Stenogramă plen

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã propun sã începem. Sunt 7 absenþi motivaþi (pe motiv cã sunt membri ai Guvernului, delegaþie ºi boalã). Avem 120 de înscrieri de participare.

V-aº ruga sã consultaþi ordinea de zi ºi, dacã aveþi obiecþii de formulat cu privire la eaÉ Înþeleg cã nu sunt observaþii.

În ceea ce priveºte programul de lucru pe sãptãmâna aceasta, cred cã aþi vãzut la punctul urmãtor cã avem, astãzi, ºedinþã de plen ºi, urmãtoarele zile, ºedinþe de lucru în comisii ºi în comisiile reunite, în legãturã cu bugetul.

Domnilor colegi, solicit votul dumneavoastrã privind ordinea de zi de lucru de azi.

Pãi, am întrebat dacã sunt comentarii, domnule senator.

Vã rog, domnul senator Apostolache.

Domnule preºedinte de ºedinþã, vã propun ca punctul 12, la care practic am început dezbaterea, s-a votat ºi titlul legii, e un articol unic, respectiv cel pentru aprobarea primei de export la grâu, ºi, de asemenea, punctul 13 privind prima pentru grâu, mai ales cã este vorba de recolta anului Õ98, sã le trecem pe ordinea de zi dupã punctul 9.

Da. Mulþumesc, domnule senator.

Domnilor colegi, domnul senator Apostolache a propus ca punctele 12 ºi 13 de pe ordinea de zi sã le poziþionãm dupã punctul 9.

Vã rog, votul dumneavoastrã privind aceastã solicitare. Cine este pentru? Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 68 de voturi pentru, 15 voturi împotrivã ºi 7 abþineri, s-a acceptat ca punctele 12 ºi 13 sã le introducem dupã punctul 9.

Cu aceastã modificare, vã rog, votul dumneavoastrã privind ordinea de zi de azi. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 80 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, s-a aprobat.

Vã rog, votul dumneavoastrã cu privire la programul de lucru în perioada 27 martie Ñ 1 aprilie 2000. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, s-a aprobat.

Cu privire la punctul 2, formulat în felul urmãtor: ”Notã referitoare la opþiunea domnului senator Radu VasileÒ.

Îmi permit sã vã citesc aceastã notã, aºa cum a fost ea întocmitã de cãtre Departamentul Legislativ, ca urmare a solicitãrii Biroului permanent: ”Biroul permanent al Senatului, în ºedinþa din 22 martie 2000, a luat la cunoºtinþã de opþiunea domnului senator Radu Vasile de a face parte din Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã ºi a hotãrât ca aceastã opþiune sã fie supusã aprobãrii plenului Senatului, în conformitate cu prevederea articolului 43 alineatul 1 din Regulamentul Senatului.Ò Este o solicitare. Dânsul a optat, eu am avut notaÉ

Nu este prezent!

Mã rog, nu este, dar asta nu înseamnã cã nu putem s-o punem la vot.

A mai fost la Comisia pentru învãþãmânt!

Tot acolo a fost ºi înainte.

V-aº ruga, votul dumneavoastrã privind aprobarea acestei opþiuni a domnului senator Radu Vasile. Vã rog, votul dumneavoastrã, domnilor colegi.

Cu 71 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, 10 abþineri, s-a aprobat aceastã opþiune ºi recomandarea Biroului permanent.

La ”organizatoriceÒ dacã mai sunt alte probleme? Mi s-a cerut o luare de cuvânt. Poftiþi, pe rând. Domnul senator Cazimir Ionescu; dupã aceea, domnul senator Gaita.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã vã rog sã luaþi act de retragerea mea din Grupul parlamentar al Partidului Democrat, care survine ca urmare a prezentãrii demisiei mele din partid. Vã mulþumesc.

Domnul senator Gaita! La ”organizatoriceÒ, domnul senator, da?

Da, da, la ”organizatoriceÒ. ªi, cu toate cã am votat ordinea de zi, rãmâne aºa, dar aº propune ca punctul 22 de acum încolo sã se numeascã ”Întrebãri ºi interpelãriÒ, sã nu se mai numeascã ”Întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuriÒ, pentru a nu ne mai face ”de minuneÒ în faþa þãrii. De ce? M-aº justifica puþin. Am cerut Biroului permanent o analizã a acestui punct al ordinii de zi, ”Întrebãri ºi interpelãriÒ puse de colegii senatori, indiferent de opþiunea politicã. Mai mult chiar, s-a promis o asemenea analizã.

Consider cã acest punct încalcã cele mai elementare reguli ale relaþiei Parlament Ñ Guvern. Mã refer în special la totala denigrare a Senatului de cãtre Guvern, ºi exemplele ar putea fi multiple.

Stimaþi colegi, eu consider cã denigrarea Senatului a fost destul admisã de cãtre noi ºi de cãtre Biroul permanent. Cu bunã ºtiinþã ºi cu acceptul nostru, al tuturor, nefãcând o analizã foarte serioasã asupra acestui punct de lucru, am dus Parlamentul pe locul întâi în nepopularitate, bucurându-ne de extraordinara cifrã de 86% neîncredere.

Consider cã rãspunsurile primiteÉ Eu am primit un rãspuns din partea Ministerului Finanþelor astãzi ºi este efectiv pe lângã subiect, lipsã de profesionalism, e preluat de la alte ministere ºi nu este fãcut de cãtre domnul ministru, e fãcut de cãtre domnul secretar de stat Sebastian Vlãdescu. Mai mult decât atât, Ministerul Industriei ºi Comerþului nu a rãspuns la 26 întrebãri ºi interpelãri ale colegilor din toate partidele politice parlamentare ºi independenþi.

Consider cã acest lucru nu mai poate continua. Sunt rãspunsuri pe care avem datoria sã le transmitem în teritoriu, sunt probleme care trebuie rezolvate.

Repet: Sã nu ne mai mirãm de rezultatul sondajului de care ne bucurãm!

Propun concret Biroului permanent o analizã a acestui punct de pe ordinea de zi, a întrebãrilor ºi interpelãrilor puse de colegii senatori în sesiunea trecutã ºi o analizã, de ce Ministerul Industriei ºi Comerþului nu a rãspuns în aceastã sesiune, pânã în prezent, la nici o interpelare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnul senator, n-aº vrea sã luãm din declaraþiile politice, ca timp. Sã ºtiþi cã eu o sã încerc sã regularizez programul pe parcurs.

Vã rog, poftiþi! Scurt!

Eu o jumãtate de minut doresc ºi e o problemã de organizare ºi, tot aºa, de credibilitate a Senatului.

Existã la Biroul permanent al Senatului un raport al Comisiei juridice, care dateazã de mai bine de un an de

zile, privind 7 dosare penale ale actualului, fost, viitor Preºedinte al României, senatorul Vadim Tudor, ºi în atâta vreme nu s-a gãsit o zi, o orã, o jumãtate de orã sã se discute, sã se supunã votului plenului Senatului acest raport.

Nu ºtiu care ar fi explicaþia. Aº vrea sã cred cã nu e cea pe care o spune lumea, ci e alta, dar, oricum, pãrerea mea este cã Biroul permanent trebuie sã ia notã de aceastã cerinþã ºi sã-i dea curs raportului Comisiei juridice.

Mulþumesc.

## Domnilor colegi,

Înainte de a trece la ”Declaraþii politiceÒ Ñ vreau sã urgentãm puþin Ñ, îmi permiteþi sã vã citesc Nota pentru exercitarea de cãtre colegii parlamentari din Senat a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

În baza prevederilor articolului 17 alineatele 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale s-au depus la Secretariatul General al Senatului urmãtoarele legi:

1. Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Danemarcei privind readmisia cetãþenilor proprii ºi a strãinilor, semnat la Bucureºti, la 25 februarie 1999;

## **Domnul Ion Solcanu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Distinºi colegi,

Se împlinesc azi 82 de ani de când, la 27 martie 1918, Sfatul Þãrii de la Chiºinãu hotãra unirea Basarabiei cu România. Dupã 102 ani de stãpânire a Imperiului þarist, strãvechile teritorii româneºti dintre Prut ºi Nistru reveneau la patria-mamã, România.

Istoria noastrã zbuciumatã ne-a învãþat de-a lungul veacurilor cã libertatea se cucereºte printr-o luptã însumatã de zi cu zi, în care trebuie sã ne bizuim, aproape în exclusivitate, pe noi înºine.

Basarabia simbolizeazã suferinþa ºi reînvierea unui neam întreg, ”lacrima neamului românescÒ Ñ spre a-l cita pe un poet.

Un imperiu cu legile sale de fier a cãutat sã reducã un neam vechi ºi nobil la o sumã de indivizi goliþi de orice personalitate istoricã.

Lupta pentru menþinerea limbii române, a scrisului latin, pentru pãstrarea credinþelor ºi a datinilor strãbune româneºti au fost plãtite scump de cãtre compatrioþii noºtri de dincolo de Prut. Golgota Basarabiei a fost una realã, dar ea exprimã în acelaºi timp vitalitatea unui neam care nu a putut fi exterminat moral.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Cred cã suntem cu toþii de acord cã relaþiile dintre România ºi Republica Moldova au un caracter special, privilegiat. Le-am numi ”de fraternitateÒ.

Rog, în primul rând colegii mei de laÉ Pot continua?

Vã rog, domnuÕ senator! Domnilor colegi, vã rog sã fim atenþi. Vã rog, domnuÕ senator!

## **Domnul Ion Solcanu:**

Acestea trebuie sã contribuie la o cât mai puternicã apropiere între cele douã state româneºti, la crearea unui spaþiu economic ºi cultural comun, iar, în perspectivã, sã conducã la integrarea lor în Uniunea Europeanã.

Din aceastã perspectivã ne face plãcere sã menþionãm vizita efectuatã la Chiºinãu de cãtre domnul senator Ion Iliescu, preºedintele Partidului Democraþiei Sociale din România, doar cu douã zile înainte de marcarea acestui eveniment istoric pe care îl evocãm în faþa alesului corp legislativ.

Pe durata vizitei în Basarabia, domnul senator Ion Iliescu a avut întâlniri ºi convorbiri la cel mai înalt nivel cu lumea universitarã, cu Uniunea Scriitorilor ºi cu alte segmente ale societãþii civile, acþiuni responsabile care constituie o contribuþie însemnatã la realizarea obiectivelor ºi intereselor comune ale celor douã state româneºti de la dreapta ºi de la stânga Prutului.

În acelaºi context al evocãrii actului istoric de acum 82 de ani, Partidul Democraþiei Sociale din România doreºte sã evidenþieze necesitatea unor consultãri la nivelul liderilor politici, în legãturã cu conþinutul viitorului tratat politic de bazã dintre România ºi Republica Moldova. Nu am vrea sã ne trezim cã a fost sau urmeazã a fi semnat un tratat despre care forþele politice parlamentare nu au fost informate ºi consultate în legãturã cu conþinutul acestuia, aºa cum s-a întâmplat cu Ucraina.

Continuãm sã credem cã un asemenea tratat nu este un document oarecare încheiat de România cu o þarã oarecare, cã el nu trebuie sã constituie obiect de disputã electoralã, ci sã serveascã aprofundãrii ºi integrãrii noastre într-o Europã a valorilor ºi structurilor democratice.

Tocmai de aceea, noi, cei din România de astãzi, nu trebuie sã uitãm pe fraþii noºtri, românii basarabeni. Avem, deci, datoria moralã de a întãri punþile sufleteºti pânã într-atât încât într-o bunã zi sã fim iarãºi ceea ce am fost.

Vã mulþumesc pentru atenþia deosebitã cu care m-aþi ascultat.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator. Grupul parlamentar P.D., domnul senator Gheorghiu Costel. DomnuÕ senator Gheorghiu, aveþi cuvântul.

## **Domnul Costel Gheorghiu:**

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Declaraþia politicã pe care o fac în faþa dumneavoastrã se referã la o nefericitã ordonanþã de urgenþã pe

care Guvernul Ñ la iniþiativa cuiva plecat pentru totdeauna dintre noi, ºi, pentru a nu se crea confuzii, când spun ”plecat dintre noiÒ, mã gândesc la noi, membrii Partidului Democrat Ñ a adoptat-o în ziua de 13 martie acest an. Este Ordonanþa cu numãrul 13. Ordonanþa modificã Legea apãrãrii naþionale în partea acesteia care se referã la tranzitul de trupe militare strãine pe teritoriul României. Aprobarea acestor tranzite, care era pânã mai ieri apanajul firesc al Parlamentului, a trecut, prin Ordonanþa nr. 13/2000, în mâinile Preºedintelui României. Este fãrã îndoialã adevãrat cã, în condiþiile desfãºurãrii forþelor de menþinere a pãcii din Bosnia-Herþegovina ºi Kosovo, forþe la care România este parte, era necesarã modificarea procedurilor de tranzit, deºi, printr-o corectã interpretare a textului articolului 5 din Legea apãrãrii, Parlamentul putea sã aprobe într-o singurã ºedinþã toate tranzitele de militari parteneri, necesare operaþiunii KFOR.

În loc de asta, prin ordonanþa a cãrei origine este foarte transparentã, Preºedintele actual al României îºi permite sã-ºi aroge dreptul de a aproba prezenþa a nu mai puþin de 5.000 de militari care pot cuprinde o brigadã terestrã, o escadrã navalã ºi un grup de aviaþie strãine pe teritoriul naþional, vreme de trei luni, aceasta doar la iniþiativa Guvernului.

Poate, de asemenea, sã aprobe la iniþiativa doar a primului-ministru, deci doar doi oameni implicaþi, ca 3.000 de militari strãini veniþi de oriºiunde sã tranziteze vreme de douã luni încoace ºi încolo teritoriul României.

Stimaþi colegi, ar fi de bunã seamã o maliþiozitate sã sugerez cã domnul Preºedinte îºi pregãteºte formele legale pentru a invita 5.000 de militari observatori la viitoarele alegeri prezidenþiale. Dar nu mã pot abþine sã nu mã întreb de unde a izbucnit acest interes prezidenþial pentru problemele apãrãrii la un cetãþean care timp de trei ani nu a dat vreun semn notabil cã a înþeles cu adevãrat cã este, aºa cum Constituþia prevede, ”comandantul forþelor armate ale RomânieiÒ.

Grupul parlamentar P.N.L., domnul senator Gãvãnescu Vicenþiu.

## **Domnul Vicenþiu Gãvãnescu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Declaraþia mea politicã este o declaraþie politicã în slujba sãnãtãþii oamenilor. 24 martie anul 2000 Ñ Ziua mondialã a tuberculozei, nu este o zi de sãrbãtoare, este o zi cu multã gravitate pentru ceea ce înseamnã sãnãtatea oamenilor pe plan mondial, dar mai ales pe plan naþional.

24 martie Ñ Ziua mondialã a tuberculozei, aºa cum spuneam, nu este un prilej de aniversare. Ea înseamnã cã noi trãim sub imperiul unuia dintre cei mai mari killeri din afecþiunile infecþioase care bântuie planeta noastrã. Anual mor de tuberculoazã aproximativ 3 milioane de oameni. La fiecare 10 secunde moare un om de tuberculozã. În lume suferã de tuberculozã peste 20 de milioane de oameni, anual apãrând 8 milioane de cazuri noi. 80% din aceste cazuri de tuberculozã apar la populaþia cea mai productivã, la vârste cuprinse între 15 ºi 45 de ani. 95% din cazurile de tuberculozã ºi 90% din cazurile de deces apar în þãrile în curs de dezvoltare. Anual în România apar peste 30.000 de cazuri noi de îmbolnãviri prin tuberculozã. Zilnic, deci, se îmbolnãvesc 70 de persoane ºi în fiecare zi în România mor 7 persoane prin aceastã gravã boalã. România, în acest moment, este pe primul loc în Europa în ceea ce înseamnã incidenþa prin tuberculozã. În fiecare an s-au îmbolnãvit în România 1.436 de copii. În momentul de faþã România beneficiazã de un program de combatere, bazat pe strategia Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii. Esenþa strategiei este administrarea medicamentelor sub directa observare a personalului medical. Pentru a obþine un procent cât mai mare de vindecãri este necesar ca medicamentele sã nu lipseascã ºi bolnavii sã-ºi urmeze tratamentul cel puþin 6 luni. Orice întrerupere de tratament din cauza lipsei de medicamente sau din cauza necooperãrii bolnavului sau a cadrului medical compromite vindecarea. Un bolnav care nu se vindecã devine cronic ºi eliminã bacilii rezistenþi la medicamente, care vor îmbolnãvi ºi alte persoane. Un bolnav nou se poate vindeca, dacã îºi face tratamentul, în peste 95% din cazuri. ªansa unui bolnav cronic de a se vindeca poate sã scadã sub 15%. Costul tratamentului unui bolnav nou este în jur de 1.200.000 de lei pentru cele 6 luni cât trebuie sã ia medicamente. Acel bolnav care nu coopereazã sau nu este tratat corect înseamnã un consum de medicamente ulterior, în valoare de 60.000.000 lei. Finanþarea corectã a Programului de control al tuberculozei este condiþia principalã ca eficienþa acestuia sã fie cât mai mare. Altfel, bolnavii vindecabili se transformã în cronici greu de tratat ºi care vor rãspândi tuberculoza în rândul restului populaþiei. Problema personalului medical care lucreazã în domeniul tuberculozei este foarte delicatã. Acesta se îmbolnãveºte de peste opt ori mai frecvent decât populaþia generalã. În aceste condiþii, în multe judeþe, acesta nu primeºte sporul legal pentru condiþii deosebite. Cu certitudine mulþi dintre ei vor renunþa în aceste condiþii sã mai lucreze în domeniu. În condiþiile de austeritate financiarã actualã este necesar ca toate organizaþiile guvernamentale ºi neguvernamentale sã sprijine Programul de control al tuberculozei prin organizarea de acþiuni menite sã colecteze fonduri destinate acestui scop umanitar.

Vã mulþumesc ºi eu, domnul senator. Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Moisin Ioan.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia se intituleazã ”Deºtepþii care au distrus poporul românÒ.

