultura românească se prăbușește, în timp ce Guvernul anunță recorduri”.
Guvernul vorbește despre recorduri de absorbție de fonduri europene. În teren, agricultura românească se apropie de blocaj. Nu mai vorbim despre un an slab, ci despre o criză continuă. Costurile de producție au crescut cu până la 500%, prețurile au rămas jos, iar fermierii sunt prinși într-o ecuație imposibilă – produc mai scump și vând mai ieftin. În același timp, 80% din fermieri nu mai au acces la credite. Băncile consideră agricultura prea riscantă, iar fermierii mici și mijlocii au fost eliminați din finanțare.
Fără capital de lucru, fără cofinanțare, fondurile europene rămân doar cifre pe hârtie.
În județul Vaslui realitatea este și mai dură – indicele de reziliență agricolă este de doar 4,1 din 10, iar doar 12% din cei aproximativ 7.000 de fermieri activi au contracte directe cu procesatori sau retaileri.
Schimbările succesive de reguli, criterii și condiții pentru accesarea fondurilor europene au resetat sistemul exact într-un moment în care fermierii erau deja slăbiți de crize repetate, fără perioadă de adaptare și fără sprijin concret în teritoriu. Guvernul anunță un record de absorbție de peste 5 miliarde de euro în 2025, dar distribuția fondurilor este profund inegală. De exemplu, din totalul plăților AFIR din 2024 întreaga regiune a Moldovei, deci șase județe cu sute de mii de hectare agricole, a primit doar 49 de milioane de euro dintr-un total național de 505 milioane, adică sub 10%.
Deci pentru fermierii din teren recordurile nu există. Problema nu este lipsa banilor, ci faptul că nu ajung la cei care au nevoie de ei. Noile reguli îi ajută pe cei deja intrați în sistem și îi lasă în afara jocului pe cei vulnerabili.
Întrebarea este simplă: pentru cine sunt făcute aceste politici? Pentru că fermierii care muncesc pământul nu mai au acces nici la credite, nici la piață, nici la fonduri.
Agricultura era unul dintre puținele sectoare funcționale ale economiei. Astăzi se degradează rapid, nu din lipsă de resurse, ci din cauza deciziilor greșite și a rupturii dintre decidenți și realitate.
Fermierii nu cer privilegii, cer condiții corecte. Dacă nici acestea nu mai pot fi asigurate, nu mai vorbim doar despre agricultură, ci despre siguranța economică și alimentară a României.
Vă mulțumesc.
Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
## Mulțumesc.
Constatând că s-a epuizat lista declarațiilor susținute oral, voi da citire listei cu deputații care au depus în scris declarațiile.
De la Grupul PSD, următorii deputați: Nassar, Ciortea, Țintă, Samoilă, Tomoescu, Ciucă, Bara, Govor și Lungu.
De la Grupul AUR, următorii deputați: Păunescu, Biro, Avrămescu, Muncaciu, Munteanu, Radu, Dascălu, Vadim-Tudor, Gușă, Pușcașu, Vulpoiu și Constantinescu.
De la Grupul PNL, deputații: Roman, Balan, Cadar, Crușoveanu, Stănescu, Mocanu, Muraru, Matei, Huțucă, Pistru-Popa, Burduja și Gal.
De la Grupul minorităților: domnul deputat Zisopol.
De la Grupul SOS România, următorii deputați: Nagy, Oltenașu, Caragață, Toader și Vedinaș.
Și, doamnă Enachi, a fost declarația susținută oral, nu în scris, da? Nu e și altă declarație susținută în scris. E aceeași. OK.
Acestea fiind spuse, declar ședința închisă.
De la ora 10:00 continuăm cu dezbaterea proiectelor de lege.
Și vă mulțumesc.
## PAUZĂ
DUPĂ PAUZĂ
Doamnelor și domnilor deputați,
Continuăm ședința Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 207.
Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.
Ordinea de zi a fost distribuită.
Potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi până la ora 11:00; votul final – prezență fizică și online – este programat la ora 11:30; la încheiere, au loc ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.
Stimate colege și stimați colegi,
Întreb liderii de grup dacă există observații în legătură cu ordinea de zi.
Nu există.
Pe procedură, domnul Rodeanu, vă rog.
Vă mulțumesc, doamnă președinte. Da, o intervenție pe procedură.
Vă anunțăm oficial că al nostru coleg Vlad-Ioan Șendroiu va reprezenta Grupul USR în calitate de vicelider, începând cu ziua de astăzi.
Totodată, nu va mai ocupa poziția de secretar în cadrul Grupului parlamentar al USR. Vă mulțumesc.
Am luat act. Vă mulțumesc.
Tot pe procedură, vă rog, domnule Munteanu Valeriu.
Mulțumesc.
Stimați colegi,
Conform art. 150 din Regulamentul Camerei, ședințele Camerei sunt conduse de președintele Camerei. Și, de aici, întrebarea: unde este domnul Grindeanu?
Poate are probleme cu cutiile de la pantofi pe care se pare că le-a împrumutat...
Mulțumesc. Declarațiile...
## **Domnul Valeriu Munteanu:**
...consilierul...
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
...politice au fost până la ora 10:00.
Înainte de a intra în ordinea de zi, permiteți-mi să urăm la mulți ani colegului nostru, domnului deputat Răzvan-Mirel Chiriță, Grupul parlamentar AUR.
La mulți ani, să fiți sănătos!
Pardon, Grupul parlamentar POT, domnul Răzvan-Mirel Chiriță.
7. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare și pentru modificarea art. 70 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului; Pl-x 30/2026; caracter organic; avem și amendamente.
Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să intervină? Nu.
Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.
Comisia pentru apărare, vă rog.
Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare și pentru modificarea art. 70 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului
În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, cu adresa Pl-x 30 din 16 februarie 2026, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au primit spre dezbatere, în fond, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare și pentru modificarea art. 70 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.
În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată.
Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
În conformitate cu prevederile art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în ședințe separate.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dezbătut propunerea legislativă și documentele conexe în ședința din data de 25 martie 2026.
Comisia pentru învățământ a dezbătut propunerea legislativă în ședința din data de 30 martie 2026.
În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a propunerii legislative, cu amendamentele respinse.
Vă mulțumesc. Dezbateri generale.
Domnul deputat Lucian-Nicolae Andrușcă, Grupul parlamentar al PSD.
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Intervențiile legislative cu adevărat necesare nu sunt cele care schimbă radical un sistem, ci cele care îl aduc în echilibru. Astăzi discutăm despre o astfel de ajustare. Una care nu slăbește disciplina, nu reduce exigența, dar corectează o tensiune reală între obligație și drept.
Statul are dreptul să ceară profesionalism, stabilitate și responsabilitate din partea celor pe care îi formează, dar în același timp are obligația să respecte un principiu esențial: munca prestată nu poate deveni retroactiv o datorie.
Prin această lege nu acordăm beneficii suplimentare, aducem claritate, aducem coerență și, mai ales, reafirmăm un raport corect între stat și cei care îl servesc. Este o intervenție echilibrată care consolidează încrederea în sistem și întărește legitimitatea regulilor.
Din aceste motive, Grupul parlamentar al PSD va vota pentru.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Trecem la dezbaterea pe articole.
Avem 6 amendamente respinse. Dacă dorește cineva să le susțină? Nu.
Propunerea legislativă rămâne la votul final, așa cum a fost prezentată în raportul comisiilor de specialitate.
9. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 93 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023; PL-x 292/2025; caracter ordinar; avem și amendamente.
Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cuvântul un coleg sau o colegă?
Da, doamna Boglárka Kántor, UDMR.
## **Doamna Kántor Boglárka:**
Stimată președintă de ședință, Stimați deputați,
Dragi colegi,
Vreau să vorbesc despre trei lucruri esențiale: despre dreptul fiecărui copil, despre responsabilitatea noastră și despre viitorul educației în țara în care trăim.
Constituția spune clar: fiecare copil are dreptul la educație gratuită.
Acest drept nu este o frumusețe de formulă, ci o obligație a statului.
În majoritatea claselor, statul asigură deja manualele pentru elevi.
Dacă în clasele mai mari oferim gratuitățile reale, manualele, atunci este logic să asigurăm și în clasele pregătitoare, și în grădinițe materiale didactice gratuite, de la primul pas al copilului.
Propunerea noastră legislativă spune clar: ceea ce legea garantează statul trebuie să asigure, să fie garantat dreptul la educație gratuită chiar de la primul pas, să oferim copiilor din clasa pregătitoare aceleași condiții ca tuturor celorlalți elevi, caiete de lucru și materiale didactice gratuite.
Ieri a început perioada de înscriere în clasa pregătitoare. Este momentul potrivit să transmitem un mesaj clar: statul sprijină începuturile educației și investește în fiecare copil.
Primii pași în școală sunt decisivi. Ei formează încrederea, curajul și dorința de a învăța. Dacă vrem o educație de calitate trebuie să o construim de la început.
Vă invit, stimați colegi, să susțineți această inițiativă legislativă, să facem astăzi un pas spre calitate. Pentru copii, pentru profesori, pentru educație.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Prezentarea raportului, Comisia pentru învățământ. Îl invit la cuvânt pe domnul președinte Alexandru-Mihai Ghigiu.
## Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,
În ședința Comitetului liderilor din data de 23 martie 2026 s-a hotărât retrimiterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea art. 93 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 Comisiei pentru învățământ, în vederea examinării și depunerii unui nou raport. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 93 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, în sensul instituirii obligației în sarcina Ministerului Educației și Cercetării de a asigura, în mod gratuit, materiale didactice auxiliare, jocuri/jucării, caiete de lucru și alte materiale didactice, conforme curriculumului național, în format tipărit și digital, pentru antepreșcolari/preșcolari, precum și materiale echivalente în cazul în care nu sunt încă disponibile manuale școlare pentru o anumită disciplină sau un anumit domeniu de studiu.
În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 din Constituție.
Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituție, Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 22 septembrie 2025.
În urma reevaluării și reanalizării proiectului, în ședința din data de 30 martie 2026, comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, a propus adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise din anexă.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Dezbateri generale, doamna Verginia Vedinaș, Grupul parlamentar SOS România.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
## Doamnă președinte,
## Dragi colegi,
Este un proiect generos. Este un proiect care își propune să sprijine învățământul, începând cu cel care precedă școala propriu-zisă. Pentru că, într-adevăr, învățământul nu începe efectiv în momentul în care școlarul s-a înscris în clasa I. Rațiunea de a fi a acestui învățământ preșcolar este să pregătească terenul, ca să avem generații educate, instruite, adică să avem ceea ce nu prea avem în momentul de față, pentru că știm cu toții care este modalitatea și stadiul în care se află învățământul românesc.
