Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Ne cerem scuze pentru întârziere. Din pãcate, ºedinþa celor douã Birouri permanente ale Parlamentului nu s-a

Vã supun aprobãrii dumneavoastrã ordinea de zi. Dacã sunt observaþii, obiecþii?

Domnul senator Ardelean.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi senatori,

Am o singurã propunere de modificare, adicã aducerea punctului 6 de pe ordinea de zi, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 174, pe locul întâi: o datã cã este scurtã, avem ºi reprezentanþi aici, este de realã importanþã, ea referindu-se la un sprijin financiar oferit Fundaþiei atletismului românesc cãreia cred cã meritã sã-i dãm atenþia cuvenitã.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc foarte mult.

Vã anunþ cã ºi-au anunþat prezenþa, prin vot electronic, 112 colegi.

De asemenea, vã fac propunerea ºi vã supun la vot aceastã ordine de zi fãrã sã respectãm întocmai o ordine. Vã rog sã aveþi amabilitatea sã ne daþi voie..., puþinã elasticitate în...

Este o ordine fãrã ordine.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

E o ordine, dar nu în ordinea ordinii. Deci toate punctele rãmân. De ce? Sã vã dau o justificare. Din pãcate, la foarte multe puncte lipseºte iniþiatorul. Ministerul Finanþelor, cu toatã încercarea noastrã, nu a reuºit sã-ºi trimitã aici un reprezentant, în faþa Senatului. Sigur cã este o bilã neagrã ºi va trebui sã discutãm serios aceastã problemã.

Deci, cu îngãduinþa...

Poftiþi, dacã aveþi ceva de spus, vã rog, la microfon.

Se sting becurile, am votat.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci vã rog sã votaþi ordinea de zi.

Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, ordinea de zi, în formula care vi s-a propus, a fost aprobatã.

Vã rog sã începem, dacã sunteþi de acord, cu punctul 6.

Vreau sã vã atenþionez cã primele trei sunt legi organice, urmãtoarele douã dupã primul, deci avem nevoie de o majoritate. Sperãm sã mai vinã colegi pe parcurs.

În ceea ce priveºte, de asemenea, hotãrârea cu TELECOM-ul vã cer îngãduinþa sã o discutãm ceva mai la urmã, poate vin ºi colegii care sunt astãzi în Biroul permanent.

Deci punctul 6, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 174/1999 privind acordarea unui sprijin financiar Fundaþiei ”Atletismul românescÒ.

Din partea comisiei?

Materialul ãsta este la finanþe, nu la noi, la sport.

N-are nimic, susþineþi-o dumneavoastrã ºi este suficient.

Vã ascultãm, din partea iniþiatorului.

## **Domnul Ion Dobrescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Tineretului ºi Sportului_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc, domnilor senatori.

Este vorba de o ordonanþã care asigurã finanþarea unei piste de atletism sintetice, a unui complex olimpic românesc care deja funcþioneazã din anul 1996, la Sfântul Gheorghe, printr-o asociere între Primãria din Sfântul Gheorghe ºi Fundaþia Românã de Atletism, fundaþie condusã de doamna Iolanda Balaº, una dintre puþinele fundaþii care nu s-a depãrtat de la scopul iniþial, care a mai construit încã foarte multe piste de atletism, la Cluj-Napoca, Poiana Braºov, Constanþa, Craiova ºi Sfântul Gheorghe.

Din pãcate, Primãria din Sfântul Gheorghe, care s-a angajat sã finanþeze lucrãrile, nu a putut sã acopere decât o parte din aceste lucrãri, urmând, tocmai ca sã nu fim debitori în faþa firmei care a executat lucrãrile ºi care lucreazã pentru noi, sã se asigure din fonduri guvernamentale restul sumei.

Aceastã pistã a fost folositã în pregãtirea olimpiadei, rezultatele le cunoaºteþi, sunt notabile, ºi are un rol important în strategia atletismului românesc pentru cã acolo este, repet, un centru de pregãtire olimpic de primã mânã în momentul de faþã.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte, Stimate colege, Stimaþi colegi,

Raport la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 174/1999 privind acordarea unui sprijin financiar Fundaþiei ”Atletismul românescÒ.

Comisia sesizatã în fond a analizat aceastã propunere legislativã, aceastã ordonanþã de urgenþã ºi o propune Senatului pentru dezbatere ºi adoptare fãrã amendamente.

Vã mulþumesc foarte mult. Vã rog, dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt? Domnul senator Dobrescu.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/10.XI.2000

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Sportul este una din activitãþile, din puþinele activitãþi, cu care România se poate lãuda astãzi în lume. Sportivii români sunt cei mai eficienþi ambasadori ai þãrii noastre. Una din ramurile de sport în care România a reuºit sã se afirme în ultimul timp este atletismul, numai cã atletismul este un sport care este foarte costisitor din punctul de vedere al dotãrilor tehnice ale stadioanelor. Progresele care s-au înregistrat în ultimul timp în realizarea diferitelor materiale de concurs necesitã niºte cheltuieli foarte mari.

Pentru a ne menþine performanþele din ultimii ani ºi pentru a progresa mai departe este nevoie ca atletismul sã fie sprijinit bãneºte nu numai prin resursele obiºnuite ale Fundaþiei atletismului românesc, ci ºi printr-un sprijin de genul acesta care se solicitã astãzi Senatului. De aceea, eu îi rog pe colegi ca sã voteze aceastã ordonanþã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Nu mai sunt.

Deci, stimaþi colegi, puþinã liniºte.

Titlul legii.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat titlul legii.

V-aº ruga, iniþiatorul, vã ascultãm.

## **Domnul Aleodor Frâncu Ñ** _secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã supun atenþiei Ordonanþa de urgenþã nr. 114/2000 vizavi de scutirea de la plata taxelor vamale ºi a taxei pe valoarea adãugatã a unei drage refulante pe care am achiziþionat-o pentru Administraþia Fluvialã a Dunãrii de Jos, pentru a menþine sectorul navigabil al Dunãrii pânã la Brãila în cotele de adâncimi necesare navelor de 55 de tdw.

Aceastã dragã a fost achiziþionatã printr-un credit garantat de Guvernul României, de 15 milioane de dolari. Administraþia Fluvialã a Dunãrii de Jos este o instituþie publicã, finanþatã din venituri proprii ºi, în completare, din transferuri de la bugetul de stat; taxa vamalã pentru aceastã navã se ridicã la 5.940.000 de guldeni ºi trebuia asiguratã din bugetul de stat, ceea ce ne-ar fi întârziat foarte mult punerea ei în funcþiune, mai ales în bara Sulina, unde trebuie sã asigurãm adâncimile necesare.

Pentru asta, pentru a câºtiga timp, am iniþiat aceastã ordonanþã de urgenþã pe care v-o supunem atenþiei ºi vã rugãm sã fiþi de acord cu ea.

Articolul unic.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Rog, votul dumneavoastrã.

Cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, articolul unic a fost adoptat.

Legea în ansamblu.

Vã rog sã votaþi.

Cu 76 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senat. Vã mulþumesc foarte mult.

Mulþumesc ºi iniþiatorului.

Aþi vãzut ce operativi suntem?

Vã mulþumim, domnilor senatori, mulþumim pentru ce aþi fãcut pentru sportul românesc în mandatul acesta. Sã ºtiþi cã s-a simþit.

ªi noi vã mulþumim.

Stimaþi colegi, v-aº ruga, în mapa dumneavoastrã Ñ ºi-mi cer scuze pentru cã sãrim aºa, în funcþie de iniþiator Ñ punctul 16, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 114/2000 privind aprobarea scutirii de la plata taxelor vamale a unei drage absorbant/refulante autopropulsate, cu magazie proprie, cu capacitate de 2.500 metri[3] .

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul senator Paºca, din partea Comisiei buget, finanþe.

Comisia pentru buget, finanþe, bãnci a fost sesizatã cu acest proiect de lege. Nemairepetând ceea ce a spus domnul secretar de stat, vreau sã menþionez doar avizul favorabil primit de la Consiliul Legislativ ºi, ca atare, comisia vã propune pentru dezbatere ºi adoptare acest proiect de lege, fãrã amendamente.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, dacã doriþi sã luaþi cuvântul la dezbateri generale?

Întrebãri, observaþii? Nu sunt. Vã rog sã

Art. 1.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi. Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, articolul unic a fost adoptat.

Legea în ansamblu.

Votul dumneavoastrã.

V-aº ruga sã facem un efort. Votul dumneavoastrã pentru legea în ansamblu.

Cu 83 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la urmãtorul punct de pe agenda de lucru. Stai aici, domnul Paºca, cã mai ai.

La punctul 21, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 76/2000 pentru acceptarea Rezoluþiei A.747 referitoare la aplicarea mãsurii tonajului de balast separat de la navele petroliere, adoptatã la 4 noiembrie 1993 de cãtre Adunarea Organizaþiei Maritime Internaþionale.

