Stenogramă plen

## Mulþumesc.

Comisia de apãrare ºi ordine publicã. Nu e nimeni din partea comisiei?

## Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din cei 345 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 261, 84 fiind absenþi. Din aceºtia, 23 participã la alte acþiuni parlamentare.

Intrãm în ordinea de zi începând cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 74/2001 privind abilitarea Ministerului de Interne de a angaja ºi presta servicii.

Rog iniþiatorul sã prezinte...

Domnule general Abraham, aveþi cuvântul!

## **Domnul Pavel Abraham** _Ñ secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prezentul proiect de lege supus atenþiei dumneavoastrã are ca obiect aprobarea Ordonanþei 74/2001 privind abilitarea Ministerului de Interne de a angaja ºi presta servicii.

Necesitatea adoptãrii acestui act normativ a fost determinatã, pe de o parte, de creºterea numãrului solicitãrilor din partea unor agenþi economici ori ale unor persoane fizice de a beneficia de servicii prestate de unitãþi specializate ale Ministerului de Interne care, în general, nu pot fi prestate de societatea civilã datoritã specificului lor.

Prin lãrgirea gamei de servicii nu va afecta în nici un fel îndeplinirea atribuþiilor conferite de lege pentru fiecare din structurile Ministerului de Interne, scopul urmãrit fiind acela de a crea posibilitatea obþinerii de venituri extrabugetare care vor fi utilizate pentru finanþarea cheltuielilor de capital.

Precizez cã aceastã ordonanþã a fost determinatã de faptul cã în Legea bugetului de stat pentru acest an nu s-a mai prevãzut posibilitatea ca noi sã obþinem venituri din surse extrabugetare, iar o serie de agenþi economici aveau datorii enorme la noi; mai mult, anumite servicii erau în curs de executare îndeosebi de paza unor obiective de importanþã deosebitã de cãtre efectivele de jandarmerie.

Pentru a putea continua aceastã activitate, am iniþiat acest proiect de lege.

Faþã de cele arãtate, vã adresez rugãmintea de a aproba acest proiect. Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Comisia juridicã a dat aviz negativ pe acest proiect pentru urmãtoarele considerente: primul dintre ele, existã un act normativ care dã posibilitatea Ministerului de Interne sã înfiinþeze societãþi prestatoare de servicii. Este Legea 31 cu toate modificãrile aduse la zi.

A doua raþiune este aceea cã se produce o discriminare prin acest proiect de lege. ªi celelalte ministere ar trebui sã aibã aceleaºi drepturi sã-ºi înfiinþeze societãþi prestatoare de servicii.

A treia raþiune este, de aceastã datã, un considerent de constituþionalitate pentru cã pe baza acestei ordonanþe, Ministerul de Interne ar avea posibilitatea sã ridice mingea la plasã ºi sã ºi tragã.

Este vorba de prestãri de serviciu în domeniul pazei. Se ºtie cã toate societãþile care au acest obiect de activitate trebuie sã aibã avizul Ministerului de Interne. Or, dacã Ministerul de Interne îºi va înfiinþa propriile lui societãþi de pazã se va produce...

## Domnule deputat,

Am senzaþia cã e o micã eroare de obiect. Deci, la acest proiect comisia care a fost sesizatã în fond a fost Comisia de apãrare. La aviz, avizul a mai fost dat de Comisia pentru buget. De la Comisia juridicã nimeni n-a cerut aviz.

## **Domnul Vasile Moiº:**

Pãi, s-a discutat ºi s-a luat aviz negativ de la Comisia juridicã. Este obligatoriu. Nu se poate!

## **Domnul R‡duly R—bert K‡lm‡n**

**:**

Este obligatoriu pentru toate proiectele de lege.

## Stimaþi colegi,

Vã citesc finalul raportului Comisiei de apãrare: ”La întocmirea raportului, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ ºi avizul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnciÒ.

## Domnule preºedinte,

Nu sunt singur la Comisia juridicã. ªi colegii mei au participat la aceastã discuþie. S-a dat aviz negativ ºi am dorit sã explic acest aviz. Dacã nu este nevoie, nu e nici un fel de problemã. Dar existã doi distinºi colegi de-ai mei de la Comisia juridicã, mi-am pierdut timpul acolo o jumãtate de orã discutând acest subiect ºi s-a dat avizul negativ.

Am dorit sã explic acest aviz.

## Comisia de apãrare.

Vã rog sã ne lãmuriþi cu privire la aceastã contradicþie. Aþi avut avizul Comisiei juridice, s-a cerut ºi avizul Comisiei juridice?

## Domnule preºedinte,

La dosar nu existã avizul Comisiei juridice ºi nici nu s-a cerut de cãtre comisie. Comisia de apãrare susþine în continuare avizarea favorabilã a acestui proiect de lege.

Poftiþi, domnule deputat!

## **Domnul Damian Brudaºca:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

În legãturã cu aceastã ordonanþã de urgenþã ºi cu intenþia Guvernului de a transforma Ministerul de Interne într-un S.R.L., nu-mi revine decât sã-mi exprim stupefacþia. În nici o þarã din lume Ministerul de Interne nu serveºte decât naþiunea sau statul respectiv ºi nu devine prestator de servicii pentru orice instituþie sau persoanã fizicã în mod individual, pe baza unor sume separate de platã.

Mã întreb ºi întreb ºi pe cei care au gândit un astfel de proiect de lege: cum este posibil sã transformãm Ministerul de Interne, asupra cãruia existã în ansamblul sãu bãnuiala cã încurajeazã ºi apãrã corupþia, atâta vreme cât chiar ieri primul-adjunct al ministrului de interne a recunoscut faptul cã un numãr de cadre superioare din conducerea unor inspectorate au sãvârºit încãlcãri de lege ºi ºi-au însuºit pe cãi ilicite o serie de bunuri? Cum am putea noi, în aceste condiþii, sã avem siguranþa cã nu vom asista mâine-poimâine ca poliþiºtii sã-i apere tocmai pe cei pe care ar trebui sã-i arunce dupã gratii?

Mi se pare cã este nefireascã aceastã intenþie ºi aduce în sine, ea, un prejudiciu de imagine Ministerului de Interne ºi acelor funcþionari, acelor cadre cinstite care doresc sã-ºi desfãºoare activitatea dupã criterii de competenþã ºi profesionalitate, ºi nu dupã alte criterii conjuncturale.

Adoptarea unei asemenea ordonanþe ºi transformarea ei într-o lege ne va descalifica în faþa lumii civilizate.

Este de datoria statului în ansamblu sã asigure fondurile necesare ºi sã nu obligãm ofiþerii sã ajungã în postura de agenþi economici care sã permitã sã se asigure salariile ºi celelalte cheltuieli de funcþionare a ministerului.

Nu consider cã este potrivit sã aducem o asemenea jignire uneia dintre instituþiile fundamentale ale oricãrui stat civilizat.

În consecinþã, cred cã însuºi ministerul ar trebui sã aibã demnitatea ºi sã-ºi retragã acest proiect de lege

pentru cã în felul acesta ne va convinge cã scopul sãu primordial este numai acela de a servi naþiunea în ansamblul sãu ºi nu posibilii infractori pe motivaþia cã existã o serie de prestaþii care nu pot fi asigurate decât de cãtre poliþie.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Mã simt dator sã dau câteva explicaþii faþã de pledoaria deosebit de pateticã a domnului deputat vizavi de aceastã eventualã gravã greºealã pe care am fi pe cale sã o sãvârºim.

Mi-aº permite sã arãt faptul cã, începând din 1990, în fiecare an, pânã în prezent, Ministerul de Interne a beneficiat de o asemenea ordonanþã care ar completa veniturile bugetare ºi pînã acum nu am avut nici un incident major ºi n-am fãcut nici concurenþã neloialã nimãnui.

În al doilea rând, aº dori sã subliniez în faþa Domniilor voastre faptul cã ordonanþa s-a impus prin aceea cã în Legea bugetului din anul 2001 prevederea care stipula cã 50% din veniturile extrabugetare pe care le obþinem din activitãþile specifice ºi, precizez în mod deosebit, **cele de pazã ale jandarmeriei la obiective deosebite, precum bãncile** Ñ ºi aº spune cã România n-a avut evenimente deosebite în acest domeniu ºi datoritã faptului cã prestaþia serviciului a fost deosebitã.

Arãtam cã, începând cu acest an, prin prevederile acestei legi noi aveam de încasat circa 300 de miliarde de la agenþii economici la care serviciile s-au prestat efectiv. Atunci am intervenit cu aceastã ordonanþã pentru a regla aceste probleme.

De multe ori se face confuzia între Ministerul de Interne ºi Poliþie în sine. Este vorba de efective ale Ministerului de Interne ºi m-am referit la faptul cã serviciile care sunt prestate sunt cele de jandarmerie ºi ale jandarmeriei, dar nu numai. Sunt activitãþi specifice prin care cadre ale noastre au fost acuzate cã beneficiazã de servicii, cum ar fi, spre exemplu, bãrbieritul sau alte activitãþi alãturi de unitãþile în care existã militari în termen, ºi nu plãtesc contravaloarea respectivã. ªi atunci, un gen de serviciu de acesta, care este total extraordinar de periferic activitãþilor noastre, l-am legalizat, în sensul cã vor putea plãti ºi vom îmbunãtãþi serviciile cu sumele care se vor încasa pentru a nu exista discuþii în interiorul sistemului.

În ceea ce priveºte legarea strictã a acestei activitãþi de corupþie, aº arãta faptul cã departe faptul ca domnul secretar de stat, ieri, la conferinþa de presã, sã fi spus acest lucru cã sunt nu ºtiu câte cadre corupte. Eu ºtiu cã suntem foarte mulþi dintre noi juriºti ºi, mai ales, avem o pregãtire deosebitã, ºi singurele care se vor pronunþa cu privire la faptul cã au fost dobândite ilicit sau nu vor fi instanþele special constituite în acest scop. Deci, existã indicii cã anumite persoane din Ministerul de Interne au o discrepanþã între veniturile realizate ºi bunurile pe care ºi le-au procurat.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vã reamintesc, atunci când am discutat bugetul, comisia ºi-a pus ca problemã principalã în ceea ce priveºte Ministerul de Interne suplimentarea bugetului alocat acestui minister, considerând cã nu are suficiente resurse pentru a-ºi face datoria. Am cãutat ºi sursa ºi am gãsit atât cât ne-a dus pe noi mintea. Aceastã sursã însã...modalitatea pe care noi am gãsit-o, de comun acord cu domnii de la Ministerul de Interne, cu domnul general Abraham, în principal, cãci el a fost principalul nostru sfetnic, a fost refuzatã de altã persoanã, un secretar de stat. A considerat cã Ministerul de Intene are suficiente resurse ºi nu mai are nevoie de aºa ceva.

