Stenogramă plen

Domnilor senatori, vã rog sã vã ocupaþi locurile.

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 15 mai, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte, asistat de domnii secretari Dumitru Badea ºi, de asemenea, domnul senator Valentin-Zolt‡n Pusk‡s, pe care îl invit la prezidiu.

Din totalul de 143 de senatori, ºi-au înregistrat prezenþa pânã în acest moment un numãr de 122 de senatori, absentând motivat de la lucrãrile Senatului 4 colegi, 3 fiind membri ai Guvernului, ºi un coleg este plecat în delegaþie.

Cvorumul de ºedinþã este de 72 de senatori. Programul de lucru al zilei de astãzi Ñ lucrãri în plen pânã la ora 19,30.

Ordinea de zi este cea pe care dumneavoastrã o cunoaºteþi, dar o reamintesc: declaraþii politice, program legislativ, întrebãri ºi interpelãri între orele 18,00Ñ19,30.

De asemenea, ca o informaþie pentru colegii care nu au asistat la partea finalã a ºedinþei comune, mâine,

între orele 9,00 ºi 13,00, ºedinþã comunã a Senatului ºi Camerei Deputaþilor, iar dupã-amiazã, de la ora 15,00, lucrãri în plenul Senatului.

Dacã în legãturã cu programul de lucru al zilei de astãzi aveþi de fãcut observaþii?

Da, vã rog, domnul senator Ioan Ardelean.

Eram obiºnuiþi ca primul punct din programul de lucru sã fie probleme organizatorice, unde aº fi dorit sã ridic câteva probleme.

Problemele acestea se ridicã de circa o lunã în ziua de joi.

Joi, am înþeles.

Mulþumesc.

Dacã în legãturã cu programul de lucru nu aveþi obiecþiuni, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestuia.

Vã rog sã votaþi. Cu 74 de voturi pentru, un vot contra ºi douã abþineri, programul de lucru a fost aprobat.

Dacã în legãturã cu ordinea de zi aveþi obiecþiuni sau propuneri?

Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 76 de voturi pentru ºi douã abþineri, ordinea de zi a fost aprobatã.

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã aduc la cunoºtinþã o notã pentru exercitarea de cãtre parlamentari, de cãtre domnii senatori, a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, întrucât la secretarul general al Senatului, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, au fost depuse trei proiecte de lege, respectiv:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 54/1999;

Ñ Legea privind organizarea ºi funcþionarea Bãncii de Export-Import a României Ñ Eximbank Ñ S.A.; ºi

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/1998.

Pentru declaraþii politice, reamintesc: Grupul parlamentar al Partidului Democraþiei Sociale din România are 23 minute; Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ 13 minute; Partidul Naþional Liberal Ñ 12 minute; Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin ºi Democrat Ñ 11 minute; Partidul România Mare Ñ 5 minute; Uniunea Democratã a Maghiarilor din România Ñ 7 minute; Partidul Unitãþii Naþionale din România Ñ 5 minute; Colegii independenþi Ñ 14 minute.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democraþiei Sociale din România, domnul Radu Alexandru Timofte.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Alexandru Radu-Timofte:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Cazul omului de afaceri Adrian Costea, mai ales datoritã conotaþiilor sale politice, preocupã în mare mãsurã clasa politicã, presa ºi opinia publicã, acum, când ne aflãm într-un an electoral.

Aºa cum a declarat public ºi oficial, Partidul Democraþiei Sociale din România este interesat ca acest caz sã-ºi gãseascã o cât mai rapidã rezolvare din punct de vedere legal. Aceasta nu doar pentru cã P.D.S.R. crede în virtuþile statului de drept, ale cãrui baze le-a pus în perioada cât s-a aflat la guvernare, dar ºi pentru a se crea spaþiu liber dezbaterilor pe teme economice, menite sã gãseascã cele mai bune soluþii pentru stoparea declinului ºi relansarea economicã.

Lãsând în seama justiþiei partea juridicã a cazului, departamentele specializate ale P.D.S.R. au analizat derularea pânã în prezent a evenimentelor legate de acest caz ºi au ajuns la o serie de concluzii pe care le vom prezenta, parþial, în continuare.

Pentru o corectã înþelegere a punctului nostru de vedere, vom reaminti câteva elemente ºi fapte concrete, îndeobºte cunoscute opiniei publice.

Toate sondajele de opinie efectuate în ultimele 6 luni indicã o cãdere importantã a popularitãþii actualului Preºedinte al României ºi a coaliþiei aflate la putere, cãdere începutã cu doi ani în urmã, dar accentuatã în ultimul timp.

Aceleaºi sondaje aratã o creºtere masivã a opþiunilor electoratului pentru preºedintele Ion Iliescu ºi P.D.S.R.

În ciuda folosirii unor metode extrem de variate, unele în afara Constituþiei, încercãrile de redresare puse în practicã de domnul Emil Constantinescu nu au avut efectul scontat. Probabilitatea ca preºedintele Constantinescu sã intre în turul doi se reduce pe mãsura apropierii alegerilor ºi ea depinde în mare mãsurã de decizia U.D.M.R. legatã de înscrierea unui candidat propriu la alegerile prezidenþiale.

Toate acestea, împreunã cu declaraþia fãcutã de Preºedintele Constantinescu la Congresul al VI-lea al Alianþei Civice, cum cã a fost pãrãsit pânã ºi de prietenii sãi politici, ne dau imaginea unui candidat înfrânt ºi obligat sã gãseascã soluþii pentru viitorul sãu politic ºi existenþial, acum, cât mai are la dispoziþie anumite pârghii, cum ar fi serviciile secrete, televiziunea publicã, Ministerul de Justiþie, Parchetul General, Ministerul de Interne º.a.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Cristian Dumitrescu.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Cristian Dumitrescu:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Trãim într-o perioadã, într-o epocã, dar mai mult niºte zile, câteva momente în care uitãm, de fapt, care este dimensiunea exactã a lucrurilor, de cele mai multe ori.

Eu am sã mã aplec, cu bunãvoinþa dumneavoastrã, asupra unui subiect care nu este la ordinea zilei, ºi este la ordinea zilei, care are conotaþii politice, dar nu se regãseºte ºi, probabil, nu se va regãsi pe prima paginã a ziarelor, care ne priveºte pe noi, senatorii ºi deputaþii, pe parlamentarii actuali, trecuþi ºi viitori.

În aceastã sãptãmânã se vor împlini 10 ani, pe 20 mai, de la primele alegeri libere ºi democratice din România în perioada de dupã comunism.

Sunã, într-adevãr, contradictoriu. Spune cineva din salã ”Duminica OrbuluiÒ... Au trecut 10 ani, unii gândesc aºa, alþii gândesc altfel, dar vrem, nu vrem, într-adevãr, au trecut 10 ani.

Ce s-a întâmplat în aceºti 10 ani? Care este semnificaþia anului 1990, a zilei de 20 mai? Ce a însemnat acest lucru pentru parlamentarismul românesc ºi pentru politica româneascã? Ce a însemnat aceastã datã, dacã vreþi, pentru fiecare dintre noi ºi pentru instituþiile democratice din România?

La 20 mai, în urma scrutinului electoral, dupã o campanie pe care, probabil, mulþi ºi-o amintesc, fierbinte, poate mai puþin fierbinte decât cea de astãzi, a fost ales un Parlament în care au fost reprezentate formaþiunile politice noi, dar ºi cele istorice, în care s-a constituit un Parlament bicameral, dupã tradiþia româneascã, format din Camera Deputaþilor ºi Senat, care a avut rolul de Adunare Constituantã Ñ Adunare Constituantã care, în 1991, reuºea sã dea României o Constituþie, bunã sau mai puþin bunã, dupã alþii, dar dupã care ne guvernãm în aceastã perioadã de 10 ani ºi, astãzi, dacã o punem sub semnul întrebãrii, nu o punem sub semnul întrebãrii, fundamental, ci anume aspecte care privesc funcþionarea ei, verificate sau mai puþin verificate de timpul care s-a scurs.

Aº aminti cã, în acel Parlament din 1990, se regãsea ºi F.S.N., din care s-a desprins mai târziu P.D.S.R.-ul ºi P.D.-ul, se regãseau ºi partidele istorice, P.N.Þ.C.D., P.N.L., se regãsea sau se gãsea pentru prima oarã Miºcarea ecologistã, P.E.R. ºi M.E.R., se regãseau partidele apãrute în urma miºcãrilor care au existat în 1990, în luna martie, este vorba despre partide cu anumitã conotaþie naþionalã sau etnice, deci se gãsea ºi P.U.N.R., se gãsea ºi U.D.M.R.-ul.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Marcian Bleahu.

## **Domnul Marcian David-Bleahu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor senatori,

Declaraþia pe care vreau sã o fac este legatã de o problemã foarte acutã.

Indirect, de cazul Costea, ºi mai mult de cel al incriminatului album, numit ”Eterna ºi fascinanta RomânieÒ.

Nu ºtiu câþi dintre dumneavoastrã au avut ocazia sã vadã acest album. Eu l-am vãzut ºi l-am studiat cu ochi de cunoscãtor. ªi spun cu mândrie aceasta, pentru cã mã îndoiesc cã ºtie cineva aceastã þarã cum o cunosc eu.

Am fost primul fotograf în culori din aceastã þarã, în ziua când a început rãzboiul, în anul 1941. ªi de atunci, tot fotografiez. Toate coclaurile le ºtiu. ªi ºtiu ce este fascinant ºi etern în aceastã Românie.

Or, îmi permit, din aceastã opticã, sã analizez niþel acest album. Vocaþia României este, în primul rând, o vocaþie de þarã frumoasã, o vocaþie turisticã. Un album care vrea sã arate aceastã laturã trebuie sã arate, în primul rând, frumuseþile acestei þãri ºi sã le punã în valoare aºa cum trebuie.

Ce a fãcut domnul Jacques Bolais Ñ Bola’, cred cã se pronunþã Ñ ca sã ne prezinte fascinanta Românie!?

Albumul este splendid editat, pe o hârtie nemaipomenitã, are o greutate, cred cã se apropie de 10 kg, conþine peste vreo 400 de fotografii, unele pe paginã dublã, unele simple, ºi ne aratã fascinanta Românie.

Ce reprezintã ea? 45% din imagini sunt clãdiri. Clãdiri boiereºti din Bucureºti, în special, dar ºi din alte localitãþi, ºi foarte multe case þãrãneºti. Foarte puþine, sunt doar câteva, imagini industriale.

Deci în primul rând avem clãdiri ºi, accentuez, clãdiri þãrãneºti destul de jupuite, destul de nenorocite, cu acoperiºuri distruse º.a.m.d.

22% din imagini sunt portrete. Aceste portrete sunt vreo douã doamne, le spun doamne pentru cã sunt aºa, de o vârstã trecutã de 50 de ani, cu pãlãrii frumoase, niºte doamne adevãrate de la oraº, ºi restul sunt þãrani, copii frumuºei, dar predominã niºte þãrani costelivi, jerpeliþi, prost îmbrãcaþi, ba unii mai sunt ºi dezbrãcaþi, fãrã cãmaºã, ca sã li se numere coastele. Acestea sunt 22%.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D., domnul senator Zavici Nicolae.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Sunt nevoit, în aceste împrejurãri, sã revin cu aceeaºi temã: paternitatea Imnului ”Deºteaptã-te, Române!Ò. Motivul este lesne de înþeles: manualele ºcolare, mijloacele mass-media continuã sã-i atribuie lui Anton Pann paternitatea melodiei. Greºeala este facilitatã de legea emisã de Parlamentul României, în anul 1998, privind proclamarea ”Zilei Imnului Naþional al RomânieiÒ pentru 29 iulie, în baza argumentelor din Raportul nr. 10 al Comisarului extraordinar al Districtului Vâlcea, domnul Zãgãnescu, cãtre Ministerul Treburilor Dinlãuntrul Þãrii Româneºti, din anul 1848 Ñ apreciat pozitiv ºi de Academia Românã, la un moment datÉ

Recitind documentul invocat, se constatã, cu mare uºurinþã, cã în cadrul manifestãrilor din 29 iulie 1848 de la Râmnicu Vâlcea, Anton Pann, împreunã cu câþiva cântãreþi de aceeaºi profesie, au alcãtuit o muzicã vocalã cu niºte ”versuri prea frumoase, puse pe un ton naþional plin de armonie ºi triumfal, în care a ajuns entuziasmul de Patrie în inimile tuturor cetãþenilorÒ.