Ceea ce nu înțeleg însă sunt rațiunile pentru care ați calificat acest proiect de lege ca lege ordinară.
Vă menționez – și am Constituția în față – că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. n), organizarea generală a învățământului se realizează prin lege organică, da? Prin lege organică.
Și tot ce ține de acest învățământ – fundamental pentru prezentul, dar mai ales pentru viitorul unei națiuni – trebuie reglementat prin lege organică.
Obiectul de reglementare al proiectului pe care noi îl avem în dezbatere este o componentă a organizării generale a învățământului, pentru că și învățământul preșcolar face parte din sistemul de învățământ.
Pentru aceste considerente, noi apreciem că acest proiect trebuie să fie încadrat în categoria legilor organice și, firește, susținem adoptarea lui.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Ilie-Alin Coleșa, Grupul parlamentar AUR.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
Deci inițiativa legislativă pe care o vom adopta – cred că toate grupurile parlamentare o susțin – prevede ca ministerul să asigure pentru antepreșcolari și preșcolari nu doar manuale școlare gratuite, ci și jocuri, jucării, caiete de lucru și alte materiale didactice necesare, atât în limba română, cât și în limbile minorităților naționale.
Trebuie să recunoaștem că este un lucru important, dar este secundar, având în vedere că poate să nu fie pus în aplicare dacă costurile sunt prea mari sau reducerile bugetare alocate educației scad de la an la an.
În același timp, mă aștept, după dezbaterile pe care le văd în mediul public, din partea unor partide, să vedem aici inclusă și inteligența artificială.
Cred că nu ar trebui s-o avem și ar trebui ca pe acest subiect extrem de delicat să avem dezbateri mult mai așezate și să privim în față una dintre principalele probleme sociale și educaționale cu care ne confruntăm în zilele noastre, problemele care vin de la expunerea prelungită și nepotrivită la ecran, iar în mediul educațional la accesul neîngrădit, neclarificat la inteligența artificială.
Există niște studii foarte serioase – vă amintesc de unul dintre ele, foarte recent, Nataliya Kosmyna, căutați pe internet – care arată foarte clar că utilizarea inteligenței artificiale în taskuri duce la grave probleme de învățare, de utilizare neurologică, de achiziții, nu doar pentru taskul respectiv, ci și sistematic, în viitor.
Mulțumesc.
Avem 6 amendamente admise.
Dacă sunt obiecții? Nu.
## Adoptate.
Proiectul de lege rămâne pentru votul final.
11. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil; PL-x 124/2026; caracter ordinar; raport fără amendamente.
Din partea inițiatorilor, domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz, Grupul parlamentar al USR.
## **Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz:**
Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. Vă supunem astăzi spre aprobare un proiect care este simplu ca formă, dar are impact asupra vieții oamenilor. Vorbim de eliminarea obligației de a obține acordul fostului soț pentru păstrarea numelui dobândit prin căsătorie.
Ce înseamnă asta în practică? Practic, înseamnă că o femeie care divorțează nu mai trebuie să meargă în instanță, să deschidă un proces, să cheltuiască bani pe avocați și să aștepte o hotărâre judecătorească doar pentru a-și păstra, atenție, propriul nume.
Mai mult decât atât, identitatea nu poate depinde de bunăvoința sau, în cel mai rău caz, de șantajul emoțional al fostului partener. Vorbim de mii de românce care astăzi sunt puse în fața unui paradox: dacă vor să-și păstreze numele comun cu copiii lor au nevoie de acordul celui de care tocmai au divorțat; iar dacă acel acord nu vine urmează instanța, urmează drumuri inutile, urmează costuri, urmează birocrație; iar până atunci, la școală, la vamă, la spital, mama trebuie să dovedească că este mama propriilor copii. Asta nu este birocrație, este pur și simplu o umilință.
Proiectul corectează această situație în trei direcții clare: – elimină procesele inutile;
– permite divorțul la notar fără blocaje legate de nume;
– și protejează în mod special românii din afara granițelor țării care se confruntă astăzi cu un cerc vicios – divorțați legal în străinătate, dar nerecunoscuți acasă fără acordul fostului soț.
Există deja țări care au rezolvat acest lucru, la nivel european. Cred că este rândul și României să facă acest lucru.
Nu cerem decât ca identitatea unei persoane să-i aparțină ei, nu fostului soț.
Și, pe această cale, vreau să-i mulțumesc colegei mele Pollyanna Hangan, care a venit cu această idee. Vă mulțumesc.
Tot de la inițiatori, doamna deputat Alina-Ștefania Gorghiu, Grupul parlamentar al PNL.
## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**
## Mulțumesc.
O să încep și eu prin a-i mulțumi Pollyannei; într-o zi, la Comisia „România fără violență” a venit cu această idee.
Și mă bucur că astăzi este votat proiectul în plenul Camerei Deputaților, pentru că, deși pare o modificare tehnică, impactul asupra vieții oamenilor e destul de mare.
Simplu – în România astăzi dacă doi oameni divorțează și unul dorește să păstreze numele din căsătorie, acest lucru depinde de acordul fostului soț sau depinde de o procedură în instanță. Înseamnă timp pierdut, costuri, stres și uneori conflicte care, din păcate, continuă după divorț.
Mai mult decât atât, există situații în care cei doi oameni sunt de acord cu toate aspectele pe care un divorț le implică – de la copii, program de vizitare, alte responsabilități –, dar divorțul la notar nu poate fi finalizat tocmai pentru că nu există acordul părților asupra numelui. Asta înseamnă că o procedură care ar putea fi simplă devine foarte complicată, devine birocratică, iar oamenii trebuie să ajungă în instanță pentru acest motiv.
Ca atare, proiectul acesta stabilește foarte simplu și corect următorul lucru: fiecare persoană decide singură ce nume poartă după divorț, fără să aibă acordul partenerului, fără justificări, fără procese suplimentare. Pentru că numele să știți că nu este un detaliu administrativ, este parte din identitatea unei persoane, este numele sub care a muncit, sub care a construit o carieră, numele copiilor minori pe care îi are împreună cu fostul partener.
Și e firesc ca toți astăzi să votăm acest proiect, pentru ca decizia numelui să nu depindă de fostul partener.
În concluzie, e o modificare punctuală cu efecte reale și concrete: mai puțină birocrație, mai puține procese și proceduri mai rapide.
## Mulțumesc.
Prezentarea raportului, comisia sesizată în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.
Mulțumesc, doamnă președinte.
Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.
Camera Deputaților este Camera decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.
Guvernul, prin punctul de vedere transmis... Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative.
Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil.
Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a avizat favorabil proiectul de lege.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dezbateri generale, domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu, Grupul parlamentar al USR.
## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**
Dreptul la nume este un drept nepatrimonial care nu poate să fie tranzacționat.
Vă pot spune din experiența de avocat că, din nefericire, au fost foarte multe cazuri în care dreptul la nume era tranzacționat, iar soțul al cărui nume era luat de soțul care ar fi vrut să-și păstreze acest nume punea anumite condiții, în timpul divorțului, în ceea ce privește modalitatea de împărțire a bunurilor comune, pentru a fi de acord inclusiv cu păstrarea numelui.
Așa ceva este inacceptabil.
Și nu pot decât să-i felicit pe inițiatori pentru această inițiativă legislativă, pentru că, repet, dreptul la nume este un drept ce ține de persoană, este un drept care nu poate să fie tranzacționat, este un drept cu ajutorul căruia te identifici, ca persoană.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Mulțumesc.
Nemaifiind alte solicitări, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.
Stimate colege și stimați colegi,
Permiteți-mi să salut prezența la balcon a 30 de cadre didactice din județul Vâlcea, reprezentanți ai Cercului...
Județean Pedagogic
al Bibliotecilor Școlare.
Dânșii sunt prezenți... _Aplauze.)_ la invitația colegului nostru...
, domnul lider al Grupului parlamentar al PSD, domnul Ovidiu-Ștefan Popa.
Bine ați venit!
Continuăm. 14. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Piața unică: piața internă europeană într-o lume nesigură – O strategie pentru crearea unei piețe unice simple, solide și pe deplin integrate – COM(2025) 500; PHCD 5/2026.
Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, doamna deputat Corina Atanasiu. Vă rog.
## Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii și servicii, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Finanțelor și Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri Europene, Comisia pentru afaceri Europene, în principal:
– și-a exprimat susținerea pentru convergența și reducerea disparităților între statele membre, diminuarea complexității normative îndeosebi în privința serviciilor și întreprinderilor mici și mijlocii și prin promovarea instrumentelor digitale;
– a recomandat urmărirea constantă a evoluțiilor de pe piața internă și din țările terțe și utilizarea instrumentelor de apărare comercială ale Uniunii Europene împotriva practicilor comerciale neloiale din țările terțe;
– a sprijinit desemnarea unui reprezentant la nivel înalt pentru piața unică în fiecare stat membru și dialogul în cadrul grupului operativ pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică;
– a sprijinit consolidarea sistemului de informare al pieței interne, a punctelor unice de contact și a modului în care sunt tratate plângerile privind funcționarea pieței unice;
– a propus intensificarea mobilității lucrătorilor, a recunoașterii calificărilor profesionale și a modalităților de facilitare a integrării lucrătorilor proveniți dintr-un stat membru pe piața muncii și în societatea statului membru gazdă, inclusiv prin îmbunătățirea informării asupra drepturilor și obligațiilor proprii și a reducerii barierelor de ordin lingvistic;
– a sprijinit integrarea țărilor candidate pe piața unică drept mijloace de stimulare a creșterii economice.
Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 17 februarie 2026 și a fost adoptată cu majoritate de voturi.
Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general? Nu.
Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.
Adoptat. La preambul? Nu sunt obiecții. Adoptat. La articolul unic dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat. Proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.
3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2025 pentru transpunerea art. 17 alin. (15) din Directiva (UE) 2024/1.275 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanța energetică a clădirilor și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe; PL-x 299/2025; caracter ordinar; procedură de urgență.
Avem și amendamente, atât admise, cât și respinse. Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului. Vă rog.
**Domnul Aurel-Dragoș Drăghescu** _**–** subsecretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației_ :
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Stimate doamne și domni deputați,
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației nu susține adoptarea amendamentului prevăzut în raportul comun al comisiilor sesizate în fond.
Prin urmare, vă rugăm să susțineți adoptarea prezentului proiect de lege, în forma adoptată de Guvern. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru administrație publică, domnul președinte Roman.
## Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
În temeiul prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru industrii și Comisia pentru mediu au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de legeamintit, care are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2025 pentru transpunerea art. 17 alin. (15) din Directiva Uniunii Europene 2024/1.275 a Parlamentului European și a Consiliului, în scopul ducerii la îndeplinire a obiectivelor în ceea ce privește reducerea emisiilor de dioxid de carbon.