Mi se pare puþin cam ciudatã atitudinea de a nu recunoaºte cã este necesar a atrage o sursã de finanþare. Mi se pare incorect ca Guvernul României sã nu-i dea acestui minister importanþa pe care o are ºi sã nu-i aloce resursele respective, astfel încât Ministerul de Interne sã fie obligat sã desfãºoare alte activitãþi care sunt contrare cu statutul cadrelor militare, care spune foarte clar cã dupã orele de program un poliþist, un ofiþer, un subofiþer, un militar nu poate desfãºura alte activitãþi. Plus cã un poliþist trebuie sã fie poliþist 24 din 24 de ore. El trebuie sã intervinã chiar ºi în momentul în care el a plecat de la program.

## Stimaþi colegi,

Nu facem dezbateri pe fond, deocamdatã.

## Corect!

Eu vã propun retrimiterea la comisie pentru a analiza într-un timp mai îndelungat aceastã ordonanþã ºi de a gãsi niºte soluþii cât de cât mai echilibrate decât cele pe care în grabã, în timpul pe care noi l-am avut la dispoziþie, am reuºit sã rezolvãm în comisie.

## Stimaþi colegi,

S-a fãcut aceastã propunere pe care o consider foarte judicioasã din moment ce Comisia pentru apãrare n-a putut sã ia în discuþie...

Domnule Olteanu, poftiþi!

Aº vrea sã iau cuvântul pe procedurã.

S-a fãcut tot o propunere de procedurã, dar vãd cã dumneavoastrã, deputaþii, nu mã lãsaþi s-o pun la vot. S-a propus o chestiune foarte fireascã în raport de evoluþia discuþiilor: retrimiterea la Comisia pentru apãrare pentru a o discuta. ( _Deputatul R‡duly R—bert K‡lm‡n doreºte sã ia cuvântul)_

Tot în acest sens? Nu! Am senzaþia cã e vorba de niºte orgolii ... Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

E vorba de un lucru foarte serios ºi asta este de urmãtoarea naturã: Comisia juridicã de la noi din Camerã

s-a pronunþat în avizul ei cã ceea ce a adoptat Guvernul prin ordonanþa respectivã este neconstituþional. Asta este opinia dumnealor.

Drept urmare, e bine sã le-o trimitem în comisie ºi sã regândim toatã problema. Însã rãmâne o mare întrebare: în cât timp soluþionãm aceastã problemã? Pentru cã ordonanþa este în vigoare ºi opinia Comisiei juridice din Camerã este cã ea trebuie regânditã.

Drept urmare, domnule preºedinte, eu aº vrea sã completãm propunerea de procedurã a antevorbitorului meu, de retrimitere la comisie, cu stabilirea unui termen pentru aceastã comisie în care dânºii sã revinã cu un raport. Propunerea mea ar fi de urmãtoarea naturã: cel târziu joia viitoare plenul Camerei Deputaþilor sã dezbatã acest nou raport din partea Comisiei de apãrare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mai doriþi sau

Nu mai doriþi.

Stimaþi colegi,

Supun votului dumneavoastrã restituirea proiectului la Comisia pentru apãrare ºi sã-i dãm termen pentru depunerea raportului suplimentar în raport de avizul Comisiei juridice. Comisia de apãrare este sesizatã în fond.

## **Domnul Pavel Abraham**

**:**

Atunci sã meargã la Comisia juridicã, dacã nu se poate aºa.

## Domnule general,

Staþi, cã noi avem regulile noastre.

Comisia pentru apãrare este sesizatã în fond. Noi nu putem acum stabili o altã repartiþie. Va consulta avizul, veþi participa ºi dumneavoastrã la ºedinþã ºi va întocmi un raport suplimentar, un raport care poate fi, practic, o revenire la raportul iniþial, dacã au fost atât de convingãtoare argumentele Comisiei juridice, cu termen de depunerea a raportului joi.

Cine este de acord cu aceastã propunere? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 114/2001.

Suntem în procedurã de urgenþã. Comisia pentru buget. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 114/2001 pentru scutirea de la plata drepturilor de import ºi a comisionului vamal a unor bunuri din import necesare modernizãrii Complexului sportiv **Dinamo** Bucureºti, în ºedinþa din 19 septembrie 2001, comisia a hotãrât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

- Da.

Vã propunem 10 minute pentru dezbaterea generalã ºi un minut pentru fiecare intervenþie în parte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã?

Abþineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Dacã doreºte cineva sã intervinã cu precizãri prealabile intrãrii pe textele legii ºi ale ordonanþei? Nu.

Trecem acum la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacã aveþi vreo obiecþie? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La textul articolului unic dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 1 dacã aveþi obiecþii? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 2 ºi 3 dacã aveþi obiecþii? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

La art. 4 dacã aveþi obiecþii? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, fiind vorba de o lege cu caracter ordinar ºi nepresupunând puncte de vedere contradictorii,

## **Domnul Nicolae Cristescu** _Ñ director în Ministerul_

## _Finanþelor Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Permiteþi-mi sã vã prezint proiectul de Ordonanþã nr. 61/2001 privind modificarea ºi completarea Legii contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã.

Acest proiect de ordonanþã a fost necesar datoritã faptului cã în programul guvernamental pe perioada 20012004 s-a stabilit armonizarea deplinã a reglementãrilor contabile româneºti cu directivele Comunitãþii Economice Europene, respectiv Directiva a IV-a ºi Directiva a VIII-a, precum ºi cu prevederile standardelor internaþionale de contabilitate.

Prin ordonanþa la care ne-am referit, s-a stabilit, printre altele, rãspunderea Ministerului Finanþelor Publice privind armonizarea reglementãrilor contabile la directivele europene ºi standardele internaþionale de contabilitate.

S-a fãcut, de asemenea, distincþia dintre structura situaþiilor financiare ale societãþilor care intrã ºi aplicã reglementãrile contabile armonizate cu directivele europene ºi standardele internaþionale de contabilitate de cele ale societãþilor care aplicã reglementãri contabile simplificate, armonizate numai cu directivele europene.

S-au fãcut referiri în lege privitoare la prevederile Directivei a IV-a referitoare la auditul financiar al situaþiilor financiare anuale ale societãþilor comerciale care se încadreazã în criteriile stabilite de aceasta, precum ºi auditarea situaþiilor financiare ale acestei societãþi cu ocazia fuziunii, divizãrii sau încetãrii activitãþii acestora.

Deci, obligativitate pentru auditare vor avea numai situaþiile financiare ale societãþilor comerciale care aplicã în totalitate reglementãrile contabile armonizate cu directivele europene ºi standardele internaþionale de contabilitate. Au fost prevãzute termene de depunere a situaþiilor financiare ale societãþilor comerciale eºalonate de la 60 de zile pânã la 120 de zile, în funcþie de mãrimea acestor societãþi. Deci, 60 pînã la 120 de zile de la închiderea exerciþiului financiar pe anul precedent, respectiv, de la 31 decembrie a anului precedent.

Mulþumesc, domnule ministru. Din partea comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii contabilitãþii nr. 82/1991, în ºedinþa sa din 19 septembrie 2001, comisia a hotãrât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale dacã doreºte cineva sã intervinã? Nu. Mulþumesc.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei. La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. I la preambul dacã aveþi obiecþii? Nu. Votat în unanimitate.

Punctul 1 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Punctele 2, 3, 4 dacã aveþi obiecþiuni? Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Este o chestiune de ordin tehnic. În acest art. 4 toate chestiunile acestea, reglementãrile, sunt toate accentuate. În consecinþã, propun ca formularea sã fie urmãtoarea: ”Ministerul Finanþelor Publice elaboreazã normele contabile ºi emite reglementãrileÒ. Pentru cã toate cele enumerate aici sunt accentuate.

Aceasta este singura chestiune. Pentru ca sã existe o concordanþã între toate enumerãrile menþionate.

## Comisia?

## Domnule ministru?

Din partea iniþiatorului? Dumneavoastrã participaþi la dezbaterea acestui proiect sau la alte discuþii?

## **Domnul Dumitru Pâslaru** _Ñ secretar de stat la_

_Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

Am înþeles cã este vorba numai de articulare: ”normeleÒ. Suntem de acord.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La punctul 4 art. 4, la propunerea domnului Damian Brudaºca, cu acordul ºi al comisiei ºi al iniþiatorului, vã

tru unitãþi de cult aparþinând cultelor religioase recunoscute în România.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Rog iniþiatorul sã prezinte acest proiect.

Domnul secretar de stat Pâslaru.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

În prezent fondurile proprii ale unitãþilor de cult centrale ºi locale sunt insuficiente pentru a asigura plata drepturilor salariale ale personalului neclerical, astfel încât este necesarã o completare a acestor drepturi care se va asigura de la bugetul de stat sub formã de contribuþii. Personal neclerical înseamnã paracliseri, paznici, îngrijitori, clopotari pe lângã unitãþile de cult.

Pentru a rãspunde principiului descentralizãrii serviciilor publice ºi solicitãrilor administraþiei publice locale ºi a unitãþilor de cult aparþinând cultelor religioase care solicitã ca acele contribuþii de la bugetul de stat, necesare întreþinerii ºi funcþionãrii unitãþilor de cult, reparãrii locaºurilor, sprijinirii activitãþilor de asistenþã socialã organizate de cultele religioase sã fie alocate prin bugetele locale a fost elaboratã aceastã Ordonanþã nr. 82/2001.

