Stenogramă plen

Domnilor senatori,

Vã rog, luaþi loc ºi sã încercãm sã începem. Domnilor colegi, vã rog sã ocupaþi locurile. Sã începem.

Observ cã sunt 109 înscrieri de prezenþã, cred cã putem sã începem.

Primul punct pe care îl avem de aprobat este ordinea de zi din perioada 18Ð23 septembrie 2000.

Cu privire la programul de lucru din aceastã perioadã existã vreo observaþie, vreo precizare? Nu? Vã rog, domnule senator!

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Revin în aceastã lunã pentru a patra oarã cu propunerea ca Biroul permanent sã prezinte Senatului care sunt cele 5, 6, 7,... 10 proiecte de lege esenþiale pe care ºi le propune sã le discutãm ºi sã le votãm în aceastã sesiune, propunere pe care sã o completãm ºi apoi sã o votãm.

Dacã este nevoie precizez cã am mai ridicat aceastã problemã în 5, 6 ºi 11 septembrie.

Numai dupã aceea am putea contura, având ca structurã de rezistenþã aceste proiecte, restul programului nostru pentru perioada în care trebuie sã mai lucrãm. Astfel, dacã nu vom proceda aºa, vã asigur cã ne vom afla într-o miºcare brownianã din punct de vedere legislativ ºi rezultatele vor fi aceleaºi ca cele pe care le cunoaºtem.

Revin cu rugãmintea sã ni se prezinte o datã, pentru discutare ºi aprobare, programul celor câteva legi considerate esenþiale pentru aceastã perioadã.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnule senator, doresc chiar sã vã dau un rãspuns. Problema dumneavoastrã s-a discutat ieri în Biroul permanent...

## **Domnul Florin Buruianã**

**:**

Nu e a mea, e a Senatului!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Problema Senatului, problema ridicatã de dumneavoastrã pentru activitatea Senatului.

S-a discutat în Biroul permanent ºi s-a hotãrât sã se relisteze, pentru a se difuza, atât prioritãþile solicitate de cãtre Guvern, cât ºi de Grupul parlamentar P.D.S.R., ºi se discutã în data de 20, miercuri, dupã care se difuzeazã. Acesta este rãspunsul: s-a discutat ieri, s-a acceptat sã se facã acest lucru.

Domnule Turianu, aþi ridicat o problemã!

S-a discutat ºi asta, iar problema este în felul urmãtor: proiectul s-a depus la Camera Deputaþilor ºi spre informare la noi. Problema ºi procedura este...

## **Domnul Corneliu Turianu**

**:**

Legile electorale?!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Ordonanþa nr. 63/2000, da? La aceasta v-aþi referit?

Alegerea Camerei Deputaþilor, a Senatului ºi a Preºedintelui, despre asta este vorba; la Legea nr. 69/1992, Legea nr. 70/1991 ºi Legea nr. 68/1992, întregul pachet. Da?

## **Domnul Corneliu Turianu**

**:**

Când se discutã?

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Una dintre ele Ñ v-am spus acum Ñ Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 63/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 68/1992, a Legii nr. 69/1992 ºi a Legii nr. 70/1991 este depusã la Camerã; la noi numai pentru luare la cunoºtinþã.

Putem sã hotãrâm aici ca aceasta sã fie multiplicatã ºi datã spre informarea dumneavoastrã.

ªtiþi procedura cum este! Trebuie sã aºteptãm sã vinã de acolo proiectul de lege, de asta am ºi cerut consemnãrile, sã le am aici în faþã, pentru cã au fost foarte multe.

S-a cerut de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validare sã ni se dea ºi nouã lista asta, sã vedem cum se combinã între ele, cã sunt vreo 40 de...

Dacã asta este problema pe care aþi ridicat-o, acesta este rãspunsul pe care vi-l dau.

Sã vedem care este situaþia ºi ce poziþie luãm corelat cu aceastã ultimã ordonanþã.

.

Da, domnule senator Fuior.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Tot pentru aceastã sesiune aº dori ca, în urgenþã, sã intre ºi Legea muntelui ºi Legea privind declararea a 192 de comune oraºe ºi a 707 sate comune, depuse de Grupul parlamentar al P.U.N.R.-ului, actualmente Alianþa Naþionalã, acum 2 ani ºi jumãtate. V-aº ruga ca aceste douã legi sã fie puse ca prioritãþi pentru aceastã sesiune. Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc, domnule senator.

Le reþinem ºi le vom discuta în Biroul permanent. Domnul senator Triþã Fãniþã, vã rog.

Legea muntelui nu va putea fi pusã în discuþie fãrã avizul Guvernului, care lipseºte, ºi îl aºteptãm de foarte multã vreme.

Corectã observaþia!

Dacã ne puteþi ajuta în aceastã direcþie... Vã mulþumesc.

Da, este corectã precizarea. Nu mai sunt alte observaþii.

Vã rog, domnilor colegi, votul dumneavoastrã cu privire la aprobarea programului de lucru în perioada 18Ð23 septembrie anul curent...

Vã rog, votul dumneavoastrã!

Cu 86 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

Îmi permit, pentru aceastã perioadã, sã fac menþiunea cã s-a hotãrât ºi este înscris în program ca vineri 22 septembrie, jumãtate de zi, de la 9,00 la 13,00, sã avem lucrãri în plenul Senatului. De asemenea, vreau sã fac menþiunea cã miercuri 20 septembrie, începând cu ora 9,00 este ºedinþa comunã a Senatului ºi a Camerei Deputaþilor.

Ce ordine de zi?

Rãmâne sã stabilim aceastã ordine de zi la întâlnirea de marþi dimineaþã, de la ora 8,30. Sunt restanþe ºi sã vedem ce vor hotãrî cu chestiunile noi Birourile celor douã Camere.

Nu votãm?!

Nu, cã s-a votat, dar eu am spicuit acum din ea pentru ca domnii colegi sã reþinã acest lucru.

Punctul doi de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, continuare. Caracterul legii Ñ ordinarã, 6 articole...

Iertaþi-mã, am trecut eu foarte repede!

Nu am aprobat ordinea de zi a ºedinþei de astãzi. Vã rog, votul dumneavoastrã, domnilor colegi.

Cu 77 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Prin urmare proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 217/1999. Comisia... ocupat, Ministerul Finanþelor Continuãm, domnule senator?!

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte...

Sã ne readucem aminte, cu toþii, unde am rãmas. Plenul a hotãrât sã se rediscute în comisie 3 chestiuni.

Una privitoare la punctul 7 din ordonanþã, art. 7, reformularea lit. b) referitoare la reducerea impozitului pe profit pentru contribuabilii care reinvestesc profitul. Dacã reformularea va fi votatã de plenul Senatului atunci se va reveni la punctul 6 din ordonanþã, referitor la art. 5, care acordã ºi el anumite facilitãþi ºi care, acceptându-se reducerea impozitului pe profit pentru profitul reinvestit, sigur

cã acea propunere va fi supusã abrogãrii, pentru cã se bate cap în cap sau e o facilitate în plus care în acest moment nu se poate accepta.

A doua chestiune este referitoare la art. 21 alin. 3...

La art. 7 mai era o chestiune care a rãmas de...

Da, la art. 7...

5 ºi 7 a fost în discuþie!

Exact! Cel despre care am spus.

La art. 21 alin. 3, pe care Ministerul Finanþelor îl propune pentru abrogare, iar comisia propune reformularea întregului art. 21, respectând ºi abrogarea propusã de minister.

A treia chestiune este referitoare la art. II care propune abrogarea unor acte normative ºi despre care domnii senatori doreau sã afle textul acelor alineate, acelor articole pe care Ministerul Finanþelor le propune pentru a fi abrogate.

Cam aici am rãmas, domnule preºedinte. Pentru acest lucru s-a întocmit un raport suplimentar pe care sper sã-l aibã toatã lumea în faþã.

Da.

Domnilor senatori,

Îmi permit o întrebare întrucât la punctul 3 priveºte aceeaºi chestiune.

Unde era trecutã lista abrogãrilor completã, dacã a fost preluatã în raportul dumneavoastrã suplimentar, pentru cã e raport negativ ºi, dacã aprobãm aceastã ordonanþã acum, dupã aceea trebuie sã o respingem.

A fost preluatã în totalitate. Prin discuþia cu reprezentanþii Ministerului Finanþelor ieri, la comisie, am cãzut de acord...

Bun, deci e lista abrogãrilor?!

Da, am cãzut de acord cã lista abrogãrilor o acceptã ºi comisia, în totalitate.

Mulþumesc.

Ministerul Finanþelor, vã ascult! ## **Doamna Doina Leonte Ñ** _secretar general-adjunct în Ministerul Finanþelor_ **:**

Suntem de acord cu reformulãrile din raportul suplimentar, întrucât ieri, la comisie, împreunã cu domnii senatori am cãzut de acord asupra formulãrii articolelor din ordonanþã.

Mulþumim.

Vã însuºiþi amendamentele ºi reformulãrile aºa cum sunt, da?!

Da.

Din raportul suplimentar?!

Din raportul suplimentar.

## Domnilor colegi,

Vã propun atunci sã aprobãm aceste amendamente aºa cum s-au fãcut în raport, dupã care sã aprobãm modificãrile, ordonanþa ºi legea de aprobare a ordonanþei.

Mergem pe raport. Cu privire la punctul 6 art. 5 completãrile la alin. 4 ºi 5.

## Domnule preºedinte,

Dacã-mi permiteþi, v-aº sugera sã începem cu reformularea lit. b) de la punctul 7, art. 7 din ordonanþã ºi dacã plenul acceptã atunci sã revenim asupra acelei abrogãri, pentru cã aºa s-a convenit.

Staþi puþin! Cu punctul...?

Punctul b)... Dacã-mi permiteþi, dau citire formulãrii pe care am cãzut de acord sã v-o propunem. E vorba de punctul b)...