Doamnelor ºi domnilor,

Zilele trecute, o persoanã cu statut de demnitar în stat se referea cu admiraþie la comuniºti ca la unii care au ºtiut sã fie mai deºtepþi decât cei care n-au fãcut ca ei. O asemenea sfidare la 10 ani de la cãderea comunismului, ca regim, nu ca mentalitate pentru profitorii lui, nu poate rãmâne fãrã rãspuns, pentru cã s-ar insulta memoria sutelor de mii de victime ale acelui regim ateu ºi bestial. Întreb: Comuniºtii au fost mai deºtepþi decât anticomuniºtii? De ce?

1. Pentru cã l-au trãdat pe Dumnezeu care le-a dãruit viaþã ºi gândire ºi atâtea daruri? Unii vor zice poate: ”Noi nu l-am trãdat în sinea noastrã, am crezut, am fost pe ascuns la mãnãstiri pentru servicii religioase.Ò Nu! Nici aceºtia nu au scuzã în faþa lui Dumnezeu, pentru cã scris este: ”Nu poþi servi ºi lui Dumnezeu ºi Madonei.Ò Când au intrat în Partidul Comunist Român au ºtiut prea bine sã intre în tabãra ateilor, a luptãtorilor contra lui Dumnezeu. Doar chiar ºeful lor, Nicolae Ceauºescu, le spunea: ”Noi, comuniºtii, cãlãuzindu-ne dupã concepþia ºtiinþificã ce atestã materialitatea lumiiÉÒ Ñ le atrãgea atenþia cã în centrul activitãþii ideologice, al educaþiei politice ºi culturale a oamenilor muncii vor sta permanent concepþia revoluþionarã a materialismului dialectic ºi istoric, inclusiv a ateismului, programul partidului nostru, cartea teoreticã, ideologicã ºi politicã, expresie a socialismului ºtiinþific, a marxism-leninismului creator în România. Da, a marxism-leninismului ce urmãrea distrugerea creºtinismului, care la noi în þarã a adus propaganda ateistã, prigonirea atâtor preoþi ºi dãrâmãri de biserici. Ce scuzã au comuniºtii pentru cã au sprijinit mãcar moral un asemenea regim? Desigur, aceea cã au fost ”mai deºtepþiÒ.

2. Au fost mai deºtepþi pentru cã au dat sprijin Ñ prin carnetul roºu de membru al P.C.R. Ñ unui regim care a dus poporul într-o sclavie mai gravã decât cea din antichitate? Pentru cã la lipsa de libertate fizicã se adaugã acum ºi lipsa de libertate spiritualã care, mãcar în vechime, era respectatã. Sub comunism s-a realizat ceea ce am putea numi ”sclavia totalã a individului ºi a poporuluiÒ. Iar comuniºtii care au sprijinit regimul comunist au o rãspundere gravã pentru deformarea personalitãþii poporului nostru în urma exercitãrii acestei sclavii îndelungate.

Domnul senator Pusk‡s Zolt‡n.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Domnule preºedinte, Distins Senat,

Prezenta declaraþie politicã se referã la o problemã foarte importantã pentru acei întreprinzãtori care sunt asociaþi unici în cadrul asociaþiilor, respectiv în cadrul societãþilor comerciale în care lucreazã ºi patroni, ºi muncitori, ºi ce vreþi. Sãptãmâna trecutã am avut discuþii multiple cu persoane cu responsabilitãþi din Ministerul Finanþelor ºi Ministerul Muncii, în vederea rezolvãrii unei probleme care pune într-o imposibilitate de a trãi pe aceºti asociaþi unici. Anume: fiind asociat unic, persoana respectivã nu are voie sã încheie un contract de muncã cu propria sa societate, pentru cã aºa prevede legea, contractul de muncã trebuie sã fie încheiat între douã persoane; el fiind ºi patron, ºi angajat, nu are voie la un asemenea contract de muncã. Are însã voie sã plãteascã asigurãri sociale la Camera de muncã, pe care le va plãti nu ºtiu din ce, pentru cã nu sunt deductibile din cheltuielile societãþii, nici nu pot fi plãtite din banii societãþii, pot fi plãtite din banii persoanei respective.

Pânã acum, totul este în regulã Ñ salariu nu poate primi de la propria sa societate, pentru cã este patron, plãteºte din banii proprii asigurãrile ºi aºa mai departe, dar eu mã întreb de unde bani, pentru cã finanþele prevãd cã dividende sau avansuri din dividende nu pot fi scoase decât dupã depunerea anualã a bilanþului, a bilanþului anual. Deci o singurã datã pe an, aceºti patroni, aceºti asociaþi unici, au voie sã primeascã o anumitã sumã sub formã de dividende, în funcþie de profitul obþinut, iar în timpul anului, cu toate cã au obligaþii de platã în nume personal pentru asigurãri sociale, au cheltuieli pentru mâncare, pentru locuinþã, pentru îmbrãcãminte ºi aºa mai departe, n-au cum sã-ºi asigure aceºti bani, doar dacã recurg la ilegalitãþi Ñ evaziune fiscalã, scoaterea unor bani, ilegal, din casã ºi aºa mai departe.

Am încercat sã rezolv aceastã problemã la nivelul celor douã ministere, dar fiecare a aruncat pisica moartã în grãdina celuilalt ºi nu am putut ajunge la nici o înþelegere, astfel încât numai noi, noi, Parlamentul, în mod cât mai urgent, trebuie sã finalizãm, cã avem ºi la comisiile noastre douã propuneri legislative privind Legea nr. 31/1990 a societãþilor comerciale ºi sã rezolvãm în aºa fel acest caz încât, cel puþin aceºti asociaþi unici sã aibã voie, lunar, sã ridice o anumitã parte din profitul obþinut, pentru a putea trãi pânã la urmã.

Având în vedere acest lucru, adresez un apel colegilor mei de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, pentru cã ºi la Comisia economicã am discutat, sã rezolvãm cât mai rapid aceastã problemã, pentru cã pânã când nu rezolvãm noi, pe cale legislativã, patronii care sunt asociaþi unici, trebuie sã-ºi fure propriii bani. Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Este mai mult un drept la replicã decât o declaraþie politicã, pentru cã, în absenþa mea, domnul Nistor Bãdiceanu a proferat niºte acuzaþii grave, iar s-a luptat cu morile de vânt, iar a cerut ridicarea imunitãþii mele parlamentare, de parcã asta ar fi principala grijã a Parlamentului.

Produsul muncii domnului Nistor Bãdiceanu în opt ani de când este parlamentar, timp de douã legislaturi, este egal cu zero. Prestaþia lui este catastrofalã.

De altfel, el nici n-are dreptul moral sã stea în Parlament, pentru cã a fost deþinut de drept comun. Uite, vãd cã ºi confirmã. În ungureºte, asta înseamnã ”daÒ sau ”baÒ?

Deci domnul Nistor Bãdiceanu, dacã este sã vorbim cinstit ºi dacã are putere sã se uite în ochii mei, a furat cimentÉ

## **Domnul Nistor Bãdiceanu**

**:**

Minþi ca un porc!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Éa fost condamnat pentru jaful patrimoniului naþional.

## **Domnul Nistor Bãdiceanu**

**:**

Minþi ca un porc!

Éexistã dosar penalÉ DomnuÕ Bãdiceanu, domneÕ, eu când dumneata ai vorbit, eu nu te-am întrerupt, domneÕ! Nici nu puteam, cã nu eram de faþã. Când dezgropi securea, aºteaptã-te la orice, domnuÕ Bãdiceanu. Nu ºtii cu cine ai de-a face?! Pãi, dumneata eºti un pui de gãinã în mâna mea, domneÕ, ca ºi Remus Opriº. Stai liniºtit, eu o sã mai fiu în Parlamentul României, dar dumneata n-o sã mai fii niciodatã. Pânã una alta, din P.N.Þ.C.D. au plecat peste 30 de senatori ºi deputaþi, din P.R.M. n-a plecat nimeni. Dimpotrivã, au mai venit trei ºi or sã mai vinã.

Deci, domnule preºedinte, este o chestiune de principiu, la urma urmei. Astãzi este 27 martie. Nu ºtiu dacã domnul Nistor Bãdiceanu, de acolo, din fundãtura mafiei alcoolului, a mobilei ºi a cimentului din judeþul Bihor, pe care o patroneazã, ºtie ce înseamnã 27 martie. Îi spun eu Ñ este ziua unirii Basarabiei cu patriamamã.

Dacã într-o asemenea zi nu putem avea o ºedinþã liniºtitã, dacã nu de reconciliere naþionalã, mãcar de pace

între colegi, cã, totuºi, suntem trimiºi aici de electoratul nostru, ce exemplu dãm noi acestor oameni?!

Martori îmi sunteþi cu toþii cã eu l-am lãsat în plata Domnului pe colegul nostru Nistor Bãdiceanu. De ce trebuie el sã hâþâne problema asta care este artificialã?! Am în jur de 50 de dosare civile ºi penale, toate inventate, toate artificiale. Dupã cum spune o vorbã de spirit Ñ când sunt prea multe, de fapt, nu este nici unul adevãrat. Este clar cã se urmãreºte lichidarea ºi exterminarea adversarilor politici. În clipa în care un primar iredentist, mai mult decât iredentist, pentru cã iredenta în sine poate a avut ºi o componentã bunã la unele state, era vorba de reîntregirea în hotarele lor, dar este vorba de ºovini, cum este Fodor Imbre de la Târgu Mureº, care face presiuni asupra justiþiei sã fie condamnat membrul fondator cu carnetul nr. 1 al ”Vetrei RomâneºtiÒ, care este consilierul municipal P.R.M. Dumitru Pop, fost coleg de Parlament cu noi, fost deputat în Parlamentul României, este condamnat la un an ºi jumãtate închisoare, ce-i drept, cu suspendare, pentru cã asta este alinierea politicã, alinierea planetelor. Vedeþi bine, nu este cineva bãgat direct la închisoare, este ºtampilat, este ºtanþat aºa, ca la câinii cãrora li se decupeazã urechile, li se pune o zgardã, sã se ºtie cã sunt deþinuþi. Ei nu fac închisoare, ca sã nu-i transforme în martiri. Deci, când Dumitru Pop este condamnat datoritã lui Fodor Imbre la un an ºi jumãtate închisoare, pentru cã a îmbogãþit patrimoniul judeþului Mureº cu o staþie de benzinã, în timp ce acelaºi primar cu viziuni foarte periculoase pentru unitatea statului român a dat aprobãri companiei ungureºti MOLL, de parcã ungurii ar fi TEXACO, de parcã ar fi AMOCO, de parcã ar fi conduºi de JR Ewing din DallasÉ deci, când se întâmplã o discriminare de genul ãsta, dar nimeni nu ia nici o atitudine, iatã cã vine domnul Nistor Bãdiceanu aliat cu U.D.M.R.-ul ºi mai atacã un parlamentar român! De ce, domnuÕ Bãdiceanu? Nu staþi în drum de mine, domnule?!

DomnuÕ senatorÉ

Imediat formulez o concluzie, domnule preºedinte de ºedinþã!

Vã rog foarte multÉ

Aveþi dreptate, aþi observat cã nu l-am jignit pe domnulÉ

Este timpul declaraþiilor politice, nu...

Este tot o declaraþie dacã vreþi, deºi era dreptul meu legal la replicã...

Nu la declaraþii politice!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Vreau sã vã spun cã, dacã veþi continua aºa, domnule Nistor Bãdiceanu, veþi prãbuºi partidul dumneavoastrã la 3% ºi este pãcat ºi, dacã tot zicea domnul Ioan Francisc... Moisin, are nume împãrãtesc, spunea de comuniºti, eu vã spun un vers din folclorul nou (folclorul este un organism viu, se primeneºte permanent), ”Rãu a fost cu comuniºtii, daÕ mai rãu cu þãrãniºtiiÒ.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nistor Bãdiceanu**

**:**

Drept la replicã!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Drept la replicã la drept la replicã?! Atunci, nu mã mai mut de aici!

DomnuÕ senator, vã rog frumos, am ieºit din declaraþia politicã!

Cuvântul ”cimentÒ vã jigneºte? Nu vãd de ce! Cimentãm prietenia româno-maghiarã!

Grupul parlamentar P.U.N.R., domnul senator Dobrescu Vasile.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Stimaþi colegi,

Deºi suntem în plin an electoral, prioritãþile naþionale pe termen mediu ºi lung, cele care trebuie sã mobilizeze clasa politicã ºi societatea civilã sunt de actualitate. Asumarea prioritarã a interesului naþional este un act fundamental de responsabilitate politicã. Nu mai este pentru nimeni nici un secret faptul cã România se aflã la un moment de rãscruce, poate unic în istoria sa. Este vorba, fireºte, de integrarea deplinã, economicã, politicã, militarã, în marea civilizaþie a Europei, aspiraþie ce a devenit o ºansã pe care avem obligaþia moralã sã nu o ratãm. În condiþiile complexe generate de globalizarea actualã, unitatea civilizaþiei europene, naºterea ºi consolidarea unei Europe unite sunt nevoi imperative, de onorarea cãrora va depinde la timpul viitor poarta continentului ºi a fiecãrei þãri în parte.

România a fost o parte importantã a Europei geografice, istorice ºi culturale, având secole de-a rândul un aport semificativ la patrimoniul culturii ºi la securitatea europeanã. Timpurile de azi ºi, mai cu seamã, marile provocãri ale viitorului impun un nou tip de integrare în care fundamentalã este dimensiunea economicã, asociatã cu multiplele condiþionãri de naturã politicã ºi normativ juridicã. Nu este posibilã ºi, cu atât mai puþin dezirabilã, o integrare fãrã suporturi economice credibile. Viziunea asupra Europei unite este de naturã holisticã, în ideea ca totul, deci ansamblul statelor europene sã funcþioneze cât mai armonios, ceea ce presupune ca fiecare actor-stat integrat sã contribuie la finalitatea aºteptatã a unitãþii continentale. Pentru a fi beneficiarii acestui fenomen, este necesar sã avem forþa internã, mai ales economicã, de a deveni parteneri atractivi, interlocutori viabili. Din pãcate, ultimul deceniu a fost marcat de o distrugere a suportului economiei ºi a motivaþiei pentru relansare economicã, ceea ce ne-a dus în situaþia de marginalitate în procesul integrãrii, cu toate consecinþele perverse care derivã de aici.

P.U.N.R. apreciazã ca o ocazie favorabilã acceptarea României pentru a începe negocierile de aderare, strategia dezvoltãrii durabile pe termen mediu prezentatã de Guvern organismelor europene fiind semnul unei maturitãþi politice a tuturor forþelor sociale, civice ºi politice.

Independenþi, domnul senator Turianu Corneliu.

## **Domnul Corneliu Turianu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi are drept subiect calvarul la care sunt supuºi sutele de mii de bucureºteni care au de plãtit o banalã taxã sau un impozit Ñ ºi aceasta pentru cã, în hãþiºul administraþiilor financiare, bietul contribuabil nu are nici o ºansã sã se descurce în niºte condiþii cât de cât omeneºti, ca sã nu zic civilizate.

Spaþiile administraþiilor financiare sunt insuficiente ºi inadecvate, astfel cã deja ne-am obiºnuit cu cozile kilometrice din faþa lor, dotarea tehnicã este la pãmânt, iar funcþionarii publici, între douã îndreptãþite revendicãri salariale, sunt mai mult niºte pachete de nervi, gata sã explodeze în orice moment, decât niºte angajaþi care sã-l îndrume cu amabilitate pe cetãþean, aºa cum ar fi normal.

Despre proasta lor organizare nici nu mai are rost sã mai amintesc.

ªi, de parcã toate acestea n-ar fi fost de ajuns, ministerul de resort mai pune o bombonicã pe coliva credibilitãþii activitãþii administraþiilor financiare, instituþionalizând, practic, amenda.

Dar sã vedem concret despre ce este vorba.

Dacã o persoanã cumpãrã un apartament ºi imediat dupã aceea se duce la judecãtorie pentru obligatoria intabulare, primeºte un termen de cel puþin o lunã de zile. Dupã acest termen, când se duce cu formularul obþinut la administraþia financiarã pentru deschiderea rolului, aflã cã trebuie musai sã plãteascã o amendã de trei milioane de lei. De ce? Pentru cã nu a prezentat intabularea în termen de 30 de zile de la încheierea contractului de vânzare-cumpãrare. Degeaba explicã omul cã totul este o aberaþie, cã doar, spune omul, la judecãtorie am fost þinut 5 sãptãmâni. Funcþionarii ridicã plictisiþi din umeri: Plãtiþi amenda, cã aºa spune legea. Care lege?! Poate ºtie ºi ne informeazã ºi pe noi domnul ministru Remeº! Aºa se face cã plata nou-inventatei amenzi se adaugã deja tradiþionalei ºpãgi. Firmele intermediare, trebuie sã ºtiþi, domnilor senatori, ori de câte ori elibereazã un certificat de cadastru, o fac numai în trei ore ºi încaseazã 150 de dolari fãrã nici o chitanþã. O ºtie toatã lumea. Dacã nu plãteºti, nervii sunt mãcinaþi mãrunt, luni de zile, pe la puzderia de ghiºee prãfuite, iar aceastã anomalie nu se datoreazã în nici un caz lipsei statutului funcþionarului public ºi nu se datoreazã în nici un caz bugetului de austeritate, ci, cum altfel se putea?, inspiratelor ordine, indicaþii, date, chipurile, în executarea legii.

Grupul parlamentar P.D.S.R., domnul senator Ninosu Petre.

Domnilor colegi, sã ºtiþi cã nu voi depãºi mai mult de 10 minute, este ora 16,30. Unde se va închide, acolo se închide. Trebuie sã trecem ºi la capitolul urmãtor.

## **Domnul Petre Ninosu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Partidul Democraþiei Sociale din România doreºte ca ºi prin aceastã declaraþie politicã rostitã de la tribuna Senatului sã atragã atenþia ºi sã încerce oprirea cursului periculos ºi contraproductiv pentru þarã, spre care preºedinþia ºi P.N.Þ.C.D.-ul dirijeazã lupta politicã în acest an electoral, conform planului stabilit la Cotroceni ºi dezvãluit de noi în urmã cu o lunã.