Întrucât din bugetele locale se finanþeazã acþiuni social-culturale, sportive, inclusiv ale cultelor, acþiuni de interes local în serviciul colectivitãþii, aºa cum prevede art. 11 din Legea nr. 189 privind finanþele publice locale, considerãm cã este oportun ca ºi aceste fonduri necesare unitãþilor de cult aparþinând cultelor religioase sã fie alocate prin bugetele consiliilor judeþene, urmând a fi repartizate pe comune, oraºe, municipii prin hotãrâri ale consiliilor judeþene ºi cu avizul Ministerului Culturii ºi Cultelor.

Având în vedere toate acestea, vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege pentru aprobarea ordonanþei, cu amendamentele formulate de Comisia de buget, finanþe ºi bãnci.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Comisia pentru buget, finanþe, bãnci.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitãþile de cult aparþinând cultelor religioase recunoscute în România, în ºedinþa sa din 19 septembrie 2001, propunem ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare, cu amendamentele cuprinse în text. Reamintim faptul cã aceste amendamente au fost preluate de la Comisia de culturã, artã ºi mass-media ºi însuºite în dezbaterea pe fond de Comisia de buget, finanþe ºi bãnci a Camerei Deputaþilor.

Doriþi sã interveniþi în prealabil la discuþii generale? Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Domnule secretar de stat,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Este absolut real cã este necesarã sprijinirea activitãþii desfãºurate de cãtre unitãþile de cult recunoscute în România. Aceasta ºi datoritã situaþiei, în multe cazuri critice, pe care deservenþii de cult o au. Este, de asemenea, esenþial sã asigurãm posibilitatea reparãrii unor obiective de patrimoniu cultural care se aflã în administrarea sau chiar în proprietatea unor culte. Însã, constat cã aceastã manevrã pe care Ministerul Culturii ºi Cultelor a iniþiat-o prin elaborarea ºi adoptarea Ordonanþei de Guvern nr. 82/2001 nu urmãreºte doar stabilirea unor modalitãþi de sprijin pentru unitãþile de cult, ci urmãreºte subminarea activitãþii consiliilor locale ºi judeþene, prin transferarea obligaþiilor de achitare a acestor sume, nu de la bugetul ministerului, ci din bugetele acestor consilii. Cu alte cuvinte, ministerul s-a transferat într-o instituþie care-ºi permite sã stabileascã ce ºi cum sã-ºi foloseascã banii consiliile locale ºi consiliile judeþene.

În aceste condiþii, întrebarea este: pentru ce mai existã acest aparat superdezvoltat la nivelul Ministerului Culturii ºi Cultelor, atâta vreme cât atribuþiile efective sunt transferate în judeþ?

În condiþiile în care legea bugetului ºi legea finanþelor stabileºte cã nu se pot stabili taxe noi sau obligaþii de platã noi, fãrã a se fi creat anterior ºi identificat sursele, mã întreb care sunt sursele avute în vedere de cãtre ministerul de specialitate pentru asigurarea acoperirii acestor cheltuieli, cu atât mai mult cu cât problema este foarte importantã, întrucât o mare parte dintre obiectivele de patrimoniu cultural sunt într-o stare mai mult decât criticã.

În consecinþã, apreciez cã este pripealã din partea ministerului de resort de a bãga mâna în buzunarele consiliilor judeþene ºi în felul acesta de a se spãla ca Pilat din Pont Ñ pentru cã tot suntem în dezbaterea unei chestiuni religioase Ñ de responsabilitatea care-i revine în aceastã direcþie.

Cred cã soluþia care va trebui abordatã va fi aceea a separaþiei totale a Bisericii de stat, inclusiv în ceea ce priveºte responsabilitãþile de platã ale statului pentru Bisericã.

Dacã mai doreºte sã intervinã cineva? Nu. Trecem la dezbaterea pe texte. Vã rog sã urmãriþi, în paralel, proiectul legii, ordonanþa de urgenþã ºi raportul Comisiei pentru buget.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic al proiectului de lege, vã rog sã urmãriþi amendamentul 1. Practic, textul de aprobare a ordonanþei este completat cu sintagma ”se aprobã ordonanþa cu urmãtoarele modificãri ºi completãriÒ.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Vã rog sã urmãriþi în raport, pentru a parcurge în totalitate proiectul de lege, punctul 5 de la pagina 4 unde, urmare a modificãrilor care se vor face în cuprinsul ordonanþei, comisia ne propune un amendament pentru introducerea art. II vizând republicarea ordonanþei.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 5? Nu aveþi... Poftiþi!

Domnul Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Recunosc cã nu înþeleg formularea de aici, respectiv ”stabilirea unor forme de cult aparþinând cultelor religioase recunoscute din RomâniaÒ. Nu înþeleg aceastã formulare! Care forme de cult? Aº dori, din acest punct de vedere, iniþiatorul sã fie mai explicit pentru cã eu, personal, ca filolog nu înþeleg aceastã formulare.

## Domnule coleg,

Am senzaþia cã este vorba de o greºealã de tipar. Uitaþi-vã, textul ordonanþei este: Ordonanþã privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitãþile de cult.

## Domnule preºedinte,

De acord cu dumneavoastrã, dar atunci sã se fi corelat din punct de vedere tehnic conþinutul ordonanþei cu ceea ce ni se dã spre votare.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia? Confirmã ceea ce vede cu ochiul liber. Este vorba de o greºealã de tipar. Deci, textul va urmãri exact titlul ordonanþei de urgenþã.

Cu aceastã observaþie,

a juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, domnule preºedinte Ionel Olteanu, luaþi-vã locul care vi se cuvine pentru a susþine proiectul.

Domnul Tokay are o intervenþie prealabilã continuãrii dezbaterilor.

Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aº dori sã-i amintesc domnului preºedinte cã acest proiect a fost discutat deja ºi am ajuns la o chestiune proceduralã, legatã de raportul care se aflã în faþa Domniilor voastre.

Aceastã chestiune proceduralã Ð ºi încã o datã subliniez, **nu discut despre conþinutul unui amendament propus ºi modalitate de a vota ºi a socoti rezultatul votului** Ñ se gãseºte la art. 5 din legea discutatã, respectiv se referã la punctul 10 din raport.

Dupã cum am mai încercat sã explic, ºi cu permisiunea dumneavoastrã foarte scurt voi expune încã o datã problema, solicitându-vã un vot de ordin procedural, dupã cum v-am mai explicat acum 10 zile, în cursul discutãrii unui amendament în comisiile reunite, Comisia juridicã ºi Comisia pentru drepturile omului, rezultatul votului s-a prezentat în felul urmãtor, în condiþiile prezenþei a 22 de persoane la dezbateri: 11 voturi pentru amendament, 8 voturi împotrivã, 3 voturi abþineri.

Deci, rezultatul era 11 Ð 11. Cei prezenþi au considerat, o parte dintre cei care au participat la aceastã ºedinþã, printre care mã numãr ºi eu, au considerat cã potrivit art. 53 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, pentru ca o propunere, un amendament sã fie considerat acceptat trebuie majoritatea de voturi din membrii prezenþi ai comisiei. Nu vã dau citire din nou pentru cã este o chestie arhicunoscutã: 22 împãrþit la 2 este 11, majoritatea trebuia sã fie 12, ori nu exista. Argumentul folosit de preºedintele comisiei ºi o parte din comisie a fost urmãtorul: 11 voturi au fost pentru, 11 voturi sunt mai multe decât 8 voturi, cât au fost împotrivã. Deci, de aceea se considerã amendamentul adoptat. Este o practicã care contravine flagrant regulamentului, contravine tuturor uzanþelor noastre. Pentru a dovedi acest lucru utilizez procedura cunoscutã Ñ _reductio ad absurdum_ . În cazul în care în aceastã salã ar fi 100 de oameni prezenþi ºi s-ar pune la vot o modificare cum este aceasta, în concepþia Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, dacã 97 de deputaþi s-ar abþine, 2 ar vota pentru ºi unul contra, ar însemna cã acea propunere, respectiv amendamentul a trecut.

Domnul preºedinte Ionel Olteanu, preºedintele Comisiei juridice.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Dacã înþeleg poziþia domnului deputat Tokay, din perspectiva subiectivã a iniþiatorului acestei ordonanþe de urgenþã încã din perioada când era ministru pentru minoritãþile naþionale, nu pot înþelege raþiunea unei asemenea chestiuni de procedurã, câtã vreme Regulamentul Camerei Deputaþilor nu prevede expres ce majoritãþi sau mai exact cu ce majoritãþi se iau deciziile în comisie.

Art. 53 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaþilor prevede clar cã deciziile în comisiile permanente ale Camerei Deputaþilor se iau cu majoritatea membrilor prezenþi. Am avut cvorum, am avut majoritatea membrilor prezenþi.

Prin urmare, decizia luatã în legãturã cu cele douã amendamente care fac, practic, obiectul acestei dezbateri este regulamentarã. De altfel, stimaþi colegi, în definitiv, chiar dacã eu aº fi greºit, chiar dacã comisia ar fi adoptat din eroare amendamentele respective, dumneavoastrã, în plenul Camerei Deputaþilor, aveþi posibilitatea sã confirmaþi sau sã infirmaþi votul comisiei, decizia comisiei, raportul comisiei. Nu vreau sã mã refer la chestiunile de fond, pentru a nu prejudicia chestiunea de principiu a excepþiei de procedurã invocate de distinsul meu coleg. Dacã se va pune problema de fond, vã voi da argumente care sunt, desigur, convingãtoare, în legãturã cu raþiunea pentru care au fost adoptate amendamentele respective.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Domnul preºedinte al comisiei are dreptate. Într-adevãr, comisia poate sã decidã cum doreºte, iar noi putem sã fim de acord cu ceea ce a decis comisia sau sã nu fim de acord. Pânã aici are dreptate, însã aici este o problemã de fond, pentru cã în aceastã comisie, din pãcate, s-au mai luat astfel de decizii. O problemã de fond, de procedurã, la care trebuie sã primim astãzi rãspunsul, pentru cã orice plen este pe undeva influenþat inclusiv de hotãrârea comisiei de specialitate ºi în mod normal este influenþat pentru cã specialiºtii ºtiu mai bine, în foarte multe cazuri, decât noi care ar trebui sã fie decizia noastrã.