Staþi puþin!

Punctul a) este în ordine, da?!

Da.

Atunci punctul b).

Punctul b): ”Impozitul pe profit se reduce cu 50% pentru profitul utilizat în anul fiscal curent pentru investiþii în

active corporale ºi necorporale, definite potrivit Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale ºi necorporale, cu modificãrile ulterioare, destinate activitãþilor pentru care contribuabilul este autorizat. Reducerea se calculeazã începând cu profitul realizat dupã 1 ianuarie 2001Ò.

Trebuie sã dau câteva explicaþii: dacã, de principiu, se acceptase marþi, la discuþie, ca aceastã reducere sã fie de 100%, dar dirijatã, îngrãditã numai în unele domenii de activitate, Ministerul Finanþelor ºi noi am fost de acord ca aceastã reducere sã fie de 50%, dar ea sã fie neîngrãditã. Dacã investitorul doreºte sã achiziþioneze orice active corporale, necorporale, mijloace fixe amortizabile el sã o poatã face fãrã ca organul de control fiscal sã vinã ºi sã spunã cã acel bun nu este folosit pentru profit sau excede ºi aºa mai departe. Faþã de o prevedere de reducere 100%, dar, restrictivã, am acceptat Ñ ºi Ministerul Finanþelor a spus cã este mai bine Ñ o reducere de 50% a profitului reinvestit, lãsând la latitudinea agentului economic ca aceastã investiþie sã se facã în active corporale ºi necorporale, aºa cum ele sunt definite în Legea nr. 15/1994, fãrã nici o îngrãdire, ºtiind cã acel agent economic, în mod normal, nu o sã facã achiziþii de active care nu îi servesc la extinderea activitãþii sau obþinerii, la urma urmei, a profitului.

Da, mulþumesc.

Am înþeles cã ºi ministerul...

Vã rog, domnule senator Gherman.

De fapt aþi schimbat regula de la art. 5 care se abrogã.

## Domnule preºedinte,

Vreau sã reamintesc discuþia. Obiecþia îndreptãþitã a ministerului a fost aceea cã formularea fãrã aceastã extindere a generat un numãr enorm de procese între Ministerul Finanþelor ºi diferiþii agenþi economici, datoritã faptului cã, în esenþã, era extrem de fluidã formularea care permitea reducerea. Aceastã formulare care este propusã ºi acceptatã, am înþeles, de Ministerul Finanþelor evitã orice fel de litigiu, nemaiexistând un obiect care sã fie interpretabil ºi care sã fie adus în faþa justiþiei.

De aceea eu sunt de acord cu aceastã formulare care este fãrã echivoc ºi fãrã posibilitate de a genera dispute la nivelul justiþiei.

Aceasta condiþioneazã ºi art. 5, care este aºa cum s-a spus...

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Mulþumesc.

Îl votãm pe acesta întâi ºi pe urmã abrogarea legii. Domnilor colegi,

Acestea fiind discuþiile cu referire la punctul 7, art. 7, vã rog sã votaþi aceste reformulãri pe pagina a doua din raport, acceptate de Ministerul Finanþelor. Vã rog, votul dumneavoastrã!

E vorba de punctele a) ºi b).

Cu 93 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Punctul 9 cu referire la art. 12 alin. 2. Sunt observaþii? Nu.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Cu referire la art. 13, punctul 2 reformulat, alin. 3, sunt observaþii? Nu.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Cu referire la punctul 12, art. 21 alin. 1 care se modificã sub forma a douã alineate.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte.

Acolo, aº atrage atenþia ºi staff-ului, este greºit. Art. 21 fãrã alin. 1, art. 21 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins, ºi are douã alineate.

Da, excludem alin. 1, art. 21 douã alineate...

Iar în textul iniþial, în stânga, este ”art. 21 alin. 3 se abrogãÒ. Aºa este textul iniþial, e o greºealã. Practic, noi am reformulat întreg art. 21 respectând dorinþa iniþiatorului...

Deci alin. 3 se abrogã, da?!

Exact!

Mulþumesc.

Vã rog, reformulãrile de la art. 21 alin. 1 ºi 2 aºa cum sunt în raport ºi cu abrogarea alin. 3.

Vã rog, domnule senator.

Aº vrea sã rog colegii juriºti din Senat sã examineze cu atenþie alin. 2, aºa cum a fost propus, dacã el este în acord cu legislaþia obiºnuitã existentã în România. Mie mi se pare cã suferã din acest punct de vedere dar, nefiind un specialist, aº ruga colegii juriºti sã se aplece puþin asupra lui.

Ministerul Finanþelor, vã rog, rãspunsul.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi,

Noi am rescris din ordonanþã aºa cum ea, practic, funcþioneazã acest alin. 2, Ñ modificarea a vizat doar la alin. 1 unde în loc de ”fãrã o înºtiinþare prealabilãÒ am bãgat ”conform Legii nr. 64/1999 privind controlul fiscalÒ Ñ ca sã facem trimitere la lege, iar alin. 2, practic, l-am reluat aºa cum el era în ordonanþã ºi funcþiona de mai bine de doi sau trei ani. Sigur cã dacã se doreºte o discuþie se poate...

Mulþumesc, domnule senator, e în ordine ºi am înþeles la ce trimiteþi. I-a dat cadru regulativ ca sã nu introduceþi un abuz ”fãrã o înºtiinþare prealabilãÒ, ca atare...

Vã rog, votul dumneavoastrã. Domnul senator ªtefan.

Domnule preºedinte,

La discuþia de alaltãieri, aici a fost ridicatã o altã problemã care mi se pare cã nu ºi-a gãsit rezolvarea. Ordonanþa în discuþie modificã doar alin. 3 din art. 21, iar noi acum intervenind cu modificare la alin. 1 ºi 2, de fapt intervenim cu o modificare la Ordonanþa nr. 70/1994, nu la ordonanþa în discuþie, ºi nu ºtiu dacã e posibil.

Iniþiatorul, vã rog, punctul de vedere.

Noi am fost de acord cu astfel de reformulãri dar, sigur, din punct de vedere juridic, nu ne-am consultat sã vedem dacã existã vreo inadvertenþã.

Apare o redundanþã între douã acte normative.

Pe fond am fost de acord dar, sigur, nu ne-am...

Domnule senator, ºtiþi cum se lucreazã cu legislaþia, nu se lucreazã în corelaþie, ci se duce direct pe ea. E adevãrat cã este o redundanþã legislativã dar nu cred cã stricã. E ca povestea aceea, mai ia o bomboanã cã e bunã. Agreaþi?

Da, nu schimbã fondul ºi nu deranjeazã.

Din punct de vedere legislativ, domnul senator are dreptate, este o redundanþã legislativã. La fel cum lucrãm noi cu legile, cum se lucreazã uzual, se duce direct pe ea ºi nu mai face corelaþie.

Comisia, vã menþineþi punctul de vedere?!

Da.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnilor colegi,

Vã rog votul dumneavoastrã.

Douã alineate 1 ºi 2, 3 abrogat.

Cu 66 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 7 abþineri, s-a adoptat.

Cu privire la art. II sunt observaþii, sunt comentarii faþã de raport? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã pe întregul art. II, aºa cum e reformulat în raport.

Domnilor colegi,

Vã rog sã repetãm votul. Dacã eu m-am grãbit, vã rog sã mã scuzaþi.

Vã rog sã repetãm votul, domnilor colegi.

Cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Articolul III, se propune abrogarea. Nici o observaþie. Vã rog, votul dumneavoastrã!

Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Se propune ca art. IV sã devinã art. III.

Vã rog, votul dumneavoastrã!

Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Se propune abrogarea art. V.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

E cuprins în reformularea art. II.

Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Domnilor colegi,

Votând amendamentele ºi corectând ordonanþa,

Domnule preºedinte,

Aº reveni puþin la raportul iniþial, la amendamente sunt niºte neconcordanþe. ªi anume, la pagina 5 avem punctul 5 art. 4 alin. 6 lit. d) care spune: Çse completeazã cu propoziþia ”dacã nu existã documente justificativeÒÈ; se referã la diurnã.

Acest punct l-am preluat la acelaºi punct 5 art. 4 alin. 4 lit. e). Aþi inclus cheltuielile cu diurna în litera e).

Domnule senator, asta s-a discutat în ºedinþa trecutãÉ

Numai puþin! Noi ne-am retras atunci amendamentul.

În urma discuþiilor care au avut loc în plen am ajuns la concluzia cã nu e bine sã mai susþinem acest amendament ºi l-am retras.

ªi este, totodatã, la pagina 7 tot de aici este; la punctul 5 art. 4 alin. 6 se introduce lit. t).

L-am scos ºi pe acela, pentru cã era o repetiþie.

Mulþumesc, domnilor colegi.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru titlul ordonanþei. Cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru titlul legii.

Cu 92 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pe formularea articolului unic completat cu ceea ce am aprobat prin raport ºi amendamente.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pe lege în ansamblu. Cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã mulþumesc.

Trecem la punctul urmãtor, care priveºte acelaºi lucru. Are raport negativ pentru cã tot ce cuprinde aceastã propunere de ordonanþã a fost introdus ºi completat în ordonanþa care am aprobat-o adineauri.

Prin urmare, vã rog, votul dumneavoastrã.

Sã fiþi de acord cu raportul negativ!

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, deci s-a aprobat raportul negativ, raport de respingere a acestui proiect de lege.

Bun.

Mai aveþi, domnilor colegi?

Ar fi punctul 9 de pe ordinea de zi.

Nu avem pe nimeni în salã.

Nu e iniþiatorul. Mulþumesc atunci, mulþumesc Ministerului Finanþelor, mulþumesc Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Mulþumim ºi noi!

Punctul 4: Proiectul de Lege privind constituirea ºi organizarea clerului militar, proiect adoptat de Camera Deputaþilor; caracterul legii Ñ ordinarã. Comisia?

