Stenogramă plen

Bunã dimineaþa, stimaþi colegi!

Are cuvîntul domnul deputat Petru Bejinariu. Se pregãteºte domnul deputat Dorin Vataman.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Domnilor parlamentari,

Intitulez intervenþia de astãzi: ”Seceta face ravagii în România ºi din cauza politicii greºite a GuvernuluiÒ.

Nici faimosul pariu cu agricultura, nici lupta pentru privatizarea I.A.S.-urilor, moment distinct în continuarea distrugerii agriculturii, nici coordonarea producþiei agricole din avion, sau electronic, ºi nici marea invenþie a cupoanelor n-a oprit declinul agriculturii româneºti, iar Legea nr. 1/2000 a adus pânã acum pentru þãrani doar jenantul clip publicitar pe postul naþional de radio ºi televiziune: ”Acum e timpul þãranului românÒ.

Eliminarea subvenþiilor pentru agriculturã, reducerea suprafeþelor cultivate, mai cu seamã la sfecla de zahãr ºi floarea-soarelui, slaba stimulare sau mai exact nesocotirea crescãtorilor de animale, inclusiv în zonele de mare tradiþie, precum bazinul Dornelor, Câmpulungului ºi Rãdãuþilor din judeþul Suceava, lipsa maºinilor ºi uneltelor ºi costurile ridicate ale lucrãrilor agricole, au fãcut ca mii de hectare de pãmânt arabil sã rãmânã pîrloagã, populaþia sã consume la preþuri tot mai mari produse

agroalimentare de import, iar nivelul de viaþã sã scadã ºi la sate.

În ultimii ani, creºterea exportului românesc, în principal pe seama buºtenilor ºi a fierului vechi, sãrãcia, mentalitãþile ºi interesele de tot felul, au condus la despãduriri pe mari suprafeþe, cu grave urmãri în echilibrul ecologic local ºi apoi general. ”Niciodatã un rãu nu vine singur.Ò, spune înþelepciunea popularã ºi confirmã istoria. ªi iatã cã, pe fondul unei dezastruoase guvernãri, a venit acum ºi seceta care face ravagii. N-a plouat de douã luni în Oltenia ºi Dobrogea. Asemenea secetã în Banat n-a fost de 50 de ani. Seceta a cuprins peste 1,2 milioane de hectare culturi. Pãmântul a crãpat. Plantele de culturã ºi pãºunile se usucã. Animalele n-au de mâncare. În sate guverneazã disperarea. Unicul mod, la aceastã datã, în care se pot salva în mare parte recoltele în perioadele de secetã, aºa cum se întâmplã de mult în þãrile europene, constã în funcþionarea sistemelor de irigaþii, dar la situaþia lor de acum de la noi, fermierii ºi þãranii n-au decât sã aºtepte ploaia.

Lipsa subvenþiilor ºi investiþiilor pentru menþinerea în funcþiune ºi pe cât posibil pentru refacerea ºi dezvoltarea sistemelor de irigaþii este cea mai gravã eroare ºi ea face parte din politica actualei Puteri în domeniul agriculturii. Pentru acest an, spun specialiºtii Puterii, au fost încheiate de cãtre fermieri precontracte cu Societatea Naþionalã pentru Îmbunãtãþiri Funciare pentru irigarea numai a 600.000 de hectare, dar capacitatea de irigare s-a redus doar la 53.000, în vreme ce þãranii nici nu s-au putut gândi la plata irigãrii culturilor lor.

Guvernanþii primesc aºadar cea mai severã lecþie pentru politica lor agrarã din România, dar fermierii ºi þãranii, ne întrebãm noi astãzi în mod public, cu ce sunt vinovaþi? Credem cã declararea stãrii de necesitate este acum oportunã ºi o datã cu ea angajarea eforturilor statului ºi a societãþii civile pentru reducerea pagubelor mari ce se anunþã în agricultura þãrii din acest an.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Dorin Vataman. Se pregãteºte domnul deputat Nicolae Leonãchescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Pe scena politicã româneascã se observã o abundenþã de partide autointitulate social-democrate. Dar, în urma ultimului scrutin, se poate observa cã nu s-a ajuns încã la saturaþie. Desigur cã ne întrebãm: care este explicaþia? La ºcoala pe care cu toþii am fãcut-o, am învãþat cã partidele politice au caracter de clasã. Doctrina social-democratã prevede o echitabilã împãrþire a rezultatului muncii tuturor, o substanþialã protecþie socialã pentru cei mulþi ºi necãjiþi. Sã lãsãm la o parte faptul cã pentru a împãrþi, mai întâi trebuie sã ai ce, ca ºi oportunitatea guvernãrii þãrii în acest moment de cãtre social-democraþi.

Vreau sã încerc sã rãspund la o întrebare ce se pune de la sine. De ce cei mai mulþi lideri ai partidelor socialdemocrate din România sunt printre cei mai bogaþi oameni din România sau, mai ilustrativ, de ce clienþii politici ai acestor partide sunt marii îmbogãþiþi, de multe ori prin mijloace cel puþin obscure?

În primul rând, pentru cã liderii acestor partide au fost eºalonul 2 al conducerii fostului partid unic de extremã stângã, iar apartenenþa lor la stânga sau, mã rog, la centru-stânga este fireascã; o scuzã pentru obedienþa manifestatã faþã de P.C.R.

În al doilea rând, vopseaua social-democratã dã bine la electorat. Mai ales la un electorat educat în spiritul egalitarismului ºi al luptei de clasã. Aceste douã rãspunsuri se pot exprima cu un singur cuvânt: oportunism. Aºa cum tot oportunism a fost ºi fuziunea ”aripii VoitecÒ din fostul ºi adevãratul partid social-democrat român cu partidul comunist.

Adevãraþii social-democraþi, nevoind sã facã pact cu diavolul, au înfundat puºcãriile. Unde mai pui cã, în România antebelicã, cu un sistem democratic dezvoltat în mod natural, spre deosebire de þãrile vecine, stânga eºichierului politic era foarte slab reprezentatã.

Acum, la 10 ani de la cãderea comunismului, lucrurile aratã exact pe dos. ªi în ”Duminica orbuluiÒ din anul de graþie 2000, ca ºi în ”Duminica orbuluiÒ din 1990, electoratul român a miluit cu vârf ºi îndesat partidele de stânga. Sã fi avut oare domnul Brucan dreptate cu cei douãzeci de ani ai sãi? Sã sperãm cã nu ºi cã rezultatul scrutinului din 4 iunie a.c. a fost doar un accident.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Leonãchescu. Se pregãteºte domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,

Recent s-a încheiat licitaþia pentru adjudecarea dreptului de efectuare a lucrãrilor de refacere a coºului de fum nr. 2 de la Centrala Electricã de Termoficare Craiova ºi asemenea operaþii se vor desfãºura pentru multe asemenea obiective tehnice din þarã.

Dacã întregul proces ar fi urmãrit rezolvarea corectã a problemelor tehnice, fãrã a fi supraevaluatã întreaga operaþie, iar licitaþia s-ar fi desfãºurat în condiþii optime, nu ne-am fi sesizat. Dar mare mi-a fost mirarea când am constatat cã Firma S.C.G.I.P.S.A. a câºtigat licitaþia la preþul de 69 de miliarde de lei, în timp ce oferta firmei STIZO, care a estimat la 39 de miliarde de lei aceeaºi lucrare, a fost respinsã. S-a acceptat astfel o soluþie greoaie ºi scumpã, cu materiale aduse din Germania, în raport cu soluþia modernã ºi ieftinã propusã de STIZO ºi acceptatã de CONEL.

Surprinzãtor este ºi faptul cã unii membri ai juriului sunt ºi ofertanþi GIP, iar M.L.P.A.T. tace, în loc sã rãspundã la contestaþii.

Se profileazã, de asemenea, mecanismul absolut inedit prin care sucursalele GIP participã la licitaþie, urmând ca învingãtorul sã fie din aceeaºi reþea.

De asemenea, domnul ministru Radu Berceanu a anunþat cã 8 centrale electrice de termoficare vor fi cedate autoritãþilor locale, cu toatã problematica lor tehnico-economicã ºi cu datoriile faþã de contractanþi. Responsabilitatea asigurãrii consumatorilor cu energie termicã va reveni astfel municipalitãþilor.

Sumbrã perspectivã! Banii dumneavoastrã se vor miºca rapid, pânã la dispariþie, prin aceastã filierã: licitaþii frauduloase, transfer cãtre administraþia localã cu aceste datorii uriaºe, cãutarea unui investitor strãin ºi, ca la ROMTELECOM, scumpirea urgentã a gigacaloriei livrate.