Deci, întrebarea este: 11 voturi pentru, 8 contra ºi 3 abþineri, conform Constituþiei României, conform regulamentului nostru înseamnã cã amendamentul a trecut, înseamnã cã aceasta este poziþia oficialã a comisiei, înseamnã cã Parlamentul mâine, poimâine poate sã ia o astfel de decizie în cazul oricãrui amendament cu o asemenea configuraþie a voturilor? Este o problemã fundamentalã, este o problemã care s-ar putea ca în viitor sã schimbe, eventual, chiar ºi configuraþia politicã a Parlamentului, unii abþinându-se pânã acum au reuºit sã blocheze unele amendamente, unele legi. De acum încolo totul va fi altfel.

Deci, înseamnã o cotiturã în toatã filozofia evaluãrii voturilor în aceastã Camerã ºi în Senat, deci în Parlamentul României.

## Stimaþi colegi,

Oricum ajungem la a discuta pe fond acest amendament; nu vreþi sã-l discutãm atunci pe fond? Sunt chestiuni prealabile.

Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Eu consider cã argumentarea distinsului coleg, preºedinte al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, este profund viciatã. Dânsul a invocat cum cã am fi confundat sau ar fi vorba de diferite feluri de majoritãþi. Or, eu consider cã dânsul confundã majoritatea cu jumãtate. Din 22, 11 este jumãtate ºi nu majoritate. Dacã ar fi majoritate, aceasta ar înseamna cã cei care s-au abþinut parcã nici n-ar fi fost acolo. Deci, cele 3 abþineri nu mai conteazã, deci prezenþa lor ºi exprimarea unei poziþii în cadrul votului parcã nici nu ar fi luat în considerare. Or, dupã pãrerea mea, nu este permis acest lucru, deci neglijarea luãrii în considerare a poziþiei unor colegi Ñ cea de abþinere. Dânsul ia în considerare numai voturile pentru ºi voturile contra.

Or, eu cred cã, din moment ce amendamentul vorbeºte de majoritate, nu putem confunda cu jumãtate. ªi nu este vorba de aspectele de fond ale problemei despre care acum nu discutãm. Trebuie sã clarificãm acest lucru, pentru cã aºa cum a spus colegul antevorbitor, dacã admitem o asemenea interpretare cu totul greºitã ºi nelegalã a regulamentului, trebuie sã o luãm ca atare ºi poate trebuie o precizare în acest sens pentru cã aceasta schimbã, cum a zis colegul, întreaga filozofie a procedurii legislative.

Vã mulþumesc.

## Domnule Moiº,

Pentru ca, apoi, sã vã rãspundã preºedintele comisiei ºi dumneavoastrã, eventual, poftiþi!

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Nu doresc sã iau apãrarea preºedintelui comisiei noastre, domnul Olteanu Ionel, ci am venit sã exprim un punct de vedere pe care l-am exprimat ºi în comisie, contrar punctului de vedere exprimat de colegii noºtri de la U.D.M.R. În nici într-un caz, nu pot fi apreciate voturile colegilor care s-au abþinut ca fiind împotrivã... De ce nu au votat împotrivã? Existã 3 feluri de voturi: pentru, împotrivã ºi abþineri.

Dacã am accepta logica, în acest sens, a colegilor de la U.D.M.R., cã voturile celor care se abþin sunt împotrivã, am greºi fundamental. E un prim aspect al problemei.

Al doilea. Din punct de vedere juridic, orice normã se interpreteazã în sensul salvãrii actului ºi nu al înmormântãrii lui. Sunteþi jurist, la fel ca ºi mine, ºi aceasta este optica, de altfel, ºi a organismelor internaþionale.

Doresc sã fac trimitere doar, ca o a treia chestiune, la Regulamentul de organizare ºi funcþionare al Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei. Preºedintele comisiei noastre nu a fãcut altceva decât sã respecte, în aceastã materie, o practicã ce existã în toate organismele democratice, acolo unde se voteazã. Întotdeauna o decizie se adoptã cu majoritatea celor care voteazã pentru. Se iau în considerare voturile pentru ºi împotrivã, abþinerile sunt decizii ale participanþilor la procesul de votare, care nu doresc, nici pentru, nici împotrivã, sã voteze. Ei se abþin. Nu doresc sã folosesc eufemisme în acest sens.

De aceea mi se pare cã soluþia adoptatã de cãtre Comisia juridicã este legalã, este în conformitate cu Regulamentul nostru, al Camerei Deputaþilor, ºi este conform practicii structurilor democratice internaþionale. Cred cã este inutil sã mai continuãm aceastã disputã.

## Stimaþi colegi,

Eu vã propun sã ajungem mai întâi la acel text ºi atunci vom vedea în ce ordine votãm. ªi, în final, se va pronunþa plenul.

La titlul legii de aprobare a Ordonanþei nr. 137 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu. Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic, care conþine dispoziþia de aprobare. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Vã rog sã fiþi foarte atenþi, pentru a respecta totuºi cronologia textelor, sã vedeþi cã analiza amendamentelor din raport nu va începe cu amendamentul nr. 1, ci le vom urmãri pe cele care vin la rând rezultând din lege.

Cel cu privire la art. 2... Nu, este mai complicatã pro-

cedura, mergem pe textul ordonanþei, stimaþi colegi.

Deci, la art. 1 alin. 1, vã rog sã urmãriþi amendamen-

- tul nr. 1 din raport. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La alin. 2 vã rog sã urmãriþii amendamentul nr. 2 din raportul comisiei. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Trebuie o virgulã, acolo!

Stimaþi colegi,

V-aº ruga mult sã înþelegeþi cã facem dezbateri oarecum sterile, pentru cã atunci când vom ajunge la acel amendament tot plenul va fi cel care se va pronunþa. Poftiþi!

Din pãcate, de obicei vine lumea ºi spune cã are o problemã de procedurã ºi se pronunþã asupra fondului. Nu voi face în acest fel. Domnul preºedinte are perfectã dreptate Ñ chestiunea trebuie tranºatã prin vot.

Ceea ce am urmãrit noi a fost sã respectãm o elementarã normã de procedurã, care, domnule coleg Moiº, se interpreteazã _stricto senso_ . Nu se poate interpreta o normã proceduralã într-un scop sau în altul, ci numai _stricto senso:_ dacã norma proceduralã spune jumãtate, pãi, trebuie sã fie jumãtate; dacã spune jumãtate plus unu, trebuie înþeleasã jumãtate plus unu.

Nu-i vorba de salvarea unui act, ci de respectarea unei proceduri. Încã o datã, subliniez, **procedura este de strictã interpretare!**

Ce se poate face aici, domnule preºedinte? Pãrerea noastrã este cã acel amendament a cãzut, el va fi trecut la propunerile respinse de comisie, iar în ce priveºte raportul, atunci când va fi supus pe articole, se va vota textul iniþial. Deci, în speþã, textul Senatului, sã zicem, ca ºi cum amendamentul ar figura la respinse.

În cazul când acel text al Senatului nu va fi adoptat de Camerã cu majoritate de voturi Ð deci, nu cu un vot ºi restul abþineri Ñ, atunci cel care a iniþiat amendamentul respins va avea dreptul, potrivit regulamentului, sã-l susþinã în faþa Domniilor voastre.

Deci, procedural, aceasta este consecinþa: cã se va pune la vot textul iniþial, iar amendamentul care este în discuþie, numai la capitolul amendamente respinse.

Poftiþi, domnule ªtefan Cazimir! Spuneþi-o de pe loc, domnule deputat. Unde este?

”Principiul egalitãþii între cetãþeni, al excluderii privilegiilor...Ò.

Domnule Olteanu? N-a îndrãznit nici mãcar preºedintele Comisiei juridice sã vã contrazicã...

- Stimaþi colegi,

Vedeþi cum se articuleazã corect textele: ”Principiul egalitãþii între cetãþeni, al excluderii privilegiilor...Ò. Sunteþi de acord cu aceastã reformulare a textului?

- Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La alin. 2 lit. a) ºi b) nu sunt obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Votate în unanimitate.

La lit. c) vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 3 de la pagina 4.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat amendamentul nr. 3 în unanimitate

ªi, în consecinþã, lit. c) va avea alcãtuirea rezultatã din acest vot.

La lit. d) urmãriþi amendamentul nr. 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Deci, nu ”alte drepturi civileÒ, ci ”drepturile civile specialeÒ. Nu aveþi amendamente.

Adoptat în unanimitate.

ªi, în consecinþã, lit. d) va avea formularea rezultatã din votul dumneavoastrã.

La punctul notat cu 3: ”Dreptul de a obþine cetãþenia românãÒ, vã rog sã urmãriþi, tot la amendamentul nr. 4, pagina 5. în locul ”dreptului de a obþine cetãþenia românãÒ Ñ ”dreptul de a obþine ºi de a renunþa la cetãþenia românãÒ. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Textul a fost votat cu aceastã formulare.

La punctul 6, ”dreptul de moºtenireÒ, comisia ne propune ”dreptul la moºtenireÒ.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate amendamentul comisiei. La punctul 9?

Poftiþi, domnule deputat!

Mi se pare cã primul text, într-adevãr, era greºit: ”de întrunire paºnicã ºi de asociereÒ ºi, atunci ar fi putut sã fie menþinut acest text, pentru cã aceasta este ideea, dar poate sã rãmânã ºi aºa, cu eliminarea ”întrunirii paºniceÒ.

Dupã lit. f), comisia ne propune un nou alineat Ð 3, în locul celui actual. ªi, atunci, 3 devine 4? Poftiþi!

Vã rog sã vã motivaþi acest amendament.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia a propus acest amendament într-un alineat nou, tocmai pentru a explica faptul cã nu pot fi comparate situaþii incomparabile. Deci, este discuþia aplicãrii mãsurilor în legãturã cu eliminarea discriminãrii în orice situaþie.

Deci, sã rãmânã: ”dreptul la libertatea de întrunire ºi de asociereÒ?

Da, poate sã rãmânã ºi aºa, dar ideea este cã ar fi fost normal: ”întrunirea paºnicã ºi de asociereÒ, care este o diferenþiere destul de importantã a acestui drept.

Poftiþi, domnule preºedinte Olteanu!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia juridicã nu a fãcut decât o modificare de acurateþe juridicã: am preluat textul din Constituþia României. Prin urmare, vã rog sã votaþi acest text propus de comisie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

in. 5.

Poftiþi, domnule Tokay!

La punctul 10.