Este.

Mulþumesc, domnule senator. Iniþiatorul. Vã ascultãm.

Cele prezentate mai sus credem cã justificã pe deplin adoptarea propunerii de act normativ.

Domnule preºedinte,

Aº vrea sã vã mai fac precizarea cã prin Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanþe pe timpul vacanþei parlamentare, Guvernul a adoptat o ordonanþã care are ca obiect acelaºi domeniu ºi noi solicitãm ca în actul normativ pe care dumneavoastrã îl veþi adopta astãzi, dacã se va vota acest act normativ, acea ordonanþã sã-ºi înceteze valabilitatea în momentul adoptãrii ºi publicãrii prezentei legi.

Vã mulþumim.

## **Domnul Ion Bogdan Tudoran Ñ** _secretar de stat la_

_Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

- Vã rog sã-mi mai atrageþi atenþia, spre final, la

- ”Dispoziþiile generale ºi tranzitoriiÒ, da?

Sã reformulãm acest articol, în aceastã lege. Comisia.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Constituþia României garanteazã autonomia bisericii ºi a cultelor religioase, având îndatorirea de a sprijini asistenþa religioasã în armatã, în spitale, în penitenciare ºi în alte instituþii.

În conformitate cu prevederile Constituþiei României, în scopul satisfacerii cerinþelor religioase ale militarilor din sectorul de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, precum ºi pentru continuarea tradiþiilor strãmoºeºti ºi aºezarea preoþimii militare în drepturile ºi rânduielile cuvenite, dupã ce Camera Deputaþilor a adoptat Legea clerului militar se impune ca ºi Senatul sã o adopte. Prin adoptarea acestei legi, preoþii militari sunt asimilaþi ofiþerilor superiori, dobândind astfel ºi un statut potrivit pregãtirii lor, care sã le permitã sã-ºi desfãºoare activitatea de asistenþã religioasã în condiþii optime. Acest statut de asimilare a preoþilor militari cu ofiþerii superiori permite respectarea canoanelor bisericeºti ºi porunca Mântuitorului Hristos care a interzis apostolilor sã ridice sabia împotriva cuiva. Ca atare, preoþii militari nu pot purta armã ºi nu pot face vãrsare de sânge în nici o împrejurare.

Potrivit prevederilor prezentei propuneri de act normativ, asistenþa religioasã se desfãºoarã conform rânduielilor bisericeºti, cu respectarea libertãþii de conºtiinþã a militarilor.

Activitatea de prozelitism este interzisã. Asistenþa religioasã cuprinde slujbe sau servicii religioase prilejuite de sãrbãtorile bisericeºti, naþionale, depunerea jurãmântului, Ziua Eroilor, zilele categoriilor de forþe ale armatei, zilele armelor ºi unitãþilor, cât ºi activitãþi de educaþie patrioticã, civicã, moralã ºi religioasã.

În activitatea de asistenþã religioasã, preoþii militari colaboreazã nemijlocit cu ceilalþi factori educaþionali din unitãþi, comandamente ºi garnizoane, se conformeazã ordinelor comandanþilor cãrora li se subordoneazã ºi documentelor de planificare a instruirii militarilor subunitãþilor ºi unitãþilor militare. Alãturi de militari ºi salariaþii civili beneficiazã de asistenþa religioasã a preoþilor militari ºi membrii familiilor acestora care locuiesc în perimetrul unitãþilor militare respective.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a avizat acest proiect de lege, iniþiat de cãtre Guvernul României, ºi suntem de acord cu precizarea fãcutã de cãtre domnul ministru secretar de stat. Pe timpul perioadei vacanþei parlamentare, Guvernul României a emis Ordonanþa nr. 106/2000 ºi de aceea dorim ca, în final, ordonanþa care funcþioneazã sã fie abrogatã prin legea pe care noi astãzi o discutãm.

Mai fac precizarea cã s-au primit avizele favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi de la Comisia pentru drepturile omului.

Faþã de proiectul de lege venit de la Camera Deputaþilor, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã nu a fãcut modificãri de texte, cu o singurã precizare, la rugãmintea domnului senator K‡roly Szab—, sã se facã unele amendamente dupã ce Domnia sa va face unele consultãri în teritoriu.

Deci Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã propune plenului Senatului votarea acestei legi, potrivit art. 73 alin. 1 din Regulamentul Senatului. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc.

Domnilor colegi, discuþii generale; sunt alte observaþii, precizãri?

Vã rog, domnul senator Szab—!

Deci reþinem, dar ar trebui sã ºtim numãrul acelei ordonanþe.

Nr. 106/2000.

BunÉ e-n ordine! ªi-l reformulãm la sfârºit, da?

Da, daÉ

Sã nu uitãm! Éidenticã cu legea. Este O.K.!

Fãrã nici un fel de modificare.

Am înþeles, e bine! Unde-i domnul Pruteanu sã mã ia cu O.K.-ul ãsta, cã nu vorbesc româneºte?

Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, Domnule secretar de stat,

## Distinºi colegi,

S-ar cuveni sã salut adoptarea sau punerea pe ordinea de zi a acestui proiect de lege, însã eu am de fãcut câteva observaþii ºi sã exprim câteva rezerve, fapt pe care l-am fãcut ºi la comisie ºi mulþumesc domnului coleg cã a menþionat acest lucru.

Mai întâi se face referire la Constituþia României atunci când se argumenteazã necesitatea adoptãrii acestei legi. Totodatã, experienþa noastrã parlamentarã mã obligã sã fac o constatare pe care sã nu v-o refuzaþi nici Domniile voastre, ºi anume, cã atunci când adoptãm legi de multe ori avem în vedere interesele unei organizaþii deja existente, ca ea sã intre în legalitate ºi sã funcþioneze într-un cadru legal ºi pe plan secundar apare stringenta necesitate de a reglementa exercitarea unor drepturi.

Aici apare, în textul legii, o anumitã neconcordanþã între problematica dreptului la asistenþã religioasã, problematica libertãþii religioase, exercitatã în condiþiile în care persoanele nu-ºi pot exercita absolut toate libertãþile pe care le conferã Constituþia, pentru cã se aflã într-o situaþie specialã.

Dacã privim problema din punctul de vedere acela pe care l-am spus eu, atunci ar fi trebuit, mai întâi, sã adoptãm Legea privind libertatea religioasã ºi legea aceea, mult discutatã, despre cultele religioase ºi apoi sã stabilim un cadru legislativ pentru o organizaþie, care a luat deja fiinþã ºi funcþioneazã, cum este clerul militar.

Dacã studiem cu mare atenþie textul legiiÉ sigur cã o sã-mi atrag niºte antipatii, deja am reuºit, ºi probabil cã pe bunã dreptate unii colegi vor combate în altã direcþie faþã de argumentaþia mea.

Desigur, ne aflãm într-un for parlamentar ºi aici mai mult decât oriunde libertatea de exprimare a opiniilor este sacrosantã ºi sper cã aºa va rãmâne. Deci dacã ne aplecãm cu atenþie asupra textului ºi asupra intenþiilor pe

care legea le are, aceastã lege nu face decât sã ofere un statut anume clerului militar ºi, respectiv, sã dea gradele acelea care la art. 15 se preconizeazã Ñ nu sunt nici foarte mici Ñ ºi, respectiv, sã instituie sau sã ofere baza legalã secþiei de asistenþã religioasã din cadrul acelor instituþii care sunt enumerate în preambul, respectiv în primele articole. Pânã aici nu este nimic rãu, dimpotrivã.

Da, vã mulþumesc. Vã rog.

Domnul senator Ilie, apoi domnul senator Gavaliugov, domnul senator Bunduc.

## Domnule preºedinte,

Vreau sã pun o singurã întrebare referitor la acest proiect de lege, întrebare inspiratã din cuvântul pe care l-a þinut domnul senator, coleg, dinainte, Szab—.

Rog iniþiatorul sã ne explice: cum funcþioneazã instituþia clerului militar în armata Statelor Unite? Épentru cã din câte ºtiu, americanii nu-ºi fac trupe dupã confesiunea religioasã, deci nu sunt trupe musulmane, trupe ºtiu eu, budiste ºi aºa mai departe, creºtine. Probabil cã au un sistem care funcþioneazã ºi probabil cã asistenþa religioasã este asiguratã de un singur preot într-o unitate militarã. Cum funcþioneazã acest preot ºi care este modalitatea de acoperire a asistenþei celorlalte confesiuni?

Dacã poate, sã-mi rãspundã iniþiatorul la aceastã întrebare.

Un moment! Principiul majoritar Ñ instituþie de stat, e numai unul. Aºa e în Statele Unite. Dar, vã rog, sã vã rãspundã dânsul.

Vã rog, rãspundeþi! Iniþiatorul.

Noi am considerat cã aceastã problemã este rezolvatã prin art. 4 al legii. Am avut în vedere acest aspect, ºi anume, cã preoþii militari îºi desfãºoarã în unitãþi ºi garnizoane activitatea pastoralã, potrivit doctrinei ºi practicii cultului respectiv. Deci, dacã militarii îºi declarã apartenenþa la un anumit cult, ei prin aceastã lege au dreptul sã beneficieze de asistenþa unui preot, unui pastor, în

cultul respectiv, iar prin art. 11 punctele 2 ºi 3 ºi în art. 12 se prevãd modalitãþile în care se asigurã aceastã rezolvare a acestei probleme. Adicã pentru acoperirea unor nevoi, spune art. 12, de asistenþã religioasã vor putea fi angajaþi clericii din unitãþi de cult corespunzãtoare numãrului ºi militarilor care declarã apartenenþa cultului respectiv, cã aparþin cultului respectiv.

Da, am înþeles.

Sincer sã fiu, domnule senator, mã scuzaþi, nu cunosc îndeaproape care este situaþia în armata Statelor Unite.

