Stenogramă plen

## **Domnul Constatin Dan Vasiliu:**

Bunã ziua, stimaþi colegi!

Bine aþi revenit în sala de ºedinþe a Senatului României! Felicitãri partidelor care au obþinut rezultate bune în alegerile de ieri, dar e bine sã intrãm ºi în problematica noastrã ºi sã reluãm dezbaterile în plenul Senatului României.

Programul de lucru pentru sãptãmâna aceasta este urmãtorul:

Ñ astãzi, lucrãri în plenul Senatului cu ordinea de zi pe care o ºtiþi foarte bine Ñ declaraþii politice, dezbaterea proiectelor de legi, întrebãri ºi interpelãri;

Ð mâine, de la orele 8,30, va avea loc ºedinþa Birourilor permanente ale celor douã Camere, dupã care, de la orele 9,00 Ñ sperãm sã fie ora 9,00 Ñ, lucrãri în plenul Senatului cu o ordine de zi pe care o aveþi la dispoziþie; dupã-amiazã, de la orele 15,00, trecem la dezbaterea proiectului de Lege privind casele naþionalizate.

Ñ miercuri, ºedinþa comunã a celor douã Camere...

## **Domnul Petre Ninosu**

**:**

Spuneþi titlul corect al legii! Nu e acest titlu, domnule preºedinteÉ

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã spun imediat, domnule senator. Numai o clipã! ”Proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv dupã 6 martie 1945.Ò

Aceastã dezbatere va începe de mâine, de la orele 15,00.

Miercuri, ºedinþa comunã a celor douã Camere, urmând ca joi de dimineaþã sã dezbatem moþiunea privind agricultura, introdusã de Grupul parlamentar P.D.S.R.

Dupã cum bine ºtiþi, aceastã moþiune trebuia dezbãtutã în cursul zilei de mâine, dar, întrucât domnul ministru Mureºan trebuie sã fie prezent mâine pentru dezbaterea programului SAPARD la Bruxelles, Biroul permanent întrunit astãzi a decis cã este bine ca acea moþiune de cenzurã sã fie dezbãtutã în prezenþa domnului ministru Mureºan.

Dacã asupra proiectului de program pentru aceastã sãptãmânã existã observaþii?

## **Domnul Oliviu Gherman**

**:**

Avem cvorum?

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Avem, avem cvorum.

Dacã sunt observaþii asupra programuluiÉ

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Miercuri care este tema?

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Pentru miercuri, ºedinþa comunã. Este scrisoarea Preºedintelui României.

Numai o clipãÉ

## **Domnul Costicã Ciurtin**

**:**

Scrisoare de dragosteÉ

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Dacã dumneavoastrã o consideraþi de dragoste, mã bucur, mã bucur din tot sufletul.

## **Domnul Costicã Ciurtin**

**:**

Ca sarea în ochiÉ

Este scrisoarea domnului Preºedinte Emil Constantinescu privind formarea unei comisii comune de anchetã asupra activitãþii Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare. Acet lucru l-am decis astãzi în Biroul permanent. Vor fi sesizate cele douã Comisii de buget, finanþe ºi bãnci ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor pentru a prezenta un raport ºi, dupã ºedinþa comunã a celor douã Birouri permanente, vã vom spune care este soluþia în aceastã problemã.

De asemenea, este solicitarea privind trimiterea unor efective româneºti în Kosovo. Despre acest lucru este vorba, trimiterea de efective, trupe româneºti în Kosovo.

Dacã asupra programului pe aceastã sãptãmânã sunt observaþii?

Sunt niºte controverseÉ

Nu sunt nici un fel de controverse. Mâine de dimineaþã avem dezbaterea proiectelor de lege prevãzute. Plen la Senat mâine de dimineaþã.

Alte observaþii asupra programului? Domnul senator Buruianã.

Domnule preºedinte, dacã pentru ºedinþa de miercuri sunt materiale, dacã membrii Senatului pot sã consulte aceste materiale?

În afarã de aceastã scrisoare, celelalte puncte pe ordinea de zi a ºedinþei comune vor fi stabilite în Birourile permanente reunite, de mâine de dimineaþã, de la orele 8,30, ºi vã vom aduce la cunoºtinþã în timp util.

Mulþumesc.

Raportul Bãncii Naþionale Române pe 1998, domnule preºedinte. Pe 1997 nu s-a discutat, pe 1996 nu s-a discutat. Ne schimbãm noi ºi nu maiÉ

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Am reþinut propunerea dumneavoastrã pentru Birourile permanente reunite: sã introducem pe ordinea de zi ºi dezbaterea rapoartelor Bãncii Naþionale a României pe 1998 ºi 1999. Am reþinut.

Dacã mai sunt alte observaþii în salã la program? Nu mai sunt.

Programul pentru ziua de astãzi: de la orele 15,30 la 19,30 Ñ lucrãri în plenul Senatului.

Pânã la orele 16,30 Ñ declaraþii politice; de la 16,30 la 18,00 Ñ dezbaterea proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi, iar de la 18,00 la 19,30 Ñ întrebãri ºi interpelãri.

Domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte,

Rugãmintea pe care o supun atenþiei este aceea ca declaraþiile politice sã se extindã cel mult pânã la orele 17,00 Ñ e vorba de o orã ºi jumãtate dedicatã acestui punct. Dacã se încheie mai devreme, evident, trecem la procesul legislativ, aºa cum am convenit pânã acum.

De acord, domnule preºedinte.

De fapt, sã ºtiþi cã nu sunt prea mulþi colegi înscriºi la declaraþii politice, deci cred cã ne vom încadra înÉ Dacã va fi nevoie, sigur cã vom prelungi pânã la orele 17,00. Alte observaþii? Nu sunt.

Supun ordinea de zi de astãzi votului dumneavoastrã. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, ordinea de zi a fost adoptatã.

Trecem la primul punct de pe ordinea de zi, declaraþiile politice.

P.D.S.R. are doi colegi înscriºi, domnul senator Gherman ºi domnul senator Sergiu Nicolaescu; P.D. Ñ domnii senatori Tambozi Justin ºi Panã Viorel; P.N.L. Ñ domnul senator Mortun; P.N.Þ.C.D. Ñ domnii senatori Juravlea Petru, Moisin Ioan, Zavici Nicolae; U.D.M.R. Ñ domnul senator Lšrinczi Iuliu; P.R.M. Ñ domnul senator Badea; P.U.N.R. Ñ domnul senator Ardelean Ion; de la independenþi, domnii senatori Turianu Corneliu, Tocaci Emil. Am înþeles cã ºi domnul senator Bleahu.

Dau cuvântul domnului senator Oliviu Gherman, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R.

## **Domnul Oliviu Gherman:**

Domnule preºedinte al Senatului, Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Voi reveni, cu permisiunea dumneavoastrã, la un obicei mai vechi, acela ca în declaraþiile politice sã vã prezint ceva care se pretinde a fi un eseu.

Acesta a fost determinat de un moment de realã satisfacþie ºi de un coºmar. La sfârºit o sã vedeþi care este legãtura între cele douã.

Dupã cum ºtiþi, în aceastã sãptãmânã, prin mandatul ºi prin obligaþiile pe care le aveam, am participat la ºedinþa Adunãrii Atlanticului de Nord unde, în plen, primul-ministru al Ungariei a prezentat punctul de vedere al gazdelor Ñ reuniunea a avut loc la Budapesta Ñ în legãturã cu organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord.

Domnia sa a arãtat cu o realã mândrie ºi cu o realã satisfacþie faptul cã unul dintre pilonii care au stat la bazaÉ A vorbit despre doi piloni fundamentali care au determinat poziþia þãrilor membre NATO de a accepta Ungaria ca o þarã în primul val, de a deveni membrã a organizaþiei. Unul dintre aceºti piloni a fost revoluþia din 1956.

Am asistat cu realã satisfacþie la modul în care Domnia sa a evocat acest moment glorios din istoria Ungariei, a prezentat elementele care au stat la baza acestui moment de referinþã din secolul nostru, din istoria Ungariei.

A fost un moment de mândrie fireascã pentru cei care în 1956, în acest act de revoluþie, s-au jertfit pentru un ideal.

Mai vreau sã reamintesc cã, nu cu multã vreme în urmã, am ascultat o prezentare aproape identicã fãcutã de primul-ministru al Republicii Cehe în legãturã cu ”Primãvara praghezãÒ, cu acel moment important din istoria Cehiei Ñ Cehoslovaciei de atunci Ñ, din istoria Europei, în legãturã cu revoluþia care a avut loc pentru instaurarea unei societãþi democratice în þara prietenã, Republica Cehã.

Ascultând cele douã alocuþiuni, vã mãrturisesc cã am avut o strângere de inimã, o justificatã strângere de inimã, ºi anume, mã gândeam cu tristeþe cã, într-adevãr, am avut ºi noi o revoluþie, o revoluþie anticomunistã, deoarece unul dintre primele slogane care au fost vehiculate în aceastã revoluþie a fost un slogan antitotalitar. Am avut aceastã revoluþie care a stârnit o bunã vreme admiraþia Europei, mai ales datoritã faptului cã Ñ aºa cum se ºtie Ñ aceasta a constituit o revoluþie prezentatã, cum se spune, ”pe viuÒ. Ei bine, dupã acest moment care, dupã pãrerea mea, ar trebui sã fie un moment de referinþã din istoria noastrã, un moment cu care sã ne mândrim Ñ ºi vreau sã spun cã ºtiu colegi din aceastã salã care au participat la acest moment revoluþionar pe strãzile Bucureºtiului Ñ, ei bine, a urmat acea tendinþã care, din pãcate, este mult prea prezentã în viaþa noastrã politicã ºi socialã, a urmat grava ºi crasa denigrare a revoluþiei. Am aflat cã a fost, dacã vreþi, o manipulare, cã a fost o revoltã, cã a fost ce vreþi dumneavoastrã în afarã de revoluþie.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar P.D.S.R. mai dispune de 12 minute.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Tambozi Justin.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Dupã un deceniu de pluripartitism ºi demersuri de implementare a reformei ºi aºezarea þãrii pe principiile unei democraþii reale, unde s-a ajuns?

Cu toate schimbãrile de guverne, cu toate apelurile la statul de drept ºi primatul intereselor naþionale, constat cã vãdita îngrijorare din rândurile largi ale populaþiei României este justificatã, cã afirmaþiile apãrute în presã asupra plãgii corupþiei ºi fraudelor sunt întemeiate.

Aflãm din sondaje cã trei sferturi din populaþia acestei þãri a ajuns în pragul sãrãciei, în timp ce campania electoralã ia forme nu numai demogogice, dar ºi mafiote.

Se pare cã reforma nu prea a dat roade, cã au fost aduse în faliment întreprinderi altã datã rentabile, cã au fost irosite fonduri pe secþii electorale, plimbãri în strãinãtate ºi vile de lux, cã pânã ºi în sate au apãrut cãsoaie impozante, fie ca sedii ale unor unitãþi economice, fie ca locuinþe particulare.

