Stenogramă plen

2. Posedã cel puþin studii medii cu examen de bacalaureat ºi este absolvent al unei ºcoli postliceale de detectivi sau a îndeplinit funcþia de poliþist ori lucrãtor în cadrul unor instituþii publice cu atribuþii în domeniul ordinii publice ori siguranþei naþionale, sau sunt absolvenþi ai Facultãþii de Drept.

3. Este apt din punct de vedere medical.

4. Nu a sãvârºit fapte penale ºi are o bunã reputaþie.

5. Nu desfãºoarã o activitate care implicã exerciþiul autoritãþii publice.

6. A obþinut avizul Inspectoratului Judeþean de Poliþie sau al Direcþiei Generale de Poliþie a municipiului Bucureºti, dupã caz.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Rog reprezentanþii comisiei sã prezinte raportul. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisiile pentru drepturile omului, pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului, juridicã, numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. De asemenea, proiectul a fost avizat favorabil ºi de Consiliul Legislativ.

În cadrul ºedinþei din 15 septembrie 1999 proiectul de lege a fost dezbãtut, fiind finalizat raportul pe care-l înaintãm alãturat pentru a fi supus dezbaterii plenului Senatului, cu rugãmintea de a fi aprobat.

Menþionãm cã, în conformitate cu prevederile art. 74 alin. 1 din Constituþia României, legea este organicã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte. Stimaþi colegi, declar deschise dezbaterile generale. Domnule senator Szab—.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Ar merita o salã plinã acest proiect de lege, dar astea sunt condiþiile. Daþi-mi voie sã îmi exprim satisfacþia pentru faptul cã, în sfârºit, o chestiune de o asemenea importanþã îºi capãtã locul pe ordinea de zi a dezbaterilor Senatului nostru.

Fãrã îndoialã, viaþa a luat-o ºi aici înainte faþã de reglementãrile din domeniu ºi, în acest caz, ca ºi în multe altele în viaþa noastrã socialã, avem de-a face cu o tratare a unui subiect deja existent. Este cunoscut faptul cã dupã 1990 s-au înfiinþat numeroase firme de detectivi ºi existã chiar ºi o asociaþie pe þarã a detectivilor particulari.

În domeniile principale ale proiectului îmi exprim acordul cu ele; totuºi, se cade sã fac aici câteva consideraþii legate atât de unele aspect formale, cât ºi de unele de fond. De pildã, aº obiecta referitor la afirmaþia cum cã aceasta trebuie sã fie neapãrat o lege organicã, pe temeiul care se argumenteazã în raportul comisiei, întrucât nu este o problemã de siguranþã naþionalã acest subiect. Avem obiceiul ca orice chestiune care vine într-o anumitã conexiune cu instituþiile statului, cum este, de exemplu, în cazul de faþã, Poliþia, sã o tratãm ca atare, ca ºi cum ea însãºi ar fi o problemã de siguranþã naþionalã. Este o problemã de exercitare a unei profesii ºi de încuviinþarea legalã ºi de reglementare a posibilitãþii cetãþenilor de a face apel la servicii în propriul lor interes, servicii care pânã acum erau numai apanajul instituþiilor statului.

ªi de aici merg mai departe atunci când obiectez pe fond asupra mult prea numeroaselor condiþii puse de cãtre Poliþie, în principal referitor la exercitarea acestei profesii. Evident cã ea trebuie înregistratã ºi trebuie sã se conformeze unor reguli pentru cã, altminteri, am ajunge la situaþia în care anumite drepturi ar putea sã fie încãlcate datoritã existenþei acestei profesii ºi a practicãrii ei. Însã, mi se pare cã nu sunt relevante anumite condiþii puse chiar acolo unde se trateazã chestiunea posibilitãþilor de a exercita aceastã profesie cum, de exemplu, aptitudinea din punct de vedere militar nu are relevanþã; nici chiar Sherlock Holmes nu era apt din punct de vedere militar în accepþiunea mea ºi a multora. Cu alte cuvinte, aici ar trebui puþin sau ar fi trebuit sã fim puþin mai îngãduitori în legãturã cu multitudinea de elemente, de condiþionare eliminatorie pe care mai ales Poliþia le pune. Am putea spune cu o oarecare extrapolare cã numai fiind fost poliþist ai putea sã fii detectiv particular, în asemenea mãsurã este dependentã exercitarea acestei profesii de avize. Problema conþinutului ºi a mecanismului acestor avize face ca, de fapt, în cele din urmã, asociaþiile sau firmele de detectivi particulari sã fie aproximativ dependente de instituþia Poliþiei ºi sã nu poatã întreprinde nimic, dar obsolut nimic, pe un teren absolut legal, care nu este în concordanþã cu un anumit, nu-i spun interes, ci o anumitã manifestare, o anumitã atitudine a Poliþiei într-un anumit domeniu. De exemplu, într-un anumit caz, atunci când cineva nu este mulþumit de o investigaþie fãcutã cu ajutorul organismelor din sfera aplicãrii legii, deci Procuraturã, Poliþie, mã rog, Parchet, Poliþie, sã poatã el însuºi ca, apelând la firme de detectivi Ñ astãzi presa face mai bine aceastã muncã Ñ, sã poatã obþine, eventual, probe sau cel puþin elemente relevante care sã-i determine posibilitatea de a redeschide un proces sau de a prezenta probe care sunt opuse sau cel puþin indicã o altã direcþie decât aceea, sã-i spunem aºa, oficialã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Ionel Aichimoaie.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de detectiv particular a fost elaborat în conformitate cu prevederile hotãrârilor Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii nr. 109/1995 ºi ale Legii nr. 26/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Poliþiei Române.

La stabilirea cadrului juridic care reglementeazã desfãºurarea profesiei de detectiv particular s-a avut în vedere adoptarea normelor legale din þãrile occidentale la specificul ºi condiþiile þãrii noastre ºi corelarea acestora cu prevederile constituþionale ºi ale legislaþiei în vigoare.

Proiectul de lege defineºte noþiunea de detectiv particular, precizându-se cã acesta îºi poate exercita profesia individual sau în cadrul unor societãþi specializate de detectivi cu obiect unic de activitate.

De asemenea, proiectul de lege precizeazã condiþiile care trebuie îndeplinite pentru dobândirea calitãþii de detectiv particular. Aici subscriu la punctul de vedere al domnului Szab— în ceea ce priveºte aptitudinile pentru profesia de detectiv particular ºi sunt pentru rigoarea în respectarea legilor ºi a disciplinei în aceastã profesie, dar legea, într-adevãr, aici ar trebui sã fie mai îngãduitoare în ceea ce priveºte aptitudinile pentru îndeplinirea calitãþii de detectiv particular, Documentele ce trebuie prezentate la unitãþile de poliþie, în vederea autorizãrii, cazurile în care aceastã calitate înceteazã de drept, aceste ultime prevederi fiind incluse în mod justificat de cãtre Comisia de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Au fost prevãzute reglementãri amãnunþite referitoare la drepturile ºi obligaþiile detectivului particular ºi ale societãþilor specializate de detectivi, modul de îndeplinire a atribuþiilor, autoritãþile care exercitã controlul asupra activitãþii desfãºurate, totodatã fiind enumerate ºi categoriile de persoane ºi de activitãþi a cãror investigare este interzisã ca urmare a prevederilor constituþionale ºi ale altor acte normative.