Citãm numai o secvenþã din acest plan care, precum se vede, este urmat cu rigoare de iniþiatorii lui: ”P.D.S.R.-ul va fi abordat ca element politic retrograd, reprezentând legãtura cu trecutul; se va insista asupra P.D.S.R.-ului ca element refuzat de instituþiile politice ºi financiare occidentate; amplasarea P.D.S.R.-ului în proximitatea de evoluþie a Rusiei; Ion Iliescu va fi prezentat ca ancorat în trecut, lipsit de legitimitate ºi credit extern, incapabil sã desprindã interesul naþional de interesele fostei Uniuni Sovietice.Ò Cu circa douã sãptãmâni în urmã a fost montatã diversiunea ”telefonului roºuÒ. Ne aflãm, ca de altfel de trei ani încoace, în plinã crizã economicã ºi politicã. Nu avea ºi nu are nici o importanþã cã prioritãþile României sunt cu totul altele, iar energiile conducãtorilor ºi autoritãþilor statului trebuie canalizate spre oprirea declinului, relansarea economiei ºi punerea în practicã a strategiei depuse zilele trecute la Bruxelles.

Important era ºi este sã se încerce distragerea atenþiei populaþiei. Au fost antrenate în aceastã diversiune, aºa cum am fost obiºnuiþi din 1996 încoace, instituþii centrale ale statului. Au fost transmise unor segmente din mass-media, în mod fraudulos, dar sub înaltã protecþie, documente cu caracter secret, chiar de cãtre înalþi funcþionari ai statului.

O întreagã arhivã pare sã fi dispãrut din Ministerul Afacerilor Externe.

Este binecunoscut cã în relaþiile internaþionale, în urma înþelegerilor între state, anumite documente, convorbiri, negocieri sau stadii ale acestora au un caracter confidenþial.

Nu este pentru prima datã dupã 1996 când autoritãþile româneºti, însuºi Preºedintele þãrii, cu riscul pierderii credibilitãþii externe, dau publicitãþii astfel de secrete pentru o iluzorie creºtere a popularitãþii interne.

Grupul parlamentar P.D., domnul senator Tambozi. Domnilor colegi, aº avea o mare rugãminte, eu am fãcut o promisiune asupra timpului.

Toatã lumea vine ºi face intervenþii, cã vrea sã spunã ceva, ori timpul îl guvernãm singuri, îl guvernaþi din declaraþiile care le daþi.

Dar mai avem declaraþii de fãcut! P.D.S.R. mai are timp pentru declaraþii!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Eu sunt perfect de acord, dar la ora 18,00 oricum intrãm pe transmisie radio, deci acela este un punct fix. Eu n-am nici un fel de vinã. Am dat totuºi un sfert de orã peste timpul programat.

## **Domnul Liviu Maior**

**:**

De ce n-am început când trebuia?

Pentru cã toatã lumea... Am început când am început. De aceea, încercaþi fiecare sã utilizaþi timpul, sã fiþi mai sintetici în declaraþii, ca ºi ceilalþi colegi sã poatã sã spunã ceea ce doresc.

Vã rog.

## **Domnul Justin Tambozi:**

Domnule preºedinte Mircea Ionescu-Quintus, Domnule preºedinte de ºedinþã, domnul Ulm Nicolae Spineanu,

Stimaþi colegi senatori,

România s-a angajat cu evidenþã pe calea pluripartitismului, a economiei de piaþã, a vieþii democratice. Eforturile fãcute pânã acum, cât ºi strategia pe termen mediu prezentatã Uniunii Europene de premierul Mugur Isãrescu îndreptãþesc þara noastrã cã fie acceptatã în vederea intrãrii ei în organismele europene ºi euroatlantice.

Pentru a-ºi realiza obiectivele prevãzute pentru anii 2000Ð2004 Ñ ºi anume : reducerea inflaþiei, eficientizarea producþiei ºi sporirea exporturilor, crearea unor condiþii favorabile atragerii investitorilor strãini, reducerea birocraþiei ºi a corupþiei, un plus de claritate ºi stabilitate legislativã Ñ este, desigur, nevoie de concentrarea pe aceste aspecte a factorilor politici, economici, juridici ºi sociali.

Cu alte cuvinte, este necesarã o atitudine consecventresponsabilã care sã þinã seama cu prioritate de îndeplinirea acestor aspecte, atât din partea partidelor ce fac parte din actualul arc guvernamental, cât ºi din partea partidelor care se aflã acum în opoziþie, cât ºi de ceilalþi factori care graviteazã mai mult sau mai puþin expres în jurul acestora.

Oricare ar fi diferenþele de programe între partide, se impune sã privim cu rãspundere ºi luciditate rezolvarea datelor tranziþiei, realizarea unor relansãri economice durabile capabile sã ducã la micºorarea decalajelor actuale dintre diferiþii parametrii economici ce ne despart de media Uniunii Europene.

Domnilor colegi... Domnule Ilie, vã rog frumos.

Faptul cã acest an este un an electoral nu trebuie sã aducã o perturbare a stabilitãþii propuse, nu trebuie sã ne abatã de la jaloanele ºi reperele asumate.

Sunt încredinþat cã toate partidele sunt de acord, nu numai intenþionat, ci ºi practic, cu necesitatea integrãrii þãrii noastre în organismele europene ºi euroatlantice.

Relansarea economiei româneºti este posibilã ºi efectuarea mãsurilor ce se cuvin în acest sens depind de asigurarea unui mediu politic, economic, juridic, social, stabil ºi consecvent în plan intern, asigurãtoriu pentru acordarea sprijinului extern de care þara are nevoie.

Iatã deci ce se aºteaptã de la factorii politici în acest an electoral: un anume echilibru în desfãºurarea campaniei electorale, astfel ca electoratul care a dus deja greul acestor 10 ani parcurºi din tranziþie sã poatã sã discearnã ºi sã aleagã în funcþie de soluþiile economice ºi

sociale cu care vin diferitele partide, ºi nu într-un vãlmãºag de intrigi, dispute, afirmaþia unor fapte neverificate ºi altercaþii.

Unele dispute speculate deja de presã, declanºate fie în arcul guvernamental, fie între diferitele partide, ba chiar în interiorul unor partide, fie ele din coaliþia guvernamentalã sau din opoziþie, reprezintã un pericol pentru imaginea þãrii ºi aduc, de asemenea, o dezorientare nefastã în rândurile electoratului.

Analiºtii politici atrag atenþia asupra stãrii de spirit a unei mari pãrþi a electoratului ca ºi asupra stãrii precare economico-sociale în care nu mai este loc pentru promisiuni formale.

Faþã de rata crescutã a ºomajului, nivelul de trai scãzut al unei mari pãrþi din populaþia þãrii, creºterea continuã a preþurilor ºi taxelor, promisiunile formale sau sfaturile adresate sãracilor la strângerea curelei ºi la rãbdare din 1990 ºi pânã în prezent nu vor mai gãsi nici un ecou în rândurile electoratului.

Campania electoralã trebuie sã se desfãºoare nu prin acuze reciproce, nici prin declaraþii formale lipsite de consistenþã, ci printr-o sporitã responsabilitate, prin soluþii de redresare ºi de relansare economicã.

Vã rog sã încheiaþi, domnule senator.

...de susþinere realã a întreprinderilor mici ºi mijlocii, de încurajare a exporturilor româneºti, de suprimare a corupþiei, de reducere a birocraþiei.

Alegãtorii din oraºele cu procente...

Domnule senator, vã rog sã încheiaþi, aþi depãºit timpul grupului deja.

Deci se anunþã un val de scumpiri care va împovãra ºi mai mult categoriile defavorizate.

Iatã aspectele asupra cãrora trebuie sã se concentreze partidele, ca ºi factorii economici.

Am mai spus ºi o mai spunem, este necesar ca Guvernul sã ia mãsuri de austeritate nu numai pentru sãraci, ci sã aibã în vedere, în primul rând, aºa-zisele campanii naþionale, regii autonome ºi alte întreprinderi cu capital majoritar de stat care contribuie efectiv la creºterea preþurilor ºi taxelor împovãrãtoare pentru populaþie, în scopul de a susþine birocraþia parazitarã, directori cu 60, 120 de milioane de lei pe lunã, foarte numeroºi, care voiajeazã în strãinãtate din taxele percepute abuziv de la populaþie... Un plus de realism, de responsabilitate, soluþii certe constructive, iatã ce doreºte Partidul Democrat ºi ce cere electoratul din partea oamenilor politici. Vã mulþumesc.

Pe timpul P.N.L., domnul senator Radu F. Alexandru. Vã rog sã þineþi cont ºi de rugãmintea mea, domnule senator.

O s-o citesc foarte repede. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Luni, 20 martie 2000, exact în ziua în care România prezenta la Bruxelles ”Strategia de dezvoltare economicã ºi socialã pe termen mediuÒ, Partidul Democraþiei Sociale din România transmitea domnilor Romano Prodi, preºedintele Comisiei Europene, Lordului Russell Johnston, preºedintele Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei ºi Gunter Verheugen, comisar european pentru integrare, o amplã scrisoare în care reclama înalþilor demnitari ”deficitul de democraþie din RomâniaÒ.

Scrisoarea era rãspunsul, pe plan extern, al numirii domnului Alexandru Lãzescu în funcþia de director executiv al Societãþii Române de Televiziune; pe plan intern, P.D.S.R. hotãra ”retragerea temporarã a membrilor sãi din Consiliul de administraþie al Societãþii Române de Televiziune ºi întreruperea oricãror relaþii cu postul public de televiziuneÒ.

Pentru a avea o idee clarã asupra felului în care principalul partid din opoziþie înþelege sã prezinte instituþiilor internaþionale situaþia din þarã, pentru a înþelege spiritul în care a fost conceput acest document, pe care nu ezit sã-l calific ”DENUNÞÒ, îmi permit sã vã reþin atenþia cu un semnificativ fragment din scrisoare: ”În urmã cu o sãptãmânã, la acest lung ºir de încãlcãri ale Constituþiei ºi legilor þãrii, (în parantezã: nici un exemplu concret ºi nici o probã în susþinerea gravelor afirmaþii) s-a mai adãugat una: subordonarea politicã a postului public de televiziune. În funcþia de director executiv al Societãþii de Radio-Televiziune a fost numit Alexandru Lãzescu, reprezentantul Preºedintelui Emil Constantinescu în Consiliul de Administraþie al Societãþii Române de Radio, cunoscut pentru poziþiile sale anti-P.D.S.R. ºi anti-Iliescu. Urmare acestui fapt, postul de televiziune a început un furibund atac împotriva partidelor din opoziþie... Vã rugãm sã faceþi uz de influenþa dumneavoastrã pentru a convinge Puterea de la Bucureºti sã asigure un climat normal ºi democratic de desfãºurare a alegerilor ºi pentru un acces liber ºi echitabil al tuturor la serviciile posturilor publice de informare în masã.Ò Am încheiat citatul din scrisoarea P.D.S.R.

4. Prezentarea domnului Lãzescu la postul ocupat prin concurs, fapt ce se pretinde a fi declanºat ”furibundul atac împotriva partidelor în opoziþieÒ, a avut lor chiar în ziua în care P.D.S.R. expedia deja incriminanta scrisoare Consiliului Europei.

5. Legea partidelor politice interzice membrilor consiliilor de administraþie ale Societãþilor Naþionale de Radio ºi Televiziune sã facã parte dintr-un partid politic. Decizia P.D.S.R. de a-ºi retrage reprezentanþii din Consiliul de administraþie al Televiziunii, ca ºi propriile afirmaþii ale acestora, probeazã clar cã, în pofida declaraþiilor fãcute în faþa celor douã comisii ale Parlamentului cã ºi-au dat demisia din partid, cei doi reprezentanþi au rãmas în continuare în partid, fapt ce-i pune într-o posturã de incompatibilitate cu funcþiile ocupate pânã acum.

Vã rog sã încheiaþi, domnule senator.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

...în fruntea þãrii, li se precizeazã cã ”ar trebui sã li se dea peste bot, sã stea în banca lorÒ. Dacã acesta este Preºedintele cu care P.D.S.R. îºi închipuie cã vom fi primiþi în Europa, mã tem cã se gândesc la un continent care se pierde în zãpezile Siberiei.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnilor colegi, îmi pare foarte rãu, am acordat timpul necesar. L-am consumat.

Îmi pare rãu cã nu ne protejãm timpul. Trecem la punctul urmãtor.

## **Domnul Dan Mircea Popescu**

**:**

Nu se poate! Mai are minute P.D.S.R.-ul!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Pãi, ce sã fac, domnule senator?! Nu este vina mea. Trebuie sã ne încadrãm în program.

## **Domnul Petre Ninosu**

**:**

Nu suntem de vinã cã aþi început la 15,30.

Domnule preºedinte, este inadmisibil sã acordaþi timp unei persoane care nu ºtiu ce partid reprezintã ºi celui mai mare partid din Opoziþie...

Greºiþi, domnule senator.

## **Domnul Vasile Ion:**

Are timp ºi are de spus ceva.

ªi mai vorbea colegul mai devreme cã la Televiziunea Românã nu ºtiu ce face ºi cã drege P.D.S.R.-ul.

Domnilor colegi, trecem, facem ºi ceva legislaþie...

Iatã, în Senatul României ce face...

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Mergem repede ºi închidem, dacã vreþi, pânã la ora 6,00...

Domnule preºedinte, întrebare.

Domnule preºedinte, eu nu sunt P.D.S.R.-ist, pun ºi eu o întrebare. Alo? Se aude de aici? Dacã-mi daþi voie!

Se aude, domnule senator, dar peste aceste chestiuni nu se poate trece.

Mai mult decât apelul colegial pe care l-am fãcut, nu am ce sã fac.

Întrebare, întrebare, întrebare: P.D.S.R. mai are timp de vorbit?

Domnule preºedinte, cred cã vã lipsiþi de grupul nostru parlamentar la ºedinþele dumneavoastrã.

...sã nu ne daþi voie sã ne spunem punctul de vedere.

Greºiþi, s-a vorbit pe timpul P.N.L.-ului.

Pãi, care-i timpul P.N.L.-ului, cã a sunat de mult timpul P.N.L.-ului.

A avut timpul P.N.L.-ului.

Domnule preºedinte, eu vã rog frumos, nouã trebuie sã ne daþi posibilitatea, avem acest timp...

Era înscris ºi a vorbit pe timpul P.N.L.-ului, vã rog sã vã uitaþi.

## **Domnul Vasile Ion:**

Da, dar ne daþi timpul nostru.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

**:**

P.D.S.R.-ul are timp.

Poftiþi domnule senator Maior, vã rog.

Cu timpul dumneavoastrã se încheie o orã ºi jumãtate exact, sã ºtiþi.

Noi n-avem nici un fel de vinã...

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Nici eu n-am nici un fel de vinã cã programul nu-i program.

## **Domnul Vasile Ion**

**:**

Au ajuns independenþii sã vorbeascã...

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnule senator, nu a vorbit pe timpul dumneavoastrã, a avut timp de la P.N.L. Vã rog frumos, vã arãt, a avut timpul de la P.N.L.

Nu se poate un independent sã vorbeascã pe timpul unui partid!

Am fost înscris pe timpul P.N.L.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Poate, un independent poate vorbi pe timpul altui partid care i-l alocã. Poate, domnule senator. Vã rog frumos, se poate. E alocat pe timpul dânsului ºi cât a avut de la independenþi, de la P.N.L. E în ordine.

Eu vã înþeleg supãrarea, dar este corect. Vã rog, domnule senator!

## **Domnul Liviu Maior:**

Domnilor, calmaþi-vã, vã rog frumos.

În ciuda disputelor politice, Opoziþia ºi Puterea au conlucrat la elaborarea ”Strategiei naþionale pentru dezvoltarea României pânã în anul 2004Ò, declaraþia subscrisã de cãtre P.D.S.R.

Participarea noastrã a fost constructivã iar, dacã vã amintiþi, noi am exercitat chiar o presiune parlamentarã asupra necesitãþii respectãrii termenelor.

Oricum, asistãm cu stupoare, în ultimele zile, la declaraþii ale unor indivizi proveniþi din partidele semnatare împotriva strategiei, a textului pe care l-au validat prin semnãtura lor.

Este vorba de acelaºi tip de discurs distructiv, anaþional ºi antidemocratic.

Discursul pãgubos, lipsit de imaginaþie, adoptat în ultimul deceniu de cãtre fosta Opoziþie ºi actuala Putere, tribunalizarea vieþii publice româneºti, tactica pedigriurilor politice, iacobinismul justiþiar adunate împreunã sub cupola anticomunismului, însoþit de adaosul neo-cripto este promovat din nou din perspectiva anului electoral.

Maniera apreciatã lucid de cãtre Adam Michnik se poate rezuma la sintagma aceluiaºi democrat european, anticomunism cu faþã bolºevicã.

Violenþa limbajului, ridicolul pe care-l genereazã cautã sã-l transfere în afara graniþelor þãrii.

Acest discurs cu tentã caragialeascã urmãreºte sã demonstreze Europei de Vest, în special, urmãtoarele: 1. legitimarea actualei formule politice ca unica soluþie democraticã pentru România;

2. inducerea la nivelul opiniei publice interne ºi internaþionale a ideii conform cãreia numai actuala guvernare posedã reþeta pentru salvarea þãrii; ºi

3. faptul cã stabilitatea þãrii, a statului, sunt dependente de prezervarea actualei formule politice.

Aºadar, întrucât situaþia dezastruoasã a þãrii nu mai poate permite acumularea de capital politic în cadrul confruntãrii normale interne, politica externã are sarcina de a compensa pierderile interne ºi de a crea o platformã de creºtere politicã a partidelor aflate la guvernare.

Recent, dupã ce regimul Iliescu a adus în þarã AMOCO ºi SHELL, campionii luptei de veacuri împotriva sovieticilor au adus LUKOIL, dupã ce AMOCO a plecat în condiþii dubioase din România în 1998.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnul senator Zavici, aveþi 3 minute la dispoziþie.