## Poftiþi!

Sper sã nu vã exasperez din nou, încerc sã-l rog pe domnul preºedinte sã constate cã acest amendament, care figureazã în raportul pe care îl aveþi în faþa dumneavoastrã la nr. 10, nu existã aici, este un amendament respins. Deci, se pune la vot textul iniþial discutat. Aceasta este rugãmintea mea, dacã Domniile voastre sunteþi de acord cu observaþiile fãcute, legat de modul de calcul al voturilor, consecinþa juridicã aceasta este.

Nu vreau sã revin încã o datã, doar îi amintesc domnului preºedinte cã, la sesizarea noastrã, Biroul permanent ºi-a însuºit pãrerea noastrã cu privire la modalitatea de calcul a rezultatului votului. Dacã Biroul permanent ºi, în speþã, domnul preºedinte, astãzi, nu mai împãrtãºesc ideile noastre, aceasta este o altã chestiune. Dar în cazul în care se admite excepþia ridicatã ºi criticile sunt primite, amendamentul nr. 10 nu existã la amendamente acceptate. ªi, tot încã suntem la procedurã, mã scuzaþi!

## **Domnul Ionel Olteanu:**

## Stimaþi colegi,

Acest amendament readuce discuþia la chestiunea de procedurã invocatã de distinºii noºtri colegi din U.D.M.R. V-aº ruga sã fiþi foarte atenþi la fondul amendamentului: amendamentul comisiei nu face decât sã aducã textul iniþial, promovat în ordonanþa de Guvern din anul 2000, la prevederile constituþionale.

Prin urmare, sintagma respectivã este schimbatã, în sensul de: ”protecþie a persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionaleÒ ºi nu a creãrii unor drepturi colective, pentru cã sistemul juridic românesc nu cunoaºte asemenea drepturi colective.

Acesta este sensul iniþial al amendamentului pe care comisia l-a propus ºi l-a adoptat. Dumneavoastrã aveþi, desigur, posibilitatea de a vã pronunþa pe fondul textului respectiv ºi de a soluþiona astfel ºi chestiunea de procedurã: acceptând amendamentul respectiv, depãºiþi chestiunea de procedurã invocatã de distinºii colegi de la U.D.M.R.

De aceea, comisia vã roagã sã vedeþi în textul raportului atât textul amendamentului propus cât ºi, mai ales, argumentarea acestuia, care nu poate fi pusã, credem noi, la îndoialã.

## **Domnul Tokay Gheorghe**

**:**

## Domnule preºedinte,

Suntem la procedurã sau rãspundem la vot? Fiindcã nu s-a lãmurit fondul problemei. Daþi-mi voie, amestecãm procedura cu votul?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Poftiþi!

În consecinþã, eu consider cã atât textul iniþial, dar, mai ales, textul adoptat de Senat, corespunde tuturor cerinþelor ºi exigenþelor juridice, inclusiv reglementãrilor internaþionale la care face trimitere domnul Olteanu, fãrã sã precizeze despre ce anume reglementãri este vorba. Pentru cã textul, dupã pãrerea mea, cel mai reuºit este cel al Senatului, pe care îl vedeþi în col. 3 ºi sunã aºa: ”Instituirea unor mãsuri speciale pentru persoanele ºi grupurile de persoane aparþinând minoritãþilor naþionale, pentru comunitãþile minoritãþilor naþionale, respectiv, în vederea protecþiei grupurilor defavorizate, atunci când acestea nu se bucurã de egalitatea ºanselorÒ.

Ca sã fiu puþin mai concret, dacã Domniile voastre citesc un ziar, în aceastã þarã, în care se scrie: ”Intrarea þiganilor este interzisã...Ò.

## **Doamna Daniela Buruianã**

**:**

## Sau a maghiarilor...

Sau: ”Intrarea maghiarilor este interzisã!Ò Sau, dacã dumneavoastrã gãsiþi într-o bibliotecã sau într-o librãrie o carte, în care este textual scris cã: ”Cine dã în minoritatea cutare...Ò Atunci, vã întreb eu: cine este lezat de acea carte, de acel anunþ? Este X, Y? Este maghiarul de aici, din faþa dumneavoastrã? Sau este o comunitate lezatã? Din moment ce nu se spune cã: ”Maghiarul Tokay trebuie aºa ºi pe dincolo!Ò, se spune cã: ”Toþi maghiarii!Ò ”Toþi evreii!Ò ”Toþi strãinii!Ò

Cercul persoanelor care trebuie apãrate nu sunt indivizii respectivi, ci persoane aparþinând unei comunitãþi minoritare. ªi, din pãcate, viaþa cotidianã ºi textele ºi cãrþile ºi bancurile ºi anunþurile apãrute dovedesc cã formula adoptatã de Senat este corectã.

## Domnule preºedinte,

Rugãmintea mea este sã supuneþi votului în aceastã ordine: textul iniþial ºi dupã aceea textul care a fost respins la scorul de 11 la 3.

## **Domnul Tokay Gheorghe:**

Trebuie sã vã dezamãgesc, domnule coleg Olteanu. Textul normativ, din pãcate, nu-mi aparþine, eu am fost numai 2 ani de zile ministru ºi textul a fost elaborat dupã aceea. Ceea ce susþin eu, în ceea ce priveºte fondul problemei, nu are nici în clin nici în mânecã cu ambiþii personale sau nostalgiile unui fost ministru al minoritãþilor naþionale...

Este, pur ºi simplu, opinia noastrã, bazatã , iarãºi, pe text, domnule Olteanu. Pãi, dacã s-a votat cum s-a votat, atunci mãcar sã citim ce s-a votat. ªi textul care este supus atenþiei dumneavoastrã spune aºa: ”Instituirea unor mãsuri speciale în vederea protecþiei persoanelor aflate în minoritate, atunci când acestea nu se bucurã de egalitatea ºanselorÒ.

Am toatã consideraþia pentru autorul textului, dar o asemenea abordare a problemei este absolut, absolut lipsitã de orice rigoare juridicã! În primul rând, textul iniþial determinã exact cercul persoanelor care, prin aceste mãsuri pozitive, sunt apãrate, ca sã se bucure de egalitatea ºanselor.

Or, termenul generic: ”persoanelor aflate în minoritateÒ... Acestea se aflã, de exemplu, aici: minoritate-majoritate. Dar nu e vorba de acest gen de minoritate, ci de cel descris în preambul ºi în toate articolele precedente.

## Stimaþi colegi,

Eu v-aº propune o soluþie de compromis, pentru a ieºi din aceastã dilemã. Vã citesc cele douã texte, pe fond, care sunt în discuþie ºi asupra cãrora ne pronunþãm: textul iniþial al Senatului ºi textul rezultat din amendamentul comisiei. O sã

## Stimaþi colegi,

Eu sunt autorul acestui amendament. De fapt, vã rog sã reþineþi cã prin ordonanþã se doreºte sã se elimine orice fel de discriminare vizavi de persoana aflatã în minoritate. Deci, nu e vorba numai de minoritãþile naþionale, ci de oricare alte persoane care, într-o anume situaþie, se aflã în minoritate.

Vã dau exemplu Harghita: sunt cetãþeni români care, acolo, sunt în minoritate. ªi, atunci, pentru egalitate de ºanse, este firesc ºi formal ca, indiferent cã cel în cauzã este maghiar, rrom, slav, român, toatã lumea sã fie tratatã în mod egal. Aceasta este substanþa amendamentului pe care l-am propus.

Cred cã colegii de la Senat nu au sesizat bine datele problemei, pentru cã, altcumva, nu ar fi votat textul pe care l-au adoptat. De aceea, domnule preºedinte, dumneavoastrã puteþi supune la vot în ordinea pe care o doriþi, dar cred cã colegii mei au fost atenþi ºi au înþeles despre ce este vorba.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Domnul deputat Moiº.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Acest text aduce în discuþie o chestiune care a fost foarte mult discutatã, nu numai în Parlamentul României, ci ºi în structurile democratice europene. De la 1789 încoace, de când a fost adoptatã Declaraþia drepturilor omului ºi cetãþeanului, se pune problema respectãrii dreptului individului, ca persoanã, ºi nu a drepturilor colective.

Suntem total împotriva unor drepturi colective, pentru cã, atunci, persoana, individul, nu mai este tratat ca un subiect de drept, ca o personalitate, ºi este dizolvat în turmã. ªi discutãm despre ”drepturile colectivuluiÒ, nu despre ”drepturile individuluiÒ.

Or, raþiunea oricãrei norme de drept este sã apere drepturile persoanei, ale individului. Nu avem cum sã-l cufundãm pe acest individ, aceastã persoanã într-o comunitate ºi sã îi acordãm drepturi comunitãþii din care face parte. Aceasta este o primã chestiune.

Aºadar, noi respectãm persoanele aparþinând minoritãþii maghiare ºi nu dorim ca ele sã fie discriminate, sã fie introduse într-un grup ºi sã fie tratate ca un grup. Noi vrem sã respectãm pe fiecare dintre ei ca persoanã, ca individualitate.

A doua chestiune: textul iniþial, aºa cum a fost gândit el, nu era acoperitor. Nu doresc sã suplimentez explicaþiile pe care le-a dat distinsul meu coleg, domnul deputat Bãdoiu, pentru cã suntem în totalitate de acord cu aceste explicaþii. Aºadar, textul corect este cel propus de cãtre Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. El a fost analizat pe toate pãrþile ºi s-a ajuns la concluzia cã este în concordanþã cu prevederile constituþionale, pe de

o parte, iar, pe de altã parte, cu toate textele internaþionale incidente.

Aºadar, noi respectãm persoana, noi respectãm individul ºi, dacã respectãm persoana ºi individul, în mod normal, sigur, se respectã ºi comunitatea de care aparþine.

Nu putem sã restrângem aceastã normã juridicã numai la o minoritate. Aºa cum a arãtat distinsul meu coleg, domnul deputat Bãdoiu, ea este incidentã cu privire la toate situaþiile. ªi de fapt idealul oricãrei norme juridice acesta este: sã aibã maximã generalitate.

Cine doreºte sã mai intervinã? Poftiþi, domnule Sassu!