Un capitol distinct este consacrat stabilirii faptelor de încãlcare a prevederilor legii care constituie infracþiuni sau contravenþii, fiind precizate ºi cazurile de suspendare a autorizãrii, de funcþionare ori de anulare a activitãþii.

Vã mulþumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Predescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor colegi,

Proiectul pe care îl dezbatem vine sã completeze, în mod complementar, legislaþia în materie, ºi anume aceea care intereseazã aria ordinii publice, a legalitãþii ºi, prin acestea douã, drepturile fundamentale, libertãþile ºi interesele legitime ale cetãþeanului.

Evident, experienþa þãrii noastre este modestã în aceastã materie, motiv pentru care unitãþile care au funcþionat pe temeiul asociativ pânã la aceastã datã îºi gãsesc, de azi înainte, un cadru legal de organizare ºi funcþionare. Am susþinut ºi în Comisia juridicã, promovând avizul favorabil cu observaþiile fãcute, rigoarea în privinþa recrutãrii personalului, a îndatoririlor, a criteriilor de organizare ºi funcþionare, pentru cã numai rigoarea asemãnãtoare celor cu regim ºi statut militar este ºi trebuie sã fie corespunzãtoare ºi acelora care vor exercita aceastã profesie. Altfel nu se poate, pentru cã activitatea lor este, în multe privinþe, asemãnãtoare organelor de urmãrire penalã.

ªi dacã astfel stau lucrurile nu putem accepta obiecþiunile cu privire la selecþionarea personalului ºi la conduita acestui personal în exercitarea profesiei. Unele aspecte care au constituit puncte de controversã în comisia noastrã ºi care au fost reþinute, preluate ºi dezbãtute ca atare ºi în Comisia de apãrare vor fi verificate în practicã dacã se justificã sau nu ºi, eventual, legea poate fi perfectatã.

Prin urmare, susþinem acest proiect de lege ºi fac aceastã declaraþie în numele Grupului parlamentar al P.D.S.R.

Cu privire, domnule preºedinte, la caracterul legii, de a fi lege organicã, nu provine aceasta din faptul cã profesia reglementatã prin acest proiect de lege are activitãþi

tangente ºi conexe cu organele de poliþie. Nu! Caracterul constã ºi vine din faptul cã ea reglementeazã un statut special al unei categorii profesionale ºi statutele speciale pe categorii profesionale þin de domeniul legii organice, ele prezentând aplicaþiuni speciale ale statutului general al funcþionarilor publici.

Prin urmare, de la aceasta ºi de la faptul cã legea instituie pedepse ºi infracþiuni, caracterul organic al legii este indiscutabil, astfel încât vã rog, domnilor colegi, legea sã fie privitã ca atare.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Radu F. Alexandru.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Îmi permit trei observeþii sumare ºi le supun, în primul rând, atenþiei iniþiatorului.

Prima se referã la precizarea privind condiþiile în care cineva poate obþine calitatea de detectiv particular, respectiv la condiþia de a avea cetãþenie românã ºi domiciliul stabil în þarã.

Întreb iniþiatorul de ce i se considerã imperios necesarã cetãþenia românã. Dacã cineva cunoaºte ºi se angajeazã sã respecte legislaþia româneascã, dacã cineva, sã spunem, cunoaºte chiar bine limba românã, de ce nu ar avea un drept de practicã în România, într-un moment în care numãrul cetãþenilor strãini care trãiesc în România este semnificativ ºi sperãm sã fie tot mai mare, într-un moment în care firmele strãine care lucreazã în România, mã refer la firmele economice care lucreazã în România, este semnificativ ºi sperãm sã fie tot mai mare, de ce un profesionist care are o atestare într-o altã þarã nu ar putea fi angajat, pentru un caz anume, sã lucreze în România, cu atât mai mult cu cât îmi închipui cã existã organizaþii internaþionale ale detectivilor particulari care dau o atestare ce are drept de circulaþie în Comunitatea Europeanã.

Deci este o întrebare pe care o pun ºi la care aºtept un rãspuns din partea iniþiatorului.

A doua observaþie se referã la atestatul pe care-l obþine, atestat care este condiþionat, cum este ºi firesc, de un certificat medical ºi certificat de testare psihologicã. Nu am gãsit nici un fel de referire la timpul, la intervalul de timp la care acest atestat se reînnoieºte. Poate n-ar fi rãu ca, în chiar cuprinsul legii, sã se facã o referire în acest sens pentru cã, mai ales, o testare sau, mai bine zis, o retestare psihologicã cred cã este extrem de utilã la niºte oameni care îmbrãþiºeazã o astfel de profesie.

ªi, în sfârºit, ultimul lucru. Nu am gãsit nici o referire la relaþia de colaborare, la limitele colaborãrii între detectivul particular ºi instituþiile abilitate ale statului, de cercetare în domeniu. Vã întreb dacã nu cumva ar trebui cuprinsã ºi o asemenea prevedere: în ce mod se interfereazã ºi care sunt drepturile, prin excelenþã, ale detectivului particular ºi care sunt obligaþiile care îi revin în relaþia cu instituþiile statului.

Vã mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Badea.

Domnule preºedinte, Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Noi am discutat aceastã lege îndelung în Comisia noastrã de apãrare. Observaþi cã sunt o serie de modificãri de substanþã, multe din ele produse cu acordul iniþiatorilor ºi în cooperare ºi prin consultarea ºi a altor factori cu experienþã în acest domeniu; considerãm cã este o lege care rãspunde condiþiilor social-economice din þara noastrã.

În aceea ce priveºte criteriile, noi considerãm cã nu sunt exagerate pentru cã, dacã observãm, aceºti detectivi particulari se pot implica în foarte multe domenii care privesc drepturile persoanei la viaþa intimã, la imaginea persoanei ºi aºa mai departe.

În concluzie, apreciem cã este o lege bunã, temeinic gânditã ºi corespunde, aºa cum spuneam, condiþiilor actuale din þara noastrã.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Rãsvan Dobrescu.

Nu la dezbateri generale aº vrea cuvântul, ci sã-i rãspund domnului senator Radu F. Alexandru cu privire la prima problemã pe care Domnia sa a ridicat-o, ºi anume de ce legea pretinde ca pentru exercitarea profesiei de detectiv particular în România persoanele sã fie cetãþeni români ºi sã nu aibã altã cetãþenie sau sã nu fie apatrizi.