Cu toate cã avem soluþii în þarã ºi ofertanþi decenþi, de dragul comisioanelor de pe ultima sutã de metri ni se impun soluþii de înrobire economicã pe termen foarte lung. Aceasta nu e nici privatizare, nici soluþionare optimã a problemelor tehnice, ci jaf economic bine coordonat ºi obþinerea banilor negri pentru campania electoralã ºi pentru diverºi samsari.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Vasile Mândroviceanu. Se pregãteºte domnul deputat Lazãr Lãdariu.

## **Domnul Vasile Mândroviceanu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº avea mai întâi o rugãminte, atât la dumneavoastrã, cât ºi la colegii din salã. Daþi-mi voie sã vã rog sã pãstrãm un minut de reculegere în memoria fiinþelor nevi- novate care au dispãrut în perioada 13-15 iunie 1990.

## Vã mulþumesc.

Azi, când se împlinesc 10 ani de la cumplitele evenimente care au pus capãt fenomenului **Piaþa Universitãþii** , se cuvine sã ne reamintim cele petrecute atunci, pentru a evita repetarea acestora, mai ales acum, când Bucureºtiul riscã sã-ºi aleagã cãlãii în fruntea administraþiei publice locale ºi sã repete în acest fel coºmarul. Absenteismul oamenilor normali de la urne riscã sã readucã la putere un partid al luptei de clasã, o relicvã bolºevicã reºapatã din gros prin afaceri de tip mafiot, condus de ultimul mohican al comunismului grobian marxist-leninist, care s-a cãlãuzit toatã viaþa pe minciunã, diversiune ºi violenþã. Stau mãrturie luãrile sale de poziþie din acele zile dramatice, dintre care meritã sã menþionãm câteva: ”În aceastã rebeliune legionarã cu care s-a confruntat în aceste zile poporul român, unele elemente au apãrut chiar în costumaþie legionarã, au afiºat drapelul verde, au folosit limbajul legionarÒ. Sau: ”Cu ajutorul dumneavoastrã au fost descoperite în subsolul clãdirii P.N.Þ.ului: depozite de sticle incendiare, de droguri, de seringi cu care au injectat droguri unora din cei care stãteau în Piaþa Universitãþii, ºi armament. La clãdirea Asociaþiei ”16-21 DecembrieÒ, depozite de bâte ºi alte asemenea arme albe, lanþuri ºi aºa mai departe. La subsolul clãdirii Universitãþii s-au descoperit arme ºi saci cu prafuri euforizante, pe care probabil le-au tot folosit în aceastã perioadãÒ.

Cât adevãr au conþinut toate aceste afirmaþii iresponsabile ºtie acum întreaga þarã. În delirul sãu necontrolat, fostul Preºedinte visa la instituirea unor gãrzi naþionale paramilitare, formate din oameni bine instruiþi, probabil din Securitate, ºi din mineri organizaþi în formaþiuni de intervenþie rapidã.

În privinþa atitudinii fostei Puteri faþã de Europa, meritã subliniat urmãtorul pasaj din cuvântarea de mulþumire a Preºedintelui cãtre mineri: ”Eu vreau sã vã spun cã de altfel nici nu este vorba de forþe din interior care nu se împacã cu gândul cã au pierdut partida. Este un scenariu mai larg, pe plan european; a existat o acþiune conjugatã a forþelor de dreapta care a mers pe ideea cã în þãrile din Europa de Est trebuie sã vinã la putere forþele de dreapta. Forþele de dreapta au vrut sã deturneze evoluþia României spre dreapta ºi sã punã mâna pe putere, dar pentru cã nu li s-a îndeplinit scenariul acum, nicicum nu vor sã se mulþumeascã cu aceastã stare de lucruri. Aºa încât trebuie sã rãmânem cu vigilenþa treazãÒ.

Mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Lazãr Lãdariu. Se pregãteºte domnul deputat Dezideriu Garda.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Confundând din nou timpul ºi locul sfârºitului de veac ºi de mileniu, nostalgicii dupã gloria fostului Imperiu Austro-Ungar la 10 iunie ºi-au mai dat o datã în petic. Uitând cu desãvârºire cã ªumuleul este o localitate din România, deci pe pãmânt românesc, cei prezenþi la ”aºazisa serbare câmpeneascãÒ n-au scãpat prilejul sã-ºi dovedeascã pornirile iredentiste antiromâneºti arhicunoscute. Politicieni U.D.M.R.-iºti, preoþi, episcopi chiar, unii nãscuþi în România, alþii sosiþi din Ungaria în numãr foarte mare sã facã o campanie electoralã mascatã, sã se amestece în treburile interne ale României, în frunte cu miniºtrii Torgyan J—zsef, David Ibolya, Rockenbauer Zolt‡n, ºi secretarul de stat NŽmeth Zsolt, aºa cum obiºnuiesc în astfel de situaþii, n-au scãpat momentul, în acest an al mileniului maghiar, de a se mai întoarce o datã spre ceea ce spun ei ”nedreptãþile TrianonuluiÒ.

De sub fluturarea drapelului roºu-alb-verde, în inima României, limba româneascã, deci rostirea în limbã oficialã, au fost din nou alungate. Acolo, în inima României, limba românã de mult nu mai este la ea acasã. Patosul ºovinist-revizionist maghiar a dominat peste bunul-simþ atât de necesar. Sã mai invoci, astfel, Legea nr. 75/1996, ar însemna pentru unii un nonsens. Obosiþi ºi sãtui de atâta sfidare, mai redãm o datã art. 7: ”Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreunã cu drapelul naþional ºi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivitãþi ºi reuniuni internaþionale, pe clãdiri oficiale ºi locuri publice stabilite, cu respectarea prevederilor prezentei legiÒ.

Drapelul naþional românesc lipsea de acolo cu desãvârºire. Nu era vorba nici de o vizitã cu caracter oficial de stat. Despre vreo reuniune internaþionalã, nici vorbã. Legile româneºti nu au fost respectate! Atunci, lucrurilor trebuie sã li se spunã pe nume: este vorba de o totalã lipsã de consideraþie faþã de statul român! Cu o trufie ºi cu o vanitate arhicunoscute, situându-se cu totul în afara bunei-credinþe ºi a bunei-creºteri, robi ai nopþii spiritului, care este ignoranþa, din moment ce nu au la inimã legi care sã fie scrise ºi în sufletul lor uscat, indivizi fãrã nici un Dumnezeu sfideazã Constituþia româneascã, ignorã o voinþã obºteascã, brutal încãlcatã.

ªi eu vã mulþumesc, domnule coleg. Urmeazã domnul deputat Dezideriu Garda. Se pregãteºte domnul deputat Victor Neagu.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

S-a bãtut joc din nou de membrii Asociaþiei pentru protecþia cumpãrãtorilor de autoturisme, care aºteaptã de 10 ani satisfacerea unei cereri legale din partea unui stat care ar trebui sã fie responsabil pentru cetãþenii sãi. Domnul prim-ministru, Mugur Isãrescu, mergând pe linia predecesorilor sãi, în rãspunsul trimis Parlamentului României nu vrea sã respecte obligaþiile contractuale ºi morale faþã de acei cetãþeni ai þãrii care de 10 ani bat la uºa statului român ca sã obþinã ceea ce li se cuvine, adicã livrarea maºinilor achitate sau echivalentul sumei depuse, reactualizate la indicele inflaþiei actuale.

Guvernul nu vrea sã ia în considerare nici faptul cã majoritatea pãgubiþilor sunt bãtrâni care trãiesc de pe azi pe mâine dintr-o pensie mizerã ºi banii pe care îi solicitã reprezintã o gurã de aer înaintea morþii. În punctul de vedere formulat de Guvern se precizeazã cã noi, iniþiatorii, am face propuneri ”a cãror aplicare ar atrage micºorarea veniturilor bugetareÒ, ceea ce nu este în consens cu realitatea, pentru cã propunerea noastrã legislativã nu afecteazã bugetul de stat votat în Parlament pentru anul 2000, iar eºalonarea despãgubirilor s-ar face într-un termen de 5 ani, ceea ce nu ar însemna un efort financiar deosebit din partea statului român.

În punctul de vedere al Executivului nu se aminteºte faptul cã toate guvernele de dupã 1990 au ignorat toate hotãrârile judecãtoreºti care au fost enunþate în favoarea depunãtorilor ºi nici faptul cã acest caz a ajuns ºi la Tribunalul Internaþional de la Strasbourg. A trebuit sã aºteptãm aproape 4 luni ca sã primim un rãspuns din partea Guvernului care a însuºit argumentele lui Camenco Petrovici, fostul preºedinte al C.E.C.-ului, omul care este acuzat de abuz în serviciu cu consecinþe deosebit de grave, prin încãlcarea atribuþiilor sale de serviciu, prin efectuarea plasamentelor cu grad ridicat de risc, provocând nerecuperarea acestora.