Nimic despre ”Deºteaptã-te, Române!Ò.

Martor ocular al evenimentelor Ñ preotul Vasile Constantinescu, de la ”Biserica NegustorilorÒ din Bucureºti Ñ spune clar cã imnul cântat la Vâlcea nu era ”Deºteaptã-te, Române!Ò. (A se vedea: ”Nicolae M. Popescu, preot de mir, adormit în DomnulÒ, Bucureºti, 1942, p. 203).

În schimb, în Scheii Braºovului, profesorul de cântãri George Ucenescu, în memoriul sãu autobiografic scria Ð culmea, locuind în casa lui Anton Pann! Ð scria clar adevãratul motiv, pentru care îl reproducem integral, deºi este binecunoscut literaturii de specialitate încã din anul 1933: ÇÎncã din anul 1844, subscrisul, aflându-mã învãþãtor ºi cantor la Biserica Sfintei-Treimi de pe ”TocileÒ, poetul Andrei Mureºanu, ca rudenie cu parohul Bonifatie Pitiº, venea vara la grãdinile parohului pentru aer ºi pentru ceraºe. Sosind furiosul an 1848, poetul cãuta o melodie Ñ deci a se nota: nu era scrisã, în acel timp, nici mãcar melodia! Ñ dupã care sã compuie un sonet care sã se cânte între amicii ce era sã se adune în grãdina parohului pentru petrecerea de searã. Am cântat multe cântece de probã (manuscrisele sale sunt câteva sute de compoziþii populare), iar sosind la urmãtorul cânt: ”Din sânul maicii meleÒ, ºi cântându-l, a rãmas poetul pe lângã aceastã melodie, obligându-mã ca, pe duminica viitoare, sã mã aflu ºi eu împreunã cu oaspeþii invitaþi la grãdinã, ca sã cânt, dupã melodia aleasã, poezia ce va compune pânã atunciÒ Ð N.B., nici mãcar versurile nu erau scrise! ”În duminica hotãrâtã, iatã cã vine poetul, împreunã cu patru domni români Ð se ºtie, între cei prezenþi erau: Bãlcescu, Brãtianu, Magheru, Bolliac Ð ºi ºezând, cu toþi, pe iarbã verde, ºi cu ceraºii înainte, îmi dete domnul Andrei Mureºanu poezia fãcutã: ”Deºteaptã-te, Române!Ò. Îi probã în puþine rânduri ºi, vãzând cã în tot melosul este o minune potrivit, l-am cântat, cu vocea mea tânãrã ºi puternicã, pânã la fine; mai repetându-l o datã, toþi domnii învãþând melodia din auz, cântau împreunã mulþumind ºi urând multã viaþã ºi sãnãtate marelui poet. Din ziua aceea, cântul ”Deºteaptã-te, Române!Ò s-au fãcut cel mai plãcut ºi familiar, iar eu eram poftit în toate pãrþile ca sã-l cânt ºi sã învãþ tinerimea a-l cânta mai bine ºi regulat.È

Mulþumesc, domnule senator!

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare Ð domnul senator Badea Dumitru.

Aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Colegul nostru, domnul senator Cristian Dumitrescu, a dorit Ñ am înþeles Ñ sã marcheze aici momentul aniversar al creãrii primului Parlament democratic.

Se cuvine, în astfel de împrejurãri, sã amintim mai ales lucrurile bune. Însã voi încãlca aceastã regulã ºi, personal, ca senator al României, mã declar îngrijorat faþã de noua ofensivã declanºatã în presã, de discreditare a instituþiei Parlamentului ºi a parlamentarului.

Îmi este tare teamã cã ea vine dinspre Palatul Victoria, ca un preludiu la ceea ce se doreºte a se întreprinde în viitorul foarte apropiat Ñ domnii miniºtrii nemaiavând rãbdare nici pânã la vacanþa parlamentarã.

ªi iatã câteva argumente.

1) Sursele noastre mass-media ne informeazã cã Guvernul intenþioneazã sã emitã o Ordonanþã de urgenþã pentru modificarea celor douã legi electorale referitoare la alegerea Preºedintelui ºi, respectiv, a Parlamentului.

2) Domnul Valeriu Stoica face, ºi dânsul, declaraþii sfidãtoare la adresa Parlamentului, care n-ar fi capabil sã dezbatã pachetul de legi propus de dânsul, privind aºazisa reformã în Justiþie, dar prin care, de fapt, bulverseazã întreaga viaþã economicã, socialã ºi politicã a României, propunând modificarea a nu mai puþin de 16 legi, încãlcând nu numai Constituþia, dar ºi tradiþiile acestui neam.

Domnul Valeriu Stoica încearcã sã impunã coaliþiei la putere trecerea acestui pachet de legi prin angajarea rãspunderii Guvernului. Problema este cã primul-jurist al þãrii, deºi invocã articolul 113 din Constituþie, s-a limitat numai la adnotarea marginalã, altfel ar fi observat cã Guvernul nu-ºi poate angaja rãspunderea decât pentru un program, o declaraþie politicã sau un proiect de lege.

3) Deºi criticat sever, în urmã cu câteva zile în plenul celor douã Camere, Guvernul continuã sã acþioneze intens pentru a definitiva Ordonanþa de urgenþã prin care stabileºte salariile membrilor Colegiului pentru studierea arhivelor Securitãþii, care vor fi mai mari decât cel al Preºedintelui!

Faptul cã li s-a atras atenþia de la tribuna Parlamentului cã ar încãlca legile Ñ nu conteazã!, ei îºi vãd de treabã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.U.N.R. Ð domnul senator Ardelean.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## **Domnul Ioan Ardelean:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia mea este foarte scurtã, de data aceasta Ð ºi se referã la un eveniment care a avut loc recent, pe data de 13 mai 2000, ºi se referã la Conferinþa ºtiinþificã internaþionalã cu tema: ”1600, 1918, 1920 Ð istorie ºi actualitateÒ.

Cu acest prilej, s-a adoptat o declaraþie care vizeazã unitatea tuturor românilor: ”Parte a societãþii civile, organizaþiile participante, conºtiente de situaþia în care se gãseºte România la 80 de ani de la consfinþirea internaþionalã a statului naþional unitar român, prin Tratatele de pace de la Paris, 1919Ð1920, la 400 de ani de la unirea românilor sub sceptrul lui Mihai Viteazul, considerã cã a sosit momentul definirii, ca prioritate a politicii externe româneºti, a integrãrii pe toate planurile, economic, cultural ºi religios, a tuturor românilor, astfel încât sã putem rezolva împreunã problemele majore ale existenþei noastre ca naþiune unitarã. Considerãm cã acestei prioritãþi trebuie sã i se subordoneze integrarea europeanã ºi euro-atlanticã a României ºi cã Prutul nu trebuie sã devinã, sub nici un pretext, frontiera de rãsãrit a Uniunii Europene. Dupã validarea de cãtre actuala Putere a tratatului capitulard cu Ucraina, prin care se recunoaºte Ð de jure Ð apartanenþa la Ucraina a unor teritorii româneºti, se încearcã acum validarea unui tratat între România ºi Republica Moldova care, în ignorarea adevãrului istoric, consfinþeºte consecinþele Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939. Acest tratat constituie o nouã ºi gravã prejudiciere a intereselor naþionale ale românilor.

În consecinþã, cerem Preºedintelui României sã nu semneze, ºi Parlamentului României sã nu ratifice textul de tratat între România ºi Republica Moldova, parafat la 28 aprilie 2000.

Considerãm cã validarea unui asemenea tratat nu poate avea loc fãrã o largã consultare a societãþii civile, mergând pânã la organizarea referendumului naþional.Ò

P.U.N.R. susþine aceastã declaraþie, suntem de acord cu ea, la fel ca ºi cu cei care au semnat-o: oameni de ºtiinþã, oameni de culturã, proveniþi din þarã, participanþi din þarã, din Basarabia, din nordul Bucovinei ºi din sudul Dunãrii.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator, independent, Radu Feldman Alexandru.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Astãzi, România este, în sfârºit, pe prima paginã a marilor ziare europene. Din pãcate, nu pentru a vesti lumii întregi cã, premierã în ultimii ani, avem o balanþã comercialã pozitivã, nici cã exportul a ajuns excedentar, nici mãcar cã se contureazã perspectiva realã a unei creºteri economice sãnãtoase.

Am ajuns sã fim discutaþi ºi arãtaþi, din nou, cu degetul, ca rãsplatã pentru felul în care Preºedintele Ion Iliescu ºi partidul care a condus þara pânã în 1996 au înþeles sã se facã complici la derularea afacerii ”Bani pentru partidÒ.

Pentru a respecta regula jocului, pentru a nu încãlca prezumþia de nevinovãþie Ð principiul fundamental al unei democraþii autentice Ð principiu pe care partidul domnului Ion Iliescu îl invocã astãzi, cu gurã de ºarpe, uitând cã în toþi anii de când se aflã în opoziþie nu le-a acordat mãcar o singurã datã aceastã prezumþie de nevinovãþie celor pe care i-a acuzat în modul cel mai nedemn, fãrã sã probeze o datã acuzaþiile, nu mã voi opri azi asupra unui dosar încã în curs de cercetare, cu toate cã faptele deja dovedite vorbesc de la sine despre dimensiunile scandalului ce nu mai poate fi evitat.

Mã voi opri însã asupra unui subiect ale cãrui semnificaþii, departe de a fi epuizate, demonstreazã limpede felul în care un deziderat naþional a putut fi compromis Ð ca sã nu spun trãdat Ð de politica duplicitarã dusã de fostul Preºedinte al þãrii, domnul Ion Iliescu.

Pentru a evita terenul arbitrar al comentariilor, vã voi prezenta doar faptele, într-o succintã sintezã, cu atât mai necesarã cu cât evenimentele aglomerate de la declanºarea anchetei au mai ºters, poate, din memoria unora amãnunte semnificative.

Vã rog sã mã ascultaþi cu atenþie pentru cã, vã asigur, meritã!

În 1993 F.P.S.-ul, Serviciul de Telecomunicaþii Speciale, propune Preºedintelui Iliescu modernizarea ºi reactivarea reþelei telefonice interguvernamentale cu toate capitalele þãrilor foste membre ale Tratatului de la Varºovia. C.S.A.T.-ul aprobã, sub semnãtura tuturor membrilor, numai reactivarea reþelei interguvernamentale BucureºtiÑMoscova, o serie de demnitari urmând a avea posturi telefonice atât la locul de muncã, cât ºi acasã.

2. C.S.A.T.-ul nu a fost informat nici de dispoziþia Preºedintelui Iliescu ºi nici de demersurile care i-au urmat Ð fapt ce se constituie ca o gravã încãlcare a Constituþiei ºi a Regulamentului de funcþionare a C.S.A.T.-ului.