Rãspunsul la aceastã problemã se regãseºte nu numai în aceastã lege, ci într-o serie întreagã de profesii în care este necesar ca cei care le practicã sã fie cetãþeni români, sã îndeplineascã aceleaºi condiþii ca cele cerute de aceastã lege. Este vorba ºi de profesiile de avocat, de medic ºi de altele.

De altfel, este vorba de o problemã specificã nu numai legislaþiei româneºti. Toate legislaþiile atât europene cât ºi din Statele Unite impun aceleaºi condiþii, ºi bãnuiesc cã ºi din alte þãri. Nu poþi practica avocatura, medicina în nici una din þãrile Uniunii Europene dacã nu eºti cetãþean al acelei þãri ºi încã nu este suficient. Este o condiþie necesarã, dar nu o condiþie suficientã. Toate þãrile europene sunt foarte grijulii cu statutele anumitor profesii printre care ºi cea despre care discutãm astãzi.

Prin urmare, îl rog pe domnul senator Radu F. Alexandru sã nu înþeleagã cã aceastã dispoziþie din prezenta lege este o dispoziþie care se particularizeazã într-un fel strident, ci este în concordanþã deplinã cu legislaþia româneascã care stabileºte statutele profesionale ale altor profesiuni, precum ºi cu statutele profesionale din þãrile europene.

Vã mulþumesc ºi sper sã-l fi convins în mod amical pe domnul senator Radu F. Alexandru.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Oliviu Gherman.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ridic aceeaºi problemã pe care am mai ridicat-o de încã douã ori în discuþii pe marginea unor legi cu denumiri similare, universitãþi particulare etc., etc. În cazul de faþã se vorbeºte despre profesia de detectiv particular.

Întrebarea mea este dacã perpetuãm aceastã denumire care nu corespunde semnificaþiei literare a termenului din toate dicþionarele româneºti. ”ParticularÒ nu se referã la un statut care sã fie în afara statutului de detectiv oficial de stat, ci se referã la o chestiune simplã: opunerea particularÑgeneral.

Desigur cã putem pãstra aceastã denumire, dar, perpetuând aceastã denumire, ”universitãþi particulareÒ, ”detectivi particulariÒ etc., ajungem într-o situaþie în care reintroducem Ñ aºa cum s-a fãcut pe vremuri Ñ termeni în limba românã care nu corespund integral semnificaþiei lor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Ciurtin.

Doar o întrebare, pentru a mã lãmuri ºi în legãturã cu ceea ce spunea distinsul senator Feldman.

Dacã este vorba de un detectiv particular care nu are cetãþenia românã, el este supus legilor româneºti sau nu? Pentru cã domnul senator Dobrescu a accentuat ceva, însã probabil nu a pus punctul pe ”IÒ. Consider cã, nefiind cetãþean român, el nu se supune, prin aceastã profesie legislaþiei româneºti. Atunci nu poate fi decât cetãþean român, angajat ca detectiv particular.

Dacã domnul secretar îmi poate rãspunde la aceastã întrebare, atunci am lãmurit ºi problema pe care a ridicat-o domnul senator Feldman.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Vin sã susþin punctul de vedere al domnului senator Gherman asupra conþinutului unor cuvinte, noþiuni. Termenul este împrumutat, probabil, din limba francezã, dar francezii spun ”privŽÒ, deci nu e vorba de particular, ci este vorba de privat ºi cred cã acest termen apare cel mai des ºi în legile româneºti.

Ar fi bine totuºi ca Senatul sã þinã cont de folosirea unor noþiuni în mod corect. Eu susþin modificarea titlului legii, în ideea cã aceºti detectivi sunt privaþi ºi nu particulari. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Radu F. Alexandru.

Am ascultat, ca de fiecare datã, cu tot interesul, cu toatã atenþia, opinia exprimatã de domnul senator Dobrescu, dar îmi permit o observaþie, apropo de libertatea de practicã a unor meserii. Dãdeaþi exemplu medicina, avocatura.

Aº vrea sã vã remintesc un lucru, pe care cu siguranþã îl ºtiþi la fel de bine ca ºi mine. Sunt cazuri de notorietate în care medicii din afara graniþelor þãrii sunt chemaþi sã intervinã, sã practice pentru un pacient care meritã o atenþie deosebitã. Sunt cazuri în avocaturã când procese de o anumitã notorietate, de o anumitã celebritate, în care o parte, respectiv acuzatul, are dreptul la o apãrare susþinutã de avocaþi aduºi din afara þãrii.

În mãsura în care un detectiv, un profesionist din afara þãrii se angajeazã sã respecte legislaþia României, întrebarea mea, adresatã iniþiatorului, consider cã rãmâne motivatã; dacã se angajeazã sã respecte legislaþia României, cu atât mai mult cu cât este vorba de un profesionist care are atestare.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Frunda ºi cred cã ar trebui sã dãm prilejul domnului secretar de stat sã rãspundã la toate întrebãrile puse de senatori.

Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi domni colegi, Intervin doar în urma luãrilor de cuvânt...

Mai aproape de microfon.

...Intervin doar în urma luãrilor de cuvânt ale domnilor senatori Radu Feldman Alexandru, Rãsvan Dobrescu ºi Sergiu Nicolaescu.

Constituþia României aratã, limitativ, cazurile în care pentru anumite funcþii publice se cere exclusiv cetãþenia românã sau domiciliul în România.

_In extenso_ , o lege care reglementeazã anumite profesii, cum ar fi cea a detectivilor particulari, nu poate sã extindã prevederile constituþionale. Cum detectivul particular nu este o funcþie publicã, eu cred Ñ ºi îl susþin pe domnul senator Radu Feldman Alexandru Ñ cã în aceastã situaþie nu se poate cere exclusiv cetãþenia românã. Se poate cere ºi trebuie sã se cearã, dupã pãrearea mea, rezidenþiatul, sediul firmei în România, ceea ce înseamnã Ñ pe bunã dreptate domnul Ciurtin a ridicat aceastã problemã Ñ cã firma respectivã ºi persoana respectivã sunt supuse legislaþiei române. Acestea aºa funcþioneazã peste tot în lume.

În ceea ce priveºte anumite profesii ºi cetãþenii, aº completa, în susþinerea domnului senator Rãsvan Dobrescu, cã, într-adevãr, ºi în þãrile membre ale Uniunii Europene, pentru anumite profesii, se cere cetãþenia þãrii respective. Numai cã este suficient sã ai cetãþenia oricãreia dintre þãrile membre ale Uniunii Europene ca sã lucrezi în oricare dintre cele 15 þãri. Deci este posibil sã fii medic francez ºi sã lucreazi în Germania sau Italia, de exemplu, tot aºa cum un avocat italian va putea pleda la Paris.