Din pãcate, presiunea politicã venitã din partea unor asemenea indivizi a schimbat chiar ºi textul Consiliului Legislativ al Camerei Deputaþilor care, iniþial, propunea un aviz favorabil iniþiativei noastre legislative.

ªi eu vã mulþumesc, domnule coleg. Are cuvântul domnul deputat Victor Neagu. Se pregãteºte domnul Emanoil Barbaresso.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Se împlinesc aproape 4 ani de când actuala coaliþie guvernamentalã C.D.R.-P.D.-U.D.M.R. a pãcãlit electoratul cu celebrele documente infatuate de care s-a fãcut atâta caz ºi cunoscute sub numele de ”Contractul cu RomâniaÒ ºi ”Proclamaþia de la RuginoasaÒ, ale cãror obiective

finale în zona ruralã erau sintetizate astfel: ”Satul românesc va fi mai bogat, mai frumos ºi mai demnÒ.

Astãzi, pe banii publici, adicã pe banii cetãþenilor, Radioul ºi Televiziunea anunþã din ce în ce mai des: ”Este timpul pentru þãranul român!Ò Da, zicem ºi noi din Partidul Democraþiei Sociale din România, este timpul sã vã mai spunem încã o datã dumneavoastrã cam cum se prezintã agricultura ºi viaþa þãranului român. Satele din judeþul Ilfov, ca ºi satele din întreaga þarã, se confruntã cu o stare de sãrãcie ºi mizerie socialã greu de imaginat pentru aceste vremuri. Deºi li s-au promis pensii ajustate la nivelul salariaþilor de la oraºe, sprijin copiilor de la þarã aflaþi la învãþãturã, li s-a rãspuns cu majorarea permanetã a preþurilor la buteliile de aragaz, a curentului electric, a benzinei ºi motorinei, a transportului, în general, ºi a medicamentelor, în special.

Þãranul român se aflã practic în imposibilitatea de a-ºi lucra cu mijloace mecanice pãmântul, de a nu recurge la tehnologiile moderne din cauza costurilor înrobitoare. Cea mai mare parte a populaþiei este lipsitã de orice fel de venituri. Se revine din ce în ce mai mult la forme primitive, de muncã manualã, de tracþiune animalã.

”Este timpul pentru þãranul român!Ò Ñ se aude mereu acest slogan al Puterii actuale. Da, este timpul ca þãranul român sã constate încã o datã cã actualii guvernanþi au desfiinþat sprijinul statului, practicat cu ani în urmã, ºi agricultorii nu mai au acces la credite bancare care sã le permitã sã-ºi cumpere în condiþii avantajoase îngrãºãminte, seminþe, utilaje agricole. Anul trecut s-au vândut în România numai 124 de tractoare, dintr-un necesar de circa 350.000 de bucãþi. Da, este timpul ca þãranul român sã ºtie cã ºomajul a crescut de la 6 la 14%, cã tinerii îºi vãd irosiþi anii cei mai frumoºi ai vieþii sub spectrul lipsurilor de tot felul din familiile lor, al imposibilitãþii întemeierii propriilor familii. A apãrut analfabetismul ºi abandonurile ºcolare.

Mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Emanoil Barbaresso. Se pregãteºte domnul deputat ªtefan Baban.

## **Domnul Emanoil ÐDan Barbaresso:**

## Doamnelor ºi domnilor,

P.D.S.R.-ul este patronul CENTROCOOP-ului. CENTROCOOP-ul este patronul F.N.I.-ului. P.D.S.R.-ul, patronul dezastrului de la F.N.I., este vinovat pentru soarta dramaticã a sute de mii de români. Legãturile de subordonare între P.D.S.R. ºi CENTROCOOP pot fi demonstrate cu uºurinþã. Ajunge sã ne uitãm puþin înapoi. În 1996, la momentul discutãrii Legii privind cooperaþia de credit ºi cooperaþia de consum, aceastã lege, responsabilã de situaþia delicatã în care se aflã acum bãncile populare, este rodul unei colaborãri strânse între P.D.S.R. ºi CENTROCOOP.

Presa ne-a amintit tuturor cã iniþiatorul legii, senatorul P.D.S.R. Gheorghe Ionescu, se mândrea, în momentul prezentãrii iniþiativei sale legislative, la 9 septembrie 1996, cã: ”Prezentul proiect de lege a fost îmbunãtãþit ca urmare a observaþiilor fãcute ºi aprobate în ºedinþa Consiliului de administraþie al CENTROCOOPÒ.

Un alt susþinãtor al legii, deputatul P.D.S.R. Alexandru Albu, spunea, în aceeaºi zi, cã: ”Datã fiind importanþa sectorului pe care-l reglementeazã aceastã lege, în comisii s-au purtat discuþii foarte pertinente din punct de vedere profesional, cu participarea în permanenþã a domnilor Ion Angelescu, preºedintele CENTROCOOP, Ion Mãrculescu, vicepreºedinte al CENTROCOOP, ºi a domnului director general DiþeÒ.

Conºtienþi, aºadar, de faptul cã vor pierde alegerile, P.D.S.R.-iºtii au strâns rândurile, în 1996, oferind clientelei lor politice un ultim cadou Ñ CENTROCOOP Ñ, mastodontul cooperaþiei româneºti, care nu era nici privat, dar nici controlat de stat, era cel mai potrivit sã des-

chidã calea unor inginerii financiare în favoarea prietenilor P.D.S.R.-iºti.

Turbat de furie, acum, când se ºtie cã povestea cu sãrãcia ºi cinstea este o minciunã mare cât gaura de la BANCOREX, acum, când magistraþi ai unei þãri strãine cer audierea sa, în calitate de beneficiar al unei afaceri internaþionale de spãlare de bani, Ion Iliescu a hotãrât sã se rãzbune pe actuala guvernare, lovind în populaþie. Existã acum dovezi clare cã preºedintele P.D.S.R.-ului a negociat un acord secret pentru instalarea ”firului roºuÒ cu Moscova. Existã, de asemenea, ...

**:**

ªi ce dacã?!

Cã ne vindem la ruºi, domnule, nu ”Ce dacãÒ?! Existã, de asemenea, dovezi referitoare la implicarea sa în afacerile...

Stimaþi colegi,

O secundã, domnule deputat, vã rog! Vã rog sã pãstraþi liniºtea în salã, vã rog sã nu întrerupeþi vorbitorul ºi vorbitorul sã nu þipe.

...mafiote ale regimului pe care îl conducea. Cum reacþioneazã Ion Iliescu în acest moment în care mitul omului din popor este practic spulberat? Printr-un atac cinic ºi murdar la adresa actualei Puteri.

Toatã lumea ºtie cã regimul Iliescu Ð P.D.S.R. i-a protejat pe foºtii torþionari de la Securitate, folosindu-i în cele mai murdare acþiuni de manipuale ºi de diversiune. Iatã-i acum pe aceºtia conducând întreaga structurã localã a F.N.I.-ului. Comisia de anchetã guvernamentalã a descoperit cã, din cele 40 de filiale ale F.N.I.-ului, 36 erau conduse de foºti ofiþeri de securitate ºi cã în cazul F.N.I.ului a fost vorba de o fraudã programatã, controlatã chiar din interiorul fondului. Singurul care putea programa ºi controla o asemenea prãbuºire nu putea fi decât P.D.S.R., prin intermediul CENTROCOOP ºi al securiºtilor hotãrâþi sã-ºi apere poziþia cu orice preþ.

Sunteþi vinovaþi, domnilor! ªtiþi bine cã sunteþi vinovaþi, iar perdelele de fum ºi diversiunile pe care le încercaþi nu vor reuºi sã vã ascundã vina.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat ªtefan Baban; se pregãteºte domnul deputat Ioan Vida-Simiti.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã: ”Soarta investitorilor F.N.I. este pe muchie de cuþitÒ.

Ce se va întâmpla cu F.N.I. ºi cu investitorii sãi? Ñ pare a fi în aceste zile o întrebare al cãrei rãspuns preocupã atât viaþa politicã, cât ºi întreaga industrie a fondurilor mutuale. Majoritatea analiºtilor economici, precum ºi ziarele de specialitate au atras din timp atenþia cã F.N.I. îºi bazeazã activitatea în special pe acþiuni necotate, care nu au piaþã, aºa cum ºi realitatea a demonstrat-o. Un fond mutual care acordã la începutul anului ºi pânã la încetarea plãþilor Ð mai 2000 Ð o creºtere de 33% a unitãþii de fond, bazându-se pe o pondere de 38% acþiuni necotate pe piaþã, îºi semneazã singur sentinþa.