Din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., domnul senator Oliviu Gherman.

Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Înainte de a citi declaraþia, vreau sã precizez cã aceasta este fãcutã ºi cu aprobarea, în principiu, fãrã a se referi la conþinut, din partea preºedintelui Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, domnul senator Dan Mircea Popescu.

Aceastã declaraþie vã priveºte pe aproape toþi ºi cred cã o sã fiþi foarte interesaþi de conþinutul ei.

Pânã zilele trecute, eram convins cã unul din meritele ultimelor trei guvernãri este acela de a ne face sã nu ne mai mirãm de nimic! În mai puþin de trei ani ºi jumãtate, conform aprecierilor guvernanþilor, România s-a aflat în condiþii excepþionale, situaþia fiind rezolvatã prin cele vreo 400 de ordonanþe de urgenþã. Ba, mai mult, am înregistrat, nu de puþine ori, ordonanþe de urgenþã care modificauÉ Ordonanþe de urgenþãÉ Pe scurt, cele trei guvernãri s-au angajat într-o competiþie de performanþe inedite cu faimoasa _Guiness-Book_ .

Nimeni însã nu se aºtepta sã fie inaugurat un ”record al recordurilorÒ constând în depãºirea substanþialã a tuturor performanþelor literaturii moderne a absurdului.

Iatã însã cã, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 41/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, asistãm la cea mai senzaþionalã performanþã a actualei guvernãri. Din pãcate, nu este vorba numai despre absurd, ci, mult mai grav, despre iresponsabilitate ºi, indirect, despre un îndemn la genocid.

Sã recapitulãm faptele.

Legea nr. 19/2000 a fost adoptatã de Parlament cu o majoritate confortabilã, apropiatã de unanimitate, ºi a fost publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 140, din 1 aprilie 2000. Conform articolului 196 al acestei legi, citez: ”Prezenta lege intrã în vigoare în termen de un an de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al RomânieiÒ.

Deci de la 1 aprilie 2001. Cu excepþia prevederilor Ð ºi acum închei citatul: ”prevederilor referitoare la Casa naþionalã de pensii ºi asigurãri socialeÒ.

Repet, legea, ca substanþã, intrã în vigoare anul viitor Ð la 1 aprilie. Nu au trecut decât 26 de zile pânã când Guvernul transmite Parlamentului pomenita ordonanþã de urgenþã care, incredibil, cu excepþia unei singure prevederi, cea privitoare la litera c) a articolului 177, modificã prevederi care intrã în vigoare peste un an!

Da, era nevoie de ordonanþã de urgenþã, într-adevãr!

Sã vedem mai întâi despre ce era vorba în acea literã c) care ar fi justificat, într-un fel, urgenþa modificãrii. În textul legii scria Ð vã dau textul legii, punctul c): ”Salariile personalului angajat al C.N.P.A.S.-ului ºi al Caselor teritoriale de pensii se asigurã între limitele prevãzute în anexele la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoanele care ocupã funcþii de demnitate publicã, cu modificãrile ulterioare.Ò

Era vorba, deci, de un sistem legal de salarizare. Sã vedem ce spune ordonanþa de urgenþã: ”Salariile, precum ºi veniturile sub forma altor drepturi salariale Ð asta este un adaos Ð pentru personalul angajat al C.N.P.A.S.-ului, al unitãþilor din subordinea acesteia ºi al caselor teritoriale de pensii Ð ºi acum vã rog sã fiþi atenþi! Ð se stabilesc pe baza reglementãrilor în vigoare aprobate pentru aparatul propriu al Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale sau, dupã caz, pentru unitãþile din subordinea sau administraþia acesteia.Ò

## Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Florin Bogdan. Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. Grupul parlamentar mai are 5 minute.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Fac aceastã declaraþie în numele Comisiei pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã din Senatul României, deoarece în urmã cu o sãptãmânã, tot de la acest pupitru, un coleg senator pe care, de altfel, noi îl stimãm în mod deosebit, a adus grave acuzaþii acestei comisii, Comisia pentru învãþãmânt. Acuzaþia se referã la faptul cã membrii comisiei, în plenul lor, ar fi comis Ð ºi citez Ñ ”un veritabil abuz de dreptÒ, constând în Ñ ºi citez în continuare Ñ ”suspendarea cursului firesc al procedurii legislativeÒ, închei citatul, la proiectul legislativ pentru înfiinþarea unei anumite universitãþi private.

Acuzaþia este nefondatã ºi noi regretãm.

Despre ce este vorba: anul acesta se înfiinþeazã primele universitãþi private din România, iar legislaþia în vigoare prevede înfiinþarea unei universitãþi, oricare ar fi ea, prin lege.

În acest sens, ca urmare a avizelor favorabile acordate de Consiliul Naþional de Evaluare Academicã ºi Acreditare, s-au fãcut propuneri legislative ce au venit de la Guvern în mai multe etape.

Dupã primirea avizelor de la comisiile hotãrâte de cãtre Biroul permanent al Senatului, noi, comisia, am luat în discuþie fiecare proiect de lege.

În momentul când s-a fãcut declaraþia politicã la care ne referim, declaraþie fãcutã de colegul senator, proiectele de lege pentru înfiinþarea a douã universitãþi particulare nu primiserã încã aceste avize, deci, conform regulamentului, comisia, în lipsa avizelor, nu putea face discuþia de fond. În momentul când am avut aceste avize, am discutat ºi cele douã proiecte de lege, printre care ºi cel susþinut de cãtre domnul senator, am întocmit raportul ºi am înaintat Biroului permanent al Senatului rapoarte la toate universitãþile private propuse pentru înfiinþare, în total 20.

Deci am înaintat raportul ºi la proiectul de lege discu-

tat.

În numele Comisiei pentru învãþãmânt din Senat îmi exprim încã o datã regretul pentru acuzaþia care s-a adus.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. mai are douã minute.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Popa Virgil. Grupul parlamentar P.D.S.R. mai are 10 minute, dar mai este înscris la cuvânt ºi domnul senator Gheorghe Dumitraºcu.

Vã rog, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

În ciuda numeroaselor solicitãri, venite pe parcursul celor 4 ani scurºi de la alegerile din 1996, domnul Preºedinte Constantinescu nu a dorit sã prezinte mãcãr o datã starea naþiunii în faþa Parlamentului.

Preºedintele României nu a gãsit rãgazul sã vinã în faþa forului legislativ, dovedind acelaºi dispreþ manifestat de guvernele care s-au succedat din 1996 ºi pânã în prezent.

Au fost, în schimb, preferate apariþii la diverse posturi de televiziune, ca ºi cum þara s-ar conduce prin intermediul mass-media.

Vineri, 5 mai anul curent, domnul Constantinescu s-a folosit de poziþia partizanã a conducerii Societãþii Române de Televiziune ºi s-a lansat într-o adevãratã campanie electoralã timp de aproape 90 de minute la o orã de maximã audienþã. ( _Discuþii în salã.)_

Emisiunea s-a doritÉ

Vã rog, domnilor senatori!

## **Domnul Virgil Popa:**

Emisiunea s-a dorit una economicã, aºa cum a anunþat moderatorul. Citez: ”Cu siguranþã cã v-aþi dori, stimaþi telespectatori, sã ºtiþi cu certitudine ce vã aºteaptã în viitorul imediat, ce se întâmplã cu economia româneascã, ce se va întâmpla cu pensiile ºi salariile dumneavoastrãÒ Ñ am încheiat citatul.

Rãspunsurile la întrebãrile de mai sus ale moderatorului fuseserã date chiar de televiziunea publicã în emisiunile de ºtiri, când se anunþase cã preþul la energie electricã a crescut cu 30%, preþul la gaze, cu 20%, iar apoi a devenit public faptul cã benzina s-a scumpit ºi ea.

Aºadar, era deja evident ce urma sã se întâmple cu pensiile, cu salariile ºi care este viitorul omului de rând, iar emisiunea n-a fost una economicã, ci una electoralã în care telespectatorii n-au aflat de la domnul Preºedinte care va fi soarta lor, nici ce se va întâmpla cu economia româneascã, pentru cã Domnia sa a dezinformat, a mistificat ºi a distorsionat realitatea în asemenea mãsurã, încât a ajuns sã-ºi contrazicã propriile afirmaþii fãcute în cadrul aceleiaºi emisiuni.

În urma analizei declaraþiilor Preºedintelui României, confruntate cu cifrele, statisticile ºi rapoartele oficiale ale unor instituþii publice, departamentul economic al Partidului Democraþiei Sociale din România a ajuns la concluziile pe care le vom prezenta în continuare.

Din înþeleptele ”concluziiÒ, între ghilimele, ale domnului Preºedinte, citez: ”Începutul anului 1997 a rupt cu un tip de politicã care ducea România spre condiþia de þarã subdezvoltatã ºi o ducea chiar în crahul economic. Având în vedere punctul de pornire, era normal ca, timp de 3 ani de zile, sã meargã mai prost înainte de a merge mai bineÒ Ñ am încheiat citatul.

Din cifrele oficiale transmise la Bruxelles, la Uniunea Europeanã, în luna martie a acestui an, de Guvernul actualei coaliþii, se poate vedea realitatea, adicã punctul de pornire pentru puterea aleasã în 1996.

Produsul intern brut a crescut în medie, în cei patru ani de guvernare P.D.S.R., cu 4,1%. Dupã ce ”s-a rupt, în 1997Ò, între ghilimele, politica ce ducea România spre condiþia de þarã subdezvoltatã, dupã cum spunea domnul Preºedinte, adicã dupã ce s-a pus lacãtul, dupã ce s-au lichidat sectoare întregi de activitate, în loc sã fie restructurate ºi sã se dea oamenilor de lucru, produsul intern brut a devenit negativ, înregistrându-se o medie pe ultimii 3 ani de guvernare de dreapta, de Ð4,9%.

Un pic ºi am terminatÉ materii prime ºi nu de produse industriale; grupa articole de îmbrãcãminte, +62,7 milioane de dolari, care este rezultatul extinderii ”sistemului loanÒ.

În aceste condiþii, relansarea economicã pe baza cererii externe se dovedeºte o iluzie care va avea efecte dezastruoase dacã nu se iau mãsurile ce se impun pentru stoparea declinului economic.

Exportul de fier vechi ºi lemn brut nu poate continua la infinit ºi nu poate reprezenta baza însãnãtoºirii economice. Situaþia actualã poate fi comparatã cu intensificarea exporturilor din anii 1980.

Vã rog sã concluzionaþi!

## **Domnul Virgil Popa:**

Imediat!

Épe baza restrângerii pieþei interne, ale cãrei consecinþe le-am experimentat ºi pe timpul lui Ceauºescu.

ªi eu, dacã mã duc acolo, o sãÉ

Da, stimate coleg, ºi dumneata ai zis la fel când ai fost aici ºi þi-ai terminatÉ

Vã rog sã concluzionaþi, domnule senator, aþi epuizat integral timpul afectat P.D.S.R.-ului.

## **Domnul Virgil Popa:**

Închei, nu înainte de a face o constatare.

Oricâte intervenþii televizate ar avea, oricâte diversiuni ar declanºa candidatul la preºedinþie Emil Constantinescu ºi chiar dacã ar fi sã candideze singur în aceastã competiþie, tot pe locul II s-ar situa, pentru cã, aºa cum singur s-a plâns la Congresul al VI-lea al Alianþei Civice, nici prietenii nu-l mai cred.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Sã ºtiþi cã nu aþi fost deloc darnic cu colegul Gheorghe Dumitraºcu, întrucât dumneavoastrã aþi epuizat integral timpul alocat P.D.S.R.-ului, aþi vorbit 12 minute.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. mai are douã minute. Doriþi sã interveniþi sau nu? Eu n-am de unde sã ºtiu dacã nu vã manifestaþi.

