Stenogramă plen

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 6 noiembrie 2001, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii secretari, domnii senatori Constantin Nicolescu ºi Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa, prin vot electronic, pânã în acest moment, un numãr de 77 de colegi. Absenteazã motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 8 domni senatori: 3 colegi sunt în Guvern, 3 sunt plecaþi în delegaþie, iar 2 colegi sunt bolnavi.

Cvorumul de ºedinþã este de 71 de parlamentari.

Programul de lucru: lucrãri în plen pânã la ora 19,00. În situaþia în care vom epuiza ordinea de zi înaintea acestei ore, sigur, dupã-amiazã, vom continua cu lucrãri în comisii.

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuitã, la care se adaugã 5 proiecte de lege care nu au fost luate în dezbatere în ºedinþa de ieri ºi care sunt incluse în ordinea de zi a ºedinþei de astãzi.

Existã solicitarea din partea colegilor din Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi din Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri sã intervinã legat de proiectele de lege rãmase din ºedinþa precedentã.

Vã rog, domnul senator Predescu, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Cred cã problema are chiar caracter de regulã. Din ºedinþa de ieri s-au reportat pentru astãzi cele 5 proiecte de lege. Ele au fost trecute, însã, la finalul ordinii de zi a zilei de astãzi, ceea ce implicã riscul de a nu putea fi luate în discuþie nici astãzi, ºi atunci, din nou, reportate de la o ºedinþã la alta. Cred cã normal este ca acele proiecte de lege care rãmân dintr-o ºedinþã ºi sunt reportate sã fie trecute primele pe ordinea de zi în urmãtoarea ºedinþã. Vã rog sã fiþi de acord cu aceasta, pentru cã, altfel, e posibil sã ajungã sã fie amânate de 2Ð3Ð4 ori sau chiar de mai multe ori.

Pe de altã parte, când e vorba de proiecte de lege întrerupte, care au început ºi au ajuns pânã la un anumit articol Ñ s-au întrerupt dezbaterile din motive de timp Ñ acestea, obligatoriu, trebuie sã fie continuate cu precãdere. Deci sã fie luate primele în dezbatere. Aceasta e cererea pe care o formulez ºi eu socotesc cã trebuie sã aibã caracter de regulã, nu ca o excepþie sau ca o favoare pentru noi, pentru cã este normal sã fie aºa în desfãºurarea procesului de legiferare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Sigur, este o chestiune de principiu. Urmeazã sã o discutãm ºi în Biroul permanent, pentru a face proiectul ordinii de zi, de fiecare datã, în sensul în care l-aþi susþinut dumneavoastrã.

Vã consult dacã sunt intervenþii legate de programul de lucru? Dacã nu sunt, atunci vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestuia. Deci lucrãri în plen pânã la

ora 19,00 sau lucrãri în plen pânã la epuizarea ordinii de zi ºi continuarea în comisii.

Rog domnii senatori sã voteze.

Cu 77 de voturi pentru ºi o abþinere, programul de lucru al Senatului pentru ziua de astãzi a fost aprobat.

În legãturã cu ordinea de zi doresc sã mai fac o precizare. Dimineaþã am discutat cu reprezentanþii Ministerului Industriei ºi Resurselor, prezenþi aici, care solicitã sã luãm, totuºi, în dezbatere cele patru proiecte de lege pe care dânºii le au, întrucât astãzi au o zi de negocieri ºi cu sindicatele, chiar de la ora 10,00. Eu i-am invitat, totuºi, la ºedinþã, sã putem sã le luãm în dezbaterea ºedinþei. Ele sunt înscrise pe primele puncte în ordinea de zi. Dar solicitarea domnului senator Predescu, care este corectã, trebuie s-o luãm în calcul, iar în viitor sã facem proiectul ordinii de zi ºi sã-l propunem Senatului în sensul descris de Domnia sa.

Dacã nu mai sunt intervenþii pe ordinea de zi, o

O primã problemã înscrisã în ordinea de zi avem constituirea unei comisii de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuþiilor de asigurãri sociale ºi soluþionarea contestaþiilor împotriva mãsurilor dispuse prin actele de control întocmite de organele de control ale Casei Naþionale de Pensii ºi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale ºi ale caselor teritoriale de pensii.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) rog sã facã 3 propuneri.