Întreprinderi de mare valoare au fost vândute mai pe nimic unor firme lipsite de scrupule, care, în loc sã le retehnologizeze, le-au vândut bucatã cu bucatã.

Jaful practicat în economie s-a transferat apoi în sistemul financiar bancar. Am vãzut falimentele în lanþ ale Credit Bank, BANCOREX, BANKCOOP ºi alte instituþii bancare care pãreau solide ºi invulnerabile, dar care s-au prãbuºit sub ochii nepãsãtori sau complici ai funcþionarilor din instituþiile ce trebuia sã le urmãreascã, sã sancþioneze la timp acordarea de mari credite neperformante unei clientele corupte, avide de îmbogãþire rapidã.

Ceea ce a mirat opinia publicã din România a fost faptul cã nu s-au luat din timp mãsuri severe împotriva celor implicaþi în miºculaþiile ºi fraudele de mari proporþii.

Vedem azi cã cei 300.000 de pãgubiþi în urma falimentului F.N.I. picheteazã sediul Guvernului, se roagã de Preºedinþie sã fie înþeleºi ºi sã se facã dreptate. S-a ajuns, cred, într-o situaþie extrem de gravã, în care statul de drept este pus sub semnul mirãrii ºi chiar al întrebãrii, cãci, în timp ce instanþele de judecatã acordã cu uºurinþã ani de închisoare unor sãrmane femei care au furat câteva mii de lei, preþul unei singure pâini, marii delapidatori, marii frauduloºi au fost cercetaþi fãrã privare de libertate, în timp ce alþii, deºi condamnaþi, au fost eliberaþi pe motivul hilar ºi bizar totodatã cã nu suportã detenþia.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Mortun Alexandru. Se pregãteºte domnul senator Juravlea Petru, P.N.Þ.C.D.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În aceste momente, în România, când unii se ocupã de alegeri, sute de oameni în Mehedinþi ºi mii în þarã îºi strigã disperarea, de obicei, în faþa prefecturilor, ºi o fac bine întemeiat, pentru cã-ºi vãd economiile furate, pentru cã nu mai au, la propriu, nici o speranþã pentru ziua de mâine.

Aceºti oameni ºtiau Ñ ºi ei ºi familiile lor Ñ cã statul român are obligaþia sã-i apere, sã-i apere de mincinoºi, sã-i apere de hoþi ºi acum ei constatã cu stupoare cã tocmai acest stat, din nepricepere, din pripealã, din prostie, a cauþionat infracþiunea.

Este cu adevãrat stupefiant cã timp de ani, din 1995, specialiºti guleraþi din domeniul financiar-bancar nu au observat cum ºtampile ºi sigle ale unor unitãþi cu capital de stat figureazã pe formulare ale infracþiunii.

Nu este normal, nu este drept ºi nu este moral ca formulare rãspândite în ultimul timp de S.C. SOV INVEST sã poarte sigla C.E.C., unitate de forþã ºi credibilitate a statului român.

Statul român de care vorbim ºi-a asumat o gravã responsabilitate când a acceptat circulaþia unor documente pe care eu le deþin, ºi sunt aici, ºi în care se face referire la contracte de fidejusiune-cauþiune cu BANKCOOP S.A., cu C.E.C., cu CENTROCOOP, care garanteazã posibilitatea rãscumpãrãrii unitãþilor de fond la valoarea acestora, în momentul depunerii cererii de rãscumpãrare, indiferent de starea fondului ºi fluctuaþiile pieþei.

ªi-a asumat o rãspundere deoarece toate documentele sunt semnate de preºedinþi, persoane care, acum, dupã ce au nenorocit zeci de mii de oameni Ñ sute de mii Ñ, zburdã în libertate, în loc sã facã coadã la procuraturã pentru a-ºi preda cravata, cureaua ºi ºireturile.

Aceleaºi obiecte de vestimentaþie ºi la acelaºi for ar trebui sã le predea ºi domnul Marian Petrescu, care, dupã ce în 1998Ð1999 semna documente de garantare cu numitul Angelescu Ion Ñ CENTROCOOP Ñ, acum stabileºte, în mod cinic, procente simbolice de restituire. ªi pentru cã am ajuns la acest cuvânt, ”restituireÒ, statul român este chemat, obligat, în primul rând, de moralã, dacã aceasta existã, sã restituie banii oamenilor înºelaþi, minþiþi, furaþi cel puþin la limita fondului de garanþie bancarã, în prima fazã. El trebuie sã preia la datoria publicã ceea ce au furat din buzunarul cetãþenilor cei pe care i-a cauþionat moral ºi nu numai.

Da. Mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Juravlea Petru. Se pregãteºte domnul senator Lšrinczi Iuliu.

Domnule preºedinte,

Astãzi fiind ”Ziua mediuluiÒ, încerc sã fac o declaraþie politicã la temã, având ca subiect necesitatea reînfiinþãrii Fondului bisericesc ortodox român al Bucovinei. În susþinerea pe care încerc sã o fac, voi aduce argumente istorice ºi de drept, precum ºi argumente tehnice, începând cu argumentele istorice ºi de drept.

În cursul zbuciumatei istorii a Moldovei, domnitorii, mitropoliþii, episcopii ºi boierii români, prin danii generoase, au înzestrat bisericile ºi mãnãstirile, nu numai cele moldoveneºti, cu bunuri care sã le permitã nu numai sã supravieþuiascã, ci ºi sã întreþinã vie credinþa ortodoxã pe aceste meleaguri. Cu timpul, aceste bunuri s-au consoli-

dat, s-au dezvoltat, astfel cã numai în Bucovina, la data anexãrii ei în Imperiul austro-ungar, posesiunile bisericeºti ocupau douã treimi din suprafaþa provinciei, iar prin mãrimea masivelor pãduroase ºi a suprafeþelor agricole constituiau cea mai mare forþã economicã. În procesul de organizare a noii provincii, autoritãþile austriece au abordat ºi problema averilor bisericeºti. Astfel, printr-o ordonanþã din 27 decembrie 1781, împãratul Iosif al II-lea dispunea inventarierea averilor mãnãstireºti, în vederea încamerãrii, adicã a trecerii în administrarea statului, iar în anul 1783, prin ordonanþa imperialã din 19 iunie, datã la Cernãuþi, Iosif al II-lea decreteazã cã (citez): ”Fãrã amânare, sã se reducã numãrul mãnãstirilor ºi fondurile sã treacã sub povãþuirea stãpânirii împãrãteºti ºi crãieºtii Mãrii. Averea preoþilor care nu trãiesc în Bucovina, adicã a celor strãini, sã se confiºte, iar din întregul fond ce se va forma pe aceastã cale sã se întreþinã clerul ortodox ºi sã se creeze cel puþin o ºcoalã, fie la Cernãuþi, fie la Suceava, iar restul sã se întrebuinþeze pentru scopuri folositoareÒ.

Inventarierea dispusã în 1781 fiind terminatã, aceastã ordonanþã a fost pusã imediat în execuþie, astfel cã, cu toatã împotrivirea egumenilor din cele 25 de aºezãminte monahale, au fost desfiinþate 22, menþinându-se doar trei: Putna, Suceviþa ºi Dragomirna, iar averea tuturor mãnãstirilor, atât a celor desfiinþate, cât ºi a celor menþinute, a trecut în administrarea statului. Fondul bisericesc creat astfel, prin Hotãrârea imperialã din 19 iunie 1783, cuprinde, în sine, toate averile mobile ºi imobile ale Episcopiei Rãdãuþilor ºi ale tuturor mãnãstirilor ºi schiturilor bucovinene, cu moºiile lor din Bucovina ºi din Moldova. Pentru administrarea fondului astfel constituit s-au angajat, începând din 1783, silvicultori, fiind organizate ulterior administraþii silvice în localitãþile Cuciurul Mare, Sfântul Onofrei, Coþmani, Frãtãuþi ºi Iliºeºti, subordonate guvernatorului militar al Bucovinei.

Da. Mulþumesc, domnule senator.

P.N.Þ.C.D. mai dispune de un minut.

Are cuvântul domnul senator Lšrinczi Iuliu. Se pregãteºte domnul senator Dumitru Badea.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori, Onoraþi reprezentanþi ai presei,

Obiectul declaraþiei politice de faþã este punerea în aplicare de cãtre Poºta Românã a Hotãrârii Guvernului României de scutire de plata taxelor poºtale de expediere a revistelor de specialitate editate de institutele Academiei Române.

Institutele de cercetare ºtiinþificã ale Academiei Române publicã rezultatele cele mai semnificative ale cercetãtorilor noºtri, dobândite în activitatea lor internã ºi în colaborare cu institutele similare din strãinãtate. Datoritã lipsei de fonduri, începând din anul 1997, Academia Românã nu a mai expediat publicaþiile sale în instituþiile partenere. Deºi prin Hotãrârea Guvernului României publicaþiile Academiei Române sunt scutite de plata taxelor poºtale, Poºta Românã refuzã sã ia în considerare acest act normativ. În consecinþã, publicaþiile Academiei Române zac în depozite.

În situaþia semnalatã se gãsesc revistele publicate de Comitetul Naþional Român de Geodezie ºi Geofizicã, cum ar fi: ”Revue Roumaine de GŽophisiqueÒ (”Studii ºi Cercetãri de GeofizicãÒ), ”Revue Roumaine de GŽographieÒ (”Studii ºi Cercetãri de GeografieÒ), sau de la Institutul Astronomic al Academiei Române: ”Romanian Astronomical JournalÒ, ”Observation SolaireÒ (”Anuarul AstronomicÒ) ºi alte reviste publicate de institutele Academiei Române.

Aceste reviste reprezintã o carte de vizitã imposibil de înlocuit. Lipsa lor face ca accesul la fondurile destinate de cãtre diverse organisme internaþionale colaborãrilor ºtiinþifice sã ne fie din ce în ce mai greu accesibile.

Aduc cu durere la cunoºtinþa Senatului faptul cã, datoritã lipsei de fonduri, aceste reviste, editate cu mari eforturi de cãtre Editura Academiei Române, zac în depozitele editurii de ani de zile, Academia Românã neputând asigura plata taxelor poºtale care, þinând seama de faptul cã, pentru unele din aceste reviste, ultimele numere expediate au fost editate în urmã cu doi-trei ani ºi cã, în felul acesta, cercetarea româneascã este izolatã de circuitul internaþional, pierzându-se prioritãþi importante în anunþarea unor rezultate de valoare.

Situaþia prezentatã de noi afecteazã, în mãsurã mai mare sau mai micã, toate publicaþiile ºtiinþifice editate de cãtre Editura Academia Românã, sub egida secþiilor de specialitate, ceea ce poate conduce la decãderea noastrã din drepturile pe care Convenþia internaþionalã ce reglementeazã schimbul internaþional de publicaþii le asigurã de peste o jumãtate de secol.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Dumitru Badea. Se pregãteºte domnul senator Ioan Ardelean.