Vã rog, aveþi cuvântul. Domnul senator Ioan Moisin.

## **Domnul Ioan Moisin:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Un popor anihilat moral este scos din istorie, chiar dacã va mai exista într-un mod vegetativ.

Poporul nostru este aproape anihilat moral. Ne aflãm în al doisprezecelea ceas din acest punct de vedere, chiar în ultimele minute ale acestui ultim ceas.

Ce facem? Ne luãm rãspunderea sã subscriem cu indiferenþã la aceastã dispariþie istoricã? Încã se mai poate salva totul.

Este nevoie imediat, chiar din aceastã clipã, de susþinerea unei cruciade morale. Sã participe toþi care mai au luciditate ºi fricã de Dumnezeu, indiferent cã sunt români sau de naþionalitate maghiarã, germanã, din rândul evreilor, þiganilor sau al altor naþionalitãþi de la noi, indiferent de confesiunea religioasã, ortodocºi, catolici etcetera.

Fiecare poate contribui cu ceva pentru oprirea dizolvãrii morale a poporului nostru, pentru curmarea mafiotizãrii fãrã precedent a structurilor economice, sociale, politice ºi de altã naturã, în diferite segmente ale lor, pentru înfruntarea curajoasã a corupþiei, pentru combaterea egoismului sãlbatic, a goanei dupã avere, în sfidarea legii morale ºi penale, pentru solidaritate, ca sã se elimine disperarea ce a ajuns sã provoace o epidemie de sinucideri, pentru educarea copiilor ºi tineretului, pentru front comun împotriva poluãrii morale inimaginabile la care s-a ajuns prin diferite mijloace de presã scrisã sau vizualã.

Sunt douã elemente principale care pot readuce la mersul normal o corabie ajunsã în voia valurilor: motorul ºi cârma.

Motorul este credinþa în Dumnezeu. Ea trebuie sã redevinã vie în sufletul poporului, nu doar declarativã. Morala catolicã are urmãtoarea devizã: _”Ora et laboraÒ,_ ”Roagã-te ºi lucreazãÒ. Aceasta trebuie sã ne dea de gândit. La noi, rugãciunea a ajuns mai degrabã un ritual formal, de câteva ori pe an, la unele sãrbãtori, nicidecum o însoþitoare a muncii de zi cu zi, iar munca fãcutã corect, din conºtiinþã, cu sprijinul faptic al rugãciunii, a ajuns mai curând o curiozitate.

Cruciada moralã trebuie sã acþioneze deci asupra mentalitãþii poporului nostru care a ajuns foarte departe de ceea ce vrea cu adevãrat Hristos de la noi.

Educaþia, care trebuia sã fie în fruntea reformei ºcolare ºi a activitãþii din ºcoalã, a ajuns Cenuºãreasa lor. De ce? Trebuie ajutatã, în acest sens ºi familia, unde, în majoritatea cazurilor, educaþia autenticã a ajuns o amintire a trecutului antecomunist.

În acest sens, supun atenþiei Parlamentului cererea de susþinere moralã ºi materialã a proiectului reformei morale în România, întocmit de doi preoþi, profesori, ºi de mine.

El este pe deplin realizabil, cu fonduri care pentru reforma educaþiei ºcolare s-ar putea procura din fondul de rezervã la dispoziþia Guvernului. Doar o micã parte din uriaºele sume pierdute prin afaceri de tip mafiot...

ɺi escrocherii, dacã s-ar recupera ºi s-ar aloca acþiunii de educaþie moralã, câºtigul ar fi dublu. Pe de o parte s-ar salva moral noua generaþie ºi, deci, viitorul poporului nostru, iar pe de altã parte s-ar elimina în mare mãsurã ºansele perpetuãrii ºi reproducerii grupãrilor mafiote care prolifereazã ca niºte ciuperci otrãvite în umbra lipsei de autenticã formaþie creºtinã.

Vã mulþumesc. Vã rog sã concluzionaþi.

Stimaþi colegi senatori, depinde de interesul ºi de hotãrârea dumneavoastrã dacã noul mileniu va fi ºi pentru mult încercatul nostru popor o renaºtere moralã sau o definitivã prãbuºire.

Ceea ce vã spun acum este cea mai gravã problemã de conºtiinþã pentru fiecare, ca legislator, pentru cã mai întâi trebuie sãditã în fiecare copil, tânãr ºi adult legea moralã, respectul pentru ea. Aceasta nu mai poate fi lãsatã doar în sarcina bisericii, în condiþiile în care circa 90% din români nu o mai frecventeazã, ci trebuie sã ne implicãm toþi, imediat ºi hotãrât. Doamne ajutã!

Vã mulþumesc, domnule senator.

Ultimul senator care a solicitat cuvântul, domnul senator Costicã Ciurtin.

Domnule preºedinte,

N-aº vrea sã comentez absolut deloc ceea ce doresc sã vã aduc dumneavoastrã la cunoºtinþã.

Vã rog foarte mult, Biroul permanent al Senatului sã reanalizeze Hotãrârea nr. 2 din 27 aprilie a.c., care a sosit, se pare, la grupurile parlamentare. Noi, independenþii, nefiind grup parlamentar, în numãr de vreo 30, noi nu respectãm aceastã hotãrâre. Vã rog frumos, pentru cã, fãcând apel la Regulamentul Senatului, art. 27 lit. k) ºi l), vã rog sã vã uitaþi acolo dacã aveþi ceva acoperire în elaborarea acestei hotãrâri.

Eu aº zice cã ar trebui sã trimiteþi la toate inspectoratele judeþene de poliþie sã ne urmãreascã pe toþi.

ªi aºa, se pare cã anul trecut, domnul ministru Stoica a trimis un asemenea ordin judecãtoriilor, sã ia în vizor toatã activitatea parlamentarilor.

Mai faceþi ºi dumneavoastrã una din aceasta ºi atunci suntem O.K.

Vã mulþumesc foarte mult.

Grupul parlamentar P.N.L.?

**Domnul Liviu Titus Paºca:** Domnul senator Paºca Liviu.

**Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:** Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.?

Domnul senator Oprea Andreiu.

Încã una? Sau s-o analizãm pe cea fãcutã?

**Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:** Grupul parlamentar U.D.M.R.?

Dumneavoastrã sã analizaþi propria hotãrâre ºi cea de a doua Ñ sã încercaþi sã vedeþi ce numãr are hotãrârea aceea luatã de domnul ministru al justiþiei.

Domnul senator Pusk‡s.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Stimaþi colegi, sã trecem la dezbateri legislative.

## **Domnul Emil Tocaci**

**:**

Am o rugãminte proceduralã.

Legatã de dezbaterile legislative, domnule senator?

Nu, nu, proceduralã.

Nu, vã rog sã mã iertaþi!

Este de activitate. N-aþi trecut încã.

Vreau sã vã rog urmãtorul lucru, întrucât joia discutãm de obicei sau aºa este programat problemele administrative, dar joi vine dupã miercuri ºi, oarecum, discutãm degeaba.

Pentru cã miercurea este ºedinþa Biroului permanent, v-aº ruga ca marþi Ñ mâine Ñ sã acceptaþi o discuþie privind chestiunile organizatorice, astfel încât la Biroul permanent de miercuri sã se poatã þine seama de ele. ªi sã transmiteþi aceasta Biroului permanent.

Sigur, o voi face miercuri.

Stimaþi colegi, se impune sã constituim patru comisii de mediere.

O primã comisie, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/1997 privind bursele de mãrfuri.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere, vã rog.

Domnul senator Panã Viorel.

Grupul parlamentar P.D.S.R.?

Domnii senatori Marin Dan Stelian, Matetovici Mihai.

O propunere.

Domnul senator Marin Dan Stelian.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M.?

Domnul senator Preda Florea.

O propunere pentru colegii independenþi.

Domnul senator Ghiþiu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã sunt observaþii în legãturã cu propunerile ce au fost formulate?

Dacã nu, le

O altã comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind acordarea de facilitãþi persoanelor care au domiciliul în localitãþi rurale aflate în zonele montane.

Grupul parlamentar P.D.?

Domnul senator Creþu Ioan.

**Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:** Grupul parlamentar P.N.L.?

Domnul senator Brânzan Emilian.

Domnul senator Brânzan. Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.?

Domnul senator Burghelea.

**Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:** Grupul parlamentar U.D.M.R.?

**Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:** Domnul senator Csap— Iosif.

**Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:** Grupul parlamentar P.D.S.R.?

**Domnul Mihai Matetovici:** Domnul senator Bold Ion.

**Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:** Grupul parlamentar P.U.N.R.?

Domnul senator Ardelean Ioan.

Un coleg independent.

Domnul senator Tocaci Emil.

Mulþumesc.

Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, în bloc, asupra comisiei.

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, comisia a fost aprobatã de plenul Senatului.

O a treia comisie, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute de proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/1999 privind tariful vamal de import al României.

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Domnul senator Hauca Teodor.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Paºca Liviu.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., o propunere.

**Domnul Nistor Bãdiceanu:** Domnul senator Oprea Andreiu.

**Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:** Grupul parlamentar U.D.M.R.?

**Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:** Domnul senator Pusk‡s.

**Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:** Grupul parlamentar P.D.S.R.?

Domnul senator Marin Dan Stelian.

**Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:** Grupul parlamentar P.R.M.?

Domnul senator Preda Florea.

Grupul colegilor independenþi.

Domnul senator Sãndulescu.

Sunt obiecþiuni în legãturã cu cele 7 propuneri formulate? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Comisie aprobatã de Senat cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

Cea de a patra comisie, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea art. 156 din Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale.

Grupul parlamentar P.D.?

Domnul senator Hauca Teodor.

P.N.L.?

Domnul senator Gãvãnescu.

P.N.Þ.C.D.?

Domnul senator Oprea Andreiu.

U.D.M.R.?

Domnul senator Pusk‡s.

P.D.S.R.?

Atunci, ”pânã în data de 15 iunieÒ, pentru ca sã fie ºi discutat în plenul Senatului.

Deci, dacã este trecut în acest text ”pânã la data deÉÒ, poate sã fie ºi 20 ºi 15 iunie, atunci când colegii vor reuºi sã îl redacteze.

Domnul senator Doru Bãdulescu.

P.U.N.R.? Grupul parlamentar al P.U.N.R.?

Domnul senator Nelu Badea.

ªi un coleg din grupul independenþilor?

Domnul senator Cataramã.

Da, mulþumesc. Sunt observaþii sau obiecþiuni? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Îi rog pe domnii senatori sã voteze.

Cu 78 de voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere, ºi aceastã comisie a fost aprobatã de cãtre plenul Senatului.

Comisia de anchetã asupra activitãþii Fondului Proprietãþii de Stat solicitã modificarea Hotãrârii nr. 20/1999, mai exact, a art. 4, legat de termenul la care trebuia sã prezinte raportul în plenul Senatului, reclamând prelungirea acestui termen pânã la 30 iunie 2000.

Dacã este cineva prezent ºi doreºte sã susþinã acest proiect de hotãrâre? Dacã sunt obiecþiuni?

Cum sã fie prelungit termenul pânã la 30 iunie? Din aceastã datã, se intrã în vacanþã.

Deci am spus pânã la 30 iunie.

Domnule preºedinte, am mai aprobat sãptãmâna trecutã o amânare, tot aºa, de depunere de raport, dar ce rost are sã îl depunã la 30 iunie, pentru cã este începutul vacanþei parlamentare?

