Stenogramă plen

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

ªedinþa de astãzi va fi condusã de subsemnatul, asistat de domnii senatori Constantin Nicolescu ºi Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

Prezenþa este cât se poate de clarã: 85 prezenþi, 7 absenþi motivat. Deci cvorumul este întrunit.

Vã rog, aveþi toþi în faþã ordinea de zi. Dacã sunteþi de acord cu ordinea de zi? Vã rog sã votaþi.

Cu 70 de voturi pentru ºi o abþinere, ordinea de zi a fost aprobatã.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu programul de lucru? Vã rog sã votaþi.

Cu 78 de voturi pentru, douã contra ºi o abþinere, programul a fost adoptat.

Vã mulþumesc.

Potrivit ordinii de zi, primul punct este ”Declaraþii politiceÒ.

În limita timpului rezervat Partidului Social Democrat, domnul senator Adrian Pãunescu. Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

Într-o vreme în care noi suntem aici tocmai pentru a încerca sã mai simplificãm viaþa oamenilor, tocmai pentru a încerca sã mai rezolvãm câte ceva din dilemele lor, tocmai pentru a le face mai accesibilã existenþa, apar în mod repetat complicaþii unde ar fi necesare simplificãri ºi simplificãri unde lucrurile sunt, prin natura lor, complicate.

O parte din visurile copilãriei se referã tocmai la aceastã maturitate pe care noi o trãim din plin, maturitate în care noi eram chemaþi Ñ ºi aºa ne-am ºi afirmat în viaþa politicã, ºi aºa trebuie sã ºi rãmânem Ñ sã rezolvãm problemele societãþii româneºti.

Constat cã existã o adevãratã plãcere morbidã în jurul nostru ºi, uneori, ºi în noi, de a complica tocmai ceea ce eram obligaþi sã simplificãm. Ba chiar existã instituþii, în momentul nostru, care, în loc sã simplifice, complicã, ºi care, în loc sã lase lucrurile mãcar aºa cum sunt, le îmbolnãvesc de complicaþii sau le simplificã nemeritat.

Ar fi trebuit, de exemplu, ca o propunere pe care am fãcut-o în Senat, în înþelegere cu ministrul culturii, domnul Rãzvan Theodorescu, ºi anume ca, la 600 de ani de la Momentul Mihai Viteazul, sã se încerce acest pelerinaj prin România, þarã care are nevoie de simbolul unitãþii, sã nu se loveascã de nici o stavilã.

Unde credeþi cã e problema? Buna stareþã a Mânãstirii Dealu nu vrea sã dea capul lui Mihai Viteazul!

Astfel, constatãm o situaþie aberantã: noi, cei care, în perioada istoricã trecutã, în care nu se putea vorbi despre mânãstiri, despre stareþe, despre credinþã, ne-am bãtut pentru drepturile oamenilor credinþei, înþelegem astãzi cã trebuie sã cerem aprobare de la stareþa Mânãstirii Dealu ca sã putem reface un moment de istorie naþionalã, de care este mare nevoie în acest moment de dezunire, în acest moment de fãrâmiþare, în acest moment de zâzanie ºi de urã. Iar stareþa de la Dealu e, în fond, o femeie minunatã, un stâlp al credinþei, o fiinþã a spiritului.

Dar a devenit, oare, Mânãstirea Dealu proprietara capului lui Mihai Viteazul? Nu e cam mult pentru o mânãstire? Nu cumva Mânãstirea Dealu este un loc în care odihneºte capul întregitorului, ºi nu un proprietar al craniului lui Mihai Viteazul, care face ce vrea cu el?

Trebuie eforturi extraordinare pentru o situaþie simplãÉ Am vorbit cu ministrul culturii, am rugat pe cei cu care lucrez la comisie sã vorbeascã la Târgoviºte, cu episcopul, sã scoatem capul lui Mihai Viteazul de sub interdicþia de a cãlãtori prin þara lui, a Întregitorului.

Nu ºtiu ce sã mai zic. Asta, sigur cã, în alt plan, seamãnã cu ce s-a întâmplat la Bacãu, unde a hotãrât municipiul, a hotãrât ºeful clubului cã nu mai respectã contractul, cã nu transmite o întâlnire sportivã. Nu a vrut el.

I-a ajutat Dumnezeu!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

I-a ajutat Dumnezeu? Vedeþi, Dumnezeu i-a pedepsit pe cei mulþi, nu pe cei care au hotãrât nedrept în numele celor mulþi.

Se întâmplã lucruri care complicã viaþa noastrã în mod inutil. Noi ºi aºa avem enorm de multe complicaþii, enorm de multe ascunziºuri în realitatea cu care ne confruntãm.

Tot o complicaþie cred cã este declaraþia preºedintelui Ion Iliescu cu privire la Ion Antonescu. O complicaþie ºi o simplificare!

M-a surprins uºurinþa cu care preºedintele Iliescu, într-un moment de mare inspiraþie pe care îl traverseazã ºi în care a fãcut lucruri excepþionale, s-a referit la un caz, cred eu, foarte complex ºi l-a expediat de parcã lucrurile se petreceau într-un moment de rãzboi, în care trebuie urgent sã dai o declaraþie. Nu era cazul.

Eu cred cã oamenii publici români ºi, cu deosebire, oamenii politici români au obligaþia de a livra partenerilor lor din lume adevãruri cât mai adânci despre istoria

naþionalã. Nu este destul astãzi sã spui despre Antonescu cã ”a fost criminal de rãzboi ºi rãmâne criminal de rãzboiÒ. Nu este destul, pentru cã lucrurile nu stau chiar aºa. Sigur, Antonescu e o figurã complexã a istoriei României, dar e o figurã atât de complexã, încât nu avea nevoie de aceastã simplificare care complicã. ªi când spui asta? Cred cã a fost un gest imprudent ºi neinspirat al preºedintelui sã spunã asta exact la aniversarea momentului în care România a declarat rãzboi Uniunii Sovietice pentru drepturile ei teritoriale absolut legitime.

Am toatã dragostea ºi toatã solidaritatea cu evreii din România ºi cu evreii din lume, pentru dreptul lor la existenþã, pentru dreptul lor la istorie, dar, tocmai de aceea, nu mã mulþumeºte faptul cã doi evrei americani, care sunt intoxicaþi de niºte doritori de complicaþii din România, considerã cã problema Antonescu poate fi epuizatã în douã clipe ºi cã membrii Guvernului Antonescu, care sunt diferiþi între ei ºi care au fãcut ºi lucruri pe care istoria le reþine, trebuie judecaþi scurt ºi cã trebuie Ñ aºa cum s-a întâmplat acum câþiva ani Ñ renunþat la recursurile în favoarea lor.

Avem mãrturii ale marilor lideri evrei ai perioadei, ale marilor lideri evrei Ñ nu este vorba de doi ziariºti doritori de scandal Ñ cã Antonescu a fãcut o politicã diferitã de cea a liderilor naziºti, fasciºti ºi a celor înrobiþi acestora, din lumea de atunci ºi din Europa Rãsãriteanã.

Mulþumim frumos.

În continuare, în numele Grupului P.R.M., domnul senator Valentin Dinescu. Poftiþi!

## **Domnul Valentin Dinescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor,

Iatã cã, la numai câteva zile dupã ce Parlamentul de la Budapesta adoptã, cu neruºinare, o lege care aproape instituie statutul de vasalitate în rândul unor þãri care au ºi cetãþeni de etnie maghiarã, aºa-ziºii noºtri europeni, adunaþi sub deviza ”E mai bine sã fii ºomer în Germania, decât Preºedinte în RomâniaÒ, fac încã o datã dovada cã cel mai uºor ºi accesibil lucru este sã dai, sistematic, lovituri, din interior, cauzei naþionale.

Concret, mã refer la barbaria petrecutã recent la ClujNapoca, când, sub pretextul unui aºa-zis mandat de aducere, primarul municipiului de pe Someº, secretarul general al Partidului România Mare, domnul Gheorghe Funar, a fost ridicat, ca ultimul borfaº, chiar din sediul primãriei.

Nu mai încape nici o îndoialã cã, dacã s-ar fi pus problema unei chestiuni procedurale, era suficient un simplu sectorist, care sã se ocupe de ducerea la îndeplinire a acestui nefericit mandat, dar, pentru ca toatã suflarea þãrii sã ºtie cã între timp am evoluat ºi locul tancurilor de la Stoeneºti a fost luat de trupele DIAS, aceastã pe cât de penibilã, pe atât de inutilã desfãºurare de forþe aruncã din nou în aer imaginea þãrii noastre, lãsând sã se înþeleagã definitiv cã ”despotul înþeleptÒ a devenit mai mult decât o figurã de stil, a devenit o certitudine.

Poza jalnicã a liderilor politici la putere care astãzi susþin cã interesul naþional înseamnã mai mult decât o colaborare politicã cu U.D.M.R. ne face sã ne aducem aminte ce comice erau aceste personaje politice când ne acuzau pe noi de ºovinism ºi intoleranþã.

Nu, domnilor, nu l-aþi înghenunchiat pe Gheorghe Funar. Ba, mai mult, ar trebui sã vã fim recunoscãtori, pentru cã, datoritã gestului dumneavoastrã, aþi fãcut posibil ca sâmbãtã, cu prilejul aniversãrii a 10 ani de la crearea Partidului România Mare, aproape 5.000 de oameni sã-i scandeze numele. Dar mã simt obligat, în semn de colegialitate parlamentarã, sã vã reamintesc cã, dacã în opinia multor juriºti de marcã Nicolae Ceauºescu a fost victima propriului mod de a trata actul de justiþie, nu este acum momentul sã vã clãdiþi cu tenacitate o nouã viziune atât de originalã asupra justiþiei, pentru cã, Doamne fereºte!, s-ar putea sã-i cãdeþi tocmai dumneavoastrã în plasã.

Vã mulþumim.

Grupul P.D., domnul senator Aurel Panã. Poftiþi!

Declaraþia Partidului Democrat cheamã factorii politici din România la solidaritate ºi cooperare pentru depãºirea impasului creat de adoptarea în Ungaria a Legii statutului maghiarilor.

Partidul Democrat apreciazã cã adoptarea Legii statutului maghiarilor ignorã acorduri ºi standarde internaþionale, îndeosebi cele ale Uniunii Europene ºi ale Consiliului Europei, s-a fãcut fãrã a lua în considerare solicitãrile justificate ale Guvernului României, deschide un interval de nesiguranþã, tensiune, datoritã unor consecinþe negative asupra raporturilor etnice cu þãrile vecine, dezbinã, prin discriminare, populaþia României, prin interpretarea abuzivã, ambiguã, a raportului dintre cetãþenii României de diferite naþionalitãþi, afecteazã în mod direct derularea normalã a bunelor raporturi de cooperare ºi vecinãtate dintre România ºi Ungaria, în contextul integrãrii euroatlantice. Pe termen mediu ºi lung, poate duce la schimbarea structurii etnice a populaþiei din Transilvania, deºi România ºi Ungaria au convenit, prin tratatul bilateral, sã nu întreprindã nici un demers care sã aibã un asemenea scop.

Partidul Democrat propune factorilor politici din România, inclusiv U.D.M.R., adoptarea ºi susþinerea unei poziþii politice responsabile, pragmatice ºi solidare, în raport cu decizia Guvernului ºi Parlamentului de la Budapesta ºi pentru depãºirea consecinþelor negative ale încercãrilor de aplicare a acesteia pe teritoriul României.

Partidul Democrat considerã cã diversitatea ºi pluralismul politic asigurã competiþia între putere ºi opoziþie ºi este, în acelaºi timp, o sursã pentru o mai bunã guvernare ºi o resursã a apãrãrii ºi promovãrii intereselor naþionale.

În acelaºi timp, diversitatea ºi pluralismul politic asigurã complementaritatea ºi conlucrarea între forþele politice democratice, în vederea depãºirii unor situaþii defavorabile României, a stabilitãþii ºi climatului de normalitate în viaþa de zi cu zi a cetãþenilor sãi, fãrã deosebire de naþionalitate.

În situaþia creatã, care poate fi urmatã de evoluþii negative, atât pentru echilibrul general, dar ºi pentru cetãþenii liberi ºi egali în drepturi ai României, Partidul Democrat considerã cã factorii politici trebuie sã acþioneze responsabil, eficient ºi solidar, ºi propune:

Vã mulþumim.

Grupul P.N.L., domnul senator Radu Alexandru Feldman.

Poftiþi, domnule senator!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimate ºi stimaþi colegi,

Cred cã nu trebuie sã fii din cale-afarã de optimist ca sã afirmi fãrã sã te temi cã greºeºti cã România se gãseºte astãzi într-unul dintre cele mai faste momente în cursa pentru împlinirea celor douã deziderate naþionale: integrarea în Uniunea Europeanã ºi în Pactul NordAtlantic.

Recentele declaraþii ale preºedintelui George W. BushÉ care nu numai cã anunþã ferm opþiunea Statelor Unite pentru un nou val de aderare, dar respinge categoric dreptul oricãrui stat nemembru al NATO de a se opune procesului de extindere a alianþei. Nu va mai fi o nouã Yalta. Soarta popoarelor Europei nu va mai fi obiect de târguialã. Toate democraþiile europene de la Marea Balticã la Marea Neagrã au dreptul la securitate ºi libertate.

Declaraþiile lordului Robertson, secretarul general al NATO, cât ºi rezoluþia adoptatã la finalul lucrãrilor Consiliului European de la Gšteborg, în care se declarã nu numai cã extinderea Uniunii Europene este un proces ireversibil, dar ºi cã eforturi speciale vor fi fãcute pentru sprijinirea României ºi Bulgariei, care trebuie ajutate sã recupereze handicapul pe care îl au faþã de ceilalþi candidaþi, exprimã, dincolo de orice îndoialã, zodia beneficã sub care ne aflãm.

Meritele pentru aceastã poziþie revin ex-preºedintelui Constantinescu ºi coaliþiei care s-a aflat la guvernare pânã la sfârºitul anului 2000, pentru felul în care au probat voinþa politicã de a-ºi onora angajamentele ce reveneau României în cadrul Parteneriatului pentru Pace Ñ ºi un moment de maximã semnificaþie a fost cel al crizei din Kosovo, când, între interesele electorale ºi interesele majore ale þãrii, au ales, cum era ºi firesc, sã serveascã þara Ñ, dar ºi promisiunilor ºi angajamentelor fãcute de P.D.S.R. în timpul campaniei electorale ºi reiterate apoi, o datã ajuns la guvernare.

Faþã de aceastã realitate extrem de încurajatoare, cred cã se pot face douã observaþii asupra cãrora vã invit sã reflectãm.

Prima þine de infirmarea categoricã a scepticismului cu care nu o datã ne-am grãbit sã ne raportãm la observaþiile ºi la cerinþele ce veneau din partea unor prestigioase instituþii internaþionale. Neîncrederea în acestea, susþinutã de pãgubitoarea convingere a unui complot internaþional, care ar urzi cele mai catastrofice planuri împotriva României, a fost un laitmotiv al discursului practicat de mulþi dintre oamenii politici de la Bucureºti.

Vã mulþumim, domnule senator.

Grupul parlamentar U.D.M.R., domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter. Nu este prezent.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, doamna senator Stoica Fevronia.

## **Doamna Fevronia Stoica:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

În urmã cu o sãptãmânã, am fost martorii unui incident regretabil în Senatul României, fãrã precedent, pe care îmi este greu sã-l definesc fãrã a cãdea eu însãmi în excese de limbaj. O confruntare verbalã între doi colegi senatori a depãºit cu mult cadrul unei dezbateri politice civilizate, degenerând într-un spectacol nedemn ºi dezonorant pentru Senatul þãrii. Nu vreau sã fac referiri la motivul disputei ºi nici nu mã erijez în avocatul vreuneia din pãrþi, dar nici nu pot trece cu uºurinþã peste titlurile de presã care au þinut capul de afiº al cotidienelor centrale ºi locale de sãptãmâna trecutã.