V-aº ruga, din partea comisiei. Comisia economicã. _(La pupitrul comisiei ia loc domnul senator Doru Gaita din partea Comisiei economice, iar la pupitrul iniþiatorului rãmâne domnul Aleodor Frâncu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor)._

Iniþiatorul, vã ascultãm.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

România este membrã a Organizaþiei Maritime Internaþionale, iar aceastã organizaþie emite, atunci când este cazul, rezoluþii pe care orice stat, orice þarã membrã a acestei organizaþii trebuie sã le urmeze întocmai.

Una din aceste rezoluþii este vizavi de mãsurarea tonajului tancurilor de balast separat la navele petroliere. Conform Regulii 13 din anexa nr. 1 la Convenþia Marpol 7378, orice petrolier nou destinat a transporta produse petroliere de 30 tdw ºi mai mult trebuie sã fie prevãzut cu tancuri de balast separat. Pentru încurajarea aplicãrii acestei Convenþii Marpol 7378, respectiv a Regulii 13, ºi din dorinþa de a încuraja construirea de nave petroliere nepericuloase pentru mediu, în cadrul ºedinþei adunãrii generale din 4 noiembrie 1993, Organizaþia Maritimã Internaþionalã a adoptat rezoluþia A.747 din 1993 privind mãsurarea tonajului tancurilor de balast separat la navele petroliere din anexa la rezoluþia A.747, drept pentru care vã rugãm sã fiþi de acord cu acest proiect de lege.

Mulþumim foarte mult.

Din partea Comisiei economice.

Comisia economicã a fost sesizatã cu adresa L.242 din 7 septembrie 2000 pentru analiza în fond a acestui proiect de lege. Analiza s-a fãcut cu specialiºtii din Ministerul Transporturilor între 11Ð12 octombrie 2000. Pentru aplicarea Rezoluþiei Organizaþiei Maritime Internaþionale nr. 747/1993 Consiliul Uniunii Europene a adoptat Regulamentul din 21 noiembrie 1994 prin care se

recomandã ca la stabilirea tarifelor ce urmeazã a fi percepute de la navele petroliere cu tancul de balast separat calculul sã fie fondat pe tonajul brut redus, aºa cum indicã ºi rubrica ”ObservaþiiÒ a Certificatului internaþional de tonaj al navei, sau prin stabilirea unui procent minim de 17% de diminuare a tarifelor portuare ºi de pilotaj pentru astfel de nave.

Faþã de cele prezentate mai sus propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege fãrã modificãri, în forma trimisã de Guvern.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Nu sunt. Vã rog sã

Articolul unic. Observaþii, propuneri? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Legea în ansamblu. Rog, votul dumneavoastrã.

Vã rog sã mai votãm o datã, haideþi sã facem un efort, stimaþi colegi. Vã rog sã votaþi.

Cu 71 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat ºi acest proiect de lege.

Punctul 23, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 107/2000 privind ratificarea Convenþiei pentru modificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internaþional, adoptatã la MontrŽal la 29 mai 1999.

Iniþiatorul, vã ascultãm.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Este vorba de noua Convenþie de la MontrŽal în privinþa transporturilor aeriene. România este membrã a Organizaþiei Aviaþiei Civile Internaþionale, AIKO. Aceastã nouã convenþie oferã un text modern ºi consolidat prin care se realizeazã înlocuirea unor instrumente de drept internaþional, a cãrui elaborare a început în anul 1929, cu un singur instrument juridic.

Aceastã Convenþie de la MontrŽal aduce, în principal, urmãtoarele elemente noi: despãgubirile acordate de transportatorii aerieni, în caz de deces sau vãtãmare a pasagerilor, nu mai pot fi limitate, iar pentru pagubele care nu depãºesc 100 de mii de dolari, drepturile speciale de tragere, DST-urile, transportatorii nu-ºi pot exclude sau limita rãspunderea; acþiunile legale prin care se solicitã despãgubiri pot fi intentate ºi în statul în care, în momentul accidentului, pasagerul îºi avea reºedinþa principalã; stabileºte o limitã a compensaþiilor acordate pentru pagube datorate întârzierilor; acordã fiecãrui stat membru al AIKO posibilitatea de a exclude de la aplicarea prevederilor convenþiei transporturile aeriene necomerciale operate de cãtre respectivul stat, precum ºi transporturile efectuate în folosul autoritãþilor sale militare; acordã statelor membre ale AIKO posibilitatea ca, prin legislaþia internã, sã oblige transportatorii aerieni sã efectueze plãþi compensatorii anticipate cãtre victimele accidentelor.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Domnul Gaita Doru, din partea Comisiei economice, vã ascultãm.

Comisia economicã a fost sesizatã cu adresa L. 264/7.09.2000 pentru analiza în fond a acestui proiect de lege. Am fãcut analiza împreunã cu specialiºtii din Ministerul Transporturilor, arãtând cã noua Convenþie de la MontrŽal oferã un text modern ºi consolidat prin care se realizeazã înlocuirea unui sistem de instrumente de drept internaþional, a cãrui elaborare a început în 1929, cu un singur instrument juridic.

Convenþia de la MontrŽal va intra în vigoare la 60 de zile dupã depunerea instrumentelor de ratificare de cãtre 30 de state membre ºi, cu menþiunea cã existã avizul Consiliului Legislativ ºi cã legea este ordinarã, propunem plenului Senatului adoptarea ei în forma trimisã de Guvern, fãrã modificãri.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Nu sunt. Sã

Articolul unic.

Vã rog sã votaþi.

Mulþumesc, domnule Predescu.

Vã rog sã votaþi.

Stimaþi colegi, rog ºi P.D.S.R.-ul sã fie atent la vot. Domnul Predescu, vã rog foarte mult sã fiþi atent la vot. Vã rog sã votaþi.

Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, articolul unic a fost adoptat.

Legea în ansamblu.

Rog, votul dumneavoastrã.

Cu 78 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 122/2000 pentru acceptarea amendamen-

telor la Convenþia internaþionalã privind standardele de pregãtire a navigatorilor, brevetare/atestare ºi efectuare a serviciului de cart, adoptatã la Londra la 7 iulie 1978. Vã rog, din partea iniþiatorului, sintezã foarte pe scurt.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Iarãºi avem de-a face cu un amendament la o convenþie la care deja noi am aderat. Ceea ce aduce nou este faptul cã au apãrut condiþii noi pentru brevetare, ºi anume: armonizarea sistemelor de pregãtire, educaþie maritimã, examinare ºi brevetare/atestare, standardizarea internaþionalã a documentelor care atestã pregãtirea ºi calificarea personalului navigant, precizarea procedurilor de control autorizat al navelor sub pavilion strãin pentru evitarea tratamentului preferenþial ºi asigurarea respectãrii cerinþelor pentru echipajul minim de siguranþã ºi asigurarea standardelor de calitate în toate domeniile vizând pregãtirea, instruirea, examinarea ºi brevetarea/atestarea personalului navigant maritim.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim foarte mult.

Domnul senator Gaita, din partea Comisiei economice.

Comisia economicã a fost sesizatã cu adresa L. 272 din 7 septembrie 2000 pentru a analiza în fond acest proiect de Lege. În ºedinþa din 11 octombrie 2000 am analizat proiectul de lege împreunã cu specialiºti din Ministerul Transporturilor, am analizat toate aspectele ºi menþionãm cã existã avize favorabile de la Consiliul Legislativ ºi de la Comisia pentru politicã externã a Senatului.

Cu precizarea cã legea este ordinarã, propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege, fãrã modificãri, în forma trimisã de Guvern.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi, dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Vã rog sã

Articolul unic.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 92 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat ºi articolul unic.

Legea în ansamblu.

Rog, votul dumneavoastrã.

Cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senatul României. Punctul 27, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 127/2000 privind acceptarea unor amendamente la Convenþia internaþionalã din 1974 pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare, încheiatã la Londra la 1 noiembrie 1974.

Iniþiatorul, vã ascultãm.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Este, din nou, un amendament la o convenþie la care România a aderat, una din principalele convenþii internaþionale adoptate de Organizaþia Maritimã Internaþionalã. Este Convenþia internaþionalã din 1974 pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare, încheiatã la Londra la 1 noiembrie 1974, Convenþia SOLAS Ñ 74.

Scopul major al acestei convenþii este specificarea regulilor ºi normelor pentru construcþia, echipamentul ºi operarea navelor comerciale maritime din punct de vedere al siguranþei navei, a mãrfii ºi a echipajului. Vã mulþumesc mult.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul Gaita Doru, din partea Comisiei economice.

Comisia economicã a fost sesizatã prin adresa L. 273/7.09.2000 pentru analiza în fond a acestui proiect de lege. În ºedinþa din 11 octombrie a.c. membrii comisiei împreunã cu specialiºti din Ministerul Transporturilor au analizat ºi acest proiect de lege, rezultând, în principal, aspectele arãtate în raport.

Luând în considerare necesitatea armonizãrii legislaþiei naþionale cu reglementãrile comunitare în domeniu ºi þinând cont de insuficienþele legislaþiei actuale se impune includerea în legislaþia internã a respectivelor amendamente.