Propunem pe doamna senator ªelaru Rodica, domnul senator Filipescu Cornel ºi doamna senator Sporea Elena.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Propunem pe domnul senator Corneliu Bichineþ ºi pe domnul senator Mircea Nedelcu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat o propunere.

Propunem pe domnul senator Bãlãlãu Constantin.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere?

Propunem pe domnul senator NŽmeth Csaba.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Dacã sunt observaþii legate de cele 7 propuneri? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra comisiei de mediere. Aprobatã de plenul Senatului cu 74 de voturi pentru ºi douã voturi contra.

La punctul 2 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 3/1998 pentru abrogarea art. 27 din Ordonanþa Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dezvoltare.

Invit unul dintre colegii care au participat la mediere. Din partea noastrã au fost prezenþi domnii senatori: Pruteanu George, Nicolaescu Ion, Filipescu Cornel, Bãlan Angela, Bunduc Gheorghe, Vela Ion, Otiman Pãun. Sunt 3 intervenþii în raport.

Vã rog, domnul senator Otiman Pãun, luaþi loc!

Vã rog sã observaþi cã în cadrul comisiei de mediere, pe cele 3 observaþii, la punctele 1 ºi 2 au fost aprobate textele Camerei Deputaþilor, iar la punctul 3, la articolul unic al ordonanþei, colegii din comisia de mediere ne propun un text comun.

Dacã la punctul 1 din raport aveþi intervenþii? Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra textului Camerei Deputaþilor, propus de comisia de mediere.

Vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 74 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

La punctul 2, titlul ordonanþei, textul Camerei Deputaþilor.

- Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 84 de voturi pentru, unul contra

- ºi o abþinere.

- Punctul 3 din raport, text comun în unanimitate,

- articolul unic al ordonanþei.

- Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi

- prin vot.

- Aprobat de plen cu 81 de voturi pentru ºi o abþinere.

La punctul 3 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 103/2000 privind decoraþia ”Crucea Comemorativã a Rezistenþei AnticomunisteÒ.

Din partea Senatului au participat la mediere domnii senatori: Nicolescu Constantin, Plãticã-Vidovici, Rahãu Dan, Munteanu Tudor, Badea Dumitru, Iustian Mircea Teodor ºi Vasile Radu. Invit unul dintre colegi.

- Domnul secretar Nicolescu

- La punctul 1 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Intervenþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 72 de voturi pentru, unul contra

- ºi o abþinere.

- Punctul 2 din raport, text comun propus de comisia

- de mediere.

Observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Aprobat de plen cu 82 de voturi pentru ºi douã abþineri.

- Punctul 3, articolul 2.

- Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 83 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

- Punctul 4, articolul 2, textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 86 de voturi pentru ºi o abþinere. Punctul 5, articolul 3, textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Aprobat de plen cu 89 de voturi pentru ºi douã

- abþineri.

Punctul 6, articolul 4.

Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 87 de voturi pentru, unul contra

- ºi douã abþineri.

- Punctul 7, articolul 5 alineatul 3, textul Camerei

- Deputaþilor. Observaþii? Întrucât nu sunt observaþii, vã rog sã vã

- pronunþaþi prin vot.

- Text aprobat de plenul Senatului cu 83 de voturi pen-

- tru ºi o abþinere.

- Punctul 8, textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Text aprobat de plen cu 85 de voturi pentru ºi douã

- abþineri.

- Punctul 9, textul Camerei Deputaþilor. Intervenþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Mulþumesc.

Invit pe reprezentantul Executivului pentru a lua în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/2001 pentru modificarea articolului 6 din Legea nr. 78/1995 privind protecþia personalului ºi a patrimoniului din sectorul producþiei de apãrare. Comisia noastrã sesizatã în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Domnul senator Pastiu, vã rog. Domnul senator Sergiu Nicolaescu, vã rog. Vã rog, domnule ministru, sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Romulus Ion Moucha Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