Cel mai bun exemplu, ca sã înþelegem, este cã în Campionatele profesioniste de fotbal ale Uniunii Europene jucãtorii care sunt din Uniunea Europeanã nu sunt consideraþi jucãtori strãini. De exemplu, ºi un jucãtor român, dacã joacã la o echipã englezã, Dan Petrescu, este jucãtor strãin ºi nu pot juca în echipa respectivã decât încã maxim doi, dar toþi ceilalþi pot fi francezi sau olandezi. La fel ºi la Barcelona, dacã ºtiu bine, 8 sau 9 dintre cei 11 jucãtori sunt olandezi ºi totuºi joacã în campionatul spaniol.

Aceasta este ºi tendinþa ºi eu cred cã din acest punct de vedere Constituþia României din 1991 acoperã ºi explicã bine care sunt cazurile când se cere exclusiv cetãþenia românã ºi exclusiv domiciliul sau sediul firmei în România.

O explicaþie pentru domnul senator Gherman.

Poate o dã domnul secretar de stat.

Da. Imediat. În legãturã cu universitãþile particulare. Domnule senator, noi am fãcut legile pentru înfiinþarea universitãþilor ºi acolo spune cã ”este persoanã publicã de drept privatÒ. Deci am eliminat situaþia pe care aþi remarcat-o dumneavoastrã ca învãþãmânt particular.

Deci nu ”învãþãmânt particularÒ, ci ”persoanã publicã de drept privatÒ. În susþinerea pe care dumneavoastrã aþi spus-o în legãturã cu denumirea de ”universitate particularãÒ.

Domnul senator Turianu. Îmi cer scuze. Nu v-am observat când aþi ridicat mâna.

Nu vã reproºez nimic, domnule preºedinte. Domnul Mortun a fãcut semn de sistare a dezbaterilor, dar s-a reparat.

Existã în legislaþia europeanã posibilitatea exercitãrii diferitelor profesii fãrã a þine cont de cetãþenia þãrii respective sau de naþionalitate, sau ce vreþi dumneavoastrã. Aºa e cazul ºi profesiei de doctor, de profesor.

Nu e cazul meseriei de detectiv particular, pentru cã dacã un doctor opereazã un ficat fãrã naþionalitate Ñ inima nu poate fi românã sau americanã Ñ, pãi detectivul particular are niºte obiective de urmãrit. ªi un cetãþean strãin, exercitându-ºi meseria pe teritoriul þãrii, este spion. Este spion un cetãþean strãin care urmãreºte cetãþeni de orice naþionalitate prin uzine, prin laboratoare! Are statutul de spion, nu de detectiv particular.

Detectivul particular este oricum o meserie care impune sã intri în niºte intimitãþi, sã fii întru totul de acord cu legislaþia acestei þãri. Nu cred cã un detectiv particular poate fi universal pe teritoriul român, mai ales cã actele pe care le întocmeºte un detectiv câteodatã constituie mijloace de probã. Mijloace de probã de care trebuie sã þinã seama ºi instanþele judecãtoreºti. Poate instanþa judecãtoreascã sã þinã seama de niºte acte întocmite de o persoanã fãrã cetãþenie românã?

Eu susþin cã trebuie fãcutã aceastã precizare la meseria de detectiv particular. Ea nu trebuie pentru doctori, pentru orice alte categorii.

Mulþumesc.

Daþi-mi voie sã-l întreb pe distinsul senator numai o întrebare.

Numai o clipã. Domnule senator!...

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Numai o singurã întrebare sã-mi permiteþi. Deci, în aceastã idee, sã consider cã procurorii francezi care se aflã zilele acestea la Bucureºti sunt spioni?

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Este deplasatã întrebarea.

Domnul senator Predescu. Aþi solicitat cuvântul.

## **Domnul Corneliu Turianu:**

Domnule preºedinte, mi-a pus o întrebare ºi eu nu-mi permit sã tratez cu indiferenþã întrebarea pusã de colegul meu, cã aº fi nedelicat.

Domnule coleg, domnule jurist de seamã,

Acei anchetatori, acei judecãtori francezi executã o comisie rogatorie. Credeþi-mã cã ei nu au dreptul sã punã o întrebare. O fac prin instanþa rogatã, prin instanþa rogatoare. Nu sunt niºte spioni, ci sunt niºte martori, dacã vreþi, care asistã organele noastre. Nu instrumenteazã.

Domnule senator, nu sunt membri ai comisiei rogatorii. Instanþa de trimitere roagã comisia rogatã sã execute acte de procedurã. Numai procurorul român poate sã instrumenteze. Actele pe care le încheie le trimite instanþei strãine. Sunt niºte observatori, nu sunt spioni.

Mulþumesc.

Eu cred cã aceste discuþii au avut loc în Comisia juridicã în momentul în care s-a dat avizul.

Vã rog, domnule senator Predescu. Am rugãmintea sã încheiem dezbaterile generale pentru cã de o orã dezbatem.

Domnule preºedinte, cred cã este necesarã o precizare.

Instituþiile ºi, corespunzãtor lor, funcþiile sunt publice sau de interes public. De exemplu, avocatura este o instituþie românã de interes public. Aºa ºi scrie în art. 1. De aceea se cere condiþia de cetãþean român.

Detectivul particular este de interes public, nu este de interes privat. Sã fie limpede lucrul ãsta. Este motivul pentru care se spune ”detectiv particularÒ, nu ”detectiv privatÒ, dacã întocmeºte acte, sãvârºeºte acte similare celor de urmãrire penalã.

Domnilor, aþi uitat cã ieri aþi votat în Legea de luptã împotriva drogurilor investigatorii acoperiþi?! Vãd cã aþi uitat. Pãi aceia ce funcþie exercitã? Funcþie publicã. Investigatorii acoperiþi sunt detectivi publici. Aceºtia sunt detectivi particulari. E simplu de tot, numai cã trebuie sã cunoaºtem mai îndeaproape mecanismele, funcþiile, competenþele, atribuþiile ca sã desluºim termenii ºi sã operãm corect cu ei.

Aºa încât vã rog sã lãsaþi terminologia, cã este exactã. Este similarã ºi vorbim acelaºi limbaj cu un suedez, cu un francez, cu un englez. Folosim termenul ”detectiv particularÒ ºi înþelegem despre ce este vorba: ºi ei pe noi, ºi noi pe ei. ªi sã nu le spunem altfel ca sã pãrem noi originali. Instituþiile sunt generalizate.

Un detectiv strãin poate opera pe teritoriul României în cazuri determinate. El nu poate exercita o profesie pe teritoriul României. Nu o poate exercita! Dar poate opera în cazuri determinate, ceea ce este cu totul altceva.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul pentru a rãspunde întrebãrilor puse de colegii noºtri senatori.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº dori sã fac câteva precizãri, punctuale, ºi aceasta fãrã sã reiau toate argumentele care au fost aduse aici de cãtre domnii senatori dintr-o parte sau cealaltã a sãlii.