Menþionãm cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru politicã externã a Senatului ºi propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege, fãrã modificãri, în forma trimisã de Guvern, cu precizarea cã legea este ordinarã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Dacã sunt luãri de cuvânt? Nu sunt. Sã

abþinere, titlul legii a fost adoptat. Articolul unic. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 94 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat. Legea în ansamblu. Votul dumneavoastrã.

Cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, legea a fost adoptatã de cãtre Senatul României.

Vã mulþumesc foarte mult.

Punctul 28, proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 94/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile.

Vã rog, din partea iniþiatorului.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Prin aceastã ordonanþã se realizeazã armonizarea legislaþiei româneºti din domeniul transporturilor cu prevederile Deciziei Parlamentului European ºi Consiliului nr. 1.692/1996 C.E., din 23 iulie 1996, privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea reþelei transeuropene de transport.

Au apãrut douã noþiuni noi, noþiunea de componente ale reþelei de transport de interes naþional ºi european, ca parte integrantã a sistemului naþional de transport, ºi noþiunea de sisteme de management al traficului ºi sisteme de poziþionare ºi navigaþie, ca parte integrantã a sistemului naþional de transport.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Gaita Doru, din partea Comisiei economice.

Comisia economicã a fost sesizatã cu adresa L. 252/7.09.2000 pentru a analiza în fond acest proiect de lege. În ºedinþa comisiei din 12 octombrie 2000 s-a analizat proiectul de lege, cu specialiºti din Ministerul Transporturilor. Au rezultat aspectele arãtate în raport. S-a fãcut o analizã comparativã între Decizia Parlamentului European ºi Ordonanþa Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile ºi s-a constatat cã este necesarã completarea prevederilor acestei ordonanþe, ºi s-a concretizat în acest act normativ de faþã.

Menþionãm cã existã avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia buget, finanþe ºi bãnci.

Cu precizarea cã legea este ordinarã, propunem plenului Senatului adoptarea ei în forma trimisã de Guvern, fãrã modificãri.

Vã mulþumesc foarte mult.

Luãri de cuvânt, dezbateri generale? Nu sunt. Titlul legii. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, titlul legii a fost adoptat.

Articolul unic. Observaþii? Nu sunt. Rog, votul dumneavoastrã.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/10.XI.2000

Cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, articolul unic a fost adoptat.

Legea în ansamblu.

Vã rog sã votaþi.

Stimaþi colegi, vã rog, puþinã atenþie.

Vã rog sã votaþi, rog ºi colegii mei.

Cu 83 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senatul României.

Punctul 29, proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 98/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 45/1997 privind înfiinþarea Societãþii Comerciale ”Compania naþionalã transporturi aeriene române Ñ TAROMÒ Ñ S.A.

Iniþiatorul, vã ascultãm.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Încã din 1997, când Compania TAROM a fost adusã de la Fondul Proprietãþii de Stat în ”curteaÒ Ministerului Transporturilor, am iniþiat o lege specialã pentru companie, iar la vremea aceea vã informam cã, atunci când va veni momentul privatizãrii, va trebui sã scoatem un proiect de ordonanþã pentru modificarea acesteia. De ce? Pentru cã la vremea aceea cuantumul capitalului social nu era cunoscut, acum este cunoscut ºi s-a reuºit actualizarea acestuia. Cota-parte din acþiunile deþinute de stat în Compania TAROM, care ar putea fi scoasã la vânzare, este bine definitã, regulile de organizare ºi funcþionare a Companiei TAROM, ulterior procesului de privatizare, regulile privind majorarea capitalului social, precum ºi impozitarea în România, prin reþinere la sursã, a veniturilor realizate de rezidenþii din Statele Unite ale Americii din contractele de leasing pentru închirierea de aeronave cãtre TAROM. ªi s-a specificat cã 51% din Compania TAROM va trebui sã rãmânã tot timpul capital autohton, pentru a-ºi pãstra caracterul de companie naþionalã.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Gaita Doru, din partea comisiei.

Comisia economicã a fost sesizatã cu adresa L. 256 din 7 septembrie 2000 pentru analiza în fond a acestui proiect de lege.

În ºedinþa din 11 octombrie am analizat acest proiect de lege împreunã cu specialiºtii din Ministerul Transporturilor, rezultând aspectele arãtate ºi de cãtre iniþiator.

Pregãtirea pentru privatizare a Societãþii Comerciale ”Compania naþionalã de transporturi aeriene Ñ TAROMÒ presupune revizuirea Ordonanþei nr. 45 privind înfiinþarea TAROM-ului, care conþine prevederi de naturã sã diminueze interesul unor potenþiali investitori, iar dispoziþiile

Ordonanþei nr. 45/1997 a cãror revizuire se impune sunt cele relative la cuantumul capitalului social.

Cum societãþile de leasing, partenere ale TAROM, nu au sedii permanente în România, rezultã cã profiturile realizate în temeiul respectivelor contracte sunt impozabile nu în România, ci în S.U.A.

Cu menþiunea cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi cã legea este ordinarã, propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege, fãrã modificãri, în forma trimisã de Guvern.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, dacã sunt luãri de cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt.

Vã rog sã

A fost o abþinere.

Articolul unic. Dacã sunt observaþii? Rog, votul dumneavoastrã.

A fost o abþinere.

O abþinere, da, scuzaþi. Rog, votul dumneavoastrã.

Cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, a fost adoptat ºi articolul unic.

Legea în ansamblu.

Vã rog sã votaþi.

Cu 90 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senatul României.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 133/2000 privind repartizarea capacitãþilor de infrastructurã feroviarã.

Iniþiatorul, vã ascultãm.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În vederea armonizãrii legislaþiei naþionale cu cea comunitarã este necesarã elaborarea unui act normativ unitar, prin care sã fie definite în mod corespunzãtor principiile ºi procedurile privind repartizarea capacitãþilor de infrastructurã feroviarã, precum ºi unele noþiuni privind serviciile de transport naþional ºi internaþional.

Dispoziþiile noului act normativ urmeazã a se aplica atât companiilor, societãþilor feroviare care sunt create sau se vor crea, cât ºi grupurilor internaþionale pe care acestea le constituie atunci când aceste companii, societãþi ºi grupuri internaþionale efectueazã servicii de transport feroviar suburban, regional, naþional, internaþional sau servicii de transport combinat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc.

Domnul Gaita Doru, din partea Comisiei economice.

Comisia economicã a fost sesizatã cu adresa L. 276 din 7 septembrie 2000 pentru analiza în fond a acestui proiect de lege.

În ºedinþa din 11 octombrie 2000 membrii comisiei au analizat, împreunã cu specialiºti din Ministerul Transporturilor, proiectul de lege, au rezultat aspectele prezentate ºi principalul este acela de a armoniza legislaþia naþionalã cu cea comunitarã, o necesitate care se impune. Noþiunile respective se regãsesc în reglementãri comunitare.

Cu menþiunea cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi cu precizarea cã legea este ordinarã, propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege fãrã modificãri.

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Domnul senator Gavaliugov, vã ascultãm.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Intervenþia mea este foarte scurtã, o fac din partea Partidului Democrat, ºi vreau sã declar în faþa dumneavoastrã susþinerea din partea Grupului Partidului Democrat de a vota acest proiect care, de fapt, ne apropie mai mult de condiþiile în care integrarea europeanã sã se realizeze în fapt, concret ºi în domeniul transporturilor, permiþând chiar economiei româneºti, în general, sã deschidã noi canale, care înseamnã, de fapt, integrarea europeanã, în mod concret.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt?

Dacã nu mai sunt, vã propun sã

Articolul unic.

Observaþii, propuneri? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Legea în ansamblu, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Vã mulþumesc foarte mult, vã doresc succes în continuare.

Trecem la raportul Comisiei de anchetã privind cercetarea condiþiilor în care a fost privatizat ROMTELECOM-ul ºi a consecinþelor acestei privatizãri în plan economic ºi al siguranþei naþionale.

Cunoaºteþi cã dezbaterile generale au avut loc, deci urmeazã sã discutãm proiectul de hotãrâre.

Rog colegii sã ia loc în salã.

Stimaþi colegi, la titlul hotãrârii dacã aveþi observaþii sau nu?

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþiÉ

Comisia.

Vreau sã vã întreb, întrucât ºedinþa precedentã a fost condusã de domnul vicepreºedinte Ulm Spineanu, dacã v-a parvenit în dosar un amendament pe care l-am formulat.

Vã mulþumesc.

Este la mine. Deci titlul hotãrârii.

Dacã sunt observaþii sau nu?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi. Stimaþi colegi, vã aºteptãm la vot.

Cu 84 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri, titlul hotãrârii a fost adoptat.

Dacã la preambul existã observaþii sau propuneri de modificare? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi preambulul.

Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri, preambulul a fost adoptat de cãtre Senat. Art. 1.

Observaþii, propuneri? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Vã mulþumesc. Cu 86 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, o abþinere, art. 1 a fost adoptat.

Art. 2.

Dacã sunt observaþii?

Domnul senator Sãndulescu. Vã ascultãm.

Aº dori sã mai aduc la cunoºtinþa Senatului câteva informaþii pe care le-am primit în ultimele câteva zile.