”Scandal de pominã în Sala OmniaÒ, ”Vadim l-a fãcut albie de porci pe FrundaÒ Ñ ziarul ”ZiuaÒ;

”Cea mai gravã confruntare verbalã pe teme naþionaliste din Senatul ultimilor aniÒ Ñ ziarul ”AdevãrulÒ;

”Meci Vadim Ð Frunda, cu huiduieli ºi fluierãturiÒ Ñ ”IndependentulÒ;

”Vadim ºi Frunda dezbrãcaþi de haina parlamentarã s-au certat ca la uºa cortuluiÒ, ”Circ în SenatÒ Ñ ”CotidianulÒ ºi aºa mai departe, nu vreau sã vã prezint o revistã a presei.

Personal, m-am simþit foarte rãu în acea zi, ºi fizic, ºi sufleteºte, fapt ce m-a determinat sã mã întreb dacã nu existã vreun regulament, vreun cod privind regulile polemicii parlamentare, ºi rãspunsul l-am gãsit într-o Hotãrâre

a Senatului României din 23 martie 1994, când preºedintele Senatului era distinsul senator, profesor doctor Oliviu Gherman.

Hotãrârea luatã la iniþiativa regretatului senator Ioan Aurel Stoica, ºi o parantezã fãcând, sora dumnealui este medic ginecolog la Focºani, hotãrârea a adus în discuþie regulile polemicii civilizate stabilite la Oxford în 1890 ºi, ca în orice hotãrâre, chiar dacã nu cuprinde norme juridice, ci morale, ea rãmâne ºi se aplicã membrilor Senatului.

Permiteþi-mi sã dau citire unor articole care, pentru mine, reprezintã ideea clarã de confuntare civilizatã, plinã de substanþã.

”Calificarea jignitoare a adversarului, prin referire la concepþia ºi mentalitatea lui, la categoria sau clasa socialã, la profesie sau la pregãtirea profesionalã, la organizaþia socialã sau partidul din care face parte încalcã regulile polemicii ºi demonstreazã lipsa de argumente ºi de putere de convingere, ca ºi lipsa de respect pentru cealaltã parte.Ò

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, doamna senator Angela Bãlan.

## **Doamna Angela Mihaela Bãlan:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Stimaþi colegi,

Titu Maiorescu spunea: ”Într-un petec de grãdinã arunci sãmânþa plantei ºi te interesezi de florile ce ies.

ªi sã rãmâi rece la înflorirea sufleteascã a elevilor tãi?!Ò

Citatul de mai sus aduce, în prezentul nostru, o zi miracol: Ziua învãþãtorului.

În fiecare an trebuie sã sãrbãtorim ºi... de ce oare nu mai sãrbãtorim aceastã zi?!

Este o întrebare dureroasã ºi, în acelaºi timp, un prilej de a-i omagia pe acei oameni minunaþi care sãdesc ºi vor sãdi lumina, frumuseþea ºi iubirea în sufletul celor mai dragi fiinþe, copiii noºtri.

Sã retrãim fiecare, în minte ºi în suflet, ziua în care ne-am cunoscut învãþãtorul ºi sigur emoþia ne va încerca, pentru cã el este acela care, clipã de clipã, ceas de ceas, ne-a stat alãturi ºi ne-a cãlãuzit paºii. Aceste cuvinte se adreseazã dumneavoastrã, celor care iubiþi oamenii, devenirea lor plenarã, acum ºi cât va fi lumea.

ªi mã întreb: Ce s-a fãcut? Ce vom face pentru ca el, învãþãtorul, sã fie apreciat pentru misiunea nobilã pe care o are de îndeplinit?

Concret, care este astãzi statutul învãþãtorului? ªi trebuie sã recunoaºtem cã nu este acela pe care îl meritã. Ca om al ºcolii, constat cã cel pe care îl elogiem cu diferite ocazii are o existenþã dramaticã: salariul sub cel mediu pe economie, lipsa unor gratuitãþi absolut necesare, cãrþi, cursuri de specializare în þarã ºi strãinãtate ºi alte facilitãþi care nu sunt favoruri, ci normalitãþi ale zilelor noastre.

Sunt convinsã cã, nu numai în aceastã zi, ne gândim la aceºti oameni, ºi cã vom reuºi împreunã sã facem din fiecare zi ziua învãþãtorului, a culturii, civilizaþiei, frumuseþii, a iubirii ºi a recunoºtinþei.

Mulþumim, doamnã senator.

Grupul Partidului Social Democrat, domnul senator Oliviu Gherman.

## **Domnul Oliviu Gherman:**

Domnule preºedinte, Stimate colege, Stimaþi colegi,

Intervenþia mea va fi extrem de scurtã. Vreau sã mã refer la o tehnicã foarte des folositã în zilele noastre atunci cînd doreºti sã induci în opinia publicã unele afirmaþii care nu sunt acoperite de fapte.

Cu vreo zece ani în urmã, un distins fost coleg, scãpând de sub atenþia unei corecte prezentãri, la Agenþia atomicã, a afirmat, din supãrare faþã de un director de la CNCAN, cã România produce plutoniu. Timp de cinci ani de zile a trebuit sã mã strãduiesc în cadrul agenþiei sã fim scoºi de pe aceastã oribilã listã, în care eram însoþiþi de Irak ºi de Coreea de Nord.

Apoi, am asistat la o învinuire, ºi nu mã refer la persoane private, ci la autoritãþi de stat, cã ar fi fost încãlcat embargoul cu Iugoslavia, ºi nu ºtiu dacã se va ºterge foarte curând din mintea noastrã o asemenea acþiune care s-a dovedit cã este lipsitã de acoperire, dar cu efecte malefice asupra imaginii României.

Mai curând, doi ziariºti, doi experþi americani vorbesc de faptul cã România a fãcut nu numai export de orice, încãlcând embargoul cu Irakul, export de orice substanþe, ci export de arme cãtre Irak, fãrã sã existe acoperirea corespunzãtoare, dar tare mi-e teamã cã, de acum încolo, vreo câþiva ani va trebui sã ºtergem aceastã impresie penibilã creatã de o afirmaþie fãrã acoperire.

În sfârºit, vineri seara am avut ocazia sã-l ascult pe domnul Doru Braia, prezent la o emisiune în legãturã cu legea pe care am promovat-o, accesul la informaþie. Nu ºtiu în ce legãturã cu aceastã lege Domnia sa afirmã cã, pe banii contribuabililor, am fãcut nenumãrate cãlãtorii la Strasbourg, unde aº fi avut onoarea sã mã întâlnesc cu Domnia sa.

Vreau sã fac o precizare aici, ºi pentru dumneavoastrã, ºi pentru presã. În cei 11 ani cât am activat în Senat, am avut o singurã deplasare la Strasbourg, fiind invitat de preºedintele Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei, pentru a þine un discurs în plenul acestei adunãri. Dacã acest lucru, însoþit de o altã apariþie a unui preºedinte de Senat în plenul Adunãrii Parlamentare, este un lucru care trebuie incriminat ºi adus în faþa opiniei publice ca un abuz de drepturile contribuabililor, vã las pe dumneavoastrã sã socotiþi.

Vã mulþumim.

În continuare, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Otiman.

## **Domnul Pãun-Ion Otiman:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

V-aº ruga sã-mi permiteþi sã dau citire unui text care, de fapt, se doreºte a fi un strigãt în Câmpia Bãrãganului, dacã ne acceptaþi, referitor la o problemã de mare actualitate. Recoltarea grâului ºi mai cu seamã valorificarea acestuia reprezintã problema cardinalã a agricultorilor pentru perioada imediat urmãtoare. Majoritatea evaluãrilor ne conduc spre o producþie totalã de grâu estimatã la circa 6,6Ð7,2 milioane tone, cea mai mare recoltã din ultimii zece ani, cu excepþia anului 1995. Producþiile mari la hectare, pe principalele zone ecologice, sunt apreciate a fi între 2.500 ºi 4.500 de kg, iar costurile de producþie, în care includem recoltarea ºi transportul recoltei, se situeazã, funcþie de nivelul input-urilor, între 9 ºi 14 milioane de lei la hectar, cu o mãrime medie apreciatã la 12Ð12,5 milioane. Comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut, costurile de producþie la hectarul de grâu au crescut, în medie, cu 50Ð55%, fiind consecinþa creºterii factorilor de producþie, dupã cum urmeazã: la motorinã, o creºtere de 79% în luna iunie 2001, faþã de iunie 2000; la uleiuri, peste 100%; la azotatul de amoniu, 135%; la îngrãºãminte complexe ºi erbicide, circa 72%; iar la energia electricã, 118%.

În acelaºi timp, preþul unei pâini de 400 grame a crescut de la 2100 lei bucata, în iunie 2000, la 4000 lei bucata, în iunie 2001.

Dacã toate efectele foarfecelor preþurilor asupra producãtorilor agricoli ºi a consumatorilor, deci asupra noastrã, a tuturor, le cunoaºtem ºi le resimþim direct, în schimb agricultorii, acum, cu câteva zile înainte de recoltarea grâului, nu cunosc nivelul de referinþã al preþului de vânzare ºi nu resimt nici un sprijin referitor la depozitarea ºi pãstrarea recoltei ºi nici un fel de susþinere a preþurilor de valorificare.

În cazul în care nu se va interveni cu o valoare compensatorie, sub forma unei prime de producþie la producþia livratã, preþul grâului, care s-a lansat la nivel de circa 3000 lei pe kilogram sau chiar sub acest nivel, va conduce indubitabil la falimentul agricultorilor.

Aceastã situaþie este cu atât mai dramaticã dacã avem în vedere cã actualul Guvern, prin programul adoptat în decembrie anul trecut, prevedea la capitolul ”Relansarea agriculturiiÒ, citez: ”Dezvoltarea unor pieþe concurenþiale, reale ºi stabile care sã asigure venituri corespunzãtoare producãtorilor agricoliÒ Ñ subliniez, ”venituri corespunzãtoare producãtorilor agricoliÒ Ñ ”inclusiv prin politici fiscale direcþionate, prioritare pe produseÒ Ñ iar lista începe, evident, cu grâul, continuã cu sfecla de zahãr, ulei ºi aºa mai departe.

Vã mulþumim, domnule academician.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Ioan Pop de Popa. Poftiþi, vã rog!

## **Domnul Ioan Pop de Popa:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimate colege ºi colegi,

În calitate de iniþiator al proiectului de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 44 din 1994 privind drepturile veteranilor de rãzboi, proiect care, în ºedinþa Biroului permanent al Guvernului din 30 mai 2001, a fost respins în forma prezentatã de iniþiatori, în primul rând vã mãrturisesc cã am rãmas consternat de aceastã decizie pe care, moral, nu pot sã o accept faþã de gravitatea în care se gãsesc veteranii de rãzboi, mai ales cã acest proiect a plecat la Guvern, cum s-ar zice, beton armat, cu semnãturile a 42 de senatori dintre cei mai reprezentativi, care au fost ºi de acord, sub semnãturã proprie, sã-ºi susþinã proiectul, precum ºi cu aprobarea ºi avizelor comisiilor permanente ale Senatului.

ªi numai acest lucru, zic, era suficient de luat în seamã pentru a fi aprobat.

Cum sã înþeleg acest refuz? Sã fie vorba de o amânare diplomaticã _ad calendas graecas_ , fiind vorba de bani?!

Dar atunci sã cunoaºtem ºi noi motivele acestui refuz!

Privind opinia cã propunerea legislativã înmânatã de iniþiator Guvernului nu corespunde, consider a fi o pãrere arbitrarã. Opinia noastrã este cã proiectul trebuie sã rãmânã, nemodificat, în forma iniþiatã de noi, ea fiind aproape la fel cu Legea nr. 44, modificatã în trecut.

Dacã se doreºte un refuz apriori, atunci se pot gãsi varii motive pentru acest lucru.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dacã azi existãm ca stat naþional independent ºi suveran, se datoreazã celor aproape 800.000 de ostaºi, eroi cãzuþi la datorie, dispãruþi sau rãniþi, ºi a celor peste 350.000 de veterani de rãzboi ºi 350.000 de urmaºi ai acestora care trãiesc într-o mizerie de nedescris, sub limitele bunului-simþ. Îi vedem cu decoraþii pe piept, cerºind la uºile metroului sau în alte locuri, având indemnizaþii de 180.000 sau 300.000 lei pe lunã. Dacã aceasta este recunoºtinþa noastrã vizavi de eforturile ºi faþã de sacrificiile lor, este foarte trist. Refuz sã cred cã bugetul României, chiar de austeritate, sãrãceºte prin acordarea drepturilor ce au existat anterior în Legea nr. 44, grosolan anulate de Guvernul trecut, de tristã amintire, la care nu consider cã este bine sã fim pãrtaºi sub nici un mod.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

## Vã mulþumim.

Îmi daþi voie, vã rog, sã prezint ºi eu o declaraþie.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sunt momente ale istoriei care se greveazã adânc în memoria generaþiilor. Voi reþine câteva dintre aceste momente, referindu-mã, desigur, la trecutul naþional: 24 ianuarie, 1 decembrie, 9 mai, iar, nu în ultimul rând, 22 iunie.

Datele menþionate au ajuns sã se confunde de acum cu înseºi clipele astrale ale istoriei noastre. Nu este cazul, desigur, sã insist asupra cauzelor ºi împrejurãrilor în care exact acum 60 de ani Ñ la 22 iunie 1941 Ñ România a ajuns sã intre în rãzboiul mondial din 1939Ñ 1945. Având în vedere situaþia concretã ºi þelurile rãzboiului, eliberarea provinciilor rãzluite ºi zdrobirea comunismului, rãzboiul României a purtat, de la un capãt la altul, un caracter naþional ºi popular. România

nu a luptat pentru nimic altceva decât pentru a-ºi recupera fiii ºi pentru a impune recunoaºterea dreptului ei. N-a purtat Ñ nici vorbã Ñ un rãzboi rasial! Nici unul în afara legilor internaþionale. Aºa dupã cum au demonstrat reputaþi specialiºti, rãzboiul României în Rãsãrit a fost unul paralel cu acela al Germaniei. Rãzboiul din Rãsãrit nu a fost victorios, este adevãrat, dar faptele românilor nu au rãmas fãrã efect, mai ales cã au trebuit sã plãteascã ulterior cu vârf ºi îndesat pentru cutezanþa lor. O mai fac ºi astãzi, fie spus în parantezã.

Dupã desprinderea României de Germania Ñ la 23 august 1944 Ñ þara a fost ocupatã de URSS, de unde pânã atunci fusese satelit al Berlinului. I s-au pretins cedãri teritoriale în Rãsãrit ºi enorme daune de rãzboi. Ulterior i s-a impus un nou regim, un nou regim social, comunist, iar lordul rãzboiului Ñ mareºalul Ion Antonescu Ñ dupã ce a fost anchetat la Moscova în 1944Ñ1946, a fost trimis la Bucureºti pentru a i se intenta o farsã de proces, fiind condamnat la moarte ºi executat la 1 iunie 1946. Ca lider al unui rãzboi popular ºi naþional, în fond, cel de al doilea rãzboi al României pentru reîntregire, dupã cel din 1916Ñ1919, Antonescu nu a fost ºi nu putea sã fie criminal de rãzboi. O asemenea etichetare nu are substanþã, nu are acoperire juridicã ºi istoricã. Este cazul sã mã întreb dacã nu cumva calificarea drept ”criminal de rãzboiÒ a lui Antonescu nu este în mãsurã sã-i ascundã pe cei care, evident criminali, s-au opus ori au sabotat rãzboiul reunirii naþionale din 1941Ñ1944, condus de mareºal.

În continuare, din grupul P.S.D., domnul senator Constantin Toma. Poftiþi, vã rog!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cu toate cã ºi domnul senator Otiman de la P.N.L. a atacat tot o problemã legatã de grâu, vã propun un alt punct de vedere. Deci tema se numeºte ”Paradox românesc: 2001, cel mai bun an pentru producþia de grâu Ñ 2001, cel mai prost an pentru producãtorii de grâuÒ.

În condiþiile unei producþii prognozate de grâu, de cel puþin 6,5 milioane de tone în 2001, din ce în ce mai des diverse voci decreteazã cã preþul grâului în România trebuie sã fie reglat de piaþã, luându-se de exemplu cele mai dezvoltate þãri ale lumii.