Proiectul vizează interzicerea acordării de stimulente financiare din fonduri publice pentru instalarea cazanelor autonome alimentate cu combustibili fosili, menționarea excepțiilor pentru care se permite acordarea în continuare a stimulentelor financiare din fonduri publice, cu condiția ca pentru întreprinderi aceste stimulente să fie acordate sub forma ajutoarelor de stat, menționarea obligației autorităților competente care acordă stimulente financiare de a monitoriza îndeplinirea continuă a condițiilor privind asigurarea la instalare și menținerea pe toată durata de viață a cerințelor minime stabilite, acordarea de stimulente financiare pentru sistemele de încălzire combinate, diferențiat, în funcție de modul de combinare și de ponderea energiei din surse regenerabile utilizate.
Suntem Camera decizională. În urma dezbaterilor, cele trei comisii propun plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise și respinse.
În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.
Vă rog să propuneți un timp...
Trei minute.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Trei minute.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică intitulată „Provocările actuale și nevoia de a întări economia românească prin creșterea producției interne”; – Maricel Popa – declarație politică despre „Sistemul tichetelor pentru activități casnice”; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „Românii au nevoie de soluții pentru un nivel de trai decent, nu de orgolii politice și strategii electorale”; – Cătălin-Viorel Mîndroc – declarație politică având ca temă menținerea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică având subiectul „40 de săptămâni de guvernare Bolojan, de guvernare PSD, USR, UDMR și PNL”; – Dumitru Tilea – declarație politică intitulată „Încă o emblemă a industriei românești și teleormănene este pe punctul de a se destrăma”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică având titlul „Cum, din nou, suntem proștii Europei”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „Guvernați pentru România, domnilor parlamentari ai puterii!”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având titlul „România poate să-și câștige independența energetică numai prin investiții inteligente!”; – Patricia-Simina-Arina Moș – declarație politică intitulată „Hai să facem treabă!”; – Marius-Felix Bulearcă – declarație politică: „108 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Mircea Fechet – declarație politică privind riscul de eșec al Programului RePowerEU și necesitatea sprijinirii imediate a consumatorilor vulnerabili; – Oana Murariu – declarație politică având tema „România are nevoie de decizii guvernamentale curajoase, nu de blocaje și crize profunde”;
Adoptat.
Dezbateri generale, dacă sunt intervenții?
Domnul deputat Ilie-Alin Coleșa, din partea Grupului parlamentar AUR.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
Per ansamblu, să vedem despre ce este vorba, foarte pe scurt.
Prin această nouă lege se interzice finanțarea publică pentru cazane cu combustibili fosili. Da? Asta înseamnă între combustibilii fosili – nu sunt doar lemnele, doar cărbunii, doar uleiurile, ci și gazul metan. Asta înseamnă că, pentru a fi finanțate proiecte private sau ale instituțiilor publice, nu mai este voie să fie exclusiv sau în principal pe combustibili fosili.
Ne miră faptul că reprezentantul Guvernului nu susține amendamentul, prin care există o excepție aplicată pe o perioadă de doi ani, dacă nu mă înșel, astfel încât, în situațiile în care există un număr mic, un număr minim de utilizatori care sunt nevoiți să se debranșeze de la un sistem centralizat, ei să poată fi finanțați, astfel încât să-și poată achiziționa centrale pe gaz, în acest caz, și a nu rămâne fără căldură.
În sine, proiectul reprezintă o mare lovitură dată nu doar economiei, ci și fiecărui om, deoarece centralele pe energie regenerabilă sunt de multe ori mai scumpe decât cele pe combustibili fosili și noi îi obligăm pe oameni și indirect tot pe ei, prin instituții publice, să acceseze soluții tehnice mult, mult mai scumpe, în condițiile în care încă avem gaz, dar pe care îl dăm, în bună parte, altor țări.
Nu ne-am așteptat chiar din partea unui asemenea Guvern să avem o asemenea atitudine împotriva propriilor cetățeni.
Mulțumesc.
Domnul deputat George-Nicolae Marussi, din partea Grupului parlamentar al USR.
## **Domnul George-Nicolae Marussi:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Principalele dezbateri în comisii s-au desfășurat exact pe marginea acestui amendament, pe care nici Guvernul nu-l susține.
Motivul principal este că introducerea acestei excepții de la norma principală a ordonanței este reglementată într-un mod foarte arbitrar – numărul de abonați finali la punctul termic să fie de 50 de abonați. Acest criteriu introduce o discriminare între abonatul 51 și abonatul 49, ceea ce nu este corect. În plus, nu face o legătură cu ceea ce a spus mai devreme antevorbitorul meu, legat de un criteriu de performanță, dacă avem utilizatori vulnerabili și dacă este obligat să se debranșeze, ca urmare a întreruperii furnizării.
În aceste condiții, considerăm că acest articol nu respectă spiritul ordonanței și au fost amendamente suplimentare în cadrul comisiilor.
În final, Grupul USR va susține forma actuală a legii. Mulțumim.
Mulțumesc.
Reamintesc, suntem în procedură de urgență – câte o intervenție din partea fiecărui grup parlamentar.
Până acum au intervenit din partea Grupului parlamentar AUR și din partea Grupului parlamentar al USR. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Adrian Câciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.
## **Domnul Adrian Câciu:**
Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință. Mi se pare normal rolul Parlamentului ca, atunci când Guvernul alege să legifereze în locul Parlamentului, să îmbunătățească forma care pleacă din Guvern.
De aceea, acest amendament care are o excepție de la regula pe care o introduce Guvernul și care dă posibilitatea – nu obligă, atenție, dă posibilitatea – autorităților locale de a lua și alte decizii pentru comunitatea locală, pentru cetățeni, este binevenit. Așa trebuie privit acest amendament și așa trebuie privită și activitatea noastră legislativă. Nu trebuie să fim obtuzi, nu trebuie să fim, să spun așa, deținătorii sau nu trebuie să fie Guvernul deținătorul adevărului absolut. Până la urmă Guvernul nu este votat de oameni, ci de Parlament. Parlamentarii, în schimb, sunt votați de oameni. Iar noi trebuie să avem grijă ca oamenii să aibă căldură în case. Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Trecem la dezbaterea pe articole.
Avem 24 de amendamente admise...
Câte o singură intervenție pentru fiecare...
## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu**
**:**
Pe procedură!
Pe procedură, vă rog. Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu.
Stimați colegi, Ăsta era un subiect foarte serios.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**
Pentru că ordonanța Guvernului...
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Care e procedura?
## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu**
**:**
Doamnă, procedura este că abuzați de procedura de urgență!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Nu!
Vă mulțumesc frumos.
Trecem la dezbaterea amendamentelor...
Vă rog să vă calmați!
Vă rog să vă calmați!
Avem foarte mulți invitați astăzi alături de noi!
Nu înțeleg de ce sunteți atât de necăjit!
Bun.
24 de amendamente admise. Dacă de la 1 la 10 există obiecții, observații? Nu.
Adoptate. De la 11 la 24? Adoptate. Și două amendamente respinse. Dacă dorește cineva să le susțină? Domnule deputat Ilie-Alin Coleșa, vă rog.
Mulțumesc, doamnă președinte.
Ambele amendamente cred că sunt la fel.
Voi susține marginalul 1, de la amendamente respinse. Faptul că prin această interdicție care, e adevărat, vine de la nivel european, dar chiar și la nivel european există legi care trebuie criticate, îndreptate, cum nu au făcut europarlamentarii români, colegii dumneavoastră, se vede în atitudinea multora, a majorității de aici, chiar de la PSD sau de la PNL, care, în Comisia pentru administrație, în primă fază, la un prim raport, au respins această ordonanță de urgență...
Deci dumneavoastră – și vă felicit, vă apreciez –, într-o primă fază, urmându-vă conștiința, ați respins această ordonanță de urgență, pentru că asta spune amendamentul, în sine ordonanța de urgență fiind împotriva oamenilor, împotriva intereselor lor economice elementare și...
Prezentați amendamentul!
...împotriva...
Dați-i citire, vă rog!
...bunului-simț.
Vă rog să supuneți la vot marginal 1, care spune că această ordonanță de urgență trebuie respinsă. Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Marginal 1, amendament respins.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică intitulată „Provocările actuale și nevoia de a întări economia românească prin creșterea producției interne”; – Maricel Popa – declarație politică despre „Sistemul tichetelor pentru activități casnice”; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „Românii au nevoie de soluții pentru un nivel de trai decent, nu de orgolii politice și strategii electorale”; – Cătălin-Viorel Mîndroc – declarație politică având ca temă menținerea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică având subiectul „40 de săptămâni de guvernare Bolojan, de guvernare PSD, USR, UDMR și PNL”; – Dumitru Tilea – declarație politică intitulată „Încă o emblemă a industriei românești și teleormănene este pe punctul de a se destrăma”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică având titlul „Cum, din nou, suntem proștii Europei”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „Guvernați pentru România, domnilor parlamentari ai puterii!”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având titlul „România poate să-și câștige independența energetică numai prin investiții inteligente!”; – Patricia-Simina-Arina Moș – declarație politică intitulată „Hai să facem treabă!”; – Marius-Felix Bulearcă – declarație politică: „108 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Mircea Fechet – declarație politică privind riscul de eșec al Programului RePowerEU și necesitatea sprijinirii imediate a consumatorilor vulnerabili; – Oana Murariu – declarație politică având tema „România are nevoie de decizii guvernamentale curajoase, nu de blocaje și crize profunde”;
Amendamentul rămâne respins.
Dacă mai dorește cineva?
Domnule Sorin-Titus Muncaciu, doriți să susțineți al doilea amendament?
Propunem amendament marginal 2 – respingerea ordonanței de urgență.
Când o să învățați că nu se poate să vă bateți joc de energia acestei țări?
Ați văzut acum, în criză – nu aveți petrol, nu se poate dezvolta, nu se poate face nimic! Asta înseamnă că civilizația noastră...
N-are nicio legătură amendamentul acesta...
...se bazează pe petrol. Înțelegeți, în limba română!
Vă rog să vă calmați! Chiar nu vreau să vi se întâmple ceva!
Și voi băgați ordonanțe din acestea absurde!
Vă mulțumesc.
## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**
Ce Guvern e ăsta...
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Bun.