Am vorbit la Ambasada României din Armenia ºi mi s-a relatat cã acolo este o situaþie la fel de explozivã ca ºi aici în legãturã cu O.T.E.-ul ºi pe 23 noiembrieÉ Am vorbit ºi cu ambasadoarea Armeniei la Bucureºti, care urmeazã sã ne dea ºi un raport scris, ºi pe 23 noiembrie urmeazã ca preºedintele Armeniei sã se ducã în Grecia, ca sã încerce sã se renegocieze privatizarea TELECOM-ului din Armenia.

Problema la noi este mai complicatã, fiindcã ar trebui ºi preºedintele României sã ia o hotãrâre similarã. La noi este mai complicatã fiindcã între O.T.E. ºi noi mai existã OTEROM-ul.

Voiam doar sã vã aduc la cunoºtinþã aceste lucruri.

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, la art. 2 înþeleg cã nu mai sunt alte luãri de cuvânt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 95 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere, art. 2 a fost adoptat.

Art. 3.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 96 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat art. 3.

Art. 4. Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 95 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, a fost adoptat.

Art. 5. Observaþii, propuneri? Nu sunt. Rog, votul dumneavoastrã.

Cu 94 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, o abþinere, a fost adoptat.

Art. 6. Observaþii, propuneri? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 91 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, nici o abþinere, art. 6 a fost adoptat. Art. 7.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Art. 7 a fost adoptat de cãtre Senat cu 89 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, o abþinere. Art. 8. Observaþii, propuneri? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, o abþinere, art. 8 a fost adoptat.

Art. 9. Dacã sunt observaþii? Rog, votul dumneavoastrã.

Cu 99 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, nici o abþinere, art. 9 a fost adoptat.

Art. 10.

Observaþii, propuneri?

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþiÉ

Vã ascultãm, domnule senator Gavaliugov.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În ºedinþa precedentã am fãcut o propunere, de a introduce în cuprinsul proiectului de hotãrâre un articol care se referã la prezentarea, spre informare, a concluziilor ºi a hotãrârii pe care o adoptãm astãzi, referitoare la ancheta asupra privatizãrii ROMTELECOM ºi a funcþionãrii sale în România, ºi Parlamentului grec.

Spun aceasta pentru cã se pare cã deja informaþiile care au parvenit, probabil prin intermediul presei, în legãturã cu ancheta ºi concluziile la care am ajuns noi aici, în Senatul României, au stârnit mari discuþii în rândul colegilor noºtri parlamentari din Grecia. Probabil cã, dincolo de orice discuþie care are ca sursã presa, este bine ºi este decent ºi raþional ca noi sã oferim cel puþin hotãrârea, spre cunoºtinþã, Parlamentului grec, pentru ca în felul acesta, în demersul pe care îl face România spre integrarea europeanã, sã avem ºi sprijinul Parlamentului grec, pentru a se înþelege ºi faptul cã, prin demersul pe care noi, senatorii din diferite partide, l-am fãcut, nu am dorit sã punem sub semnul îndoielii procesul de privatizare în România, consolidarea sectorului privat ºi integrarea europeanã a României, ºi procesul de globalizare a telecomunicaþiilor, din care România ar trebui sã facã parte, dar am pus în discuþie caracterul oneros, indiciile care au apãrut asupra încãlcãrii legii în procesul de privatizare, ºi cei responsabili, sigur, trebuie sã rãspundã, fie cã sunt din România, fie cã sunt din afara þãrii.

Vã mulþumesc.

Amendamentul l-am înaintatÉ

Vã mulþumesc, domnule senator. Deocamdatã, suntem la art. 10.

Aþi ascultat cuvântul domnului senator Gavaliugov. Dupã art. 10 vom propune introducerea articolului nou înainte de art. 11.

Eu am vrut, ca o logicã a întregului mers al textuluiÉ

Se potriveºte mai bine dupã art. 10.

## **Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:**

Eu am crezut cã dupã art. 9 s-ar potrivi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

La art. 10?

**Domnul Florin Buruianã**

**:**

La amendamentul domnului Gavaliugov.

Reiau acum.

Deocamdatã, la art. 10 dacã sunt observaþii, propuneri?

Dacã nu, vã rog sã votaþi.

Cu 86 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã, o abþinere, art. 10 a fost adoptat.

Înainte de a da cuvântul domnului senator Buruianã, sã vã citesc articolul propus de cãtre domnul senator Gavaliugov. Deci ar urma sã fie art. 11: ”Existând referiri în raport asupra unor indici potrivit cãrora OTEROM, persoanã juridicã cipriotã, având acþionar majoritar OTE Grecia, a realizat unele practici ilegale, având o conduitã favorizantã fraudei în privatizarea ºi activitatea ROMTELECOM, prin care sunt produse prejudicii nu numai României, ci ºi statului grec, care este proprietarul societãþii publice de telefonie OTE, aceastã hotãrâre a Senatului României va fi adusã la cunoºtinþã Parlamentului Republicii EleneÒ.

Deci acesta este textul articolului nou propus. Domnul senator Buruianã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Consider cã aceastã propunere nu este bine venitã. Aºa cum în România Parlamentul, Senatul sau Camera Deputaþilor recte au prioritãþile ºi lista lor de probleme importante pentru discutare, probabil acelaºi lucru se întâmplã în toate parlamentele ºi nu este, cred, potrivit ca noi sã transmitem acest lucru. Dacã Parlamentul din þara respectivã va avea interes pentru o astfel de problemã, se va adresa în mod oficial cãtre Parlamentul nostru ºi, în mod firesc, noi vom transmite aceastã hotãrâre.

Mi se pare nepotrivitã aceastã luare de poziþie a Parlamentului României, în raport cu transmiterea notei, fãrã cererea lui, altui parlament.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Predescu.

Domnule preºedinte, nu cred cã este cazul sã complicãm lucrurile ºi sã amestecãm raporturile juridice interne, de drept civil sau ºi colorate cu raporturi de drept comercial, sã le amestecãm cu raporturi de drept internaþional, chiar dacã se menþin în sfera raporturilor de drept privat.

Textul acesta nu este de naturã nici sã ne ajute, poate, dimpotrivã, sã facã impresie defavorabilã.

Rog onoratul Senat sã ne menþinem în sfera drepturilor noastre de decizie, asupra subiecþilor de drept, persoane fizice sau juridice din dreptul românesc, din societatea româneascã, ºi sã nu ne complicãm de maniera a intra în relaþii cu o autoritate legiuitoare într-un alt stat, chiar dacã unitatea este regie, adicã aparþine statului elen. Ea nu a participat în numele statului, ci în numele sãu, ca subiect privat, în raporturile civile.

Prin urmare, pãrerea mea este sã menþinem detaºarea ºi distanþarea în aceste raporturi ºi sã nu le amestecãm, pentru cã nu ne avantajeazã. Nu ne aduce nici un profit ºi atunci nu are raþiune sã ne complicãm în soluþiile pe care le adoptãm.

Îl rog pe domnul coleg Gavaliugov sã înþeleagã lucrul acesta. Ar putea fi utilã, dacã ar fi fost, cumva, ºi negociatã o asemenea mãsurã, care poate fi tratatã ca o imixtiuneÉ ªtiu eu cum poate fi interpretatã? Este bine sã fim foarte atenþi la sensibilitatea în relaþiile internaþionale, inclusiv cele ale domeniului dreptului privat internaþional. Este bine, repet, sã fim foarte atenþi, pentru cã aici existã multe susceptibilitãþi ºi multe sensibilitãþi.

De aceea, vã rog sã înþelegeþi, sã rãmânem în sfera raporturilor de drept intern, unde avem calitatea de a decide.

Da, mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Gavaliugov.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Sigur cã eu sunt surprins de aceastã justificare, aceastã motivaþie care mi s-a prezentat ºi vi s-a prezentat ºi dumneavoastrã aici din partea unor colegi senatori care au fãcut, pânã la urmã, un arc peste diferenþele politice reprezentate în Senatul României.

Eu am gãsit ºi de aceastã datã, ºi la aceastã ºedinþã, în sfârºit, avocatul unui investitor strãin, din pãcate nu un investitor privat, ºi de aici apare problema ºi responsabilitatea noastrã de a comunica ºi unui parlament al unei alte þãri. În Senatul nostru avem, deci, un avocat al acestui investitor strãin. Este bine, este rãu? Rãmâne sã judecãm. Nu vreau sã pun acest lucru în discuþie.

Vreau sã subliniez însã cã mã surprinde cã în aceeaºi formaþiune politicã, cu ani de zile în urmã, un distins lider al aceluiaºi partid deschidea un concept ºi punea o carte pe masa cititorilor, care se numea ”Diplomaþia parlamentarãÒ. Acum ne întoarcem la articole ºi prevederi prãfuite, care au fost depãºite de internaþionalizarea operaþiunilor economice ºi investiþionale, la ora actualã ºi, dacã România nu se înscrie ºi nu gãseºte cãi de colaborare pentru a pune capãt flagelului corupþiei, acþiunilor ilegale, pe lângã legea românã sau pe lângã legea elenã, sau pe lângã legea cipriotã, nu ºtiu, rãmâne de analizat, deci, dacã nu gãsim asemenea acþiuni comune, convergente, sã ºtiþi cã monopolurile internaþionale ne vor învinge de fiecare datã.