În ceea ce priveºte caracterul legii, ºi noi considerãm cã este vorba de o lege organicã pentru cã, în mod indiscutabil, reglementeazã statutul unei profesii ºi considerãm cã aceastã motivaþie este suficientã pentru a defini caracterul ei.

În ceea ce priveºte problema care a suscitat cele mai multe discuþii, ºi anume aceea a condiþiilor în baza cãrora solicitantul poate obþine un atestat care sã-i permitã exercitarea profesiei de avocat... de detectiv, vã rog sã mã iertaþi..., noi am susþinut prin proiectul iniþiat, ºi am avut un aport în cadrul comisiilor de specialitate, o anumitã rigoare a selecþionãrii acestor persoane ºi aceasta cu o singurã motivaþie. Nu am dorit un proiect restrictiv care sã împiedice anumite persoane sã exercite funcþia, ci am dorit ca, prin proiectul supus dezbaterii, sã avem o bazã de selecþie care sã permitã o anumitã calitate umanã a celor care desfãºoarã acest obiect de activitate, pentru cã însuºi obiectul supus discuþiei este unul foarte sensibil. Prin natura activitãþilor pe care le desãºoarã, un detectiv particular se înrudeºte cu activitãþile investigative pe care le desãºoarã activitatea Poliþiei.

Natura informaþiilor cu care intrã în contact poate fi tangenþialã anumitor zone de interes public ºi, într-o formã sau alta, ele pot fi valorificate în cadrul procedurilor judiciare româneºti care, evident, se bucurã de oficializare.

Încã o datã, nu vreau sã reiau toate argumentele aduse aici, fie de domnul senator Dobrescu, fie de domnul senator Predescu sau de cãtre domnul senator Turianu, ci aº vrea sã subliniez foarte repede cã asemenea dispoziþii se gãsesc ºi în legislaþiile statelor europene, precum ºi în legislaþiile altor profesii, aºa cum sunt reglementate în legea românã.

Suntem cu totul de acord ºi, dacã se va supune discuþiei Senatului, ne vom exprima acest acord cã atestatul pentru exercitarea acestei profesii ar trebui reînnoit periodic, în condiþiile în care, evident, condiþiile în care a fost obþinut iniþial pot suferi modificãri. ªi, atunci, poate cã o periodicitate în sensul verificãrii condiþiilor obþinerii atestatului considerãm cã ar fi oportunã.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Comisia de specialitate doreºte sã dea rãspunsuri? Dacã nu, trecem direct la dezbateri.

Domnule preºedinte, chestiunile ridicate de cãtre distinºii noºtri colegi au suscitat discuþii aprinse ºi în cadrul comisiei. Comisia susþine punctul de vedere al iniþiatorului, iar explicaþiile date aici de distinºii noºtri colegi au fost mai mult decât edificatoare, în special cele date de cãtre distinsul coleg senator Corneliu Turianu.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Stimaþi colegi, trecem la dezbaterea propriu-zisã a legii.

Titlul legii.

Existã observaþii asupra titlului? Nu sunt.

Art. 1.

În conformitate cu raportul comisiei, existã anumite amendamente. Iniþiatorul ºi le însuºeºte?

Domnule preºedinte, am fãcut de la bun început precizarea cã ne-am însuºit absolut toate amendamentele comisiei.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Absolut toate amendamentele. Perfect.

Asupra art. 1, redactat în varianta comisiei, existã observaþii? Nu existã observaþii. Fac precizarea cã în varianta comisiei se solicitã eliminarea lit. f). Nu sunt observaþii.

Observaþii? Discutãm pe textul prezentat de comisia noastrã de specialitate. Nu sunt observaþii.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi.

Adoptat cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri.

Art. 3. Observaþii? Nu sunt. Îl

Cap. II, ”Dobândirea calitãþii de detectiv particularÒ. Observaþii? Nu sunt. Îl

Art. 4.

Observaþii? Nu sunt. Îl

Art. 5. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi. Adoptat cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

Art. 6.

Sunt observaþii? Nu sunt. Îl

Observaþii? Nu sunt. Îl

Art. 7 indice 1, nou introdus. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi, domnilor colegi.

Adoptat cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

Asupra art. 8 existã observaþii? Nu sunt. Îl

Art. 8 indice 1, nou introdus. Observaþii? Nu sunt.

Îl

Cap. III, titlul. Observaþii? Nu sunt. Îl

Asupra art. 9 existã observaþii? Nu sunt. Îl

Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere. Asupra art. 15 sunt observaþii? Nu sunt. Îl

Art. 19. Existã observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66

Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

Art. 20.

Observaþii? Nu sunt. Îl

Art. 22. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Adoptat cu unanimitate de voturi, 82 pentru. Titlul cap. V, ”Dispoziþii finaleÒ. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Adoptat în unanimitate de voturi, 81 pentru. Art. 23. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi. Adoptat cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

Art. 24. Sunt observaþii? Nu sunt. Îl

Art. 25.

Nu sunt observaþii. Îl

Stimaþi colegi, votul final asupra întregului text de lege, legea în ansamblu. Legea este organicã. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Legea a fost adoptatã cu 96 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

Vã mulþumesc.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi: proiectul de lege pentru completarea art. 20 al Legii nr. 1/1998 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului de Informaþii Externe.

Se pare cã nu avem iniþiatorul în salã, nici domnul senator Boiangiu nu este.

Punctul 6 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 119/1999 privind atragerea unor sume suplimentare la bugetul fondului de asigurãri sociale de sãnãtate.

Raportor, Comisia noastrã de buget, finanþe, bãnci. Invit iniþiatorul la pupitru.

Vã rog sã vã prezentaþi ºi sã daþi citire expunerii de motive.

## **Domnul Irinel Popescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii_ **:**

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Sunt secretarul de stat de la Ministerul Sãnãtãþii, Irinel Popescu.

Conþinutul acestei ordonanþe priveºte, în primul rând, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate. De aceea, pentru expunerea de motive, voi da cuvântul domnului Teodorescu, din partea Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

Vã rog.

**Domnul Aurel Teodorescu Ñ** _ºeful Serviciului juridic contencios din cadrul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate_ **:**

Mã numesc Aurel Teodorescu, sunt ºeful Serviciului juridic contencios din cadrul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

Legat de Ordonanþa nr. 119, aº avea urmãtoarele solicitãri, ca sã le numesc solicitãri, sau intervenþii legat de ceea ce...

Numai o clipã! Numai o clipã! Vã rog sã nu confundãm locul unde ne aflãm. Dumneavoastrã nu puteþi sã faceþi nici un fel de solicitãri acum, în calitate de iniþiator. Aþi avut posibilitatea, în cadrul comisiei care a fost sesizatã în fond, sã vã prezentaþi punctele de vedere ºi cu asta s-au terminat discuþiile. Dacã colegii noºtri senatori vin cu propuneri din plen, este cu totul altceva.

Am înþeles ºi vã rog sã-mi scuzaþi stângãcia.