La aceasta se adaugã ºi faptul cã, intenþionat sau nu, SOV **Invest** , administratorul fondului, nu ºi-a respectat obligaþiile de garantare a depozitelor bancare ale investitorilor, încheind un contract cu C.E.C., pe care nu l-a respectat din start.

Deci administratorul fondului SOV **Invest** cunoºtea din start fragilitatea pe piaþa de capital a fondului pe care l-a creat ºi pe care l-a promovat sub oblãduirea actualei Puteri, la care se adaugã ºi nepãsarea C.N.V.M., care nu ºi-a respectat nici mãcar obligaþiile stabilite prin legea de înfiinþare.

De exemplu, într-o apariþie televizatã, fosta preºedintã a F.N.I., doamna Ioana Maria Vlas, a confirmat cã ea cumpãrã numai ceea ce ºtie cã se poate vinde bine. Adicã, F.N.I. ºtia cã anumite societãþi sunt foarte atractive, cã pot fi oricând vândute bine ºi cã este singurul care le poate cumpãra ieftin ºi apoi sã le vândã scump.

Întrebarea logicã care se pune este de ce potenþialii cumpãrãtori nu cumpãrã direct ºi ieftin ceea ce cumpãrã scump? Simplu: pentru cã afacerile superprofitabile ale F.N.I. se caracterizeazã prin ºantaj ºi corupþie.

Principalul vinovat în scandalul F.N.I. pare a fi C.E.C. Însã mulþi au uitat cã 51% din SOV **Invest** aparþine CENTROCOOP, care, ca acþionar majoritar, s-a implicat într-un scandal de proporþii.

Conducerea CENTROCOOP afirmã cã nu ºtie nimic de scrisorile cãtre investitori. Cum este posibil ca aceastã instituþie sã accepte ca F.N.I. sã înregistreze asemenea performanþe de la un an la altul, fãrã sã solicite un audit extern, care sã evalueze, în mod real, portofoliul societãþii la care devenise acþionar majoritar?! Pãgubiþii au dat vina pe C.E.C., organele de anchetã îºi îndreaptã atenþia tot în aceeaºi direcþie. Ar fi relevant un control asupra societãþii care deþine 51% din acþiunile SOV **Invest** .

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Vida-Simiti; se pregãteºte domnul deputat Mihai Drecin.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Se împlinesc în aceste zile 30 de ani de la moartea cardinalului Iuliu Hossu.

”Precum ne vedeþi aici, îmbrãþiºaþi, aºa sã rãmânã îmbrãþiºaþi pe veci toþi româniiÒ Ð era cuvântul de încheiere rostit de episcopul cardinal Iuliu Hossu cu ocazia Marii Uniri din 1 decembrie 1918 de la Alba-Iulia ºi care prefigura o existenþã unicã, devotatã în mod inechivoc naþiunii române.

Primul cardinal român, doctor Iuliu Hossu, s-a nãscut la Milaºul Mare, judeþul Bistriþa-Nãsãud, provenind din familia unui preot greco-catolic.

A urmat studiile medii la Reghin, Târgu-Mureº, Blaj, ºi cele teologice la **Propaganda Fide** , în anii 1904 Ð 1910.

Dupã încheierea studiilor devine funcþionar la Episcopia din Lugoj, profesor de teologie, preot militar în timpul primului rãzboi mondial ºi, în final, episcop de Cluj Ñ Gherla.

În aceastã ultimã calitate, episcopul Iuliu Hossu avea sã fie, în timpul ocupaþiei maghiare din Ardeal, liderul spiritual recunoscut al tuturor românilor, dar ºi þinta câtorva agresiuni ºi chiar atentate.

La toate aceste suferinþe, dând dovadã de o extraordinarã generozitate spiritualã, el a rãspuns: ”Facã Domnul ca toate acestea sã rodeascã spre mãrirea lui Dumnezeu ºi înãlþarea neamului din care suntem fericiþi a face parteÒ.

Din pãcate, sacrificiile rãzboiului nu aveau sã ducã spre o înãlþare a neamului, aºa cum ºi-ar fi dorit episcopul Iuliu Hossu, ci la o bolºevizare forþatã a României, impusã de pe tancurile sovietice.

Într-o asemenea conjuncturã, la 20 octombrie 1948, pentru cã a refuzat sã se supunã deciziei politice arbitrare de desfiinþare a Bisericii Române Unite, Iuliu Hossu, alãturi de ceilalþi episcopi greco-catolici, a fost arestat.

A urmat apoi epoca martirajului. Cel care la 1 decembrie 1918 prezenta românilor rezoluþia Marii Uniri, avea sã fie arestat la Bucureºti, precum ultimul infractor de drept comun, închis iniþial în clãdirea Ministerului de Interne, transferat, împreunã cu ceilalþi episcopi români uniþi, la Dragoslavele, de aici de la Cãldãruºani, Sighet, Ciorogârla, Curtea de Argeº ºi iar la Cãldãruºani.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Mihai Drecin; se pregãteºte domnul deputat Adrian Vilãu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Am intitulat declaraþia mea politicã de astãzi: ”U.D.M.R. ºi structurile statale proprii din interiorul RomânieiÒ.

Destrãmarea imperiilor multinaþionale austro-ungar ºi rus dupã primul rãzboi mondial, impunerea principiului wil-

sonian al dreptului la autodeterminare al naþiunilor exploatate în cadrul imperiilor de acest tip au facilitat refacerea ºi naºterea unor state naþionale unitare, construcþia unor state federale prin unirea unor naþiuni interesate în propria lor propãºire. Acesta era mersul vremurilor, demersul european în sfera construcþiei statale, bazat pe principii istorice ºi de drept universal valabile.

Desigur, ”perdanþiiÒ, fostele naþiuni dominatoare rusã, maghiarã ºi austriacã, au cãutat sã submineze noua aºezare politicã europeanã, realizatã prin lupta naþiunilor asuprite ºi validatã de Conferinþa de pace de la Paris din anii 1919-1920.

În perioada interbelicã, cu deosebire Ungaria ºi U.R.S.S. au cãutat sã submineze unitatea ºi stabilitatea României Mari. Zonele predilecte în care acþiona miºcarea revizionistã a acestora erau Transilvania ºi Basarabia. Metodele folosite ºi formele îmbrãcate de revizionismul vecinilor noºtri au fost dintre cele mai diverse. De la activarea unor partide pe criterii etnice, propagarea de teorii antiromâneºti, organizarea de rebeliuni locale îndreptate contra statului român ca ºi de atentate împotriva unor personalitãþi ale culturii ºi vieþii politice naþionale, pânã la infiltrarea de armament ºi punerea la punct a unor reþele de spionaj sprijinite de Budapesta ºi Moscova. Partidul Maghiar din România, de inspiraþie budapestanã, îºi dãdea mâna cu Madosz-ul comunist, dirijat de Internaþionala a III-a de la Moscova.

Efectele acestei insistente activitãþi s-au vãzut în vara anului 1940, când, într-o conjuncturã internaþionalã total defavorabilã, þara noastrã pierde Ardealul de Nord ºi Basarabia. În acel moment, în provinciile rãpite intrã în acþiune reþelele paramilitare maghiare ºi sovietice care paralizeazã activitatea administraþiei româneºti, facilitând decisiv ocuparea vremelnicã a acestor teritorii. Tot acum, Bulgaria îºi valorificã ºansa ivitã, ocupând sudul Dobrogei printr-o acþiune tipicã ºacalului.

ªi eu vã mulþumesc, domnule coleg. Are cuvântul domnul deputat Adrian Vilãu. Se pregãteºte domnul deputat Dumitru Bãlãeþ.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aºa cum s-a mai menþionat astãzi în aceastã salã, se împlinesc 10 ani de la ceea ce avea sã fie cunoscut în România postcomunistã sub numele de ”evenimentele din 13Ð15 iunieÒ.

Oricum am aborda fenomenul ºi trecând dincolo de partizanatul cu care ne pronunþãm asupra cauzelor ºi efectelor acestor adevãrate zile negre ale democraþiei româneºti postdecembriste, se impune cu prisosinþã un puternic gând: acel al regretului ºi compasiunii pentru toþi cei care au suferit atunci.

Reamintirea acelor momente ne demostreazã tuturor un lucru pe care politica româneascã nu ar trebui sã-l mai uite vreodatã, ºi anume cã, indiferent de care parte a baricadei s-ar situa ºi mai presus de motivele care i-au mânat acolo, oamenii sunt formaþi din carne, sânge ºi sentimente.

Personal, cred cã ”fenomenul 13Ñ15 iunieÒ nu trebuie ºi nu poate fi socotit drept o chestiune ce þine doar de resortul justiþiei.