Am încercat eu sã vã spun. Vã rog, domnule senatorÉ

## Domnule preºedinte,

Permite-þi sã vã fac o propunere în acest caz.

Îmi pare rãu cã nu mi se dã un rãspuns corect. Din întâmplare, cunosc cum are loc asistenþa confesionalã în armata Statelor Unite, îmi pare rãu cã cei care vin cu un astfel de proiect de lege nu sunt documentaþi.

Vã fac propunerea sã trimiteþi aceastã lege la comisie.

Sã se documenteze ºi sã vinã sã ne propunã un proiect de lege similar, cu o armatã spre care tindem, pentru cã modalitatea de asigurare a confesiunii se face printr-un singur reprezentant în unitatea militarã, care acoperã toate celelalte confesiuni, într-un anumit specific. Deci, vã rog, dacã sunteþi de acord, sã supuneþi la vot sã se întoarcã proiectul de lege înapoi la comisie, sã vinã sã ni se spunã în mod corect.

Am reþinut. Domnul senator Gavaliugov.

Vã rogÉ

Domnule, acolo este principiul majoritar ºi în permisii se duc la confesiunea specificã.

Domnule ministru,

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

M-am adresat în primul rând ºi domnului fost ministru, colegul nostru senator, care a venit într-adevãr cu o propunere foarte interesantã ºi atrãgãtoare.

De ce nu am lãsa deoparte Constituþia României ºi am mai crea un for?

ªi am începe sã trimitem, pe urmele liderului de partid, ºi legislaþia României în Statele Unite pentru a mai primi acolo un aviz consultativ. Sigur, eu vreau în acelaºi timp sã-i mulþumesc domnului senator pentru cã întrebarea a fost pertinentã ºi chiar în replica pe care a dat-o reprezentantului Ministerului Apãrãrii Naþionale dânsul a fãcut o menþiune absolut constructivã în legãturã cu modul echilibrat ºi ecumenic în care, într-adevãr, serviciul religios se realizeazã în unitãþile militare în statele în care aceastã prevedere, acest drept la exerciþiul religios în cadrul unitãþilor militare este prevãzut de lege.

Statele Unite este un exemplu. Am avut ºi eu, am beneficiat în timpul unui curs pe care l-am fãcut, printr-un program româno-american, sã pot participa într-o manierã ecumenicã la o slujbã la care participau militarii americani ºi din alte þãri din N.A.T.O. Dar ceea ce vreau sã vã spun pentru noi ºi vreau sã vã atrag atenþia în legãturã cu acest proiect de lege este cã, în sfârºit, probabil cã România îºi recupereazã o tradiþie de care în acest moment, dupã zece ani de tranziþie în care am spart multe simboluri, multe bibelouri, avem nevoie pentru a da forþã moralã, pentru a reconstrui sistemul de valori, cu care militarii noºtri se duc, se perfecþioneazã, depun eforturi, merg pânã la sacrificiul suprem, sã aibã alãturi de ei valorile pe care le oferã religia.

ªi pentru cã sunt creºtin-ortodox trebuie sã recunosc cã în primul rând pentru noi, ca naþiune, creºtinismul ºi ortodoxia înseamnã foarte mult. ªi spun aceasta cu toatã deferenþa pe care o am faþã de cealaltã bisericã, sorã a creºtinismului românesc, care este Biserica Greco-Catolicã.

În aceste condiþii, mie mi se pare cã, în sfârºit, în momentul în care avem o lege, putem sã trecem, nu la actualul serviciu religios care se face în condiþiile unor ceremonialuri militare, cu prilejul jurãmântului militar la un serviciu obiºnuit la care trebuie sã aibã acces militarii, cât mai aproape de unitatea militarã sau de garnizoana în care activeazã. Dar o datã cu existenþa acestei legi, pe care, din partea Partidului Democrat, fac un apel la dumneavoastrã sã o votaþi, cred cã ar trebui sã avem în vedere posibilitatea de a deschide un ceremonial, subliniez, un ceremonial ecumenic exercitat de preotul unei confesiuni sau altei confesiuni religioase într-o unitate militarã.

Domnul senator Bunduc.

Domnul senator Bleahu, dupã aceea, ºi domnul senator Csap—.

Domnule preºedinte,

Domnule ministru secretar de stat,

Domnilor colegi,

Nu intenþionam sã iau cuvântul, însã intervenþia unui coleg referitoare la pertinenþa acestui moment în legãturã cu luarea deciziei de a aproba Legea privind înfiinþarea clerului militar m-a determinat la acest lucru, sã intervin ºi sã-mi exprim în felul acesta, într-un fel, nedumerirea în legãturã cu faptul cum unii colegi au îndoieli atunci când e vorba de a reinstaura o tradiþie veche în statul nostru, în armata noastrã.

Sã nu uitãm cã armata este una din cele mai de seamã instituþii din þara noastrã, o instituþie cu o mare vechime. Sã nu uitãm cã înaintaºii noºtri, de la Decebal pânã la ªtefan ºi alþii ca ei, aveau întotdeauna pe câmpul de luptã, în dreapta, reprezentanþi ai bisericii. De fapt, ce misiune au aceºti reprezentanþi ai clerului? De a educa pe cei care satisfac serviciul militar, pe cei care lucreazã în armatã, în spiritul creºtinismului. Cãci, biserica, religia îi învaþã pe oameni sã fie mai buni, mai drepþi, sã-i respecte pe cei de aproape, pe cei în vârstã, sã apere ceea ce este legal. Mã întreb dacã noi respingem sau încercãm unii dintre noi sã respingem aceastã lege, probabil vom aproba cu mare uºurinþã anularea art. 200 din Codul penal privind homosexualitatea. Iatã, deci cum suntem foarte deschiºi la unele influenþe externe ºi suntem foarte puþin receptivi atunci când este vorba de tradiþia noastrã româneascã.

Grupul nostru parlamentar sprijinã aceastã iniþiativã ºi va vota ca atare.

Mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu, domnule senator. Domnul senator Bleahu.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

## Stimaþi colegi,

Din pãcate, sunt unul care poate sã vinã cu o mãrturie pe viu. Eu mi-aduc aminte de preoþii militari în sutanã ºi care aveau gradul pus aici, pe mânecã, ºi aveau diferite grade ºi ei, erau cãpitani, erau maiori, erau colonei, aceasta când am fãcut armata ºi eu, care sunt grecocatolic. Mãrturisesc cã aveam preot, preot greco-catolic, nu erau numai ortodocºi ºi în privinþa asta pot sã aduc o mãrturie americanã prin care sã rãspund domnului senator Ilie.

Am vizitat în Statele Unite Academia militarã de aviaþie de la Salt Lake City ºi acolo aveau o clãdire mare în interiorul cãreia era o capelã catolicã, mai încolo era o moschee ºi mai era, încã, ºi o sinagogã, fiecare decorate cu emblemele ºi tradiþia cultului respectiv. ªi mai aveau în aceeaºi clãdire încã una care nu avea nimic pentru cã aºa este tradiþia pentru cultele neoprotestante ºi unde veneau _ˆ tour de r™le_ iarãºi sã-ºi facã slujba. Aºa cã iatã cã se împacã foarte bine.

Dar în ce priveºte cazul concret al României îmi permit sã aduc încã o mãrturie. Am fost recent la Varºovia la un simpozion internaþional, la un congres internaþional privind tineretul în tranziþie ºi am prezentat un referat care a uimit niþel pe vestici, pentru cã acolo am pledat urmãtorul lucru: la noi în þarã ºtim cã educaþia formalã este niþel în degringoladã, respectiv familia începe sã-ºi piardã puterea ºi constrângerile tradiþionale, ºcoala, uitaþi-vã, am ajuns pânã ºi sã-ºi facã elevii grevã pentru cã nu vor sã dea un bacalaureat riguros..., în privinþa aceasta începe sã scadã însãºi noþiunea de ierarhie ºi de respect cuvenit unor legi. În privinþa aceasta eu am pledat cã trebuie sã întãrim armata pentru tineret, sã o extindem chiar la un an, pentru cã la noi în þarã aceastã armatã este un factor formativ de prima mânã.

Acolo reuºesc foarte mulþi tineri sã înveþe ce este disciplina pe care au uitat-o, n-o au nici acasã, nici în ºcoalã, acolo învaþã ce este ierarhia ºi, ce sã mai vorbesc, acolo foarte mulþi învaþã, mai învaþã ºi sã scrie ºi sã citeascã.

Deci la noi armata este un factor formativ care trebuie impus ºi menþionat nu sã facem armatã de mercenari ºi, în acest context, religia în cadrul armatei are iarãºi un rol foarte însemnat, pentru cã nimeni nu poate nega rolul pe care religia îl are în formarea spiritualã ºi moralã a omului, indiferent de ce cult adoptã.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator. Domnul senator Csap—.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Art. 29 din Constituþie alin. 1 prevede urmãtoarele: ”Libertatea gândirii ºi a opiniilor, precum ºi libertatea cerinþelor religioase nu pot fi îngrãdite sub nici o formã. Nimeni nu poate fi constrâns sã adopte o opinie ori sã adere la o credinþã religioasã, contrare convingerilor saleÒ.

Pentru mine problema principalã în acest sens este dacã proiectul de lege asigurã acest drept, formulat ca tezã principalã în Constituþie, dacã existã o oarecare îngrãdire de a exercita acest drept fundamental sau nu, dacã existã, în mod indirect, o tentaþie de a nu exercita convingerea respectivã ºi apartenenþa la o confesiune.