Stimați colegi,
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică intitulată „Provocările actuale și nevoia de a întări economia românească prin creșterea producției interne”; – Maricel Popa – declarație politică despre „Sistemul tichetelor pentru activități casnice”; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „Românii au nevoie de soluții pentru un nivel de trai decent, nu de orgolii politice și strategii electorale”; – Cătălin-Viorel Mîndroc – declarație politică având ca temă menținerea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică având subiectul „40 de săptămâni de guvernare Bolojan, de guvernare PSD, USR, UDMR și PNL”; – Dumitru Tilea – declarație politică intitulată „Încă o emblemă a industriei românești și teleormănene este pe punctul de a se destrăma”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică având titlul „Cum, din nou, suntem proștii Europei”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „Guvernați pentru România, domnilor parlamentari ai puterii!”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având titlul „România poate să-și câștige independența energetică numai prin investiții inteligente!”; – Patricia-Simina-Arina Moș – declarație politică intitulată „Hai să facem treabă!”; – Marius-Felix Bulearcă – declarație politică: „108 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Mircea Fechet – declarație politică privind riscul de eșec al Programului RePowerEU și necesitatea sprijinirii imediate a consumatorilor vulnerabili; – Oana Murariu – declarație politică având tema „România are nevoie de decizii guvernamentale curajoase, nu de blocaje și crize profunde”;
Mulțumesc.
65 de voturi pentru, 156 de voturi împotrivă, doi colegi care nu votează.
Amendamentul rămâne respins.
Nemaifiind alte amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final, în varianta prezentată de comisiile raportoare. 15. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Strategia de alfabetizare financiară pentru UE – COM(2025) 681; PHCD 6/2026.
Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
Din partea Comisiei pentru afaceri europene, doamna deputat Corina Atanasiu.
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învățământ, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Finanțelor și Autorității de Supraveghere Financiară, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, această comisie, în principal:
– și-a exprimat susținerea față de Strategia europeană privind alfabetizarea financiară;
– a recomandat dezvoltarea unui ecosistem european integrat de infrastructuri de cercetare, bazat pe cooperare, complementaritate și interoperabilitate;
– a susținut utilizarea cadrelor de competențe în materie de alfabetizare financiară în conceperea programelor și proiectelor de educație, inclusiv pentru inițiativele finanțate de UE;
– și a atras atenția asupra necesității consolidării formării profesorilor și a cadrelor didactice în domeniul educației financiare, pentru a asigura predarea corectă, actualizată și adaptată nevoilor diferitelor grupuri de elevi și studenți.
Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 17 februarie 2026 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.
Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Trecem la dezbaterea și la comentariile de ordin general. Domnul deputat Brian Cristian, din partea USR.
## **Domnul Brian Cristian:**
Cred că România are nevoie de alfabetizare financiară, pentru că astfel cetățenii noștri nu ar mai alege în poziții publice oameni iresponsabili, care se joacă cu finanțele țării, care ne îndatorează, care creează deficit și poate nici infractorii nu și-ar mai ține economiile în cutii de pantofi sau prin portbagaje.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.
Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.
Adoptat.
La preambul? Nu sunt obiecții. Adoptat.
La articolul unic?
Nu sunt obiecții. Adoptat.
Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.
16. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Viziunea UE asupra climei și energiei la nivel mondial: asigurarea rolului competitiv al Europei pe piețele mondiale și accelerarea tranziției curate – JOIN(2025) 25; PHCD 7/2026.
Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
Vă rog, din partea Comisiei pentru afaceri europene.
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru politică externă și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Apărării Naționale și fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, comisia, în principal:
– și-a exprimat susținerea pentru strategie;
– a cerut sprijinul politicii industriale europene în domeniul tehnologiilor curate pentru dezvoltarea capacităților de producție în toate statele membre, inclusiv în Europa Centrală și de Est;
– a subliniat etapizarea tranziției către o economie curată, în mod inteligent și echitabil, și rolul energiei nucleare, inclusiv al tehnologiilor nucleare avansate, precum și al gazului natural, ca elemente esențiale pentru asigurarea stabilității și flexibilității sistemului energetic în tranziția către o neutralitate climatică.
De asemenea, a recomandat și menținerea sprijinului pe termen scurt pentru aprovizionarea cu energie, alături de sprijinul pe termen lung pentru un sistem energetic flexibil, bine protejat, inclusiv pentru Republica Moldova și Ucraina, și a solicitat consolidarea protecției infrastructurilor energetice critice, inclusiv a rețelelor de transport al energiei și ale cablurilor submarine.
Așadar, opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 17 februarie și a fost adoptată cu majoritate de voturi.
Supunem aprobării plenului Camerei opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc și eu.
Îl invit la cuvânt, pentru comentarii de ordin general, pe domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, din partea Grupului parlamentar AUR.
## **Domnul Silviu-Octavian Gurlui:**
Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,
Suntem de acord că e nevoie să identificăm soluții pentru energie și pentru tehnologii cu atât mai performante, dar acestea vin în urma unei strategii, a unei judecăți de rigoare, a unor date care sunt ele rezultate din teren, ale resurselor actuale, fie că vorbim de cele materiale, umane sau de cercetare.
Din păcate, asistăm la o ipocrizie, pentru că importăm, de fapt, materiale și produse tehnologice care produc energie, care produc poluare, din alte continente, și care nu au aceeași strategie, una păguboasă pentru Europa.
Cu atât mai mult vorbim despre România. E vorba de a investi în primul rând în cercetare și în tehnologii, de a avea resurse de energie ieftine, nu atât de scumpe cum sunt acum, stabile și, cu siguranță, nu așa cum sunt acum, și apoi, din urmă, pot fi ele implementate astfel de soluții, pentru o diminuare progresivă, în raport cu posibilitățile acestui continent și ale acestei țări, în primul rând.
Or, pentru o așa direcție, pentru o așa strategie avem nevoie de o altă optică.
Ceea ce facem acum nu facem decât să ne distrugem economia și un viitor care, cumva, sub umbra acestor diminuări ale amprentei de carbon din atmosferă, care nu reduc, de fapt – nu se reduce decât poate cu 0,01% –, fără a avea, practic, o soluție concretă pentru viitorul acestei țări. Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Vă mulțumesc și eu. Stimate colege,
Stimați colegi,
Permiteți-mi să salut prezența la balcon a unui grup de 50 de elevi de la Colegiul „Aurel Vlaicu” din municipiul Orăștie și Școala Generală Certeju de Sus, județul Hunedoara.
Bine ați venit!
Continuăm și îl invit la cuvânt, cu mult respect, pe colegul nostru, domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu, Grupul parlamentar AUR.
## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**
## Stimați colegi,
Dacă această criză nu v-a convins că nu se poate civilizație fără petrol și fără gaze naturale, în momentul în care, din cauza războiului din Golf, toate țările suferă, toată lumea intră în recesiune din cauza acestor privațiuni, din cauza faptului că petrolul și gazele naturale nu mai pot să ajungă, nu vă este clar că toată civilizația se bazează pe aceste lucruri?
Cum veniți să puneți într-o hârtie de tipul ăsta – tranziție? Păi, ce înseamnă tranziție? Înseamnă să renunțăm la astea care sunt acum, la tehnologiile actuale?
Și vă mai spun de ce sunteți ipocriți.
Pentru că toate guvernele voastre și-au bătut joc de biomasă!
Vă aduceți aminte, domnilor liberali, în toate guvernele voastre, deși aveam patente pentru biomasă, v-ați bătut joc de biomasă și acum veniți să ne spuneți că – vezi, Doamne! – vrem energie verde. Pe de o parte.
Pe de altă parte, nu se poate să dați ordonanțe care să oprească folosirea acestor...
Și nu vă mai spun ce ați făcut în Valea Jiului! Să opriți minele de cărbuni pentru niște certificate verzi, care sunt o mânărie a finanțelor mondiale.
Absurd ce ați făcut!
Oamenii sunt pe stradă acum din cauza voastră! Din cauza guvernelor voastre! Și va trebui să plătiți pentru asta, pentru că nu se poate să continuăm în felul ăsta! Nu există o logică! Să aveți în fața voastră dovada că avem nevoie de hidrocarburi și avem nevoie de gaz și voi să continuați cu aberațiile, cu energia verde.
Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, Grupul parlamentar al USR.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Sigur, tranziția curată este un lucru pe care inclusiv România l-a acceptat, însă felul în care această tranziție este făcută trebuie să fie unul realist.
Cred că cel mai important punct din acest proiect de opinie este referința la energie nucleară și la gaz natural, energia nucleară pe care România vrea să o dezvolte, însă pare că lucrurile se mișcă mult prea greu. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să încurajăm energia nucleară, fie că vorbim de reactoarele 3 și 4 sau de această nouă tehnologie, reactoare nucleare civile.
Apoi, în ceea ce privește gazul natural, avem aceste resurse de gaze naturale în Marea Neagră, care ne oferă nouă, României, o poziție privilegiată aici, în Europa de Est. O să devenim primul producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, iar acest gaz natural trebuie să ajute industria, trebuie să crească competitivitatea industriei, trebuie să fie valorificat superior în industrie și de aceea am inițiat, alături de colegi din toate partidele politice, un proiect de lege care să dea facilități fiscale industriei chimice, petrochimice, pentru a dezvolta această ramură. Ducem și avem un deficit în zona de îngrășăminte, avem un deficit în ceea ce privește exporturile, importăm mai mult decât exportăm, pe zona de produse din zona industriei chimice.
Deci oportunități există și pe acestea trebuie să le valorificăm.
De aceea, evident că e nevoie de mai multă competitivitate pe zona asta.
Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Domnul deputat Allen Coliban.
## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu**
**:**
La ședința următoare!
Da, acum am observat!
Este ora 11:00.
Încheiem aici lucrările și vom continua cu dezbaterea la ședința următoare.
Ne vedem la 11:30, la votul final.
PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Stimate colege și stimați colegi, Începem ședința de vot final.
Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.
Vă rog să vă pregătiți.
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică intitulată „Provocările actuale și nevoia de a întări economia românească prin creșterea producției interne”; – Maricel Popa – declarație politică despre „Sistemul tichetelor pentru activități casnice”; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „Românii au nevoie de soluții pentru un nivel de trai decent, nu de orgolii politice și strategii electorale”; – Cătălin-Viorel Mîndroc – declarație politică având ca temă menținerea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică având subiectul „40 de săptămâni de guvernare Bolojan, de guvernare PSD, USR, UDMR și PNL”; – Dumitru Tilea – declarație politică intitulată „Încă o emblemă a industriei românești și teleormănene este pe punctul de a se destrăma”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică având titlul „Cum, din nou, suntem proștii Europei”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „Guvernați pentru România, domnilor parlamentari ai puterii!”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având titlul „România poate să-și câștige independența energetică numai prin investiții inteligente!”; – Patricia-Simina-Arina Moș – declarație politică intitulată „Hai să facem treabă!”; – Marius-Felix Bulearcă – declarație politică: „108 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Mircea Fechet – declarație politică privind riscul de eșec al Programului RePowerEU și necesitatea sprijinirii imediate a consumatorilor vulnerabili; – Oana Murariu – declarație politică având tema „România are nevoie de decizii guvernamentale curajoase, nu de blocaje și crize profunde”;
Nu? Nu sunt. În regulă.