## **Domnul Alexandru Sassu:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Cred cã facem o mare confuzie: discutãm de drepturi. Articolul din lege discutã de mãsuri, nu de drepturi. Acolo este vorba despre faptul cã se instituie mãsuri. Cine instituie? Este vorba de autoritãþi care instituie mãsuri pentru protejarea într-un fel sau altul. Nu este vorba de drepturi. Dacã era vorba de drepturi, sigur, puteam sã discutãm de chestiunile individuale.

Mãsuri pentru ce? În cazul în care o întreagã comunitate este atacatã? În sine, atacarea unei comunitãþi înseamnã ºi atacarea fiecãrui individ în parte, numai cã ea nu înseamnã de fapt atacarea unui individ anume, ci înseamnã atacarea comunitãþii. Deci aceste mãsuri care se instituie sunt pentru protejarea individului, dar care este aparþinãtor unei comunitãþi atacate. Aceeaºi chestiune este, dacã vreþi, ceea ce se întâmplã în Parlament atunci când se vorbeºte în general despre un grup parlamentar, fãrã a se vorbi despre unul sau altul dintre membrii grupului parlamentar ºi, în consecinþã, nu poate rãspunde nimeni. Dupã cum aþi vãzut, de fiecare datã existã cineva care poate sã rãspundã în numele grupului parlamentar.

Repet: este vorba despre mãsuri pentru prevenirea unor atacuri la comunitate, ceea ce înseamnã, indiferent care este ea, de fapt atacarea fiecãrui individ în parte.

Repet, în final, ºi cu aceasta am încheiat, domnule preºedinte, nu este vorba de un drept, ci este vorba despre o mãsurã pe care poate sã o ia autoritatea pentru evitarea unor astfel de lucruri.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ionel Olteanu**

**:**

Vã rog, domnule preºedinte.

Numai puþin, domnule preºedinte, sã vorbeascã ºi colegul dumneavoastrã de la U.D.M.R., pentru a putea rãspunde în final.

Vã anunþ cã s-a înscris ºi domnul secretar Leonãchescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Am venit la acest microfon pentru a vã atrage atenþia cã unul dintre antevorbitorii mei greºeºte când susþine cã legislaþia româneascã nu ar avea reglementãri care sã se refere la drepturi comunitare. Trebuie sã vã spun cã însãºi Constituþia instituie astfel de drepturi comunitare; de exemplu cele pentru biserici, cultele religioase, nu se instituie pentru persoane, ci pentru biserici, care sunt autonome.

Trebuie sã vã spun cã în Constituþie ºi în legislaþia alegerilor parlamentare dreptul de a avea acces în Parlament îl are nu orice cetãþean care aparþine unei minoritãþi naþionale, ci îl are doar o organizaþie a minoritãþii naþionale, deci acei cetãþeni care sunt organizaþi în acea organizaþie care ia cele mai multe voturi. Mai mult, doar aceste organizaþii primesc sprijin din partea bugetului de stat pentru a-ºi susþine ziare. Nu orice cetãþean de etnie albanezã, de exemplu, va primi o sumã de bani din aceste fonduri, ci numai acea asociaþiune a albanezilor care a intrat în Parlament. Ceilalþi albanezi care sunt în afara acestei comunitãþi nu primesc bani. ªi pot sã continui. Pentru cã anumite drepturi, prin legislaþia noastrã, sunt garantate pentru o comunitate, pentru cã individul nu are cum sã aibã acces la acest fel de sprijin decât împreunã.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Leonãchescu. Preºedintele comisiei ia cuvântul ultimul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Folosind un gând al domnului Gyšrgy Tokay, _stricto senso_ , folosit în mod adecvat deci, cred cã, pe fond, varianta Camerei Deputaþilor este cea mai bunã, pentru cã în cadrul unei minoritãþi, oricare ar fi ea, se pot coagula foarte multe grupuri care sã-ºi aroge dreptul de reprezentare; ºi acel grup, coagulat într-un anume fel, poate ajunge chiar la forme teroriste de impunere a punctului lui de vedere. De aceea, protecþia individului, a persoanei este dominantã. Problemele minoritãþilor naþionale, din punct de vedere colectiv nasc acest pericol. Cine reprezintã minoritatea? Un grup sau altul, adecvat sau nu, terorist sau paºnic, constructiv sau distructiv. Iatã de ce varianta Camerei Deputaþilor trebuie votatã.

Mulþumesc.

Domnul Olteanu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Voi încerca sã fiu cât se poate de sintetic.

## Stimaþi colegi,

Cu toatã convingerea ºi dincolo de orice apartenenþã politicã, trebuie sã reamintim câteva aspecte esenþiale.

Primul aspect: Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului, care reprezintã coloana vertebralã a drepturilor ºi libertãþilor create în Europa, consacrã drepturi individuale.

2) Convenþia-cadru pentru protecþia minoritãþilor naþionale, la care am avut onoarea sã lucrez, daþi-mi voie sã o spun, consacrã, de asemenea, drepturi individuale. În chiar art. 1 al convenþiei-cadru, pe care am avut onoarea s-o citez, se spune foarte clar, în mod expres, cã drepturile persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale fac parte din protecþia internaþionalã a drepturilor omului ºi, ca atare, ele reprezintã elemente ale cooperãrii internaþionale. Iatã deci cã nu existã nici un dubiu în legãturã cu persoanele, beneficiarii drepturilor.

Revenind la amendament, amendamentul comisiei spune foarte clar ºi asigurã o protecþie la nivel european a drepturilor persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale. Privitor la mãsurile la care s-a referit domnul Sassu, îmi pare foarte rãu cã nu pot sã-l înþeleg pe domnul Sassu, câtã vreme domnul Emil Boc, distinsul reprezentant al Partidului Democrat în Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, a argumentat cu totul altfel, în sensul cã mãsurile respective s-or fi referind la comunitãþi, dar beneficiarii dreptului sunt indivizii, stimate domnule deputat. Indivizii ca atare trebuie protejaþi, pentru a ajunge la acea egalitate de ºanse care este stipulatã ºi de Constituþie ºi de convenþiile citate. De aceea, v-aº ruga sã votaþi amendamentul Comisiei juridice din Camera Deputaþilor, pentru cã acest amendament acoperã toate situaþiile posibile ºi asigurã o protecþie chiar mai mare decât aceea din prima variantã a Senatului. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul Sassu, ºi apoi vã propun sã închidem dezbaterea ºi sã

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu este un drept la replicã, ºi este, spun eu, o susþinere a ceea ce a spus domnul preºedinte al Comisiei juridice, ºi anume cã aceste mãsuri pe care le ia autoritatea, pânã la urmã, duc la drepturi individuale. Deci pe aceastã susþinere, eu vã rog sã votaþi aºa cum este textul Senatului. Este susþinerea domnului preºedinte al Comisiei juridice, ºi ea nu spune altceva decât cã aceste mãsuri nu duc la drepturi colective, ci duc pânã la urmã la drepturi individuale ºi, pe aceastã argumentaþie, repet, susþinutã de domnul preºedinte al Comisiei juridice, eu cred cã putem vota textul Senatului.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Eu cred cã nu ne bãnuim unii pe ceilalþi de gânduri ascunse. Cred cã ceea ce exprimãm trebuie sã fie în aceeaºi mãsurã ceea ce credem. Pe de o parte.

Pe de altã parte, este firesc sã înþelegem cã varianta Senatului creeazã drepturi colective, deci contravine Constituþiei ºi convenþiilor menþionate pe care nu întâmplãtor le-am citat. Ele pot fi deschise, lecturate. Sunt convins cã colegii din U.D.M.R. le cunosc foarte bine. Iar, pe de altã parte, spuneam, varianta Camerei Deputaþilor, a Comisiei juridice, este mai bunã, pentru cã asigurã o protecþie sporitã la nivelul standardelor normative deja citate.

De aceea, vã rugãm sã votaþi varianta propusã de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

## Stimaþi colegi,

Aºa cum v-am propus, ca soluþie de compromis, nu pentru a crea o practicã de rezolvare a unor asemenea incidente procedurale ºi, pentru cã a venit vorba de ele, eu aº ruga Comisia de Regulament sã aibã în vedere eventual o precizare mai exactã a unor situaþii de vot atât de disputate ºi controversate în comisii; ca variantã de compromis, vã propun sã votãm întâi textul Senatului ºi apoi amendamentul Comisiei juridice.

Cine este pentru textul Senatului? 16 voturi pentru textul Senatului.

Împotriva textului Senatului?

Abþineri? O abþinere.

Cu marea majoritate a voturilor s-a respins textul Senatului.

Cine este pentru amendamentul Comisiei juridice? Marea majoritate a voturilor Împotrivã? 16 voturi împotrivã.

Abþineri? Nu sunt.

Deci s-a adoptat textul propus prin amendament. Mergem mai departe.

La art. 3 lit. a) vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 11. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 11? Nu aveþi.

asupra acestei probleme procedurale, ºi cred cã ar trebui totuºi sã soluþionãm, cu valoare de precedent, aceastã problemã proceduralã, pentru cã altfel s-ar putea ca toate voturile date anterior sã le reinterpretãm.

În ceea ce priveºte fondul problemei, noi considerãm cã eliminarea din textul ordonanþei a referirii la orientare sexualã, ca motiv de discriminare, este greºitã, pentru cã noi credem cã, din moment ce Codul penal a fost modificat ºi printr-o ordonanþã, ºi aceastã ordonanþã a fost adoptatã de cãtre Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi chiar zilele trecute, nu se justificã în nici un fel discriminarea persoanelor care au o orientare homosexualã ºi de aceea noi credem cã statul nu poate sã intervinã în viaþa privatã a nimãnui. Ca atare, statul nu are dreptul sã discrimineze pe cineva numai pentru cã are o orientare sexualã minoritarã.

De aceea, noi, pe de o parte, vã rugãm sã supuneþi la vot textul ordonanþei ºi dacã nu trece, atunci sã consideraþi cã este vorba despre un amendament respins al comisiei ºi, pe de altã parte, vã rugãm sã votaþi în favoarea textului Senatului care respectã întru totul dreptul la viaþa privatã a persoanei, garantat ºi prin Constituþie, ºi care este în concordanþã cu actele normative ale Consiliului Europei.

Intervenþia mea ar putea sã fie exclusiv proceduralã, pentru cã întâmplarea a fãcut ca, în cadrul dezbaterilor comisiei, de douã ori sã aparã aceeaºi problemã proceduralã.