Aici s-a fãcut o interpretare în legãturã cu slujba ecumenicã. Interpretarea este eronatã deoarece slujba ecumenicã se oficiazã în prezenþa ºi cu aportul a cel puþin doi preoþi aparþinãtori ai celor douã confesiuni diferite, sau chiar trei, dacã este vorba despre trei culte sau soldaþi care aparþin celor trei culte religioase. Liturghia nu se poate oficia de un preot care nu aparþine cultului respectiv; un preot catolic nu poate oficia liturghia reformatã sau ortodoxã ºi invers. Deci o astfel de interpretare a slujbelor ecumenice este fãrã obiect, pentru cã nu se poate realiza. ªi atunci întrebarea este: dacã este vorba, în sensul interpretãrii, de o slujbã ecumenicã, atunci, în mod obligatoriu, este garantatã de cãtre proiectul de lege prezenþa preoþilor care slujesc cultul respectiv, a cãror apartenenþã apare în componenþa soldaþilor?

Existã posibilitatea ºi garanþia de a exercita cultul respectiv la slujbele cu liturghiile specifice în cadrul unitãþii respective...

Art. 12, domnule senator. Art. 12 are 3 alineate Ñ reglementãri.

Da, eu consider, domnule preºedinte ºi doamnelor ºi domnilor, cã nu existã garanþie ca soldaþii care, de exemplu, aparþin cultului romano-catolic sã aibã în cadrul unitãþii slujbe religioase de rit romano-catolic.

Unde existã garanþia în acest proiect de lege?

Existã o posibilitate, dar mi-e teamã, în mod foarte sincer vorbind, cã dacã cineva interpreteazã o slujbã ecumenicã aºa cum a fost ea prezentatã aici, atunci înseamnã cã nu va avea loc în unitatea respectivã o slujbã de rit romano-catolic, pentru cã într-o astfel de interpretare nu se poate realiza.

Deci eu aº fi dorit ca acest proiect de lege, care reglementeazã un domeniu foarte important, specific, care este benefic pentru toþi soldaþii încorporaþi în unitatea respectivã, sã funcþioneze în momentul când aceastã egalitate a drepturilor ºi dreptul fundamental stipulat în Constituþie sunt garantate.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã rog, domnul senator.

Domnilor colegi, o singurã datã vã rog. sã vã exprimaþi punctul de vedere! Se aude?

Deci, dacã un domn coleg are un alt punct de vedere decât, sã spunem, anterior Domniei sale, nu înseamnã neapãrat cã trebuie datã ºi o replicã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã spun cã mã surprinde faptul cã aceastã lege, aºteptatã de noi toþi de atâta vreme, iscã atâtea comentarii. Nu prea îi vãd pe cei care au criticat-o înainte. Sã se fi ridicat vreunul înainte ºi sã spunã cã au fost otrãviþi aceºti tineri atâþia ani de zile de cãtre locþiitorii politici care le vorbeau despre marxism, despre inexistenþa lui Dumnezeu ºi-i fãceau niºte instrumente ale crimei pe mulþi dintre ei, cum s-a probat în tot acest Rãsãrit, în care, din pãcate, fãrã voia noastrã, am încãput ºi noi, acest popor român.

De aceea, cred cã a discuta despre aceastã problemã fãrã sã ne gândim cã este un lucru extraordinar pentru educaþia unui tânãr care, de multe ori, numai aici poate auzi despre cele 10 porunci ºi despre buna-cuviinþã a acestui neam, pe care a avut-o de-a lungul mileniilor, despre ceea ce este în imnul nostru naþional cã: ”Oastea este creºtinãÒ, ºi despre ceea ce se spune foarte clar în art. 3 cã: toþi ceilalþi care fac parte din alte culte sunt nu obligaþi sã meargã la slujbele religioase, ci cu aprobarea comandantului respectiv se fac aceste slujbe, ºi deci nu au nimic comun aceste suspiciuni cu adevãratul spirit al acestei legi.

De aceea, felicit pe iniþiator ºi cred cã este inutil sã mai discutãm asupra acestei legi extrem de importante într-o oaste, repet, creºtinã, cum a fost ea de-a lungul timpului, de milenii, a acestui popor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, pentru atenþie.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator. Domnul senator Alexandru Radu Feldman.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Nu vreau sã fac un calambur ieftin, dar nu pot sã nu observ cã oastea este sau poate fi creºtinã, dar nu toþi soldaþii ºi nu toþi tinerii care satisfac stagiul militar sunt creºtini. Mi se pare extrem de important ºi extrem de salutar cã aceastã lege, pe care o supunem astãzi votului, respectã tocmai libertatea de credinþã a fiecãrui tânãr chemat sub arme ºi cã aceastã lege nu numai cã o respectã, dar îi asigurã posibilitatea de a beneficia, ºi este un lucru extrem de important, de asistenþa religioasã.

Îmi permit însã o singurã sugestie ºi, înainte de a veni la microfon, pentru cã este un subiect extrem de delicat, de gingaº, m-am consultat cu cei doi colegi din

Comisia de apãrare, am cerut ºi opþiunea distinsului reprezentant al Ministerului Apãrãrii Naþionale, am obþinut acordul lor, ºi de asta îndrãznesc sã vin în faþa dumneavoastrã ºi sã vã spun cã nu este suficient numai sã asigurãm aceastã asistenþã religioasã, este util ca programul de instrucþie, subliniez, în timp de pace, sã fie adecvat calendarului religios al fiecãrui cult, al fiecãrei religii.

Aºa cum bine ºtiþi, sunt marile sãrbãtori în toate religiile, care reclamã dreptul tânãrului de a fi în acele zile într-o relaþie, sã spunem, directã cu dumnezeirea ºi trebuie respectate.

Deci solicit a se include în cuprinsul legii adecvarea programului de instrucþie propriu calendarului religios al sãrbãtorilor fiecãrui cult recunoscut în România.

În norma metodologicã.

Da, sã fie cuprins, sigur cã da.

Noi am reþinut propunerile, domnule preºedinte, ºi vã asigurãm cã normele metodologice vor fi aplicate.

Domnilor colegi, încheiem discuþiile generale. Îl consult pe domnul senator Ilie.

Vã mai menþineþi punctul de vedere privind retrimiterea la comisie?

Da, bineînþeles, trimiteþi la comisie.

Domnule senator, ascultându-vã pe dumneavoastrã mi-am permis ºi eu sã citesc legea mai atent ºi vã spun cã, vã rog sã mã credeþi, colegial, n-are motivaþie. Ce sã facã comisia din nou, serios?

Pãi, s-o refacã aºa cum trebuie.

Dânsul insistã, îºi menþine punctul de vedere.

Sunt obligat mai înainte sã pun la vot, retrimiterea la comisie.

Personal, cred cã putem sã terminãm aceastã lege astãzi.

Domnilor colegi,

Este o solicitare.

Deci vã rog, votul dumneavoastrã.

Deci s-a propus retrimiterea la comisie.

Cu 59 de voturi împotrivã, 25 de voturi pentru ºi douã

abþineri, s-a respins.

Vã mulþumesc, domnilor colegi.

O listã pentru P.D., vã rugãm!

Listã pentru Grupul parlamentar P.D. Domnilor colegi, Titlul legii. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 81 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi 5 abþineri, s-a adoptat. Capitolul I Ñ titlul Ñ Dispoziþii generale. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 82 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat. Art. 1 Ñ douã alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat. Art. 2. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat. Art. 3 Ñ douã alineate. Nu sunt observaþii. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat. Art. 4. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, s-a adoptat. Art. 5 Ñ douã alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, s-a adoptat. Art. 6 Ñ douã alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, s-a adoptat. Art. 7. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, s-a adoptat. Art. 8. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 6 abþineri, s-a adoptat. Capitolul II Ñ titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 77 voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 6 abþineri, s-a adoptat. Art. 9 Ñ 3 alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, s-a adoptat. Art. 10 Ñ 3 alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, s-a adoptat. Art. 11 Ñ 3 alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat. Art. 12 Ñ 3 alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, s-a adoptat. Art. 13. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 6 abþineri, s-a adoptat. Art. 14. Nici o observaþie. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 6 abþineri, s-a adoptat. Art. 15. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, s-a adoptat. Capitolul III Ñ titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, s-a adoptat. Art. 17. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, s-a adoptat. Art. 18. Nici o observaþie. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, s-a adoptat. Art. 19 Ñ 3 alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 6 abþineri, s-a adoptat. Art. 20 Ñ douã alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 6 abþineri, s-a adoptat. Mã scuzaþi, domnilor colegi, revin la articolul 16 pentru cã l-am sãrit. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, s-a adoptat Capitolul IV Ñ titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã. Mulþumesc domnului coleg de la secretariatul ºedinþei cã mi-a atras atenþia. Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 7 abþineri, s-a adoptat. Art. 21. Vã rog, votul dumneavoastrã.

La intrarea în vigoare a acestei legi.

Nu, cã vine...: ”Prezenta intrã în vigoare...Ò.

O abrogãm ºi zicem cã: prezenta intrã în vigoare... Corect!

Corect.

Sunteþi de acord cu aceastã formulare? Da. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Mulþumesc, domnule senator Creþu.

Vã rog, votul dumneavoastrã în legãturã cu ”amendamentul SpineanuÒ, sau cum doriþi.

Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, s-a adoptat.

ªi noi vã mulþumim.

Mulþumesc comisiei. Comisia juridicã, vã rog sã vã ocupaþi ºi dumneavoastrã locul.

M-a rugat domnul senator Tãrãcilã sã fie ºi dânsul înºtiinþat când se va discuta urmãtorul punct din ordinea de zi.

Domnul senator Tãrãcilã spunea cã atunci când trecem la Legea executorilor judecãtoreºti sã-i anunþãm ºi pe dânºii, care mai discutã acolo.

Nu, pãi nu discutã nimic, fãrã noi nu se poate discuta la comisie nimic.

Bine, eu am reþinut propunerea.

Domnilor colegi,

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi: Proiectul de lege privind executorii judecãtoreºti Ñ 69 de articole Ñ adoptat în Camera Deputaþilor Ñ lege organicã.

Domnule secretar de stat Baias, vã ascultãm.