Acest lucru însã deocamdatã nu este posibil, deoarece nu existã o piaþã competitivã a cerealelor, cei care formeazã preþul fiind de fiecare datã proprietarii privaþi ai silozurilor ºi operatorii, tot privaþi, din morãrit ºi panificaþie. Producãtorul agricol român este blestemat sã rãmânã sãrac chiar ºi în anii agricoli foarte buni, fiind permanent îndatorat la bãnci sau furnizori, asumându-ºi toate riscurile, atât cele naturale Ð grindinã, furtuni, inundaþii, secetã, cât ºi pe cele artificiale legate de preþul seminþei ºi îngrãºãmintelor, erbicidelor, serviciilor de mecanizare ºi, în final, de preþul cerealelor, pe care, de fiecare datã, îl fixeazã cei puternici.

În România nu existã o piaþã competitivã a cerealelor, deoarece:

1. privatizarea silozurilor s-a fãcut fãrã sã se þinã cont cã depozitarea este în primul rând o activitate de interes public ºi cã anumite silozuri sunt de interes naþional. În acest moment marea majoritate a depozitarilor au devenit angrosiºti de cereale ºi nu sunt interesaþi de competiþie ºi transparenþã;

2. pãmântul este fãrâmiþat în parcele foarte mici;

3. privatizarea fostelor S.M.A.-uri (Staþiuni pentru Mecanizarea Agriculturii) s-a fãcut fãrã o strategie de privatizare eficientã pentru domeniul agricol, favorizând anumite clanuri apropiate fostului Fond al Proprietãþii de Stat. Rezultatul a fost practicarea de cãtre deþinãtorii de tractoare ºi maºini agricole a unei politici de monopol scãpate de sub control;

4. asociaþiile agricole ºi arendarea pãmântului nu sunt reglementate corespunzãtor. Crearea fermelor agricole performante este de abia la început;

## Vã mulþumim.

Doamnelor ºi domnilor senatori, dupã exact 65 de minute, timpul alocat punctului 1 din program s-a epuizat ºi acum intrãm la punctul al doilea.

Îmi daþi voie sã prezint aceastã Notã privind exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

Vã rog sã-mi îngãduiþi a citi textul integral.

”Notã. În conformitate cu prevederile art. 113 din Constituþia României, în faþa Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, în ºedinþa comunã din 19 iunie 2001, Guvernul ºi-a angajat rãspunderea asupra proiectului de Lege privind promovarea investiþiilor directe cu impact semnificativ în economie.

Din momentul prezentãrii fãcute de domnul prim-ministru Adrian Nãstase a început sã curgã termenul de 3 zile prevãzut de Constituþie pentru depunerea unei moþiuni de cenzurã.

Vã aducem la cunoºtinþã cã acest termen, de 3 zile, s-a împlinit vineri, 21 iunie a.c.

Întrucât pânã la data de 21 iunie nu a fost depusã nici o moþiune de cenzurã, au devenit aplicabile prevederile art. 113 alin. (2) din Constituþie ºi, astfel, proiectul de

Lege privind promovarea investiþiilor directe cu impact semnificativ în economie se considerã adoptat.

Ca urmare, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, vã aducem la cunoºtinþã cã la secretarul general al Senatului a fost depusã, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, Legea privind promovarea investiþiilor directe cu impact semnificativ în economie. Întrucât a fost adoptatã ca urmare a angajãrii rãspunderii Guvernului, Legea privind promovarea investiþiilor directe se considerã adoptatã în procedurã de urgenþã ºi, prin urmare, termenul de sesizare a Curþii Constituþionale este de douã zile. Prezenta notã se aduce la cunoºtinþa senatorilor în ºedinþa din 25 iunie 2001.Ò Ceea ce am fãcut.

Un al doilea document: Notã privind aprobarea procedurii de urgenþã pentru adoptarea unor proiecte de legi. Camera Deputaþilor a adoptat în procedurã de urgenþã proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Economic ºi Social, primit la Senat în data de 21 iunie 2001. Se supune la vot, aprobarea procedurii de urgenþã se face cu votul majoritãþilor senatorilor prezenþi, conform art. 102 alin. 2 din Regulamentul Senatului.

- Dacã sunteþi de acord, vã rog sã votaþi.

- Cu 74 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi

- 9 abþineri, aceastã notã a fost aprobatã. Vã mulþumesc.

- În continuare avem o solicitare din partea Grupului

- parlamentar al Partidului Democrat.

- Poftiþi! Nu ºtiu cine... Poftiþi, vã rog!

Grupul parlamentar al Partidului Democrat solicitã ca domnul senator Romeo Hanganu sã fie inclus în Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã. ªi, de asemenea, am anunþat cu adresã Biroul permanent al Senatului, care este motivaþia acestei schimbãri. Este vorba ca Partidul Democrat sã poatã sã ocupe preºedinþia Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã ca urmare a demisiei doamnei senator Simona Marinescu din grupul nostru.

## Da, mulþumim.

În continuare, constituirea unor comisii de mediere.

Trebuie sã supunem la vot!

Trebuie sã supunem la vot? Da. Dacã sunteþi de acord cu propunerea care a fost fãcutã în numele... Da, poftiþi, vã rog, domnule senator!

Domnule preºedinte, mi se pare firesc ca pe parcursul derulãrii diverselor evenimente Ñ ca cel la care s-a fãcut referire Ñ plenul sã îºi dea încuviinþarea. Dar nu am înþeles atunci cum rãmâne cu numãrul de membri al Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, dacã P.D.-ul îºi retrage de acolo vreun membru sau care este situaþia? Cu alte cuvinte, existã un procedeu în Senatul nostru, care este prevãzut de regulament... Iertaþi-mã cã fac aceastã trimitere, oarecum obraznicã, la regulament, domnule preºedinte, dar sunt nevoit sã o fac pentru cã prea era calmã atmosfera. ªi, în mod evident Ñ aici s-au ridicat deja mâini Ñ, trebuie sã reflectãm asupra situaþiei. Închipuiþi-vã, dacã un grup parlamentar nu mai are tot atâþia membri câþi avea la vremea constituirii sale, oare îi mai revin tot atâtea locuri în conducerea Senatului?!

Cu alte cuvinte, acest subiect... de aceastã cerere plenul poate sã ia act, pentru cã e evident cã a ºi luat act, pentru cã a fost pronunþatã în plenul ei, dar nu este cazul în nici un caz ca astãzi sã se hotãrascã, printr-un vot, asupra acestui subiect. Existã o procedurã. Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri imediat reacþioneazã ºi îmbracã într-o hainã mai juridicã aceastã divagaþie pe care mi-am permis sã o expun aici. Repet, nu e cazul, aici ºi acum, sã ne pronunþãm asupra acestei cereri ºi numai a ei.

Mulþumesc.

Vã mulþumim.

Alte puncte de vedere? Poftiþi, domnule senator Predescu!

Domnule preºedinte, trebuie sã subliniez: domnul senator Szab— are dreptate deplinã. Cererea nu poate fi rezolvatã direct în plen. Grupul parlamentar P.D. sã înþeleagã sã o defere Biroului permanent, unde sã fie examinatã, pentru cã cererea dânºilor complicã situaþia. Devine numãrul membrilor în comisie la 12, Partidul Democrat devine cu 2 membri în comisia respectivã, câtã vreme el nu are câte un membru în fiecare comisie. Are senatori cu douã opþiuni Ñ nu poate avea doi senatori în una ºi aceeaºi comisie. Nu avem opþiunea doamnei senator Simona Marinescu, dacã înþelege sã rãmânã în aceastã comisie sau sã se transfere la altã comisie, aºa încât sunt de rezolvat mai multe probleme ºi care nu pot fi rezolvate direct în plen.

Vã rog, deci, domnilor colegi, ca cererea sã o transferãm pentru examinarea prealabilã în Biroul permanent, unde Partidul Democrat sã o supunã, ºi sã avem propunerea Biroului permanent cu variantele de soluþionare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, domnule senator.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi...

În ordinea în care s-au anunþat. Domnul senator Oliviu Gherman.

Aº vrea sã fac o informare...

Imediat!

Este un drept la replicã. Sau luaþi-o cum doriþi dumneavoastrã. Deci Partidul Democrat a fãcut demersul necesar. Am înaintat adresa noastrã cãtre Biroul permanent. În ºedinþa Biroului permanent s-a hotãrât cã, pentru ca Partidul Democrat sã poatã ocupa preºedinþia comisiei, conform Protocolului din 13.XII.2000, care a fost semnat de cãtre liderii grupurilor parlamentare, prin care s-a hotãrât cã aceastã comisie revine Partidului Democrat Ñ Biroul permanent a hotãrât ca primul demers care îl facem este sã desemnãm un membru al Partidului Democrat în aceastã comisie, pentru ca, apoi, ulterior, în ºedinþa comisiei Ñ prin votul membrilor comisiei Ñ propunerea noastrã, de a fi ocupatã funcþia respectivã, sã poatã fi acceptatã. Deci aceastã înscriere pe ordinea de zi a fost hotãrâtã de Biroul permanent al Senatului, am procedat conform procedurilor necesare. Noi aveam un singur membru în aceastã comisie Ñ pe doamna senator Simona Marinescu Ñ prin demisia dânsei noi nu mai avem nici un reprezentant în Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Gherman!

Domnule preºedinte, îngãduiþi-mi!

Da.

Doamna senator Simona Marinescu nu poate fi exclusã nici de dânºii, nici de plen. Trebuie sã-ºi expunã dânsa opþiunea. ªi, dupã ce îºi expimã opþiunea, sã avem informarea Biroului permanent asupra tuturor acestor probleme. Nu informarea grupului. Simpla cerere a grupului parlamentar este sã fie acceptat domnul senator Hanganu ºi apoi vom vedea noi. Nu se rezolvã lucrurile aºa.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul senator Oliviu Gherman, poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimate colege,

Stimaþi colegi,

Am foarte puþine lucruri de adãugat faþã de argumentaþia prezentatã de domnul senator Predescu. În fond, noi am votat Ñ atunci când s-au constituit comisiile Ñ ca toate comisiile sã aibã 11 membri. Prin aceasta ne abatem de la o hotãrâre a Senatului privitoare la numãrul membrilor. S-a practicat Ñ ºi eu sunt de acord cã Partidul Democrat are drepturile lui Ñ ca toate aceste probleme sã se rezolve prin negocieri politice între lideri. Aceasta este o procedurã mai îndelungatã, care implicã ºi opþiunea stimatei colege Simona Marinescu în legãturã cu prezenþa Domniei sale în comisie. Nimeni nu poate fi exclus dintr-o comisie în care a fost inclus prin negocieri ºi printr-un vot al Senatului.

## **Domnul Ion Predescu** _(din salã):_

Este dreptul senatorului ºi votul plenului Senatului.

Exact. Deci existã un vot în aceastã privinþã. Eu nu ºtiu care este motivul acestei grabe. Suntem Ñ dupã ºtirea mea Ñ în ultima sãptãmânã a sesiunii de primãvarã...

## **Domnul Ion Predescu** _(din salã):_

S-o lãsãm în sesiunea urmãtoare!

...ºi nu socotesc cã suntem, în acest moment, din punct de vedere al procedurilor, în situaþia sã putem da curs acestei cereri.

ªi mai e o problemã, dacã-mi permiteþi?!

Vã mulþumesc.

Mai e o problemã. Domnule preºedinte, grupul parlamentar a pierdut 3 membri.

ªi mai pierd!

## **Domnul Ion Predescu:**

Ei însã mai au altã problemã: dacã mai au dreptul la preºedinte de comisie la aceastã comisie. Nu e examinatã. ªi, nu se ºtie, pânã la toamnã poate mai pierd ºi alþii. Poate se desfiinþeazã chiar ca grup.

Domnule senator, vã mulþumim. Domnul senator Bichineþ!

## **Domnul Corneliu Bichineþ:**

Domnule preºedinte, o datã cu plecarea senatoarei Simona Marinescu de la stânga mai spre stânga, lucrurile la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã Ñ comisie din care fac parte ºi eu Ñ se complicã. Femeie deosebit de frumoasã, cu toate acestea, inteligentã, doamna preºedintã a condus cu stoicism ºi cu mare seriozitate comisia noastrã timp de 6 luni. Ea este ºi un bun creºtin. Aþi vãzut, þine la piept o cruce pe care eu 6 luni m-am rãstignit zi de zi. _(Râsete în salã)._ Acum, sedus ºi abandonat, mã simt întristat ºi n-aº vrea ca aceastã comisie sã fie vãduvitã de o prezenþã atât de frumoasã ºi atât de inteligentã.

Închei, exprimând suferinþa colegului Pãtru, cu o trimitere: ”Pe mine m-ai omorât, dar cu Pãtru ce-ai avut?Ò

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumim. Poftiþi, domnule senator!

Mulþumesc, domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Susþin punctul de vedere al domnului Predescu. ªi eu sunt de acord cã nu se poate discuta aceastã chestiune direct în plen. Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri trebuie sã rezolve câteva probleme dintre care unele s-au atins, altele chiar s-au abordat exhaustiv. Aº reveni la chestiunea modului în care s-au repartizat, pe bazã de algoritm, funcþiile în comisii. Sigur, lucrurile s-au schimbat. Eu nu-mi pot permite acum Ñ nici nu am elemente suficiente Ð sã spun în ce mãsurã, în ce proporþie s-a schimbat procentul pe care îl are în Parlament Grupul parlamentar P.D. Dar, oricum, aceastã chestiune trebuie analizatã atât de Biroul permanent, cât ºi de comisie ºi, dupã ce se va vedea care este ponderea P.D.-ului acum în cadrul algoritmului, sã se stabileascã: mai are, nu mai are dreptul la aceastã preºedinþie. Eu spun cã ar putea pânã în toamnã Ñ domnul senator Predescu spunea sã aibã mai puþin Ñ eu spun cã ar trebui sã le dãm, poate, dublu, dacã vor ajunge sã aibã un mai mare procent. Nu cred acest lucru, dar, ca ºi ipotezã, trebuie discutat ºi din acest punct de vedere. Oricum, trebuie vãzut care este procentul P.D.-ului în cadrul algoritmului, mai susþine algoritmul funcþiile care le-a avut la începutul mandatului sau nu? ªi, dupã aceea, se poate discuta în plen, dupã ce aceste chestiuni se rezolvã la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi la Biroul permanent.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul senator Ungheanu!

Stimaþi colegi, este o problemã de procedurã de un interes mai larg.

ªi Partidul România Mare are un interes de clarificare principialã în aceastã problemã. Sunt de pãrerea primei pãrþi a cuvântului domnului senator Predescu, trebuie sã se meargã la Biroul permanent, celelalte comentarii sunt secundare, pentru cã ºi P.D.-ul are dreptatea lui ºi trebuie sã vedem cu regulamentul în mânã, citit foarte atent, cum stau lucrurile, pentru cã nu stau cum se susþine aici.

Deci chestiunea, într-adevãr, trebuie luatã de la capãt în Biroul permanent, cu foarte mare atenþie, dincolo de sentimentalisme, de retoricã sau de interese sau de ironii de partid.

Ce va fi, vom vedea, domnul Predescu! Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule senator Vornicu!

Aº vrea sã fac doar douã precizãri. Domnul Predescu nu a vrut sã-l urmãreascã pe domnul preºedinte al Grupului parlamentar P.D., Pãcurariu.

Problema a fost dezbãtutã în Biroul permanent ºi, în acest fel, dupã dezbaterea în Biroul permanent, am ajuns cu aceastã solicitare în plen.

Deci a fost dezbãtutã. Domnul senator Ungheanu a întârziat la ºedinþa respectivã. Deci problema a fost dezbãtutã în plen.