Dumneavoastrã puteþi sã spuneþi ”pânã la data de 20 iunie, cel târziuÒ.

Pãi, puteþi sã propuneþi un alt termen. Comisia a solicitat ”pânã la dataÉÒ.

Nu, nu, îl poate depune în data de 30 iunie, la ora 18,00, domnule preºedinte de ºedinþã, pentru cã aceea este data limitã, pânã la ora 24,00! Nu se poate! Deci propun data de 15 iunie.

Cred cã este o chestiune foarte importantã. Bun. Alte obiecþiuni. Domnul senator Dumitraºcu, vã rog.

Sigur cã activitatea acestei comisii de anchetã, poate ºi tribunal, aºa, va trebui sã fie ºi este prolixã. Sigur cã cererea ei de a se amâna raportul pânã pe 30 iunie este normal. Anormal este faptul cã noi intrãm în vacanþã atunci ºi cã douã luni de zile F.P.S. va putea zburda în voie pe câmpiile sale elizee ºi, tocmai de aceea, susþin propunerea pe care a fãcut-o mai înainte domnul senator Ciurtin, ºi anume, 15 iunie, deºi îmi dau seama cã este foarte multã muncã. Dar sunt pentru 15 iunie, pentru a da o ºansã ºi Parlamentului, una, pe lângã activitatea comisiei, ºi o încercare de discuþie a noastrã pe aceastã temã.

Deci sunt pentru 15 iunie, deºi recunosc cã este foarte greu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, mulþumesc. Mai doreºte cineva sã intervinã?

Dacã nu, stimaþi colegi, deci avem o propunere de modificare a Hotãrârii nr. 20/1999.

Iniþiatorul, deci în numele comisiei, solicitã termen de depunere a raportului Ñ ºi, sigur, de dezbatere în plen Ñ pânã la 30 iunie.

Aceasta este prima variantã pe care am sã o

În cadrul ºedinþei de lunea trecutã, au fost dezbateri asupra Raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege privind apãrarea secretului de stat ºi a secretului de serviciu.

Dacã sunt prezenþi colegi care au participat la mediere?

Din partea noastrã, au fost domnii senatori: Gheorghiu Costel, Zavici Nicolae, Szab— K‡roly-Ferenc, Timofte Alexandru, Sava Constantin, MŸller Constantin ºi Badea Dumitru.

Domnul senator Szab—?

Domnule preºedinte, eu mi-am exprimat opinia, sãptãmâna trecutã, referitoare la acest subiect.

Sunt de acord. Vã invit doar ca sã putem face un pas mai departe.

Nu pot sã susþin, în nici un fel, raportul. Deci aº face ceva cu care nu sunt de acord. De semnat, acolo, am semnat, pentru cã am fost prezent la mediere ºi am încercat sã fac ceea ce îmi dicteazã, mi-a dictat conºtiinþa ºi cunoºtinþele mele.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnule senator, eu voi susþine plenului solicitarea formulatã atât de cãtre dumneavoastrã, cât ºi de alþi colegi, în sensul ca acest raport sã fie respins, ca sã nu discutãm pe articole, dar doresc sã fie prezent cineva la tribunã, pentru a reprezenta pe domnii senatori care au fost în comisia de mediere.

Deci, stimaþi colegi, sper cã vã reamintiþi discuþiile care au fost lunea trecutã. Mai mulþi domni senatori au solicitat ca acest raport al comisiei de mediere sã fie respins. Aºadar, sunt 57 de puncte, de modificãri, pe o argumentaþie diferitã. Au fost acceptate textele votate în Camera Deputaþilor. Este adevãrat cã varianta Senatului era foarte veche, din legislatura trecutã, dar colegii care au luat cuvântul în ºedinþa de lunea trecutã au fost împotriva raportului comisiei de mediere, solicitând ca noi sã îl respingem.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot în legãturã cu aceastã solicitare de respingere a raportului comisiei de mediere. Dacã veþi spune _da,_ înseamnã cã aþi acceptat aceastã propunere ca raportul sã fie respins, pentru cã, altfel, riscãm sã discutãm 57 de amendamente, iar în final raportul sã fie respins. Dacã va fi respins raportul prin acest vot, deci nu vom mai discuta cele 57 de modificãri.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã nu mã înºel, mai rãmâneþi puþin, s-ar putea sã mai fi participat, în mod cert aþi participat, deci vã rog sã

nu abandonaþi cu uºurinþã acel scaun, domnule senator Szab—. Eu bãnuiesc cã aveþi o mânã bunã.

Vã propun sã discutãm ºi Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind regimul strãinilor în România.

Argumentaþia a fost apropiatã. Se solicitã din partea domnilor senatori respingerea ºi a acestui raport al comisiei de mediere, integral.

Deci

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Aþi avut o contribuþie decisivã.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 97/1999 privind garantarea furnizãrii de servicii publice în transporturile rutiere ºi pe cãile inavigabile interioare.

Din partea Guvernului, este prezent domnul secretar de stat Frâncu.

Din partea comisiei, domnul senator Hauca.

Vã rog, din partea Guvernului, sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Aleodor Frâncu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Numele meu este Aleodor Frâncu, sunt secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Doamnelor ºi domnilor senatori, în cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeanã, un rol important îl au acþiunile privind armonizarea legislativã. Una din suplimentãrile comunitare, care era necesar a fi introdusã în legislaþia românã, o constituie Directiva 1191 din 1969, cu modificãrile ulterioare, referitoare la garantarea serviciilor publice de transport feroviar, rutier ºi pe cãile navigabile interioare.

Având în vedere cã, în ceea ce priveºte transportul pe cãile ferate, legislaþia în domeniu era în concordanþã cu directiva mai sus menþionatã, a fost elaboratã prezenta ordonanþã, care reglementeazã serviciile publice de transport rutier ºi pe cãile navigabile interioare.

În principiu, ordonanþa stabileºte situaþiile în care se pot înfiinþa servicii publice de transport, autoritãþile competente care le înfiinþeazã, conþinutul contractelor care se încheie între respectivele autoritãþi competente ºi operatorii care presteazã aceste servicii.

Scopul ordonanþei este de a crea un cadrul legislativ unitar în ceea ce priveºte serviciul public de transport, indiferent de mijloacele de transport folosite.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Hauca, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Comisia economicã a fost sesizatã pe fond în data de 10 septembrie 1999. În timpul dezbaterilor nu s-au regãsit probleme deosebite, pentru a modifica acest proiect de lege. Ordonanþa se înscrie în acþiunea de armonizare legislativã, pe care autoritãþile române o desfãºoarã în conformitate cu prevederile art. 69 ºi 70 din Acordul de asociere a României la Uniunea Europeanã.

Precizez cã existã avizul Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Legea este ordinarã ºi propunem plenului Senatului aprobarea acestui proiect de lege, în forma venitã de la Guvern.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã ia cuvântul? Dacã nu sunt, observaþii în legãturã cu titlul legii?

Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 72 de voturi pentru, douã voturi contra, nici o abþinere, titlul legii a fost adoptat.

Dacã sunt intervenþii pe articolele din ordonanþã?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 1 din ordonanþã.

Text adoptat, cu 80 de voturi pentru, 3 voturi contra, nici o abþinere.

Observaþii în legãturã cu art. 2?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 81 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi o abþinere, art. 2 a fost adoptat.

Art. 3. Observaþii. Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat, cu 75 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi douã abþineri.

Art. 4. Observaþii. Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat, cu 72 de voturi pentru, 4 voturi contra, nici o abþinere.

Art. 5. Observaþii. Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat, cu 78 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi o abþinere.

Art. 6. Observaþii. Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat, cu 79 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi o abþinere.

Art. 7. Observaþii. Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat, cu 70 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi douã abþineri.

Art. 8. Observaþii. Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat, cu 71 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi 4 abþineri.

Art. 9. Observaþii. Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Adoptat, cu 78 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi

- 3 abþineri.

- Art. 10. Observaþii. Dacã nu sunt, vã rog sã vã pro-

- nunþaþi prin vot.

- Adoptat, cu 80 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi

- 3 abþineri.

- Deci, în legãturã cu ordonanþa, Senatul nu a fãcut nici

- 3 abþineri.

Legea are caracter ordinar.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 112/1999 privind cãlãtoriile gratuite în interes de serviciu ºi în interes personal pe cãile ferate române.

Vã rog, domnule secretar de stat Frâncu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Pânã la apariþia acestei ordonanþe, dreptul la cãlãtorii gratuite pe cãile ferate era reglementat prin Decretul nr. 1 din 1981, modificat prin Decretul-lege nr. 26 din 1990.

Potrivit acestui decret, personalul Departamentului Cãilor Ferate din fostul Minister al Transporturilor ºi Telecomunicaþiilor, prin unitãþile subordonate acestuia, pensionarii proveniþi din acest personal, precum ºi membrii lor de familie beneficiau anual de cãlãtorii gratuite pe cãile ferate, în interes de serviciu sau personal.

În temeiul Legii nr. 15 din 1990 ºi prin Hotãrârea Guvernului nr. 235 din 1991, a fost înfiinþatã Societatea Naþionalã a Cãilor Ferate Române, având în subordine unele dintre unitãþile menþionate mai sus, ca unitãþi fãrã personalitate juridicã.

Prin aceeaºi hotãrâre, a fost înfiinþat Departamentul Cãilor Ferate, iar atribuþiile acestuia au fost preluate de Societatea Naþionalã a Cãilor Ferate Române.

Ulterior, printr-o Hotãrâre de Guvern nr. 579 din 1991, unitãþile de construcþii-montaj ºi industriale de proiectare, cercetare, exploatare a Metroului, s-au desprins din structura S.N.C.F.R. ºi s-au organizat ca societãþi comerciale ori regii autonome cu personalitate juridicã.

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 112/1999, în principal, se propune sã se acorde în continuare dreptul la cãlãtorii gratuite pe calea feratã, în interes de serviciu sau personal, pentru salariaþii Cãilor ferate române, pensionarilor feroviari ºi membrilor lor de familie, în condiþiile suportãrii finanþãrii costurilor acestora de cãtre agenþii economici din care fac parte.

Mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog, domnule senator Hauca.

Comisia economicã a fost sesizatã pe fond, a luat în dezbatere, tot în data de 10 septembrie 1999, în prezenþa specialiºtilor din Ministerul Transporturilor. Nu au fost fãcute modificãri la prezenta ordonanþã.

Precizez cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum ºi al Comisiei de buget, finanþe, bãnci. Legea este ordinarã.

Propun aprobarea ei, în forma trimisã de Guvern.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege ºi asupra Ordonanþei nr. 112/1999.

Dacã nu sunt colegi care sã doreascã sã intervinã,

Stimaþi colegi, nu existã nici un amendament în legãturã cu ordonanþa, motiv pentru care nu mai

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaþional Bucureºti ÑOtopeni.

Vã rog, domnule secretar de stat, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dupã cum ºtiþi, Programul de investiþii la Aeroportul Internaþional BucureºtiÑOtopeni, care se deruleazã în faza I ºi în faza a II-a, care are un trafic de pasageri dimensionat la 3,5 milioane pânã în anul 2010.

Existã, din statisticile pe care le avem, posibilitatea ca, pânã în anul 2020, pe termen lung, sã ajungem la un trafic de pasageri de peste 15 milioane ºi un trafic de marfã de peste 100.000 de tone, ceea ce ar putea crea dificultãþi în dezvoltarea viitoare, neavând prezervate terenuri de dezvoltare.