Sunt în favoarea privatizãrilor cu investitori strategici, subliniez, dar ele sã aibã loc în condiþii legale, care sã aibã în vedere ºi interesul þãrii care gãzduieºte investiþia, în speþã România, ºi nu numai de a ocoli ºi a modifica legea, pânã la urmã, dupã bunul plac. ªtiþi foarte bine cã hotãrârile de guvern respective au fost adoptate pentru a aduce în cadru legal doar cu 24 de ore înainte de semnarea tranzacþiei.

Cu aceasta, demersul meu se opreºte aici ºi vã las dumneavoastrãÉ ªi rog pe domnul preºedinte sã supunã votului amendamentul meu.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Domnule preºedinte, aº mai doriÉ

Numai o secundã! Nu v-am dat cuvântul.

Deci este puþinã confuzieÉ Scuzaþi-mãÉ Aici este o problemã de drept juridic internaþional, care este încãlcatã printr-o astfel de formulã, ºi anume aceea de a înscrie într-o hotãrâre a Parlamentului României un astfel de articol, cu acuze ºi cu trimitere direct la Parlamentul elen. Nu se practicã în relaþiile internaþionale. Asta nu ne opreºte nimeni ca, spre exemplu, sã ia o decizie, pentru informare, preºedintele Senatului sau al Camerei Deputaþilor sã trimitã Parlamentului elen raportul ºi hotãrârea, dar, ca sã înscriem într-o hotãrâre a noastrã, internã, un articol distinctÉ Poate distinºii colegi juriºti se pricep mai bine sã dea explicaþii în aceastã direcþie.

Deci, domnule Gavaliugov, nu este nimeni împotriva acþiunii. Este o problemã juridicã.

Domnul senator Predescu.

Domnule preºedinte, aþi condus Guvernul României timp de 4 ani ºi cunoaºteþi foarte bine sfera acestor relaþii. Dacã ar fi sã ne rãspundã Guvernul grec ºi mi-ar cere mie, de pildã, o consultaþie juridicã, aº rãspunde aºa: ”Foarte bine cã v-au pãcãlit. Ne aflãm în sfera afacerilor ºi cineÉÒ Aici este cum spuneau francezii odatã în materie de cãsãtorie: ”Înºalã cine poateÒ.

Aºa încât sã lãsãm deoparte lucrul acesta ºi alte consideraþii ºi sã ne vedem de treburile noastre interne.

Prin urmare, domnilor colegi, vã rog sã nu acceptãm acest amendament.

Asta este o pãrere. Supunem la vot, nici o problemã. Vã rog, dacã sunt luãri de cuvânt? Vã ascultãm, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

ªi noi, liberalii, considerãm cã acest amendament nu poate fi primit. În afara de ceea ce susþinea ºi distinsul nostru coleg, domnul Predescu, juridic, sigur, nu are nici un temei, dar gândiþi-vã la urmãtorul lucru: cã acest amendament precizeazã cã hotãrârea Senatului este aºa de temeinic datã încât s-a stabilit cu preciziune cã aici s-au comis fraude. Or, nu este aºa. Nici mãcar nu se spune în acest amendament cã este vorba totuºi de o suspiciune, nicidecum de o constatare realã. Ar însemna exact cum se proceda odatã: pentru cã la Bucureºti nu se rezolvã nimic, sã ne plângem la Moscova.

Vã rugãm, dragi colegi, sã respingem acest amendament.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, eu vã propun sã decidem prin vot.

Deci, repet, propunerea nu este rea, dar nu se poate înscrie sub formã de articol într-un proiect de hotãrâre. Creeazã ºi anumite animozitãþi între cele douã parlamente, o sã avem un rãspuns, poate, destul de dur ºi începem o conversaþie, ºi nu este corect.

Sã nu vã faceþi probleme. ªi Guvernul grec, ºi preºedintele Greciei, ºi Parlamentul vor afla de aceastã hotãrâre, chiar dacã nu o prevedem noi în mod expres.

S-a propus un articol nou, eu totuºi vi-l

Îl retrage domnul Gavaliugov.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Îl retrageþi?

## **Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov**

**:**

Nu. Îl

Doreºte sã-l supunem la vot.

Deci, dacã votaþi ”nuÒ, înseamnã cã am respins articolul. Vã rog sã votaþi. Dacã este ”daÒ, l-am acceptat.

Rog, votul dumneavoastrã.

Cu 6 voturi pentru, 81 împotrivã, 13 abþineri, a fost respins.

Stimaþi colegi, art. 11, dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

Vã rog sã votaþi.

Cu 83 de voturi pentru, 16 voturi împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.

Proiectul de hotãrâre în ansamblu.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Senatul României a adoptat cu 89 de voturi pentru,

7 voturi împotrivã, douã abþineri Hotãrârea referitoare la raportul Comisiei senatoriale de anchetã privind cercetarea condiþiilor de privatizare a ROMTELECOM.

Cred cã comisia care s-a ocupat de aceastã anchetã meritã felicitãri pentru seriozitatea cu care a lucrat.

Vã rog!

Sã treacã data de astãzi.

Da, trecem data de astãzi acolo, cã s-au discutat astãzi. A rãmas locul liber.

Domnilor senatori,

Onoratã asistenþã,

În numele comisiei, cred cã sunt abilitat sã mulþumim pentru votul care a fost dat propunerii de hotãrâre ºi considerãm cã este necesar ca cercetãrile sã fie duse pânã la capãt, fiindcã este în interesul României, este în interesul tuturor cetãþenilor României ºi în special al abonaþilor la ROMTELECOM ca aceastã problemã sã fie lãmuritã.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc foarte mult. Vã rog, domnul senator Prisãcaru.

Eu cred cã ºi senatorii, dacã sunt de acord, pot felicita comisia pentru activitatea desfãºuratã.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, trecem la proiectul de lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 86/2000 pentru abrogarea art. 2 alin. 3 pct. B lit. d) din Decretul nr. 247/1977 cu privire la încadrarea cadrelor militare permanente în grupele I, II sau III de muncã.

Luaþi loc, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru apãrare, vã rog. Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

## **Domnul Gheorghe Carp Ñ** _secretar general_

## _în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sunt secretarul general al Ministerului de Interne, general Carp Gheorghe.

Proiectul de lege supus dezbaterii ºi adoptãrii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 86/2000 pentru abrogarea art. 2 alin. 3 punctul B litera d) din Decretul nr. 247/1977 cu privire la încadrarea cadrelor militare permanente în grupele I, II sau III de muncã. Datoritã faptului cã în prezent la nivel naþional a crescut deosebit de mult parcul auto ºi numãrul conducãtorilor auto, iar intensitatea traficului rutier este foarte ridicatã, trecerea lucrãtorilor de la poliþia rutierã din

grupele II în grupa I de muncã a constituit un act reparatoriu ºi nu a afectat, ºi nu va afecta nici pe viitor bugetul Ministerului de Interne prin creºterea salarialã, ci numai printr-un spor acordat la vechimea în muncã acestui personal. Având în vedere frecvenþa participãrii tuturor lucrãtorilor de poliþie rutierã la rezolvarea ºi prevenirea evenimentelor rutiere, dar ºi faptul cã aceºtia, în afara activitãþilor specifice, constatã ºi fapte de altã naturã, fiindu-le pusã în pericol viaþa ºi integritatea corporalã, s-a impus încadrarea ofiþerilor ºi subofiþerilor de poliþie rutierã în grupa I de muncã prin ordin al ministrului de interne. Posibilitatea încadrãrii unor categorii de personal din grupa I de muncã prin ordin al ministrului de interne este stipulatã chiar în cuprinsul Decretului nr. 247/1997 la art. 2 alin. 2 punctul B litera c).

Luând în considerare aspectele prezentate ºi raportul favorabil elaborat de comisia de specialitate a Senatului, vã rog sã fiþi de acord cu adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 86/2000 pentru abrogarea art. 2 alin. 3 punctul B litera d) din Decretul nr. 247/1977 cu privire la încadrarea cadrelor militare permanente în grupele I, II sau III de muncã, în forma prezentatã.

Mulþumim domnului secretar general Carp.

Domnul senator Blejan din partea Comisiei pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului. Vã ascultãm.

Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului a examinat proiectul de lege în ºedinþa din 4 octombrie 2000 ºi a hotãrât sã propunã dezbaterea acestuia în plenul Senatului în forma elaboratã de Guvern. Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã s-a pronunþat favorabil prin avizul nr. 85 din 13 septembrie 2000.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Menþionãm cã proiectul de lege are avizul Consiliului Legislativ.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Vã propun sã

Articolul unic. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/10.XI.2000

Cu 72 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri, a fost adoptat articolul unic.

Legea în ansamblu.

Vã rog, votul dumneavoastrã. Lege organicã.

Cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Vã mulþumesc foarte mult.

ºi responsabilitate în realizarea proiectului ºi utilizarea sumelor de împrumut, asigurarea serviciului datoriei externe revine Direcþiei Generale a Vãmilor.