În legãturã cu drepturile care-i revin unui grup parlamentar, îmi pare rãu cã atunci când s-a dezbãtut regulamentul actual am trecut prea repede. Se face referire strictã la faptul cã articolul 41 derivã din momentul iniþial când s-a structurat Parlamentul. Grupul a avut 13 membri; pânã când ajunge la 6 membri ca sã se desfiinþeze, limita este 7, beneficiazã de tot ce a însemnat momentul iniþial, atunci când am intrat în Parlament. Aºa a fost în trecutul regulament care a funcþioant vreo 10 ani, aºa este prevãzut ºi în acest regulament ºi aºa este prevãzut în Constituþie, în ultimã instanþã. Este luat _ad literam_ textul din Constituþie ºi chiar domnul Predescu a insistat pentru preluarea în acest mod.

Deci nu este prea mult de discutat ºi, încã o datã repet, a trecut prin Biroul permanent.

Dacã doriþi ca Biroul permanent, miercurea care vine, sã-l mai ia încã o datã în discuþie, vã spun cã rezultatul este acelaºi, întrucât a existat o majoritate, adicã a fost o unanimitate în Biroul permanent.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Badea.

## Domnule preºedinte,

Situaþia este foarte clarã. Nici Comisia juridicã, nici nu ºtiu cine din margine rezolvã aceastã problemã, ci regulamentul nostru, în care scrie foarte clar, plus acel protocol care s-a încheiat la negocierile care au avut loc la începutul legislaturii.

Numai liderii grupurilor parlamentare pot lua o hotãrâre în acest sens. În nici un caz Comisia juridicã, nu are nici o legãturã cu treaba aceasta. Nu este vorba despre desfiinþarea unui grup, trebuie sã respecte procentul pe care l-a avut fiecare la crearea noului Parlament, al noului Senat ºi în nici un caz nu se poate deroga de la aceste prevederi pe care le-am semnat noi, liderii grupurilor parlamentare.

## Da, vã mulþumesc.

Domnul senator Quintus. Poftiþi, domnule preºedinte!

Îmi dau seama câtã dreptate a avut colegul nostru, domnul senator Adrian Pãunescu, când a spus: ”Avem un talent sã complicãm lucrurile în mod absolut inutil.Ò

Aici problema este cã în comisia respectivã sunt 11 membri. Iar P.D.-ul a avut dreptul la un membru ºi la preºedinþia acestei comisii.

Deci în momentul de faþã, dacã noi votãm aºa cum s-au fãcut propunerile, înseamnã cã facem 12 membri în aceastã comisie ºi noi nu putem sã încãlcãm regulamentul.

Prin urmare, trebuie gãsitã o modalitate ca sã se respecte dreptul P.D.-ului, dar sã nu se înmulþeascã numãrul. Deci nu putem sã votãm, cãci înseamnã cã votãm împotriva regulamentului.

Domnule preºedinte...

Poftiþi, vã rog!

Domnul Buzatu, vã rog din suflet, eu cred cã P.D.-ul a pornit greºit. P.D.-ul, potrivit articolului 41 alineatul 4, trebuia sã înceapã cu propunerea de revocare din comisie, pe care sã o aprobe Senatul, cu majoritatea celor prezenþi. ªi dupã aceea sã facã o numire. Pentru cã, uitaþi cum scrie la articolul 41 alin. 3: ”Senatul aprobã componenþa nominalã a fiecãrei comisii cu votul deschis al majoritãþii senatorilor prezenþiÒ! ªi, la alineatul 4: ”În aceleaºi condiþii se aprobã ºi revocarea unor membri ai comisiei, la solicitarea grupurilor parlamentare care i-au propus iniþial.Ò

Deci P.D.-ul sã vinã cu propunerea de revocare.

Da. În faþa acestei situaþii, nu rãmâne decât sã amânãm o decizie în aceastã privinþã. Problema va reveni la Biroul permanent ºi se va decide potrivit regulamentului.

Vã mulþumesc.

Nu spun momentul, pentru cã... Trecem în continuare la punctul urmãtor, constituirea unor comisii de mediere.

Vã rog sã-mi daþi voie sã menþionez comisiile de mediere pentru care se vor face propuneri în continuare.

Comisia pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/2000 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990.

Aici, Partidul Social Democrat are 3 locuri. Vã rog, trei propuneri. Poftiþi, vã rog!

Doamna senator Sporea Elena ºi domnii senatori Filipescu Cornel ºi Ciocârlie Alin Theodor.

Vã mulþumesc.

P.R.M. Ñ douã propuneri.

Da, pe domnii senatori Mãrgineanu ªtefan Gheorghe ºi Corneliu Bichineþ.

Da, mulþumesc.

P.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Bãlãlãu Constantin.

Da, mulþumesc. U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator NŽmeth Csaba.

Da, mulþumesc. Poftiþi, vã rog, la vot!

Cu 96 de voturi pentru ºi unul contra, comisia a fost adoptatã.

Urmãtoarea, comisia pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 237/2000 pentru modificarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor.

Aºteptãm propunerile. P.S.D. Ñ trei propuneri. Poftiþi, vã rog, domnule senator!

Domnii senatori Predescu Ion, Opriº Octavian ºi Iorgovan Antonie.

Mulþumesc. P.R.M., douã.

Propunem pe domnii senatori Aron Belaºcu ºi Viorel Dumitrescu.

Mulþumesc. P.D. Ñ unul.

Senator Iuliu Pãcurariu.

Mulþumesc. P.N.L. Ñ unul.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Mulþumesc.

La vot, vã rog. Sunteþi de acord?

Cu 90 de voturi pentru, 3 contra ºi o abþinere, ºi aceastã comisie a fost aprobatã.

Comisia urmãtoare, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 214/2000 privind unele mãsuri pentru execuþia lucrãrilor de reabilitare a Grupului nr. 1 din Centrala termoelectricã Midia-Deva.

P.S.D. Ñ patru propuneri. Poftiþi, vã rog, domnule senator!

Domnii senatori Traian Novolan, Ion Seche, Laurian Doru Bãdulescu ºi Marin Dinu.

Mulþumesc.

P.R.M. Ñ una.

Propunem pe domnul senator Constantin Bîciu.

Mulþumesc. Partidul Naþional Liberal Ñ una.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

Mulþumesc.

U.D.M.R. Ñ una.

Domnul senator Pete ªtefan.

Mulþumesc.

Sã votãm, vã rog, ºi aceastã comisie.

Cu 97 de voturi pentru, douã contra ºi douã abþineri, ºi aceastã comisie este aprobatã.

Comisia urmãtoare, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ºi faunei sãlbatice.

P.S.D. Ñ trei propuneri. Poftiþi, domnule senator!

Domnii senatori Ioan Pop de Popa, Ion Iliescu ºi Laurenþiu-Mircea Popescu.

Mulþumesc.

P.R.M. Ñ douã propuneri.

Domnii senatori Ion Cârciumaru ºi Constantin Gãucan.

Mulþumesc.

P.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Vela Ion.

Mulþumesc. U.D.M.R. Ñ una.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/5.VII.2001

Doamna senator Vajda Borbala.

Mulþumesc.

La vot!

98 de voturi pentru, 5 contra Ð comisia a fost aprobatã.

Comisia pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind liberul acces la informaþiile de interes public.

P.S.D. Ñ trei propuneri.

Doamna senator Fevronia Stoica, domnii senatori Oliviu Gherman ºi Ioan Guga.

Domnul senator Dumitru Codreanu ºi doamna senator Angela Bãlan.

Mulþumesc. Partidul Naþional Liberal Ñ una.

Domnul senator Gheorghe Flutur.

Mulþumesc. U.D.M.R. Ñ una.

Domnul senator Pete ªtefan.

Mulþumesc. P.R.M. Ñ douã propuneri.

Domnii senatori Ion Aurel Rus ºi ªtefan Gheorghe Mãrgineanu.

Mulþumesc. P.D.-ul Ñ o propunere.

Domnul senator Constantin Bãlãlãu.

Mulþumesc. P.N.L. Ñ o propunere.

Domnul senator Iustian Mircea Teodor.

Mulþumesc. Vã rog, sã votãm.

Cu 102 voturi pentru, 3 contra ºi o abþinere, comisia a fost aprobatã.

Comisia pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 23/2000 privind înfiinþarea Societãþii Naþionale ”Îmbunãtãþiri FunciareÒ Ñ S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome a Îmbunãtãþirilor Funciare. Aºteptãm propuneri.

Mulþumesc. Sã votãm.

98 de voturi pentru, 7 contra Ð comisia a fost aprobatã.

Comisia pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 147/1999 privind asociaþiile utilizatorilor de apã pentru irigaþii.

P.S.D. Ñ trei propuneri. Poftiþi, domnule senator!

Domnii senatori Triþã Fãniþã, Viorel Matei ºi Vasile Mocanu.

Mulþumesc.

P.R.M. Ñ douã.

Domnii senatori Dumitru Codreanu ºi Valentin Dinescu.

Mulþumesc.

P.D. Ñ una.

Domnul senator Aurel Panã.

Mulþumesc.

U.D.M.R. Ñ tot una.

P.S.D. Ñ trei propuneri, vã rog.

Domnii senatori Vasile Mocanu, Viorel Matei ºi Triþã Fãniþã.

Mulþumesc. P.R.M. Ñ douã propuneri.

Domnul senator Pete ªtefan.

Mulþumesc.

Sã votãm ºi aceastã comisie.

97 pentru, 3 contra ºi 3 abþineri. Ð comisia a fost aprobatã. Comisia pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ºi administrarea fondului forestier naþional, republicatã.

P.S.D. Ñ patru propuneri.

Doamna senator Elena Sporea, domnii senatori Victor Apostolache, Viorel Matei ºi Vasile Mocanu.

Mulþumesc. P.R.M. Ñ o propunere.

Domnul senator Nicolae Pãtru.

Mulþumesc. P.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Aurel Panã.

Mulþumesc. P.N.L. Ñ tot o propunere.

Domnul senator Gheorghe Flutur.

Mulþumesc. Trebuie votatã comisia. Poftiþi! 96 de voturi pentru, deci, în unanimitate, comisia a fost aprobatã.

Trecem în continuare la rapoarte ale comisiilor de mediere.

Pentru început, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 17/1999 privind constituirea, organizarea ºi funcþionarea Serviciului Public de Radiocomunicaþii Navale, de Apel, Pericol ºi Salvare.

Dacã este vreun membru al comisiei de mediere aici? Este cazul sã citez, da? Hriþcu Florin, Balcan Viorel, Bucur Dionisie, Alexandru Ionel, Zlãvog Gheorghe, Hanganu Romeo Octavian, Pãcuraru Paul.

Nimeni nu vrea sã... Poftiþi, vã rog, domnule senator! Poftiþi, vã rog!

La articolul unic s-a stabilit ca textul sã fie textul de la Camera Deputaþilor.

Da, mulþumesc. Dacã sunt probleme, dacã sunt observaþii, nu?

În aceastã situaþie, vã rog sã-mi daþi voie sã citesc punctele...

Nu!

Nu? La articolul 1 este text adoptat de Camera Deputaþilor.

Trebuie sã votãm dacã sunteþi de acord. Poftiþi, vã rog!

83 de voturi pentru, 7 contra.

La punctul 2 este tot text adoptat de Camera Deputaþilor în unanimitate.

Poftiþi, vã rog!

86 de voturi pentru, 7 contra ºi o abþinere.

La punctul 3 este articolul 5, are un cuprins nou, este textul propus de Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Cu 86 de voturi pentru, 4 contra ºi o abþinere, punctul acesta a fost adoptat ºi textul a fost adoptat.

La punctul 4, articolul 6, este tot textul propus de Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

84 de voturi pentru, douã contra ºi o abþinere, deci textul a fost adoptat.

Acum trebuie votat în ansamblu raportul comisiei. Poftiþi, vã rog!

Cu 93 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere, raportul a fost adoptat.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, vã rog! Poate este cazul sã rãmâneþi, cã... Mulþumim, domnule senator.

În continuare, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 212/1999 pentru modificarea Legii nr. 83/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale bancare la care statul este acþionar.

Poftiþi, vã rog, doamna senatoare!

## **Doamna Maria Ciocan:**

În urma dezbaterii proiectului de lege ºi a medierilor care au avut loc, la punctul 1 s-a adoptat varianta Camerei Deputaþilor, în unanimitate. La punctul nr. 2, de asemenea, s-a votat varianta...

Nu, nu, dumneavoastrã faceþi o prezentare generalã ºi punerea la vot se face de aici!

Da, deci text din proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 212/1999 pentru modificarea Legii nr. 83/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale bancare la care statul este acþionar, adoptatã în redactãri diferite de Senat ºi Camera Deputaþilor. La punctul 1 a fost adoptatã varianta comisiei de la Camera Deputaþilor, care prevede urmãtoarele: ”Se aprobã Ordonanþa de urgenþã...Ò

Cunoaºtem, doamnã senator, este suficient, cunoaºtem mai departe. Discuþii generale pe marginea acestui raport, dacã sunt. Dacã nu, trecem sã luãm articol de articol.

La punctul 1, articolul prevede... este adoptat de Camera Deputaþilor, în unanimitate. Sunteþi de acord. Poftiþi!

Textul propus spre adoptare de comisia de mediere este în varianta Camerei Deputaþilor.

Dacã sunteþi de acord?

Cu 74 de voturi pentru, douã contra ºi douã abþineri, a fost adoptatã.

La punctul 2...

La punctul 2 a fost adoptatã varianta Camerei Deputaþilor, în unanimitate.

Poftiþi sã votaþi!

Cu 79 de voturi pentru, 6 contra ºi douã abþineri, a fost adoptat.

La punctul 3...

A fost adoptatã varianta Camerei Deputaþilor, în unanimitate.

Dacã sunt observaþii? Cred cã nu. Vã rog sã votaþi. 86 de voturi pentru, 5 contra, adoptat. La punctul 4...

A fost, de asemenea, adoptatã varianta Camerei Deputaþilor, în unanimitate.

Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 55/2000 privind regularizarea datoriei fostei Companii Române de Petrol.

La punctul 1 a fost adoptatã varianta Senatului în unanimitate.

Doamna senatoare, peste tot, la punctele 1, 2, 3, 4, nu mai este cazul sã votãm.

Dacã sunt probleme, observaþii? Nu.

Atunci vã rog sã votaþi raportul în ansamblul sãu!

Cu 68 de voturi pentru, unul contra ºi 5 abþineri, raportul a fost adoptat.

Urmãtorul raport priveºte soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 56/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Casei Asigurãrilor de Sãnãtate, Apãrãrii, Ordinii Publice, Siguranþei Naþionale ºi Autoritãþii Judecãtoreºti.

Poftiþi, domnule profesor, domnule general. Poftiþi, vã

rog!

Raportul asupra rezultatelor comisiei de mediere la soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 56/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, Siguranþei Naþionale ºi Autoritãþile Judecãtoreºti.

S-au votat aici mai multe puncte de vedere. Sã începem cu punctul 1.

Punctul 1.

Observaþii? Vã rog sã votaþi. 81 de voturi pentru, 6 contra. La punctul 5...

A fost adoptatã, de asemenea, varianta Camerei Deputaþilor, în unanimitate.

Observaþii? Votaþi, vã rog! 81 de voturi pentru, 5 contra ºi o abþinere. Votul în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

77 de voturi pentru, 5 contra ºi o abþinere. Raportul a fost adoptat.

Urmãtorul raport priveºte soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 55/2000 privind regularizarea datoriilor fostei Companii Române de Petrol.

Poftiþi, doamna senator, tot dumneavoastrã.

Deci texte adoptate în redactãri diferite de Camera Deputaþilor ºi Senat la proiectul de Lege pentru aprobarea

Articolul 1 este text Camera Deputaþilor, unanimitate.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu, vã rog sã votaþi.

Cu 75 de voturi pentru, 6 contra ºi o abþinere, text adoptat.

Punctul 2.

Punctul 2, tot text Camera Deputaþilor, unanimitate.

Observaþii? Dacã nu, vã rog sã votaþi.

80 de voturi pentru, 9 contra ºi o abþinere Ð text adoptat.

Punctul 3.

Text Camera Deputaþilor, unanimitate.

Observaþii? Vã rog sã votaþi.

79 pentru, 7 contra ºi o abþinere Ð text adoptat.

La punctul 4 este un text comun, unanimitate.

## Da. Observaþii?

Vã rog sã votaþi.