În aceste condiþii, se impune urmãrirea îndeaproape a circulaþiei terenurilor adiacente actualului perimetru aeroportuar, precum ºi a destinaþiei acestora, în vederea evitãrii blocãrii dezvoltãrii în viitor a acestei infrastructuri de transport, prin blocarea operaþionalã a aeroportului, blocare care poate apãrea chiar într-un viitor apropiat, datoritã expansiunii ºi concentrãrii zonelor populate la nord de Bucureºti.

Acelaºi lucru s-a întâmplat ºi în alte cazuri ale aeroporturilor internaþionale din Europa, este cazul Aeroportului din MŸnchen ºi din Italia Ñ Malpensa, care nu au putut sã se mai dezvolte, deoarece nu au fost coordonate construcþiile din jurul aeroporturilor.

Drept pentru care am elaborat acest Program strategic de dezvoltare a infrastructurii Aeroportului Internaþional BucureºtiÑOtopeni.

Da, vã mulþumesc. Domnule preºedinte, vã rog.

O sã îmi plãtiþi diferenþa de salariu, domnule preºedinte de ºedinþã. Sunt secretarul Comisiei economice.

În momentul de faþã, sunteþi pentru noi mai mult decât un preºedinte al Comisiei economice, sunteþi raportor.

Comisia economicã a fost sesizatã în fond cu aceastã ordonanþã în data de 20 octombrie 1999; a luat-o în dezbatere, nu au fost produse modificãri, dezbaterea s-a realizat împreunã cu specialiºtii Ministerului Transporturilor.

Ordonanþa a fost emisã pentru crearea condiþiilor deosebite pentru Aeroportul BucureºtiÑOtopeni, mai ales cã este un obiectiv de interes naþional.

Avem avizele favorabile de la Consiliul Legislativ, comisiile de buget, finanþe ºi bãnci, administraþie publicã ºi amenajarea teritoriului, agriculturã.

Legea este ordinarã.

Propunem plenului Senatului aprobarea, în forma trimisã de Guvern.

Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doresc sã ia cuvântul domnii senatori?

Deci domnul senator Gheorghe Dumitraºcu.

Domnule preºedinte, este unul dintre puþinele proiecte de lege care este logic, este firesc, este normal ºi, mai ales, aratã cã actuala putere se gândeºte la România ºi dupã 2000, dupã 2001, ceea ce, pentru mine, este o surprizã plãcutã ºi nu pot decât sã o aplaud. Numai faptul cã nu ºtiu care va fi efectul baterii din palme, numai aceasta mã împiedicã sã aplaud, la propriu, acest proiect de lege.

Fãrã îndoialã, voi vota, pentru cã priveºte România de dupã guvernarea actualã.

Da, vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus, preºedintele Senatului.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Îi rog ºi pe domnii ziariºti ºi pe ceilalþi invitaþi, dacã doresc, totuºi, sã îl asculte pe domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus.

Nu, nu este nevoie, pentru cã am sã vorbesc foarte scurt.

Vreau sã spun cã nu am nimic de adãugat la afirmaþiile colegului nostru, domnul senator Dumitraºcu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci, stimaþi colegi, sã mai aºteptãm, totuºi, sã se termine conferinþa de presã a distinsului nostru coleg, domnul senator Eugen Vasiliu, ºi, dupã aceea, putem continua dezbaterile în Senat.

Da, mulþumim. Cred cã putem sã continuãm dezbate-

rile.

Dacã mai sunt intervenþii la dezbateri generale? Dacã nu mai sunt, observaþii în legãturã cu titlul legii. Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Titlul legii este adoptat, în unanimitate, cu 79 de voturi.

Dacã sunt observaþii în legãturã cu textele din ordonanþã, cu cele 10 articole?

Dacã nu sunt, atunci

Deci precizez, legea are caracter ordinar.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 111/1999 privind reglementarea transferului unor echipamente specifice sectorului de drumuri, achiziþionate din împrumutul acordat de Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, cãtre societãþile comerciale înfiinþate prin reorganizarea Regiei Autonome ”Administraþia Naþionalã a Drumurilor din RomâniaÒ.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi expunerea de motive.

## Da, mulþumesc, domnule preºedinte.

Este vorba de unele echipamente specifice sectorului de drumuri, care au fost achiziþionate de cãtre Regia Autonomã ”Administraþia Naþionalã a Drumurilor din RomâniaÒ, printr-un împrumut acordat de Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare.

În cadrul acestui proiect, s-a prevãzut ºi înfiinþarea unor societãþi comerciale, prin reorganizarea acestei regii, astfel cã au apãrut, în perioada 1998Ð1999, 11 societãþi comerciale desprinse din Regia Autonomã ”Administraþia Naþionalã a Drumurilor din RomâniaÒ.

Pentru reglementarea aspectelor menþionate, s-a elaborat proiectul de ordonanþã, pentru a îndeplini obligaþiile pãrþii române asumate prin acordul de împrumut.

S-a prevãzut, de asemenea, ca veniturile realizate de societãþile comerciale din utilizarea echipamentelor sã fie destinate, în parte, pentru completarea surselor financiare de rambursare a ratelor scadente, a dobânzilor, a comisioanelor ºi a altor cheltuieli aferente creditului extern.

Vã mulþumesc.

Deci v-aº ruga, domnule senator Hauca, sã prezentaþi raportul comisiei.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia economicã a dezbãtut prezenta ordonanþã în douã ºedinþe, 20 ºi 27 octombrie ale anului 1999, împreunã cu specialiºtii din Ministerul Transporturilor.

Nu s-au ridicat probleme deosebite.

Cu menþiunea cã avem avizul Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi cã legea este ordinarã, propunem plenului Senatului aprobarea, în forma trimisã de Guvern.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã luaþi cuvântul? Domnul senator Gheorghe Dumitraºcu. Vã rog.

O întrebare nevinovatã, desigur.

Dacã intrã în planul dumneavoastrã privatizarea uneia, unora sau a tuturor celor 11 societãþi care s-au format prin desprinderea de regie ºi dacã nu cumva existã Ñ desigur, am semne de întrebare personale Ñ anume, dacã nu cumva existã situaþia posibilã ca aceste societãþi, care se vor privatiza pe sume conform obiceiului nostru occidental F.P.S., se vor privatiza prin înzestrarea lor, în condiþii favorabile, acum, prin aceastã lege? Pun întrebarea.

Vã rog.

Da. Mulþumesc, domnule preºedinte.

Bineînþeles cã Regia Autonomã ”Administraþia Naþionalã a Drumurilor din RomâniaÒ va trebui sã rãmânã, în România, o autoritate de reglementare, o autoritate care va supraveghea dezvoltarea infrastructurii rutiere din România.

De aceea, prin acest acord, prin proiectul cu Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, s-a convenit sã fie desprinse acele societãþi care efectuau reparaþiile ºi întreþinerile la sistemul rutier. Bineînþeles cã aceste societãþi, cu timpul, vor ajunge sã fie private, ºi eu, personal, consider cã este normal sã se întâmple lucrul acesta.

Însã, în prima urgenþã, vizavi de conþinutul Ordonanþei nr. 111/1999 ºi de aceste echipamente, care au fost garantate de statul român, în numele Regiei Autonome ”Administraþia Naþionalã a Drumurilor din RomâniaÒ, dupã cum spune ºi ordonanþa, toate aceste echipamente vor fi rambursate pânã în anul 2011, în 20 de rate scadente la datele de 27 februarie ºi 27 august ale fiecãrui an. Astfel cã evidenþa acestui ajutor al statului în regie va fi ºi este foarte clar.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc. Dacã mai sunt ºi alte intervenþii? Dacã nu sunt, sã trecem la dezbaterea pe articole a legii. Observaþii în legãturã cu titlul legii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã invit sã votaþi.

Cu 68 de voturi pentru, 5 contra ºi douã abþineri, titlul legii a fost aprobat de cãtre Senat.

Domnilor senatori, vã întreb dacã sunt intervenþii pe articolele din ordonanþã? Dacã nu sunt,

Deci precizez, legea are caracter ordinar.

Mulþumesc. Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 182/1999.

Vã rog sã prezentaþi expunerea dumneavoastrã.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În perioada scursã de la aplicarea prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12/1998 ºi a hotãrârilor de Guvern de înfiinþare a companiei naþionale, societãþilor naþionale ºi societãþilor comerciale, ca urmare a reorganizãrii Societãþii Naþionale a Cãilor Ferate Române, s-a constatat necesitatea luãrii unor mãsuri urgente pentru descentralizarea organizatoricã, economicã ºi teritorialã, în scopul creãrii unor structuri flexibile adaptate procesului de privatizare, în conformitate cu strategia naþionalã de privatizare. Aceastã descentralizare din punct de vedere organizatoric, economic ºi teritorial va permite ca într-un timp scurt sã se regândeascã conceptul de formare a tarifelor, permiþând practicarea unor tarife diferenþiate pe zone, ºi diversificarea gamei de servicii feroviare de transport, în concordanþã cu realitãþile ºi necesitãþile naþionale ºi locale, dupã caz.

Totodatã, se creeazã cadrul juridic corespunzãtor pentru ca autoritãþile publice locale sã-ºi aducã aportul la asigurarea transportului feroviar public, inclusiv prin finanþarea de la bugetele locale a unor proiecte de transport feroviar, specifice zonelor lor de autoritate. Mulþumesc.

Mulþumesc.

Vã rog, domnule secretar Teodor Hauca, sã prezentaþi raportul comisiei.

Comisia economicã a fost sesizatã pe fond cu acest proiect de lege. L-a analizat în data de 15 decembrie a anului 1999. Din dezbaterea care s-a fãcut împreunã cu specialiºtii Ministerului Transporturilor, s-a reþinut, din avizul Consiliului Legislativ, observaþia pertinentã ca sã se înlocuiascã expresia ”statul este acþionar majoritarÒ, cu expresia ”statul este unic acþionarÒ. Astfel, la art. 1 pct. 1 ºi pct. 2, expresia ”statul este acþionar majoritarÒ sã fie înlocuitã cu expresia ”statul este unic acþionarÒ.

Precizez cã legea este ordinarã ºi propunem plenului Senatului aprobarea acestei ordonanþe, acestui proiect de lege cu amendamentul menþionat anterior. Declar deschise dezbaterileÉ

Dacã pot sã am acumÉ

Imediat o sã discutãm acest amendament. Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Vã rog, domnule senator Dumitraºcu.

sau mai ºtiu eu cum, este evident cã este vorba de un sistem de transporturi feroviar. Ori, dupã pãrerea mea, aceastã flexibilitate, flexibilizare va crea o situaþie în care elementele se vor dispara, se vor rupe de sistem, astfel încât ele disparate nu vor mai putea constitui un sistem. Nu vor mai putea constitui un organism unic. Fãrã îndoialã cã sistemul de cãi ferate este un sistem care nu-þi permite, dupã pãrerea mea, asemenea împãrþiri de sarcini, astfel încât sã se treacã din nou greutãþi financiare pe seama autoritãþilor locale pânã într-acolo încât sã rãspundã de probleme legate de transportul local.

Dacã n-am cunoaºte situaþia finanþelor locale, dacã n-am cunoaºte care sunt sursele pentru aceasta, încã din punct de vedere teoretic, poate cã aº fi în stare sã subscriu. Permiteþi-mi sã spun cã sunt cel puþin nedumerit în legãturã cu sensul real, pentru cã nu vãd, vã rog sã mã credeþi, nu vãd un rezultat pozitiv al unei asemenea acþiuni. Nu cã ea ar fi cu totul în afara firescului, cã ea este în afara firescului situaþiei României de azi ºi încã zece ani încolo. Deci nu mi se pare a fi benefic pentru þarã. Observaþi cã iau cuvântul acesta pentru þarã ºi pentru stat. Iau expresia aceasta în discuþie. Nu mi se pare a fi benefic. Se poate ca eu sã mã înºel.