Acþiunile ºi reacþiile din acele zile, cu toate cã unele dintre ele au cunoscut ilegale forme de manifestare, nu-ºi vor gãsi explicaþia în simpla sferã a infracþionalitãþii, ci în mult mai complexul univers al politicului, socialului, istoricului ºi nu în cele din urmã al psihologiei mulþimilor.

A cere justiþiei sã dea un rãspuns pe de-a-ntregul acoperitor este o naivitate. A aºtepta ca prin justiþie sã se producã relansarea construcþiei sociale este o greºealã. A impune justiþiei un singur vinovat este o agresiune la fel de gravã ca aceea declanºatã în 13 iunie 1990.

Declaraþia politicã de astãzi nu are ambiþia de a fi una aniversarã sau orgoliul de a comemora ceva ori pe cineva anume. Ea este doar un simplu îndemn de a ne apleca împreunã asupra cauzelor care au fãcut ca 13 Ð 15 iunie sã existe. Iar acest îndemn vine din tristul adevãr cã dupã acele zile nu am avut decât oameni învinºi, partide învinse, democraþie învinsã, o Românie învinsã.

Despre 13Ñ15 iunie nu se poate vorbi ignorând faptul cã manifestãrile acelor momente au fost ºi rezultatul demonstraþiilor din 12, 28 ºi 29 ianuarie, 18 februarie, o continuare a tensiunilor acumulate în ºi prin 15 martie 1990, precum ºi una dintre consecinþele fireºti ale fenomenului ce a purtat numele de ”Piaþa UniversitãþiiÒ.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Bãlãeþ Dumitru; se pregãteºte domnul deputat Ioan Igna.

## Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Permiteþi-mi ca declaraþia mea politicã de astãzi, în numele Grupului parlamentar al P.R.M., sã se refere la evenimentul politic cel mai important din ultimul timp de la noi, ºi anume, alegerile locale din 4 iunie 2000.

Centralizarea datelor ºi publicarea lor în **Monitorul Oficial** din 9 iunie ne permit sã socotim faptul încheiat ºi sã tragem unele concluzii ºi semnale de alarmã pentru opinia publicã.

Departe de a fi fost un exerciþiu cinstit ºi loial al democraþiei, cum se pretinde oficial ºi cum ar fi trebuit sã fie, aceste alegeri dovedesc, dimpotrivã, un fapt trist ºi îngrijorãtor, ºi anume infiltrarea corupþiei, tot mai generalizate, în procesul nostru electoral.

Fapte de ordin moral general, cât ºi fapte de-a dreptul penale bat la ochi tot mai mult, ºi noi ne propunem sã fim nemiloºi în demascarea lor în faþa opiniei publice. Facem acum doar începutul. Iatã, de pildã, sub aspectul moralitãþii, se impun atenþiei cheltuielile exorbitante pe care le-au fãcut partidele aflate la putere ºi cele foste la putere pentru panourile publicitare împrãºtiate cu nemiluita pe toate dumurile. De unde aceºti bani risipiþi, dacã nu din jefuirea poporului?

Dacã la asemenea tentative de corupere a conºtiinþelor publicul a rezistat în general cu bine Ñ cãci am vãzut adesea pe faþa unor cunoscute personaje de pe panourile publicitare scris cu litere mari ”Escrocul!Ò, Ñ mai tentante s-au dovedit în faþa poporului sãrãcit ºi înfometat, aºa-zisele ”cadouriÒ pentru alegeri: saci de cartofi, de pâine, de zahãr, haine de a doua folosinþã (second hand), degradantele petreceri cu mici ºi cu bere, cu porci tãiaþi în pragul alegerilor. Un întreg cortegiu al moravurilor noastre balcanice a luat proporþii uriaºe în vederea influenþãrii alegerilor.

Cu asemenea ”pregãtiriÒ nu se putea ca însuºi procesul electoral sã nu fie viciat de corupþie. Fapte multiple în acest sens încep sã se limpezeascã ºi sã se adune.

Astfel, ni se semnaleazã faptul cã într-o seamã de comune din judeþul Dolj, precum: Dobreºti, Mârºani, Cetate, Braloºtiþa, Moþãþei º.a., peste ºtampila iniþialã a alegãtorilor s-a aplicat o ºtampilã dublã, care a dus la anularea voturilor. Numai în comuna Dobreºti, de pildã, din cele peste 300 de voturi pentru P.R.M., au fost anulate în felul acesta 250.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Ioan Igna; se pregãteºte ultimul vorbitor, domnul deputat Valeriu Tabãrã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Intervenþia mea se referã la scrisoarea deschisã a Sindicatului **Agrosind** al angajaþilor din Direcþia generalã a agriculturii ºi alimentaþiei Sibiu, adesatã senatorilor ºi deputaþilor care reprezintã judeþul Sibiu în Parlamentul þãrii.

Dupã cum se ºtie, în 8 iunie 2000, în Senat a fost dezbãtutã moþiunea ”AgriculturaÒ. Din experienþa sesiunilor anterioare, toate moþiunile pe tema agriculturii s-au politizat de actuala Putere, transformându-se în acuze politico-propagandistice, în loc sã constituie prilejuri de dezbatere realistã a situaþiei foarte grave în care se gãseºte agricultura României. Milioane de hectare necultivate din lipsã de mijloace materiale ºi financiare, producþiile medii cele mai mici din Europa, scãderea permanentã a efectivelor de animale etc., au transformat România din exportatoare în importatoare de produse agrozootehnice. Banii alocaþi pentru agriculturã din bugetul de stat s-au risipit pe acþiuni care nu au fost fundamentate în sprijinul real ºi necesar al producãtorilor agricoli. În anii urmãtori, sume foarte mari de bani vor trebui alocate importurilor de alimente ºi despãgubirilor aferente Legii nr. 1/2000.

Ne exprimãm astfel îngrijorarea faþã de posibilitãþile de finanþare viitoare ale programelor agrozootehnice, respectiv de sprijinire realã a fermierilor care fac o agriculturã performantã ºi durabilã. Doar pentru refacerea a ceea ce s-a distrus, ºi amintim numai: fertilitatea solului, sistemele de irigaþii ºi protecþie, plantaþiile, comasarea terenurilor, vor fi necesare zeci de miliarde de dolari (la o estimare minimã, bineînþeles).

Din pãcate, propunerile de redresare a agriculturii fãcute permanent ºi public dupã 1996 de cãtre specialiºtii agricoli nu au fost niciodatã luate în considerare de cãtre actuala Putere. Mai grav, s-a dus o politicã sistematicã de marginalizare a acestei categorii socio-profesionale. Prin disponibilizãri permanente s-a redus numãrul angajaþilor Ministerului Agriculturii cu 65%; doar în acest an au fost douã disponibilizãri ºi se preconizeazã încã o reducere cu aproape 50% a personalului existent, ºi aºa total insuficient ºi cel mai prost salarizat dintre toþi bugetarii.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul ultimul vorbitor, domnul deputat Valeriu Tabãrã.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi deputaþi,

Declaraþia mea se referã la situaþia din agriculturã. Nu cred, stimaþi colegi, cã cineva poate contesta astãzi cã, de 4 ani încoace, în România nu se duce, voit, o politicã de distrugere a agriculturii româneºti, ramurã economicã fundamentalã pentru aºezarea societãþii noastre pe un fãgaº de normalitate, care sã determine bunãstarea ºi nu sãrãcia pe care o constatãm cu toþii azi. Nu cred cã trebuie sã mai repet, pentru cei conºtienþi, dar o fac pentru cei inconºtienþi, în majoritatea lor în funcþii de decizie politicã, cã agricultura este baza de stabilitate socialã, economicã ºi politicã, cã agricultura este esenþa reformei în România ºi cã aceasta, netratatã ca atare, va fi una dintre marile probleme ce trebuie rezolvate în vederea integrãrii României în Uniunea Europeanã.

În ultimii 4 ani nu s-a luat nici o mãsurã favorabilã pentru agricultura României. Toate ”aºa-zisele mãsuriÒ au fost speculative, încadrate într-o politicã sistematicã de distrugere a întregului sistem agrar din România. În acest fel, cei aflaþi la putere în Guvern ºi Parlament ºi-au putut

atinge interesele personale ºi de partid, toate, pe seama þãranului român, atât de ”cântatÒ de actuala Putere în preajma evenimentelor electorale.