P.D.S.R. mai are un minut, atât a mai rãmas.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sigur cã 3 minute nu reprezintã nimic, pentru a-þi expune un punct de vedere. De aceea, sunt obligat de împrejurãri sã trunchiez aceastã declaraþie politicã, importantã, dupã pãrerea mea. ªi am sã o trunchiez, începând-o de la mijloc.

În anul 1994 ºi 1995, domnul Preºedinte Ion Iliescu ºi domnul ministru Teodor Meleºcanu repetau dorinþa de integrare în N.A.T.O. în faþa secretarului american al apãrãrii, William Perry, în faþa Preºedintelui Statelor Unite, Bill Clinton, a premierului Marii Britanii, John Major, ºi a secretarului general al N.A.T.O., Willy Klast.

Exact în aceeaºi perioadã, domnul Preºedinte Ion Iliescu ºi domnul ministru Teodor Meleºcanu aprobau negocierile bilaterale româno-ruse, pentru introducerea ”liniei secrete telefonice BucureºtiÐKremlinÒ. Aceasta este o realitate ºi cine o numeºte ”bazaconieÒ nu este de bunã credinþã. Acest lucru a fost dovedit în audierile realizate de Comisiile de apãrare, în legãturã cu negocierile purtate de România ºi Rusia pe aceastã problemã.

Din acest punct de vedere, tot ceea ce spune cineva, care face parte din Putere, sunt bazaconii, sunt neadevãruri, sunt oameni supuºi unor presiuni politice. Ceea ce se spune din partea stângã este onestitate, este curãþenie moralã, este tot ce vreþi. Dacã cineva mai crede acest lucru, unii dintre cei care afirmã aceasta se înºealã.

Vreau sã vã spun cã, din cauza timpului, socotesc cã este în interesul tuturor cetãþenilor þãrii noastre ca aceste fapte sã fie analizate în amãnunt de o comisie parlamentarã de anchetã. Înfiinþarea unei asemenea comisii, care ar pune capãt speculaþiilor de orice fel, ar fi cred, în primul rând în interesul P.D.S.R. ºi al A.P.R.

Existã, bineînþeles, posibilitatea ca anumite persoane sã se opunã formãrii acestei comisii. Pentru acestea, am sã dau un citat dintr-o legeÉ

Din Karl Marx.

## **Domnul Nicolae Zavici:**

Îl las pentru dumneavoastrã, pentru cã l-aþi studiat cu prisosinþã.

Dacã lucrurile se vor petrece astfel ºi se vor opune acestei comisii de anchetã, stimaþi colegi, iatã fragmentul la care cred cã ar trebui sã reflectãm mai mult în aceste zile.

Trãdarea este o faptã a cetãþeanului român ”de a intra în legãturã cu o putere strãinã, în scopul de a suprima sau a ºtirbi suveranitatea þãrii, prin acþiuni de subminare politicã ori de aservire faþã de o putere strãinãÒ.

Am citat din art. 155, Cod penal.

Domnule senator, vã rog, luaþi loc. Mulþumesc, domnule coleg. Am încheiat acest punct.

Mai avem un minut ºi ceva.

Vã rog frumos, îmi arde ºi mie de glumã, dar nici chiar aºa.

Trecem la pct. 5: ”Raport privind proiectul de buget al Senatului pe anul 2000Ò.

Procedurã, domnule preºedinte.

Vã rog.

De ce v-aþi oprit? Nu înþeleg. Ori aþi dat cuvântul ºi terminãmÉ

Nu am dat, domnule senator. Am încheiat într-o orã ºi jumãtate, cu depãºirea de program alocat.

Pãi, depãºirea, domnule preºedinte, ori este egalã pentru toþi? Din moment ce aþi dat cuvântul la douã partide, trebuie sã daþi ºi la celelalte.

Nu scrie nicãieri treaba aceasta. Scrie doar cã trebuie sã contabilizãm timpul.

Nu, domnule preºedinte. Este adevãrat cã nu scrieÉ

Nu mã judecaþi greºit. Aceasta este procedura ºi s-a încheiat timpul.

Aceasta este o hotãrâre arbitrarã a dumneavoastrã, pentru cã aþi dat cuvântul la douã partide care au fãcut gãlãgie. ªi de ce nu continuaþi pânã se terminã lista? Nu este normal, domnule preºedinte. Eu fac apel la bun simþ, doar.

Mulþumesc. Vã rog sã mã ajutaþi, sã ne rãmânã, pânã la ora 18,00, 10 minute libere ºi vã spun cã revin la declaraþii politice, dacã ne putem încadra pânã la ora 17,50 cu ce avem de fãcut.

Declaraþiile sunt mai interesante decât proiectele de legi.

Eu nu am nici un fel de vinã, vã repet, ºi nimeni care conduce ºedinþele, cã colegii noºtri nu respectãÉ sau nu sunt colegi între dânºii.

Sunt hotãrâri arbitrare, domnule preºedinte.

Domnule senator, nu.

Vã rog, domnule preºedinte, puneþi la vot prelungirea programului de ºedinþã, mãcar cu o orã, pentru cã sunt interesante declaraþiile politice.

De acord. Dupã interpelãri.

Dar puneþi la vot.

Nu am nimic împotrivã. Stãm pânã la ora 20,00, o jumãtate de orã, ºi revenim la declaraþii politice.

Deci proiectul de Hotãrâre privind bugetul de venituri ºi cheltuieli al Senatului pe anul 2000.

Domnule senator Constantin Sava, vã rog sã ni-l prezentaþi.

Vã repet, încã o datã. Deci timpul acesta, care ar mai fi, la ora 17,50, depinde de dumneavoastrã cât de operativi putem fi. ªi mã voi þine de cuvânt. Vã garantez. Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Pentru cã acest raport v-a fost difuzat ºi îl cunoaºteþi cu toþii, eu aº vrea doar sã vã informez despre motivul pentru care venim, pentru a doua oarã, în faþa dumneavoastrã, cu aprobarea bugetului pe anul 2000.

Ministerul Finanþelor, în urma propunerii noastre, a nivelului de buget pentru anul 2000, de 262.589.094.000 lei, ne-a recomandat sã facem reduceri la toate capitolele din buget, pentru a putea sã ne asigure nivelul necesar pentru desfãºurarea activitãþilor.

Vreau sã vã informez cã, în urma analizei necesarului pentru anul 2000 ºi a reducerii de la toate capitolele de cheltuieli, am ajuns la un nivel minim. Deci vreau sã vã spun, cu foarte, foarte multã sinceritate, cã nivelul este aproape, aproape satisfãcãtor, pentru desfãºurarea activitãþii Senatului, la 253.000.719.071 lei.

Faþã de motivaþiile pe care le aveþi în raport ºi a detaliilor pe care le aveþi în anexa la raport, v-aº ruga sã fiþi de acord cu noul buget al Senatului pe anul 2000.

Mulþumesc, domnule senator. Vã rog, discuþii generale pe marginea raportului.

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Vã rog, domnule senator. ªi, dupã aceea, domnul senator Cataramã.

Domnule preºedinte, sunt pentru acest buget, dar vreau sã ridic o problemã.

Vã rog sã vã referiþi ºi la hotãrâre, domnule senator.

Vreau sã ridic o problemã, aceea de ignorare a legilor þãrii. Noi avem Legea finanþelor publice nr. 92 din 1996, care spune clar: ”Senatul ºi Camera Deputaþilor îºi aprobã bugetul, care va fi înscris în Bugetul de stat.Ò Noi aprobãm, pe 28 decembrie 1999, bugetul Senatului pe anul 2000, iar Ministerul Finanþelor îºi permite sã îl analizeze.

Domnilor, avem o lege. Haideþi sã ne uitãm la aceastã lege. Nu putem sã permitem Guvernului sã încalce legile din România.

Cu ce drept? Cine îi permite Ministerului Finanþelor sã zicã sã analizeze bugetul votat de Senat? El avea simpla obligaþie sã îl înscrie în Bugetul de stat.

Sã ia act.

Sã ia act de bugetul votat de Senat. Eu vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul senator Cataramã.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Iau cuvântul ca senator independent, pentru cã mie aceastã propunere îmi trezeºte anumite semne de întrebare. Deci noi ºtim ºi, în general cel puþin, coaliþia acceptã un deficit bugetar, acceptã niºte acorduri semnate cu organismele financiare internaþionale. Aici se vineÉ Sunt de acord cu domnul senator Stelian Marin ºi

presupun cã suntem de acord cu toþii cã legea trebuie respectatã. Însã, în momentul în care s-a fãcut un proiect al bugetului de stat, bazat pe un deficit de 3% ºi pe niºte venituri maxime, de unde? Dacã se suplimenteazã cu 40 ºi ceva de miliarde cheltuielile Senatului, de unde provin veniturile aferente, ca sã menþinem acel deficit? Sau de unde se scad anumite cheltuieli ca, per total, sã ne încadrãm în diferenþa între venituri ºi cheltuieli? Pentru cã, altfel, nu facem decât sã votãm aici ceva, dupã care, în plenul celor douã Camere, sã avem discuþii nesfârºite ºi sã ieºim din soluþii.

Deci eu consider aceastã propunere fãcutã incomplet, în sensul cã nu se dau sursele pentru acoperirea acestor cheltuieli sau nu se identificã anumite capitole unde se reduc cheltuielile, în aºa fel încât sã avem acelaºi deficit bugetar. Dacã nu facem acest lucru ºi votãm strict cã noi considerãm cã trebuie majorate cheltuielile Senatului, sigur cã toate ministerele, ºi Camera Deputaþilor, toþi considerã cã sumele alocate pentru cheltuieli sunt insuficiente.

ªi eu consider, cã sumele acordate pentru Senat sunt insuficiente. Dar, dacã pornim de la premiza realizãrii unui buget corect, care sã respecte un deficit bugetar ºi, mai ales, cerinþele acordurilor internaþionale la care România este parte, atunci trebuie sã dãm, sã completãm acest raport, fie cu reducerea cheltuielilor în alt domeniu de activitate, fie cu suplimentarea veniturilor la bugetul de stat pe anul 2000. ªi atunci, trebuie sã vinã un reprezentant al Ministerului Finanþelor. Acesta este punctul meu de vedere, pentru cã, altfel, aºa cum este formulat, este incomplet ºi nu este de naturã sã ducã la dezbateri corecte în Comisiile de buget, finanþe ale celor douã Camere.

Domnul senator Tocaci.

Domnilor colegi, începem sã discutãm prea mult în legãturã cu acest subiect. Cele spuse de domnul senator Stelian Marin sunt perfect adevãrate. Este lege ºi, dacã este lege, atunci cifra înaintatã de Senat, în prima etapã trebuia neapãrat sã fie punct de plecare în calculul bugetului. Nu pledez pentru un buget mai mare al Senatului. De fapt, este destul de mic, chiar ºi aºa. Cifra iniþialã propusã este un buget modest, dar pledez pentru respectarea legii.

Noi acceptãm de ani de zile ca marea majoritate a legilor sã fie grav încãlcate. Fiecare ministru îºi permite sã încalce, cum vrea el, legea ºi vreau sã vã spun, stimaþi colegi, cã, în orice þarã din lume Ñ nu mai spun europeanã, africanã, asiaticã, cum vreþi dumneavoastrã Ñ, un ministru care ar fi fãcut aºa ceva ar fi fost destituit imediat de Parlament.

Numai la noi Parlamentul face figuraþie, domnilor. Noi nu suntem decât o faþadã, prin care se încearcã sã se demonstreze cã suntem o democraþie parlamentarã. De mult nu mai suntem o democraþie parlamentarã. Dacã am fi fost o democraþie parlamentarã, destituiam pânã acum mulþi miniºtri. Dar nu suntem ºi, ca urmare, nici noi nu suntem parlamentari.

De exempluÉ

De exemplu, chiar pe cel care nu respectã Legea bugetului. De exemplu, pe toþi miniºtrii, pe care îi ºtiþi foarte bine, pentru cã i-am atacat de atâtea ori. ªi dumneavoastrã, la fel, domnule senator Triþã Fãniþã, care vã uitaþi la mine. Aºa. Cel care nu a dat 26 de rãspunsuri la interpelãri ºi aºa mai departe. La urma urmei, aproape pe toþi.

ªi vreau sã vã spun, în încheiere, urmãtorul lucru. Apropo de ceea ce a spus domnul senator Viorel Cataramã, dacã noi ne lãsãm în postura de oarecare minister solicitant, pentru cã domnul Viorel Cataramã a vorbit ca ºi cum noi am fi Ministerul, sã zicem, al Agriculturii sau al Turismului, care solicitã ºi el niºte bani în plus, aºa a vorbit domnul Cataramã ºi nu este aceastã situaþieÉ

Nu am spus eu aºa ceva.

Ba da. Ba da, din moment ce aþi spus ”sã numim surseÒ. Nu este cazul nostru. Noi am dat o lege, care era punct de plecare în buget. Nu trebuie sã ne gândim la surse, fiindcã cerem o suplimentare, aºa, pentru Parlament.

Dar, dacã vreþi sã ne gândim ºi aºa Ñ ºi accept numai pentru 5 minute sã raþionãm aºa Ñ, am sã vã spun de unde, domnilor colegi. Am studiat foarte bine bugetul, chiar cu specialiºti, la partidul din care fac parte acum, U.F.D.

Domnilor colegi, sunt clãdiri de 1.000 ºi 1.200 dolari pe metrul pãtrat, cum nu îºi permit Statele Unite ale Americii din buget. Nici o þarã europeanã bogatã nu îºi permite sã cheltuiascã, pe metrul pãtrat de clãdire, cât îºi permite aceastã sãrmanã þarã româneascã, despre care se spune cã are un buget de austeritate. Nu este un buget de austeritate, ci este de sãrãcie lucie, dar este ºi de opulenþã pentru anumite domenii.

Ne puteþi da exemple?

Da, vã dau exemple. Vã dau exemple. Sunt în Legea bugetului clãdiriiÉ

Domnule senator, evitaþi polemica.

Sigur sunt. Deschideþi Legea bugetuluiÉ

Mergeþi pe prescripþia legalã, care spune clar cum se aplicã, cum se întocmeºte.

Da, aºa este, dar ca sã nu rãmânã impresia cã vãduvim alte domenii în favoarea Senatului, care are un buget rezonabil ºi sper cã cei care conduc Senatul au fãcut un buget, într-adevãr, rezonabil, pentru cã ar fi o crimã din partea noastrã sã ne întindem la un buget supãrãtor de mare, dar important este altceva: fãceþi calculul ºi bugetul Senatului înseamnã cam vreo 200 de

metri pãtraþi din clãdirile opulente în care se construiesc sedii de bãnci, sedii de finanþe ºi sedii de vãmi. Deschideþi bugetul Senatului. Eu l-am studiat zile întregi.

Prin urmare, este revoltãtor ceea ce se întâmplã ºi de aceea am adoptat acest ton. Nici nu meritã sã mai discutãm.

Vã mulþumesc.

La vot!

Domnul senator Ninosu. Domnul senator Ninosu sã ne spunã pe marginea prescripþiei legislative.

Vã rog frumos, nu are nici un rost. Acum am luat-o pe declaraþii politice, cã nu putem dincolo. Vã rog, domnule senator Ninosu, aveþi cuvântul.

Sigur, iar ne gãsim în faþa unei situaþii total strãine Constituþiei, potrivit cãreia Guvernul exercitã control asupra Parlamentului, de data aceasta, asupra Senatului, având în vedere obiectul discuþiei noastre, proiectul de buget.

Am o respectuoasã rugãminte. Legat de economiile tot mai mari care se fac la Senat, vreau sã vã semnalez cã se întâmplã un lucru care nu are precedent în tradiþia parlamentarã, dupã revoluþie, ºi în orice tradiþie parlamentarã, acolo unde o gãsim ca având o duratã serioasã. Nu ni se mai difuzeazã, de la finalul anului 1998, colecþiile de legi ºi colecþiile de hotãrâri. Nu ni se mai difuzeazã repertoarele pe care le editeazã Consiliul Legislativ, practic, cu alte cuvinte, obiectul muncii noastre. Nu mai beneficiem de rezultatul muncii noastre, nu mai beneficiem de o documentare, care este absolut necesarã în domeniul legislaþiei. ªi cred cã s-a mers prea departe.

Este adevãrat cã în legislatura 1992Ð1996 Parlamentul a adoptat 596 de legi, care au fost, dupã aceea, promulgate.

Este adevãrat cã Parlamentul actual a fost confruntat numai cu ordonanþe de urgenþã, cu o cifrã sensibil egalã cu 596 de legi, care au fost adoptate ºi promulgate în parlamentul trecut.

Dar, totuºi, nu cred cã datoritã acestor ordonanþe de urgenþã ºi a unui numãr atât de mare Ñ ºi puteþi face ºi comparaþia productivitãþii Parlamentului Ñ ne pierdem un drept de autor pe care îl avem cu privire la legislaþia României, ºi dreptul pe care îl avem la colecþiile de legi, la colecþiile de alte acte normative ºi repertoarele privind legislaþia României.

Da, mulþumesc.

Domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, doresc sã vã spun cã acest proiect de buget, care reprezintã o diminuare puþin de resimþit din ceea ce am hotãrât noi când ne-am fixat bugetul, este rezultatul unor dezbateri amãnunþite în Biroul nostru permanent central, la care au luat parte reprezentanþii tuturor Grupurilor noastre parlamentare, ajungând la concluzia cã aceastã cifrã, care majoreazã mult ceea ce s-a propus prin Bugetul de stat, asigurã funcþionalitatea perfectã a Senatului ºi asigurã, pentru tot timpul anului, nevoile cu care suntem confruntaþi.

Vã rog sã nu consideraþi cã proiectul acesta aparþine Ministerului Finanþelor, ci este propunerea noastrã, a Biroului permanent, pe care dumneavoastrã, dacã o aprobaþi, este legea noastrã ºi stabilim noi acest buget, care este mult peste ceea ce s-a considerat cã putem sã primim din bugetul statului.