Domnule preºedinte, Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Este vorba despre o scrisoare pe care o adresez domnului preºedinte al Camerei Deputaþilor, Ion Diaconescu, ºi domnului preºedinte al Senatului, Mircea Ionescu-Quintus, ºi ea exprimã îngrijorarea în legãturã cu abuzurile grave, vecine cu infracþiunea, comise încã din start de unii membri ai Colegiului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii.

Cum se întâmplã astãzi aproape în toate domeniile, ºi în cazul Legii nr. 187/1999, normele sale sunt obligatorii pentru toþi cetãþenii þãrii, mai puþin pentru cei care au jurat în faþa Parlamentului cã o vor pune în aplicare în litera ºi spiritul ei.

Consider cã este de datoria mea sã sesizez ºi sã cer mãsurile legale ce se impun pentru evitarea perpetuãrii unor fapte infracþionale.

Direcþionarea sarcinilor pur tehnice cãtre atribuþii politice, suprastatale, care influenþeazã, între altele, ºi deciziile în competiþia valorilor, este un aspect de gravitate extremã, care, nesancþionate la timp, ar putea avea urmãri neaºteptate nici de susþinãtorii cei mai fervenþi ai legii. Transformarea acestui consiliu într-o instituþie similarã a acelei pãrþi a Securitãþii, pe care tocmai a fost învestit prin lege sã o desconspire, ca poliþie politicãÉ Dar iatã faptele.

Nici nu se uscase pasta pixului de pe procesul-verbal de alegere a acestui consiliu, cã preºedintele acestuia, domnul Gheorghe Oniºoru, dupã declaraþia formalã cum cã ar conduce o instituþie echidistantã politic, a avut o intervenþie uluitoare. Citez: ”Urmeazã sã propun (în ce calitate nu ºtiu) o lege a administraþiei, pentru a interzice accesul la funcþii publice, ºi nu numai la astfel de funcþii, al celor care au colaborat cu Securitatea sub o formã sau altaÒ.

În ultimele zile, unii membri ai colegiului, ca Mircea Dinescu, Gheorghe Oniºoru, au apãrut pe posturile de televiziune dând publicitãþii materiale din arhivele studiate privind activitatea unor persoane, condamnând legãturile lor cu Securitatea, inducând în opinia publicã o inadmisibilã prezumþie de vinovãþie individualã ºi, mai grav, uneori, o vinovãþie colectivã, ceea ce îi situeazã pe domnii mai sus amintiþi incompatibili cu funcþiile pe care le deþin în acest colegiu, deoarece, prin comportamentul lor, ignorã nu numai Constituþia ºi legile României, dar ºi normele de drept internaþional.

Mulþumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul senator Ioan Ardelean. Se pregãteºte domnul senator Corneliu Turianu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia mea politicã se referã la afacerea ”CosteaÒ, care se dovedeºte a fi o sursã de finanþare a ”democraþiei româneºtiÒ.

Democraþia indigenã, nãscutã dupã 1990, tinde sã transforme România într-o þarã a disfuncþiilor ºi scandalurilor. În acest context, în exterior se contureazã o imagine disconfortantã, o imagine a unei þãri instabile pe toate planurile, cu puþine ºanse de salvare. Aceastã percepþie este întãritã din plin de afacerile dubioase ce se declanºeazã perpetuu.

Imaginile incalificabile se perindã într-o succesiune uimitoare, prin cãderi inexplicabile ale unor întreprinderi sau ale unor bãnci, ale unor personalitãþi politice sau ale unor partide politice. Cel care are de suferit din toate acestea este, pânã la urmã, cetãþeanul de rând, pentru care costurile sociale ale reformelor economice sunt, în fapt, un jaf sistematic ºi bine organizat, iar costurile instabilitãþii politice au devenit de-a dreptul insuportabile.

În faþa atâtor scandaluri, românii au ajuns sã îºi piardã încrederea în majoritatea instituþiilor statului, precum ºi în politicã ºi în politicienii sãi. Oamenii sunt foarte derutaþi de ceea ce se întâmplã în jurul lor, nemaiºtiind ce sã creadã, mai ales cã aproape zilnic explodeazã câte o ”bombãÒ, realã sau gonflabilã, de tipul ”bombei preþurilorÒ, ”bombelor politiceÒ ºi, nu în ultimul rând, chiar bombe adevãrate.

Românii nu mai pot avea încredere în nimeni ºi în nimic, pentru cã ”dreptatea umblã cu capul spartÒ. Atunci când unii escroci, ”rechiniÒ mai mari sau mai mici, provenind din zona criminalitãþii economico-financiare, sunt capturaþi de poliþie, din interiorul justiþiei apar tot felul de ”apãrãtori ai legiiÒ, care îºi fac datoria, amânând la infinit, paralizând anchetele, precum ºi strângerea dovezilor sau chiar reducând ºi anulând unele sancþiuni.

Nici în administraþie lucrurile nu stau mai bine, pentru cã suntem permanent ameninþaþi cu reforma în administraþie, dar, de fapt, nu asistãm decât la un fel de rotire a cadrelor, în stilul tovãrãºesc de altãdatã, iar dacã s-a mai întâmplat sã fie reduceri de personal, acest fenomen a afectat doar oamenii sãraci, cu probleme, oricum fãrã ”cunoºtinþe, pile ºi relaþiiÒ.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Turianu. Se pregãteºte domnul senator Panã Viorel.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Indiscutabil se poate vorbi deja de o presiune a electoratului pentru introducerea votului uninominal, demers sprijinit de marea majoritate a asociaþiilor reprezentative ale societãþii civile. Ceea ce se doreºte prin aceste demersuri este asumarea responsabilitãþii personale a oamenilor politici pentru acþiunile lor ºi renunþarea, o datã pentru totdeauna, la autoprotectoarea ”umbrelã de partidÒ. Numai cã aº îndrãzni sã apreciez cã în timp ce societatea civilã vrea cu adevãrat demararea unei reforme electorale, majoritatea clasei politice se mulþumeºte cu simple clamãri. Astfel, s-a ajuns acum, în plin an electoral, chiar dacã ar exista voinþa politicã necesarã, la adoptarea acestui sistem care nu mai este nicicum posibil de pus în practicã, cãci absenþa timpului necesar implementãrii sistemului de vot uninominal, precum ºi costurile materiale ridicate ale noii arondãri electorale a teritoriului, rezultatã din eventuala legiferare a votului uninominal, reprezintã, este adevãrat, în momentul de faþã, dificultãþi majore. Trecând însã la sistemul electoral actual, cel exclusiv pe liste de partid, acesta, cum bine ºtiþi, a fost supus unei serii nesfârºite de critici. Principala acuzã adusã este aceea cã sub umbrela prea largã a listei de partid se pot ascunde foarte uºor tot felul de corupþi, incapabili, escroci sau, în cel mai bun caz, tot felul de rubedenii, iar exemple existã cu duiumul. Ne punem chiar întrebarea: dacã este mai important doar partidul, atunci la ce bun sã mai înºirãm numele candidaþilor? Motiv pentru care eu v-aº sugera sã propunem transformarea buletinului de vot într-un fel de cãrticicã de colorat care sã cuprindã doar semnele electorale Ñ ochiul, cheia, garoafa, trandafirul, cireaºaÉ Ñ ºi sã votãm pe aceste semne electorale. Totuºi, din punctul meu de vedere, aceasta nu înseamnã cã în acest moment premergãtor campaniei electorale nu s-ar mai putea face chiar nimic. Iatã ce propun: o soluþie intermediarã de compromis între cele douã extreme ar reprezenta-o introducerea aºa-numitului scrutin plurinominal, adicã o îmbinare a celor douã sisteme de votare. Astfel, n-ar mai fi nevoie de o costisitoare redesenare a circumscripþiilor electorale ºi s-ar oferi totodatã posibilitatea ca în cadrul celor 41 de circumscripþii existente electoratul sã-ºi poatã alege parlamentarii doriþi de pe listele de partid. Aceastã formulã ºi-a gãsit materializarea, dupã cum bine ºtiþi, în numeroase iniþiative legislative care, iertaþi-mã, continuã sã zacã în sertarele comisiei noastre juridice. Principalele avantaje ale acestei metode în care se voteazã omul de pe lista unui anume partid ar fi cã nici nu se produce o disipare a votului. Este pãstratã ºi coerenþa politicã ºi, nu în ultimul rând, electoratul are dreptul de a desemna propria listã de valori, fãrã a se mai afla la mâna fãuritorilor de liste din interiorul oricãrui partid. Un alt punct-cheie al doritei reforme electorale îl reprezintã eliminarea anumitor îngrãdiri inexplicabile la care sunt supuºi candidaþii independenþi.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Panã Viorel. Se pregãteºte domnul senator Bleahu Marcian.

## **Domnul Viorel Panã:**

Domnule preºedinte, Domnilor colegi, Stimaþi invitaþi,

Respectul pe care vi-l port dumneavoastrã ºi, în egalã mãsurã, Senatului României mã obligã sã fac urmãtoarea declaraþie politicã. În primul rând vreau sã vã prezint un scurt fir al audierilor de vineri dupã-amiazã din Senatul României, audieri referitoare la criza F.N.I.

Tot din start vreau sã vã mãrturisesc faptul cã eu unul nu am fost de acord cu aceste audieri, având în vedere faptul cã nu aveam rezultatele finale, asistam doar la o situaþie..., o analizã, sã spunem, parþialã, organele abilitate sã întocmeascã controlul Ñ deci mã refer la C.N.V.M., la Parchet ºi la I.G.P. Ñ se aflau într-un stadiu deloc avansat, dupã datele pe care le aveam la acel moment, în aceastã analizã, ºi, ca atare, întrebarea a fost: ”De ce o audiere parþialã?Ò Dupã insistenþele colegilor mei, ale unor colegi din comisie, am acceptat sã particip la aceastã audiere ºi era firesc ca la aceastã audiere sã participe, sã spunem, plecând de la CENTROCOOP, deci toþi acþionarii Ñ Banca Agricolã, C.E.C.-ul ºi aºa mai departe Ñ inclusiv reprezentanþii Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare. Logic, trebuia sã participe ºi profesorul Boboc. Preºedintele comisiei a solicitat procurorului general aducerea la aceste audieri a profesorului Boboc, care a venit, într-adevãr, dupã 3 ore. Audierile au început, nu puteau sã ne ofere, dupã pãrerea foarte multora, elemente noi, în schimb s-au

comis grave erori cu care, din pãcate, ne vom confrunta în perioada imediat urmãtoare, ºi anume:

Ñ prima ºi cea mai mare este aceea cã societatea de administrare, prin glasul reprezentantului ei, a lansat acea cifrã fatidicã, dupã pãrerea mea, total inexactã, de 4,5% din rãscumpãrare-recuperare din ultimul preþ afiºat. Aceasta a fost o mare greºealã, pe care eu am încercat, prin toate luãrile de poziþie de dupã acest eveniment, sã dovedesc cã este irealã, iar în momentul în care administratorul ne spunea de aceastã valoare, unul dintre colegii mei a afirmat în plenul acestei întâlniri faptul cã numai la Banca Comercialã Ñ sector 5, mai erau încã 75 sau 70 de miliarde depozite ale SOV INVEST-ului. Deci, din start datele erau eronate.