Aºa s-a abrogat Legea nr. 83/1993, prin care se reglementa sistemul politicilor agrare în România, s-a lichidat sistemul de protecþie a producãtorilor agricoli români, prin abrogarea Hotãrârii de Guvern nr. 353/1995, s-a lichidat sistemul de susþinere ºi înzestrare tehnicã a exploataþiilor agricole, s-au modificat legi, astfel încât speculanþii de produse agricole sã fie câºtigãtori, ºi nu producãtorii ºi consumatorii români, s-au lichidat prin mãsuri administrative marii consumatori de cereale, în acelaºi timp, potenþiali exportatori de produse agricole, s-a cedat fãrã nici o reþinere piaþa internã, unde produsele agroalimentare de import ocupã peste 70% din totalul produselor operate. Aceasta a dus la susþinerea unei aberante politici a comisioanelor, stimulându-se speculanþii ºi nu producãtorii autohtoni. A fost distrusã ºi este în curs de lichidare, cu excepþia bãuturilor alcoolice, susþinute de Ministerul Finanþelor, toatã industria alimentarã româneascã: zahãr, ulei, produse lactate, inclusiv de panificaþie.

Mulþumesc, domnule deputat. Stimaþi colegi,

Cu aceastã intervenþie, prima parte a ºedinþei noastre s-a încheiat. Rog Secretariatul tehnic sã aducã prezenþa! Rog liderii grupurilor parlamentare sã asigure cvorumul de lucru! ## Stimaþi colegi,

Fac din nou apel la liderii grupurilor parlamentare sã-ºi cheme colegii în salã. Sunt douã grupuri care lipsesc cu desãvârºire ºi un grup care are 2 deputaþi în salã. Nu o sã putem porni lucrãrile noastre în aceastã lipsã acutã de cvorum, în mod evident. ªi n-aº vrea sã începem cu un apel nominal.

Cu stângul!

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Cu stângul am început, oricum. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa Camerei Deputaþilor de astãzi, 13 iunie 2000, anunþându-vã cã din totalul de 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 241, un numãr de 102 fiind absenþi, din care participã la alte acþiuni parlamentare 172. Cvorumul de lucru este de 156 de deputaþi.

Primul punct pe ordinea de zi este raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/1997 privind bursele de mãrfuri.

La nr. crt. 1 din raportul de mediere, comisia de mediere ne propune în unanimitate sã adoptãm textul Senatului.

Dacã existã intervenþii, vã rog? Nu existã.

xtul Senatului.

Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Nr. crt. 6 art. I pct. 47 art. 34 alin. 2. Comisia de mediere ne propune, în unanimitate, textul Senatului. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Nr. crt. 7 art. I pct. 51 art. 37 alin. 1 lit. a). Comisia de mediere ne propune, în unanimitate, textul Senatului. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Nr. crt. 8 din raportul de mediere, art. I pct. 63 art. 47[2] . Comisia de mediere ne propune, în unanimitate, textul Senatului. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Nr. crt. 9 din raportul de mediere, art. I pct. 63 art. 47[4] . Comisia ne propune, în unanimitate, textul Senatului.

Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Nr. crt. 10. Comisia ne propune, în unanimitate, varianta Senatului, ºi anume, eliminarea art. I pct. 61 art. 47[5] . Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea.

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Raportul de mediere, în ansamblu. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem.

Abþineri? Nu avem.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/19997 privind bursele de mãrfuri a fost adoptat în unanimitate.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi este raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/1999 pentru modificarea art. 7 din Ordonanþa Guvernului nr. 26/1993 privind tariful vamal de import al României.

Nr. crt. 1 din raportul comisiei de mediere, articolul unic, partea introductivã. Comisia de mediere ne propune în unanimitate adoptarea textului Senatului.

Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Mã simt dator sã dau explicaþii Camerei Deputaþilor, pentru ce adoptãm textul Senatului. În varianta noastrã era trecut faptul cã primarul aprobã cererile de solicitãri de lemne de construcþie. Primarul are dreptul sã aprobe din pãdurile pe care le are sub administrarea primãriei respective; pentru lemnele care provin din cadrul Regiei Naþionale a Pãdurilor, el nu are dreptul sã aprobe ºi are cel mult dreptul sã avizeze. De aceea, este corectã varianta Senatului: ”avizeazã, aprobã sau respingeÒ. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Domnul Gaspar, intervenþie. Vã rog!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am o problemã de procedurã, la modul în care au fost discutate textele în divergenþã ºi modul în care comisia le-a adoptat. Deci, comisia se compune din 7 deputaþi ºi 7 senatori. Din raport constatãm cã au absentat domnii deputaþi: Dragu, Petreu, Nistor ºi Paneº, deci 4 deputaþi ºi 1 senator Ð 5; au rãmas în comisie 9. Votul care a fost exprimat la poz. 1 din cadrul raportului este 5 pentru ºi 4 împotrivã. Art. 74 din regulamentul Camerei spune în felul urmãtor: ”Hotãrârile comisiei se iau cu acordul majoritãþii membrilor acesteia. În caz de egalitate la 7 voturi, decide votul preºedintelui care conduce ºedinþa comisiei în momentul votãriiÒ.

Deci, eu consider cã acest text a fost adoptat cu încãlcarea art. 74, întrucât ”majoritatea membrilor comisieiÒ însemna sã fi votat pentru text cel puþin 8 membri, deputaþi sau senatori.

Textul de la poz. 2 este corect, cã, fiind în unanimitate, înþeleg cã au fost 9, ceea ce înseamnã majoritatea din numãrul membrilor comisiei.

Abþineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 3, articolul unic, pct. 3 alin. 2 lit. d). Comisia de mediere ne propune, în unanimitate, adoptarea variantei Senatului. Intervenþii? Nu avem.

Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate.

Mulþumesc, domnule secretar Gaspar. Sigur cã aveþi dreptate.

Am sã vã citesc alin. 2, stimaþi colegi, din art. 75: ”În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate în divergenþã în termenul stabilit potrivit art. 73 alin. 1 sau dacã una dintre Camere nu aprobã raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergenþã se supun dezbaterii în ºedinþa comunã a celor douã Camere, potrivit regulamentului acestor ºedinþeÒ.

Deci, în mod evident, art. 1 din raportul comisiei de mediere va merge la ºedinþa comunã a celor douã Camere pentru a fi soluþionat acolo.

Permiteþi-mi, stimaþi colegi, ca, înainte de a continua, sã vã anunþ cã avem în salã o delegaþie macedoneanã ºi sã-l salut pe cel care o conduce, primul-ministru macedonean, domnul Ljubko Gheorghievski. ( _Aplauze. Deputaþii se ridicã în picioare ºi salutã delegaþia macedoneanã._ )

Îi mulþumesc domnului prim-ministru Ljubko Gheorghievski pentru prezenþa sa, astãzi, în sala Camerei Deputaþilor a României!

Deci, nr. crt. 1 din raportul comisiei de mediere merge la ºedinþa comunã.

Trecem la nr. crt. 2 din raportului comisiei de mediere, în care aceasta, în unanimitate, ne propune adoptarea textului Senatului.

Intervenþii? Nu avem.

Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Raportul de mediere merge la ºedinþa comunã.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/2000 pentru modificarea prevederilor Legii nr. 2/1992 privind acordarea de indemnizaþii membrilor Academiei Române.

Este prezent preºedintele Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Vã rog, domnule preºedinte, propuneþi timpii!

Fiind vorba de procedurã de urgenþã, propun 3 minute pentru intervenþii ºi 2 minute pentru dezbateri.

Domnule preºedinte,

Trebuie sã propuneþi timpul total al dezbaterii legii!

Timpul total Ð 5 minute.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

ªi timpul pentru fiecare intervenþie 3. Am reþinut. Corect? Da.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Este neîndoielnic faptul cã toate grupurile parlamentare au afirmat ºi îºi doresc crearea unui drept locativ pentru chiriaºi. Mãrimea ºi întinderea acestui drept, ca ºi a obligaþiilor corelative acestui drept locativ reprezintã o chestiune extrem de serioasã atât pentru chiriaºi, cât ºi pentru proprietari ºi, probabil, pentru terþe persoane interesate.

Dat fiind importanþa problemei, Parlamentul trebuie sã dezbatã ordonanþa în condiþiile unui cvorum confortabil, cvorum care, dupã pãrerea mea, nu existã ºi, de aceea, în numele Grupului parlamentar naþional liberal, vã solicit verificarea cvorumului prin apel nominal.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Rog secretarii de ºedinþã sã verifice cvorumul care este la ora actualã în salã numãrând deputaþii.

Secretarii de ºedinþã mã anunþã cã în salã, în acest moment, existã un numãr de 92 de deputaþi, cvorumul de lucru fiind de 156.

Rog liderii grupurilor parlamentare sã refacã cvorumul de lucru în 5 minute, pânã la 10,35; dacã nu, voi fi obligat sã anunþ un apel nominal.

Stimaþi colegi,

Regret, dar nu s-a întrunit cvorumul de lucru necesar, motiv pentru care îl rog pe domnul secretar Chiliman sã dea citire catalogului.

Domnule secretar Chiliman, faceþi apelul nominal!