Cred cã este bine ºi sunt sigur cã se vor gãsi posibilitãþi sã se acopere aceastã diferenþã de peste 40 de miliarde, sã vã aplecaþi cu atenþie asupra acestei hotãrâri. Am discutat-o cu simþ de rãspundere în Biroul permanent ºi cred cã cifra aceasta, în condiþiile precare ale veniturilor noastre, ale bugetului nostru în acest an, poate sã asigure o bunã funcþionare a Senatului nostru. Mulþumesc.

Domnul senator Oprea.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Mã alãtur poziþiei exprimate de domnul senator Stelian Marin, cu completarea cã acum, având în vedere cã Ministerul Finanþelor ºi-a permis acest gest, existã, totuºi, surse de creºtere a veniturilor bugetare, ºi mã refer la economia subteranã. Dacã ºi Senatul ºi Parlamentul acestei þãri se înscriu în ceea ce am conceput ca sã ne propunem sã scoatem mãcar un 5%, un 10% din economia subteranã a acestei þãri, care existã ºi este ºi cuantificatã, bineînþeles, cu un grad oarecare de incertitudine, dar existã, gãsim soluþii sã rezolvãm ºi aceastã problemã.

Dar, vorbind punctual, uitaþi, eu am o sursã clarã: numai din nerealizãrile, neîncasãrile la Garda Financiarã aferente anului 1999É În cursul anului trecut, Garda Financiarã a constatat sume sustrase de la platã de cãtre diverºi agenþi economici sau persoane fizice, un total de 1.766 miliarde, din care s-au virat, efectiv, 358 de miliarde.

Domnule senator, vã rog sã mã scuzaþi cã intervin, dar din presã aþi sesizat o sursãÉ

Deci numai obligând Ministerul Finanþelor sã încaseze ce au constatat anul trecut, rezultã 1.300 de miliarde de lei. Aºadar, existã sursa.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Bun. Este o sursã ipoteticã. Domnilor colegi,

Vã rog.

Vã rog sã consemnaþi cã m-am înscris la cuvânt ºi nu mi-aþi acordat cuvântul. Acest lucru ar fi trebuit, mãcar pe raþiuni de grupuri parlamentare sau pe orice alte raþiuni ºi sunt ºi alþi colegi care doresc sã ia cuvântul la acest subiect. ªi dacã se doreºte trecerea acestui proiect prin Parlament, cu atât mai mult trebuie sã daþi cuvântul colegilor, pentru cã s-ar putea sã avem surprize.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.

Numai dacã urmez eu, domnule preºedinte.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc foarte mult.

Onoraþi colegi, eu aº vrea sã vorbesc despre tema aflatã la ordinea de zi, subliniez acest lucru. Aici ne aflãm de douã ori în culpã: mai întâi, pentru cã am luat în considerare o ignorare a unei Hotãrâri a Senatului din 28 decembrie 1999, care mi se pare cã a fost publicatã în Monitorul Oficial. Nu ºtiu, dacã nuÉ atunci este o greºealã, dar, oricum, existã o hotãrâre a Senatului.

A fost publicatã.

Perfect. În acest caz, ministrul finanþelor ºi, respectiv, cei care au proiectat bugetul ar fi trebuit sã înghitã în sec ºi sã ia notã, conform legilor în vigoare, despre o atare chestiune.

Eu nu divaghez pe tema cã se încearcã a se reveni la aceastã dezbatere pentru ca Senatul sã fie pus în situaþia ca sã ofere presei un subiect delicat: iatã, þine cu dinþii Senatul asupra banilor pe care vor sã îi stoarcã din bugetul, din buzunarul contribuabilului. Deci este o încercare dublã de a pune într-o situaþie neplãcutã, pe merit, aº spune eu, Senatul.

Dar, din punct de vedere procedural, ne aflãm iarãºi în culpã. Aici ar fi trebuit sã ni se prezinte un proiect de Hotãrâre privind modificarea Hotãrârii Senatului din 28 decembrie 1999 ºi nu altceva. Adicã sã fim de acord ca sã ne modificãm Ñ ºi acesta trebuie sã fie titlul Ñ, pentru cã, altminteri, ar însemna cã... ce facem cu aceea din 28 decembrie 1999, nu mai este valabilã sau nu mai existã?

Mulþumesc.

Domnule preºedinte, procedurã!

Vã rog, rãspunsul domnuluiÉ

Procedurã!

Domnul senator, vã rog, la art. 2 sã citiþi, virgulã ”se abrogãÒ. Deci este vorba de rectificarea pe care o solicitaþi la art. 2, în final.

Vã rog, domnul senator Dumitraºcu.

Domnilor, foarte bine, nici un fel de problemã, timp este, mergem pe el, dar spunem acelaºi lucru.

Vreau sã se spunã cã, vreau sã se ºtie cã, în legãturã cu raporturile dintre Guvern ºi Parlament, este vorba de raporturile dintre guvernele de dupã 1996 ºi Parlamentul atunci format. Aici se produce declicul ºi încãlcarea legilor fundamentale ale statului. Mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu. Domnul senator Victor Fuior.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

La cheltuielile de capital ºi anul trecut am avut tot 11 miliarde. Am întrebat pe iniþiatori ºi au spus: anul acesta este un an de austeritate, dar la anul ne vom apuca de hotel. Dumneavoastrã aveþi la cheltuieli de capital 11 miliarde, noi plãtim la ”Hotel BucureºtiÒ Ñ cât plãtim? 10 miliarde, poate. La cheltuieli de capital îmi introduce investiþiile, fiindcã eu cheltuiesc. Atunci, cu ce fac hotelul? Sau cum îl încep?

Cazarea nu este investiþie.

Dar nu mã învãþa dumneata, domnule Cataramã, sã citesc un buget, cã atunciÉ La cheltuielile de capital care este rãspunsul?

Domnule senator Sava.

Vã va rãspunde, domnule senator, este o problemã care a mai fost în discuþie.

Domnul senator Pãcuraru.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Sigur cã noi suntem într-o situaþie extrem de delicatã, pentru cã oricine se uitã pe cele trei coloane are impresia cã ne gãsim la piaþã sau la iarmaroc, unde negociem o valoare sau o altã valoare. ªtiþi, în afarã de discuþie, cã Senatul este pus într-o situaþie foarte dificilã, dar un lucru care ar trebui sã fie observat Ñ ºi este întrebarea pe care o pun domnului chestor Constantin Sava, în calitate de iniþiator Ñ este, totuºi, o anume lipsã de transparenþã în aceste cheltuieli. ªi vreau sã vã spun cã, în opinia mea, aceastã lipsã de transparenþã este cea care ne afecteazã pe toþi, pentru cã, din cauza ei, în mod permanent ni se reproºeazã, absolut direct ºi absolut necomentabil, faptul cã veniturile parlamentarilor sunt exorbitante.

Dacã ne uitãm puþin mai atent în cele trei coloane, vom vedea cã singura, singurul subiect în litigiu astãzi sau în disputã astãzi este cel legat de cheltuielile de personal. Deci, în luna decembrie, Senatul a aprobat 173 de miliarde, pe 28 decembrie. Ministerul Finanþelor vine ºi alocã 140 de miliarde. Aºadar, diferenþa. Venim acum ºi spunem: ”Nu, noi dorim nu 140 de miliarde, cât ne spune Ministerul Finanþelor, ci 184 de miliarde.

Rugãmintea mea ar fi, domnule chestor Sava, tocmai ca sã încheiem un subiect ºi ca sã fie lucrurile limpezi în

România, cã, dacã vreþi, este ºi o nevoie personalã a mea, ºi o nevoie a colegilor mei, sã ne spuneþi exact de unde vin aceste diferenþe de salariu? De ce aþi avut în luna decembrie o fundamentare pe 173 de miliarde? De ce a venit Ministerul Finanþelor la 140 de miliarde? Poate aceasta nu puteþi rãspunde, de ce au propus ei 140 de miliarde. De ce, finalmente, negociem acum 184 de miliarde? Deci ce nivel al salariului, pentru personalul de specialitate din Senat, aveþi în vedere? Ce nivel al salariului aveþi în vedere pentru senatori? În aºa fel încât lucrurile sã fie, odatã ºi clar pentru totdeauna, încheiate. Vã mulþumesc.

Domnul senator Glodean, vã rog.

Domnule preºedinte, aº vrea sã pun douã întrebãri reprezentantului Biroului permanent, domnul chestor Sava.

1. În aceste cheltuieli pe care noi le votãm astãzi, în acest buget sunt cuprinse ºi cheltuieli referitoare la completarea dotãrii birourilor senatoriale? Aºa cum au fost dotaþi unii privilegiaþi dintre colegii noºtri, în urmã cu peste un an ºi ceva, iar trecerea timpului a transformat aceastã situaþie într-o neruºinare a cuiva, în sensul cã unii da ºi alþii ba, niciodatã.

2. Pentru cã acelea sunt utile ºi nu o voi spune de ce, cã nici la nivel de Senat nu s-a reuºit, în ultimii trei ani ºi deci, niciodatã, sã se realizeze o informare a Senatului, sã se organizeze un serviciu de informare, datoritã unor fapte, pe care aici nu le aduc în discuþie, a unor situaþii.

Dar vreau sã mai întreb, în continuare.

1) Sunt prevãzute sume pentru dotarea birourilor senatoriale sau sunt lãsate în continuare...? Acum, ºi nu peste un an, ºi pentru toatã lumea nu numai pentru 30 sau 50! ªi pânã când?

2) Sunt prevãzute sume pentru achiziþionarea colecþiei de legi pentru senatori ori ba? Pentru cã nu se poate! Nimeni n-a putut sã-mi dea o informaþie exactã, cã totuºi vin vreo 70 de abonamente în Senat. Dacã-i aºa, sunt ferm convins cã cel puþin jumãtate intrã în posesia unor oameni care se uitã la ele ca mâþa-n calendar. N-au nevoie de ele ºi, dacã ar avea, nu ºtiu sã se uite în eleÉ E caraghios ca eu sã merg, sã alerg ca Lisã Zdrenghea în America pe la documentãri, pe la anumite birouri ca sã-mi gãsesc câteva legi, pentru cã am nevoie de o intervenþie sau aºa cevaÉ Deci îmi trebuie mie aceastã documentare. Dacã doresc, la sfârºitul mandatului le predau, cã n-o sã mã duc cu ele sã le pun în pod sau sã fac bibliotecã din ele, dar eu am nevoie de ele.

Deci referitor la afirmaþia care s-a fãcut aici despre un coleg din partea stângã a sãlii, cã din Õ96 nu mai existã, mã rog, o autonomie a Parlamentului, vreau sã-i atrag atenþia cã atacul puternic împotriva Parlamentului s-a dus pe linia salarizãrii ºi pe linia cheltuielilor, sã ºtiþi. ªi în orice situaþie care existã în lume, acolo se atacã, iar atacul furibund ºi puternic a fost în vara lui 1994. Sã ºtiþi, atunci când s-a modificat de cãtre Guvern, bãgaþi de seamã, de cãtre Guvern, un guvern oarecare, trecãtor, s-a schimbat legea salarizãrii parlamentarilor. Atunci, în 1994 ºi în continuare, bunul obicei sau prostul obicei a fost menþinut. ªi dupã 1996, când vrea cineva din vârful dealului, când vrea cineva de la Guvern, mai taie, mai rade. Dacã ne opunem, apar rãspândacii, apar sculãii din ziare ºi tot pe noi, ºi dãi, ”sângele poporuluiÒ, ”fac un salariu de 6 milioane pe lunãÒ, nu ºtiu ceÉ Cât ia un portar la o bancã! Deci aceastã situaþie nu-i de azi de ieri, asta este creatã ºi dezvoltatã de-a lungul timpului. De-aceea am ajuns un organ care nu mai avem independenþã ºi, a spus-o cineva foarte bine, ne amãgim cu asta. Suntem un fel de faþadã a democraþiei.

Mulþumesc. Domnul senator Sava, vã rog sã rãspundeþi la chestiunile care s-au ridicat.

## Domnule preºedinte,

Îmi cer scuze, dar cred cã o parte din colegii noºtri n-au trecut în revistã întregul raport privind proiectul de buget al Senatului, unde este foarte clar Ñ modificarea pe care noi o avem în buget se referã în mod deosebit la fondul de salarii pentru anul 2000. Vreau sã vã informez cã 46 de posturi, care sunt acum neocupate în aparatul Senatului, ele au fost blocate încã de la începutul lunii ianuarie ºi vor rãmâne pe tot parcursul anului 2000 blocate, în condiþiile în care majoritatea salariaþilor au un nivel de salariu minim. Dar þinând cont de valoarea de referinþã a salariului pe care cele douã Comisii pentru muncã ale celor douã Camere l-au luat în calcul pentru stabilirea salariului de la 1.247.000, cât existã acum, la 1.840.000 de lei, a dat aceastã creºtere salarialã ºi, în acelaºi timp, s-a þinut cont ºi de faptul cã Guvernul a aprobat o ordonanþã privind creºterea pânã la 65% a salariilor personalului bugetar ºi s-a luat în calcul ºi acest lucru. Deci noi am redus de la 265.589.000 mii lei, la 253.719.071 mii lei, în condiþiile în care bugetul a fost calculat cu foarte multã zgârcenie. Vreau sã vã spun, poate chiar ºi o parte din colegii care aþi luat cuvântul, cã veniþi ºi ne reproºaþi o serie întreagã de lucruri pe care nu le aveþi la birourile senatoriale, nu le aveþi în birourile de aici, nu puteþi sã aveþi acces la diferite publicaþii datoritã acestui lucru. Am þinut cont de toate cererile dumneavoastrã ºi, în mod deosebit, pentru a completa colecþiile de legi de care aveþi nevoie. Deci colecþiile de legi ºi alte lucruri care sunt absolut necesare pentru procesul de desfãºurare a activitãþii din Senat, am þinut cont de faptul cã avem servicii care nu mai pot sã-ºi îndeplinesc atribuþiile pentru cã le lipsesc cele necesare ºi sunt lucruri la care nu putem sã renunþãm. Toate acestea însumate au dus la acest buget. Dacã cumva credeþi cã mai putem sã reducem, dumneavoastrã hotãrâþi, dar în nici un caz nu sunt de acord cu unele afirmaþii care sã facã tema unor titluri din presa de mâine.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnilor colegi, vã rog, votul dumneavoastrã cu privire la titlul hotãrârii.

Cu 83 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã cu privire la art. 1 alin. 1 ºi 2. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 88 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã cu privire la art. 2 prin care se abrogã hotãrârea anterioarã publicatã în Monitorul Oficial. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 84 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 5 abþineri, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pe hotãrâre, în ansamblu.

Cu 84 voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 5 abþineri, s-a adoptat.

Vã mulþumesc, domnule chestor.

Comisii de mediere, urmãtorul punct.

Soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 54/1999 privind asigurarea unor facilitãþi furnizorilor de îngrãºãminte chimice ºi de uz fitosanitar.

Grupul parlamentar P.D. Ñ o propunere, vã rog.

Domnul senator Ion Creþu.

Grupul parlamentar P.N.L. Ñ o propunere.

Domnul senator MŸller Constantin.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Câmpean Teodor.

Grupul parlamentar U.D.M.R. Ñ o propunere.

Subsemnatul.

Domnul senator Szab—. Nu v-am auzit, mã scuzaþi. ªi eu vã mulþumesc.

Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ o propunere.

ªtefan Viorel.

ªtefan Viorel aþi spus, da?

Grupul parlamentar P.U.N.R. ( _Discuþii la masa prezidiului._ )

Domnul senator Nelu Badea.

Din partea independenþilor?

Domnul senator ªerban Sãndulescu.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Deci, domnilor colegi, s-au propus domnul Ion Creþu, MŸller Constantin, Teodor Câmpean, K‡roly Szab—, ªtefan Viorel, Nelu Badea, ªerban Sãndulescu, cu privire la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 54/1999.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru aceastã comisie de mediere. Domnilor colegi, vã rog sã repetãm votul.

Cu 83 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, o abþinere, s-a adoptat. Trecem la pct. 7 Ñ Raportul Comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii educaþiei fizice ºi sportului.

Din partea comisiei, domnul senator Marin Nicolai?

## **Domnul Stelian Alexandru Pop**

**:**

Sunt eu aiciÉ

Sunteþi? Vã rog frumos. Vã rog, pe scurt.

Da, domnule preºedinte. Vã spunem cã Senatul a fost bine reprezentat, chiar cu un senator în plus, decât cei desemnaþi ºi vã rugãm sã aprobaþi raportul comisiei, aºa cum vi s-a prezentat, contribuþia noastrã fiind efectivã.

Mulþumesc, domnule senator. Deci sã mergem pe raport, domnilor colegi.

Pct. 1, text Senat.

Pct. 2, art. 5, text Camera Deputaþilor.

Cu 9 voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã-mi permiteþi sã susþin punctul de vedere al Senatului, care coincide cu propunerea fãcutã iniþial de Ministerul Tineretului ºi Sportului, ºi anume, sã existe un numãr minim de ore de sport: în învãþãmântul primar Ñ 3 ore, ºi 2 ore în învãþãmântul liceal. Patru argumente scurte Ñ 50% din starea de sãnãtate depinde de modul de viaþã, ori aici intrã miºcarea. Tinerii din România de foarte multe ori nu au alternative la alcool, la droguri; una din cele mai bune alternative este sportul sau poate cea mai bunã. Începând din anii Õ80, înãlþimea ºi greutatea copiilor ºi a tinerilor din România scade continuu. Trebuie sã facem ceva pentru asta ºi se ºtie tendinþa invazivã a unor materii cum sunt matematica sau fizica sau altele de a ocupa orele de educaþie fizicã, de dirigenþie. Deci susþin textul votat de Senat ºi de comisia din Senat.

Mulþumesc.

Mulþumesc. Deci, domnilor colegi, aþi auzit punctul de vedere, întâmpinarea care s-a fãcut. Depinde de dumneavoastrã, conform raportului.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte, doar o precizare.

Vã rog.

Definiþia datã de Camera Deputaþilor cuprinde inclusiv dezideratul prezentat de domnul senator Pop. Legea statutului cadrelor didactice stabileºte concret ºi este în aceastã sintagmã între Ministerul Tineretului ºi Sportului ºi Ministerul Educaþiei Naþionale, stabileºte curriculumul de desfãºurare a acestei discipline ºcolare.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Mulþumesc. Domnilor colegi,

Vã rog, votul dumneavoastrã Ñ textul Camerei Deputaþilor, domnilor colegi.