## Da, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aºa dupã cum cunoaºtem, sectorul producþiei de apãrare este, practic, într-o situaþie dificilã în ceea ce priveºte capacitãþile ºi, în special, comenzile pentru producþie. De asemenea, datoritã restructurãrilor atât din punct de vedere organizatoric, din punct de vedere tactic, din punct de vedere tehnic al obiectului producþiei de apãrare pânã în momentul de faþã a fost ºi este încã în vigoare, pânã la data de 31 decembrie, Legea nr. 78/1995, art. 6, care prevede o protecþie a personalului, în sensul de a i se acorda 75% din salariu, indiferent cã lucreazã sau nu lucreazã Ñ din pãcate mai mult nu lucreazã. Legea ºi textul ordonanþei propuse doresc sã limiteze pânã la data de 31 decembrie a acestui an aceastã situaþie, urmând ca dupã data de 1 ianuarie în zonele industriale respective sã se creeze parcuri industriale, sã se treacã la recalificarea personalului. M-aº opri, domnule preºedinte, la aceastã expunere. Sunt la dispoziþia dumneavoastrã ºi a doamnelor ºi domnilor senatori pentru eventuale întrebãri.

## Da, vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte Sergiu Nicolaescu, sã prezentaþi raportul comisiei.

Comisia noastrã, analizând acest proiect de lege, îl avizeazã favorabil, fãrã propuneri de modificare a textului trimis de Guvern ºi îl supune dezbaterii plenului Senatului, cu rugãmintea de a fi adoptat, în conformitate cu prevederile articolului 74 din Constituþia României.

## Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Domnul senator Paul Pãcuraru, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur, suntem în faþa unui proiect de act normativ care afecteazã câteva zeci de mii de salariaþi care au fost în ºomaj tehnic din momentul încetãrii comenzilor substanþiale pentru industria de apãrare ºi pânã acum. În sector sunt în jur de 20 de unitãþi, rãspândite în toatã România, în care, sigur, personalul a beneficiat de acest sistem de protecþie socialã, care a însemnat 75% din salariul de bazã. Problema, totuºi, cere o soluþie. Sigur cã ne va fi foarte uºor Ñ nu uºor, foarte uºor Ñ sã mai scoatem un drept. ªi aceºti oameni nu au nici o vinã cã au fãcut parte din ”RomarmÒ, din industria de apãrare, dintr-un sector strategic al economiei, ºi cã o bunã perioadã de vreme s-a avut în vedere, totuºi, asigurarea