Ca ºi la articolul discutat anterior, ºi aici, prin însumarea voturilor pentru amendament, a voturilor contra, respectiv a abþinerilor, a fost o egalitate de voturi. Ar fi fost foarte util Camera sã tranºeze aceastã problemã, pentru cã dacã ar fi fost aºa, atunci nu ar mai trebui sã revin

Domnul preºedinte Olteanu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cred cã prelungirea dezbaterilor este inutilã. Pentru identitate de raþiuni, în ceea ce priveºte chestiunea de procedurã, se poate proceda la fel ca ºi în prima parte a textului, atunci când ne-am referit la minoritãþile naþionale.

În ceea ce priveºte fondul, daþi-mi voie, stimaþi colegi, sã menþionez cel puþin un singur argument. Acest argument este european, poate fi înþeles de toþi ca atare ºi este dedus din raportul explicativ al Protocolului nr. 12 la Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului, protocol care creeazã pentru prima datã în istoria dreptului internaþional ºi în istoria dreptului un drept justiþiabil, distinct la nediscriminare în raport de orice situaþie posibilã. Prin urmare, clauza din art. 14 din Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului este valorificatã în sensul justiþiabilitãþii ei în Protocolul nr. 12 la aceeaºi convenþie, deci, în faþa instanþelor de judecatã. Pentru cã în România dreptul european al drepturilor omului se aplicã direct în faþa autoritãþilor române, vom avea situaþii în care indivizii pot sã cearã actul de jurisdicþie al instanþei de judecatã într-o asemenea împrejurare.

Referitor la Protocolul nr. 12 al Convenþiei Europene a Drepturilor Omului, în raportul explicativ, nici acolo nu s-a menþionat orientarea sexualã ca motiv de discriminare distinctã, expres prevãzutã în actul normativ respectiv, cum de altfel dorim ºi noi ca sã nu se menþioneze în acest act normativ. Pentru cã, explicã redactorii Protocolului nr. 12 ºi cei care au adoptat acest protocol, cã într-o asemenea situaþie menþiunea expresã nu ar face decât sã producã confuzii, pentru cã oricum ”ea este inutilã din punct de vedere juridicÒ. Pe de altã parte, oricum Curtea Europeanã a Drepturilor Omului s-a pronunþat în aceastã materie în afacerea portughezã Sageiro da Muta contra Portugaliei, în care a prevãzut expres considerentele Curþii în acelaºi sens ca cele expuse.

Prin urmare, nu poate fi, evident, nici o îndoialã cã eliminarea acestei sintagme aduce mai mult bine decât rãu, cu atât mai mult cu cât, oricum, ºi ordonanþa noastrã, proiectul de lege pe care îl votãm astãzi prevede cã sanþionarea ºi prevenirea discriminãrii are loc ºi în alte situaþii comparabile. Deci, prin urmare, nu avem nevoie de enumerarea tuturor acelor situaþii; de atlfel, enumerarea respectivã fiind ºi imposibilã.

Domnule Tokay, aveþi cuvântul!

Referiri la Codul penal ºi la incriminarea homosexualitãþii, în prezenta situaþie nu sunt justificate. Aceste referiri probabil îºi au rãdãcina într-o greºitã înþelegere a lucrurilor.

Ca orice bun creºtin, ºi eu consider cã homosexualitatea este un pãcat. Însã aici nu ne ocupãm de abordarea teologicã a problemelor, ºi în Codul penal nu se vorbeºte de pãcat; se vorbeºte de infracþiune. Dacã în Codul penal am ajuns la aceastã concluzie, sã nu mai facem ºi sã nu mai punem egalitate între pãcat ºi infracþiune, atunci cred cã aceastã chestiune trebuie dusã mai departe.

Mãsurile legislative adoptate în vederea euroconformizãrii, sã zicem, a Codului penal ºi în general a euroconformizãrii climatului social din aceastã þarã nu înseamnã un fel de dominaþie a pãcatului, cum zic unii. Nu! Înseamnã cã tragem o linie absolut clarã între pãcat, pe care îl poþi comite în gând. Toþi ne-am spovedit, nu-i aºa? dacã am pãcãtuit în faptã sau în gând, dar infracþiunea nu. Infracþiunea se manifestã în lumea înconjurãtoare. De data aceasta nu este vorba mãcar de o infracþiune, ci de o orientare, orientare în speþã sexualã. Orientare poate sã aibã oricine. Unii au o orientare de monogam, alþii de poligam. Am auzit în spate ... de pedofilie. De aici pânã la manifestarea expresã a unor orientãri pe care noi le însuºim ori ba este un pas imens, iar, fiind vorba despre orientare, aceasta este o chestiune mentalã care aparþine individului pânã în momentul când aceastã chestiune nu intervine ºi nu lezeazã drepturile altora.

Referitor la fanteziile despre care vorbea onoratul meu coleg, scuzaþi-mã!, care a fãcut aceastã menþiune cu pedofilia, acestea, pânã când ele nu se materializeazã, nu ne privesc. Ca om, sã-mi fie cu iertare, mi-e greaþã ºi faþã de unul care gândeºte aºa, dar, de aici pânã când sã condamn, sã scot din acea sferã în care apãr pe toþi care sunt discriminaþi, este un pas foarte mare.

Eu consider cã orientarea sexualã, ca o bazã a discriminãrilor, existã în aceastã þarã. Existã, pentru cã se face la nivelul mentalului ºi la nivelul socialului se face o confuzie între gând ºi faptã, între infracþiune ºi pãcat. Aceastã confuzie noi nu o putem face, pentru cã suntem legiuitori, ºi aceastã Adunare, aceastã Camerã nu este un fel de adunare a ulemilor din Afganistan, nu aplicãm sharia sau orice altã lege, ci facem un act juridic împotriva discriminãrilor.

Doreºte ºi domnul deputat Bãdoiu sã intervinã. ªi domnul Vasile Moiº, dupã aceea.

## Stimaþi colegi,

Nu vrem sã vã plictisim în teorii ºi în despicarea firului în patru. Aici, prin orientare sexualã nu trebuie a se înþelege homosexualitatea, lesbianismul. Trebuie sã se înþeleagã, în primul rând, cei care întreþin raporturi sexuale cu copiii, cei care întreþin raporturi sexuale cu animalele, cei care întreþin raporturi sexuale cu cadavrele, cu statuile etc., etc.

Într-adevãr, a trecut prin Comisia juridicã ordonanþa de urgenþã care dezincrimineazã homosexualitatea. Plenul însã nu s-a pronunþat, dar, chiar dacã se va pronunþa, în aceastã situaþie, cu atât mai mult, în speþã, nu este vorba de homosexualitate ºi lesbianism, ci despre ce v-am vorbit eu mai înainte. Aºa cã vã rog sã aveþi toatã convingerea cã ce vã spunem noi, cei de la Comisia..., adicã, în sfârºit, cum am gândit noi, cei de la Comisia juridicã, este corect ºi vã rog sã votaþi amendamentul Comisiei juridice.

Domnul Vasile Moiº ºi pe urmã propun sã închidem dezbaterile.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Cu scuzele de rigoare, aceastã discuþie îmi aduce aminte de un banc celebru cu Bulã care avea înclinaþii homosexuale ºi se duce la medic.

Revenind însã la treburile serioase, mi se pare cã aceastã sintagmã, ”orientare sexualãÒ, trecutã în acest text de lege este inutilã, pentru un motiv foarte simplu. Vedeþi dumneavoastrã, legea este conceputã ca sã apere individul de orice fel de discriminare, inclusiv de discriminãri de acest tip. Numai cã distinsul deputat Tokay Gheorghe, la care þin foarte mult, a cãzut în propria lui capcanã. Vedeþi dumneavoastrã, din moment ce se discutã despre orientare sexualã, este o chestiune pe care individul o are în subconºtientul lui, fãrã sã se fi manifestat vreodatã.

Cum va putea face plângere cineva împotriva mãsurii luate împotriva lui de discriminare pe considerente de orientare sexualã, când, de fapt, el nu s-a manifestat nici într-un fel. Orientarea sexualã presupune o chestiune de gândire, o chestiune de decizie. El nu se manifestã.

Aceastã lege nu-l ocroteºte pe cel care a fost condamnat pentru oricare dintre infracþiunile de aberaþii, inversiuni, perversiuni º.a.m.d., ci este, aºa cum a fost formulatã iniþial, sã-i protejeze pe cei care, în capul lor, fãrã sã se exteriorizeze, au o anumitã orientare. Orientarea sexualã este o noþiune genericã, din ea nu putem noi sã deducem ce anume, din moment ce individul nu se manifestã, ci este doar în subconºtientul lui. Aceasta a fost raþiunea Comisiei juridice atunci când a eliminat sintagma ”orientare sexualãÒ, pentru cã individul, pânã nu se manifestã, pânã nu comite un act exterior din care sã rezulte, pânã la urmã, orientarea sexualã, nu putem discuta despre aceastã orientare sexualã.

Aºadar, toatã discuþia este superfluã în acest moment. Preºedintele Comisiei juridice, domnul Ionel Olteanu, a dat explicaþii detaliate. De ce ºi alþii nu s-au gândit sã aibã o astfel de prevedere în legislaþiile lor ºi de ce chiar ºi convenþiile europene nu au cuprins astfel de dispoziþii? Pentru cã, pânã la urmã, dacã am accepta o astfel de sintagmã ºi o astfel de reglementare, am cãdea în derizoriu, ar râde lumea de noi, motiv pentru care ºi eu vã propun sã votãm amendamentul propus de cãtre Comisia juridicã Ð eliminare, pentru cã, pânã la urmã, ne ocupãm de treburi serioase.

## Stimaþi colegi,

Vã propun sã procedãm tot aºa, ca o soluþie de compromis, la votarea ambelor texte, deºi nu suntem chiar în aceeaºi situaþie, pentru cã dincolo aveam textul ordonanþei ºi era deja modificat prin proiectul de lege adoptat de Senat.

Aici avem textul ordonanþei, dar, pentru cã socotim amendamentul ca o obiecþie sau ca un amendament formulat aici de un deputat, supun întâi votului textul din ordonanþã, care, aºa cum vedeþi, cuprinde ºi sintagma ”sau orientarea sexualãÒ.