Menþionãm cã existã avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru politicã externã ºi de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Propunem plenului Senatului adoptarea ei în forma trimisã de Guvern, fãrã modificãri.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori, vã mulþumesc ºi vã asigur de întreaga mea consideraþie. Vã mulþumesc foarte mult.

Vã dorim succes în activitate.

Punctul 22 din ordinea de zi, proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 77/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru finanþarea Proiectului ”Facilitarea comerþului ºi transportului în Sud-Estul EuropeiÒ, semnat la Bucureºti la 7 iulie 2000.

Din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci? Iniþiatorul, domnule secretar de stat, aveþi cuvântul.

## **Domnul Nini Sãpunaru Ñ** _director general al Direcþiei Generale a Vãmilor_ **:**

Costul total estimat al proiectului este de 27,2 milioane dolari în echivalent, din care Banca Mondialã va finanþa 62,9%, adicã 17,1 milioane dolari. Contribuþia României este de 8,7 milioane dolari ºi se asigurã ºi o finanþare nerambursabilã din partea Guvernului Statelor Unite ale Americii de 1,4 milioane dolari. Obiectivele proiectului au în vedere reducerea costurilor netarifare de comerþ ºi transport ºi reducerea contrabandei ºi corupþiei la trecerile de frontierã.

Nu este menþionat în raport, însã aº dori sã vã spun cam care ar fi investiþiile, deci la ce ne-am gândit. Este vorba de modernizarea Vãmii Siret la frontiera cu Ucraina. De asemenea, vom investi în aparaturã de control cu raze X Ñ probabil cã licitaþia va avea loc la începutul anului 2001 Ñ pentru controlul camioanelor. Aparatura pe care o achiziþionãm este mobilã ºi în principiu va funcþiona pe frontiera de est.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc foarte mult.

Din partea Comisiei buget, finanþe ºi bãnci.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Pentru realizarea obiectivelor proiectului s-a constituit o unitate de management a proiectului. Întreaga autoritate

Vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi, dezbateri generale. Domnul senator Gavaliugov, vã rugãm. Aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã aveþi rãbdarea cuvenitã, sã-mi permiteþi sã pun o întrebare domnului Nini Sãpunaru. Eu ºi colegii mei din Partidul Democrat vom vota favorabil acest acord, dar am vrea sã vã punem o întrebare, ºi anume sã ne spuneþi, în condiþiile-cadru în care ne-am propus ca în termen scurt sã atingem securizarea graniþelor, obiectiv care este cerut pentru îmbunãtãþirea regimului vizelor ºi a condiþiilor în care facem transport cu restul þãrilor din Uniunea Europeanã, pânã când consideraþi cã este posibil sã se realizeze implementarea, ºi graþie acestui acord, a acestui nivel de securizare a graniþelor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Da, vã mulþumesc.

O sã fiu foarte scurt. Partea noastrã e doar 25% din total, în ce înseamnã securizarea frontierei. Un rol foarte important îl are Ministerul de Interne, însã noi trebuie sã asigurãm infrastructura. A fost început în acest an punctul de trecere frontierã Sculeni ºi este în plinã activitate, la anul se terminã. De asemenea, s-a început punctul de frontierã Giurgiuleºti, la anul sper sã-l terminãm. Prin acest împrumut cu Banca Mondialã începem modernizarea în punctul de frontierã Siret. Recomandarea noastrã a fost sã nu se mai deschidã noi puncte de frontierã pe est, pentru cã atunci Uniunea Europeanã vine ºi ne întreabã: când faci infrastructura pe acel punct de frontierã? Ideal este sã rãmânem la ce avem ºi, dacã deschidem, trebuie sã avem ºi banii sã facem modernizarea în punctul de frontierã. Aparatura cu raze X pe care o aducem este ultraperformantã, e ce e mai nou în domeniu ºi asigurã controlul întreg al unui camion. Deci e un aparat cu raze X imens. Aceastã aparaturã va fi destinatã în principiu pentru frontiera de est ºi este mobilã, poate fi deplasatã.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult. Mulþumit de rãspuns? Stimaþi colegi, dacã mai sunt luãri de cuvânt? Dacã nu, vã rog sã

Articolul unic.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 85 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, nici o abþinere, articolul unic s-a adoptat.

Votul pentru legea în ansamblu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 88 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Vã mulþumesc foarte mult.

ªi eu vã mulþumesc.

Punctul 13, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanþã.

Din partea Comisiei juridice de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, vã rog.

Domnul senator Predescu.

Iniþiatorul, vã ascultãm, domnule preºedinte.

## **Domnul Eliade Corneliu Mihãilescu Ñ** _preºedintele_

## _Oficiului pentru Protecþia Consumatorilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

Comerþul la distanþã, ca ºi comerþul în afara spaþiilor comerciale sunt practici cu costuri de distribuþie foarte mici. Ca urmare a acestui avantaj, în ultima perioadã, ºi pe fondul dezvoltãrii tehnicilor de comunicaþii, acest tip de comerþ s-a dezvoltat în România aproape exploziv, fãrã a avea, de fapt, o reglementare specificã. Acest proiect de ordonanþã este elaborat în baza Directivei Europene nr. 7 din 1997. Aceastã directivã, în momentul de faþã, este implementatã în toate þãrile membre ale Uniunii Europene. Aceastã implementare a fost realizatã, este drept, în toate þãrile la începutul lunii iunie anul 2000. În acelaºi timp, unele prevederi-cadru ale acestui tip de practicã comercialã, ca, de fapt, ºi pentru alte tipuri de practici comerciale sunt prevãzute în Ordonanþa Guvernului nr. 99/2000 care este de fapt o lege-cadru a practicilor comerciale, fãrã însã a prelua toate prevederile directivei europene privind acest tip de comerþ.

În general, ceea ce are caracteristic aceastã ordonanþã este faptul cã în cadrul acestui tip de practici

comerciale se utilizeazã una sau mai multe tehnici de comunicaþie la distanþã în cadrul unui sistem de vânzare organizat de un comerciant, sistem care nu necesitã prezenþa fizicã simultanã a celor douã pãrþi. Ca urmare a acestui risc, aceastã formã de comercializare se caracterizeazã prin faptul cã iniþiativa de negociere aparþine comerciantului, iar consumatorul nu are posibilitatea concretã de a vedea în prealabil produsul sau de a lua cunoºtinþã de caracteristicile serviciului în vederea unei alegeri bine fundamentate. În consecinþã, ordonanþa prevede dreptul consumatorului de a denunþa unilateral contractul fãrã penalitãþi ºi fãrã a fi necesarã invocarea unui motiv într-un termen de 10 zile lucrãtoare de la livrare, având astfel posibilitatea ca în acest interval sã se informeze complet asupra produsului sau serviciului, precum ºi sã aprecieze obligaþiile care decurg din contract. Totodatã, în aceastã ordonanþã sunt precizate în mod clar informaþiile pe care comerciantul este obligat sã le aducã la cunoºtinþã consumatorului în timp util în perioada executãrii contractului, în scris sau pe un alt suport de informaþii durabil, accesibil acestuia. Vreau sã spun cã aici sunt douã moduri de abordare a acestui tip de informaþii. Primul, care este informaþia prealabilã, înainte de încheierea contractului, informaþie care practic trebuie sã vinã în concordanþã ºi cu Legea publicitãþii ºi, respectiv, cu reglementãrile C.N.A.-ului în legãturã cu ce anume informaþii se transmit prin televiziune, pentru a nu intra sub incidenþa publicitãþii, iar aceastã prevedere, cum cã de fapt dupã ce s-a încheiat, în timpul derulãrii contractului, aceste informaþii sã fie întãrite ºi detaliate pe un suport care sã fie transmis de cãtre comerciant la agentul economic, este o prevedere în plus care sã fie de naturã sã creeze dovada în cazul în care consumatorul denunþã contractul.

ªi eu vã mulþumesc.

O precizare, domnule preºedinte. Nu semnalul ne intereseazã, legea sã fie bunã. E o diferenþã. Dacã mergem dupã semnaleÉ, nu ne mai revenim niciodatã.

Domnul senator Predescu, din partea Comisiei juridice, aveþi cuvântul pentru prezentarea raportului.