Are cuvântul domnul senator Bleahu Marcian. Se pregãteºte domnul senator Moisin Ioan. Aveþi doar un minut.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vreau în primul rând sã mulþumesc domnului senator Badea, cãlduros, pentru cã a deschis o discuþie care mã priveºte oarecum direct ºi la care, deci, nu fac decât o prelungire, prezentând, aºa cum se spune acum, un studiu de caz. În ziua de 26 mai, Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii a dat un comunicat prin care se afirma cã eu am semnat o declaraþie cã nu am fost informator al Securitãþii, dar cã în realitate am fost. În legãturã cu aceasta, þin sã fac urmãtoarele observaþii:

1) nu ºtiu la ce se referã comunicatul consiliului, dar conform Legii nr. 187/1999, înainte de a se da acest comunicat, consiliul trebuia sã mã audieze, sã-mi dea posibilitatea de a-mi vedea propriul dosar, ceea ce n-a fãcut, încãlcând astfel legea;

2) ceea ce pot afirma este faptul cã în 1952 am fost arestat ºi chinuit, apoi hãrþuit continuu, pânã ce în 1962 am fost dat afarã din Universitate fãrã explicaþie. Apoi, în 1976 am fost din nou arestat împreunã cu soþia. S-a efectuat o percheziþie amãnunþitã la mine acasã, în cãutarea vreunui element incriminatoriu, dar nu a fost gãsit nimic. Mi s-a dat drumul, dar de atunci nu am mai primit nici o vizã de ieºire din þarã timp de 8 ani, am fost împiedicat trei ani la rând sã ocup postul de profesor invitat la Universitatea din Geneva, apoi la Universitatea din Karlsruhe, sã dau curs la diverse invitaþii de la conferinþe ºi congrese internaþionale ºi nici mãcar nu mi s-a permis sã trimit spre publicare peste hotare, articole ºi cãrþi ºtiinþifice care îmi fuseserã solicitate de acolo. În comunicatul consiliului se spune, de altfel, cã sunt subiectul unui masiv dosar de urmãrire de cãtre Securitate;

3) înainte de a da declaraþia necesarã depunerii candidaturii mele la postul de primar al Capitalei, am vrut sã-mi vãd dosarul, dar consiliul a afirmat în repetate rânduri cã nu-l poate furniza, cãci nu are nici spaþiul în care sã-ºi desfãºoare activitatea. Dar, iatã cã, brusc, a devenit funcþional ºi a dat un comunicat pe baza studierii a 6 dosare oferite de S.R.I. Aceastã alegere este suspectã, deoarece între candidaþi, nu?, se aflã un fost colonel de Securitate, un fost secretar judeþean de partid, un fost comandant de navã, care chiar a declarat cã a fost sub controlul Securitãþii ºi omul de încredere al lui Ceauºescu, cu care acesta a fãcut turul lumii, ei bine, toþi aceºtia candidaþi la primãrie! Este chiar de crezut cã aceºtia nu au avut nici o legãturã cu Securitatea? Este evident cã alegerea fãcutã de S.R.I. a fost selectiv politicã ºi au fost eliminate trei partide ecologiste ºi un partid monarhist;

Mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Zavici Nicolae.

Doamnelor ºi domnilor,

Am sã încerc sã scurtez declaraþia mea politicã pentru a mã putea încadra în timp, dar nu cred cã un minut poate sã acopere cât de cât, ºi de aceea cer îngãduinþa de a mi se prelungi cu douã sau trei minute.

Bine, domnule senator.

## **Domnul Nicolae Zavici:**

Am fost extrem de surprins sã vãd cã investitorii F.N.I. protesteazã în faþa Guvernului României. Desigur, pãgubiþii au tot dreptul sã protesteze. Mulþi dintre ei ºi-au pierdut agoniseala de-o viaþã, unii se aflã într-o situaþie de-a dreptul disperatã. Este prin urmare firesc sã-i vedem ieºiþi în stradã, sã-i vedem cerând restituirea banilor pe care i-au investit, ºi mai ales sã vedem pedepsirea celor vinovaþi. Aceºti vinovaþi nu sunt de gãsit la Guvern, ci în cu totul altã parte. Protestul pãgubiþilor F.N.I. ar trebui sã se desfãºoare în faþa sediului P.D.S.R.,

pentru cã partidul condus de domnul Ion Iliescu nu e deloc strãin de afacerile fondului. Ar trebui, domnilor, ca înainte de a îndemna oamenii sã blocheze strãzile sã le explicaþi cum se face cã banca la care domnul Nicolae Vãcãroiu este manager ºi acþionar, iar alþi colegi din P.D.S.R. sunt membri ai consiliului de administraþie, Banca de Investiþii ºi Dezvoltare (B.I.D.)... Dacã nu cumva lichiditãþile SOV INVEST, cele 1.500 de miliarde de lei care existau pe hârtie ºi ar fi trebuit sã fie plãtite investitorilor de la F.N.I. se aflã, aºa cum a dezvãluit presa, în banca pe care domnul Nicolae Vãcãroiu, fostul premier, o administreazã. Cu ce bani a fost înfiinþatã Banca Românã de Scont? Nu erau cele 10 milioane de dolari pe care liderii P.D.S.R. i- au folosit la preluarea Bãncii ASTRA din Braºov, bani depuºi la F.N.I. de cei pe care opoziþia îi trimite astãzi în faþa Guvernului sã protesteze? P.D.S.R. a sprijinit cu generozitate, prin mãrinimosul ”BancorexÒ ºi prin celebrul risipitor de bani publici F.P.P. II Moldova, condus de domnul Corneliu Iacobov, prieten cu secretarul general al Guvernului, Viorel Hrebenciuc, naºterea acestei escrocherii numite F.N.I. Iatã întrebãri care necesitã rãspunsuri grabnice. Vã asigur, domnilor, cã toþi vinovaþii pentru situaþia de la F.N.I. vor plãti. Vã asigur cã nu se va întâmpla cu escrocheriile reprezentanþilor politici, ce s-a întâmplat cu certificatele de depunãtori de la F.N.I.. Dacã acestea au rãmas neplãtite la scadenþã, finalul anchetei va fi momentul scadenþei pentru cei care acum jubileazã, dupã ce au înghiþit banii depunãtorilor ºi i-au asmuþit pe nedrept împotriva noastrã. Vor plãti pentru ilegalitãþile lor, aºa cum vor plãti ºi pentru cã au orchestrat din umbrã diversiunea F.N.I.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Ultimul înscris la cuvânt, domnul senator Tocaci Emil.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Printr-o coincidenþã interesantã, colegul antevorbitor a încheiat aºa cum aþi vãzut. Exact punctul de la care eu aº vrea sã preiau scurtul meu discurs.

Domnilor colegi, vinovaþii, dupã pãrerea mea, nu vor plãti. Nu vor plãti, pentru cã de zece ani de zile marii vinovaþi nu plãtesc absolut deloc în aceastã þarã. Plãtesc grav cei care au furat o raþã sau douã pâini, cu ani grei de puºcãrie. Prin urmare, domnilor colegi, eu cred cã ºi aceastã agitaþie Ñ afacerea F.N.I.-ului Ñ aceastã agitatã problemã ºi gravã va rãmâne într-o ceaþã la fel ca ºi privatizãrile frauduloase, la fel ca tot ceea ce ºtiþi cã a ros economia acestei þãri. Fac aceastã prognozã, vom vedea dacã mã înºel sau nu. Sunt primul care ar dori sã se înºele.

Domnilor colegi, eu vã pun însã o întrebare? dacã, aºa cum ºtim, nimeni nu are dreptul sã-ºi facã dreptate singur într-un stat de drept, ce se întâmplã într-o þarã dacã nu face nimeni dreptate? Dacã justiþia nu face dreptate? Atunci, pentru cã nimeni n-are voie sã-ºi facã dreptate singur, cum se face dreptatea în acea þarã? Nu se face în nici un fel, domnilor colegi. Aceasta este situaþia în care ne gãsim noi ºi mie mi-e teamã de un moment în care lumea îºi va face dreptate singurã.

Gândiþi-vã la eventualitatea asta. Legile sunt, pur ºi simplu, o batjocurã. Domnul coleg Lšrinczi, la care mã uit acum ºi care este un eminent om de ºtiinþã Ñ poate cã nu ºtiþi toþi acest lucru Ñ a luat apãrarea Academiei Române. Poºta nu vrea, o instituþie a statului, nu vrea sã respecte o lege. Uite aºa, nu vrea! Vi se pare normal?! E posibil?! Uite cã e posibil! E posibil ca un mare escroc sã nu facã închisoare pentru cã nu-i place închisoarea, nu suportã sau are platfus sau deviaþie de sept, claustrofobie, uitaþi, ºi asta o spune un fost ministru al justiþiei, domnul preºedinte al Senatului, Mircea Ionescu-Quintus, care, evident, cu o amarã ironie a spus acest cuvânt, ”claustrofobieÒ, ºi tot cu amarã ironie spunem ceva similar, sau cu veselie nejustificatã.

Domnilor colegi, sã vã mai spun cã Senatul trebuie sã-ºi facã datoria, sã vã mai spun cã Parlamentul nu existã, sã vã mai spun cã mã aºtept la o ordonanþã de urgenþã care sã modifice Constituþia? ªi asta este posibil. Absolut totul este posibil.

Vã dã Isãrescu...

Vã mulþumesc.

P.D.S.R.-ului i-am mai rãmas 10 minute ºi a solicitat cuvântul domnul senator Marin Stelian.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Am auzit de la un domn care le cunoaºte pe toate unde sunt banii de la Fondul Naþional de Investiþii. S-a vorbit aici cã, aoleu, banii s-ar fi dus la banca unde este Vãcãroiu. Total greºit, domnilor! Cu asemenea minciuni nu puteþi sã dezinformaþi Senatul României. S-a vorbit mult în presã, în mass-media, cã SOV este egal cu Sorin Octavian Vântu.

Ce pot sã vã spun este cã Sorin Octavian Vântu nu a fost niciodatã acþionar la SOV INVEST, la Fondul Naþional de Investiþii. Acþionarii au fost: C.E.C.-ul, care a cumpãrat de la doamna Vlas 140 de mii de acþiuni la valoarea nominalã de 1.000 de lei, deci care valorau la valoarea nominalã 140 de milioane.