Cine este pentru textul din ordonanþã? 7 voturi pentru. Împotrivã? Marea majoritate a voturilor este împotriva textului.

- Abþineri? Ca sã nu ajungem în balotajul de la comisie,

- nici o abþinere.

- Cine este pentru textul art. 5 rezultat din amendamen-

- tul Comisiei juridice, din raport, mai exact? Mulþumesc. Împotrivã? 5 voturi împotrivã. Abþineri?

- Cu marea majoritate a voturilor s-a adoptat amenda-

- mentul comisiei ºi, în consecinþã, noul conþinut al art. 5. La art. 6 vã rog sã urmãriþi amendamentul 16. Dacã

- aveþi obiecþiuni la amendamentul 16? Nu.

- Votat în unanimitate.

- Deci art. 6, amendamentul viza lit. c).

- La art. 7 vã rog sã urmãriþi amendamentul 18, care

- vizeazã art. 7 alin. 1. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 18? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate ºi, în consecinþã, noul cuprins al

- art. 7 alin. 1.

- La art. 7 alin. 2 urmãriþi amendamentul 19. Dacã aveþi

- obiecþiuni la amendamentul 19? Nu.

- Votat în unanimitate ºi, în consecinþã, noul conþinut al

- art. 7 alin. 2.

- Art. 7 alin. 3, amendamentul 20. Dacã aveþi

- obiecþiuni? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate ºi, în consecinþã, modificarea

- art. 7 alin. 3.

- Art. 8 Ð urmãriþi amendamentul 21. Dacã aveþi

- obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

- Art. 9 Ð nu existã amendamente. Dacã aveþi dumnea-

- voastrã? Nu.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea Comisiei de apãrare.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Domnule secretar de stat,

În ºedinþa din 18 septembrie 2001, Comisia pentru apãrare, analizând proiectul de lege discutat, a ajuns la concluzia cã acest proiect de lege nu este corespunzãtor contextului politic militar actual.

În fundamentarea acestei concluzii am avut la bazã douã elemente ajutãtoare, dar de fond, ºi anume adresa Ministerului Apãrãrii Naþionale care solicitã respingerea acestui proiect de lege ºi faptul cã în momentul de faþã existã elaborat un nou proiect de lege care va regle-

menta, conform contextului actual, problema, respectiv pregãtirea populaþiei pentru apãrare.

În concluzie, membrii Comisiei de apãrare au hotãrât cã acest proiect de lege nu poate fi acceptat ºi propun plenului Camerei Deputaþilor respingerea acestuia. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri cu privire la propunerea de respingere a proiectului de lege? Nu.

Urmeazã sã-l

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare propune un timp maxim de dezbatere de un sfert de orã ºi 2 minute de intervenþie.

## Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dacã doreºte cineva sã intervinã cu precizãri prealabile? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacã aveþi obiecþiuni? Urmãriþi, vã rog, ºi raportul, în paralel.

La titlul proiectului de lege comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La articolul unic al legii vã rog sã urmãriþi amendamentul 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Admis amendamentul 1 ºi, în consecinþã, noul conþinut al articolului unic.

La titlul ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 1 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 2 alin. 1 ºi 2 comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 2 alin. 3 urmãriþi, vã rog, amendamentul 2. Vreþi sã daþi vreo explicaþie la el?

## Domnule preºedinte,

La amendamentul pe care l-am propus, la redactarea raportului, s-a fãcut o omisiune, astfel încât dupã prima frazã s-a omis textul pe care am sã-l citesc: ”Plata activelor predate A.V.A.B. se face la valoarea nominalã de la data tragerii, din care se scade valoarea recuperatã pânã la data predãriiÒ. Dacã nu introducem acest text care aparþinea amendamentului, înseamnã cã se produce o necorelare între aceastã ordonanþã ºi Legea nr. 409/2001.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Aveþi amendamentul în raport, aþi audiat, împreunã cu noi, mica adãugire care se propune acum.

Supun amendamentul, în întregime, astfel cum a fost completat acum de cãtre comisie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

La art. 2 alin. 3 vã rog sã urmãriþi amendamentul 2. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi. Aprobat în unanimitate ºi, în consecinþã, noul alin. 3 al art. 2.

La art. 2 alin. 4 ºi 5 nu au fost amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Art. 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La art. 4 alin. 1, 2, 3, 4 comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Comisia ne propune, prin amendamentul 3, un alineat nou, 5. Îl urmãriþi la pagina 3, amendamentul 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate amendamentul 3 ºi, deci, art. 4 se completeazã cu alin.5.

La art. 5 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Dupã art. 5, comisia ne propune, prin amendamentul 4, un articol nou, 6, pe care-l aveþi de la pagina 3 pânã la pagina 4. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 4? Nu aveþi.

Votat în unanimitate ºi, în consecinþã, se introduce art. 6 dupã art. 5.

Dupã art. 6, comisia ne propune încã un art. 7, pe care-l gãsiþi la amendamentul 5, pagina 4 Ð 5. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 5? Nu aveþi.

Votat în unanimitate amendamentul 5 ºi, deci, textul art. 7.

În ceea ce priveºte anexa, Lista cuprinzând bunurile transferate, pânã la poziþia 51, dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

La poziþia 51, coloana 9, comisia ne propune un amendament: ”Se preia dreptul de folosinþã cu privire la terenÒ.

Urmãriþi, vã rog, amendamentul 6, pagina 5. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

_**:**_ Face parte.

Urmãriþi, vã rog, în continuare, Protocolul de predare Ð preluare.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Mai este vreo anexã, domnule preºedinte?

Nu.

## Stimaþi colegi,

Mã atenþioneazã colegul meu cã protocolul are douã anexe.

La Anexele 1 ºi 2 ale protocolului dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Se pare cã protocolul mai are ºi un Act adiþional. Vi-l supun, ºi pe acesta, discuþiei. Dacã aveþi obiecþiuni la el? Nu aveþi.

Votat, ºi acesta, în unanimitate.

Deci vom supune votului final sãptãmâna viitoare ºi acest proiect.

Pentru cã e legat tot de **Banca Agricolã** , trecem la proiectul de Lege pentru finalizarea procesului de privatizare a **Bãncii Agricole** .

Iniþiatorul dacã este?

Poftiþi, domnule ministru!

**Domnul Iacob Zelenco Ñ** _secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Finalizarea procesului de privatizare prevedea constant faptul ca într-o perioadã de 3 luni sã fie îndeplinite anumite condiþionalitãþi. O parte din aceste condiþionalitãþi deja au fãcut obiectul actului normativ supus dezbaterii mai înainte.

Din cauzã cã erau prevãzute niºte termene foarte fixe ºi de aceste termene depindea plata preþului, iniþial, Guvernul a ales calea unui proiect de lege. Vãzând însã cã proiectul de lege nu are ºanse sã se încadreze în termenele prevãzute în contract ºi se periclita încasarea, datoritã faptului, în principal, cã se apropia vacanþa parlamentarã, Guvernul a adoptat, atunci, calea ordonanþei de urgenþã. Ordonanþa de urgenþã a fãcut obiectul dezbaterii de mai înainte ºi, în acest context, acest proiect de lege nu mai are nici un sens. De fapt, proiectul de lege era identic cu ordonanþa de urgenþã, ca prevederi.

Vã mulþumesc.

Vã adresez rugãmintea sã fiþi de acord cu respingerea acestuia.

Din partea comisiei.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aºa cum a spus ºi domnul secretar de stat, acest proiect de lege trebuie respins, pentru cã prevederile acestui proiect sunt cuprinse în ordonanþa de urgenþã care va deveni lege ºi pe care noi am votat-o anterior. Deci acest proiect de lege nu-ºi mai are obiectul. De aceea comisia a propus respingerea.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri? Nu.

Mulþumesc.

Vom supune propunerea de respingere votului în ºedinþa de vot final.

Stimaþi colegi,

Ar urma, pânã la sfârºitul programului, sã luãm propunerea legislativã privind Legea bibliotecilor. Este însã un proiect, dupã cum ni-l aratã raportul, foarte greu ºi v-aº propune, în consecinþã, sã-l lãsãm pentru sãptãmâna viitoare. Oricum, nu avem timpul fizic necesar pentru a-l parcurge.

De acord? Da.

## **Domnul M‡rton çrp‡d-Francisc**

_**:**_

Atunci, încheiem ºedinþa?

Nu încheiem ºedinþa, pentru cã avem câteva comisii de mediere.

Deci vã propun sã adoptãm comisiile de mediere care trebuie constituite pentru medierea unor proiecte de lege.

Prima se referã la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 103/1996 a fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului.

Sunt propuºi domnii deputaþi: Nicolescu Mihai, Bozgã Ioan, Ianculescu Marian Ð P.S.D.; Sadici Octavian ºi Viºinescu Marinache Ð P.R.M.; Pereº Alexandru Ð P.D.; Kelemen Atilla-BŽla-Ladislau Ð U.D.M.R.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pentru medierea la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 284/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici sunt propuºi domnii deputaþi: Florescu Ion, Ciupercã Vasile, Miþaru Anton Ð P.S.D.; Pleºa Eugen Ð P.R.M.; Cîrstoiu Ion Ð P.D.; Coifan Viorel Ð P.N.L.; Kov‡cs Csaba Ð U.D.M.R.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/2000 privind desfãºurarea activitãþii de realizare ºi de verificare a lucrãrilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei ºi cartografiei de cãtre persoanele fizice ºi juridice autorizate pe teritoriul României.

Sunt propuºi domnii deputaþi: Popescu Kanty Cãtãlin, Þibulcã Alexandru ºi Zgonea Valeriu Ð P.S.D.; Dinu Gheorghe, ªnaider Paul Ð P.R.M.; Nan Nicolae Ð P.D.; Dobre Victor Paul Ð P.N.L.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pentru comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/1999 privind unele mãsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice ºi executarea silitã a creanþelor la bugetul acestui fond, domnii deputaþi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Chiriþã Dumitru, Târpescu Pavel Ð P.S.D.; Palade Doru ºi Miclea Ioan Ð P.R.M.; Savu Vasile Ioan Ð Minoritãþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 143/13.X.2001 conþine 20 de pagini.**

Preþul 14.780 lei