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

|**Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**|| |---|---| |Achimescu Victor-ªtefan|prezent| |Aferãriþei Constantin|prezent| |Afrãsinei Viorica|prezentã| |Albu Alexandru|prezent| |Albu Gheorghe|absent| |Alecu Aurelian Paul|prezent| Ana Gheorghe (Dâmboviþa) absent Cotrutz Constantin Eremia absent Ana Gheorghe (Hunedoara) prezent Cristea Gheorghe absent Andrei Gheorghe prezent Cristea Marin prezent Andronescu Ecaterina prezentã Cunescu Sergiu prezent Antal Istv‡n absent Dan Marþian prezent Antonescu George Crin Laurenþiu absent Dan Matei-Agathon absent Antonescu Niculae Napoleon absent Darie Simion absent Argeºanu Valentin absent Dãrãmuº Nicolae Octavian prezent Arghezi Mitzura Domnica prezentã Dãnilã Vasile prezent Ariton Gheorghe prezent Decusearã Jean absent Asztalos Ferenc absent Dejeu Gavril prezent Avramescu Constantin-Gheorghe prezent Diaconescu Ion prezent Baban ªtefan prezent Dimitriu Sorin Petre absent Babiaº Iohan-Peter prezent Dârstaru Dorin absent Babiuc Victor absent Dobre Traian absent Baciu Mihai absent Dobrescu Smaranda absentã Badea Alexandru Ioan prezent Dorian Dorel absent Bara Radu-Liviu absent Dorin Mihai prezent B‡r‡nyi Francisc prezent Dragoº Iuliu Liviu absent Barbaresso Emanoil-Dan prezent Dragu George absent Barbãroºie Victor prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil prezent Barde Tãnase prezent Drecin Mihai Dorin prezent Bartoº Daniela absentã Drumen Constantin prezent Bãbãlãu Constantin prezent Dugulescu Petru prezent Bãlãeþ Dumitru prezent Dumitraºcu Laurenþiu absent Bãsescu Traian absent Dumitrean Bazil prezent Becsek-Garda Dezideriu Coloman prezent Dumitrescu (Bãlan) Marilena absentã Bejinariu Petru prezent Dumitrescu Paul Adrian prezent Berceanu Radu Mircea absent Dumitriu (Hunea) Carmen absentã Berci Vasile prezent Duþu Ion absent Berciu Ion prezent Elek Barna Matei absent Biriº Anamaria Mihaela prezentã Enache Marian absent Birtalan çkos prezent Enescu Ion prezent Bivolaru Gabriel absent Fenoghen Sevastian prezent Bivolaru Ioan absent Filipescu Ileana absentã Boda Iosif absent Furo Iuliu Ioan prezent Bšndi Gyšngyike prezentã Galic Lia-Andreia prezentã Boºtinaru Victor absent Gaspar Acsinte prezent Bot Octavian prezent Gavra Ioan prezent Botescu Ion absent Gavrilaº Teodor absent Bran Vasile absent Gazi Gherasim prezent Brezniceanu Alexandru absent Georgescu Florin absent Bud Nicolae absent Gheciu Radu-Sever-Cristian prezent Buga Florea prezent Gheorghe Valeriu absent Bujor Liviu prezent Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Burlacu Viorel prezent Gheorghiu Adrian absent Buruianã-Aprodu Daniela prezentã Gheorghiu Mihai absent Buzatu Dumitru prezent Gherasim Ion-Andrei prezent Calimente Mihãiþã absent Ghidãu Radu absent Cazacu Vasile-Mircea prezent Ghiga Vasile prezent Cazan Gheorghe Romeo Leonard prezent Giurescu Ion absent Cândea Vasile prezent Glãvan ªtefan prezent Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae prezent Godja Petru absent Chichiºan Miron prezent Grãdinaru Nicolae absent Chiliman Andrei-Ioan prezent Grigoraº Neculai prezent Chiriac Mihai prezent Grigoriu Mihai prezent Ciontu Corneliu absent Groza Nicolae prezent Ciumara Mircea absent Gvozdenovici Slavomir prezent Cîrstoiu Ion prezent Haºotti Puiu prezent Cojocaru Radu-Spiridon prezent Hilote Eugen-Gheorghe prezent Constantinescu Dan absent Hlinschi Mihai prezent Corâci Ioan Cezar absent Honcescu Ion prezent Corniþã Ion prezent Hrebenciuc Viorel absent Cosma Liviu-Ovidiu prezent Iacob Elena absentã Coºea Dumitru Gheorghe Mircea absent Ianculescu Marian prezent

| |Sandu Alecu|absent|| |Sandu Dumitru|prezent|**Domnul Miron-Tudor Mitrea:**| |Sandu Ion Florentin<br>Sassu Alexandru|absent<br>absent|Stimaþi colegi,<br>În aºteptarea rãspunsului de la domnul secretar| |Sãndulescu Aureliu Emil|prezent|Chiliman, am rãmas de ieri cu un raport de mediere pen-| |Sârbu Marian|prezent|tru votul final, vot final la raportul comisiei de mediere la| |Secarã Gheorghe|prezent|proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului| |Serac Florian|prezent|nr. 29 din 1997 privind Codul aerian Ð lege organicã.| |Severin Adrian|prezent|Voturi pentru? Marea majoritate.| |Simedru Dan Coriolan|absent|Voturi împotrivã? Nu avem.| |Sireþeanu Mihail|absent|Abþineri? Nu avem.| |Sonea Ioan|prezent|Unanimitate.| |Spãtaru Liviu|absent|Ne spune domnul Chiliman acum câte voturi sunt,| |Spiridon Didi|prezent|fiind o lege organicã, sã vedem dacã am îndeplinit| |Stan Vasile|prezent|condiþiile constituþionale.| |Stanca Teodor|prezent|S-a adoptat raportul comisiei de mediere cu 190 voturi| |Stanciu Anghel|absent|pentru. Mã refer la raportul comisiei de mediere la pro-| |Stãnescu Alexandru-Octavi|absent|iectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului| |Stãnescu Mihai-Sorin|prezent|nr. 29 din 1997 privind Codul aerian.| |Stoica Valeria Mariana|absentã|Deci, 190 de voturi pentru. Unanimitate.| |Stoica Valeriu|absent|Intrãm în urmãtorul punct de pe ordinea de zi: proiec-| |Sturza Popovici Cornel|prezent|tul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a| |SzŽkely Ervin-Zolt‡n|prezent|Guvernului nr. 40 din 1999 privind protecþia chiriaºilor ºi| |Szil‡gyi Zsolt|absent|stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþia de locuinþe.| |ªaganai Nusfet|prezent|Rog birourile comisiilor sã ia loc aici.| |ªerban George|prezent|Iniþiatorul...| |ªtefãnoiu Luca|absent|Domnul deputat Stãnescu, chestiune de procedurã.| |ªteolea Petru<br>Tabãrã Valeriu|absent<br>absent|**Domnul Sorin-Mihai Stãnescu:**| |Tam‡s S‡ndor<br>Tarna Gheorghe|absent<br>prezent|Vã mulþumesc, domnule preºedinte.<br>Stimaþi colegi,| |Tãvalã Tãnase-Pavel|prezent|Având în vedere importanþa extraordinarã a acestui| |Teculescu Constantin|absent|proiect de lege, având în vedere, sigur, discuþiile, care la| |Tokay Gheorghe|absent|un moment dat pot sã aibã un rezultat cât se poate de| |Trifu Romeo Marius|absent|benefic, în numele Grupului parlamentar al Partidului| |Tudor Marcu|absent|Naþional Liberal, pe baza celor care le-am spus anterior,| |Tudose Nicolae-Florin|absent|solicitãm ca la dezbaterea proiectului de lege sã fie pre-| |Þepelea Gabriel|prezent|zent un reprezentant la vârf din partea Ministerului| |Þocu Iulian-Costel|prezent|Justiþiei, care este iniþiatorul acestui proiect; deci solicitãm| |Þurlea Petre|prezent|prezenþa domnului ministru Valeriu Stoica, sau, în cel mai| |Udrea Florian|absent|rãu caz, prezenþa la nivelul secretarului de stat, ºi anume| |Vaida Francisc-Attila|prezent|la nivelul domnului secretar de stat Flavius Baias.| |Valeca ªerban Constantin|prezent|Nu am nimic cu reprezentarea care este la ora| |Varga Attila|prezent|actualã asiguratã de cãtre secretarul general al| |Vasilescu Nicolae|absent|Ministerului Justiþiei, însã nu este de naturã sã acopere| |Vasilescu Valentin|prezent|prezenþa absolut necesarã a ministrului justiþiei sau a| |Vataman Dorin|prezent|secretarului de stat, domnul Flavius Baias.| |Vãsioiu Horia|absent|Deci, pentru aceste considerente, solicitãm sã faceþi| |Vâlceanu Gheorghe|absent|demersurile necesare ca sã asiguraþi aceastã reprezen-|

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal solicitã prezenþa ministrului justiþiei, sigur, ministru liberal, e adevãrat, în salã, conform regulamentului Ñ ºi aici, în mod evident, cererea Grupului parlamentar liberal este întemeiatã. Solicit ca la discutarea acestui proiect de lege, de acum înainte ministrul justiþiei sã fie prezent. Dânsul a spus Ñ sau secretarul de stat Ñ, eu am spus ministrul justiþiei, pentru cã asta este, conform regulamentului. Regulamentul nu se referã la secretarul de stat. Regulamentul spune clar: ”La solicitare, membrii Guvernului trebuie sã fie prezenþiÒ. Domnul Valeriu Stoica este membru al Guvernului. A fost solicitat în mod expres de un lider de grup. Trebuie sã fie prezent. M-am informat: domnul Valeriu Stoica este undeva în zona Ardealului ºi va fi greu sã ajungã astãzi cu noi. Deci, nu se întruneºte condiþia regulamentarã.