Da. Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor colegi,

Problema adusã în dezbatere de aceastã ordonanþã nu este nouã ºi necunoscutã. Ea provine din vechiul Drept francez, când a fost cizelat, apoi preluatã de Codul lui Napoleon, rãspânditã în Europa, îndeosebi, ºi în þãrile care au aderat la aceastã reglementare, având la bazã Dreptul roman, ºi a ajuns la un stadiu de perfecþionare prin activitatea practicii judiciare în marele sistem de Drept latin, la îndemâna ºi înþelegerea tuturor statelor al cãror drept naþional se fundamenta pe principiile ºi constantele Dreptului roman. Numai cã, în lume, deºi este dominant, nu existã numai marele sistem de Drept latin din care Franþa, România, Italia, Spania, Portugalia, Luxemburg, Belgia ºi în bunã parte Elveþia s-au inspirat. Nu numai acesta. ªi Dreptul englez, dupã cum ºtiþi, are la bazã precedentul judiciar. Precedentul judiciar nu se împacã cu reglementarea scrisã a marelui sistem de Drept latin, iar în Comunitatea Europeanã s-au izbit de acest inconvenient, motiv pentru care a fost necesarã o directivã de armonizare ºi pentru ei, de unificare scrisã, nu practicã, scrisã în reglementarea problemei contractelor încheiate prin corespondenþã, la distanþã etc. Începând din Dreptul roman aici s-au confundat douã teorii principale: teoria emisiunii ºi teoria recepþiunii, ca datã, loc, moment, încheierea contractului, care atrag efecte considerabile. Determinã concurs cu obiceiul locului, pentru cã în principal e vorba de drept comercial ºi obiceiul locului a avut ºi are încã influenþã, contribuþie, care determinã instanþa competentã, determinã forma actului, determinã mãsurile asigurãtoare ºi cele de executare, ºi multe altele. De aici, nevoia unificãrii, printr-o directivã, printr-o reglementare scrisã, a unificãrii dispoziþiilor pentru ca acele 11, apoi 15 state din Europa sã se înþeleagã între ele în aceastã materie, în acest domeniu.

Statul român a receptat, în temeiul armonizãrii legislative, aceastã directivã. Foarte bine cã a receptat-o. ªi e foarte bine ºi necesar a introduce o reglementare completãtoare, de armonizare a legislaþiei române, care nu este strãinã de aceste reguli, sã fie limpede lucrul

acesta. Dar ceea ce a fost grav pentru noi, surprinzãtor, cã cei care au adoptat ordonanþa nu au prea fost în materie ºi nu au prea cunoscut cã noi avem reglementare în aceastã materie, ºi legalã, dar mai ales judiciarã, care nu ne-a pus niciodatã pânã astãzi în dificultate de a nu avea rezolvãri în aceste probleme. Eu vreau sã-i asigur, am spus ºi la comisie, cã am avut ºi avem, nu am suferit în aceastã privinþã. Problema este de armonizare cu ceilalþi care nu au sistem de drept naþional cum avem noi, þãrile din marele sistem de Drept latin, unde avem reglementãri scrise în aceastã privinþã, norme legale obligatorii. ªi nu de azi, de mult, de când avem Codul civil ºi chiar mai înainte. ªi ce am constatat? Am amânat de douã ori dezbaterea acestei ordonanþe pentru cã e o reglementare fundamentalã. Ea intervine în materia de principii a dreptului civil ºi a dreptului comercial ºi nu putem accepta aºa, _tale quale_ , cum a venit aceastã ordonanþã. Motiv pentru care dumnealor, nevenind cu acordarea reglementãrii în aceastã ordonanþã cu Dreptul civil român, cu principiile lui, ºi cu Dreptul comercial român în vigoare ºi constatând ceea ce gãsiþi scris în raport. Ce am constatat? Cã textele ordonanþei sunt aproape _tale quale_ traduceri din textele directivei europene. Dar nu ar fi asta rãu. Nu s-au preocupat de acordarea lor, consonanþa lor, nu distonanþa cu Dreptul român, cu reglementãri din Dreptul civil ºi comercial român, pe de o parte, iar pe de altã parte au omis în preluare ºi traducere texte din directivã. ªi ceea ce gãsim în ordonanþã apar aºaÉ Pãi vedeþi, când din contextul reglementãrii sunt scoase anumite paragrafe, anumite texte, denatureazã ceea ce reþii. Reþinerea parþialã nu mai e concordantã, nu mai e unitarã. Aceasta e o primã constatare. Apoi, în articolul 3, se stabileºte principiul: ”Comerciantul este dator sã-l încunoºtinþeze pe cel cãruia i se adreseazã la distanþã Ð în spaþiu, nu atât în timp, în spaþiu Ð, se adreseazã sã-l încunoºtinþeze de toate condiþiile mãrfii pe care o oferã spre cumpãrareÒ. El o oferã spre vânzare ºi celãlalt e amator de a cumpãra. Dar în articolul 4 vine imediat o derogare care anuleazã principiul din articolul 3. Nu se poate aºa ceva. Aceasta þine de felul reglementãrilor prin ordonanþã. Reglementãri neconcordante. Reglementãri care în unitatea actului normativ, a ordonanþei se anuleazã reciproc. Pãi ce reglementare e asta? Aici nu ne-am mai lãsat pentru cã nu e un act oarecare, ca o ordonanþã care reglementeazã eu ºtiu ce termeni, eu ºtiu ce intervenþii tehnice într-un domeniu oarecare. Repet, influenþeazã direct ºi esenþial principiile fundamentale ale Dreptului civil ºi Dreptului comercial. Motiv pentru care nu am acceptat-o ºi de aceea a fost adoptat raportul negativ. Apoi, veþi mai constata cã, de unde raþiunea ordonanþei, ºi aºa-zisa ”armonizare legislativãÒ, este aceea a protecþiei drepturilor consumatorului, a cumpãrãtorului, nu-ºi realizeazã scopul ºi utilitatea. Dimpotrivã. În unele privinþe vine sã sacrifice, vine sã favorizeze drepturile vânzãtorului. Suntem suficient de înºelaþi în raporturile comerciale în calitatea noastrã, cetãþenii, de consumatori cu furnizorii, cu aceia care livreazã produsele. Reglementarea aceasta, în principal, trebuie sã asigure drepturile cumpãrãtorilor, ale consumatorilor, iar nu drepturile furnizorilor, cã nu aceasta e raþiunea acestei reglementãri. ªi nici raþiunea acelei directive nu a fost aceea care transpare din textele derogatorii de la principiile generale în aceastã ordonanþã. În raport sunt înscrise vreo 7Ð8, dacã nu chiar 9 considerente care au determinat raportul negativ în unanimitate al Comisiei juridice.

ªi eu vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, dacã mai sunt luãri de cuvânt? Domnul senator Gavaliugov. V-aº ruga, dacã puteþi, sã sintetizaþi, cred cã fondul problemei s-a înþeles.

Sigur, iau cuvântul, ºi vã mulþumesc pentru cã îmi îngãduiþi acest lucru, dupã un demers destul de larg pe care domnul preºedinte al Oficiului pentru Protecþia Consumatorului l-a fãcut în faþa dumneavoastrã, sigur, determinat ºi de avizul negativ cu care aceastã ordonanþã de urgenþã este adusã în dezbatere în faþa noastrã. Însã dincolo de demersul care a început foarte departe, fãcut de domnul senator Predescu, deci de la Dreptul roman, atunci când romanii care, înþelepþi ºi foarte capabili, încã nu aveau acces la Internet, pentru cã o realitate cu care România se confruntã, ºi viaþa noastrã la ora actualã, este faptul cã cele mai mari cifre

de afaceri la ora actualã se fac în primul rând de cãtre societãþi care au iniþiat acest comerþ rapid de la distanþã, în care ideea de bazã în Dreptul roman, a principiului locului, domnul senator l-a denumit mai bine ”al spaþiuluiÒ, este total încãlcatã. E greu sã mai precizezi de unde se face aceastã achiziþie. Singura chestiune faþã de mica experienþã ºi micul volum pe care îl are România, dar care creºte într-un ritm vertiginos de la o zi la alta, uitaþi-vã la reclamele care se fac pe televiziune ºi vã veþi convinge, sau la cei care asigurã serviciile de Internet în România, cã România rãmâne aproape o piaþã virginã, fãrã nici un fel de legi ºi atunci o minimã reglementare s-a încercat sã se facã prin adoptarea câtorva prevederi prin aceastã ordonanþã de urgenþã care cel puþin sã ne apropie de Uniunea Europeanã. Vreau sã vã spun, stimaþi colegi, cã nu în Uniunea Europeanã este spaþiul în care se desfãºoarã cea mai mare parte a acestor tranzacþii la distanþã pe care aceastã ordonanþã încearcã sã le reglementeze pentru Dreptul român, ci în Statele Unite. 70% din operaþiuni se fac cu clienþi din Statele Unite, dar sunt clienþi din Statele Unite sau operatori din Statele Unite care de multe ori folosesc un paradis fiscal sau un paradis de Internet chiar în România, care nu are reglementãri corespunzãtoare.

Eu accept, nu sunt jurist, ºi în faþa demersului foarte doct pe care l-a fãcut în faþa noastrã domnul senator Predescu accept o serie de argumente pe care le-a adus aici, dar m-a surprins cã cei pe care îi ºtim foarte aplecaþi la a ameliora propunerile care vin spre dezbatere în Comisia juridicã, deci colegii senatori, de data aceasta foarte uºor au spus nu, deºi în foarte multe ordonanþe pânã la urmã au venit în faþa noastrã cu niºte amendamente judicioase, care ne-au oferit pânã la urmã sã adoptãm în plen cel mai bun text.

Da, ºi eu vã mulþumesc. Domnul senator Cataramã.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Eu aº vrea în primul rând sã-mi exprim o nedumerire: acest act este în esenþã un act economic în primul rând, ºi nu juridic. Se referã la contracte economice care guverneazã diverse activitãþi. Prin urmare, sigur cã este obligatoriu sã meargã ºi la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã ºi imunitãþi, dar este la fel de obligatoriu ca acest act sã fi mers ºi la Comisia economicã.