Prin prezentul act normativ se urmãreºte protejarea fondurilor de asigurãri de sãnãtate împotriva inflaþiei ºi mãrirea gradului de colectare a contribuþiilor pentru asigurãrile sociale de sãnãtate, în condiþiile blocajului financiar din România ºi existenþei unor mari debitori la acest fond.

Având în vedere cã valoarea realã a sumelor de bani destinate bugetului fondurilor asigurãrilor de sãnãtate nu poate fi pãstratã dacã nu sunt purtãtoare de dobânzi, actul normativ propus urmãreºte acordarea de dobânzi pentru sumele reprezentând fondul de rezervã, fondul de redistribuire ºi eventualele disponibilitãþi aferente cheltuielilor proprii de administrare ºi funcþionare ale Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, ale caselor de asigurãri de sãnãtate judeþene ºi ale Casei de Asigurãri de Sãnãtate a Municipiului Bucureºti, precum ºi ale Casei de Asigurãri de Sãnãtate a Transporturilor ºi ale Casei de Asigurãri de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, Siguranþei Naþionale ºi Autoritãþii Judecãtoreºti.

Menþionãm cã în art. 36 din Legea nr. 109/1998 privind bugetul de stat a existat o astfel de prevedere. Deoarece mulþi agenþi economici au datorii mari cãtre casele de asigurãri de sãnãtate, iar aceºtia, la rândul lor, au de încasat sume de bani de la furnizorii de servicii medicale, actul normativ propus urmãreºte fluidizarea încasãrilor caselor de asigurãri de sãnãtate prin constituirea unui mecanism de compensare a datoriilor agenþilor economici cãtre fondul asigurãrilor de sãnãtate, realizat prin încheierea unor convenþii între casele de sãnãtate, furnizorii de servicii medicale cu care au contracte ºi agenþii economici care au obligaþii de platã a contribuþiilor pentru fondurile de asigurãri de sãnãtate.

Vã mulþumesc.

Comisia noastrã de specialitate, domnul preºedinte Oprea.

În urma discuþiei în Comisia de buget, finanþe, bãnci a rezultat un raport favorabil ºi vã propunem sã îl luãm în dezbatere ºi sã-l adoptãm în forma prezentatã, fãrã amendamente.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, la dezbateri generale, dacã existã doritori sã ia cuvântul? Nu existã.

Supun atenþiei dumneavoastrã titlul ordonanþei de urgenþã.

Observaþii asupra titlului? Nefiind observaþii, îl

Dacã asupra art. 1 sunt observaþii? Nefiind observaþii, îl

Art. 2.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

Art. 3

Observaþii? Nefiind, îl

Observaþii? Nefiind observaþii, îl

Stimaþi colegi, supun atenþiei dumneavoastrã articolul unic al ordonanþei.

Sunt observaþii? Nefiind, îl

Legea în ansamblu, stimaþi colegi. Vã rog sã votaþi. Adoptatã cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 5 abþineri.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenþei medicale, a medicamentelor ºi a protezelor pentru unele categorii de persoane prevãzute în legi speciale.

De asemenea, articol unic plus ordonanþã, 6 articole. Raportor, Comisia noastrã pentru sãnãtate, ecologie ºi sport, domnul preºedinte Cârciumaru.

Iniþiatorul, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Legislaþia în vigoare cuprinde o serie de acte normative care reglementeazã drepturile acordate unor categorii speciale de persoane, inclusiv dreptul la asistenþã medicalã gratuitã, astfel: Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri; Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor acestora, precum ºi rãniþilor din timpul Revoluþiei din Decembrie 1989; Legea nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi.

Toate acestea cuprind reglementãri care statueazã dreptul la asistenþã medicalã, medicamente, orteze ºi proteze gratuite, acces gratuit la sanatorii ºi baze de tratament etc.

Potrivit art. 6 lit. b ºi d din Legea nr. 145/1997 privind asigurãrile sociale de sãnãtate, aceste persoane au

calitatea de asigurat fãrã a avea ºi obligaþia plãþii contribuþiei la fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate. Cu alte cuvinte beneficiazã de întreaga gamã de drepturi acordate oricãrei persoane asigurate.

Problema practicã cu care suntem confruntaþi este generatã de lipsa unor prevederi legale exprese, care sã stabileascã instituþiile abilitate sã suporte plata gratuitãþilor medicale prevãzute în legile speciale menþionate mai sus.

Lipsa acestor prevederi exprese a generat o întreagã serie de nemulþumiri sociale din partea categoriilor de persoane menþionate, nemulþumiri pe deplin justificate, întrucât, prin legi speciale, s-a intenþionat acordarea unor facilitãþi datoritã situaþiei cu totul deosebite a beneficiarilor acestor reglementãri. În practicã, s-a obþinut însã un efect contrar intenþiei legiuitorului, astfel încât respectivele se confruntã cu probleme legate de suportarea costului asistenþei medicale ºi, îndeosebi, a costului medicamentelor prescrise în ambulator, medicamente de care ar trebui sã beneficieze gratuit, fãrã a fi necesarã, aºa cum se întâmplã în prezent, suportarea integralã sau parþialã a costurilor acestora, fãrã posibilitatea recuperãrii sumelor cheltuite.

Vã mulþumesc.

Comisia de specialitate, vã rog sã prezentaþi raportul.

Raport la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 170/1999 privind acordarea în mod gratuit a asistenþei medicale, medicamentelor ºi protezelor pentru unele categorii de persoane prevãzute în legi speciale.

Cu adresa nr. L 440/11.XI.1999, preºedintele Senatului a sesizat în fond Comisia de sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a Senatului pentru dezbaterea ºi avizarea proiectului de lege mai sus menþionat.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe, bãnci cu nr. 435/22.XI.1999 ºi de la Consiliul Legislativ, cu nr. 1077/13.XII.1999.

Totodatã, comisia s-a pronunþat asupra caracterului legii, ca fiind ordinarã, conform art. 72 ºi art. 78 din Constituþie.

Comisia, întrunitã în plenul sãu în ziua de 10.XII.1999, a analizat ºi avizat favorabil acest proiect de lege, fãrã amendamente, supunându-l plenului Senatului spre aprobare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc.

Neexistând înscrieri la dezbateri generale, dacã sunt observaþii asupra titlului ordonanþei? Nefiind, vã rog sã votaþi, domnilor colegi.

S-a adoptat titlul ordonanþei cu 74 de voturi, un vot împotrivã, o abþinere.

Art. 1.

Observaþii? Nefiind, îl

Art. 2.

Observaþii? Neexistând observaþii, îl

- o abþinere.

Art. 3.

Observaþii? Nefiind, îl

Observaþii? Nefiind, îl

Art. 5.

Observaþii? Nefiind, îl

Art. 6.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

- Adoptat cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã,

- o abþinere.

Articolul unic al ordonanþei.

Observaþii? Nefiind, îl

Legea a fost adoptatã cu unanimitate de voturi, 82 de voturi pentru.