Neavând preþ de piaþã, C.E.C.-ul ºi-a permis sã plãteascã pentru aceste 140 de mii de acþiuni suma de 8 miliarde de lei.

De ce?!

O sã vinã o comisie de anchetã.

De Camenco...

## **Domnul Dan Stelian Marin:**

O altã afacere: la o instituþie condusã tot de P.N.Þ.C.D.: Banca Agricolã. Au cumpãrat ºi ei, la fel, de la doamna Vlas, 140 de mii de acþiuni, tot la valoarea nominalã de 1.000 de lei, deci 140 de milioane, ºi a plãtit pentru aceste 140 de mii de acþiuni 8 miliarde de lei.

2. C.E.C.-ul, ca instituþie condusã exclusiv de P.N.Þ.C.D., prin vicepreºedinþi, directori ºi preºedinte, cã nu a avut loc nimeni acolo decât dacã aveai vechime în P.N.Þ.C.D. A fãcut curat, curãþenie, sã-ºi bage oamenii, a fãcut un plasament la SOV INVEST de 290 de miliarde de lei. Din ai cui bani, mã întreb eu. Din ai P.N.Þ.C.D.-ului?! Nu, domnilor! Din banii populaþiei depuºi la C.E.C., care aveau scadenþã 15 august 1999. La ora actualã P.N.Þ.C.D.-ul, cã eu nu pot sã spun altceva dacã numai conducãtorii, numai membrii din P.N.Þ.C.D. au de recuperat 126 de miliarde de la Fondul Naþional de Investiþii. Sã recupereze!

P.N.Þ.C.D.-ul a încheiat un contract de garantare a depunerilor la Fondul Naþional de Investiþii. De altfel, toate certificatele de investitor, dacã v-aþi uitat la ele, ºi toatã publicitatea fãcutã la acest fond de investiþii s-a fãcut cu sigla C.E.C.-ului. Ce efecte au decurs folosind aceastã siglã ºi arãtând investitorilor cã sumele depuse nu prezintã nici un risc? Dacã la 31 decembrie 1999, deci acum 5 luni, la Fondul Naþional de Investiþii erau 181 de mii de investitori, în final, când ºi-a încetat activitatea, sunt 304 mii de investitori.

Am întrebat: domnilor, dar garanþia asta?... Pãi zice cã nu, cã e falsã, cã n-a fost semnatã de douã persoane. Auzi ce înseamnã o garanþie bancarã Ñ trebuie sã fie semnatã neapãrat de douã persoane, pentru cã semnãtura preºedintelui nu are valoare decât dacã e semnatã de un vicepreºedinte. Nu se poate! ªi vã spun aceasta pentru cã am lucrat ºi eu în sistemul bancar, am semnat ºi eu sute de garanþii, dar ai pe o copie încã 20

de semnãturi, aºa, în scarã. Ai aporobarea Comitetului de direcþie, a Consiliului de administraþie...

ªi, domnule foarte bine informat senator care blamaþi un coleg din salã, de ce nu cercetaþi dumneavoastrã cine este în spatele acestui Fond Naþional de Investiþii? S-a mers pe ideea: hai sã-l arestãm pe Boboc. S-a dat dispoziþie de la Cotroceni, l-a suspendat, lege organicã, nelege organicã, suspendaþi-l pe Boboc ca sã arãtãm lumii: uite, domnule, noi luãm mãsuri. Pãi, domnule, dacã mãsura e dreaptã, dacã Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare este o instituþie autonomã, care funcþioneazã pe baza unei legi organice, ca ºi Banca Naþionalã, Banca Naþionalã a României este o autoritate monetarã ºi are atributul principal acela de supraveghere a sistemului bancar. Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare are ca atribut principal reglementarea ºi supravegherea pieþei de capital. Pãi, domnule, dacã aplicãm acelaºi sistem, aceeaºi rãspundere, însemna cã Mugur Isãrescu trebuia sã fie arestat dupã falimentul fiecãrei bãnci ºi Consiliul de administraþie al Bãncii Naþionale sã fie schimbat de Guvern, nu de Parlament, la fiecare faliment al unei bãnci.

Dreptul la replicã, vã rog!

A solicitat dreptul la replicã domnul senator Zavici.

Nu s-a pomenit nici un nume!

Nu s-a pronunþat numele domnului Zavici!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Ba da, s-a pomenit numele domnului senator Zavici. Domnul senator Zavici, aveþi un minut.

Este stenograma martor, s-a pronunþat numele domnului senator Zavici. Vã rog, domnilor senatori.

## **Domnul Nicolae Zavici:**

Domnilor, nu vreau sã discut mult, însã ceea ce vreau sã-l asigur pe domnul senator, cãruia îi port tot respectul, este cã în declaraþia mea am introdus fraza: ”Iatã întrebãri care necesitã rãspunsuri grabniceÒ. Unu. Al doilea Ñ dacã se vorbeºte ºi mi se spune ”ruºinosÒ, sã ºtiþi cã sunt curat ca o lacrimã. Mie sã nu-mi spunã nimeni sã-mi fie ruºine. Sã le fie ruºine celor care furã!

## Corect!

Vã mulþumesc foarte mult, stimaþi colegi.

De ce nu-l luaþi la întrebãri pe domnul Vãcãroiu, dacã ºtiþi aºa de bine?

Am terminat declaraþiile politice ºi vreau sã vã aduc la cunoºtinþã Nota pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

În conformitate cu prevederile articolului 17 alineatele 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului urmãtoarele legi:

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 17/1999;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/1999;

Ñ Ordonanþa Guvernului nr. 46/1999;

Ñ Ordonanþa Guvernului nr. 43/1999; Ñ Ordonanþa Guvernului nr. 37/1999;

Ñ Legea pentru ratificarea Protocolului dintre România ºi Agenþia Internaþionalã pentru Energia Atomicã;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului sub formã de schimb de scrisori dintre Guvernul României ºi Comunitatea Europeanã;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 17/1999 ºi completarea Legii nr. 42/1990;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 57;

Ñ Ordonanþa Guvernului nr. 73;

Ñ Ordonanþa Guvernului nr. 31;

Ñ Legea pentru ratificarea Convenþiei dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene pentru evitarea dublei impuneri;

Ñ Legea pentru ratificarea Deciziilor nr. 5/1997 ºi 8/1997 ale Comitetului mixt din cadrul Acordului dintre România ºi statele Asociaþiei Europene a Liberului Schimb;

Ñ Legea pentru aderarea României la Convenþia internaþionalã privind armonizarea controalelor mãrfurilor la frontiere, semnatã la Geneva la 21 octombrie 1982.

De asemenea, stimaþi colegi, avem de constituit mai multe comisii de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 48/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii audiovizualului nr. 48/1992.

Comisia cuprinde 7 colegi senatori.

Un reprezentant al Partidului Democrat.

Domnul senator Aristotel Cãncescu.

Un reprezentant al P.N.L.

Domnul senator MŸller Constantin.

Din partea Grupului P.N.Þ.C.D., un reprezentant.

Din partea Grupului P.N.Þ.C.D., subsemnatul, senatorul Zavici Nicolae.

Din partea Grupului Uniunea Democratã Maghiarã din România, un reprezentant.

Domnul senator Pusk‡s.

Din partea P.D.S.R., un reprezentant.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Din partea P.U.N.R., un reprezentant.

Domnul senator Vasile Dobrescu.

ªi de la independenþi, un reprezentant.

Domnul ªerban Sãndulescu.

Domnule preºedinte, vã rog, o rectificare. Propunem pe domnul Eugen Vasiliu.

Dacã existã observaþii asupra componenþei comisiei? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Adoptatã cu 78 de voturi pentru, nici unul împotrivã ºi nici o abþinere.

A doua constituire de comisie de mediere se referã la proiectul de Lege privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.

Grupul P.D., un reprezentant.

Domnul senator Sabin Pop.

Grupul P.N.L.?

Domnul senator Blejan Constantin.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/15.VI.2000

Grupul P.N.Þ.C.D.?

Grupul P.N.Þ.C.D. propune pe domnul senator Oprea Andreiu.

Propunem pe domnul senator Victor Clonaru.

Grupul U.D.M.R.?

Grupul Uniunea Democratã Maghiarã din România?

Domnul senator NŽmeth Csaba.

Domnul senator NŽmeth Csab—

Grupul P.D.S.R.?

Domnul Dan Mircea Popescu.

Grupul P.R.M.?

Domnul Mînzînã.

La ce punct este asta?

Pensiile... Nu. Reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.

ªi de la independenþi un reprezentant.

Domnul Emil Tocaci.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Observaþii asupra componenþei comisiei? Nu sunt. Nefiind observaþii, o

A treia constituire de comisie se referã la proiectul de Lege privind protejarea patrimoniului cultural-naþional mobil. De asemenea, este compusã din 7 colegi senatori. Din partea Grupului P.D.?

Domnul senator Bucur Corneliu.

Grupul P.N.L.?

Domnul senator Eugen Vasiliu.

Grupul P.N.Þ.C.D.?

Din partea P.D.S.R.?

Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Din partea Grupului Partidul Unitãþii Naþionale Române?

Domnul senator Vasile Dobrescu.

Independenþii?

Domnul senator Laurenþiu Ulici.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Dacã sunt observaþii asupra componenþei? Nu sunt. Nefiind, o

A patra comisie de mediere se referã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 194/1999 privind instituirea medaliei comemorative _150 de ani de la naºterea lui Mihai Eminescu_ . Grupul parlamentar P.D.?

Domnul senator Corneliu Bucur.

Grupul U.D.M.R.?

Domnul senator NŽmeth Csaba.

Grupul P.N.L.?

Domnul senator Radu F. Alexandru.

Grupul P.N.Þ.C.D.?

Domnul senator Petru Caraman.

Grupul P.D.S.R.?

Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Grupul P.R.M.?

Domnul senator Dumitru Badea.

De la independenþi?

Grupul P.D.S.R.?

Domnul senator Sava Constantin.

Grupul Partidul Unitãþii Naþionale Române?

Domnul senator Victor Fuior.

Independenþii, un reprezentant.

Domnul senator ªerban Sãndulescu.

Domnul senator Laurenþiu Ulici.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Observaþii asupra componenþei comisiei? Nu sunt. Vã

Grupul parlamentar P.D., un reprezentant.

Domnul senator Costel Gheorghiu.

Grupul parlamentar P.N.L.?

Domnul senator Marcian Bleahu.

Grupul P.N.Þ.C.D.?

Întrucât sunt autorul iniþiativei legislative, mã propun pe mine.

Grupul U.D.M.R.?

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:**

Subsemnatul, senatorul Szab—.