## **Domnul Flavius Antoniu Baias Ñ** _secretar de stat la Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Executarea civilã este una dintre cele mai importante instituþii reglementate de Codul de procedurã civilã ºi are drept scop realizarea definitivã ºi practicã a unor drepturi recunoscute printr-o hotãrâre judecãtoreascã sau alt titlu executoriu.

Se învedereazã, astfel, importanþa acestei a doua faze a procesului civil în care, practic, procesul se finalizeazã prin realizarea efectivã a dreptului pretins de cãtre reclamant sau reclamanþi, dupã caz.

Rolul principal în desfãºurarea ºi aplicarea corespunzãtoare a dispoziþiilor care reglementeazã procedura executãrii silite îi revine executorului judecãtoresc.

Având în vedere acest fapt se impune schimbarea concepþiei care stã la baza organizãrii ºi funcþionãrii executorilor judecãtoreºti în sensul învestirii lor cu îndeplinirea unui serviciu de interes public autonom, sub coordonarea ºi controlul Ministerului Justiþiei ºi al instanþei de executare, în condiþiile legii.

În acest scop a fost elaborat prezentul proiect de lege, adoptat de Camera Deputaþilor, aºa cum a spus domnul preºedinte de ºedinþã, ºi care vã este astãzi supus discuþiei dumneavoastrã.

Proiectul de lege este structurat în 6 capitole, reglementând o serie de principii generale care guverneazã activitatea executorilor judecãtoreºti, competenþa acestora, organizarea activitãþii acestora atât în cadrul birourilor fiecãrui executor judecãtoresc cât ºi în cadrul profesiei, în general.

De asemenea, sunt reglementate, în amãnunt, drepturile ºi îndatoririle executorilor judecãtoreºti, inclusiv rãspunderea lor, rãspunderea profesionalã, rãspunderea civilã.

De asemenea, este vorba de prevederi, de norme care reglementeazã desfãºurarea activitãþii executorilor judecãtoreºti.

Domnul senator Rãsvan Dobrescu.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Nu voi repeta cele spuse de domnul secretar de stat Flavius Baias, cu care Comisia juridicã este în întregime de acord. Voi face doar niºte precizãri. Vreau sã spun cã aceasta este o lege care nu are caracter politic, ci tehnic, este bine venitã ºi foarte necesarã în procesul de reformã a justiþiei. Aceastã lege asigurã o corectitudine profesionalã sporitã din partea executorilor judecãtoreºti ºi precizez cã justiþiabilii, adicã persoanele care se adreseazã justiþiei, sunt îndreptãþiþi sã beneficieze de servicii corecte ºi competente.

Al doilea avantaj pe care îl are aceastã lege este cã, începând din momentul în care va fi pusã în aplicare, pentru profesiunea de executor judecãtoresc este necesar ca cei care îndeplinesc aceastã funcþie sã aibã studii superioare. Este un progres faþã de situaþia actualã când

este încã suficient sã fie absolvent de liceu cel care îndeplineºte funcþia de executor judecãtoresc.

Dupã cum vã spuneam, este o lege tehnicã, ea a suscitat discuþii în Comisia juridicã, nu în sensul de a provoca divergenþe de soluþii, ci a existat dorinþa din partea tuturor senatorilor din Comisia juridicã ca aceastã lege sã vã fie prezentatã Domniilor voastre într-un mod cât mai valoros, pentru ca dumneavoastrã sã aveþi o lege bunã de dezbãtut.

În numele Comisiei juridice, vã rog sã fiþi de acord ca aceastã lege sã treacã ºi sã treacã mai repede.

Mulþumesc. Domnilor colegi, discuþii generale. Domnul senator Predescu, dupã aceea.

## Domnilor colegi,

Nu vreau sã repet cele spuse ca raportor la aceastã lege, ci vreau sã vã spun cã P.N.Þ.C.D. acordã o importanþã deosebitã tuturor legilor care fac parte din procesul de reformã a justiþiei, ºi aceasta este una din ele.

Vreau sã vã spun cã azi, la 10 ani de la Revoluþie, nu am reuºit încã sã avem o justiþie la nivelul pe care suntem îndreptãþiþi sã-l pretindem.

S-au realizat unele progrese, este adevãrat, însã noi apreciem cã acestea sunt departe de a fi suficiente, þinând seama cã timp a fost suficient.

Aceasta este una din legile care contribuie la îmbunãtãþirea situaþiei, dar vreau sã vã spun cã în domeniul justiþiei mai este foarte mult de fãcut ºi trebuie sã ne aºezãm cu mult mai multã seriozitate pentru a desãvârºi reforma justiþiei, pentru cã cetãþenii României sunt pe deplin îndreptãþiþii ca statul român sã aibã o justiþie aºa cum era ea înainte de rãzboi, când era una din mândriile þãrii noastre ºi când era comparabilã cu justiþia din cele mai avansate þãri europene.

Din pãcate, pânã vom reuºi sã îndeplinim acest obiect mai avem multe etape de parcurs ºi nu se va putea ajunge foarte repede, ne mai trebuie ani de zile ca sã ajungem la acest obiectiv.

Mulþumesc. Domnul senator Predescu.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Cunoaºteþi cã în materie de justiþie este acreditat de mult timp un aforism, ºi anume, cã ”acela care apeleazã la justiþie trebuie sã îndeplineascã 3 condiþii: prima ar fi aceea de a avea dreptate, a doua, de a o putea dovedi, ºi a treia, sã aibe cine sã i-o deaÒ. Practica ne-a arãtat cã se cere imperios ºi o a patra condiþie: sã poþi realiza hotãrârea obþinutã. Concepþia noastrã dominantã Ñ ºi, în general, în lume Ñ este cã executarea hotãrârilor judecãtoreºti reprezintã cea de-a doua parte a actului de justiþie. Concepþia este pe deplin valabilã ºi astãzi în privinþa hotãrârilor care impun pedepse sau sancþiuni ori mãsuri de siguranþã.

Cât priveºte executarea hotãrârilor judecãtoreºti din materia civilã, financiarã, comercialã etc., adicã acelea care constatã sau recunosc Ñ adicã sunt constatatorii sau constitutive de drepturi patrimoniale mixte sau chiar personale Ñ concepþia a început ºi comportã modificãri, structurãri ºi restructurãri nu de acum, ci de câteva decenii. ªi anume, trecerea executãrii hotãrârilor judecãtoreºti a început sã se plaseze, desprinzându-se de autoritatea de stat ºi constituindu-se într-o unitate cu forme, tot sub control de putere Ñ adicã de stat Ñ, dar cu alte mijloace de realizare.

Experienþa câtorva þãri din Europa care au apelat, în privinþa executãrii hotãrârilor judecãtoreºti, la alte mijloace ºi alte instituþii Ñ cum este aceea a organizãrii executorilor judecãtoreºti ca instituþie autonomã ºi cu funcþionare independentã, dar sub control de stat Ñ a prins din ce în ce mai mult teren ºi, dacã mã refer la experienþa francezã de vreo 4Ñ5 decenii, a cãpãtat ºi consacrare.

Proiectul de lege pe care îl dezbatem azi vine sã reformeze structural, dar nu în primul rând, ci mai ales din concepþie sistemul nostru judiciar.

Domnule coleg Rãsvan Dobrescu, aceasta este o decizie politicã întrucât este o decizie de concepþie.

Legea ca atare este tehnicã Ñ reglementarea propriu-zisã Ñ dar a adopta un asemenea punct de vedere, o asemenea organizare, este o decizie politicã. Noi am susþinut ºi susþinem aceastã decizie, ne-am adus aportul la redactarea cât mai corespunzãtoare a proiectului pentru cã avem în vedere ºi schimbarea de concepþie, nu numai de mentalitãþi, de concepþie în aceastã privinþã ºi detaºarea fazei executorii hotãrârii judecãtoreºti în materia drepturilor patrimoniale mixte ºi chiar nepatrimoniale, care sã asigure traducerea în realitate a dispozitivului hotãrârilor judecãtoreºti, adicã a ceea ce reprezintã esenþa oricãrei hotãrâri judecãtoreºti.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

ªi eu vã mulþumesc. Mai sunt alte luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu. Mulþumesc. Domnilor colegi. Titlul legii.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Domnilor colegi, vã rog sã repetãm votul.

Cu 78 de voturi pentru, nici unul împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Capitolul I Ñ Dispoziþii generale. Textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 72 de voturi pentru, nici unul împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Pct. 3 din raport. Art. 1 alin. 1 este text Camera Deputaþilor. Alin. 2 este reformulare. Amendamentul domnului senator Ion Predescu, acceptat.

Mã faceþi atent unde nu sunteþi de acord, da?

Dar aþi spus cã sunteþi de acord. Mulþumesc.

Atunci sã votãm pe ansamblu, aºa cum v-am citit, pe articol, conform raportului.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Domnule senator, lãsaþi listele, cã mai avem de muncit aici.

Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Pct. 4 din raport. Art. 2 alin. 1, text Camera Deputaþilor. Alin. 2, reformulat, amendament Petre Ninosu Ñ Ion Predescu, acceptat. Nici un alt comentariu.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Pct. 5 din raport. Art. 3, douã alineate, text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Art. 4, text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Spun ”text Camera DeputaþilorÒ, cã aºa a venit reformulat de acolo. Asta este propunerea discutatã. Domnilor colegi, vã rog sã repetãm votul.

Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Art. 5, aºa cum este reformulat în raport, text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

## **Domnul Costicã Ciurtin**

**:**

Trece timpul.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Ce sã fac, domnule senator, ºtiþi cã eu merg ºi repede, ca adineauri.

Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Art. 6, text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, nici unul împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Capitolul II, titlul. Text Camera Deputaþilor. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Art. 7, reformulare comisie Senat.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 79 de voturi pentru, unul împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Art. 8 Ñ 3 alineate, text Camera Deputaþilor: alin. 1 ºi 2. Alin. 3, text reformulat de Senat.