Trecem la urmãtorul proiect de lege de pe ordinea de zi, amânând acest proiect de lege pânã când va veni domnul ministru Stoica.

Urmeazã proiectul Legii protejãrii monumentelor istorice. N-am iniþiator nici la acest proiect de lege.

Mergem mai departe. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 48/1992 a audiovizualului.

Iniþiatorii.

Preºedintele Comisiei de culturã ºi mijloace de informare în masã este prezent, domnul academician Þepelea. Iniþiatorii proiectului de lege... Cine sunt iniþiatorii?

Deci, continuãm dezbaterea la propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 48/1992 a audiovizualului. Se continuã cu pct. 23 din raportul suplimentar.

Domnul deputat Badea este invitat sã ia loc pe banca iniþiatorilor.

Mi s-a spus cã vine imediat, de aceea ºi insist sã reuºim sã dezbatem mãcar un proiect de lege. Stimaþi colegi,

Continuãm dezbaterea proiectului de lege anunþat.

La nr. crt. 23 din raport, care este pct. 23 din proiec-

tul de lege, care propune ca dupã art. 6 sã se introducã art. 6[1] , 6[2] , 6[3] , 6[4] , 6 _[5]_ 6[6] ºi le propune conþinutul.

Comisia, dupã ce propune renumerotarea pct. 23, care devine pct. 24, este de acord cu introducerea pct. 6[1] , 6[2] , 6[3] , 6[4] , 6[5] , 6[6] , însã în altã formulare.

**:**

Trebuie sã supuneþi votului cele douã articole!

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Corect! Corect!

Mi se atrage atenþia de la comisie, pe bunã dreptate, cã nu am supus votului cele douã articole renumerotate. Deci la art. 24 devenit 25, dacã existã intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Punctul 25, devenit 26 Ð textul iniþiatorului. Nu sunt intervenþii. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Secþiunea 8. Titlul secþiunii. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 26 din raport se referã la pct. 26 din proiectul de lege. Se renumeroteazã ºi devine 27. Comisia propune reformularea tuturor celor 3 alineate.

Iniþiatorul este de acord?

propune modificarea nr. 30, în forma pe care o gãsiþi în raportul suplimentar la nr. crt. 29.

Iniþiatorul este de acord? Da. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem.

Punctul 30 adoptat în unanimitate.

Punctul 31, la nr. crt. 30 din raportul suplimentar, se propune de cãtre comisie modificarea textului iniþiatorului. Iniþiatorul, sunteþi de acord? Iniþiatorul este de acord.

Iniþiatorul este de acord. Comisia are o intervenþie.

Vã rog sã observaþi, deci este vorba de poziþia 34 care se referã la pct. 38 din lege.

Da.

Prin amendamentele propuse de comisie s-a eliminat alin. 4 din iniþiativa legislativã, amendament care permitea vânzarea licenþelor de emisie de cãtre cei care le deþineau.

Existã, la amendamente respinse, la poziþia 4 a amendamentelor respinse, o solicitare de a se menþine aceastã variantã. Am cãzut de acord cu utilizatorii, cu o variantã intermediarã, de a se accepta vânzarea acestor licenþe, cu niºte restricþii, pentru cã, în mod evident, existã situaþii când utilizatorul de licenþã este pus în imposibilitatea de a o utiliza, însã a fãcut niºte investiþii pe care trebuie sã ºi le recupereze mãcar, dacã nu poate sã utilizeze licenþa, ºi aceasta se poate realiza tocmai prin vânzarea licenþei cu investiþiile respective. Evident, este vorba de relee, de cabluri etc., etc. care sunt mai uºor vandabile dacã se vând cu licenþã cu tot, pentru cã altfel nu are sens. De ce sã cumpãr eu o infrastructurã pe care, pe urmã, nu o mai pot folosi? Am discutat foarte mult în comisie, atunci nu s-a acceptat, dar ulterior am discutat foarte mult cu utilizatorii acestor licenþe ºi, având în vedere cã, totuºi, forþaþi de împrejurãri, s-au gãsit niºte modalitãþi de a ocoli legea, am zis: ”Hai sã introducem o reglementare care poate fi uºor...Ò

## **Domnul Marþian Dan** _(din salã):_

Controlatã.

Controlatã, da, ºi, totuºi, am da posibilitatea acestor utilizatori ca sã vândã, dupã trecerea unei perioade de ...ºi am zis trecerea acestei perioade sã fie jumãtatea licenþei primite. Deci, evident, este o licenþã care se dã în funcþie de...; este radio, televiziune, cablu.

Ca atare, eu propun menþinerea alin.4, cu urmãtoarea reformulare. Eventual, ca procedurã, s-ar putea sã votãm separat restul articolului ºi separat acest alin.4, care s-a propus a fi eliminat. Eu propun ca sã îl menþinem reformulat: ”Licenþa de emisie poate fi cedatã, cu acordul prealabil al Consiliului Naþional al Audiovizualului, în urmãtoarele cazuriÒ Ñ ºi enumerãm cazurile limitativ Ñ ”de cãtre persoanele care, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se aflã în situaþiile prevãzute la articolele care limiteazã posibilitatea de a avea licenþeÒ.

Deci existã persoane juridice societãþi comerciale care au o acoperire mai mare decât cea permisã de lege. Ce se întâmplã cu ei? ªi am zis: ei au dreptul sã vândã partea care excede posibilitãþii legale unuia care vrea s-o cumpere; deci este una din aceste situaþii; ”de cãtre persoanele care, dupã ce au primit licenþa de emisie, ca urmare a extinderii activitãþilor în domeniul presei scrise, au ajuns în situaþiile prevãzute de legeÒ. Deci este vorba de acele situaþii... iar este o limitare, ai o posibilitate de tiraj, un anumit tiraj ºi corelat acest tiraj de presã scrisã cu arie de acoperire în domeniul licenþei audiovizualului ºi, evident, ”de cãtre persoanele care au drept de licenþã, iar postul respectiv a funcþionat mai mult de jumãtatea perioadei din licenþãÒ. Deci acestea sunt cele 3 situaþii limitative, evident, pentru acestea, împreunã, deci pentru toate acestea: ”împreunã cu investiþiile aferenteÒ.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Da. Deci înþeleg, domnule deputat, cã dumneavoastrã propuneþi sã nu se excludã alin. 4.

## **Domnul Alexandru Ioan Badea**

**:**

Da, dar apar modificãri faþã de...

## **Domnul M‡rton çrp‡d-Francisc**

**:**

Am o propunere.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Domnule deputat Badea,

între timp, intrãm într-o disputã evidentã. Secretarii m-au anunþat cã sunt în salã, la ora actualã, 65 de deputaþi..

## **Domnul M‡rton çrp‡d-Francisc**

**:**

Eu am o propunere: sã retrimitem acest alineat la comisie...

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Aceasta am sã fac.

**Domnul M‡rton çrp‡d-Francisc**

**:**

... ºi sã mergem mai departe.

Cu 65 de oameni în salã, iertaþi-mã! Deci, cu toatã bunãvoinþa pe care o am, cu 65 de deputaþi din 156, nu puteþi sã-mi cereþi...

Am sã rog comisia ºi iniþiatorul ca, pânã când vom relua dezbaterile la acest proiect de lege, sper cã sãptãmâna viitoare, sã gãsiþi o soluþie comunã pentru problema pe care colegul M‡rton çrp‡d a ridicat-o.

Suspend lucrãrile ºedinþei de astãzi, pânã la ora 15,00. Vã reamintesc: la ora 15,00 va avea loc o ºedinþã comunã a celor douã Camere.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 11,45._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 87/22.VI.2000 conþine 20 de pagini.**

Preþul 9.580 lei