81 pentru, 6 contra ºi douã abþineri. Ð ext adoptat.

Punctul 5, text Camera Deputaþilor, unanimitate.

Observaþii? Vã rog sã votaþi.

72 de voturi pentru, 8 contra ºi 3 abþineri Ð text adoptat. Punctul 6.

Text Camera Deputaþilor, unanimitate.

Observaþii?

Vã rog sã votãm!

Text adoptat cu 72 de voturi pentru, sunt 9 contra ºi 3 abþineri.

Punctul 7, text Camera Deputaþilor, unanimitate.

Observaþii? Vã rog sã votaþi.

70 pentru, 9 contra ºi o abþinere Ð text adoptat.

Punctul 8, text Camera Deputaþilor, unanimitate.

Observaþii? Vã rog sã votaþi. 72 pentru, 8 contra ºi 4 abþineri Ð text adoptat.

Punctul 9, text Camera Deputaþilor, unanimitate.

Observaþii? Poftiþi, domnule senator! Deci sã votãm! 78 pentru, 9 contra ºi 5 abþineri Ð text adoptat.

Punctul 10, text Camera Deputaþilor, unanimitate.

Observaþii pe aceastã temã?

Diferenþã de trei ani de discuþii.

Vã rog sã votãm!

Noi am discutat acum trei ani.

74 pentru, 8 contra, douã abþineri Ð text adoptat.

Punctul 11, tot text Camera Deputaþilor.

Observaþii, comentarii? Vã rog sã votaþi! 80 pentru, 9 contra.

Explicaþia este, Senatul a votat în urmã cu trei ani de zile aceastã lege, iar Camera Deputaþilor, luna trecutã.

Da, mulþumesc. Raportul trebuie votat în ansamblu. Poftiþi, vã rog! 82 de voturi pentru, douã contra ºi o abþinere. Raportul a fost adoptat.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea ºi ambalarea substanþelor ºi preparatelor chimice periculoase.

Poftiþi, domnule senator! Da, poftiþi, vã rog!

Raportul asupra rezultatelor comisiei de mediere la soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea ºi ambalarea substanþelor ºi preparatelor chimice periculoase.

Comisia de mediere s-a întrunit marþi, 19 iunie 2001, orele 14,00, la sediul Camerei Deputaþilor, la Palatul Parlamentului.

Componenþa comisiei...

Componenþa o ºtim, domnule senator!

Se cunoaºte...

Trecem la texte, la punctul 1.

La text, la punctul 1. Text aprobat de Camera Deputaþilor.

Comentarii? Vã rog sã votaþi. 77 pentru, douã contra ºi o abþinere Ð text adoptat. La punctul 2.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/5.VII.2001

La punctul 2... Articolul 2 sau punctul 2?

Punctul 2 din raport!

La fel, varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi! Cu 75 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat. Punctul 9.

Punctul 2, pe stânga.

La punctul 2, Camera Deputaþilor.

Comentarii? Fãrã. Vã rog sã votaþi.

Cu 76 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat. Punctul 3.

Text Camera Deputaþilor.

Tot fãrã comentarii. Vã rog sã votaþi!

Cu 83 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat. Punctul 4.

Varianta Camerei Deputaþilor.

Exact, vã rog sã votaþi! Fãrã comentarii.

Cu 81 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat. Punctul 5.

Varianta Camerei Deputaþilor.

Mai sunt comentarii? Vã rog sã votaþi!

Cu 80 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat. Punctul 6.

Varianta Camerei Deputaþilor.

Comentarii?

Vã rog sã votaþi!

Cu 78 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat. Punctul 8.

Varianta Camerei Deputaþilor.

Text Camera Deputaþilor.

Mi se atrage atenþia cã am sãrit punctul 7. Este tot varianta Camerei Deputaþilor. Observaþii? Vã rog sã votaþi!

Cu 82 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi o abþinere, punctul 7 a fost adoptat. Punctul 9.

Text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi! Cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat. Punctul 10.

Text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 79 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat. Punctul 11.

Text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 84 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat. Punctul 12.

Text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 80 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat. Punctul 13.

Text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 67 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat. Punctul 14.

Text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 76 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat. Punctul 15.

Text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 75 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat. Punctul 16.

Text Camera Deputaþilor.

Tot textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi!

Cu 65 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat. Punctul 17.

Text comun, în unanimitate.

Comentarii? Este text comun.

Comentarii? Vã rog sã votaþi!

Cu 78 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 6 abþineri, a fost adoptat. Punctul 21.

Text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 80 de voturi pentru, 13 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat. Punctul 22.

Text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 76 de voturi pentru, 13 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat. Punctul 23.

Text Camera Deputaþilor. Unanimitate.

Vã rog sã votaþi!

Cu 68 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat.

Punctul 24.

Vã rog sã votaþi!

Cu 85 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 5 abþineri, a fost adoptat. Punctul 18.

Text Camera Deputaþilor.

Observaþii? Vã rog sã votaþi!

Cu 74 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi 5 abþineri, a fost adoptat. Punctul 19.

Text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 74 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã ºi 6 abþineri, a fost adoptat. Punctul 20.

Text comun, unanimitate.

Varianta Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 78 de voturi pentru, 13 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat.

Votul asupra raportului comisiei de mediere în ansam-

blu.

Cu 84 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, raportul a fost adoptat.

Vã mulþumesc!

Urmeazã raportul comisiei de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitãþii ºi funcþionarea instituþiilor de medicinã legalã.

Poftiþi, domnule senator, dacã doriþi sã prezentaþi raportul!

Raport asupra rezultatului comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitãþii ºi funcþionarea institutelor de medicinã legalã.

Aici avem o mulþime de texte.

Vã rog sã votaþi!

Cu 77 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat. Punctul 7.

Punctul 1.

Text Camera Deputaþilor. Unanimitate.

Comentarii?

Acelaºi lucru am discutat în Senat acum trei ani.

Vã rog sã votaþi!

Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat.

Punctul 2.

Text Camera Deputaþilor. Unanimitate.

Vã rog sã votaþi!

Cu 80 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat. Punctul 3.

Text Camera Deputaþilor. Unanimitate.

Vã rog sã votaþi!

Cu 72 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat. Punctul 4.

Text Camera Deputaþilor. Unanimitate.

Vã rog sã votaþi!

Cu 89 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat. Punctul 5.

Text Camera Deputaþilor. Unanimitate.

Vã rog sã votaþi!

Cu 78 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi 5 abþineri, a fost adoptat. Punctul 6.

Text Camera Deputaþilor. Unanimitate.

Text Camera Deputaþilor. Unanimitate.

Fãrã comentarii.

Vã rog sã votaþi!

Cu 87 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat. Punctul 8.

Text Camera Deputaþilor. Unanimitate.

Vã rog sã votaþi!

Cu 84 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Punctul 9.

Varianta Camerei Deputaþilor. Unanimitate.

Vã rog sã votaþi!

Cu 80 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat. Punctul 10.

Text Camera Deputaþilor. Unanimitate.

Vã rog sã votaþi!

Cu 78 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat. Punctul 11.

Text Camera Deputaþilor. Unanimitate.

Vã rog sã votaþi!

Cu 74 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat. Punctul 12.

Text Camera Deputaþilor. Unanimitate.

Vã rog sã votaþi!

Cu 78 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Punctul 13.

Text Camera Deputaþilor. Unanimitate.

Vã rog sã votaþi!

Cu 79 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Raportul în ansamblu.

Vã rog sã votaþi!

Vã rog sã mã scuzaþi, reluãm punctul 13. Mi se atrage atenþia cã sunt douã articole, II ºi III.

Art. II, varianta Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 83 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Art. III, varianta Camerei Deputaþilor.

Cu 77 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra raportului în ansamblu.

Cu 77 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri, raportul a fost adoptat.

Urmãtorul raport, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deºeurilor industriale reciclabile.

Raport asupra rezultatului comisiei de mediere la soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru adoptarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deºeurilor industriale reciclabile.

Trecem la dezbaterea pe texte. Punctul 1.

Text Camera Deputaþilor.

Text Camera Deputaþilor. Unanimitate.

Observaþii?

Vã rog sã votaþi!

Cu 79 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat. Punctul 4.

Text Camera Deputaþilor. Unanimitate.

## Comentarii?

Vã rog sã votaþi!

Cu 74 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat. Punctul 5.

Text Camera Deputaþilor.

Observaþii?

Vã rog sã votaþi!

Cu 79 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat. Punctul 6.

Text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 79 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat. Punctul 7.

Text Camera Deputaþilor.

Observaþii?

Vã rog sã votaþi!

Cu 65 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi douã abþineri, textul a fost adoptat. Punctul 2.

Text Camera Deputaþilor. Unanimitate.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

## Observaþii? Nu!

Vã rog sã votaþi!

Cu 80 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Punctul 3, alin. 1 art. 2.

Vã rog sã votaþi!

Cu 70 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat. Punctul 8.

Text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 78 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat. Punctul 9.

Text Camera Deputaþilor.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/5.VII.2001

Vã rog sã votaþi!

Cu 79 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat. Punctul 10.

Text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 78 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat. Punctul 11.

Text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 77 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat. Punctul 12.

Text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 78 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat. Punctul 13, cu art. 12.

Text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 75 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat. Punctul 14.

Text Camera Deputaþilor.

Art. 13 lit. a), varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi!

Cu 73 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat. Punctul 15. Text Senat.

Punctul 15, text Senat, nu se voteazã.

Punctul 15 nu se voteazãÉ 16 reprezintã art. 15. Text Camera Deputaþilor.

Text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 74 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat. Punctul 17.

Text Camera Deputaþilor.

Reprezintã art. 14.

Vã rog sã votaþi!

Cu 76 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi 5 abþineri, a fost adoptat.

La paragraful 2 avem un text comun.

Observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi!

Cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Paragraful 3, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 83 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Punctul18, text Camera Deputaþilor.

18 reprezintã art. 15, varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi!

Cu 83 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Punctul 19É

Punctul 19, text Camera Deputaþilor, reprezintã anexa 1.

Da.

Vã rog sã votaþi!

Cu 81 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Punctul 20, text Camera Deputaþilor, anexa 2.

Anexa 2. Poftiþi, vã rog! Vã rog sã votaþi! Cu 85 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Existã undeva un text comun?

A fost, l-am votat!

Este într-un loc un text comun.

A fost, l-am votat.

Nu a fost votat.

Observaþii? Dacã nu sunt, vã propun sã adoptãm ºi acest text comun.

Vã rog sã votaþi!

Cu 79 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat.

În continuare avem textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 81 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Raportul trebuie votat în ansamblu. Se atrage atenþia aici cã priveºte o lege organicã.

Vã rog sã votaþi!

Cu 79 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130/1999 pentru completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã.

Poftiþi, domnule senator!

## **Domnul Ion Predescu:**

Domnule preºedinte, toate textele sunt ale Senatului. Vã rog sã supuneþi la vot numai raportul final.

În aceastã situaþie, se voteazã raportul.

Vã rog sã votaþi!

Cu 95 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat raportul.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 207/2000 privind modificarea ºi completarea Codului penal ºi a Codului de procedurã penalã.

Punctul 21.

Punctul 21, art. 2.

Text Camera Deputaþilor.

Primele trei puncte sunt ale Camerei, ultimul, al Senatului.

Sã votãm pe articole.

La punctul 1, textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 83 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Punctul 22, art. 3. Text Camera Deputaþilor.

Observaþii?

Vã rog sã votaþi!

Cu 85 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Punctul 23, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 80 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat.

Vã rog sã votaþi!

Cu 87 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat.

Punctul 2, art. 1, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 92 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat.

Punctul 3. Art. 1, punctul 3, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã votaþi!

Cu 79 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Punctul 4, text Senat.

Trebuie sã dãm votul asupra raportului în ansamblu.

Da, raportul în întregime.

Vã rog sã votaþi!

Cu 95 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, raportul a fost adoptat. Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de ºef al statului român.

Poftiþi, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Referitor la acest proiect de lege, comisia de mediere a avut de discutat un numãr de ºapte texte aflate în divergenþã, propunând spre adoptare urmãtoarele variante Ñ parte ale Camerei Deputaþilor, parte ale Senatului.

Luãm textele pe rând. Punctul 1.

Text Camera Deputaþilor. Unanimitate.

Observaþii?

Vã rog sã votaþi!

Cu 68 de voturi pentru, 24 voturi împotrivã ºi 6 abþineri, a fost adoptat.

Punctul 2, art. 1 alin. 1 ºi 2.

Text Camera Deputaþilor. Unanimitate.

Observaþii?

Vã rog sã votaþi!

Cu 79 de voturi pentru, 26 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Punctul 3 art. 2.

Art. 2 alin. 1, text Camera Deputaþilor.

Da.

Vã rog sã votaþi!

Cu 73 de voturi pentru, 27 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat.

Art. 2, b).

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Punctul 7, art. 6 nou introdus la Senat, varianta Camerei Deputaþilor.

Observaþii?

Vã rog sã votaþi!

Cu 65 de voturi pentru, 28 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea reþelei de canalizare ºi facilitãþile de epurare a apelor uzate în ConstanþaÒ, semnat la Bucureºti la 22 decembrie 2000 ºi la Bruxelles la 16 noiembrie 2000.

Comisia? Domnul senator Dan Mircea Popescu. Iniþiatorul?

**Doamna Hildegard-Carola Puwak Ñ** _ministrul integrãrii europene:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin prezentul proiect de lege supunem ratificãrii un memorandum de finanþare pentru un proiect de reabilitare în Constanþa, o infrastructurã de mediu, care însumeazã 96 milioane euro, din care 72 milioane euro vin prin instrumentul de preaderare IPSPA, iar 24 de milioane reprezintã cofinanþare acoperitã din douã surse Ñ împrumut BERD ºi efortul municipalitãþii, potrivit procedurilor ºi filozofiei acestui instrument de preaderare.

Cred cã este important sã remarcãm faptul cã încã unul din proiectele pe care Uniunea Europeanã le finanþeazã în acest domeniu al infrastructurii de mediu se raporteazã la prioritãþile înscrise în strategia de mediu.

În acest fel, o municipalitate va mai beneficia de aceastã sumã care se adaugã altor programe ºi proiecte IPSPA, cu a cãror finanþare am venit în faþa dumneavoastrã sau urmeazã sã venim pentru ratificarea memorandumurilor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna ministru. Vã rog, domnule senator.

Text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 69 de voturi pentru, 30 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Art. 2, c), text Senat, nu se voteazã.

Pânã la punctul 7 sunt variantele propuse de Senat.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

## Stimaþi colegi,

Nu-mi rãmâne de adãugat decât faptul cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru politicã externã a Senatului.

În aceste condiþii, vã propunem aprobarea proiectului de lege fãrã amendamente.

Precizez cã, prin natura dispoziþiilor sale, proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Da. Vã mulþumim. Nefiind propuse nici un fel de amendamente, trecem direct la vot.

Are un singur articol.

Articolul unic. Vã rog sã votaþi!

Cu 103 voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Legea în ansamblu.

Vã rog sã votaþi!

Cu 104 voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptatã legea.

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Program pentru managementul deºeurilor în Piatra NeamþÒ, semnat la Bucureºti la 22 decembrie 2000 ºi la Bruxelles la 23 octombrie 2000.

Vã rog, doamna ministru!

În continuare, punctul 17, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 281/2000 pentru prelungirea termenului prevãzut la art. 25 alin. 1 din Ordonanþa Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dezvoltare.

Poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat!

## **Domnul Adrian Câmpurean Ñ** _secretar de stat în_

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rugãm sã fiþi de acord cu propunerea comisiei Senatului, pentru cã altfel ar însemna cã cele 101 institute de cercetare-dezvoltare care nu s-au putut reorganiza pânã în prezent ar urma sã-ºi piardã personalitatea juridicã, sã se autodesfiinþeze.

Vã mulþumim. Domnule senator.

Este vorba de un alt proiect în cadrul aceluiaºi instrument de preaderare IPSPA, în valoare de 13 milioane euro, din care 10 milioane vin pe aceastã finanþare a Comunitãþii Europene, cofinanþarea fiind asiguratã de la bugetul local, peste 1,2 milioane euro ºi, de data aceasta, o finanþare bilateralã de la Ministerul Mediului ºi Energiei din Danemarca.