Deci nu au fost sesizate probleme. Stimate colege și stimați colegi,
Pentru început, dați-mi voie să-l invit la cuvânt pe domnul președinte Mihail Neamțu, președintele Comisiei pentru cultură, pentru transmiterea unui mesaj solemn.
## **Domnul George-Mihail Neamțu:**
Mulțumesc mult, doamnă președinte. Distinși colegi, Doamnelor și domnilor, Onorată adunare,
La 1 aprilie 1941, în nordul Bucovinei, aflată sub ocupație sovietică, mii de bărbați, femei, bătrâni și tineri au pornit spre granița României purtând icoane, cruci și steaguri albe. Nu erau soldați și nu aveau arme. Erau civili care sperau să se întoarcă în patria lor.
În poiana de la Fântâna Albă, această coloană de oameni neînarmați a fost întâmpinată de focul mitralierelor NKVD. Civilii au fost secerați fără milă.
Martorii tragediei au relatat că răniții au fost hăcuiți cu baionetele, iar supraviețuitorii au fost aruncați în gropi comune, fiind îngropați de vii.
Această crimă a rămas în istorie drept „Masacrul de la Fântâna Albă”.
Distinși colegi,
Statul român a recunoscut această tragedie prin Legea nr. 68/2011, care instituie data de 1 aprilie drept Zi națională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrului de la Fântâna Albă.
Considerăm noi, împreună cu cei de la Comitetul Național Român, că această zi trebuie marcată și printr-un gest solemn, aici, în Parlamentul României, în cea mai înaltă și reprezentativă instituție a statului român.
Vă solicităm deci, respectuos, ca în fiecare an să păstrăm un moment de reculegere în memoria victimelor masacrului de la Fântâna Albă.
Acest moment de tăcere nu poate schimba trecutul, dar poate arăta că România nu-și uită eroii și că instituțiile sale respectă memoria celor care au fost uciși pentru simplul fapt că au fost români, creștini și oameni liberi.
Vă mulțumesc.
Începem ședința de vot final. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.
1. Proiectul de hotărâre privind înființarea unei Comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea serviciilor specializate de gestionare a câinilor fără stăpân, organizate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001; PHCD 17/2026.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică intitulată „Provocările actuale și nevoia de a întări economia românească prin creșterea producției interne”; – Maricel Popa – declarație politică despre „Sistemul tichetelor pentru activități casnice”; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „Românii au nevoie de soluții pentru un nivel de trai decent, nu de orgolii politice și strategii electorale”; – Cătălin-Viorel Mîndroc – declarație politică având ca temă menținerea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică având subiectul „40 de săptămâni de guvernare Bolojan, de guvernare PSD, USR, UDMR și PNL”; – Dumitru Tilea – declarație politică intitulată „Încă o emblemă a industriei românești și teleormănene este pe punctul de a se destrăma”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică având titlul „Cum, din nou, suntem proștii Europei”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „Guvernați pentru România, domnilor parlamentari ai puterii!”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având titlul „România poate să-și câștige independența energetică numai prin investiții inteligente!”; – Patricia-Simina-Arina Moș – declarație politică intitulată „Hai să facem treabă!”; – Marius-Felix Bulearcă – declarație politică: „108 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Mircea Fechet – declarație politică privind riscul de eșec al Programului RePowerEU și necesitatea sprijinirii imediate a consumatorilor vulnerabili; – Oana Murariu – declarație politică având tema „România are nevoie de decizii guvernamentale curajoase, nu de blocaje și crize profunde”;
Proiectul de hotărâre a fost respins.
2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea...
Explicarea votului, da, domnul deputat Allen Coliban, USR.
## **Domnul Allen Coliban:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
Noi am votat împotrivă, nu pentru că nu avem nevoie de o transparentizare a problemelor din adăposturi, ci pentru că lucrul acesta nu se face cu circ parlamentar și cu o comisie făcută așa, de POT, citind de pe foaie argumente.
Lucrurile acestea se rezolvă cu instituțiile abilitate. Asta înseamnă ANSVSA. Lucrurile acestea se rezolvă prin adoptarea unui pachet legislativ – și există mai multe legi pe circuit, inițiate inclusiv de colegii mei. Lucrurile acestea se pot rezolva și putem să avem o anchetă și niște date dacă cerem Curții de Conturi un control tematic la nivel național.
Acesta este modul responsabil prin care să rezolvăm această problemă, nu cu circ parlamentar și cu inițiative pe care le citiți de pe foi.
Mulțumesc.
Domnul deputat George-Nicolae Simion, Grupul parlamentar AUR.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Îmi pare rău, dar în această săptămână văd că orice procedee parlamentare sunt negate, sunt contestate de către colegii de la USR. Ani omagiali nu putem propune, pentru că nu sunt propuneri serioase, trebuie să ne ocupăm de propuneri serioase, însă Parlamentul este văduvit de puterea de a acționa.
Comisiile de anchetă, la fel, sunt instrumente parlamentare aflate la dispoziția noastră pentru a trage semnale de alarmă.
Iar felul în care au fost masacrate efectiv acele suflete nevinovate, căței, care, nu știu dacă sunteți de acord sau nu, merită și ei atenția noastră – poate iubitori de animale v-au trimis aici, în Parlament, și pentru a le proteja interesele și drepturile lor –, arată de fapt că nu aveți suflet.
Nu este circ parlamentar, este o metodă de a acționa.
Ce putem face noi, parlamentarii din opoziție, mai mult, pentru a apăra un dezastru care s-a întâmplat în județul Vrancea decât să cerem o comisie de anchetă, decât să atragem atenția?
Aveți pârghiile necesare, aveți colegi, inclusiv de acolo, din Vrancea, care ridică din umeri și spun că, dacă ai bani, te duci și plătești facturile sau plătești diferite servicii și, dacă n-ai bani, nu te duci.
Sunteți foarte cinici și cinismul dumneavoastră în actul de guvernare a țării o să vă coste.
Domnule deputat Csoma Botond, Grupul parlamentar UDMR, liderul Grupului parlamentar al UDMR, vă rog.
## **Domnul Csoma Botond:**
Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,
N-am votat acest proiect de hotărâre nu pentru că nu avem suflet, ci pentru faptul că am considerat că prin înființarea acestei comisii nu s-ar rezolva problema de fond.
Sigur, noi credem că autoritățile abilitate trebuie să verifice dacă acele chestiuni care s-au spus în spațiul public sunt adevărate sau nu, dar nu credem că o comisie parlamentară ar putea să facă ceva cu fondul acestei probleme.
Și noi suntem iubitori de câini, dar în același timp dorim ca și viața oamenilor să fie protejată, pentru că sunt foarte multe cazuri când câini fără stăpâni, în diferite localități ale acestei țări, atacă oameni pe stradă. Sunt localități și în județul Cluj, dar și în alte județe ale țării, unde seara deja oamenii nu au curajul să iasă pe stradă din cauza câinilor fără stăpân, deci credem că și această situație trebuie gestionată.
Mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Doamna deputat Codruța-Maria Corcheș, Grupul parlamentar POT.
## **Doamna Codruța-Maria Corcheș:**
Da, mă uit la partidele care sunt la guvernare în acest moment și mă uit la masacrul din adăposturi, și mă uit la parlamentarii care stau și habar nu au ce votează.
Vorbește domnul de la UDMR, care..., în Harghita, unii primari au dat 9.000 de lei pe 3 câini. 9.000 de lei!
Ceea ce s-a întâmplat în Vetmedan nu este un caz izolat, se întâmplă în toate adăposturile, poate nu la același nivel.
Dar nu mai putem permite ca aceste atrocități să se întâmple în adăposturi. Trebuie monitorizați.
Instituțiile nu funcționează la nivelul la care trebuie.
Nu mai putem permite această bătaie de joc asupra animalelor, indiferent pe cine ne dorim să acoperim. Dosarele penale sunt blocate în instituții și așteptăm să se prescrie, să acoperim șmecherii, în timp ce puii, animalele sunt chinuite.
ANSVSA-ul face la nivelul la care poate, DSV-ul se spală pe mâini.
Și, personal, în Reșița am găsit un pui mâncat de un câine mare, iar DSV-ul a dat 3.000 de lei amendă medicului, da! Vi se pare normal? În timp ce dejecțiile se scurg în apă, iar cei de la Mediu prind porumbei, împreună cu..., transportă porumbei, împreună cu primarul din Reșița, da, să-i elibereze, după aceea îi trimit pe hingheri...
, după aceea îi trimit pe hingheri, domnule, da, să-i prindă, pentru că nu încap nici de porumbei, nici de păsări, nici de câini, de nimic.
Unde vom ajunge cu această situație și până când vom mai putea permite?
Milioane de euro se duc în adăposturile publice și milioane de câini suferă și mor. Pentru ce? Ca cineva să-și umple buzunarele și să-și bată joc de aceste suflete.
Este responsabilitatea noastră să le apărăm. Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Vă mulțumesc.
2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Programul de lucru al Comisiei 2026 – Momentul independenței Europei – COM(2025) 870; PHCD 93/2025.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică intitulată „Provocările actuale și nevoia de a întări economia românească prin creșterea producției interne”; – Maricel Popa – declarație politică despre „Sistemul tichetelor pentru activități casnice”; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „Românii au nevoie de soluții pentru un nivel de trai decent, nu de orgolii politice și strategii electorale”; – Cătălin-Viorel Mîndroc – declarație politică având ca temă menținerea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică având subiectul „40 de săptămâni de guvernare Bolojan, de guvernare PSD, USR, UDMR și PNL”; – Dumitru Tilea – declarație politică intitulată „Încă o emblemă a industriei românești și teleormănene este pe punctul de a se destrăma”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică având titlul „Cum, din nou, suntem proștii Europei”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „Guvernați pentru România, domnilor parlamentari ai puterii!”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având titlul „România poate să-și câștige independența energetică numai prin investiții inteligente!”; – Patricia-Simina-Arina Moș – declarație politică intitulată „Hai să facem treabă!”; – Marius-Felix Bulearcă – declarație politică: „108 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Mircea Fechet – declarație politică privind riscul de eșec al Programului RePowerEU și necesitatea sprijinirii imediate a consumatorilor vulnerabili; – Oana Murariu – declarație politică având tema „România are nevoie de decizii guvernamentale curajoase, nu de blocaje și crize profunde”;
Adoptat.
3. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Foaie de parcurs privind accesul legal și efectiv la date pentru autoritățile de aplicare a legii – COM(2025) 349; PHCD 2/2026.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică intitulată „Provocările actuale și nevoia de a întări economia românească prin creșterea producției interne”; – Maricel Popa – declarație politică despre „Sistemul tichetelor pentru activități casnice”; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „Românii au nevoie de soluții pentru un nivel de trai decent, nu de orgolii politice și strategii electorale”; – Cătălin-Viorel Mîndroc – declarație politică având ca temă menținerea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică având subiectul „40 de săptămâni de guvernare Bolojan, de guvernare PSD, USR, UDMR și PNL”; – Dumitru Tilea – declarație politică intitulată „Încă o emblemă a industriei românești și teleormănene este pe punctul de a se destrăma”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică având titlul „Cum, din nou, suntem proștii Europei”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „Guvernați pentru România, domnilor parlamentari ai puterii!”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având titlul „România poate să-și câștige independența energetică numai prin investiții inteligente!”; – Patricia-Simina-Arina Moș – declarație politică intitulată „Hai să facem treabă!”; – Marius-Felix Bulearcă – declarație politică: „108 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Mircea Fechet – declarație politică privind riscul de eșec al Programului RePowerEU și necesitatea sprijinirii imediate a consumatorilor vulnerabili; – Oana Murariu – declarație politică având tema „România are nevoie de decizii guvernamentale curajoase, nu de blocaje și crize profunde”;
Adoptat.
Explicarea votului, domnul deputat Ilie-Alin Coleșa, Grupul parlamentar AUR.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
Ne-am abținut privind această comunicare din partea Comisiei Europene privind accesul la date.
Despre ce este vorba, foarte pe scurt: se referă la accesul la datele private pe care noi le schimbăm prin aplicații criptate – WhatsApp, Telegram, e-mailuri, Gmail sau aplicații de socializare, cum ar fi cele de la Meta sau LinkedIn. Și Comisia Europeană, prin conducerea ei, Ursula von der Leyen, dorea ca să se extindă o prevedere, o excepție, valabilă din 2022, prin care se făceau scanare și supraveghere în masă a tuturor mesajelor pe care orice om le schimba prin aceste aplicații criptate și utilizarea datelor în sistemele de inteligență artificială.
Din fericire..., din fericire, recent, la finalul lunii martie, Parlamentul European, cu un vot foarte strâns, în care cei care au votat împotriva acestei scanări în masă au reușit să o blocheze, s-a terminat cu această excepție de scanare în masă, deocamdată, a mesajelor private.
Bineînțeles că motivele invocate, nu?, terorismul, traficul de persoane, drogurile, corupția sunt chestiuni care într-adevăr trebuie stârpite, însă nu privindu-ne pe fiecare dintre noi ca pe un potențial infractor, ci supraveghindu-i doar pe aceia asupra cărora planează niște suspiciuni.
Mulțumesc.
Domnul deputat George-Mădălin Borș, Grupul parlamentar al PSD.
## **Domnul George-Mădălin Borș:**
## Doamnă președinte,
## Stimați colegi,
Grupul PSD a susținut acest proiect de hotărâre, pentru că el răspunde unei realități pe care niciun legislativ responsabil nu o mai poate ignora: criminalitatea se digitalizează, iar statul trebuie să își adapteze instrumentele de reacție. În același timp, această adaptare nu poate fi făcută în afara cadrului democratic, fără garanții solide pentru drepturile fundamentale, pentru securitatea cibernetică și pentru statul de drept. Prin această opinie, Camera Deputaților transmite un mesaj politic și instituțional clar: România susține accesul legal și efectiv la date, atunci când acesta este necesar pentru aplicarea legii, dar doar în condiții de proporționalitate, transparență și control. Este o poziție echilibrată, care refuză extremele: atât blocarea instrumentelor de anchetă, cât și accesul necontrolat la date.
Textul proiectului este important și din perspectiva securității cibernetice, pentru că leagă explicit accesul la date de protecția rețelelor, a sistemelor informatice și a infrastructurilor digitale. Această abordare este corectă: nu putem construi siguranță publică fără să protejăm în același timp ecosistemul digital în care datele există, circulă și sunt prelucrate.
În plus, această hotărâre susține cooperarea cu Europol, Eurojust și CEPOL, standardizarea procedurilor, formarea profesională și dezvoltarea unor mecanisme moderne pentru criminalistica digitală.
În esență, acest proiect spune că securitatea digitală, justiția și drepturile fundamentale trebuie tratate împreună, și nu separat. De aceea, am susținut acest proiect de hotărâre. Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
4. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia europeană privind infrastructurile de cercetare și tehnologie – COM(2025) 497; PHCD 3/2026.
##
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică intitulată „Provocările actuale și nevoia de a întări economia românească prin creșterea producției interne”; – Maricel Popa – declarație politică despre „Sistemul tichetelor pentru activități casnice”; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „Românii au nevoie de soluții pentru un nivel de trai decent, nu de orgolii politice și strategii electorale”; – Cătălin-Viorel Mîndroc – declarație politică având ca temă menținerea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică având subiectul „40 de săptămâni de guvernare Bolojan, de guvernare PSD, USR, UDMR și PNL”; – Dumitru Tilea – declarație politică intitulată „Încă o emblemă a industriei românești și teleormănene este pe punctul de a se destrăma”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică având titlul „Cum, din nou, suntem proștii Europei”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „Guvernați pentru România, domnilor parlamentari ai puterii!”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având titlul „România poate să-și câștige independența energetică numai prin investiții inteligente!”; – Patricia-Simina-Arina Moș – declarație politică intitulată „Hai să facem treabă!”; – Marius-Felix Bulearcă – declarație politică: „108 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Mircea Fechet – declarație politică privind riscul de eșec al Programului RePowerEU și necesitatea sprijinirii imediate a consumatorilor vulnerabili; – Oana Murariu – declarație politică având tema „România are nevoie de decizii guvernamentale curajoase, nu de blocaje și crize profunde”;
Adoptat.
Explicarea votului, domnul Remus-Gabriel Lăpușan, Grupul parlamentar al PSD.
## **Domnul Remus-Gabriel Lăpușan:**
## Stimați colegi,
Doar câteva lucruri vreau să spun pe acest proiect.
În primul rând, avem mare noroc că la nivelul Uniunii Europene există discuții foarte serioase pe acest subiect.
În primul rând, dat fiind faptul că Europa este foarte fragilă din punctul de vedere al tehnologiei, există în acest moment o problemă de suveranitate în ceea ce privește tehnologiile pe care ni le furnizează niște companii străine.
Norocul nostru este că se lucrează intens și în Planul multianual 2028-2034 o să fie sume consistente pe acest domeniu.
Deci salvarea în primul rând o să vină de la nivelul Uniunii Europene.
În același timp, la punctul 3 din acest proiect, noi ne-am angajat sau spunem că dorim ca 3% din PIB-ul României să meargă în zona de cercetare-dezvoltare.
În 2024, pentru că de atunci avem date oficiale, s-a cheltuit doar 0,46%, din care 0,3% din zona privată și doar 0,16% din zona publică, ceea ce este foarte puțin.
Eu mi-aș dori ca ceea ce noi votăm aici să devină și realitate și să facem ceea ce trebuie, împreună cu Guvernul, ca acel procent de 3%... sau să ne apropiem de acel procent de 3%.
Iar un lucru foarte important pe care poate să-l rezolve tot Uniunea Europeană este legat de libertatea de cunoaștere și de circulație a cunoașterii, pe care în acest moment multe țări din Europa o au, dar, din păcate, nu ajunge la noi decât prin companiile multinaționale.
Cred că trebuie să reflectăm pe aceste lucruri și cu multă seriozitate să ne aplecăm să le și rezolvăm. Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
5. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Piața unică: piața internă europeană într-o lume nesigură – O strategie pentru crearea unei piețe unice simple, solide și pe deplin integrate – COM(2025) 500; PHCD 5/2026.
##
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică intitulată „Provocările actuale și nevoia de a întări economia românească prin creșterea producției interne”; – Maricel Popa – declarație politică despre „Sistemul tichetelor pentru activități casnice”; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „Românii au nevoie de soluții pentru un nivel de trai decent, nu de orgolii politice și strategii electorale”; – Cătălin-Viorel Mîndroc – declarație politică având ca temă menținerea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică având subiectul „40 de săptămâni de guvernare Bolojan, de guvernare PSD, USR, UDMR și PNL”; – Dumitru Tilea – declarație politică intitulată „Încă o emblemă a industriei românești și teleormănene este pe punctul de a se destrăma”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică având titlul „Cum, din nou, suntem proștii Europei”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „Guvernați pentru România, domnilor parlamentari ai puterii!”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având titlul „România poate să-și câștige independența energetică numai prin investiții inteligente!”; – Patricia-Simina-Arina Moș – declarație politică intitulată „Hai să facem treabă!”; – Marius-Felix Bulearcă – declarație politică: „108 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Mircea Fechet – declarație politică privind riscul de eșec al Programului RePowerEU și necesitatea sprijinirii imediate a consumatorilor vulnerabili; – Oana Murariu – declarație politică având tema „România are nevoie de decizii guvernamentale curajoase, nu de blocaje și crize profunde”;
Adoptat.
6. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Strategia de alfabetizare financiară pentru UE – COM(2025) 681; PHCD 6/2026.
-
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică intitulată „Provocările actuale și nevoia de a întări economia românească prin creșterea producției interne”; – Maricel Popa – declarație politică despre „Sistemul tichetelor pentru activități casnice”; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „Românii au nevoie de soluții pentru un nivel de trai decent, nu de orgolii politice și strategii electorale”; – Cătălin-Viorel Mîndroc – declarație politică având ca temă menținerea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică având subiectul „40 de săptămâni de guvernare Bolojan, de guvernare PSD, USR, UDMR și PNL”; – Dumitru Tilea – declarație politică intitulată „Încă o emblemă a industriei românești și teleormănene este pe punctul de a se destrăma”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică având titlul „Cum, din nou, suntem proștii Europei”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „Guvernați pentru România, domnilor parlamentari ai puterii!”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având titlul „România poate să-și câștige independența energetică numai prin investiții inteligente!”; – Patricia-Simina-Arina Moș – declarație politică intitulată „Hai să facem treabă!”; – Marius-Felix Bulearcă – declarație politică: „108 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Mircea Fechet – declarație politică privind riscul de eșec al Programului RePowerEU și necesitatea sprijinirii imediate a consumatorilor vulnerabili; – Oana Murariu – declarație politică având tema „România are nevoie de decizii guvernamentale curajoase, nu de blocaje și crize profunde”;
- 3 colegi nu votează.
- Adoptat.
Legi ordinare. Adoptări.
7. Proiectul de lege privind instituirea anului 2027 ca Anul
Ilie Năstase; PL-x 126/2026; lege ordinară.
Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru
- tineret și sport propun adoptarea proiectului de lege. Suntem Camera decizională.
-
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică intitulată „Provocările actuale și nevoia de a întări economia românească prin creșterea producției interne”; – Maricel Popa – declarație politică despre „Sistemul tichetelor pentru activități casnice”; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „Românii au nevoie de soluții pentru un nivel de trai decent, nu de orgolii politice și strategii electorale”; – Cătălin-Viorel Mîndroc – declarație politică având ca temă menținerea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică având subiectul „40 de săptămâni de guvernare Bolojan, de guvernare PSD, USR, UDMR și PNL”; – Dumitru Tilea – declarație politică intitulată „Încă o emblemă a industriei românești și teleormănene este pe punctul de a se destrăma”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică având titlul „Cum, din nou, suntem proștii Europei”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „Guvernați pentru România, domnilor parlamentari ai puterii!”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având titlul „România poate să-și câștige independența energetică numai prin investiții inteligente!”; – Patricia-Simina-Arina Moș – declarație politică intitulată „Hai să facem treabă!”; – Marius-Felix Bulearcă – declarație politică: „108 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Mircea Fechet – declarație politică privind riscul de eșec al Programului RePowerEU și necesitatea sprijinirii imediate a consumatorilor vulnerabili; – Oana Murariu – declarație politică având tema „România are nevoie de decizii guvernamentale curajoase, nu de blocaje și crize profunde”;
- Adoptat.
Explicarea votului, doamna deputat Elisabeta Lipă, Grupul parlamentar al PSD.
## **Doamna Elisabeta Lipă:**
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,
În numele meu personal și al lui Ilie Năstase, vă mulțumesc pentru votul acordat.
Și pentru al doilea an consecutiv omagiem, în 2027, deci, după Nadia Comăneci, îl omagiem pe Ilie Năstase.
Ilie Năstase nu mai are nevoie de nicio prezentare, dar voi spune doar atât: este fost număr unu mondial; este singurul sportiv tenismen român care a cucerit Turneul Campionilor și este de șapte ori câștigător al turneelor de Grand Slem.
Deci România are valori, dar știe mai puțin să le prețuiască.
Uneori cei care nu au scris istorie își permit să o judece, neștiind că respectul nu se votează, ci se câștigă.
Este foarte ușor să pui sub semnul întrebării o legendă când tu personal nu ai construit nimic care să dăinuie în viitor. Cu mâhnire am auzit dezbaterea de luni privind instituirea Anului Ilie Năstase și vreau să vă spun două lucruri.
Celor cărora s-au abținut sau n-au votat le recomand să urmărească filmul documentar „Nasty” și cu siguranță că vor vedea că..., nu vor...
Felicitări, doamnă deputat, și mulțumim!
Tot explicarea votului, doamna deputat Monica Iagăr, Grupul parlamentar AUR.
## **Doamna Monica Iagăr:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Da, într-adevăr, după Elisabeta este greu să vorbești, dar spun doar atât: vă mulțumesc celor care ați votat.
Mulțumesc, domnule Dimitriu, că ați votat pentru Ilie Năstase.
Deci se pare că legendele sunt nemuritoare.
Pot să vă spun așa: astăzi, de ziua mea, de 1 aprilie, și nu este o păcăleală, mă bucur că...
acest Ilie Năstase...
este aplaudat de dumneavoastră, votat pentru 2027 – Anul Ilie Năstase.
Dar vreau să vă spun așa: noi, sportivii, suntem ambasadorii României și prin el, prin Ilie Năstase, România a fost văzută, a fost cunoscută în niște ani în care România nu era nici cunoscută, nici văzută.
Fapt pentru care vă mulțumesc, în numele colegilor mei și în numele colegului meu de la Comisia pentru sport, Ciprian, că, într-adevăr, Ilie Năstase va fi onorat la 80 de ani, în 2027. Mulțumesc.
Doamna deputat Verginia Vedinaș, explicarea votului, Grupul parlamentar SOS România.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
Dragi colegi,
Voi începe prin a menționa una din susținerile care s-au făcut de la tribuna Parlamentului, că e ușor să critici când n-ai construit nimic.
Aș completa nu numai că n-ai construit nimic, dar prin ceea ce faci dai dovadă că te străduiești să distrugi – să distrugi instituții, să le desființezi, să distrugi valori, să dai la o parte sau să dai altora bogățiile acestui neam. Și exemplul ar putea continua.
Eu mi-aș îngădui să plusez față de ce am decis noi, astăzi.
Sportivii noștri, valorile noastre ne dau identitate. Parlamentul e organul reprezentativ suprem al poporului român.
Avem datoria, în această calitate, să învățăm poporul român să-și prețuiască valorile. Și nu exclud o ședință specială, omagială, prin care Parlamentul, în Camere reunite, să o aducă aici pe Nadia Comăneci, să-l aducă pe Ilie Năstase și să le exprimăm, în numele poporului român, prețuirea și recunoștința pentru ceea ce au făcut pentru noi. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR.
## **Domnul Brian Cristian:**
Statul român își recompensează sportivii din vârf cu premii consistente, cu rente viagere, cu indemnizații de merit, cu grade militare, uneori fără o zi de armată, și cu poziții în Parlament. Uneori și cu ani omagiali, precum acesta pe care îl votăm astăzi.
Dar statul român uită de sportivii care nu sunt în vârf, nu-i sprijină și nu-i pasă de ce ar trebui să facă un sportiv ca să ajungă acolo. Practic, îi abandonează. Tenisul, din păcate, nu este ocolit de această practică.
Ministerul Sportului a pierdut mai multe procese, pentru că ani la rând a refuzat să finanțeze tenisul, iar copiii se bazează exclusiv pe contribuția părinților.
Când vine vorba de investiția statului în baze, vedem că lucrurile stau și mai rău. Și chiar persoana pe care astăzi o omagiem a vorbit, în repetate rânduri, despre arenele BNR, despre alte baze sportive care se degradează.
Trebuie să penalizez ipocrizia colegilor inițiatori de astăzi, care la Legea bugetului au plâns cu lacrimi de crocodil că nu sunt destul de mulți bani la sport, iar astăzi dau din banii sportului nu către baze sportive, nu către copii și juniori, ci către festivități, către parade și evenimente.
Stimați colegi care spuneți astăzi că vă pasă de legendele sportului, că vă pasă de România, că sunteți patrioți, vă rog tare mult să nu vă mai bateți joc de sportul românesc!
Iar legat de persoana pe care astăzi o omagiază Parlamentul – pentru că spunea un antevorbitor că respectul nu se votează, ci se câștigă –, cred că domnul Năstase are șansa că, în anul omagial al domniei-sale, poate să reconsidere o parte dintre greșelile pe care nu doar omul de sport Ilie Năstase le-a făcut, ci și generalul, omul, persoana publică Ilie Năstase le-a făcut
cu privire la violența împotriva femeilor, cu privire la prezența la muncă...
Vă rog să faceți referire la...
...cu privire la siguranța pe drumurile publice...
...proiectul de lege pe care l-am dezbătut!
## **Domnul Brian Cristian:**
...și multe alte aspecte.
Mă bucur că domnul Ilie Năstase nu s-a mutat din țară, așa cum a declarat, și sper să fie în continuare un exemplu pentru viitoarele generații.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Adrian-Miroslav Merka.
## **Domnul Adrian-Miroslav Merka:**
Da, mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Când vrei să spui ceva despre o propunere legislativă care trece bineînțeles că te pregătești prima dată moral, sufletește.
Și da, și nu, depinde cum o exprimați sau cum o simțiți! Poate noi o simțim mai bine! Și când îi auzi și pe unii, și pe alții parcă-parcă îți vine să te răzgândești dacă mai vrei să iei cuvântul.
Eu întotdeauna m-am gândit cum voi privi viitorul, ce îi voi spune în continuare copilului meu sau elevilor pe care îi voi avea, poate, sub îndrumare.
Dacă nu avem trecut, cam despre ce viitor vom vorbi?
Se vorbea aici despre aceste rezultate pe care le are sportul românesc azi, pentru că, într-adevăr, rezultatele nu vin peste noapte.
Dacă nu am avut pe vremuri rezultate, nu vom avea ce să vorbim în viitor despre rezultatele de azi.
Vorbim despre performanțe. Poate că fiecare dintre dumneavoastră aveți părerea dumneavoastră făcută despre o persoană.
Dar haideți să vorbim despre România noastră frumoasă, haideți să vorbim despre rezultatele pe care le-am avut!
Să știți că doar astea ne-au rămas acum!
Ce să scoatem noi în evidență? Necalificarea echipelor noastre, absența noastră pe mai departe la alte niveluri ale acestor campionate mondiale, europene?
Nu mă refer la un sport anume.
Ce le vom spune copiilor noștri?
Unde poți să ajungi în România de azi?
Poți să fii un campion mondial?
Poți să fii un campion european?
Poți să joci la o echipă românească care să fie în top 10 din Europa?
Poate ar fi cazul, cum spunea cineva, să facem o ședință comună, să căutăm ceea ce vom face în viitor pentru sportul românesc. Nu pentru omul din sport, pentru sportul românesc, pentru viitorul tinerilor noștri!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Mulțumesc.
Punctul 8, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 93 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023; PL-x 292/2025; lege ordinară.
Comisia pentru învățământ propune adoptarea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică intitulată „Provocările actuale și nevoia de a întări economia românească prin creșterea producției interne”; – Maricel Popa – declarație politică despre „Sistemul tichetelor pentru activități casnice”; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „Românii au nevoie de soluții pentru un nivel de trai decent, nu de orgolii politice și strategii electorale”; – Cătălin-Viorel Mîndroc – declarație politică având ca temă menținerea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică având subiectul „40 de săptămâni de guvernare Bolojan, de guvernare PSD, USR, UDMR și PNL”; – Dumitru Tilea – declarație politică intitulată „Încă o emblemă a industriei românești și teleormănene este pe punctul de a se destrăma”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică având titlul „Cum, din nou, suntem proștii Europei”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „Guvernați pentru România, domnilor parlamentari ai puterii!”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având titlul „România poate să-și câștige independența energetică numai prin investiții inteligente!”; – Patricia-Simina-Arina Moș – declarație politică intitulată „Hai să facem treabă!”; – Marius-Felix Bulearcă – declarație politică: „108 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Mircea Fechet – declarație politică privind riscul de eșec al Programului RePowerEU și necesitatea sprijinirii imediate a consumatorilor vulnerabili; – Oana Murariu – declarație politică având tema „România are nevoie de decizii guvernamentale curajoase, nu de blocaje și crize profunde”;
Adoptat.
9. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil; PL-x 124/2026; lege ordinară.
Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică intitulată „Provocările actuale și nevoia de a întări economia românească prin creșterea producției interne”; – Maricel Popa – declarație politică despre „Sistemul tichetelor pentru activități casnice”; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „Românii au nevoie de soluții pentru un nivel de trai decent, nu de orgolii politice și strategii electorale”; – Cătălin-Viorel Mîndroc – declarație politică având ca temă menținerea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică având subiectul „40 de săptămâni de guvernare Bolojan, de guvernare PSD, USR, UDMR și PNL”; – Dumitru Tilea – declarație politică intitulată „Încă o emblemă a industriei românești și teleormănene este pe punctul de a se destrăma”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică având titlul „Cum, din nou, suntem proștii Europei”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică intitulată „Guvernați pentru România, domnilor parlamentari ai puterii!”; – Dumitru Țiplea – declarație politică având titlul „România poate să-și câștige independența energetică numai prin investiții inteligente!”; – Patricia-Simina-Arina Moș – declarație politică intitulată „Hai să facem treabă!”; – Marius-Felix Bulearcă – declarație politică: „108 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Mircea Fechet – declarație politică privind riscul de eșec al Programului RePowerEU și necesitatea sprijinirii imediate a consumatorilor vulnerabili; – Oana Murariu – declarație politică având tema „România are nevoie de decizii guvernamentale curajoase, nu de blocaje și crize profunde”;
Adoptat.
Explicarea votului, domnul Florin-Bogdan Velcescu, Grupul parlamentar AUR.
Am observat că domnul Grindeanu votează online și nu este prezent. Cred că este să rezolve problema domnului Anton. Cred că s-a dus până la domnul Nicușor...
Vă rog să faceți referire la...
## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**
...sau la domnul Bolojan...
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
...proiectul pe care-l dezbatem.
Suntem curioși, totuși, să vedem cum votează domnul Grindeanu pe tabletă, așa, pe bandă rulantă...
Vă mulțumesc.
## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**
...și de ce nu prea vine...
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Să faceți referire la proiectul de lege pe care îl dezbatem, vă rog!
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Pe procedură!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Pe procedură...
Nu știu ce s-a întâmplat!
Doamna deputat Alina-Ștefania Gorghiu, vă rog, explicarea votului.
## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**
Mulțumesc pentru vot, stimați colegi.
Prin proiectul de astăzi ne aliniem la modelul european, prin care alegerea numelui după divorț să știți că e o opțiune personală, și nu o negociere între parteneri.
Însă vă lansez astăzi o nouă provocare, pentru că au fost sesizate cu un proiect pe care îl găsesc oportun, atât Comisia pentru sănătate, cât și Comisia juridică. Este vorba de eliminarea plângerii prealabile, în cazul infracțiunii de abandon de familie, necesară pentru protecția penală a persoanelor vulnerabile și mai ales a copiilor minori.
Și o să vă rog să susțineți în comisiile dumneavoastră inclusiv acest proiect important.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Doamna deputat Corina Atanasiu, Grupul parlamentar al USR.
## **Doamna Corina Atanasiu:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Vă supunem astăzi spre aprobare un proiect simplu ca formă, dar cu un impact direct în viața unor femei: eliminarea obligației de a obține acordul fostului soț pentru păstrarea numelui dobândit după căsătorie.
Nu este doar un detaliu administrativ, este vorba despre identitatea acestor femei.
Astăzi, o femeie care divorțează poate fi obligată să deschidă un proces, să cheltuiască bani și să aștepte o hotărâre judecătorească doar pentru a-și păstra numele. Un drept fundamental ajunge să depindă de acordul fostului partener. Dacă vrea să păstreze același nume cu copiii ei are nevoie de acordul celui de care tocmai a divorțat. Dacă acordul nu vine, urmează instanța. Înseamnă costuri, înseamnă timp, înseamnă presiune pe ea și pe copii.
Până atunci, în viața de zi cu zi, la școală, la spital, la orice ghișeu, mama trebuie să dovedească mereu că este mama propriilor copii.
Este o birocrație absurdă și inutilă.
Vorbim de mii de românce și de români din diaspora care ajung blocați între sistemele juridice din cauza unei formalități absurde.
Acest proiect aduce o soluție clară, elimină procesele inutile, simplifică divorțul și reafirmă un principiu esențial: identitatea nu este negociabilă.
Vă invit să votați acest proiect pentru mai puțină birocrație, mai multă demnitate și o Românie care-și respectă cetățenii.
Domnul deputat Nicolae-Mirel Ion, Grupul parlamentar SOS România.
## **Domnul Nicolae-Mirel Ion:**
## Stimați colegi,
Grupul SOS România s-a abținut, a dat un vot de abținere la acest proiect de lege.
De ce?
În esență, problema numelui raportat la femeie, în opt cazuri din 10 este corectă, așa cum a fost prezentată în acest proiect de lege.
Dar proiectul de lege pe care l-am votat, dacă l-ați studiat, are și niște aspecte cu privire la anchetele sociale, la divorțul consensual care se face la notariat și așa mai departe, unde anchetele sociale devin într-o oarecare măsură o problemă în modul în care apar în această legislație.
De altfel, în 30 de ani de avocatură, n-am văzut, n-am avut situații în care femeia să dorească să păstreze numele din căsătorie și bărbatul să refuze. Cred că, poate, un caz sau două..., extrem de rar.
Acum s-a votat, este OK, dar SOS are aceste rezerve cu privire la acest proiect de lege, de aceea ne-am abținut. Mulțumesc.
Tot acești colegi ai noștri care ne condamnă ferm atunci când mai greșim și noi și derapăm, pentru că și mașinile de Formula 1 derapează, își permit de două zile să-l jignească pe Sorin Grindeanu, făcându-l bipolar.
Eu zic că ar trebui să-și revizuiască și comportamentul, să-și ascundă ura...
Vă rog să faceți referire la proiect.
## **Domnul Adrian Câciu:**
...din suflet.
Mai devreme, față de Ilie Năstase au demonstrat ură... Dacă nu au cum să și-o ascundă, le dau un sac de pânză să-și bage ura în sân.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
· Comemorativ
11 discursuri
Domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.
## **Domnul Adrian Câciu:**
Mulțumesc mult, doamnă președinte.
Este un proiect corect, îi felicit pe cei care l-au inițiat și îi felicit pe toți colegii care au votat acest proiect.
Am simțit nevoia totuși să intervin, pentru că atunci când vii la tribuna Parlamentului, dacă tot ai scris de acasă, pregătindu-te cu două săptămâni înainte, pentru o poză la televizor, ar fi bine să adaptezi discursul.
Pentru colega noastră, doar o informez că noi deja votasem când dânsa ne invita să votăm.
Este a doua gafă, în două zile, după ce ne-au spus că vin străinii și ne fură motorina!
220 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 9 abțineri, 53 de colegi care nu votează.
Adoptat.
Explicarea votului, doamna deputat Oana Murariu, Grupul parlamentar al USR.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Și vă mulțumesc, dragi colegi, pentru votul la acest proiect, pentru că este, în realitate, un prim pas pentru digitalizarea justiției în procesele civile, deocamdată doar în procesele transfrontaliere.
Am văzut în alte țări cum era una dintre părți pe un ecran, avocatul pe alt ecran, judecătorul, grefierul în sală și se desfășurau foarte bine procesele. Noi suntem departe de așa ceva. Chiar și Republica Moldova stă mai bine decât noi. Dar astăzi am făcut un prim pas și vă mulțumesc și pentru votul pentru audierea deținuților din penitenciar, în principal prin videoconferință, dar nu este suficient și trebuie să mergem mai departe, astfel încât și în procesele civile, în general, în România, să putem să ajungem peste câțiva ani, totuși în scurt timp, să mai reducem din cheltuieli, să eficientizăm justiția. Termenele vor fi acordate în timp mai scurt dacă nu va mai fi necesar, pentru a susține o pledoarie, să te duci de la Cluj la București, de exemplu.
Urmează să înregistrăm și un astfel de proiect și o să vă rog să-l susțineți. Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Și, ultimul punct, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare și pentru modificarea art. 70 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului; Pl-x 30/2026; lege organică.
Comisia pentru apărare și Comisia pentru învățământ propun adoptarea propunerii legislative.
Suntem prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Intervenție având ca subiect comemorarea Masacrului de la Fântâna Albă și păstrarea unui moment de reculegere în memoria victimelor
Explicarea votului, domnul deputat Fabian-Cristian Radu, Grupul parlamentar AUR.
## **Domnul Fabian-Cristian Radu:**
Mulțumesc.
Grupul AUR a votat pentru, din două considerente.
Unul a fost îndreptarea unei erori, astfel încât persoanele din domeniul apărării, siguranței naționale și ordinii publice, cele care au niște angajamente și doresc să plece înainte de încheierea acelor angajamente, vor restitui proporțional doar pentru școlarizare, fără să mai fie nevoite să restituie și drepturile salariale primite.
Și cel de-al doilea motiv: pentru persoanele declarate „apt limitat”, acestea nu vor trece direct în rezervă. Mai întâi se va încerca reîncadrarea lor pe o funcție care să fie compatibilă
cu starea lor de sănătate. În felul acesta se va gestiona mai bine resursa de cadre din aceste domenii: ale apărării, siguranței naționale și ordinii publice.
Mulțumesc.
Explicarea votului, domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclișan, neafiliat.
## **Domnul Gheorghe-Petru Pîclișan:**
Mulțumesc frumos.
Stimați colegi,
Vă rog frumos să mai rămâneți un pic, să vă explic ce ați votat în momentul în care ați votat împotriva înființării unei comisii de anchetă privind adăposturile animalelor fără stăpân.
Nu ați votat împotriva unui circ parlamentar, așa cum menționa un coleg de la USR, ați votat, de fapt, împotriva transparenței. Ați votat împotriva iubitorilor de animale, cetățeni, de altfel, care ne-au trimis aici, în Parlament, să îi reprezentăm.
Observ zilnic postări în online și primesc mesaje de la iubitorii de animale, cu nemulțumirea faptului că nu își explică cum acești criminali de animale sunt încă în libertate.
Când colega mea Aurora-Tasica Simu a inițiat acest demers de controale în adăposturile de animale fără stăpân toți v-ați dat ca fiind iubitori de animale și vă arătați nemulțumirea față de ceea ce se întâmplă în aceste adăposturi.
Astăzi, prin acest vot împotrivă, ați demonstrat, de fapt, că sunteți niște iubitori falși de animale.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Declar închisă ședința. Urmează ședința Biroului permanent.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#165127„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.
&JUYEJT|654124]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 42/21.IV.2026 conține 32 de pagini.**
Prețul: 208 lei