În al doilea rând, contractele încheiate la distanþã sunt o realitate, iar ele, în acest moment, în România, regimul juridic al acestora nu este reglementat. Este absolut nevoie sã existe o reglementare a contractelor încheiate la distanþã. Fraudele de pe Internet nu au nici o legãturã cu aceastã chestiune, cu esenþa contractelor încheiate la distanþã care se practicã din ce în ce mai des chiar în interiorul României ºi mai ales în relaþiile comerciale ale României cu strãinãtatea.

Dacã, din punct de vedere juridic Ð ºi eu sunt de acord cu ce a spus domnul senator Predescu Ð el nu corespunde, din punct de vedere economic el este o necesitate pentru România. El poate fi modificat, amendat, dar în mod categoric trebuie sã existe o lege în România care sã reglementeze aceste contracte, pentru cã, vrem nu vrem, economia merge înainte, globalizarea este un fenomen de care trebuie sã þinem cont, iar agenþii economici au nevoie de un astfel de text de lege.

Prin urmare, propunerea mea este ca acest proiect de lege sã fie returnat la Comisia juridicã, care sã facã amendamentele din punct de vedere juridic, ºi sã meargã spre raport la Comisia economicã, care este singura abilitatã, dupã ce primeºte avizul de la Comisia juridicã, sã se pronunþe asupra unei chestiuni cu substanþã economicã.

Eu nu sunt pentru respingerea acestei ordonanþe care ar însemna ca România sã nu aibã pentru încã o lungã bucatã de timp o lege care sã reglementeze aceste contracte, ci sunt pentru returnarea la Comisia economicã pentru raport ºi la Comisia juridicã pentru modificãrile pe care le considerã necesare pentru ca într-adevãr consumatorul sã fie protejat prin aceste contracte ºi nu neapãrat furnizorul.

Vã mulþumesc.

Bun, vã mulþumesc ºi eu. Mai sunt luãri de cuvânt?

Nu mai sunt, eu vreauÉ

Domnul senator Predescu, nu vreau sã facem din nou toatã istoria. Eu cred cã s-a înþeles ºi vã dau cuvântul imediat, vreau sã ne daþi ºi un rãspuns.

Eu cred cã propunerea este pertinentã în sensul ca sã se întoarcã înapoi la comisie, iniþiatorul, þinând seama de tot ce s-a spus ºi ce a spus Comisia juridicã, sã vinã cu tot ce înseamnã îmbunãtãþire la ordonanþã ºi sã venim cu ele, împreunã cu Comisia juridicã ºi Comisia economicã, cu amendamente viabile la ordonanþã ºi sã avem cu cadru legal. Asta este propunerea.

Vã ascultãm, domnule senator Predescu.

Comisia nu putea sã adopte soluþia de retrimitere la iniþiator, plenul poate sã facã aceasta, motiv pentru care soluþia propusã de dumneavoastrã este acceptabilã.

Pentru urgentare, domnule senator Cataramã, nu lucreazã Comisia juridicã proiecte de lege, cum nici dumneavoastrã la Comisia economicã nu le lucraþi, cã nu îl aveþi numai pe acesta.

Noi nu luãm proiectul acesta, trebuie sã îl ia sã îl lucreze în douã-trei sãptãmâni, o lunã, o lunã ºi jumãtate, dar sã-l facã bine ºi apoi sã vinã cu el la câte comisii va fi cazul.

Noi îl primim înapoi, dar sã îl primeascã ºi dumnealor, ºi rãmâne pe ordinea de zi a comisiei sã vinã cu el lucrat cum se cuvine, cum trebuie, încadrat în sistemul de drept român ºi armonizând directiva europeanã cu sistemul de drept român, cã nu facem reglementãri de dragul de a reglementa, dar sã ne trezim apoi dupã adoptarea lor cã nu se conciliazã ºi cã nu sunt aplicabile.

Asta doresc sã înþeleagã iniþiatorul, ceea ce am ºi discutat, ºi ei ºtiu foarte bine, ºi sã înþelegem ºi noi. Noi nu puteam sã facem, e motivul pentru care am venit cu el cu raport negativ în plen, sã hotãrascã plenul.

Stimaþi colegi,

Vã propun urmãtoarele: ordonanþa sã se întoarcã înapoi la Comisia juridicã ºi în termen de douã sãptãmâniÉ

Daþi-ne trei, sã se refacã proiectul!

Étrei sãptãmâni, domnule preºedinte, sã se vinã cu toate amendamentele necesare pentru o corelare strictã cu directiva ºi cu tot ce este necesar pentru a avea o lege bunã, sã se obþinã ºi avizul Comisiei economice ºi sã le punem pe rol.

Dacã iniþiatorul, în trei sãptãmâni, deci Guvernul, nu vine cu observaþii, nu vine cu toate aceste amendamente de îmbunãtãþire la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã ºi imunitãþi ºi, bineînþeles, la Comisia economicã, îl repunem în plen pe formula respingerii. De acord?

Vã rog sã votaþi dacã sunteþi de acord cu aceastã formulã. Sunteþi de acord ºi dumneavoastrã?

Da, de acord.

## Mulþumesc foarte mult.

Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Stimaþi colegi, vã mulþumesc foarte mult.

Programul de lucru al Senatului pentru perioadaÉ

Domnule preºedinte!

Numai o secundã!

Épentru perioada 6Ð11. Dacã aveþi observaþii, deci luni, zi obiºnuitã, cum o ºtiþi, marþi, dezbaterea proiectelor de lege de pe ordinea de zi, miercuri, lucrãri în comisiile permanente, joi, vineri ºi sâmbãtã, în circumscripþiile electorale.

Vã rog, dacã sunteþi de acord cu acest programÉ Aveþi observaþii?

Nu.

Vã rog sã votaþi programul pentru sãptãmâna viitoare. Cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, programul de lucru a fost adoptat.

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegiÉ

Domnule preºedinte, procedurã!

Éla restul nu avem iniþiatori, decât la punctele 3, 4. Încã o datã, sunt douã rapoarte unde sunt peste 60, 70 de amendamente fãcute de comisie, este de lucru, ºi parlamentarii, senatorii, trebuie sã-ºi spunã cuvântul, în salã suntem 40 de inºi, nu vreau sã mai facem apelul, facem o mobilizare luni sau miercuri ºi luãm în dezbatere, ºi cele douã rapoarte le punem primele pe ordinea de zi.

Vã rog.

## Procedurã, domnule preºedinte!

Domnule preºedinte, punctul 2 ºi 3, cred, de pe ordinea de zi, este vorba de Ordonanþa nr. 102 ºi OrdonanþaÉ

Eu v-am înþeles, dar vreau sã reþineþi cã existã un raport care le abordeazã pe amândouã. Dumneavoastrã le retrageþi acum ?

Da, vã explicãm. Da, le retragem pe amândouã.

Deci dumneavoastrã solicitaþi?

Da, solicit acest lucru!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Sunteþi de acord?

## **Domnul Paul Ghiþiu**

**:**

Mai am ceva de spus!

Spuneþi!

Dacã tot se face aceastã propunere, amintesc comisiei cã existã depus la comisie un proiect de Lege privind egalizarea ºanselor persoanelor cu handicap ºi atunci solicit, aºa cum mi s-a ºi rãspuns de cãtre Biroul permanent ieri, ca comisia noastrã sã ia în discuþie ºi acest proiect pentruÉ

## Da, e dreptul dumneavoastrã.

Stimaþi colegi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/1999 privind protecþia specialã ºi încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap ºi proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/1999 privind protecþia specialã ºi încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap se propune din partea comisiei sã se reîntoarcã la comisie pentru a fi revãzute ºi completate.

Sã se voteze separat.

Deci 3 ºi 4!

## Sau 3 ºi 4!

Vã rog, este foarte scurt, pentru cã noi intenþionãm sã o returnãm la comisie ºi sã ne daþi posibilitatea ca sã lucrãm la aceastã ordonanþã în zilele care urmeazã, de aceea vã rugãm sã o puneþi pe ordinea de zi, este iniþiatorul aici, ºi din partea comisiei vom cere returnarea la comisie. Asta este rugãmintea noastrã.

De acord ºi separat! De acord?

De acord, dacã vreþi vã mai dau o explicaþie.

Nu mai e nevoie.

Perfect!

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/10.XI.2000

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de Guvern nr. 102/1999, pentru returnare la comisie în vederea reactualizãrii.

Vã rog sã votaþi.

Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a aprobat aceastã propunere.

De asemenea, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/1999 privind protecþia specialã ºi înca-

drarea în muncã a persoanelor cu handicap se propune sã fie returnat la comisie pentru a se aduce îmbunãtãþirile necesare.

Vã

Stimaþi colegi,

Vã mulþumesc foarte mult ºi vã doresc succes. De la ora 15,00, Camerele reunite. De la ora 15,00 pânã desearã.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 11,50._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti

ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 156/10.XI.2000 conþine 20 de pagini.**

Preþul 9.580 lei