Cu 43 de voturi pentru, 29 voturi împotrivã, 7 abþineri, s-a adoptat.

Pct. 3, text comun, unanimitate cele douã comisii. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 64 de voturi pentru, 14 voturi împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Varianta Camerei Deputaþilor, la pct. 4, cu privire la art. 7. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Vã rog sã repetãm votul, domnilor colegi.

Cu 72 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Pct. 5 Ñ textul Camerei Deputaþilor, domnilor. Vã explic eu corelaþia, domnule senator. Deci pct. 5, textul Camerei Deputaþilor, vã rog, votul dumneavoastrã, domnilor colegi.

Cu 68 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.

Pct. 6 Ñ textul Camerei Deputaþilor Ñ unanimitate. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Vã rog sã repetãm votul, domnilor colegi. Cred cã m-am grãbit eu. Vã rog sã repetãm votul.

- Cu 68 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 5 abþineri,

- s-a adoptat.

Pct. 7 Ñ text Senat.

Pct. 8 Ñ text comun, în unanimitate. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Écare vedeþi cã pleacã de la textul Senatului. O micã completare.

Cu 84 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Pct. 9 Ñ text Senat.

Pct. 10 Ñ cu privire la art. 61 Ñ text Camera Deputaþilor, în unanimitate. Vã rog, votul dumneavoastrã. S-a schimbat ”formareaÒ cu ”perfecþionareaÒ. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 65 de voturi pentru, un vot împotrivã, 6 abþineri,

- s-a adoptat.

Pct. 11 Ñ text Senat.

- Pct. 12 Ñ text Senat. Text Senat, text Senat, varianta

- Senatului.

Deci pag. 12, alin. 9, da, este corectura de articol, text Camera Deputaþilor. În loc de art. 64, art. 65. Da, a fost o scãpare.

- Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 68 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 6 abþineri,

- s-a adoptat.

Vã rog, pe pag. 13 cu privire la alin. 9 Ñ text comun, în unanimitate. Cu renta viagerã, e mai bine formulat, mai simplu. Vã rog, votul dumneavoastrã. Este acelaºi lucru formularea.

- Cu 70 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 5 abþineri,

- s-a adoptat.

Text Senat, text Senat, text Senat.

Pct. 15, pag. 14 Ñ text Camera Deputaþilor. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 62 voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 7 abþineri, s-a adoptat. Pct. 16. Ñ text Camera Deputaþilor. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 71 voturi pentru, 8 voturi împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Text Senat, text Senat, text Senat. Vã rog, în ansamblu, vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 74 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 10 abþineri, s-a adoptat.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte, o ultimã remarcã. Aþi observat cã au fost aprobate majoritatea textelor Senatului ºi sã nu uitãm cã comisia de mediere are douã avantaje: avantajul dialogului direct ºi avantajul timpului care a mai trecut de când s-a adoptat varianta în Senat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã rog, ºi eu vã mulþumesc. Vã mulþumesc, domnule senator.

Raportul Comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru prevenirea, descoperirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie. Din partea Senatului Ñ domnul Cãncescu, Zavici, Ungureanu, Frunda, Preda, Predescu, Opriº.

Vã rog, domnule senator Ungureanu, sã ne spuneþiÉ

## Domnilor senatori,

Comisia de mediere, în mare parte, a acceptat, a cãzut de acord pe texte comune, în fapt, ºi, aºa cum o sã observaþi, era necesar sã fie puse de acord pãrerile ºi varianta Senatului menþinutã în mai puþine articole din proiectul de lege.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Deci pag. 1, pct. 1 Ñ text Camera Deputaþilor.

Deci, vã rog, votul dumneavoastrã. Text Camera Deputaþilor.

Cu 72 de voturi pentru, un vot împotrivã, 6 abþineri, s-a adoptat.

Pct. 2, text comun, în unanimitate. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã, 6 abþineri, s-a adoptat.

Pct. 3, text Camera Deputaþilor. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 63 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 6 abþineri, s-a adoptat.

Pct. 4 Ñ text comun, în unanimitate. Vã rog, votul dumneavoastrã. Vã rog sã repetãm votul, domnilor colegi.

Cu 73 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 9 abþineri, s-a adoptat.

Pct. 5 Ñ text comun, în unanimitate. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã, 8 abþineri, s-a adoptat.

Pct. 6 Ñ text comun, în unanimitate. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 68 de voturi pentru, un vot împotrivã, 6 abþineri, s-a adoptat.

Pct. 7 Ñ varianta Camerei Deputaþilor, vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivã, 7 abþineri, s-a adoptat.

Pct. 8 Ñ varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 69 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 8 abþineri, s-a adoptat.

Pct. 9, variantã Camera Deputaþilor, vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 66 de voturi pentru, un vot împotrivã, 10 abþineri, s-a adoptat.

Pct. 10, variantã Camera Deputaþilor, vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 65 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 7 abþineri, s-a adoptat.

Pct. 11, text comun, în unanimitate. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 63 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 6 abþineri, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pe raport, în ansamblu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã, 9 abþineri, s-a adoptat.

Punctul 9 Ñ proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Bãncii de Export-Import a României Ñ EXIMBANK Ñ S.A. ºi instrumentele specifice de susþinere a comerþului exterior.

Iniþiatorul, vã ascultãm.

## **Domnul Ion Botescu Ñ** _deputat_ **:**

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Vreau sã subliniez faptul cã sprijinul guvernamental pentru promovarea exporturilor a devenit, în ultimele decenii, o caracteristicã dominantã a relaþiilor economice internaþionale. Astfel, instituþii de tip EXIMBANK, pe lângã tradiþia pe care o au în þãrile dezvoltate, s-au dovedit o alternativã viabilã ºi în cele în curs de dezvoltare, precum ºi cele care au trecut, relativ recent, la economia de piaþã, un exemplu în acest sens fiind Cehia, Ungaria, Polonia ºi chiar România. Legea de faþã în acest context, pe lângã alinierea la o practicã, care s-a dovedit beneficã, va permite aplicarea eficientã a politicii Guvernului în domeniul sprijinirii exporturilor, fluidizarea procesului de acordare a stimulentelor prin înlãturarea unor verigi birocratice, utilizarea optimã a resurselor alocate cu aceastã destinaþie ºi, treptat, reducerea aportului bugetar printr-o mai bunã gestionare a fondurilor. Vreau sã spun cã suntem de acord cu amendamentele propuse de Comisia buget-finanþe-bãnci a Senatului.

Mulþumesc, domnule coleg. Vã rog, raportul comisiei.

Comisia de buget-finanþe-bãnci a analizat acest proiect de lege.

Comisia economicã a avizat favorabil, Consiliul Legislativ, de asemenea, iar noi, în Comisia de bugetfinanþe, împreunã cu iniþiatorii ºi cu beneficiarii, sã zic aºa, cu conducerea EXIMBANK-ului, am analizat forma în care a venit de la Camerã ºi i-am adus o serie întreagã de modificãri, prin amendamentele prevãzute în anexã. Drept pentru care, noi vã propunem spre dezbatere ºi adoptare acest proiect de lege, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, cu amendamentele menþionate.

Mulþumesc, domnule senator. Discuþii generale, vã rog.

## **Domnul Dan Stelian Marin:**

Domnule preºedinte,

Rog pe colegii mei, atât din Grupul parlamentar P.D.S.R., cât ºi pe cei din celelalte grupuri, sã fim de acord cu aceastã lege, ºi poate o trecem într-un timp record.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Înþeleg cã putem sã trecem, da? Vã rog, votul dumneavoastrã. Vã rog sã urmãriþi ºi raportul Camerei Deputaþilor. De fapt, trebuie sã mergem dupã raport, ºi numai dupã amendament.

Titlul legii. Vã rog, votul dumneavoastrã, conform amendamentului, aºa cum e propus.

Cu 72 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Capitolul I, titlul, vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Art. 1, cu modificarea din raport. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Art. 2, cu modificãrile din raport. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Art. 3, cu modificãrile cu privire la alin. 2 din raport. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 71 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Revin la cap. II Ñ titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 72 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Articolul 4. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 81 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Articolul 5, cu prevederile din raport. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 78 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere s-a adoptat. Articolul 6, cu modificãrile din raport. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 77 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Articolul 7. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Capitolul 3 Ñ titlul capitolului. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat aºa cum este el reformulat în raport.

Articolul 8, aºa cum este el reformulat în raport. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 72 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Nu se poate!

Cum se poate, domnul senator?!

Este zi de interpelãri, este transmisie la radio.

S-a rezolvat, domnul senator.

În ce sens s-a rezolvat?

În sensul cã intrãm la ora 6 ºi un sfert.

Domnule preºedinte, vã rog, la ora 19,00 se întrerupe transmisia radio. Deci, vã rog foarte frumos sã nu bruiaþi un program la care partidele de opoziþie au dreptul. Nu se admite. Protestez clar în numele grupului parlamentar la o asemenea practicã.

Deci, vã rog foarte frumos, dupã cuvântul domnului senator Sergiu Nicolaescu, sã intrãm în program.

E-n ordine, domnule senator. Da, domnule senator, asta a fost, de dânºii depinde. Vã rog, domnule senator.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

Curajul, luciditatea ºi loialitatea sunt în sine calitãþi admirabile, iar dacã ele nu se situeazã pe primele locuri între virtuþile morale ale oamenilor politici de astãzi, nu este numai vina lor. O jumãtate de secol aceastã þarã a fost supusã dictaturilor de toate felurile: dictatura monarhistã a lui Carol al II-lea, urmatã de statul naþional-legionar ºi, peste 4 luni, dictatura militarã a lui Ion Antonescu. Dupã 23 august 1944, urmeazã dictatura de tip stalinist a lui Gheorghiu-Dej ºi apare autocraþia lui Ceauºescu, ajunsã în scurtã vreme la despotism. Din toatã aceastã tristã experienþã politicã nu am învãþat aproape nimic, altfel spus, am rãmas doar cu sechelele ereditare ale câtorva generaþii de victime: a trãi într-o permanentã contrazicere între ceea ce gândim ºi ceea ce facem, într-o luptã acerbã dintre reforma moralã ºi corupþie, dintre legalitate ºi diletantism, dintre competenþã ºi incompetenþã, dintre talent ºi nulitate, dintre valoare ºi nonvaloare, dintre minciunã ºi adevãr.

Cred cã cel mai mare inamic al neamului ºi al þãrii, al competenþei ºi legalitãþii este intenþia societãþii care, dupã 8 decenii de neîmpliniri, a avut doar o clipã de curaj, adevãr ºi bucurie, REVOLUÞIA, dupã care a redevenit o societate de cetãþeni supuºi, înºelaþi ºi înºelãtori, în care demagogia unor partide prolifereazã dezastrele ºi prãbuºirile din toate domeniile ºi, mai ales, cele morale din interiorul lor.

Sunt voci care încearcã ºi astãzi, dupã zece ani, sã pãteze numele unor oameni politici care au preluat destinele þãrii în timpul revoluþiei, în loc sã recunoascã faptul cã a fi acþionat corect sau greºit în timpurile acelea de furie era altceva decât a planifica acum, cu sânge rece, dezastrul întregii economii ºi, mai ales, o profundã prãbuºire spiritualã ºi materialã a populaþiei.

Activãm pe baza devizei: întâi prãbuºim, apoi vindem, vindem pe nimica patrimoniul unei naþiuni ºi capitalizãm aventurierii care nu au alt merit decât cel al contribuþiei lor la finanþarea companiilor electorale. Prin mânuirea Puterii nici o parte a comunitãþii nu e scutitã de acþiunea legii arbitrariului. Orice concesii fãcute de cãtre Putere sunt numai în scopul pãstrãrii privilegiilor, indiferent cã prin aceasta nu lasã în urmã decât reziduuri de sentimente umane.

Mulþumesc, domnule senator.

Sã trecem la partea ultimã a ºedinþei noastre: Întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri, în ordineaÉ Mai sunt declaraþii?

Sunt separate.

Dupã acest capitol.

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., care are 8 minute pentru aceste întrebãri ºi interpelãri, are cuvântul domnul senator, colegul nostru, domnul Gaita Doru.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În prezenta interpelare mã adresez domnului Valeriu Stoica, ministrul justiþiei, ºi domnului Decebal Traian Remeº, ministrul de finanþe.

Datoritã intrãrii în faliment a BANKCOOP, a apãrut o situaþie gravã care se suprapune, de fapt, peste toate celelalte piedici ivite în activitatea întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi care demonstreazã grave abateri de la normele relaþiilor bancare. Numai în judeþul Hunedoara sunt câteva sute de întreprinderi mici ºi mijlocii care ºi-au achitat la termen obligaþiile faþã de bugetul de stat ºi asigurãrilor sociale, sumele ridicându-se la câteva sute de miliarde de lei achitate prin sucursalele, filialele ºi agenþiile BANKCOOP.

Pentru clarificare: o întreprindere micã ºi mijlocie a achitat în perioada maiÑdecembrie 1999, din disponibilitãþile în cont, taxele ºi impozitele cãtre bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale prin filiala BANKCOOP Hunedoara. Dupã 9 luni, acestei societãþi i se comunicã faptul cã sumele plãtite prin filialele BANKCOOP Hunedoara s-au reîntors, cu data de 8 februarie 2000, în contul curent ºi cã nu s-au onorat plãþile cãtre Trezoreria municipiului Hunedoara. Datoritã acestui fapt abuziv ce poate fi foarte clar o formã ce vizeazã Codul penal, societatea ia la cunoºtinþã dupã 9 luni cã este restantã la bugetul de stat ºi, pe lângã aceasta, datoreazã penalitãþi de întârziere care, în prezent, depãºesc suma datoratã iniþial ºi, de fapt, achitatã de agentul economic.

Consecinþa: agentul economic este dus la faliment, dator cu sumele din majorãrile calculate pentru neplata la termen, dar, culmea, beneficiazã de dobânda la vedere pentru sumele care au circulat ºi au fost folosite de BANKCOOP timp de 9 luni. Dacã ar fi fost un caz singular, nici atunci nu se putea trece cu vederea, dar, din pãcate, sunt implicaþi în acest fenomen sute sau chiar mii de agenþi economici din aceastã þarã care sunt falimentaþi nu din managementul lor economic, ci din proasta gestiune ºi aplicare a legii de cãtre Ministerul Justiþiei, pentru neurmãrirea consecinþelor unei proceduri insuficient reglementate ºi prost aplicate, ºi de cãtre Ministerul de Finanþe, prin neurmãrirea încasãrii ºi virãrii sumelor achitate de cãtre agenþii economici plãtitori. Toate aceste ilegalitãþi sunt supervizate sau nesesizate de justiþie atunci când este învestitã cu aplicarea procedurii de faliment.

## Mulþumesc ºi eu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, care are 4 minute, invit la cuvânt pe domnul senator Corneliu Bucur.

## Domnule preºedinte,

Domnule secretar de stat al Ministerului Culturii, Întrebãrile mele sunt, ºi de data aceasta, la obiect ºi aº dori sã primesc rãspunsurile în scris.

Se referã la situaþia sediului în care a funcþionat Muzeul Kalinderu, care a fãcut, de altfel, recent, ºi obiectul unui material apãrut în presã. Deci lumea a început

sã afle câte ceva despre destinul acestui muzeu ºi întrebãrile sunt urmãtoarele.

1. Care este proiectul Ministerului Culturii privind respectarea statutului legal istoric al funcþionãrii Muzeului Kalinderu, în sediul destinat de fondatorul colecþiilor ºi recunoscut de statul român?

2. Care este valoarea cheltuielilor de restaurare a clãdirii în ultimii 10 ani ºi din ce fonduri au fost suportate?

3. Care este situaþia întregului patrimoniu al Muzeului Kalinderu, evacuat numai din motive de securitate, pe perioada bombardamentelor rãzboiului ºi, de altfel, printr-o mãsurã de reorganizare în anul 1946?

4. Ce demersuri a fãcut Ministerul Culturii pentru recuperarea tuturor acestor colecþii aparþinãtoare muzeului cu numele fondatorului?

5. Ce destinaþie a stabilit Ministerul Culturii pentru aceastã clãdire, în eventualitatea luãrii unei decizii de nerespectare a statutului istoric imprescriptibil, legiferat de statul român în anul 1946, ºi care priveºte, spuneam, statutul unei instituþii de culturã asupra cãreia s-a intervenit în sensul, pe de-o parte, al înstrãinãrii colecþiilor ºi, pe de altã parte, al compromiterii existenþei sale? Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., care are tot 4 minute la dispoziþie, are cuvântul domnul senator Vicenþiu Gãvãnescu.

## **Domnul Vicenþiu Gãvãnescu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este legatã de declaraþia politicã de astãzi, ºi anume, de problema programului de combatere a tuberculozei ºi ea se adreseazã atât Ministerului Sãnãtãþii, cât ºi Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

Finanþarea corectã a programului de control al tuberculozei este condiþia principalã ca eficienþa acesteia sã fie cât mai mare. Altfel, bolnavii vindecabili se transformã în cronici greu de tratat ºi care vor rãspândi, în continuare, boala. Costul programului de depistare, tratament profilactic ºi supraveghere pentru anul 2000 este de aproximativ 240 de miliarde. Finanþarea programului se face de la Casa de Asigurãri de Sãnãtate, partea de tratament, ºi de la Ministerul Sãnãtãþii, pentru acþiunile profilactice. Programul de control al tuberculozei din România este apreciat foarte bine de Ministerul Sãnãtãþii ca program prioritar, dar finanþarea lui nu a fost la nivelul cerinþelor din lipsa fondurilor.