Lãmuriþi-mã cã mã înºel ºi voi vota pentru.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Ardelean.

Mulþumesc, domnule preºedinte. La fel ca ºi colegul, senatorul Dumitraºcu, distinsul coleg senator Dumitraºcu, îmi pun ºi eu o întrebare. Aflu cã aici se doreºte înlocuirea unui termen ºi abordarea celui de ”stat unic acþionarÒ. Sunt de acord. Sunt de acord, pentru cã eu provin dintr-un oraº în care preponderenþa locuitorilor sunt ceferiºti, majoritatea locuitorilor. ªi vorbesc, am auzit cã C.F.R.-ul, într-adevãr, a fost o a doua armatã. A fost, spun, pentru cã nu mai este, întrucât aceastã aºa-numitã descentralizare a dus la o adevãratã disperare, împrãºtiere a C.F.R.-ului. ªi nu mai ºtie care cu cine voteazã. Se plâng oamenii cã primesc, lucrãtorii din C.F.R., cã primescÉ lucrãtorii din C.F.R. cã primesc ordine din toate pãrþile, sunt traºi la rãspundere, dar, de fapt, nu rãspunde nimeni.

Ce se va întâmpla cu aceastã unitate care înainte de 1940 a fost consideratã ca cea mai puternicã branºã economicã? Ce facem, încotro mergem? Pentru cã, din punct de vedere calitativ, serviciile C.F.R.-ului, cu toatã descentralizarea care are loc, sunt din ce în ce mai slabe ºi, cu siguranþã, sunt de acord cu domnul profesor Dumitraºcu cã, din punct de vedere financiar, a se apela la localitãþi, la bugetul localitãþilor, nu ºtiu la ce rezultat va duce. Dacã dumneavoastrã o sã puteþi rãspunde la aceastã întrebare: Unde va duce aceastã descentralizare?. Am înþeles cã sectorul transporturi-cãlãtori urmeazã sã se despartã în alte trei ºi atunci sã fim de acord cu principiul ”Divide et impera!Ò sau ”Divide ºi bate-þi joc de elÒ?

Mulþumesc.

Vã rog sã mã credeþi, domnule preºedinte, cã nu-mi face o deosebitã plãcere sã intervin în probleme, dintre care unele sunt axiomatice. E axiomatic faptul cã statul, fiind unicul acþionar, cã statul nostru nefiind un stat federal

Mulþumesc. Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Vã rog, dacã doriþi sã rãspundeþi, domnule secretar de stat.

## Da, mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând, sunt de acord, domnule senator, cã trebuie sã existe un sistem controlat ºi acest sistem va fi controlat prin existenþa Companiei naþionale a cãilor ferate, care se ocupã de infrastructurã. Infrastructura va fi tot timpul controlatã. Ceea ce am dorit noi ºi nu o dorim numai noi, o doreºte ºiÉ sau au fãcut-o ºi alþii în Uniunea Europeanã, existã directive pentru integrarea noastrã în Uniunea Europeanã în acest sens Ñ este sã lãsãm restul de operatori sã poatã sã acceadã la infrastructura de cale feratã ºi chiar sã ajungem sã avem operatori privaþi pe calea feratã.

Aºa cum vã spuneam, organizarea pe aceste baze a activitãþii de transport feroviar public este în concordanþã cu legislaþia Uniunii Europene în domeniu, ºi aici vã pot enumera Directiva 91 a Comisiei Europene privind dezvoltarea transporturilor feroviare comunitare, Directiva 95 privind licenþele operatorilor feroviari ºi Directiva privind repartizarea capacitãþilor de infrastructurã feroviarã ºi perceperea de taxe de utilizarea infrastructurii.

De asemenea, soluþia aleasã prin Ordonanþa de urgenþã nr. 182 este în concordanþã cu Rezoluþia Consiliului Uniunii Europene nr. 95 privind dezvoltarea transportului feroviar ºi a transportului combinat, care recomandã statelor membre de a proceda la dezvoltarea zonalã a cãilor ferate, pentru asigurarea deplasãrii cãlãtoriilor în/sau între anumite zone teritoriale.

Vreau sã vã spun cã este foarte important, totuºi, ca administraþia localã sã fie implicatã în acest sistem de transport. Niciodatã n-o sã cunoaºtem atât de bine de la centru, de la nivelul Ministerului Transporturilor, problemele pe care le au administraþiile locale. Avem ºi acum cazuri când sunt transporturi în calea feratã, locale, de interes strict local care nu-ºi pot acoperi cheltuielile pentru cã nu existã un interes, toatã lumea considerând cã este problema numai a Ministerului Transporturilor.

Vã repet cã aceeaºi problemã am avut-o ºi în cazul aerporturilor, a fost aceeaºi problemã când am trecut la administraþiile locale aeroporturile teritoriale, vreau sã vã spun cu satisfacþie cã nu am fãcut noi, Ministerul Transporturilor, câte au fãcut administraþiile locale în ultimul timp. Este, într-adevãr, o problemã destul de delicatã, greu de înþeles acum, însã vã asigur cã este singura soluþie pentru a îmbunãtãþi calitatea serviciilor, pentru a controla bine tarifele pe calea feratã ºi cel mai important lucru este pentru a ne descoperi noi înºine foarte bine ºi a izola foarte bine gãurile pe care le avem astãzi în acest colos, care este calea feratã.

Da, vã rog, domnul senator Dumitraºcu.

Ca în Caragiale, cu toatã simpatia pe care v-o port, pot sã spun cã argumentaþia dumneavoastrã este teoreticã, este logicã, însã de la teorie ºi pânã la practicã, drumul e de aici ºi pânã la mine la Nisipari, într-un picior ºi cu colþul babii în el.

Deci 1), este o necesitate organicã aceasta, a spargerii Societãþii cãilor ferate, sau este un ordin-directivã venit de la nu ºtiu care Consiliu al Europei? ªi de unde aceastã slãbiciune al cãrui, nu ºtiu cãrui, Consiliu al Europei pentru dezvoltarea zonalã a României pânã într-acolo încât sã-i facem praf ºi sistemul de cãi ferate

numai ca sã ne înscriem în concepþia zonalã? Sunt împotriva unei asemenea legi pânã când se va veni la modul cel mai serios sã se demonstreze de lucrul acesta, ºi îmi pãstrez rezervele pe care le-am spus ºi le accentuez acum printr-un, ca sã mã exprim aºa, printrun _nu_ hotãrât.

Doriþi sã mai interveniþi? Vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Eu îmi cer scuze, poate n-am fost foarte bine înþeles, nu asta am vrut sã subliniez, nu este vorba de o concepþie zonalã, am vrut numai sã argumentez cã existã ºi directive în Uniunea Europeanã, în sensul celor pe care eu le-am susþinut aici, însã susþinerea noastrã este bazatã clar pe o necesitate organicã, este ceea ce noi considerãm cã este bine pentru viitorul cãilor ferate din România.

Da, mulþumesc. Domnul senator Costicã Ciurtin.

Domnule secretar de stat, vã mai pun ºi eu o întrebare. Ne puteþi da niºte exemple din Franþa, din Germania în legãturã cu aceastã spargere ºi cu aceastã regionalizare? ªi vã mai pun, aºa, subsidiar: Cine ºi cum veþi considera dumneavoastrã cã va administra regional un tren care pleacã Bucureºti-Braºov-Cluj, staþia terminus Budapesta? Cum le faceþi? ªi vã mai întreb încã ceva: sãnãtatea este la consiliul local, învãþãmântul este la consiliul local, acum a venit ºi cu cãile ferate. Ce va face un orãºel sau, mã rog, chiar municipiu, ce va face ºi cum va amenaja ºi va putea sã realizeze investiþiile care se fac în domeniul cãilor de transport?

Vã rog frumos, gândiþi-vã, dumneavoastrã veniþi pe de o parte cu aceastã mãsurã, credeþi cã sunteþi singurii care transferaþi sarcinile Ministerului Transporturilor la autoritãþile locale. ªi aici este lipsa Legislativului, într-un fel, dar ºi a celor care elaboreazã proiectele acestea de ordonanþã ºi de legi cã nu cunosc care este corelaþia între alte ministere ºi, normal, sistemul legislativ care trebuie sã fie unitar. Deci toate ministerele transferã cheltuielile de investiþii, reparaþii pe consiliile locale ºi pânã la urmã ce fac?

Dar ce legãturã au consiliile locale cu proiectul de coordonare?

Da, vã rog.

Da, domnule senator. Mulþumesc pentru întrebare. Aºa cum spuneam mai devreme, infrastructura cãilor ferate, ºina de cale feratã va rãmâne în administrarea Companiei Naþionale C.F.R. Este vorba de transportul de pasageri. Aºa cã în întreþinerea autoritãþii locale nu vor intra probleme de infrastructurã, care sunt cele mai costisitoare. Acestea în continuare vor fi fãcute de Compania Naþionalã Cãile Ferate din România. Problema pe care noi am ridicat-o este legatã numai de transportul de pasageri, care, dupã cum foarte bine ºtiþi dumneavoastrã, este singura care este, în continuare, subvenþionatã, iar anul acesta, dacã þin foarte bine cifra minte, sunt 3.850 de miliarde care vin în completare pentru a subvenþiona acest trnasport pe calea feratã. Transportul de lung parcurs la care vã refereaþi dumneavoastrã este foarte bine împãrþit între aceste nouã societãþi care se vor forma. El parcurge un traseu bine cunoscut, are niºte costuri în spate foarte bine cunoscute ºi se deconteazã pe porþiunea pe care a trecut la fiecare. Problema majorã este problema transportului de interes local, al administraþiilor locale. Acolo nu va trebui pentru momentul acesta sã facã numai administraþia localã un efort. Efortul care s-a fãcut astfel se va face în continuare prin a prelua anul viitor, de pildã la bugetul de anul viitor, a prelua ceea ce anul acesta se aprobã pentru Ministerul Transporturilor. Însã, dacã administraþia localã are interes ca la acel sector de transport sã dezvolte ºi mai mult, poate sã gãseascã resurse, ºi v-am dat exemplul clar al aerporturilor care s-a întâmplat în ultimii trei ani, ca sã ajute ceea ce este astãzi. Mai rãu decât e astãzi nu se poate întâmpla.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

**:**

Mai am ceva de adãugat.

Vã rog, aþi intervenit de douã ori la dezbateri generale. Bun, vã rog, domnul senator Gheorghe Dumitraºcu.

naþional ºi reprezintã un serviciu esenþial pentru societate, contribuie la libera circulaþie, la rezolvarea unor interese majore ale economiei, la deplasarea persoanelor, mãrfurilor ºi altor bunuri în interiorul þãrii ºi în traficul internaþional, cu un grad înalt de siguranþã, în condiþiile ecologice eficiente ºi îndeplineºte sarcini specifice pentru nevoile de apãrare a þãrii.

Mulþumesc.

Îl întreb pe domnul secretar Teodor Hauca dacã mai insistã în amendament?

Eu nu insist, domnule preºedinte, numai cã are o justificare la ambele alineate. ªi anume, cã pe perioada sau în perioada când statul esteÉ în ordonanþã spune: acþionar majoritar. Plecând de la ideea cã la ora actualã nu sunt alþi acþionari, normal, statul este unic acþionar, iar dacã intrãm în dezbaterea, la art. 1 ºi la art. 2, a celor douã alineate, nu încurcã cu nimic. Dar dacã domnul secretar de stat menþine totuºi ºi susþine prevederile ordonanþei, nu mã opun ºi o putem trece la vot aºa cum e.