Mulþumesc.

Trecem la punctul urmãtor: proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei europene privind protecþia drepturilor omului ºi a demnitãþii fiinþei umane faþã de aplicaþiile biologiei ºi medicinei, Convenþia privind drepturile omului ºi biomedicina, semnatã la Oviedo la data de 4 aprilie 1997, ºi Protocolului adiþional la Convenþia europeanã privind protecþia drepturilor omului ºi a demnitãþii fiinþei umane faþã de aplicaþiile biologiei ºi medicinei, referitor la interzicerea clonãrii fiinþelor umane, semnat la Paris, la 12 ianuarie 1998.

Vã rog, prezentaþi expunerea de motive, mai pe scurt, pentru cã toþi colegii au studiat materialul.

Deci noi supunem spre ratificarea Parlamentului aderarea României la Convenþia europeanã privind drepturile omului ºi apãrarea demnitãþii fiinþei umane faþã de aplicaþiile biologiei ºi medicinei, precum ºi la Protocolul adiþional.

Examinând conþinutul convenþiilor ºi al protocolului, constatãm cã prevederile acestora protejeazã fiinþa umanã ºi identitatea sa ºi garanteazã tuturor, fãrã discriminare, respectul integritãþii sale ºi al celorlalte drepturi ºi libertãþi fundamentale faþã de aplicaþiile biologiei ºi medicinei.

În acest scop, vã prezentãm, alãturat, urmãtoarele acte: Decret emis de Preºedintele României privind supunerea spre ratificare de cãtre Parlament a Convenþiei europene privind drepturile omului ºi apãrarea demnitãþii fiinþei umane de aplicaþiile biologiei ºi medicinei ºi a Protocolului adiþional, proiectul de Lege pentru ratificarea

de cãtre Parlament a Convenþiei europene ºi a Protocolului adiþional, textul integral al Convenþiei ºi al Protocolului adiþional.

Actele de mai sus, pe care le supunem spre aprobare, au fost avizate favorabil de cãtre organele centrale abilitate prin Hotãrârea de Guvern 854/1997. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Comisia, vã rog.

Comisia expune raportul. Cu adresa nr. L 34/15 octombrie, preºedintele Senatului a sesizat în fod Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a Senatului pentru dezbaterea ºi avizarea proiectului de lege menþionat mai sus.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru politicã externã, Comisia pentru drepturile omului ºi de la Consiliul Legislativ.

Comisia s-a pronunþat asupra caracterului legii, ca fiind ordinarã.

Comisia, întrunitã în plenul sãu în zilele de 3.XI.1999 ºi 10.XI.1999, a analizat acest proiect de lege ºi a reþinut urmãtoarele:

Convenþia europeanã privind protecþia drepturilor omului ºi a demnitãþii fiinþei umane, precum ºi Protocolul adiþional la Convenþia europeanã în acest domeniu au fost semnate de România la Oviedo, la 4 aprilie 1997 Ñ Convenþia Ñ, ºi la Paris, la 12 ianuarie 1998 Ñ Protocolul Ñ, de cãtre domnul ambasador Sabin Pop, ºeful reprezentanþei permanente pe lângã Consiliul Europei.

Din conþinutul convenþiei ºi al protocolului rezultã cã prevederile acestora protejeazã fiinþa umanã ºi demnitatea sa ºi garanteazã respectarea integritãþii ºi a drepturilor ºi libertãþilor fundamentale faþã de aplicaþiile biologiei ºi medicinei.

Constituþia României, Legea nr. 2/1998 privind prelevarea ºi transplantul de þesuturi ºi organe, precum ºi Legea nr. 4/1995 privind donarea de sânge ºi utilizarea terapeuticã a sângelui în România conþin dispoziþii categorice în sensul menþionat la alineatul precedent.

Comisia avizeazã favorabil acest proiect de lege, fãrã amendamente, ºi îl supune plenului Senatului spre aprobare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vreau sã precizez cã aceastã convenþie constituie un moment esenþial în evoluþia speciei umane, avându-se în vedere prevederile acestei convenþii care limiteazã experienþele privitoare la clonare pe fiinþa umanã, experienþe care, dintr-un anumit punct de vedere, au o semnificaþie care excede substanþial legea ºi convenþia despre care vorbim.

Deci, evident, sunt de acord cu acest proiect de lege. Noi va trebui sã discutãm doar legea, nu convenþia. Noi ratificãm o convenþie care a fost semnatã.

Dacã aº fi maliþios, aº pune o întrebare: oare nu ne-ar fi în folos sã clonãm niºte fiinþe inteligente? Nu de altceva, dar nu prea avem exces de inteligenþã, vorbind, dacã vreþi, încã o datã, ironic. Cu certitudine însã, întorcându-mã la forma convenþiei, aceasta este o obligaþie legatã de aspecte de mare semnificaþie. Mã refer la folosirea unei multiplicãri care poate deveni dãunãtoare, în condiþiile în care este folositã în scopuri împotriva interesului speciei umane.

Deci sunt de acord, dar aveam aceastã îndoialã pe care nu puteam sã nu mi-o manifest. Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi,

Existã observaþii asupra titlului legii? Nefiind observaþii,

Trecem la urmãtorul punct pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/2000 pentru ratificarea Protocolului adiþional suplimentar la Acordul între statele pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul forþelor lor, adoptat la Bruxelles la 19 decembrie 1997.

Vã rog sã vã prezentaþi pentru stenogramã ºi sã daþi citire expunerii de motive.

**Domnul Mihai Ionescu** _Ñ general de brigadã, ºeful Direcþiei de integrare europeanã ºi euroatlanticã din Ministerul Apãrãrii Naþionale_ _**:**_

Domnilor senatori, am onoarea sã mã prezint. Sunt generalul de brigadã Mihai Ionescu, ºeful Direcþiei de integrare europeanã ºi euroatlanticã.

Am onoarea sã prezint câteva considerente în faþa dumneavoastrã, foarte scurt, în legãturã cu iniþierea acestui act normativ.

Protocolul de care se face vorbire este necesar în amplul proces de integrare a României în instituþiile euroatlantice ºi, prin adoptarea lui, se urmãresc douã obiective majore, în principal: pe de o parte, asigurarea unui statut legal corespunzãtor pentru personalul forþelor armate ale statelor partenere, ataºat sau asociat la comandamentele militare NATO; pe de altã parte, reglementarea statutului comandamentelor militare NATO ºi al personalului acestora, prezent în teritoriul unui stat participant la Parteneriatul pentru Pace, în scopul facilitãrii relaþiei cu forþele armate ale statelor din cadrul Parteneriatului pentru Pace.

În prezent, dupã cum ºtiþi, statele partenere, printre care ºi România, ºi-au deschis misiuni diplomatice pe lângã NATO, a apãrut necesitatea reglementãrii juridice a statutului personalului acestora în raporturile cu comandamentele militare NATO ºi a statutului acestor comandamente pe teritoriul statelor partenere.