Proiectul va avea ca finalitate alinierea standardelor de mediu din Piatra Neamþ cu cele pe care Uniunea Europeanã le cere României.

Vor mai urma ºi alte proiecte din aceastã categorie.

Vã mulþumim, doamna ministru. Domnule senator, poftiþi, vã rog!

ªi aici, stimaþi colegi, existã avizul favorabil al Consiliului legislativ, al Comisiei pentru politicã externã.

De aceea, membrii Comisiei economice supun plenului, spre adoptare, proiectul de lege, fãrã amendamente.

ªi acest proiect de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare.

Vã mulþumim.

Raportul nu are amendamente.

Deci sã votãm articolul unic. Vã rog!

Text adoptat cu 88 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere.

Legea în ansamblu. Poftiþi, vã rog!

Legea a fost adoptatã cu 99 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Vã mulþumim.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã a fost sesizatã pentru a dezbate proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 281/2000 privind prelungirea termenului prevãzut în art. 25 din Ordonanþa nr. 25/1995.

Proiectul a fost luat în dezbatere. Nu s-au fãcut amendamente. A fost adoptat în unanimitate.

Precizând faptul cã am primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar legea face parte din categoria legilor ordinare, avem rugãmintea ca Senatul sã adopte prezentul proiect de lege în varianta Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumim.

În aceastã situaþie, trecem direct la vot.

Articolul unic. Poftiþi, vã rog!

Textul a fost adoptat cu 94 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Votul în ansamblu. Poftiþi!

Cu 101 voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Vã mulþumim.

Sunt anunþat cã pentru ºedinþa de mâine veþi gãsi în casete toate materialele necesare, rapoartele etcetera.

Trecem la punctul urmãtor, întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri.

Poftiþi, vã rog, întrebãri.

Domnul senator Tudor-Marius Munteanu, P.S.D.

Domnul senator Marius Constantinescu, poftiþi!

Mulþumesc, domule preºedinte.

Întrebarea mea se adreseazã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Ce mãsuri veþi lua, domnule prim-ministru, ºi cum va acþiona Guvernul pe care-l conduceþi pentru ca Legea privind statutul maghiarilor din unele þãri vecine cu Ungaria sã nu se aplice pe teritoriul României ºi pentru ca sã nu înregistrãm o modificare artificialã a numãrului etnicilor maghiari ºi a raporturilor etnice în anumite zone ale þãrii noastre?

Vã mulþumesc.

Mulþumim.

Domnul senator Tudor-Marius Munteanu. Poftiþi, domnule senator!

Întrebarea este adresatã domnului ministru Mihai Nicolae Tãnãsescu, ministrul finanþelor publice. Am sã citesc conþinutul întrebãrii.

Poftiþi, vã rog!

Pe baza Hotãrârii Guvernului nr. 940/16.11.1999, acþiunile deþinute de stat la ”FibrexÒ Ñ S.A. au fost transferate din administrarea F.P.S., actualul A.P.A.P.S., ºi, în timp foarte scurt, grupul italian RADICI Ñ ”FibrexÒ a preluat întreaga societate. Din acel moment al privatizãrii, politica dusã de acest investitor strategic a fost marcatã de un lanþ continuu de opriri, vânzãri, dezafectãri de instalaþii de producþie, de export ºi vânzãri de oþeluri înalt aliate sub formã de fier vechi, de o continuã disponibilizare a specialiºtilor societãþii ºi, în paralel, de ocuparea pieþei interne ºi externe a Societãþii ”FibrexÒ cu produsele sale fabricate în afara þãrii.

În prezent, cea mai puternicã societate producãtoare de fibre ºi fire sintetice din þarã, un fost simbol naþional al industriei româneºti de profil, este pe punctul de a-ºi închide porþile sau, în cel mai fericit caz, sã fie menþinut în activitate cu o producþie pur simbolicã.

Care sunt clauzele prevãzute în contractul de vânzare a Societãþii Comerciale ”FibrexÒ de cãtre Ministerul Finanþelor Publice care sã protejeze producþia internã, sã asigure independenþa României pentru aceste produse strategice ºi sã protejeze specialiºtii din acest domeniu de activitate?

Solicit rãspuns în scris.

Vã mulþumim, domnule senator.

Domnul senator Constantin Gãucan, poftiþi, vã rog!

Întrebarea mea se adreseazã ministrului culturii ºi cultelor ºi este legatã de faptul cã anul acesta se împlinesc,

pe lângã 130 de ani de la naºterea marelui istoric Nicolae Iorga, ºi 61 de ani de la asasinarea sa.

Fostul ambasador al Canadei în România, pe cheltuiala Domniei sale, a plãtit o statuie a lui Nicolae Iorga în bronz care sã fie aºezatã în scuarul de pe strada Nicolae Iorga din faþa Ambasadei Canadei.

Statuia existã. Fostul ministru Caramitru a tergiversat lucrurile ºi aceastã statuie n-a fost pusã la locul sãu ºi de aceea întreb pe domnul ministru dacã, cu ocazia împlinirii a 61 de ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga, nu va aºeza aceastã statuie în scuarul de pe strada Nicolae Iorga din faþa Ambasadei Canadei. Statuia fiind executatã, doar urmeazã sã fie aprobatã instalarea ei de cãtre ministrul culturii.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumim.

Domnul senator Popa Vlad. Poftiþi, vã rog, domnule senator!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.

Având în vedere deciziile luate în ultima sãptãmânã, vã rugãm, domnule ministru, sã ne înaintaþi rãspunsul dumneavoastrã la urmãtoarele întrebãri.

Este adevãrat cã la Braºov, cu ocazia vizitei efectuate la UTB Ñ S.A., aþi susþinut cã subvenþiile stabilite pentru potenþialii beneficiari de tehnicã agricolã vor continua?

Aþi modificat Ordinul nr. 97/2000 prin instrucþiuni transmise sãptãmâna trecutã de ministerul pe care îl conduceþi, în sensul restricþionãrii acordãrii alocaþiei de stat de 55% din preþul de achiziþie al utilajelor agricole?

Dacã da, vã rugãm sã ne prezentaþi instrucþiunile emise ºi motivaþia lor.

Banii care vor susþine alocaþiile la care am fãcut referire mai sus provin, în continuare, din privatizãrile I.A.S.-urilor? La ce sumã se ridicã fondul provenit din aceste privatizãri, precum ºi nivelul total al fondului alocat pentru întregul program de susþinere a agriculturii? Solicit rãspuns ºi în scris.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

## Vã mulþumim.

Îmi daþi voie, am ºi eu douã întrebãri!

O primã întrebare se adreseazã ministrului comunicaþiilor ºi tehnologiei informaþiei, domnului Dan Nica.

Existã în România o televiziune care se luptã de ani de zile cu Consiliul Naþional al Audiovizualului ºi cu ministerul pe care-l conduceþi.

Mai nou, Consiliul Naþional considerã dosarul televiziunii OTV complet, dar aºteaptã semnãtura dumneavoastrã pe autorizaþia tehnicã de funcþionare a firmei ADISAN pentru preluarea postului OGLINDA TV pe satelit.

Având în vedere cã aceastã cerere a fost depusã pe 4 mai 2001, cele 30 de zile constituþionale au trecut. Vã întrebãm ce raþiuni ascunse impun sã nu se semneze intrarea în legalitate a unui post nou de televiziune în România?

A doua întrebare se adreseazã Departamentului pentru relaþii cu românii de peste hotare ºi vreau sã mã interesez dacã ºtie ceva conducerea acestui departament despre situaþia exactã de la Centrul ”Eudoxiu HurmuzacheÒ din Crevedia.

Nu intru în detalii pentru cã am aici un memoriu extrem de lung ºi la ambele aºtept rãspunsuri scrise.

Vã mulþumesc.

În continuare, interpelãri.

Domnul senator Adrian Pãunescu, vã rog.

Eu am sã încerc sã fac, aºa cum am mai fãcut, o sintezã din cele pe care am sã le spun ºi sã încerc sã-i întreb pe oamenii de autoritate din Guvern asupra acestor lucruri.

De fapt, voi vorbi despre 4 dezastre: unul Ñ dezastrul oamenilor operaþi de inimã; al doilea Ñ dezastrul valoroasei scriitoare românce Ioana Postelnicu, ajunsã în imposibilitate de a trãi; alt dezastru Ñ dezastrul copiilor supradotaþi care trebuie sã trãiascã într-o lume pregãtitã, mai ales, pentru a compãtimi pe cei subdotaþi; ºi al patrulea dezastru Ñ cel despre care am mai vorbit ºi care nu s-a rezolvat, dimpotrivã, se adânceºte, dezastrul de la Sovata.

Toate aceste dezastre vin din patru memorii pe care le-am primit ºi cãrora le dau, în acest fel, curs, încredinþându-le Senatului ºi opiniei publice.

Mã refer, pentru început, la oamenii bolnavi de inimã. Iatã, oamenii operaþi pe cord!

Din lipsa posibilitãþilor materiale, ei nu-ºi pot pãstra dreptul la viaþã. Sigur cã, privitã de la distanþa relativei noastre sãnãtãþi de fiecare zi, problema lor pare doar problema lor. Eu vã atrag atenþia cã ºi în aceastã problemã e vorba despre oricare dintre noi. E sau poate fi vorba de oricare dintre noi.

Ministerul Sãnãtãþii ºi casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate îi omit în mod permanent, cu o consecvenþã demnã de o cauzã mai bunã, de exemplu, cauza naþionalã, ºi nu de aceastã cauzã tristã, îi omit, în mod permanent, pe acei operaþi pe cord de pe lista medicamentelor gratuie din 1999 încoace. Iarãºi o tristã consecvenþã a mai multor guverne care trebuiau sã se deosebeascã mãcar în acest punct ºi mã gândesc, mai ales, la guvernul actual.

Înainte de 1989, cei operaþi pe cord au fost protejaþi de stat, iar acum sunt lãsaþi pe drumuri ºi nu li se asigurã un minim de tratament gratuit. Acesta este un citat din ceea ce mi-au scris bolnavii de inimã ºi operaþii pe inimã.

Ei nu cer decât stabilirea, o datã pentru totdeauna, a locului lor în aceastã societate: este suferinþa lor consideratã boalã cronicã ºi este, deci, inclusã pe lista medica mentelor gratuite sau nu?

Sigur, ei doresc sã fie protejaþi ºi au dreptul sã fie protejaþi. Un operat pe cord este, totuºi, dependent pentru tot restul vieþii de medicaþia de întreþinere în ambula-

Vã mulþumim ºi vã felicit, domnule senator, dacã-mi daþi voie, în nume personal.

În continuare, domnul senator, reprezentând Grupul parlamentar P.R.M., Ion Cârciumaru. Poftiþi, vã rog.

Interpelarea se adreseazã Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

Pentru a doua oarã în acest an revin asupra licitaþiilor incorecte patronate de Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei.

La data de 28.03.2001, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, prin Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureºti, a organizat o licitaþie pentru achiziþia unui lot de 1.350.000 de doze pediatrice de vaccin antihepatitã B ºi 35.000 de doze de tip adult vaccin antihepatitã B. La licitaþie s-au prezentat oferte, pe 28.03.2001, de cãtre trei firme: V Tars Ro Agency, la preþul de 15.099 lei doza; Rodia, la preþul de 16.150 lei doza, ºi SKB, la preþul de 30.859 lei doza.

Totuºi comisia a acceptat oferta societãþii Rodia, producãtor LG Chemical Coreea pentru vaccine Euvax B.

Considerãm cã prin aceastã decizie se favorizeazã oferta cu preþ mai mare, ceea ce implicã costuri suplimentare de 62.000 de dolari, 1.732.205.650 lei.

Considerãm, de asemenea, cã rezultatul licitaþiei a fost viciat prin aplicarea unor proceduri neconforme ºi neclare care au dus: 1 Ñ la nerespectarea regulamentului privind organizarea licitaþiilor pentru achiziþii publice ºi de bunuri sau servicii; 2 Ñ considerarea ponderii preþului ca fiind 65% din numãrul total de puncte, faþã de 70%, cât este prevãzut în lege; 3 Ñ nepublicarea în caietul de sarcini a criteriilor de evaluare a calitãþii produsului; 4 Ñ nepunctarea ofertei de seringi de unicã folosinþã în valoare de circa 50.000 de dolari, la evaluarea calitãþii ºi punctarea numai a seringilor autoblocante.

În aceastã situaþie, întrebãm Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei: de ce nu se aplicã la licitaþiile organizate, regulamentele ºi legile în vigoare? Ce a stat la baza stabilirii acestei licitaþii? De ce nu s-a luat oferta cea mai ieftinã, pe care o oferea prima societate sau cea mai bunã, care era a treia? De ce s-a luat a doua ofertã?

Vã mulþumesc.

Mulþumim, domnule senator.

În continuare, doamna senator Norica Nicolai. Poftiþi, vã rog!

Interpelarea mea se adreseazã Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei. Ea priveºte o problematicã cu care ne confruntãm în judeþul Cluj, o problemã deosebitã, în condiþiile în care problema locuinþelor este, ºi pentru actualul Guvern, o prioritate naþionalã: legislaþia ºi dorinþa de a investi în acest domeniu este absolut evidentã.

Doresc sã vã semnalez, domnule ministru, situaþia a 132 de familii tinere din municipiul Cluj-Napoca, care, în baza unei hotãrâri de Guvern din 1995 Ñ este vorba de Hotãrârea nr. 367 Ñ, au primit aprobare pentru o sumã de 24 de miliarde de lei destinate construirii locuinþelor pentru tineret.

Doresc sã precizez cã aceastã hotãrâre de Guvern avea ca temei Ordonanþa Guvernului nr. 19/1994, care prevedea aceastã posibilitate.

Deºi au plãtit avansul de 10% prevãzut în lege, nici pânã astãzi aceastã investiþie nu este asiguratã. Ea a fost asiguratã parþial ºi, pentru finalizarea celor douã blocuri care urmeazã sã fie date în folosinþã, este nevoie, dupã calculul nostru, de o sumã totalã de 28 de miliarde de lei.

În condiþiile în care administraþia publicã localã este în incapacitate de a susþine acest proiect, oamenii considerã cã ºi sumele de bani pe care le-au avansat în urmã cu

6 ani trebuie sã îºi gãseascã o relevanþã în posibilitatea de a obþine locuinþe, în condiþiile noii legi.

Dorim sã sprijiniþi în primul rând municipiul ClujNapoca, pentru a rezolva aceastã chestiune, care nu este, în opinia mea, o problemã care sã depãºeascã posibilitatea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, ºi sã analizaþi de ce a trebuit sã se ajungã aici, ca niºte sume care au fost avansate, o comportare de bunã-credinþã a cetãþeanului sã fie sancþionate printr-un comportament neadecvat al autoritãþilor statului.

Vã mulþumim, stimatã doamnã senator.

În continuare, domnul senator Pete ªtefan. Poftiþi, vã rog!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnului prim-ministru ºi se referã la încasarea unor ”taxeÒ ilegale în vama Borº, judeþul Bihor.

În aceastã vamã, o societate comercialã, cu numele de ”P.P.S. Cãlin Ð S.R.L.Ò, cu sediul în Oradea, asigurã aºa-zisa salubrizare a punctului de control pentru trecerea frontierei de stat din comuna Borº, judeþul Bihor. Societatea sus-menþionatã îºi desfãºoarã activitatea în vamã, pe baza unui contract care a fost încheiat cu Direcþia Regionalã Vamalã din Oradea. În acest contract, care nu este altceva decât un contract de prestãri de servicii între cele douã pãrþi, nu este prevãzutã plata la care se obligã Direcþia Regionalã Vamalã pentru contravaloarea acestor prestãri de servicii din partea firmei. Astfel, societatea aº putea sã spun cã a inventat o metodã originalã pentru recuperarea cheltuielilor ºi obþinerea de profituri, prin perceperea unor taxe care se achitã de cãtre persoanele fizice ºi juridice care tranziteazã vama. Aceastã jefuire a cetãþenilor se face chiar deschis, în vamã, neavând nici mãcar condiþii pentru a încasa bani, folosind drept casierie o maºinã staþionatã în parcarea vãmii. Cu toate acestea, în zona vãmii nu este curãþenie, sunt reziduuri materiale, WC-ul public nu este curat, deci nivelul prestaþiei nu este corespunzãtor ºi nici pe departe nu este proporþional cu sumele încasate de la populaþie ºi de la agenþii economici.