Observaþii asupra componenþei? Nu sunt. Nefiind, o

Ultima comisie de mediere se referã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 55/1997 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 56/1996 privind salarizarea ºi alte drepturi ale judecãtorilor Curþii Supreme de Justiþie, ale magistraþilorasistenþi ºi ale celorlalte categorii de personal.

De asemenea, comisia e formatã din 7 colegi. Grupul P.D., un reprezentant.

Domnul senator Cristian Dumitrescu.

Grupul P.N.L.?

Domnul senator Constantin MŸller.

Grupul P.N.Þ.C.D.?

Domnul senator Rãsvan Dobrescu.

Grupul U.D.M.R.?

Domnul senator Frunda Gyšrgy.

Grupul P.D.S.R.?

Domnul senator Dan Mircea Popescu.

Grupul Partidul România Mare?

Domnul senator Cotarcea Haralambie.

Independenþii, un reprezentant.

Domnul senator Corneliu Turianu.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Observaþii asupra componenþei? Nu sunt. Nefiind, o

Stimaþi colegi, trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, ºi anume: Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian.

Din partea Comisiei de mediere, de la Senat, au participat domnii senatori Hauca, Caraman, Ungureanu, Pusk‡s, Burtea Marcu, Gaita Doru, Preda Florea.

Am rugãmintea ca un coleg din cei prezenþi la comisia de mediere sã prezinte raportul.

Nu avem nici un reprezentant al comisiei de mediere?

Este domnul Caraman.

Codul aerian. Vi-l dau eu. Domnul senator Caraman, vã rog.

Vã rog, domnule senator, prezentaþi raportul. Gata, îl prezintã domnul Caraman. Aveþi cuvântul, domnule senator. Vã ajut eu, domnule senator.

”În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale proiectului de lege în formulãrile celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în anexa la raport în unanimitate.Ò

Tocmai, deci a fost unanimitate în ceea ce priveºte amendamentele propuse, aºa cã...

Cu 78 de voturi electronice plus un vot manual pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat. Deci 79, domnule senator.

La articolul 1, de asemenea, s-a adoptat în unanimitate textul Camerei Deputaþilor.

Observaþii? Nu sunt.

Dacã s-a votat, de ce mai repetaþi ºi dumneavoastrã?

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Suntem obligaþi, pentru cã nu este vorba de textul Senatului.

Deci este vorba de textul Camerei Deputaþilor ºi trebuie sã-l trecem prin plen.

Dacã nu sunt observaþii, îl

Art. 5, de asemenea, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor.

Dacã nu sunt observaþii, îl

Existã, de asemenea, art. 6, cu text nou, cu unanimi-

tate de voturi în cadrul comisiilor de mediere.

Dacã sunt observaþii? Nefiind, îl

Art. 7, de asemenea, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 70 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri.

Art. 8, textul Senatului.

Da.

Stimaþi colegi,

La articolul unic s-a adoptat în unanimitate textul Camerei Deputaþilor.

Observaþii? Nu sunt.

Nefiind, îl

Art. 10, textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Nefiind, îl

Adoptat cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere.

Art. 17 Ñ textul Senatului.

Art. 18, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor. Nefiind observaþii, îl

Art. 21, de asemenea, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor.

Nefiind observaþii, îl

Art. 23, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor. Nefiind observaþii, îl supun la vot.

Adoptat cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere. Art. 24, de asemenea, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor.

Adoptat cu 76 de voturi pentru, nici unul împotrivã, o abþinere.

Art. 25, textul Senatului.

Art. 26, textul Camerei Deputaþilor, în unanimitate. Observaþii? Nefiind, îl

Observaþii? Nefiind, îl

Domnule senator Fuior, suntem în Senat, nu în aer! Adoptat cu unanimitate de voturi, 73. Art. 32, de asemenea, unanimitate, textul Camerei Deputaþilor.

Nefiind observaþii, îl supun votului. Adoptat cu unanimitate, 74 de voturi pentru.

Art. 33, de asemenea, textul Camerei Deputaþilor, unanimitate.

Sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi. Adoptat cu 75 de voturi pentru, nici unul împotrivã, o abþinere.

Art. 34, de asemenea, unanimitate, textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Nefiind îl

Art. 44. Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi. Adoptat cu 81 de voturi pentru, nici unul împotrivã, 4 abþineri. Titlul secþiunii a 2-a Ñ textul Camerei Deputaþilor Ñ unanimitate.

Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi.

Cu 80 de voturi pentru, nici unul împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptatã secþiunea a 2-a.

Art. 45. Observaþii? Nefiind, vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Adoptat cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri.

Pânã la art. 50 Ñ textul Senatului. Art. 50 Ñ dacã sunt observaþii? Nefiind, îl

Titlul secþiunii a 3-a, de asemenea, textul Camerei Deputaþilor Ñ unanimitate. Observaþii? Nefiind, îl

Art. 55. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Adoptat cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

Art. 58. Dacã sunt observaþii? Nefiind, îl

Art. 62. Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri.

Titlul secþiunii a 4-a. De asemenea, text Camera Deputaþilor, unanimitate.

Observaþii? Nefiind, îl

- o abþinere.

Art. 63. Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

- Adoptat cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã,

- o abþinere.

Art. 64. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

Art. 66. Dacã sunt observaþii? Nefiind, îl

- o abþinere.

Art. 76. Observaþii? Nefiind, îl

- o abþinere.

Capitolul XI devine capitolul X.

Observaþii asupra acestui amendament adus de comisiile de mediere? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Acceptat cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri.

Art. 80. Dacã sunt observaþii? Nefiind, îl

Capitolul XII devine capitolul XI. Dacã sunt observaþii? Nefiind, îl

Art. 83. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere.

Art. 86. Observaþii? Nefiind, îl

- o abþinere.

- Capitolul XIV devine capitolul XIII. Observaþii? Nefiind,

- îl

- o abþinere.

- Art. 88. Observaþii? Nefiind, îl

- o abþinere.

Art. 93. Observaþii? Nefiind, îl

- o abþinere.

Art. 96. Observaþii? Nefiind, îl

- Art. 97. Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi, stimaþi

- colegi.

- Adoptat cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici

- o abþinere.

- De asemenea, existã un articol 97[1] . Observaþii?

- Nefiind, îl

Art. 97[2] . Observaþii? Nefiind, îl

- nici o abþinere.

Art. 97[3] . Observaþii? Nefiind, îl

Art. 97[6] . Observaþii? Nefiind, îl

Art. 97[7] . Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi, stimaþi colegi.

- Adoptat cu 81 de voturi pentru, douã voturi împotrivã,

- o abþinere.

Art. 97[8] . Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 78 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã. Art. 97[9] . Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 73 de voturi pentru, douã voturi împotrivã. Art. 97[10] .

Vã rog sã votaþi.

- Adoptat cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã,

- o abþinere.

Art. 97[11] . Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi. Adoptat cu 77 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere. Art. 97[12] . Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi. Unanimitate de voturi, 78.

Art. 97[13] . Observaþii? Nefiind, îl

Art. 97[14] . Observaþii? Nefiind, îl

Art. 97[15] . Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

Art. 97 în întregime, în totalitate. Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi.

Adoptat cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

Capitolul XVI devine capitolul XV. Observaþii? Nefiind,

Art. 98. Observaþii? Nefiind, îl

Art. 98, text nou, indice 1. Observaþii? Nefiind, îl

Art. II. Observaþii? Nefiind, îl

Art. IV. Observaþii? Nefiind, îl

Supun atenþiei dumneavoastrã raportul comisiei de mediere în întregime.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Adoptat cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

Domnul senator Gherman, doriþi o intervenþie pe procedurã, da?

Domnule preºedinte,

Vã rog sã mã credeþi cã, în întreaga mediere, am oscilat între a râde ºi a mã întrista. Este inadmisibil ca într-o lege care, în final, are aproximativ 120 de articole Ñ dacã le numãrãm ºi pe cele care au fost introduse suplimentar Ñ în total numai 13 articole sã nu trebuiascã sã fie mediate.

Aceasta aratã o superficialitate a iniþiatorului, o superficialitate a comisiei de la Senat care a fost sesizatã cu aceastã lege.

Eu nu vreau sã fac o competiþie între cele douã Camere, de ce s-au acceptat mai mult textele de la o Camerã decât de la cealaltã. În general, se acceptã textele de la Camera care este sesizatã a doua, dar este

inadmisibil ca o lege, practic, sã fie modificatã în cadrul comisiei de mediere. Am asistat aici la un act de blamare la adresa noastrã, dar ºi la adresa Executivului, care ne furnizeazã un text de lege care a trebuit refãcut, practic, în comisia de mediere.

Vã rog sã mã credeþi, asistãm la un fenomen incredibil. Comisia de mediere preia locul ambelor Camere legiuitoare. Aceasta aratã cã va trebui sã ne aplecãm mult mai mult, în comisii, asupra textului pe care îl furnizãm plenului.

Sã nu vã supãraþi, dar rog Biroul permanent sã analizeze... Am mai ridicat aceastã problemã, ... aceastã situaþie în care noi, care suntem de bunã-credinþã ºi nu suntem specializaþi, probabil, în textul supus legiferãrii, suntem puºi într-o situaþie de dezinformare, ajungând la situaþia în care am ajuns acum, sã facem o mediere care este aproape egalã cu un proiect de lege. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator, dar þin sã aduc la cunoºtinþã colegilor din plenul Senatului cã aceastã ordonanþã a Guvernului a fost emisã în 1997 ºi de atunci s-au produs în aceastã materie destule modificãri.

Aveþi perfectã dreptate, domnule senator.

Stimaþi colegi, mai sunt doar 7 minute pânã la intrarea în direct la...

Mai mergem la o lege!

Mergem. Dacã dumneavoastrã sunteþi cooperanþi, mergem la propunerea legislativã pentru declararea Municipiului Alba Iulia ”Oraº-erou al RevoluþieiÒ.

Rog iniþiatorul sã prezinte expunerea de motive ºi, de asemenea, din partea Comisiei noastre de administraþie publicã...

Aveþi cuvântul, domnule senator Ardelean.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Susþinerea mea va fi scurtã, dar sper semnificativã pentru a vã face sã înþelegeþi ºi sã acordaþi votul.

Alba Iulia este un simbol naþional al luptei pentru unitate, libertate ºi independenþã.

Municipiul Alba Iulia, oraºul Marii Uniri, a înscris în Cartea de aur a istoriei României o nouã paginã ºi în decembrie 1989, aºa cum a fãcut-o în toate momentele de cumpãnã ale naþiunii noastre, aducându-ºi prinosul sãu de sânge ºi eroism pe altarul luptei pentru recâºtigarea demnitãþii naþionale.

Jertfa celor 23 de morþi ºi 109 rãniþi înregistraþi în zilele fierbinþi ale lui decembrie 1989 dovedeºte întregii þãri cã pe aceastã vatrã strãmoºeascã, unde istoria musteºte la tot pasul, dragostea de libertate, adevãr ºi justiþie este mai puternicã decât moartea.