Între statele membre NATO, aceastã problemã a fost reglementatã prin Protocolul de la Paris. Folosindu-se aceeaºi formulã legalã, prin Protocolul adiþional suplimentar se urmãreºte ca Protocolul de la Paris sã fie aplicat de statele partenere ca ºi cum ar fi parte la acesta.

Aº mai face o precizare în legãturã cu considerentele care fundamenteazã adoptarea acestui act normativ. Dupã cum ºtiþi, Planul naþional de pregãtire pentru

Mulþumesc.

Comisia, vã rog sã prezentaþi raportul. Pe scurt, vã

rog.

Este foarte scurt, de aceea am sã-l citesc în integralitate.

Cu adresa nr. L 21/10.02.2000, comisia a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/2000 pentru ratificarea Protocolului adiþional suplimentar la Acordul între statele pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul forþelor lor, adoptat la Bruxelles la 19 decembrie 1997, trimis de Guvern spre adoptare la 31.01.2000.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru politicã externã, precum ºi de la Consiliul Legislativ.

Comisia noastrã avizeazã favorabil acest proiect de lege, fãrã propuneri de modificare a textului trimis de Guvern ºi îl supune discuþiei plenului Senatului, cu rugãmintea de a fi aprobat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. 2 din Constituþia României.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, neexistând înscrieri la dezbateri generale, dacã aveþi observaþii asupra titlului legii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra titlului legii. Vã rog sã votaþi.

Titlul legii a fost adoptat cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

Dacã asupra articolului unic existã observaþii? Nefiind observaþii, îl

Legea în ansamblu, stimaþi colegi. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Legea a fost adoptatã cu unanimitate de voturi, 77 de voturi pentru.

Trecem la urmãtorul punct: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/2000. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Am onoarea sã vã prezint câteva aspecte în legãturã cu acest act normativ supus atenþiei dumneavoastrã.

Prin adoptarea acestui protocol, se urmãreºte reglementarea urmãtorului aspect, în principal: constituirea forþei speciale de geniu, constituitã prin contribuþia statelor din sud-estul Europei, pãrþi la Acordul privind Forþa Multinaþionalã de Pace din Europa de Sud-Est.

Este vorba de asigurarea, în acest fel, a unei unitãþi care sã intervinã pentru ajutor de urgenþã ºi umanitar, precum ºi pentru asistenþã civilã, iar iniþiativa ei a pornit imediat dupã devastatorul cutremur din Turcia, de anul trecut. Forþele de geniu ale fiecãrei þãri participante sunt pe teritoriul naþional ºi vor fi angajate numai în urma deciziei naþionale.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc.

Comisia noastrã de specialitate, vã rog, prezentaþi raportul.

Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Comisia noastrã a fost sesizatã cu adresa nr. L 22/10.02.2000 cu acest proiect de lege. S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru politicã externã, precum ºi de la Consiliul Legislativ.

Comisia noastrã avizeazã favorabil acest proiect de lege, fãrã propuneri de modificare a textului trimis de Guvern, ºi îl supune discuþiei plenului Senatului, cu rugãmintea de a se aproba în conformitate cu prevederile art. 74 alin. 2 din Constituþia României. Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Neexistând înscrieri la dezbateri generale, dacã sunt observaþii asupra titlului legii? Neexistând, îl

Dacã asupra articolului unic existã observaþii? Nefiind, îl

Legea în ansamblu, stimaþi colegi. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Legea a fost adoptatã cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere. Stimaþi colegi, procedurã.

Vã rog, domnul senator Cazimir Ionescu.

Pe procedurã, vreau sã spun ceva. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Îmi cer scuze.

Modul rapid în care am aprobat mai devreme Ordonanþa de urgenþã privind acordarea în mod gratuit a asistenþei medicale, medicamentelor, protezelor pentru unele categorii de persoane prevãzute în legi speciale ºi faptul cã de la mapã ne-a lipsit documentaþia în integralitatea ei, mã aduce în situaþia de a fi nevoit sã vã aduc la cunoºtinþã cã, iatã, existã un document, ºi anume un ordin al ministrului finanþelor, Ordinul nr. 18.820 din 24 aprilie, prin care este anunþatã Direcþia Generalã a Vãmilor sã nu punã în aplicare dispoziþiile ordinului privind aprobarea listei cuprinzând dispozitivele medicale, protezele, accesoriile acestora, produsele ortopedice ºi toate celelalte scutite de taxa pe valoarea adãugatã.

Ca sã mã înþelegeþi foarte bine, toatã lista pe care noi am aprobat-o astãzi este comunicatã la vamã a nu fi pusã în aplicare, cu alte cuvinte, nu scutim de T.V.A. pe cei fãrã o mânã, pe cei fãrã un picior, pe cei cu probleme grave de sãnãtate, în schimb am scutit de

T.V.A. avocaþii ºi alte categorii sociale care, slavã Domnului, nu au asemenea probleme la nivelul instinctului de conservare.

Eu vreau sã atrag atenþia ºi rog sã se specifice în stenogramã cã noi astãzi am votat Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 170, inclusiv, inclusiv cu Ordinul privind aprobarea listei cuprinzând dispozitivele medicale ºi scutirea acestora de T.V.A.

ªi cã, începând de astãzi, ele au devenit, inclusiv ordinul, ordinul în completare, deci în completarea ordonanþei existã acest ordin al Ministerului Sãnãtãþii care vine ºi specificã foarte clar care sunt dispozitivele medicale, protezele, accesoriile ºi produsele ortopedice scutite de T.V.A.

Din acest moment, orice adresã de acest tip a domnului ministru Remeº devine caducã...

...Este nulã...

...devine caducã...

...Corect...

...ºi Direcþia Generalã a Vãmilor sã facã bine sã fie pusã în cunoºtinþã de cauzã cã din acest moment ordonanþa de urgenþã a devenit lege ºi sã o punã în aplicare, fiindcã, probabil, dumneavoastrã nu vã daþi seama ce se întâmplã la ora actualã în vamã cu toate aceste dispozitive care stau blocate ºi cu toþi aceºti importatori care nu mai sunt scutiþi de T.V.A., vezi Doamne, printr-un ordin al ministrului care vrea, nici mai mult, nici mai puþin, sã abroge o lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator, acest subiect poate face obiectul unei interpelãri la adresa ministrului de finanþe, deci...

...ºi al unei acþiuni în justiþie...

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da, ºi al justiþiei, ºi puteþi sã-l solicitaþi pe domnul ministru lunea viitoare.

Stimaþi colegi, cu acestea programul nostru de dimineaþã s-a terminat, dupã amiazã activitate în comisii, mâine de dimineaþã, de asemenea, activitate în comisii. Vã mulþumesc.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 66/2000 conþine 16 pagini.**

Preþul 7.664 lei