Casa de Asigurãri de Sãnãtate finanþeazã oarecum dupã bunul plac al preºedinþilor caselor judeþene. Mulþi preºedinþi de case judeþene nu finanþeazã decât medicamentele din spitale, deºi tratamentul pacienþilor se bazeazã, în special, pe ambulatoriu. Dacã nu se corecteazã sistemul de finanþare, programul de control al tuberculozei va eºua, consecinþele urmând a fi dezastruoase. Ministerul Sãnãtãþii se pare cãÉ nu se pare, eu ºtiu sigur cã a prevãzut în bugetul pentru toate programele de sãnãtate o sumã de peste 500 de miliarde. Considerãm însã cã este o sumã insuficientã, întrucât numai pentru tuberculozã ar trebui sã dispunã de 130 de miliarde.

Întrebarea mea este: Cum vede Ministerul Sãnãtãþii rezolvarea acestor probleme pe care reþeaua de combatere a tuberculozei a ridicat-o ºi cu ocazia zilei de 24 martie, Ziua luptei împotriva tuberculozei? Pun aceeaºi întrebare ºi pentru Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate. Mulþumesc.

Domnul senator Moisin, din partea Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea mea este adresatã Serviciului Român de Informaþii ºi are ca obiect statutul prim-secretarilor judeþeni, municipali ºi orãºeneºti ai Partidului Comunist Român în relaþia cu Securitatea.

Domnule director,

La o interpelare adresatã Serviciului Român de Informaþii aþi rãspuns cã: ”Organele de securitate ºi de miliþie nu vor deþine evidenþa nominalã a membrilor de partid care au primit sarcini de a sprijini munca informativã. Evidenþa nominalã a membrilor de partid respectivi va fi þinutã numai de cãtre prim-secretarii care au dat aprobareaÉÒ: ºi, printre altele, aþi menþionat faptul cã: ”Prim-secretarii comitetelor judeþene, municipale ºi orãºeneºti de partid urmau sã stabileascã membrii de partid care sã furnizeze nemijlocit date cu privire la activitatea unor elemente suspecte ºi sã ajute în calitate de rezidenþi ºi de gazde ale caselor de întâlniri.Ò

Faþã de cele menþionate mai sus, vã rog, domnule director, sã precizaþi urmãtoarele.

1. Ce documente au stat la baza subordonãrii muncii de informare a Securitãþii prin intermediul foºtilor membri de partid, prim-secretarilor judeþeni, municipali ºi orãºeneºti, în calitate de coordonatori ai acestei activitãþi?

2. Se gãsesc în arhiva Serviciului Român de Informaþii dispoziþii ale prim-secretarilor judeþeni, municipali ºi orãºeneºti din care membrii de partid colaborau cu Securitatea?

3. În ce arhive consideraþi cã pot fi gãsite registrele de evidenþã a colaborãrii cu Securitatea a foºtilor membri ai P.C.R., întocmite din dispoziþia prim-secretarilor P.C.R.?

4. Se poate considera cã membrii de partid care colaborau cu Securitatea ºi erau coordonaþi de cãtre prim-secretarii P.C.R. constituiau reþele ultrasecrete de informatori, rezidenþi ºi gazde ale Securitãþii pe linie de partid, pe care nu le putem gãsi menþionate în actualele arhive ale Securitãþii care fac obiectul Legii de deconspirare al acestui organ represiv al P.C.R.?

5. Din documentele pe care le aveþi la dispoziþie se pot echivala funcþiile de prim-secretari judeþeni, municipali ºi orãºeneºti, cu funcþiile de coordondare a reþelelor ultrasecrete de informatori, precum ºi a reþelelor ca atare ale Securitãþii, în mãsura în care Partidul Comunist Român era forþa conducãtoare în societate, iar Securitatea era un instrument al P.C.R.?

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., domnul senator Dumitru Badea.

Vã rog frumos sã-i lãsaþi ºi colegului dumneavoastrã timpul de întrebare.

Domnule Moisin, þi-ai uitat memoriul aici!

Vã rog, domnule senator, vã rog sã ridicaþi interpelarea sau întrebarea. Vã rog.

Mulþumesc. Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu.

Nu este pentru prima oarã când, la un târg internaþional, reprezentanþii României dovedesc o crasã lipsã de rãspundere, pentru a nu le aduce acuzaþii ºi mai grave, de altfel îndreptãþite, dupã cum se va vedea mai jos. La cel mai mare târg de turism din lume, care a avut loc la Berlin între 11 ºi 15 martie, pliantul ”ROMÂNIA 2000Ò, realizat în condiþii grafice deosebite de Guvernul României, era legat la tipografie invers. Cel ce dorea sã citeascã textele trebuia sã stea în cap. Pliantul începea cu sfârºitul, Preºedintele Emil Constantinescu zâmbea cu capul în jos, iar unul din pliante le arãta viitorilor turiºti pe minerii din Valea Jiului în marºul lor spre Bucureºti.

Mai mult, din cele peste 50 de firme ºi asociaþii patronale româneºti prezente la târg, în catalogul României figurau numai 34, dintre care douã strãine, una cu adresa în BudapestaÐRomânia ºi o altã firmã din Marea Britanie, aceasta în timp ce alte firme româneºti nu au avut loc în pliant. Poarta principalã de acces în standul României era situatã în faþa unui perete al halei, iar intrarea în crama amenajatã alãturi era orientatã cãtre grupurile sanitare ºi accesul la parcarea autovehiculelor.

Un alt obiectiv din stand, casa þãrãneascã din zona Sibiului, a fost amplasat într-un sector slab circulat în subsolul centrului de expoziþii.

Îl întreb pe domnul prim-ministru, Mugur Isãrescu, ce mãsuri s-au luat în spiritul prevederilor Codului penal împotriva celor care saboteazã imaginea României în strãinãtate, afectându-i grav economia naþionalã, cheltuind în acelaºi timp sume considerabile de la bugetul þãrii? Ce face ministrul de externe? Ce face Serviciul Român de Informaþii, S.I.E. ºi alte organe speciale însãrcinate cu prevenirea unor astfel de fapte ostile?

A doua întrebare se referã la faptul cã am primit un rãspuns la interpelarea mea din 28 februarie în care îmi exprimam nemulþumirea în legãturã cu faptul cã Societatea Românã de Televiziune nu respectã cu rigurozitate statutul de serviciu public.

Am primit din partea domnului Mircea Sorin Moldovan un rãspuns de-a dreptul jignitor ºi lipsit de francheþe ºi-l întreb pe domnul preºedinte Mircea Sorin Moldovan, pentru a face economie de timp, îi spun cã rãmân surprins cã dumneavoastrã, domnule preºedinte, aþi semnat o asemenea mostrã de lipsã de respect faþã de Senatul României, în care sunt amestecate persoanele fizice sau juridice române sau strãine, cu etapele procedurii privind posibilitatea intervenþiei dumneavoastrã ºi sarcina pe care o veþi avea privind timpii de antenã dupã promulgarea Legii electorale ºi declanºarea campaniei electorale, aspecte care nu au nici o legãturã cu interpelarea mea din 28 februarie a.c.

Domnul senator Fuior, din partea Grupului parlamentar P.U.N.R.

Vã rog, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

Interpelarea mea este adresatã Ministerului de Finanþe. Obiectul interpelãrii: Ordonanþa de Guvern nr. 28/1999 privind obligaþia unitãþilor de vânzare cu amãnuntul, de a procura ºi de a folosi case de marcat. Plenul Senatului a respins aceastã ordonanþã, deoarece nu avem producãtori în þarã. Dintr-un calcul estimativ care s-a fãcut de cãtre unul dintre colegi, am avea nevoie la ora actualã de 300 de mii de bucãþi, înmulþit cu 1.000 de dolari bucata, asta înseamnã sã dãm la export 300 de milioane de dolari.

În altã ordine de idei, considerãm cã este foarte greu, þinând cont de situaþia economicã din þarã, sã ne procurãm aceste case de marcat din import prin cele 6 firme autorizate de Ministerul Finanþelor, firme autorizate nu ca producãtori, ci ca importatori. Prin aceastã filierã, casele de marcaj trec prin mai multe verigi intermediare ºi ajung la preþuri foarte mari, lucru pe care noi nu-l putem permite.

Ar fi corect pentru noi sã se fabrice aceste case de marcat la noi în România, dar pânã când vom avea producãtor, trebuie ca aceastã Ordonanþã de Guvern nr. 28/1999 sã fie retrasã de Guvern deoarece la ora actualã, în teritoriu, Curtea de ConturiÉ

Garda Finaciarã nu Curtea de Conturi.

Garda Financiarã îi amendeazã pe cei care nu folosesc aceste case de marcat. Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar P.D.S.R., domnul senator Bold Ioan.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Interpelarea se adreseazã în primul rând primului-ministru al României.

Dupã cum vã este cunoscut, activitatea de îmbunãtãþiri funciare se desfãºoarã la nivelul fiecãrui judeþ prin sucursalele aparþinând Regiei Autonome a Lucrãrilor de Îmbunãtãþiri Funciare, având o structurã complexã, respectiv sisteme hidroameliorative cu dotãrile ºi echipamentele tehnice ºi utilajele aferente întreþinerii, reparãrii ºi exploatãrii lucrãrilor. Am aflat cu surprindere de iniþiativa Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, de a reorganiza acest sector de întreþinere ºi exploatare prin separarea într-o societate comercialã independentã a utilajelor necesare întreþinerii ºi reparaþiilor, iar restul sistemelor hidroameliorative rãmânând ca unitãþi bugetare, având ca obiect exploatarea ºi întreþinerea lucrãrilor, dar fãrã a avea ºi dotarea corespunzãtoare, urmând a închiria de la noua societate comercialã sau alte societãþi, utilajele necesare.

Este evident cã o asemenea mãsurã duce la prãbuºirea întregului sector de îmbunãtãþiri funciare, dovada constituind-o fostele unitãþi de execuþie care la ora actualã au falimentat sau sunt în lichidare.

Se impune stoparea acestei iniþiative care se dovedeºte neeconomicã ºi lipsitã de sens, cãci simpla privatizare mai ales a unui sector component nu face altceva decât sã fie aducãtoare de pagubã în cazul dezorganizãrii acestui sector.

Solicitãm rãspuns scris.

Legat de aceeaºi problemã, o întrebare Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei.

În conformitate cu circulara transmisã recent cãtre sucursalele judeþene ale Regiei Autonome de Îmbunãtãþiri Funciare, urmeazã ca pentru activitatea lucrãrilor de irigaþii sã fie încheiate contracte cu beneficiarii acestor lucrãri, proprietarii terenurilor sau exploataþii agricole, cu privire la livrarea apei de irigaþii. Aceasta s-a fãcut în mod curent, dar acum noutatea o constituie prevederea ca, la încheierea acestor contracte, beneficiarul sã gireze plata prestaþiei cu bunurile imobiliare deþinute.

În aceste condiþii, întrebãm Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei: Care va fi beneficiarul care va mai dori sã mai aplice irigaþii în România?

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Juravlea Petru.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea este adresatã Corpului de Control al Guvernului, Ministerului Finanþelor, Curþii de Conturi a României, Gãrzilor Financiare, Bãncii Naþionale a României, Comisiilor de Valori Mobiliare ºi Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, având ca obiect implicarea acestor instituþii în valorificarea raportului privind ancheta parlamentarã referitoare la ancheta fondurilor proprietãþii private.

Domnule ministru,

Prin Hotãrârea nr. 4/1997 a Parlamentului României, s-a dispus efectuarea unei anchete parlamentare privind activitatea fondurilor proprietãþii private de la înfiinþarea acestora pânã la transformarea lor în societãþi de investiþii financiare. Raportul comisiei de anchetã a fost dezbãtut în ºedinþele comune ale celor douã Camere din 15 mai ºi 22 iunie 1998, iar Hotãrârea Parlamentului României nr. 53 referitoare la acest raport a fost adoptatã în ºedinþa comunã din 17 decembrie 1998 ºi publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 505/29 decembrie 1998.

În raport au fost reþinute o serie de disfuncþionalitãþi în activitatea fondurilor supuse anchetei parlamentare, unele dintre acestea fiind apreciate ca încãlcãri ale legislaþiei, iar în Hotãrârea Parlamentului nr. 53 au fost stabilite responsabilitãþi pentru valorificarea acestora.

Þinând seama de faptul cã a trecut mai mult de un an de la dezbaterea raportului în Parlament, adresez urmãtoarele întrebãri:

1. Cum a valorificat acest raport Corpul de control al Guvernului, Ministerul Finanþelor, Curtea de Conturi, Banca Naþionalã, Garda Financiarã ºi Comisia Naþionalã de Valori Mobiliare, þinând seama de faptul cã aceastã obligaþie era stipulatã în art. 3 al hotãrârii?

2. Ce mãsuri a întreprins Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie pentru stabilirea rãspunderii privind neregulile constatate în activitatea Fondului Proprietãþii Private nr. 2 Moldova, obligaþie prevãzutã în art. 4 al hotãrârii?

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.D.S.R. Domnul senator Solcanu Ion. Vã rog, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Interpelarea mea este adresatã domnului Remeº, ministrul finanþelor. Ea constituie în fapt o revenire asupra altor interpelãri cu subiecte similare. Arãtam ºi cu acele prilejuri cã, în vreme ce întregi categorii sociale au salarii de mizerie, sumele alocate compensãrii medicamentelor s-au redus drastic, iar pensiile au îngheþat la limita supravieþuirii ºi, din lipsã de resurse financiare, Ministerul Finanþelor reeºaloneazã plata obligaþiilor financiare ale unor firme din domeniul alcoolului ºi petrolului.

Numai în 1999 au fost reeºalonate obligaþii fiscale însumând 33 mii miliarde lei. În acelaºi timp, alte solicitãri de reeºalonãri ale obligaþiilor fiscale care þin de competenþa Ministerului Finanþelor sunt blocate la nivelul direcþiilor judeþene ale acestui minister.

Pot exemplifica în cauzã, cu cazuri concrete de dosare blocate la nivelul directorului finanþelor publice de la judeþul Iaºi, fapt care constituie în acelaºi timp un cras abuz.

Pentru a elimina orice suspiciune, cer insistent ca Ministerul Finanþelor sã prezinte Senatului României lista integralã a tuturor firmelor care au beneficiat în anii 1998 ºi 1999 de aceste reeºalonãri ale obligaþiilor fiscale.

Rog sã se specifice profilul economic al firmelor, sumele reeºalonate ºi structura acestora pe urmãtoarele categorii: impozit pe profit; accize; t.v.a.; impozit pe salarii sau alte provenienþe.

Aºtept rãspunsul în scris spre a fi înaintat presei. Opinia publicã din România are dreptul sã cunoascã de ce bugetele anilor precedenþi 1998 ºi 1999 au fost mai mici cu 56 mii miliarde lei, cât reprezintã reeºalonãrile acordate de Ministerul Finanþelor. Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., domnul senator Preda Florea. Domnule senator, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, interpelarea se adreseazã primului-ministru al Guvernului, domnul Mugur Isãrescu.

Obiectul: Prin Ordonanþa Guvernului nr. 30 din 29 ianuarie 1999, la iniþiativa ministrului justiþiei, Valeriu Stoica, a fost modificat art. 15 din Legea nr. 146/1997, introducându-se lit. o), cu urmãtorul cuprins: ”cauzele penale, inclusiv despãgubirile civile, materiale ºi morale decurgând din acesteaÒ.

Cu aceastã modificare a unei legi prin ordonanþã guvernamentalã, s-a afectat bugetul cu importante sume de bani, în condiþiile în care s-au înmulþit alte taxe ºi impozite asupra populaþiei, pentru menþinerea procesului de echilibru al acestuia.

Pentru aceasta, vã solicitãm remodificarea printr-o ordonanþã de urgenþã a acestor prevederi legale ºi înscrierea în buget a acestor sume de venituri.

Termen pentru primirea rãspunsului la interpelarea aceasta, 7 zile. Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar P.D.S.R., domnul senator Chiriacescu Sergiu. Ultimul.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Mã adresez ministrului industriei ºi comerþului, domnului Radu Berceanu, în legãturã cu aplicarea Hotãrârii Guvernului nr. 138 din acest an. Este o hotãrâre de Guvern de mare importanþã pentru sectorul energetic naþional ºi, aºa cum s-a constatat pânã acum, au apãrut efecte dintre cele mai neplãcute, printre care menþionez: creºterea continuã a tarifelor la energia electricã ºi termicã; pericolul pierderii independenþei energetice a þãrii ºi, într-o perspectivã apropiatã, existã pericolul unor convulsii sociale de nedorit.

Aº vrea sã-l rog de aceastã datã pe domnul ministru sã înþeleagã cã are obligaþia sã rãspundã interpelãrilor formulate în Senatul României ºi sã explice Parlamentului de ce nu au fost respectate prevederile H.G. nr. 365/iulie 1998, care arãta clar cã este necesarã o analizã tehnicoeconomicã a tuturor mãsurilor de restructurare.

Sã explice de ce la interpelarea unui coleg de partid, domnul Doru Gaita, din 6 martie nu s-a primit nici un rãspuns.

Sã explice, de asemenea, de ce nu ºi-a respectat propriile promisiuni din scrisoarea înaintatã de la cabinetul ministrului în data de 13 septembrie 1999 ºi adresatã partenerilor sociali.

Aºtept aceste rãspunsuri pentru a le transmite celor care sunt acum foarte alarmaþi, care sunt angajaþi în diversele unitãþi economice ale sectorului energetic, mai ales din judeþul Braºov.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã mulþumesc ºi eu. Acestea au fost întrebãrile ºi interpelãrile care s-au adresat azi.

Participã pentru rãspunsuri domnul ministru de stat, ministrul sãnãtãþii Hajdœ G‡bor. Vã invit, domnule ministru, sã ocupaþi locul pentru rãspuns.

Din partea Ministerului Justiþiei, domnul secretar de stat Flavius Baias.

Din partea Ministerului Culturii, domnul Keleman Hunor. Da? Secretar de stat.

Din partea Ministerului Funcþiei PubliceÉ parcã era aici domnul secretar de stat Marian Pârjol, dar nu-l vãd.

Din partea Ministerului de Interne, domnul general Gheorghe Carp, secretar general.

Din partea Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, nu a dat curs încã invitaþiei.

## **Domnul Vicenþiu Gãvãnescu**

**:**

Am fost anunþat personal de domnul preºedinte cã îmi dã rãspunsul în scris.