Iatã de ce memoria acestor eroi trebuie sã rãmânã spre veºnicã pomenire. Reamintind firul evenimentelor, se impune sã semnalãm cã cetãþenii municipiului Alba Iulia, urmând exemplul eroic al Timiºoarei, au ieºit în stradã încã din seara zilei de 21 decembrie, scandând lozinci anticeauºiste ºi anticomuniste.

Încã în aceeaºi noapte, grupul de conducãtori ai Revoluþiei a înfiinþat Frontul Patriotic ”LibertateaÒ ºi a elaborat o platformã-program care a constituit o realã alternativã la guvernare.

Ignorând cãºtile de oþel ºi puºtile mitralierã, în dimineaþa zilei de 22 decembrie, peste 15.000 de cetãþeni au înconjurat clãdirea fostului Comitet judeþean de partid, în timp ce în interiorul acestuia o delegaþie formatã din patru membri impuneau primului secretar dreptul acestora de control asupra activitãþii economice, sociale ºi politice în judeþ.

De altfel, Alba Iulia a fost întâiul oraº care a forþat abdicarea primului secretar. Este demn de subliniat cã toate aceste acte de curaj aveau loc în condiþiile în care dictatorul se afla încã la putere.

Pentru considerentele mai sus arãtate, pentru cinstirea memoriei celor care ºi-au adus jertfa supremã pe altarul libertãþii, precum ºi pentru a aduce omagiul nostru curajoºilor cetãþeni ai municipiului Alba Iulia, am elaborat proiectul de lege alãturat.

Da. Mulþumesc, domnule senator.

Domnule senator Fuior, vã rog, raportul comisiei pe scurt, pentru cã vom intra în direct la radio.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond cu propunerea legislativã pentru declararea municipiului Alba Iulia ”Oraº-erou al RevoluþieiÒ, trimisã de domnul senator Ioan Ardelean.

Prin obiectul sãu de reglementare, propunerea legislativã respectivã face parte din categoria legilor ordinare.

Menþionãm avizul favorabil, atât al Consiliului Legislativ, cât ºi al Comisiei pentru drepturile omului.

Comisia, întrunitã în ºedinþa din 10.12.1999, în urma dezbaterii propunerii legislative, a hotãrât în unanimitate declararea municipiului Alba Iulia oraº-martir al Revoluþiei, pentru cinstirea memoriei celor care ºi-au adus jertfa supremã în Revoluþie.

Pentru considerentele mai sus menþionate, Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului propune plenului Senatului dezbaterea ºi aprobarea propunerii legislative pentru declararea municipiului Alba Iulia ”Oraº-erou al RevoluþieiÒ, cu amendamentele din anexã. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Dacã sunt înscrieri la cuvânt la dezbateri generale. Domnul senator Gherman.

## Domnule preºedinte,

Aºa cum se întâmplã, oarecum, cumva, chiar într-o legendã biblicã, anume, sacrificarea lucrurilor celor mai dragi, am fãcut o declaraþie politicã tocmai pe tema Revoluþiei Române ºi vreau sã spun cã oraºul Alba Iulia mi-e apropiat de suflet din toate punctele de vedere, ca simbol naþional ºi... nu mai revin asupra argumentelor...

Eu însã mã voi abþine de la vot, fãrã sã angajez partidul. Mã voi abþine pentru un motiv foarte simplu, pentru care m-am abþinut ºi la Târgu Mureº, ºi încã în douã cazuri anterioare.

Unui simbol, prin multiplicare, îi scãdem semnificaþia.

Va începe o compensanþie a oraºelor-martir, va veni Craiova, vor mai veni încã vreo 15 ºi dintr-o datã vom pierde semnificaþia Timiºoarei, a Bucureºtiului ºi a câtorva dintre oraºele care au avut o semnificaþie, într-adevãr, majorã în acel moment.

Vreau sã spun... cu imensã tristeþe... fiind vorba de Alba Iulia, care mi-e aproape de suflet, de Þara Moþilor, de unde am venit ºi eu... însã menþinându-mã pe aceeaºi poziþie pe care am fost ºi în votul anterior, mã voi abþine de la vot.

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Bunduc Gheorghe.

Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Cu toate cã nu sunt din þinutul de peste munþi, susþin aceastã propunere legislativã din toatã inima, întrucât ce s-a întâmplat la Alba Iulia în decembrie 1989 nu a fost întâmplãtor.

Trebuie sã nu uitãm cã Alba Iulia este o adevãratã Mecca a românilor. Alba Iulia a fost capitala unei pãrþi a Daciei romane.

În Alba Iulia a intrat Mihai Viteazul la 1 noiembrie 1599 ºi, la 1600, de aici proclama Unirea celor trei Þãri Româneºti. Sã nu uitãm, de asemenea, cã la 1 Decembrie 1918 aici, se consfinþea Marea Unirea, se realiza România Mare.

De asemenea, tot aici, la Alba Iulia, în octombrie 1922, Ferdinand cel loial, aºa cum l-au numit istoricii ºi oamenii politici pentru faptele sale mãreþe, aici se încorona ca rege al tuturor românilor.

Iatã de ce spuneam cã ceea ce s-a întâmplat în decembrie la Alba Iulia nu a fost întâmplãtor ºi nu trebuie sã ne fie fricã sã lãudãm, sã acordãm titluri de merit pentru cei care ºi-au jertfit viaþa pentru idealurile Revoluþiei. Nu cred cã este vorba de o multiplicare. Eu, personal, susþin din toatã inima ºi voi vota pentru ca acest oraº sã capete denumirea de oraº-martir, întrucât, dupã pãrerea mea, îl meritã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da, vã mulþumesc.

Nemaifiind alþi colegi doritori sã se înscrie la cuvânt, dacã asupra titlurilor legii existã observaþii?

Am înþeles cã iniþiatorul ºi-a însuºit amendamentul comisiei.

Nefiind,

Articolul unic. Iniþiatorul, de acord cu amendamentul comisiei de specialitate.

Dacã sunt alte observaþii în salã?

Nefiind, îl

- 15 abþineri.

Supun atenþiei dumneavoastrã legea în ansamblu.

Vã rog sã votaþi, domnilor colegi.

Adoptatã cu 65 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 15 abþineri.

Daþi-mi voie sã adresez, dacã îmi permiteþi o singurã secundã... Vreau sã mulþumesc tuturor colegilor pentru votul acordat ºi pentru înþelegerea de care aþi dat dovadã.

Mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, trecem la ultimul punct înscris pe ordinea de zi, întrebãri ºi interpelãri la adresa Guvernului.

În aceastã sesiune din programul nostru, Grupul parlamentar P.D.S.R. dispune de 8 minute; Grupul parlamentar al Partidului Democrat dispune de 4 minute, Partidul Naþional Liberal, 4 minute; Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat, 4 minute; U.D.M.R., douã minute; P.R.M., douã minute; P.U.N.R., douã minute, ºi independenþii, 4 minute.

Dau cuvântul domnului senator Ioan Moisin, Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Astãzi prezint trei interpelãri.

Prima adresatã Guvernului ºi are ca obiect problema celui de-al doilea tezaur românesc, anume din al Doilea Rãzboi Mondial, luat cu forþa de Armata Sovieticã.

Domnule prim-ministru,

Într-un material publicat recent de prof. Traian Dumitrescu se face referire la un alt tezaur românesc

decât cel încredinþat în Primul Rãzboi Mondial spre pãstrare poporului rus de cãtre partea românã. Este problema tezaurului þãrii, compus din 480.000 kg de aur, luat cu forþa de Armata Sovieticã, depozitat într-o mânãstire de la Tismana, judeþul Gorj Ñ vezi prof. Traian Dumitrescu Ñ ”Tragedia românilor din Basarabia ºi BucovinaÒ, în Dreaptatea nr. 287 din 17Ñ23 mai 2000. Unii senatori mi-au confirmat acest fapt.

Întrucât în momentul când trupele sovietice au ajuns la Tismana Regatul României era deja aliat cu Uniunea Sovieticã contra Germaniei naziste, dupã întoarcerea armelor la 23 august 1944, nu se poate susþine ideea unei capturi de rãzboi, care nu se poate lua de la un aliat. Mai mult, România ºi-a plãtit ulterior despãgubirile fixate de Tratatul de pace de la Paris pentru operaþiunile de rãzboi contra Uniunii Sovietice de pânã la 23 august 1944, ba a fost silitã sã dea cu mult mai mult de cãtre sovietici.

Faþã de cele menþionate, vã rog, domnule prim-ministru, sã dispuneþi întreprinderea cercetãrilor necesare pentru clarificarea acestei probleme, urmând a informa Senatul României.

Domnule preºedinte, vã informez cã am primit, în legãturã cu aceastã interpelare, un prim rãspuns din partea Ministerului Afacerilor Externe al României.

Pentru ca unele aspecte din cadrul acestui rãspuns sã fie clare, solicit un rãspuns clar ºi detaliat ºi din partea Ministerului de Finanþe, respectiv din partea Bãncii Naþionale a României.

A doua interpelare este adresatã Ministerului Industriei ºi Comerþului, Ministerului Funcþiei Publice, Ministerului Agriculturii, Ministerului Transporturilor, Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului.

Obiectul interpelãrii: problema repartizãrii profitului în perioada 1990Ñ1999 pentru unele regii ºi societãþi naþionale, precum ºi regii ºi societãþi de interes local. Domnule ministru,

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Alexandru Mortun. Interpelarea este adresatã Ministerului Finanþelor ºi domnului prim-ministru.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresatã premierului, precum ºi Ministerului Finanþelor.

Acum, când în România zeci de mii de oameni îºi strigã disperarea pe strãzi, acum, când în România sute de mii de oameni au fost înºelaþi, acum, când în România, din pãcate, din nepricepere, din pripealã, din prostie, statul român a cauþionat pe infractori, acum, când în România am vãzut cu stupoare cã Societatea C.E.C. Ñ Valori Mobiliare a distribuit unitãþi F.N.I., când sigla C.E.C. ºi sigla ”Valori MobiliareÒ a fost folositã de cea a SOV INVEST ºi F.N.I., când sigla C.E.C. se gãseºte pe toate unitãþile F.N.I. din România ºi pe ºtampilele F.N.I. puse pe carnetele de investitor, acum, când în România sute de mii de oameni îºi vãd viitorul, viitorul financiar, în culorile cele mai negre, vreau sã-i întreb pe domnul prim-ministru ºi, totodatã, pe ministrul finanþelor sã rãspundã clar, concis la trei întrebãri.

Are de gând Guvernul României sã achite în regim de urgenþã deponenþilor disperaþi de pe strãzi datoriile pe care le au faþã de ei, cel puþin la suma garanþiilor bancare, într-o primã fazã?

Are de gând Guvernul sã preia la datoria publicã aceste sume cu care au fost prejudiciaþi aceºti oameni disperaþi?