Deci este evident cã se încalcã, în mod grosolan, legislaþia în vigoare atunci când se încaseazã sume de la populaþie de cãtre o societate comercialã, în baza unui contract cu autoritãþile locale, cu autoritãþile vamale, mai precis. Contravaloarea prestaþiei, în opinia mea, trebuie încasatã de la partea contractantã ºi nicidecum de la o a treia persoanã, care nu face parte din contract. Încheierea unui astfel de contract, sub sancþiunea nulitãþii, este condiþionatã de organizarea unei licitaþii publice, având în vedere Direcþia Regionalã Vamalã, care este autoritate a administraþiei publice.

În cazul de faþã, contractul a fost încheiat fãrã sã fie respectatã aceastã condiþie. Nu sunt respectate nici mãcar prevederile din contract. În anexa la contractul respectiv se specificã faptul cã aceastã societate va putea încasa contravaloarea prestaþiilor numai în baza aprobãrilor legale obþinute. ªi este corect. Or, dupã ºtiinþa mea, societatea îºi desfãºoarã activitatea fãrã aprobãrile necesare, fiind sesizate în acest sens chiar ºi instituþiile în cauzã.

Vã mulþumesc, domnule senator. În continuare, domnul senator Matei Vintilã.

O primã interpelare este pentru Ministerul Administraþiei Publice Locale.

Mai mulþi cetãþeni din comuna Vaideeni, judeþul Vâlcea, sunt moºtenitori direcþi a câte 5 hectare de teren agricol fiecare, în judeþul Timiº, comunele Lovrin ºi Tomnati. Cu toate cã suprafeþele respective sunt validate, conform Legii nr. 18/1991, organele locale îi amânã nejustificat. Anexãm documentele cetãþenilor respectivi, pe care îi ºi enumãr: Ghiþulete Maria, Tomiþoiu Elena, Dulgheru Ionicã, Ciuculete Ioana, Mugescu Ion, Vlad Elena, Popescu Marin, Handolescu Fia, Românescu Ioana ºi alþii.

Vã rugãm sã dispuneþi mãsuri urgente, ca respectivii proprietari sã intre de drept în posesia terenurilor care le aparþin.

A doua interpelare este pentru Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului. Locatarii cartierului Drumul Taberei trãiesc coºmarul poluãrii zonei respective cu ciment de cãtre staþiile de beton ”RombetonÒ ºi ”CarpaþiÒ. ªi alte cartiere trãiesc aceeaºi dramã. Pânã acum, în afarã de staþiile de beton din Balta Albã Ñ Macaralei, care a fost dezafectatã, în rest, toate cartierele suportã, zilnic, acest tip de poluare. Ca sã devenim un oraº curat, ecologic,

ca sã intrãm în Europa, trebuie sã facem tot posibilul ca staþiile de betoane sã fie scoase în afara Bucureºtiului. De asemenea, sã li se impunã instalaþii de purificare. Dar situaþia respectivã este valabilã ºi pentru marile oraºe ale þãrii.

Deci rog rãspuns în scris, ca ºi la prima interpelare, din partea Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, cu ce se va întreprinde pentru dezafectarea municipiului Bucureºti de cãtre staþiile de betoane.

A treia interpelareÉ

Domnule senator, ajunge, de regulã, douã întrebãri ºi o singurã interpelare. Sã ne oprim aici.

E o întrebare.

O întrebare. Bine. O trecem la întrebãri.

Deci îl rog pe ministrul industriei ºi resurselor sã ia mãsuri urgente pentru a rezolva situaþia explozivã de la Centrala Hidroelectricã Drãgãºani, ca urmare a abuzurilor înfãptuite de conducerea întreprinderii sus-menþionate.

Anexez toatã documentaþia depusã de liderul sindical. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

În continuare, doamna senator Maria Ciocan. Poftiþi, stimatã doamnã senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã doamnei ministru Daniela Bartoº, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei. În ultimii ani, sãnãtatea populaþiei cunoaºte o continuã degradare. În aceastã perioadã, au apãrut boli aproape uitate în sistemul sanitar, cum ete TBC-ul. Grav este cã aceastã boalã prolifereazã cu paºi repezi, situând ºi judeþul Maramureº printre primele judeþe din þarã. Din pãcate, cei mai vulnerabili sunt copiii, situaþie constatatã la recentele controale medicale efectuate elevilor cu ocazia înscrierii la examenele de capacitate ºi de bacalaureat.

ªtiut fiind faptul cã aceastã boalã este foarte contagioasã ºi cã condiþiile de viaþã ale populaþiei din Maramureº sunt precare, lucru care duce la creºterea numãrului de îmbolnãviri, rugãm insistent pe ministrul sãnãtãþii ºi familiei sã intervinã cu sprijin financiar pentru dotarea Spitalului TBCÐBaia Mare cu medicamente, aparatura necesarã ºi, dacã e posibil, sã se reintroducã acele caravane sanitare care sã strãbatã satele, comunele ºi oraºele, pentru depistarea, tratarea ºi stoparea acestui flagel.

Se solicitã rãspuns în scris. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamnã senator.

A doua interpelare este adresatã doamnei ministru Ecaterina Andronescu, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Datoritã faptului cã este deosebit de importantã pregãtirea temeinicã a tineretului ºi ºcolarilor, iar preþurile culegerilor ºi ale cãrþilor de culturã generalã sunt inaccesibile pentru mulþi copii, cerem reînfiinþarea Editurii ”Biblioteca pentru toþiÒ, care sã tipãreascã tot ceea ce se cere în programele ºcolare, cãrþi care sã fie subvenþionate parþial de cãtre stat, iar Manualul de limba ºi literatura românã sã fie gratuit, aºa cum se cuvine unui astfel de obiect.

Rugãm pe ministrul educaþiei ºi cercetãrii sã binevoiascã a ne comunica în scris modalitatea de a veni în sprijinul acestor elevi, pentru a putea accede un numãr cât mai mare de copii, indiferent de condiþia socialã, la acest izvor nesecat de luminare a naþiunii, care este cartea.

Se solicitã rãspuns în scris. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

În continuare, ultima interpelare, domnul senator Vasile Horga. Poftiþi, vã rog!

Interpelarea mea se adreseazã Ministerului Industriei ºi Resurselor.

Dependenþa aproape exclusivã a majoritãþii activitãþilor economice ºi sociale de sectorul energetic face ca interesul manifestat faþã de acesta sã fie, pentru orice guvernare, unul prioritar. Sunt convins, din acest punct de vedere, cã ºi guvernarea actualã priveºte problema energiei cu interes sporit, mai ales cã, prin Programul de guvernare, ºi-a propus sã restructureze sistemul energetic prin crearea unor complexe energetice integrate în domeniul producþiei de energie electricã ºi termicã, cât ºi privatizarea, atât pentru distribuþie, cât ºi pentru producþie.

Restructurarea sistemului energetic, mã refer îndeosebi la partea lui de distribuþie, s-a fãcut ºi în timpul guvernãrii trecute, însã în plan teritorial nu s-a schimbat nimic. Energia electricã nu este mai ieftinã, dimpotrivã, calitatea serviciilor oferite nu este mai bunã, birocraþia nu s-a diminuat, personalul angrenat în activitãþi neproductive a crescut, în factura cetãþeanului sunt incluse nejustificat cheltuielile alocate sediilor noi, ultramoderne, ºi factura a crescut îngrijorãtor etc. Toate acestea, exclusiv, prin creºterea preþului energiei electrice suportat, în final, de utilizatorii de energie electricã, societãþi comerciale ºi cetãþeni.

O nouã restructurare a distribuþiei energiei electrice este pe cale sã se înfãptuiascã în perioada urmãtoare. ”S.C. Electrica Ñ S.A.Ò este posibil sã se divizeze, în plan teritorial, în douã entitãþi, fiecare dintre ele preluând activitãþi distincte. Acest lucru ar presupune, în mod logic, dublarea suprastructurilor teritoriale, începând cu noi sedii

ºi terminând cu o nouã schemã birocraticã, în timp ce tot mai multe societãþi comerciale ºi tot mai mulþi cetãþeni se sufocã datoritã insuportabilitãþii preþului energiei electrice ºi a produselor în care acesta este cuprins.

Þinând seama de aspectele menþionate, vã rog sã vã precizaþi clar poziþia faþã de: 1) strategia restructurãrii distribuþiei de energie electricã, cu precizarea efectelor în plan economic ºi social; 2) posibilitatea reducerii preþului energiei electrice, ca urmare a restructurãrii reale a acestui sector în toate componentele sale; 3) eliminarea componentei de monopol din distribuþie ºi încurajarea imediatã a concurenþei în domeniu, în beneficiul utilizatorilor de energie electricã; 4) restrângerea severã a angajãrii fondurilor bãneºti în activitãþi neproductive, construcþii megalomanice, birocraþie excesivã etc. Mulþumesc.

Vã mulþumim, domnule senator.

Trecem la ultimul punct din ordinea de zi: rãspunsuri la interpelãri, unele dintre ele reprogramate.

Doamna Luminiþa Gheorghiu, secretar de stat. Poftiþi, vã rog, stimatã doamnã!

Rãspunde la interpelarea domnului senator Mircea Mihordea.

Poftiþi!

**Doamna Luminiþa Gheorghiu Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

Domnule preºedinte, Stimaþi senatori,

Referitor la interpelarea domnului senator Mihordea, în legãturã cu suplimentele nutritive, îi dãm urmãtorul rãspuns: la ºedinþa extraordinarã a Consiliului ªtiinþific al Agenþiei Naþionale a Medicamentului, întrunitã la convocarea doamnei ministru al sãnãtãþii ºi familiei, doamna doctor Daniela Bartoº, s-a analizat problematica privind produsele medicamentoase pe bazã de plante.

În unanimitate, s-a aprobat o hotãrâre a Consiliului ªtiinþific al Agenþiei Naþionale a Medicamentului privind autorizarea de punere pe piaþã a produselor medicamentoase pe bazã de plante. Hotãrârea urmeazã a fi transmisã Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, conform Ordonanþei Guvernului nr. 125/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale a Medicamentului. În hotãrâre se prevãd norme tehnice ºi facilitãþi pentru autorizarea de punere pe piaþã a produselor cu utilizare tradiþionalã. Au fost analizate 182 de tipuri de plante medicinale, iar facilitãþile variazã în funcþie de indicaþia terapeuticã ºi de siguranþa în utilizare a produsului. Pânã la apariþia normelor de care am fãcut vorbire, se va face o prelungire cu încã 6 luni a avizelor sanitare eliberate de Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei pentru anumite produse aflate la limita graniþei dintre supliment ºi medicament, al cãror termen de valabilitate este în prag de expirare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Mulþumim. ## **Domnul Mircea Mihordea**

**:**

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Stimate domnule senator Mihordea, poftiþi, vã rog!

Evident, sunt nemulþumit de rãspunsul dat de doamna ministru. Rãspunsul este ambiguu, este echivoc, ca de obicei. ªi la prima mea interpelare, cerând câteva date despre investiþiile dintr-un anumit judeþ, defalcat, dânsa a dat un rãspuns ca un elev de clasa a 3-a.

Dacã prelungeºte Domnia sa cu încã 6 luni avizele sanitare, oare, în viitorul foarte apropiat, nu ne vom trezi, în cele 6 luni, cu capsule cu design Ñ ºtiu eu? Ñ încântãtor, care vor apãrea pe piaþa româneascã ºi se va numi ”LobodãÒ sau ”UrzicãÒ.

Aº ruga-o pe doamna ministru sã încerce sã semneze acel ordin pe care Domnia sa spune cã îl va semna. Când? Nu spune. Poate sã îl semneze ºi peste doi sau trei ani.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, doamnã secretar de stat!

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu:**

Dacã îmi permiteþi... Deci se vor lua toate mãsurile ca în sistem de urgenþã, sã se soluþioneze atât cele solicitate de dumneavoastrã în interpelare, având în vedere ºi ceea ce mass-media a sesizat cam de 4 luni... Este adevãrat, este o realitate crudã, la care trebuie sã se gãseascã o soluþie legalã ºi viabilã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Dacã îmi permiteþi, domnule preºedinte!

Poftiþi, vã rog!

Domnule preºedinte, se întâmplã ca ºi eu sã fi vorbit astãzi în Senat, la declaraþii politice, despre ridicolul în care reuºim sã plonjãm de câte ori complicãm lucruri care sunt relativ simple. Sigur cã trebuie pusã ordine ºi în acest domeniu, dar teama mea, izvorâtã din cunoaºterea relativ atentã a domeniului, este cã se va birocratiza ºi botanica. Se va ajunge sã luãm, aºa cum am spus, ciuboþica cucului, cu aprobarea Guvernului, din ierbarele naturale. Este absurd ce se întâmplã ºi eu nu ºtiu dacã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei are atâþia bani încât sã studieze cum s-ar cuveni plantele medicinale, care fac fala medicinii tradiþionale din China, din India, din Nepal ºi care la noi ba sunt tratate ca inexistente, ba sunt tratate ca prea existente.

Aºa cã eu cred cã rãspunsul pe care ni l-a dat doamna ministru este un rãspuns formal. Nu ni se poate spune nouã aici cã s-a luat hotãrârea. Nu, noi am con-

testat, noi, mai mulþi senatori am contestat ceea ce se întâmplã cu plantele medicinale. Percheziþia asupra plantelor medicinale trebuie sã înceteze ºi sã înceapã cercetarea ºi folosirea lor în beneficiul sãnãtãþii. Asta da, dar birocratizarea este coºmarul de care trebuie sã scãpãm. Ne-am sãturat de birocraþia socialistã. Birocraþia din vremurile noastre este mai îngrozitoare. Nu dorim ca ºi ceaiurile medicinale, nu dorim ca ºi plantele sã încapã pe mâna birocraþilor, ci pe mâna oamenilor de ºtiinþã, a celor cu mintea suficient de spaþiatã, ca sã înþeleagã fenomenele în trei dimensiuni, ºi nu într-una singurã, în plan. Ne-am sãturat de minþi plate. La muncã, la cules plantele naturii cu mânã înþeleaptã!

Dacã îmi permiteþi, domnule senator, cu tot respectul pentru dumneavoastrã, reforma în domeniul sãnãtãþii trebuie realizatã ºi la nivel de specialiºti. Dar, din pãcate, ne cramponãm ºi tot timpul se invocã acea lege a funcþionarului public. ªi aici, într-adevãr, trebuie fãcutã reforma, pentru cã avem nevoie de specialiºti de clasã ºi oameni care sã punã suflet în ceea ce scriu, nu numai vorbe.

Vã mulþumesc.

Existã specialiºti. Domnul doctor Ovidiu Bojor este pensionat înainte de vreme.

Domnul senator Cârciumaru, poftiþi, tot în aceastã problemã.

Nu mai revin asupra plantelor medicinale, pentru cã am mai vorbit o datã despre acest lucru. Vreau însã ca doamna ministru, având în vedere cã astãzi este ultima ºedinþã când poate sã ne dea rãspunsuri, eu am fãcut interpelarea pe care am prezentat-o astãzi de sãptãmâna trecutã ºi nu mi se dã rãspuns. La toamnã e prea târziu. Eu aº vrea sã mi se dea rãspunsul astãzi.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu:**

Dacã îmi permiteþi, domnule senator!

La cabinetul secretarului de stat pentru relaþia cu Parlamentul, aceastã interpelare a dumneavoastrã a sosit la ora 14,00. Cu tot respectul, eu am nevoie de avizul specialiºtilor pentru a da un rãspuns pertinent în faþa Domniilor voastre. Deci, practic, pe mine m-a depãºit timpul. Era imposibil sã vã rãspund astãzi.