La interpelarea domnului senator Vicenþiu GãvãnescuÉ Vi se va transmite rãspunsul în scris, da? Mulþumesc, domnule senator.

De la Ministerul Finanþelor, pentru interpelarea domnului senator Petru Juravlea, s-a solicitat amânare. ªi din partea Serviciului Român de Informaþii s-a solicitat amânare.

Domnule ministru de stat, ministru al sãnãtãþii, Hajdœ G‡bor, v-aº ruga sã rãspundeþi la interpelãrile ce v-au fost adresate. **Domnul Flavius Antoniu Baias Ñ** _secretar de stat în_

## **Domnul Hajdœ MenyhŽrt G‡bor Ñ** _ministru de stat, ministrul sãnãtãþii_ **:**

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Mulþumesc domnului senator Vicenþiu Gãvãnescu pentru întrebarea formulatã. Am prilejul de a demonstra cã Ministerul Sãnãtãþii a acordat o mare importanþã bolnavilor de TBC. Astfel, în cadrul Programului naþional de supraveghere ºi control al tuberculozei, Programul nr. 3, finanþat parþial de Ministerul Sãnãtãþii, în anul 1999 am acordat direcþiilor de sãnãtate publicã, precum ºi Institutului de Ftiziologie în total suma de 42,5 miliarde lei, din care 35 miliarde sau peste, pentru judeþe.

Astfel, judeþele care au primit cele mai mari sume, fiindcã sunt cu cei mai mulþi bolnavi de TBC, au fost: Ð Judeþul Iaºi, cu 3.130 milioane lei; Ð Judeþul Constanþa, cu 2.503 milioane lei;

- Ð Judeþul Maramureº, 2.321 milioane lei;

Ð Bucureºti, 2.167 milioane lei.

De asemenea, la Bucureºti am acordat pentru institut, aºa cum am arãtat mai înainte, 7.209 milioane lei.

Ulterior, Guvernul a adoptat douã hotãrâri: Hotãrârea Guvernului nr. 546/1999, care a fost modificatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 921/1999, prin care spitalele ºi sanatoriile de profil TBC, începând de la data de 1 octombrie 1999, sunt finanþate din bugetul asigurãrilor sociale de sãnãtate, de la bugetul de stat acordându-se numai pentru activitatea de prevenþie din Programul naþional nr. 3, cum am arãtat mai înainte.

Deci, în mare mãsurã, activitatea curativã în acest domeniu ar trebui suportatã de Casele judeþene ºi Casa naþionalã din fondul de distribuire.

Noi, în cursul acestui an, am prevãzut pentru toate programele suma de 561 miliarde lei, nu am fãcut repartizarea, suma respectivã este prevãzutã în proiectul bugetului de stat pe 2000. Comisia de specialitate pentru Programul de supraveghere ºi control TBC a solicitat 54 miliarde lei. Nu am fãcut definitivarea repartizãrilor, pentru cã nu suntem în mãsura datelor legate de aprobarea bugetului de stat pe anul curent. Ceea ce am putea preciza este cã pânã în ziua de azi am repartizat în cadrul programului exact 1 miliard de lei. Pânã în prezent suma a fost repartizatã în douã tranºe: prima datã 500 milioane ºi sãptãmâna trecutã am mai acordat 500 milioane lei.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã mulþumesc ºi eu, domnule ministru de stat. Domnule senator Vicenþiu Gãvãnescu, sunteþi mulþumit de rãspunsul primit?

## **Domnul Vicenþiu Gãvãnescu**

**:**

Mulþumit.

Mulþumesc. Mulþumesc, domnule ministru de stat. Interpelãri adresate Ministerului Justiþiei de domnii senatori Petru Juravlea ºi Doru Gaita. Domnul secretar de stat Flavius Baias va rãspunde.

## _Ministerul Justiþiei_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Domnilor senatori,

## Domnule senator Petru Juravlea,

La întrebarea formulatã de dumneavoastrã în ºedinþa Senatului de azi, privind implicarea instituþiilor abilitate în rezolvarea neregulilor referitoare la activitatea Fondurilor Proprietãþii Private, Ministerul Justiþiei rãspunde urmãtoarele.

Prin Rezoluþia nr. 1.108/P/1997 din 22.06.1997 a Parchetului de pe lângã Tribunalul Bacãu, s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã a lui Iacobov Corneliu ºi a altora, cercetaþi pentru sãvârºirea infracþiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, neglijenþã în serviciu, uz de fals, fals în declaraþii, întrucât nu erau întrunite elementele constitutive ale acestor infracþiuni.

Soluþia a fost examinatã de Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie care a dispus, prin Ordonanþa nr. 1.126/C/4902 din 1998 cu data de 16 noiembrie acelaºi an, infirmarea soluþiei de scoatere de sub urmãrire penalã a învinuiþilor, redeschiderea ºi completarea urmãririi penale de cãtre Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bacãu.

Prin Ordonanþa nr. 219/P/198 din 19 noiembrie 1999 a Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Bacãu, s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã a învinuiþilor Iacobov Corneliu ºi a altora, deoarece, în urma cercetãrilor efectuate în cauzã, privind operaþiunea de avalizare a biletelor la ordin de cãtre Comisia constituitã în cadrul fostului Fond al Proprietãþii Private II Moldova pentru mai multe societãþi comerciale ºi persoane fizice, s-a constatat inexistenþa infracþiunilor, a faptelor penale respective, operaþiunile reprezentând fapte de comerþ care nu sunt prevãzute de legea penalã pentru a putea fi angajatã o astfel de rãspundere.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnule senator Petru Juravlea, sunteþi mulþumit de rãspunsul care vi s-a dat?

## **Domnul Petru Juravlea**

**:**

Asta este!

Cum adicã asta e?! Nu sunteþi mulþumit, da? Sau ce? Vã rog, spuneþi. Adicã acceptaþi rãspunsulÉ

Ba da. Însã doresc sã-l primesc în scris.

Am rãspunsul scris, domnule senator. Vi-l înmânez imediat ce rãspund ºi celuilalt domn senator care a fãcut interpelarea.

Domnule senator Doru Gaita, sunteþi mulþumit de rãspunsul primit? Îl primiþi sub formã scrisã? Nu. Acum. Da.

Vã rog, acum îi rãspundeþi domnului senator Doru Gaita, da?

Mulþumesc.

## Da. ªi eu vã mulþumesc. Domnilor senatori, Domnule senator Doru Gaita,

Ca urmare a interpelãrii dumneavoastrã de azi, prin care aþi solicitat relaþii în legãturã cu împrejurãrile ºi cauzele care au dus la neonorarea de cãtre BANKCOOP a plãþii faþã de clienþii acesteia în perioada maiÑdecembrie 1999, Ministerul Justiþiei aratã urmãtoarele.

Pentru perioada din activitatea bãncii la care v-aþi referit în interpelare, Ministerul Justiþiei nu deþine pânã în acest moment nici un fel de informaþii referitoare la împrejurãrile ºi cauzele care au condus la încetarea plãþilor respectivei plãþi faþã de clienþii sãi.

Datoritã specificului activitãþii bãncilor, informaþii de asemenea naturã ar putea sã fie deþinute de Banca Naþionalã care, în calitatea sa de autoritate de supraveghere bancarã, poate aplica mãsuri de supraveghere sau administrare specialã menite sã redreseze bãncile aflate în situaþia de a nu onora plãþile datorate clienþilor.

În acelaºi timp, am înþeles din interpelarea dumneavoastrã de azi cã v-aþi referit la posibilitatea ca aspectele arãtate de dumneavoastrã sã se datoreze unor mãsuri luate de judecãtorul sindic în cadrul procedurii de faliment începute împotriva BANKCOOP. Întrucât nu a existat timpul material necesar verificãrii dosarelor pânã în acest moment, vã rog sã acceptaþi, domnule senator, sã facem verificãrile necesare în cadrul legal ºi în limitele competenþelor pe care le are Ministerul Justiþiei pentru a vã putea remite un rãspuns mai complet în termenul prevãzut de Regulamentul Senatului.

Vã mulþumesc.

Domnule senator Gaita, vã însuºiþi punctul de vedere?

Da. Îmi însuºesc punctul de vedere. Am discutat cu domnul ministru Baias. M-am adresat ºi dânºilor pentru cã ceea ce am prezentat aratã grave abateri de la normele relaþiilor bancare ºi faptele abuzive arãtate îmbracã forme ce vizeazã Codul penal. Am înmânat domnului ministru interpelarea în detaliu cu cele 3 puncte ºi aº ruga într-o sãptãmânã rãspunsul în scris care crede cã va elucida tot cazul.

Mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Domnule secretar de stat Baias, cu privire la primul punct, aþi spus cã avalizarea de cãtre Fondurile Proprietãþii Private nu se constituie º.a.m.d. Vã rog sã-mi daþi temeiul legal prin care aveau dreptul sã avalizeze asemenea bilete la ordin.

O reþineþi ºi sã-mi spuneþi, pentru cã din legea de funcþionare ºi succesoarele ei, inclusiv în Legea nr. 133/1996 de transformare a Fondurilor Proprietãþii Private în fonduri de investiþii, acestea nu sunt bãnci ºi nu au calitate de avalizare.

Temeiul legalÉ

Nu, nu acum. O reþineþi. Nu acum. Este de analizat. Apropo, legat de primul rãspuns Ð care este temeiul Ð pentru cã aþi spus cã nu aveþi competenþa ºi nu puteþi sã constituiþi infracþiunea de abuz în serviciu.

Dacã-mi îngãduiþi, domnule preºedinte de ºedinþã, cã Parchetul a considerat Ð prin ordonanþa de scoatere de sub urmãrire penalã pe care a dat-o Ð cã aceste fapte nu constituie infracþiuni, fiind fapte de comerþ care nu cad sub incidenþa legii penale, neîndeplinind elementele constitutive ale acestora. Am înþeles însã întrebarea dumneavoastrã ºi vom analiza, cum aþi spus dumneavoastrã, aspectul sesizat.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc dumneavoastrã.

Invit acum pe domnul secretar de stat Hunor Kelemen sã rãspundã întrebãrii adresate de domnul senator Ioan Moisin. **Domnulr Kelemen Huno Ð** _secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

În legãturã cu întrebarea formulatã de domnul senator Ioan Moisin sãptãmâna trecutã Ð pentru care noi, din motive obiective, am cerut o amânare de o sãptãmânã Ð legatã de salarizãrile de la Muzeul Naþional de Artã.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 154/1998 ºi alte metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performanþelor profesionale, individuale ºi de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de bazã pentru instituþiile publice de culturã, aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 125/1999, salariul de bazã se stabileºte în raport cu performanþele profesionale ale angajaþilor, indiferent de vechimea în muncã sau de vârsta acestora.

Totodatã salariile de bazã ºi indemnizaþiile de conducere se stabilesc astfel încât, împreunã cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare sã se încadreze în fondurile alocate de la bugetul de stat.

Pentru funcþia de muzeograf, gradul profesional 1A, legea prevede un nivel minim de 1.090 mii lei ºi un nivel maxim de 2.643 mii lei.

În situaþia Muzeului Naþional de Artã, salariile de bazã ale întregului personal sunt mai mari cu 25% faþã de cele arãtate, pentru activitatea de importanþã naþionalã conformã Hotãrârii Guvernului nr. 697/1995.

Diferenþele individuale dintre salariile de bazã ale muzeografilor sunt rezultatul evaluãrii profesionale a personalului ºi a bugetului aprobat fiecãrui muzeu.

Este de menþionat cã limitele salariilor de bazã, prevãzute în anexa specificã instituþiilor de culturã, cuprinsã în Legea nr. 154/1998 nu sunt diferenþiate în funcþie de mãrimea instituþiei.

Ministerul Culturii ºi Guvernul României au în vedere majorarea salariilor personalului din instituþiile de culturã cu pânã la 65% în acest an, sigur, în funcþie de fondurile care vor fi alocate în bugetul de stat.

Concret, despre muzeul de artã. Evaluarea s-a fãcut anul trecut, prin constituirea a douã comisii desemnate de conducerea instituþiei. Numãrul maxim de posturi aprobat de Ministerul Culturii pentru muzeul de artã este de 395 de posturi. Faþã de necesarul de 1,1 miliarde lei lunar pentru cheltuielile cu salariile a celor 395 de posturi, din pãcate ministerul a repartizat din considerente obiective numai 6.748 milioane pe tot anul, ceea ce reprezintã 562 milioane pe lunã ºi numai pentru 359 de posturi, restul fiind blocate.

## ªi eu vã mulþumesc.

Domnule senator Ioan Moisin, vã rog, punctul dumneavoastrã de vedere asupra rãspunsului dat.

Domnule preºedinte, sunt mulþumit numai parþial în legãturã cu rãspunsul pe care mi l-a dat domnul secretar de stat. În interpelarea pe care am formulat-o sãptãmâna trecutã m-am referit la modalitatea în care sunt gestionaþi banii, respectiv am menþionat faptul cã banii care vin de la buget sunt investiþi în proiecte fãrã rezonanþã, dar foarte constisitoare ºi fãrã un impact concret asupra activitãþii desfãºurate de muzeu.

Deci este bine sã se facã o analizã foarte serioasã asupra acestor aspecte, pentru a se vedea cum au fost întrebuinþaþi banii care au fost repartizaþi Muzeului Naþional de Artã.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Îl întreb pe delegatul Guvernului, care rãspunde de acordarea audienþei necesare: Ce se întâmplã cu delegatul Ministerului Funcþiei Publice?

## **Domnul Radu Dobrescu Ð** _director în cadrul_

## _Departamentului pentru Relaþiile cu Parlamentul_ **:**

Domnul secretar de stat a fost, a lãsat rãspunsul scris ºi a cerut permisiunea domnului preºedinte al Senatului, domnul Mircea Ionescu-Quintus, ca sã poatã sã plece.

Bine.

Domnule senator Moisin, am înþeles cã de la Ministerul Funcþiei Publice, de la domnul secretar de stat Marian Pârjoalã, aþi primit rãspunsul sub formã scrisã. Da?

De la domnul Burghelea.

De la domnul Burghelea. Domnul Burghelea nu este aici.

## Mulþumesc.

Înainte de a-i da cuvântul domnului general Gheorghe Carp, secretar general la Ministerul de Interne, pentru a rãspunde la interpelãrile ridicate de domnul senator Petru Juravlea ºi la o interpelare restanþã din 20 martie, a domnului senator Matei Boilã, v-aº propune sã-l transmiteþi în scris. Deci este problema scandalului de la ”Sexi ClubÒ.

## **Domnul Gheorghe Carp Ð** _general, secretar general la Ministerul de Interne:_

Da, domnule preºedinteÉ

Mã gândesc cã nu este în salã, nu ºtia cã îi rãspundeþi, probabil, astãzi, dar vã rog sã lãsaþi rãspunsul, sã-i fie transmis în scris.

Înainte de aceasta, trebuie sã mulþumim Radiodifuziunii Române pentru amabilitatea ºi audienþa pe care ne-o acordã privind transmiterea în direct a interpelãrilor ºi întrebãrilor ridicate în cadrul Senatului României.

Domnule general Gheorghe Carp, secretar general al Ministerului de Interne, vã rog sã rãspundeþi la întrebarea ridicatã de domnul senator Petru Juravlea.

Stimate domnule preºedinte, Stimate domnule senator Petru Juravlea,

Urmare a interpelãrii dumneavoastrã din 22 martie a.c., înregistratã la Senatul României la nr. 238 din aceeaºi datã, am onoarea sã vã comunic urmãtoarele.

În conformitate cu Hotãrârea Parlamentului României nr. 53 din 17 decembrie 1998, instituþiile abilitate pentru valorificarea raportului Comisiei de anchetã sunt cele menþionate în art. 3, ºi anume: Corpul de Control al Guvernului României, Ministerul Finanþelor, Curtea de Conturi, Garda Financiarã, Banca Naþionalã a României ºi Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare, Ministerul de Interne nefiind inclus între acestea ºi neavând competenþe în acest domeniu.

Referitor la al doilea punct al interpelãrii dumneavoastrã, vã informez cã Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie Ð Secþia Urmãrire Penalã ºi Criminalisticã Ð a trimis instituþiei noastre raportul Comisiei pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare a Camerei Deputaþilor ºi al Comisiei economice a Senatului cu privire la ancheta desfãºuratã asupra Fondului Proprietãþii Private, în vederea efectuãrii de cercetãri privind neregulile comise de numitul Iacubov Corneliu ºi alþii la Fondul Proprietãþii Private II Moldova.

Întrucât s-a constatat cã materialul primit este incomplet, instituþia noastrã a fãcut mai multe demersuri pentru obþinerea unei copii integrale a rapoartelor în discuþie, actualmente Ministerul de Interne efectuând actele premergãtoare începerii urmãririi penale.

Cu deosebitã consideraþie, am înmânat acest rãspuns scris domnului senator Petru Juravlea.

Mulþumesc, domnule general. Domnule senator Petru Juravlea, aþi primit rãspunsul, nu?

Am primit rapoarte de la domnul general. Sunt mulþumit de rãspuns.

Domnule general, vã mulþumesc ºi eu. Domnilor colegi, acesta a fost ultimul rãspuns.

În ce priveºte cel de-al doilea rãspuns, privind chestiunea de la ”Sexi ClubÒ, v-am rugat sã transmiteþi domnului senator în cauzã rãspunsul dumneavoastrã sub formã scrisã.

Am transmis o copie. Dacã doriþi sã o ºi aduc la cunoºtinþãÉ

NuÉ Cui, domnule general?! Suntem câþiva în salã.

Reprezentantului Guvernului ºi reprezentanþilor massmediaÉ

Domnilor colegi care m-aþi acompaniat pânã la sfârºitul acestei zile, vã mulþumesc. Reþineþi Ð ºi cei care nu sunt prezenþi în finalul acestei zile Ð cã mâine, poimâine, rãspoimâine se lucreazã în comisii.

Vã mulþumesc.

Închidem ºedinþa din ziua de astãzi.

## _ªedinþa s-a încheiat la orele 19,10._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 41/2000 conþine 32 de pagini.**

Preþul 15.328 lei