Vã rog, votul dumneavoastrã. Haideþi sã repetãm votul!

Cu 73 de voturi pentru, unul împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Art. 9 alin. 1, text Camera Deputaþilor. Alin. 2, text Senat. Alin. 3, text Camera Deputaþilor. Alin. 4, text Camera Deputaþilor. Alin. 5, text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã. O votãm pe capitole? Mai sunt 3 voturi pe capitole. Vã rog sã repetãm votul, domnilor colegi. Domnule Fuior, din cauza matale, acela lipseºte.

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat. Art. 10, text Camera Deputaþilor. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat. Art. 11, text Senat. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 74 de voturi pentru, nici unul împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Capitolul III. Secþiunea I. Titlul. Punctul 15 din raport, text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 74 de voturi pentru, nici unul împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/29.IX.2000

Art. 12, text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, douã împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Art. 13 alin. 1, text Senat. Alin. 2, text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Art. 14, text Camera Deputaþilor. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 70 de voturi pentru, nici unul împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Art. 15, text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 81 de voturi pentru, nici unul împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat. Art. 16, text Senat. Vã rog, votul dumneavoastrã. Douã alineate.

Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Art. 17, text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 78 de voturi pentru, nici unul împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Art. 18, 4 alineate text Camera Deputaþilor. Alin. 5, text Senat.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 72 de voturi pentru, nici unul împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Art. 19, text Senat.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 79 de voturi pentru, nici unul împotrivã, 3 abþineri,

s-a adoptat.

Art. 20, text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

La art. 29 vã rog sã-mi daþi cuvântul.

Vã rog, domnule senator.

Domnilor colegi,É

Îl trimitem la comisie?

s-a adoptat.

Art. 22, douã alineate, text Senat.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 73 de voturi pentru, nici unul împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Art. 23, text Senat.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Art. 24 Ñ alin. 1 Ñ text Camera Deputaþilor, alin. 2 Ñ text Senat. Deci votãm coloana Senat, Comisia juridicã Senat. Alin. 3 ºi 4 Ñ text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã la art. 24. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Deci, dupã dezbaterile în comisie, am observat urmãtoarea deficienþã la acest articol, care nu este o deficienþã de conþinut, ci o deficienþã de organizare a textului. Acest art. 29 reglementeazã douã lucruri diferite, ºi Congresul ordinar, ºi Congresul extraordinar. De aceea, eu consider ºi vã rog sã acceptaþi aceastã propunere: ca alin. 5, 6 ºi 7 ale acestui articol sã facã obiectul unui alt articol. Deci, alin. 5, 6 ºi 7 reglementeazã Congresul extraordinar ºi este bine ca acest Congres extraordinar sã fie reglementat într-un alt articol decât Congresul ordinar. De aceea, eu cred cã este bine ca art. 29 sã aibã primele 4 alineate, iarÉ

Am înþeles, domnule senator.

Deci, domnilor colegi, cu aceastã observaþie Ñ art. 29 rãmâne cu 4 alineate, aºa cum sunt formulate în raport. Vã rog, votul dumneavoastrã.

77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 5 abþineri. S-a adoptat.

Vã rog sã votãm, cu renumerotare în continuare, o singurã datã, ca sã nu mai repet aceastã chestiuneÉ Deci se introduce art. 30É

Art. 29 indice 1, deocamdatã.

Art. 29 indice 1, care conþine 3 alineate, alin. 5, 6 ºi 7 de la articolul precedent, da?

Da.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri. S-a adoptat.

Art. 30 Ñ text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri. S-a adoptat.

Art. 31 Ñ douã alineate Ñ reformulare Senat.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri. S-a adoptat.

Art. 32 Ñ text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri. S-a adoptat.

Art. 3 Ñ text Senat.

La art. 33 vã rog sã binevoiþi sã-mi daþi cuvântul.

Vã rog!

Este problema aceea, care a fost ridicatã încã din Comisia juridicã, de a se solicita un rãspuns de la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale referitor la forma mai potrivitã Ñ textul Camerei Deputaþilor sau textul Senatului.

Noi am vrut însã sã nu întârziem aceastã lege ºi sã-i dãm drumul în plen. Între timp, a venit rãspunsul Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale ºi, aºa cum v-a arãtat domnul senator Predescu, Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale este în favoarea textului Camerei

Deputaþilor. Eu însumi, fãrã sã am posibilitatea sã mã consult cu alþi colegi, am fost de aceeaºi pãrere. Am vãzut cã ºi la dezbaterile generale domnul senator Predescu este de aceeaºi pãrere, de aceea, pot sã vã spun cã noi, Comisia juridicã, suntem de pãrere sã fie votat textul Camerei Deputaþilor ºi sã renunþãm la amendamentele pe care le-am adus în Comisie.

Mulþumesc. De acord toatã lumea? Da. Mulþumesc.

Atunci, vã rog sã vã exprimaþi prin vot la art. 33 Ñ text Camera Deputaþilor.

71 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri. S-a adoptat.

Capitolul IV Ñ titlul, secþiunea 1 Ñ titlul Ñ text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

77 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere. S-a adoptat.

Art. 34 Ñ text Senat.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Nu am votat capitolul IV.

Am votat capitolul IV ºi secþiunea 1 Ñ textul Camerei Deputaþilor.

Deci, art. 34 Ñ text Senat.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

69 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri. S-a adoptat.

Art. 35 Ñ text Senat.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

75 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri. S-a adoptat.

Art. 36 Ñ text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

71 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri. S-a adoptat.

Art. 37. Ñ text Senat.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

76 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri. S-a adoptat.

Art. 38.

La art. 38 vã rog sã-mi daþi cuvântul.

Vã rog, domnule senator!

Problema art. 38 se leagã de cea a art. 33, pentru care am cerut pãrerea Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale.

Deci propuneþi textul Camerei Deputaþilor.

Nu. Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale ne propune un alt text, cu care Comisia juridicã este de acord. Acest text este urmãtorul: ”Executorii judecãtoreºti beneficiazã de drepturi de asigurãri sociale pe baza contribuþiilor la sistemele de asigurãri sociale, în condiþiile legiiÒ.

De acord toatã lumea? Da.

Mulþumesc, domnilor colegi.

Vã rog, atunci, votul dumneavoastrã la art. 38 cu aceastã completare: ”pe baza contribuþiilor la sistemele de asigurãri sociale, în condiþiile legiiÒ.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

71 de voturi pentru, un vot împreunã, 4 abþineri. S-a adoptat.

Art. 39 Ñ textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

69 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri.

S-a adoptat.

Secþiunea a II-a Ñ titlul Ñ text Camera Deputaþilor. Vã rog votul dumneavoastrã.

72 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, o abþinere. S-a adoptat.

Art. 40 Ñ text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

74 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere. S-a adoptat.

Art. 41.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

72 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere. S-a adoptat.

Art. 43 Ñ text Senat.

Vã rog, votul dumneavoastrã. S-a adoptat.

Art. 44 Ñ 4 alineate Ñ text Camera Deputaþilor, cu menþiunea ”textul SenatuluiÉÒ.

La alin. 1.

La alin. 1. Vã rog, votul dumneavoastrã.

74 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, o abþinere. S-a adoptat.

Art. 45 Ñ text Camera Deputaþilor, cu completarea pct. a), aºa cum propune Comisia juridicã a Senatului, ºi cu eliminarea alin. 2, aºa cum este propus în raportul Comisiei Senatului.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

68 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, o abþinere. S-a adoptat.

Art. 46 Ñ alin. 1 Ñ text Camera Deputaþilor, alin. 2 Ñ text Senat.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

73 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, o abþinere. S-a adoptat.

Art. 47 Ñ text Senat.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

73 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere. S-a adoptat.

Capitolul V Ñ titlul Ñ text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

74 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere. S-a adoptat.

Art. 48 Ñ text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã-mi daþi cuvântul la acest text.

Vã rog!

Ca urmare a modificãrilor acceptate de plenul Senatului la art. 33 ºi art. 38, Comisia juridicã renunþã la amendamentul pe care l-a propus ºi este de acord cu textul Camerei Deputaþilor.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Mulþumesc.

Vã rog, votul dumneavoastrã la art. 41 Ñ douã alineate Ñ text Camera Deputaþilor.

71 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri. S-a adoptat.

Art. 42 Ñ text Senat.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Art. 48 Ñ trei alineate Ñ text Camera Deputaþilor. Vã rog, votul dumneavoastrã.

68 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, o abþinere. S-a adoptat.

Art. 49 Ñ text Camera Deputaþilor, 3 alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã.

67 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, douã abþineri. S-a adoptat.

Art. 50 Ñ text Senat.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

72 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere. S-a adoptat.

Art. 51 Ñ alin. 1 Ñ text Senat, alin. 2 Ñ text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere. S-a adoptat. Art. 52 Ñ 5 alineate, text Senat.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

S-a adoptat.

Art. 53 Ñ text Senat.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere. S-a adoptat.

Art. 54 Ñ 3 alineate, text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere. S-a adoptat.

Art. 55 Ñ text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere. S-a adoptat.

Art. 56 Ñ alin. 1 Ñ text Senat, alin. 2 Ñ text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri. S-a adoptat.

Art. 57 Ñ text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri. S-a adoptat.

Art. 58 Ñ text Camera Deputaþilor, aºa cum a fost el completat prin textul Senatului.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Am o intervenþie foarte scurtã, domnule preºedinte, dacã-mi îngãduiþi.

Vã rog!

Este vorba de corelarea alin. 2 cu intervenþia comisiei asupra alin. 1.

Aºadar, alin. 2 ar trebui sã sune: ”Consiliul Uniunii poate delega Colegiului director al Camerei Executorilor Judecãtoreºti exercitarea controlului prevãzut la lit. b), ºi c), în circumscripþia saÒ, pentru cã s-a introdus lit. c)É

Am înþeles. Mulþumesc.