Deci renunþaþi la amendament? Trebuie sã ºtiu dacã-l pun la vot sau nu.

Renunþãm, domnule preºedinte.

1) Nu se dezvoltã birocraþia excesiv?

2) Copilul cu moaºe multe nu rãmâne cu buricul netãiat?

3) Din libertatea de azi Guvernul vrea sã reducã subvenþiile pentru calea feratã ºi metrou, suma acordatã S.N.C.F.R. de la bugetul de stat ar putea sã scadã în termeni legali cu 8%, existã vreo corelaþie?

Da. Stimaþi colegi, sã trecem la dezbaterea pe articole. Observaþii în legãturã cu titlul legii? Dacã nu aveþi observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot în legãturã cu titlul legii.

Cu 67 de voturi pentru, 21 de voturi contra ºi o abþinere, titlul legii a fost aprobat.

Îl întreb pe iniþiator dacã este de acord cu cele douã amendamente propuse de comisia noastrã.

## **Domnul Aleodor Frâncu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vizavi de amendamentul cu ”statul este acþionar majoritarÒ ºi înlocuirea cu expresia ”statul este unic acþionarÒ, vã informãm cã nu suntem de acord cu aceastã modificare. Susþinem varianta iniþialã, deoarece, prin prevederile din Ordonanþa de urgenþã nr. 182/1999, pot fi atraºi pe viitor investitori strategici pentru privatizarea sectorului feroviar, în conformitate cu strategia naþionalã de privatizare ºi unde statul român sã poatã decide, în funcþie de politica naþionalã, deoarece transportul feroviar public constituie, prin natura sa, un sector strategic de interes

Da, mulþumesc. Alte observaþii din salã? Dacã nu sunt amendamente,

Stimaþi colegi, vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/2000 pentru ratificarea Contractului de finanþare între România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Compania naþionalã de transporturi aeriene. Vã rog, raportul este fãcut de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vã rog, domnule senator Paºca, vã rog, domnule secretar de stat, sã vã expuneþi motivele.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Contractului de finanþare între România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Compania naþionalã de transporturi aeriene Ñ România Ñ TAROM Ñ S.A. pentru finanþarea proiectului de reînnoire a flotei TAROM, semnat la Bucureºti la 24 decembrie 1999 ºi la Luxemburg, la 27 decembrie 1999, a fost ratificat prin Ordonanþa Guvernului nr. 7 din 2000.

Proiectul de reînnoire a flotei TAROM face parte din programul de retehnologizare a companiei, având ca obiective principale înlocuirea aeronavelor ANTONOV 24 cu aeronave moderne de capacitate similarã, dar cu performanþe îmbunãtãþite, precum ºi modernizarea bazei de întreþinere tehnicã de cãtre Aeroportul BucureºtiÑ Otopeni.

Este vorba de achiziþionarea unei aeronave ATR-42500, plata în avans pentru achiziþionarea definitivã a uneia din cele patru aeronave ATR-42-500 intratã în exploatare în martie 1999, refinanþarea parþialã a celorlalte 3 aeronave ATR-42-500, reabilitarea hangarului de întreþinere ºi reparaþii a flotei TAROM din Aeroportul Otopeni. Este vorba de finanþarea acestui proiect, care este în sumã de 81,4 milioane euro, excluzând impozitele ºi taxele, estimatã sã fie finalizatã pânã în anul 2002; participã Banca Europeanã de Investiþii cu un credit de 40 de milioane euro ºi Compania TAROM, cu o contribuþie de 41,4 milioane euro echivalent, reprezentând împrumuturi comerciale contractate cu garanþia statului. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Vã rog, domnule coleg.

Comisia de buget, finanþe ºi bãnci, în urma analizãrii acestei ordonanþe, a ajuns la concluzia cã ordonanþa este beneficã, cã ea are avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Ca atare, Comisia de buget, finanþe ºi bãnci propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege fãrã amendament.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc. Dacã la dezbateri generale sunt domni colegi care doresc sã ia cuvântul? Dacã nu sunt, sã trecem la dezbaterea pe articole. Observaþii în legãturã cu titlul legii? Vã rog sã pronunþaþi prin vot.

Vã rog sã votaþi, domnilor senatori.

Cu 77 de voturi pentru, 33 contra, nici o abþinere, titlul legii a fost aprobat.

Dacã sunt observaþii în legãturã cu articole din ordonanþã? Dacã nu sunt,

- Vã mulþumesc pentru cooperare ºi colaborare.

Stimaþi colegi, sã luãm o pauzã pânã la orele 18,00, întrucât am epuizat programul legislativ înscris în ordinea de zi. Deci vom continua la orele 18,00, cu întrebãri ºi interpelãri.

## PAUZÃ

* * DUPÃ PAUZÃ

Domnilor senatori, vã invit în salã.

Trecem la capitolul întrebãri ºi interpelãri adresate membrilor Guvernului de cãtre membrii Senatului României.

Are cuvântul domnul senator Ioan Moisin.

Vã invit sã prezentaþi interpelarea dumneavoastrã, adresatã Ministerului Funcþiei Publice, da? Vã rog, aveþi cuvântul.

Da. Interpelarea este adresatã Ministerului Funcþiei Publice ºi Ministerului Industriei Comerþului ºi are ca obiect problema declaraþiilor privind apartenenþa sau neapartenenþa ca agent sau colaborator al organelor de Securitate ca poliþie politicã, pentru persoanele numite în unele funcþii.

Domnule ministru,

În conformitate cu prevederile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ºi deconspirarea Securitãþii ca poliþie politicã, persoanele care candideazã spre a fi alese sau numite în una dintre funcþiile prevãzute la articolul 2 litera e), respectiv: prefect, subprefect, secretar general ºi director în prefecturã, ºefii serviciilor descentralizate în justiþie Ñ ºi la articolul 2 litera y), respectiv: persoanele cu funcþie de conducere, inclusiv membru al Consiliului de administraþie în regiile autonome, companii naþionale ºi societãþi comerciale având ca obiect activitãþi în interes public sau strategic Ñ sunt obligate, conform articolului 3 alin. 1, sã facã o declaraþie autenticã pe proprie rãspundere, potrivit legii penale, privind apartenenþa ca agent sau colaborator al organelor de Securitate ca poliþie politicã.

Faþã de aceste prevederi legale, vã rog, domnule ministru, sã precizaþi dacã toate persoanele care au candidat spre a fi alese sau numite în una dintre funcþiile menþionate mai sus sau care au fost numite în aceste funcþii de la data intrãrii în vigoare a Legii nr. 187/1999 ºi pânã în prezent au fãcut declaraþie autenticã, pe proprie rãspundere, privind apartenenþa sau neapartenenþa, ca agent sau colaborator al organelor de Securitate ca poliþie politicã.

Vã mulþumesc.

V-aº adresa rugãmintea, din partea domnului senator Zavici Nicolae, sã prezentaþi ºi interpelarea Domniei sale.

Domnul senator Zavici întârzie puþin, dar îºi va prezenta personal interpelarea.

Da, sigur cã da.

Dacã este cineva prezent pentru a rãspunde la interpelarea domnului senator Moisin?

Dacã ceilalþi colegi senatori, în numãr redus prezenþi în salã, au de formulat interpelãri?

Vã rog, domnul senator Bold Ioan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei.

În conformitate cu Ordonanþa de urgenþã a Guvernului privind sprijinul acordat producãtorilor de lapte, articolul 2, începând cu data de 1 mai 2000, aceºtia beneficiazã de un stimulent, de o subvenþie de 500 de lei pentru fiecare litru de lapte livrat.

Pânã aici totul este corect, dar, în continuare, se stabileºte condiþia ca preþul de livrare sã fie sub 2.500 lei/litru.

Prin aceastã mãsurã, producãtorilor de lapte li se limiteazã preþul de valorificare, în condiþiile în care toate preþurile produselor industriale care concurã în procesul de producþie cresc continuu (energie electricã, combustibil etc.).

De asemenea, subliniem cã preþul de piaþã pentru lapte ºi produsele lactate este peste aceastã limitã impusã, ceea ce constituie un dezavantaj pentru producãtorii care valorificã în mod organizat producþia de lapte. De fapt, acest stimulent devine o frânã în calea rentabilizãrii produselor de lapte ºi în calea unei mai bune desfãºurãri a activitãþii tuturor fermelor producãtoare de lapte care, ºi aºa, sunt în curs de lichidare.

Vã rugãm a dispune corectarea sau anularea, mai bine spus, din ordonanþã, a articolului 4, respectiv limitarea preþului de livrare la 2.500 lei/litru.

Aºteptãm rãspuns scris.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Zavici, doriþi sã prezentaþi interpelarea? Vã rog.

Obiectul interpelãrii este, de fapt, o întrebare care se adreseazã domnului academician Eugen Simion, preºedintele Academiei Române.

Doresc a cunoaºte punctul de vedere al Academiei Române cu privire la numele celui ce a compus sau, mai bine zis, a adaptat melodia cântecului ”Din sânul maicii meleÒ la versurile lui Andrei Mureºanu ºi locul unde a fost cântat prima datã ”Deºteaptã-te române!Ò, devenit astãzi imnul nostru de stat.

Cu deosebit respect, Nicolae Zavici. Solicit rãspuns scris.

Vã mulþumesc. Domnul senator Zoltan Pusk‡s.

Domnule preºedinte, permiteþi-mi sã prezint interpelarea mea, cu toate cã aceste interpelãri au devenit cam inutile. În fine!

Interpelarea este adresatã domnului preºedinte al Casei Naþionale de Asigurãri pentru Sãnãtate, domnul Alexandru Ciocâlteu.

Suntem sesizaþi de medicii de familie cã, în timp ce pentru funcþionarea cabinetelor medicale sunt alocate sume infime, salariile funcþionarilor de la Casele de asigurãri sociale pentru sãnãtate sunt de ordinul zecilor de milioane de lei.

În consecinþã, vã rog sã ne comunicaþi veniturile lunare realizate de persoanele de conducere din cadrul Casei Naþionale de Asigurãri pentru Sãnãtate, central ºi din judeþe.

De asemenea, vã rugãm sã precizaþi în ce mãsurã sunt respectate prevederile legale privind interdicþia de a profesa pentru cei care ocupã funcþii de conducere din cadrul Caselor de asigurãri pentru sãnãtate.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Daþi-mi voie sã întreb reprezentanþii Executivului dacã la interpelarea formulatã de domnul senator Bold sau domnul senator Pusk‡s este prezent cineva pentru a rãspunde.

Dacã doriþi sã o faceþi, poftiþi.

Vã rog, pentru domnul senator Pusk‡s prezentaþi rãspuns astãzi?

Da.

Dacã aveþi în scris, este foarte bine.

Rog reprezentanþii Executivului, care au rãspunsuri în scris sã le prezinte la Secretariat pentru senatorii care nu sunt prezenþi.

Stimaþi colegi, vã mulþumesc.

Mai aveþi de prezentat rãspunsuri? Le-aþi înmânat, da? Bun!

Vã mulþumesc.

Declar închisã ºedinþa Senatului de astãzi.

La revedere, pe mâine dimineaþã. Vã reamintesc, ºedinþã comunã, mâine dimineaþã, la ora 9,00, la Camera Deputaþilor.

## _Lucrãrile ºedinþei s-au terminat la ora 19,15._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 70/2000 conþine 24 de pagini.**

Preþul 11.496 lei