## **Domnul Ion Cârciumaru**

**:**

Exact astãzi o sãptãmânãÉ

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu:**

Deci la cabinet astãzi a fost la mine. Vã spun, a fost întregistratã astãzi, la ora 14,00. ## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Da, este ºi distanþa mare: aici este Senatul, alãturi, în aceeaºi clãdire, este Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei.

Nu este vina noastrã, a ministerului, de aceastã datã, cu tot respectul pentru Domnia voastrã. Am sã mã ocup personal ºi am sã vã comunic în scris, domnule senator.

Vã mulþumim, stimatã doamnã ministru.

Este de domeniul misterului. La toamnã, când frunza va îngãlbeni Ñ zice Bacovia Ñ, când pentru ftizici nu se ºtie ce noi surprize vor veni.

Aveþi dreptate ºi dumneavoastrã.

Vã mulþumim încã o datã. În continuare, domnul secretar de stat Gheorghe Predilã. Poftiþi, vã rog, domnule ministru!

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

Domnule preºedinte, am o misiune mai uºoarã în seara aceasta.

Interpelarea domnului senator Adrian Pãunescu s-a referit la unele distorsiuni, uneori ºi abuzuri în activitatea unui director general care a coordonat o direcþie importantã, Direcþia de politici ºi strategii în zootehnie din Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

Informaþiile, sesizãrile pe care le-am avut, inclusiv cele formulate prin întrebarea adresatã Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, au confirmat cã, într-adevãr, în activitatea domnului director general Vaida ºi-au fãcut loc ºi unele abuzuri, nerespectãri de acte normative ºi, ca urmare a concluziilor organelor abilitate de control ale Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, în ºedinþa operativã de azi-dimineaþã, conducerea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor a hotãrât eliberarea din funcþie a domnului director general Gheorghe Vaida.

Domnul senator Pãunescu, poftiþi!

Sigur, nu îmi plac dãrile afarã, dar, atunci când ele sunt justificate, nu mã pot opune, mai ales cã am participat la clarificarea acestor lucruri. Aºa cum am spus ºi când am susþinut aici o foarte celebrã, ulterior, mã rog, declaraþie, cu interpelarea cuvenitã, nici oamenii ºi nici vitele sã nu se joace cu sperma taurilor. Se vede treaba cã existã o pedeapsã ºi dinspre tauri. Ceea ce s-a întâmplat acolo nu trebuia sã se întâmple, nu trebuia terorizatã aceastã producþie remarcabilã a taurilor ºi îi mulþumesc ministrului agriculturii cã a acþionat, s-au fãcut

cercetãrile de rigoare ºi s-a fãcut dreptate. Precum îi doresc ºi domnului Vaida, al cãrui nume va rãmâne veºnic legat de problema spermei taurilor, succes în carierã ºi viþei fericiþi!

## Mulþumesc, domnule senator.

În continuare, o temã care era bine sã fie la început, când era asistenþã mare: situaþia în fotbalul românesc. Domnul secretar de stat Nicolae Mãrãºescu. Poftiþi, vã rog!

Îi rãspunde domnului senator Adrian Pãunescu.

**Domnul Nicolae Ion Anton Mãrãºescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Tineretului ºi Sportului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În legãturã cu întrebarea pusã de domnul senator Adrian Pãunescu cu privire la situaþia din fotbalul românesc, pot sã vã spun cã aceastã problemã ridicatã de domnul senator ne preocupã în cel mai înalt grad. Pentru un fotbal curat, pentru o minge de fotbal neputredã este un deziderat. În general, aºa cum relateazã ºi mass-media, unele meciuri sunt puse sub semnul întrebãrii din punctul de vedere al realitãþii din teren.

Ministerul Tineretului ºi Sportului, în virtutea obligaþiilor pe care le are în aplicarea legii aprobate de Parlament, o datã cu reorganizarea federaþiilor sportive, prin punerea în aplicare a hotãrârii Guvernului de aplicare a Legii educaþiei fizice, în situaþiile în care se constatã încãlcarea dispoziþiilor în vigoare ºi a prevederilor cuprinse în statut ºi în actele de constituire, normal cã va interveni. Ne dãm toatã silinþa pentru a reuºi acest lucru.

În acelaºi timp, aº dori sã vã reþin atenþia cã în atribuþiile Ministerului Tineretului ºi Sportului intrã problemele legate de supraveghere ºi control.

De modul de desfãºurare ºi de organizare a campionatului de fotbal, aceasta nu este nici mãcar problema federaþiei, este problema ligii profesioniste. Pânã atunci, noi nu putem face decât sã rugãm Ñ ceea ce am fãcut ºi pânã acum. Din pãcate, încã nu putem sã îi obligãm, iar în ceea ce priveºte regulile Federaþiei Internaþionale, cei care lucreazã în fotbal ºtiu, prevãd cã acest lucru aparþine ligilor profesioniste, iar impunerea de cãtre organele abilitate ale diferitelor state este interzisã de cãtre Federaþia Internaþionalã.

Dar în mãsura în care vom reuºi sã cãpãtãmÉ pentru cã, chiar în formularea interpretãrii, ceea ce aratã preocuparea deosebitã a domnului senator, ºi vã mulþumesc pentru asta, ar trebui sã începem sã cãutãm ºi sã gãsim ºi meciurile în care s-a intrat în teren cu gândul de a ilustra scorul stabilit, aºa cum foarte frumos aþi spus.

Domnule senator Pãunescu?

Sigur cã legislaþia de început a anilor Õ90 a avut acest dar, de a transforma o federaþie într-o federaþie autonomã ºi apoi într-o ligã autonomã.

Eu v-aº ruga, pentru cã lucrurile ºi aºa sunt depãºite în momentul de faþã, sã ne gândim împreunã la o soluþie pentru ca, totuºi, în privinþa onestitãþii desfãºurãrii campionatelor, Ministerul Sportului ºi Tineretului sã îºi pãstreze prerogativele de control.

Aºa cum o puteþi face în oricare alt domeniu, în baschet, în volei, în box, trebuie sã aveþi dreptul de control ºi intervenþie ºi puterea de a sesiza ºi de a chema în ajutor, pentru adevãr, celelalte autoritãþi ale statului.

Altfel, vom ajunge în situaþia ca oamenii din domenii Ñ aºa zicând Ñ autonome sã poatã cãlca unÉ cum se numeºteÉ pieton Ñ iertaþi-mã Ñ pe zebrã ºi sã spunã: ”Noi nu rãspundem în faþa Poliþiei rutiere, noi rãspundem Ò în faþa Federaþiei noastre autonome .

Eu aici nu vã ceream sã interveniþi în calitatea mingiilor, în cât aer sã bãgãm în ele, în calitatea fluierului arbitrului, ci vã ceream o intervenþie ca organ al statului, ca instituþie precis delimitatã a statului, sã faceþi ce este cu putinþã pentru a curma erorile ºi Ñ dupã pãrerea mea Ñ nedreptãþile care au dus la actuala conformaþie a clasamentului Diviziei A la fotbal, din care divizie au retrogradat echipe pe care numai unele din B le pot înfrânge, cele din A mai puþin.

Este trist sã asistãm neputincioºi la spectacolul degradãrii vieþii sportive pentru cã ea este o oglindã Ñ activitatea sportivã Ñ a activitãþii general sociale, dar este ºi un impuls, ne îndeamnã pe toþi sã fim incorecþi! Ne dã acel gust otrãvit, nenorocit al infracþiunii.

ªi trebuie rãspuns ziarelor, televiziunilor, posturilor de radio, trebuie sã rãspundã cineva! Simplul fapt cã se declarã cineva autonom nu ajunge pentru ca el sã poatã face ce crede, ce simte ºi ce interes personal are sã o facã, în domeniul respectiv.

Eu cred cã nu este chiar o republicã, o republicã independentã, numitã Liga profesionistã de fotbal sau Federaþia de fotbal.

Este o problemã a noastrã a tuturor ºi, dacã nu aveþi instrumentele, vã rog, domnule secretar de stat, ca mare performer ce aþi fost în sportul românesc ºi ca valoros manager al sportului, sã vã cãpãtaþi aceste Ñ cu ajutorul nostru, evident Ñ instrumente, pentru cã altfel vom merge din corupþie în corupþie cãtre putreziciune absolutã.

Mulþumesc, domnule senator. Vã mulþumesc, stimate domnule ministru.

În continuare, domnul ministru Dumitru Pâslaru va rãspunde la douã interpelãri ale domnului senator Adrian Pãunescu.

Poftiþi, vã rog!

## **Domnul Dumitru Pâslaru Ñ** _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt secretar de stat Dumitru Pâslaru ºi am onoarea sã rãspund la douã interpelãri adresate Ministerului Culturii ºi Cultelor de cãtre domnul senator Adrian Pãunescu, într-o ºedinþã anterioarã.

Prima se referã la dificultatea gãsirii unui local adecvat pentru preluarea donaþiei sculptorului Marcel Guguianu.

Într-adevãr, maestrul Marcel Guguianu a donat Muzeului din Bârlad, ”Vasile PârvanÒ, o sutã de sculpturi din bronz, marmurã, piatrã ºi ceramicã, trei sute de desene în diferite tehnici, machete netranspuse în material definitiv, care pot fi multiplicate, piese de mobilier ºi ustensile de atelier, arhiva personalã, albume, fototecã, filmotecã, bibliotecã de artã, distincþii, diplome ºi alte obiecte personale.

Le-a donat, existã actul de donaþie, iar pânã la gãsirea unui local adecvat, donaþia rãmâne în administraþia donatorului.

În legãturã cu încãperea, cu clãdirea respectivã, oferta a fost acceptatã de Primãria Bârlad, Consiliul judeþean Vaslui ºi Muzeul ”Vasile PârvanÒ Ñ Bârlad.

Donaþia a fost condiþionatã de amenajarea unui spaþiu. Acest spaþiu nu a putut fi identificat în Bârlad sau spaþiile identificate nu au fost acceptate de cãtre donator, fiind improprii ºi ca suprafaþã ºi ca stare de amenajare.

Muzeul ca atare nu poate sã ofere un spaþiu, deoarece principala clãdire este distrusã ea însãºi din 1990 ºi se aflã în consolidãri prin finanþarea, atât cât e, gradualã a Ministerului Culturii ºi Cultelor, încã din 1992.

În comun acord cu maestrul, s-a hotãrât atunci construirea unui pavilion expoziþional nou, numit ”Marcel GuguianuÒ.

În acest sens, în anul 2000, Primãria Bârlad a pus la dispoziþie 900 metri pãtraþi în Centrul cultural al oraºului, Consiliul judeþean Vaslui a finanþat în anul 2000 proiectul pavilionului, 180 de milioane, ºi în acest an a repartizat muzeului pentru începerea construcþiei 500 de milioane, 700 de milioane, la intervenþia noastrã, în urma sesizãrii interpelãrii domnului senator.

Vã mulþumim. Domnule senator Pãunescu?

O sã încep cu acest al doilea aspect, sigur cã eu nu insist, pentru cã vârsta e vârstã, nu poate un om la 915 ani sã se apuce de dresurã ºi de spectacole, dar acum încã nu are vârsta asta doamna Buzduga ºi cred cãÉ

Nu vã mai uitaþi, cã nu are 915 aniÉ

Nu, 73 are, domnule senator.

Încã se mai poate face câte ceva ºi eu cred cã s-a retras dânsa în Õ85, dar s-au mai retras ºi alþii ºi au revenit, unii chiar în viaþa politicã.

Eu cred cã putem sã îi facem aceastã onoare ºi putem sã ne facem aceastã onoare, sã îi organizãm un spectacol final.

Sper ca la acea ocazie sã nu se trezeascã bãrbãþia în vreun leu, sã o mãnânce, sã fiu eu vinovat cã am insistat pentru acel ultim spectacol. Doamne fereºte!

În legãturã cu soluþia pe care aþi prezentat-o aici pentru marele nostru artist Marcel Guguianu, în genere, ea mã mulþumeºte. Tânãrul meu coleg, care astãzi mi-a dat niºte cãrþi ºi am putut vedea cã este chiar un om talentat, domnul Bichineþ, încuviinþa din perspectivã localã lucrurile pe care le spuneþi, precizându-mi cã se fac.

Totul e ca finalizarea lucrãrii sã nu ne gãseascã fãrã artist. Sã reactualizãm cumva ºi speranþa, nu numai bugetul ºi sã încheiem lucrarea cât se poate de repede, poate cã se va gãsi ºi o formã de interesare a unor

forþe locale care sã sprijine acest muzeu, care poate fi unul de largã rezonanþã istoricã ºi artisticã.

L-am vãzut pe Marcel Guguianu, într-adevãr, împlineºte 79 de ani ºi, în onoarea noastrã, a tuturor, pleacã pe Ceahlãu. Sperãm sã se ºi întoarcã.

Vã rugãm mult, domnule secretar de stat, sã faceþi tot ce depinde de dumneavoastrã pentru ca lucrarea, care va începe, sã se ºi termine repede, spre a-l gãsi pe Marcel Guguianu în viaþã.

Ar fi o rãscumpãrare a multelor erori care s-au fãcut de-a lungul vremii cu artiºtii români de valoare. Totdeauna ei au fostÉ sau de cele mai multe ori ei au fost în situaþia de a fi recuperaþi din morminte pentru a se întoarce acasã ºi a se lãsa moºtenire þãrii.

Vã mulþumim, stimate domnule ministru.

În continuare, rãspuns la ultima interpelare, domnul secretar de stat Vasile Molan.

Poftiþi, vã rog, stimate domnule ministru.

## **Domnul Vasile Molan Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## Doamnelor ºi domnilor,

Îmi face plãcere sã rãspund unei interpelãri a domnului senator Adrian Pãunescu.

Pentru asigurarea plãþii concediilor cadrelor didactice în aceastã vacanþã de varã s-au virat fondurile necesare, în suma de 3.836.970.000 de lei, efectuându-se inclusiv vãrsãmintele cãtre bugetele asigurãrilor sociale ºi asigurãrilor de sãnãtate.

În ceea ce priveºte alocarea de fonduri suplimentare care sã facã posibilã acordarea tichetelor valorice de masã pentru toþi salariaþii din învãþãmânt, prin contractul colectiv de muncã la nivel de ramurã în învãþãmânt pe anul 2000, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii avea obligaþia de a solicita alocarea de sume cu aceastã destinaþie.

În propunerile pentru fundamentarea bugetului de stat, adoptat prin Legea bugetului de stat nr. 216/2001, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a solicitat aprobarea de fonduri pentru tichetele de masã, sumele neputând fi alocate datoritã lipsei banilor.

Vã aducem la cunoºtinþã cã, în conformitate cu prevederile Ordonanþei de urgenþã nr. 32/2001, finanþarea cheltuielilor de personal se face prin bugetele locale.

În cheltuielile de personal vor apãrea incluse ºi sumele privind acordarea tichetelor valorice de masã. Vã mulþumesc.

Domnule senator?

Nu am înþeles acel rãspuns referitor la lipsa sumelor, nu?

Da.

ªi asta când se va rezolva?

Sperãm, la rectificarea de buget. Sperãm, la acest moment.

ªi la ce sumã se ridicã?

Nu am precizat aici suma, dar de fiecare datã ni s-a spus cã suntem prea mulþi, de asta suma este prea mare ºiÉ

Prea mulþi dascãli?!

Prea mulþi dascãli, da.

Da, bine, din perspectiva analfabeþilor, dascãlii, în general, sunt prea mulþi.

Poate cã ne spuneþi ce sumã e, pentru cã ea atârnã greu în bugetul celor la care nu ajunge suma asta.

Da, sigur, pentru cadrele didactice suma ar fi cam dea 700.000 de mii pentru fiecare persoanã.

Da, trebuie sã plãteascã mereu cineva nota de platã exageratã a societãþii! ªi cine s-o facã? Þãranii ºi dascãlii!

Bine, vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumim, domnule ministru.

Cu aceasta, s-a epuizat toatã problematica ºedinþei de astãzi.

Vã mulþumim, bunã seara!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 106/5.VII.2001 conþine 40 de pagini.**

Preþul 29.560 lei