Cu aceastã completare, vã rog, votul dumneavoastrã. 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri. S-a adoptat.

Art. 59 Ñ 3 alineate, text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

75 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri. S-a adoptat.

Art. 60 Ñ text Senat.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

76 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri. S-a adoptat.

Art. 61 Ñ text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

- 76 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri. S-a

- adoptat.

Capitolul VI Ñ titlul Ñ ”Dispoziþii tranzitorii ºi finaleÒ Ñ text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri. S-a adoptat. Art. 62.

Numai o clipã, domnule preºedinte, dacã îmi îngãduiþi.

Vã rog!

Este o chestiune de formulare aici, pentru alin. 1. Daþi-mi voie sã citesc alin. 1, pentru cã atunci se va vedea exact.

Vã rog!

## **Domnul Flavius Antoniu Baias:**

”La cerere, executorii judecãtoreºti în funcþie, în baza dispoziþiilor prezentei legi, dacã îndeplinesc condiþiile, devin executori judecãtoreºti, cu îndeplinirea condiþiilor din prezenta legeÒ. Practic, este vorba de o repetiþie care nouã ni se pare cã nici nu sunã bine ºi eÉ

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Eliminãm sintagma ”dacã îndeplinesc condiþiileÒ.

Dacã îndeplinesc condiþiile prevãzute la art. É ºi aºa mai departe, da?

Nu, nu, nu! ”Édacã îndeplinesc condiþiileÒ.

Deci, excludem sintagma ”dacã îndeplinesc condiþiileÒ, da?

Exact!

Vã mulþumesc.

Bine, mulþumesc. Cu aceastã excludere la alin. 1 din reformularea Senatului, alin. 2 ºi alin. 3 aºa cum sunt în textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere. S-a adoptat.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/29.IX.2000

Art. 63 Ñ text Senat.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri. S-a adoptat.

Art. 64 Ñ text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri. S-a adoptat.

Art. 65 Ñ alin. 1 Ñ text Senat, alin. 2 Ñ textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere. S-a adoptat.

Art. 66 Ñ reformulare Senat.

Numai la alin. 2.

De acord. Am spus, textulÉ

Vã rog, votul dumneavoastrã.

74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri. S-a adoptat.

Art. 67.

La art. 67 vã rog sã-mi daþi cuvântul.

Vã rog!

Sau ”îºi înceteazã activitateaÒ. Este mai bine. Aveþi dreptate.

Domnilor colegi, sunteþi de acord cu introducerea unui alin. 1 cu aceastã formulare?

Credeþi cã este bine sã-l mai citesc o datã pentru stenogramã?

Nu.

ªi textul Camerei Deputaþilor devine alin. 2. Iniþiatorul, de acord?

De acord.

Vã rog, atunci, votul dumneavoastrã la art. 67, în aceastã configurare.

80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri. S-a adoptat.

Art. 68 Ñ text Camera Deputaþilor. Vã rog, votul dumneavoastrã.

76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri. S-a adoptat.

Aº vrea sã vã semnalez o deficienþã ºi la acest text. Îmi pare rãu cãÉ

## Domnilor colegi,

Dupã ce a trecut deja prin comisie, când am lucrat la raport am constatat cã existã o lacunã, ºi anume: se dispune sã se înfiinþeze birourile executorilor judecãtoreºti prevãzute de aceastã lege, însã, s-a omis un text prin care sã se dispunã desfiinþarea birourilor executorilor judecãtoreºti care funcþioneazã în forma actualã ºi care, în mod normal, nu trebuie sã-ºi continue activitatea dupã ce aceastã lege va intra în vigoare. De aceea, vã propun ca acest art. 67É

La care, la 69?

La art. 68, îmi pare rãu cã s-a votat deja ºi n-am intervenit la timp, deci la alin. 2 trebuie sã se prevadã cine va adopta statutul profesiei ºi în ce termen de la adoptarea legii?

La 68?

...sã aibã douã alineate.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu:**

Exact! Textul actual sã devinã alin. 2 ºi sã existe un alin. 1 cu urmãtorul text: ”Pe data începerii activitãþii birourilor de executori judecãtoreºti prevãzutã de art. 66 alin. 3, birourile executorilor judecãtoreºti de pe lângã judecãtorii se desfiinþeazãÒ.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

”...îºi înceteazã activitateaÒ...

Da, la 68É

Domnule, introduceþi un articol 69, iar 69 devine 70É

Domnule preºedinte,

Iertaþi-mã, este alin. 2 în raport, la art. 66, votat dejaÉ ”în termen de 90 de zile de la constituirea Camerelor, Congresul Uniunii va adopta statutul profesieiÒÉ

Îmi cer scuze.

Deci aceasta era explicaþia la amendamentul deja adoptat. Am greºit eu acuma.

Vã rog, votul dumneavoastrã. Mulþumesc.

93 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere. S-a adoptat.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnul secretar de stat Baias.

Mulþumesc, domnul senator. Art. 69, reformulare Senat.

Avem o intervenþieÉ

Vã rogÉ

Sunt douã intervenþii scurte, domnule preºedinte de ºedinþã.

Vã rugãm sã fiþi de acord ca sintagma ”intrare în vigoareÒ sã fie înlocuitã cu ”punerea în aplicare a legiiÒ pentru cã, 6 luni de zile pânã când îºi încep activitatea birourile de executori judecãtoreºti, nu vom avea temei sã-i plãtim pe executorii judecãtoreºti în funcþiiÉ

Deci, ”de la data punerii în aplicare a prezentei legi se aprobãÉÒ

Da, sunteþi de acord?

Domnule preºedinte de ºedinþã, nu ºtiu dacã este foarte uzual, vã rog, totuºi, sã-mi îngãduiþi sã spun câteva cuvinte pentru cãÉ

EsteÉ

Ministerul Justiþiei a socotit acest proiect de lege un proiect foarte important, motiv pentru care nu pot decât sã mulþumesc plenului Senatului pentru faptul cã astãzi a dat votul final la acest proiect de lege.

De asemenea, aº vrea sã mulþumesc specialiºtilor din Ministerul Justiþiei ºi unui grup de magistraþi care, ei înºiºi, în calitate de magistraþi ºi de cunoscãtori ai problemei, au redactat prima formã a acestui proiect de lege ºi, nu în ultimul rând, îndrãznesc sã-l menþionez aici, dânsul neputând fi de faþã, fiind la ºedinþa Guvernului de astãzi, pe ministrul liberal al justiþiei, domnul Valeriu Stoica, care a susþinut permanent acest proiect de lege. Vã mulþumesc.

Domnul senator Ionel Aichimoaie.

Iar la final, în loc de punct ºi virgulã, dupã ”ulterioareÒ, ultimele douã rânduri, domnule preºedinte de ºedinþãÉ

”Orice alte dispoziþiiÒ, cu titlu mareÉ

Virgulã, ”precum ºi orice alteÒ É asta este formula uzualãÉ

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

”PrecumÉÒ

De acord?É De acord.

Mai existã o altã observaþie? Nu mai existã.

Vã rog, atunci, cu aceste precizãri, votul dumneavoastrã pentru art. 69.

83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri. S-a adoptat.

Vot final pe lege, domnilor colegi.

Legea are caracter organic.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Vin cu o solicitare ºi o rugãminte, în acelaºi timp, la dumneavoastrã. Bãnuiesc cã marea majoritate dintre noi, în momentul în care primul punct de pe ordinea de zi care vizeazã activitatea noastrã pe sãptãmâna viitoare, nu au fost atenþi ºi s-a votat inclusiv programul pentru vineri.

Eu vreau sã critic aici lipsa de realism de care a dat dovadã Biroul permanent ºi vã rog foarte mult sã nu împingeþi în ridicol aceastã instituþie.

Uitaþi-vã ce se întâmplã în cursul zilelor normale de lucru din aceastã sesiune!

Având în vedere situaþia asta specialã, cum poate sã punã pe ordinea de zi, vinerea, un alt program, când nu se poate lucra marþea, miercurea, joia?!

Deci vã rog foarte mult ca luni sã reluãm votul la ordinea de zi de sãptãmâna viitoare.

Nu cred cã este permis sã mai votãm ºi vã felicit pentru curajul pe care l-aþi avut ca o lege organicã sã o puneþi la vot în condiþiile de acum.

Vã mulþumesc.

ÉTrãiascã liberalii!É

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnilor colegi, probleme organizatorice, ultimul punct cã nu mai putem intra într-o lege mai adânc.

Mai avem înscris un punct, probleme organizatorice. Am reþinut propunerea domnului senator Aichimoaie, ca un prim punct la probleme organizatorice.

Dacã mai suntÉ numai cã nenorocirea este altcevaÉ Nu uitaþi cã noi am avut o perioadã de timp legatã de campania electoralã localã, nu ºtiu ce, la care toþi ne-am angajat, pentru acea sãptãmânã, cã încercãm sã recuperãm ceva din acest timp. Da? Aceasta a fost motivaþia ºi cred cã este o chestiune de seriozitate, mãcar Biroul

permanent sã nu uite de acest angajament care a fost al plenului, nu al Biroului permanent.

## **Domnul Costicã Ciurtin**

**:**

## Domnule preºedinte,

Este lipsã de seriozitate, Écum sã mai discutãm când vedeþi ºi dumneavoastrã ce este în salã?!É

Nu mai îmi încãrcaþi situaþia mea dificilã, cã este, eu recunosc, de a avea rãbdareÉ da?!É

Domnilor, la probleme organizatorice mai sunt?!É Nu mai avem timpul necesar sã intrãm ºi în altcevaÉ Bine, mulþumesc. Închidem astãzi aici. Ne vedem luni.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 12,20._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 118/29.IX.2000 conþine 24 de pagini.**

Preþul 11.496 lei