Are de gând Guvernul sã-i sancþioneze inclusiv penal pe toþi cei implicaþi în acest caz, indiferent de opþiunile ºi de apartenenþele lor politice?

Doresc ca în proxima ºedinþã sã am un rãspuns la aceste trei întrebãri.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da. Mulþumesc, domnule senator.

Întrucât aceste întrebãri nu au fost trecute de sãptãmâna precedentã, urmeazã sã fie înaintate primuluiministru ºi sã primiþi rãspunsul în termen util.

De asemenea, s-au mai înscris la interpelãri domnii senatori Viorel Cataramã ºi Octavian ªtireanu. Am înþeles cã au primit în scris rãspunsurile, alþi colegi nemaifiind...

## **Domnul Ion Bold**

**:**

Vã rog sã mã iertaþi, aþi sãrit peste P.D.S.R... Suntem ºi noi înscriºi...

Aici nu figuraþi... Vã dau cuvântul, domnule senator Bold, vã dau cuvântul cu cea mai mare plãcere.

Deci, în tabelul de întrebãri ºi interpelãri de la mapã, pentru P.D.S.R. sunt 8 minute, dar nu este înscris nimeni...

Domnul senator Bold, aveþi cuvântul.

Interpelarea este adresatã primului-ministru al României, domnul Mugur Isãrescu.

Au trecut 4 ani de la promovarea Legii cadastrului ºi publicitãþii imobiliare nr. 7/1996 ºi speranþa cã ordinea în proprietatea restabilitã în drepturi prin legile dupã 1989 nu a dat rezultat.

ªi aceasta pentru cã legea a rezolvat problema, creând douã organisme de cadastru care îºi desfãºoarã activitatea în paralel, cu structuri paralele la nivelul judeþelor, unul considerându-se coordonator, respectiv Oficiul Naþional de Cadastru, Geodezie ºi Cartografie, împreunã cu unitãþile subordonate, respectiv oficiile judeþene de cadastru, Geodezie ºi Carografie ºi Institutul de Geodezie, fotogrammetrie, cadastru ºi cartografie subordonate direct Guvernului, ºi cel de-al doilea prin Direcþia Generalã de Cadastru ºi Organizarea Teritoriului Agricol din cadrul Ministerului Agriculturii ºi Industriei Alimentare ºi organismele judeþene subordonate Ñ oficiile judeþene de cadastru agricol ºi organizarea teritoriului agricol ºi Institutul de Cadastru ºi Organizarea Teritoriului Agricol.

La împlinirea a 4 ani de la crearea acestui sistem, o întrebare se aflã în atenþia generalã: în câte teritorii s-a introdus cadastrul în aceºti 4 ani?

Anticipând rãspunsul negativ, deci în nici o comunã nu s-a introdus cadastrul în decurs de 4 ani, vã depunem anexat o notã de fundamentare a unei soluþii care se impune: unificarea acestor sisteme de cadastru în subordinea Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, ca principal beneficiar al lucrãrilor de cadastru, aºa cum a fost fundamentat de la introducerea cadastrului în România în 1919 ºi cum a funcþionat pânã în 1996.

Vã sugerãm aceastã soluþie pentru cã, aºa cum aþi putut constata ºi dumneavoastrã, în aceºti 4 ani ºi pe baza sesizãrilor ºi interpelãrilor noastre, aþi luat numai mãsuri continue de schimbare a conducãtorilor, ceea ce nu a însemnat ºi rezolvarea problemelor, tratând efectele ºi nu cauzele acestei situaþii.

În plus, un sistem tarifar promovat, de exemplu, pentru întocmirea unei schiþe a proprietãþii care, de fapt, se copiazã dupã Planul cadastral al comunei este taxatã cu un milion de lei, pentru o schiþã de apartament douã milioane lei, iar pentru o casã cu curte taxa ajunge la cinci milioane lei.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Ilie Aurel Constantin.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea se adreseazã domnului prim-ministru. Domnule prim-ministru,

Cu ocazia Zilei mediului am luat cunoºtinþã de acþiunile întreprinse de Ministerul Mediului sub patronajul dumneavoastrã.

Am aflat din presã ºi de reuniunea miniºtrilor mediului ºi problematica abordatã. Toate acestea sunt lãudabile pentru o Românie ce se doreºte în Comunitatea Europeanã.

Domnule prim-ministru, în subordinea dumneavoastrã, ca urmare a reorganizãrii structurii Ministerului Mediului, se aflã Comisia Naþionalã de Control al Activitãþii Nucleare, condusã de rezultatul unui algoritm, þãrãnistul Cutoiu.

Cu puþin timp în urmã, domnul Cutoiu a afirmat în presã cã România este pregãtitã sã importe deºeuri radioactive, ce vor fi depozitate, în principal, în depozitele din Munþii Apuseni.

Vã rog sã solicitaþi pãrerea specialiºtilor din domeniul nuclear asupra consecinþelor ce decurg din astfel de importuri ºi veþi vedea cã numai guvernele lipsite de responsabilitate ale þãrilor cele mai înapoiate ale lumii practicã astfel de metode.

Vã rog, domnule prim-ministru, sã faceþi cunoscut, atât Parlamentului cât ºi populaþiei acestei þãri dacã Guvernul l-a mandatat pe domnul Cutoiu pentru întreprinderea unor

astfel de acþiuni cu grave implicaþii asupra populaþiei acestei þãri.

Dacã nu a fost mandatat de Guvern, vã rog, domnule prim-ministru, sã ne transmiteþi mãsurile ce le veþi lua împotriva ”specialistuluiÒ Cutoiu, ca ºi împotriva celor din Comisia de control nuclear ºi a Ministerului Mediului, care, cu o totalã lipsã de rãspundere, în ajunul Zilei mediului, propun metode demne de þãrile cele mai înapoiate ale lumii, ºi nu de o Românie care se doreºte în Comunitatea Europeanã.

Solicit rãspunsul în scris.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Ion Solcanu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Interpelarea mea este adresatã domnului prim-ministru. O recentã hotãrâre de guvern a decis trecerea unei pãrþi din patrimoniul unitãþilor de învãþãmânt special la cel al Agenþiei Naþionale pentru Protecþia Drepturilor Copilului.

Modul actual de organizare a celei mai mari pãrþi a instituþiilor de învãþãmânt special va face imposibilã o separare de patrimoniu fãrã o intersectare zilnicã de circuite, fapt ce va crea dificultãþi ºi sub aspect financiar, contabil privind gestiunea ºi protecþia acestora.

Personalul unitãþilor de învãþãmânt special este ostil la ideea trecerii în subordinea Agenþiei Naþionale pentru Protecþia Drepturilor Copilului, motivul fiind ºi experienþa dezastruoasã a finanþãrii centrelor de plasament, larg mediatizatã în ultimii ani.

Se ºtie foarte bine cã finanþarea acestor centre de plasament a fost trecutã pe seama rãspunderii consiliilor judeþene.

În acelaºi timp, separarea patrimoniului va atrage dupã sine apariþia unei noi instituþii, cu o nouã structurã de conducere, de ºef de centru, control financiar, administrator ºi alt personal, fapt ce va majora cheltuielile de personal în detrimentul fondurilor alocate pentru copii.

Or, se ºtie foarte bine, ºi aºa aceste fonduri sunt extrem de puþine.

În final, solicitãm ca Guvernul României sã ne informeze asupra consecinþelor de ordin organizatoric, material ºi financiar, pe care le va provoca hotãrârea de guvern de separare a patrimoniului unitãþilor de învãþãmânt special, prin trecerea unei pãrþi a acestuia la cel al Agenþiei Naþionale pentru Protecþia Dreptului Copilului.

Suntem siguri cã se va constata o sporire a cheltuielilor ºi, dacã este aºa, nu ar fi mai bine sã se renunþe la respectiva hotãrâre de guvern?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Fuior Victor, ultimul înscris la întrebãri ºi interpelãri.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Interpelarea este adresatã Bãncii Naþionale a României.

Obiectul interpelãrii: situaþia dezastruoasã în care se gãseºte sistemul bancar.

Motivaþia interpelãrii constã în dorinþa de a cunoaºte poziþia Consiliului de Administraþie al Bãncii Naþionale a României, desemnat de Parlament în data de 16 decembrie 1998, faþã de urmãtoarele puncte de vedere:

Criza sistemului bancar ºi financiar Ñ falimentul a 7 bãnci în ultimii 10 ani, problemele actuale ale Bãncii Internaþionale a Religiilor, situaþia bãncilor cooperatiste etc. Ñ pune sub semn de întrebare eficienþa activitãþii Bãncii Naþionale a României, mai ales a activitãþii de supraveghere ºi a controlului de performanþã.

Rog reprezentanþii Bãncii Naþionale a României sã prezinte cum au prevenit aceste crize ºi care au fost efectele activitãþii de supraveghere ºi ale controlului de performanþã.

Care sunt mãsurile prevãzute de Banca Naþionalã a României pentru a evita în viitor crize în sistemul bancar?

Rog prezentarea strategiei de supraveghere a sistemului bancar.

În Raportul pe anul 1998 al Bãncii Naþionale a României, ultimul prezentat în Parlament, se vorbeºte de asanarea ºi restructurarea sistemului bancar. Ce înseamnã aceasta în concepþia Bãncii Naþionale a României? Înseamnã eliminarea completã a bãncilor româneºti de pe piaþa bancarã? Privatizarea cu orice preþ, chiar dacã sunt bãnci performante de tradiþie, cum ar fi Casa de Economii ºi Consemnaþiuni?

Vã rog sã prezentaþi Parlamentului României în Raportul pe anul 1999 strategia de restructurare a sistemului bancar românesc.

Criza sistemului bancar românesc este ºi o crizã de management.

Ce face Banca Naþionalã a României concret pentru a evita preluarea managementului unei bãnci de cãtre persoane fãrã experienþã bancarã sau care au dus la falimentul altor bãnci?

Cum îºi perfecþioneazã ºi calificã Banca Naþionalã a României personalul propriu?

Bãncile strãine, mai ales cele de prestigiu, se retrag de pe piaþa româneascã: ”General ElectricsÒ îºi retrage participaþiunile de la Banc Post, ”Dresdner BankÒ Ñ B.N.P. se retrage definitiv de pe piaþa româneascã, închizându-ºi reprezentanþa ºi menþionând ºi deficienþe ale Bãncii Naþionale a României, acordarea licenþei pentru aceastã bancã de prestigiu durând 18 luni!

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Ultimele 4 interpelãri au fost fãcute astãzi cu înscriere la cuvânt.

Vom transmite instituþiilor abilitate vizate, pentru a primi rãspunsul în termenul celor 30 de zile.

Vã mulþumesc pentru participare. Bunã seara!

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 18,30._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 79/15.VI.2000 conþine 28 de pagini.**

Preþul 13.412 lei