socialã, pentru a putea sã supravieþuiascã în aceste condiþii grele. Cu atât mai grele cu cât va trebui sã þinem cont cã sunt, de regulã, unitãþi care sunt în zone izolate, în zone care nu au nici un fel de alt potenþial, nici un fel de altã perspectivã de loc de muncã: Mija, Moreni ºi Cugir, Vãleni, localitãþi care sunt definite, în esenþã, prin aceastã singurã oportunitate legatã de serviciu. Cred cã rãspunsul pe care îl dã Ministerul Industriei ºi Resurselor este în momentul de faþã total nesatisfãcãtor. Adicã rãspunsul este: ”Da, putem sã suspendãm acest drept, este bine sã o facem, vom diminua cheltuielile de protecþie socialã din România, pentru cã vom face parcuri industriale.Ò Vreau sã vã spun cã marota parcurilor industriale este, deocamdatã, o soluþie pe hârtie, pe care o vede atât Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei, cât ºi Ministerul Industriei ºi Resurselor. De ce? Întâmplarea a fãcut sã mã documentez. Am vrut ºi eu sã gãsesc o soluþie bunã ºi sã zic cã, în sfârºit, s-a gãsit un rãspuns la aceastã problemã atât de grea. Am fost la Mija, am fost la Moreni, am discutat cu conducãtorii ºi cu liderii de sindicat ºi am invitat ºi la Comisia economicã a Senatului pe toate aceste persoane responsabile în a realiza parcuri industriale. Ce au putut sã-mi spunã, eu deplasându-mã la faþa locului? Mi-au spus: ”Domnule senator, nu ºtim nimic. Deocamdatã ne tot cheamã la Prefecturã sã facem parcuri industriale. Nu se potriveºte, sub nici o formã, structura activitãþii economice ºi organizarea fluxului de producþie din unitate cu ideea de parc industrial. Noi, ca directori, dacã am fi în situaþia de a lua câte o halã, un atelier, o conductã sau câte o reþea utilitarã, nu am putea sã le exploatãm sau sã-i dãm vreo utilizare. Este o mãsurã, deocamdatã, administrativã care nu vine pe noþiunea de parc industrial emergent, adicã pe care piaþa sã-l facã, ci este o mãsurã pur administrativã pe care Guvernul a decis-o, ministerele o aplicã, prefecturile cheamã la ordine, directorii ºi sindicatele nu ºtiu despre ce este vorbaÒ. Trecem peste faptul cã ºi prin parcurile industriale s-au redus facilitãþile care se acordau pe legea veche, pe Legea nr. 135/1997, ºi ajungem în situaþia în care chiar dacã s-ar face parcuri industriale, chiar dacã ar fi o ”minunatãÒ reuºitã a acestor parcuri industriale ºi o soluþie pentru acest sector, vom constata cã diferenþa dintre personalul utilizat real în aceste unitãþi ºi personalul real încadrat în aceste unitãþi este de 80%, adicã aproximativ 20% ar putea sã fie absorbit de parcurile industriale, dar 80% rãmân, în continuare, ai nimãnui. ªi, sigur cã nu putem sã nu ne întrebãm: cum ºi cu câtã lejeritate Ministerul Industriei ºi Resurselor ºi Guvernul acceptã ca 80% din tot acest personal sã rãmânã, începând cu 1 ianuarie Ñ zi nefastã, de data aceasta, pentru aceastã categorie socialã Ñ fãrã nici un fel de drept? Pentru cã, repet, între totalul personalului pe care îl aveau aceste societãþi Ñ 100% Ñ, personalul utilizat Ñ aproximativ 20%, medie naþionalã Ñ, rãmâne cu 80% care este al nimãnui începând cu 1 ianuarie 2002. ªi dacã toate celelalte sectoare au beneficiat Ñ industria minierã, industria siderurgicã Ñ, totuºi, de o formã de plãþi compensatorii Ñ, sigur, criticabile, ca mãsurã pasivã, ºi nu ca mãsurã activã care sã creeze locuri de muncã Ñ, nu vãd cum este posibil ca acest personal din industria de apãrare, dintr-un sector strategic, în proporþie de 80% Ñ spuneam Ñ sã rãmânã al nimãnui. ªi, repet, domnule ministru, ºi vã adresez dumneavoastrã, personal, aceastã întrebare: chiar în condiþiile în care parcul industrial, dincolo de himera ”construcþie administrativãÒ devine o realitate economicã pozitivã Ñ adicã se vor împãrþi secþiile alea, din tunuri vom face tãiþei, din puºti vom face ciorapi ºi aºa mai departe Ñ vã daþi seama ºi dumneavoastrã câtã nepotrivire este între un sector de apãrare ºi o posi- bilã liberã participare la activitãþi economice de orice profil în acele zone pe care vom încerca sã le reactivãm economic, presupunând cã se întâmplã acest lucru minunat ºi totul va fi perfect. Unitãþi care în momentul de faþã nu au încãrcare vor avea peste noapte încãrcare. Nu se ºtie încã cum, dar presupunem cã, totuºi, se întâmplã, dar ºi în aceste condiþii rãmâne un numãr uriaº de oameni Ñ 80% din salariaþi Ñ care, aºa cum spuneam, rãmân ai nimãnui. Pentru cã i-am întrebat ºi pe liderii de sindicat ºi pe directori: ”Dar dacã, totuºi, veþi fi în situaþia de a duce la capãt acest proiect?Ò. ”Da, domnuÕ senator, dar ºi atunci nici mãcar acest 20%, care astãzi lucreazã, nu va putea fi încadrat, iar de restul, 80% nici mãcar nu vorbimÒ. Deci cred cã riscul social ºi riscul de conflict ºi riscul de marginalizare socialã este în creºtere substanþialã cu aceastã propunere, cu aceastã ordonanþã Ñ cu nr. 118/2001 Ñ ºi, din pãcate, regret, spun, din pãcate, Guvernul nu vine cu o soluþie pozitivã pentru aceºti oameni care nu au nici o vinã decât cã au lucrat în aceste zone, ºi izolate dar ºi strategice, de industrie naþionalã.

Da, vã mulþumesc. Alte intervenþii? Vã rog, domnuÕ senator!

Nu aº vrea sã mai repet ceea ce a spus domnul Pãcuraru, dar mã refer tot la art. 3 din aceastã ordonanþã, care desfiinþeazã de la 30 decembrie în totalitate Legea nr. 78/1995. Mi se pare cã lucrul se face extrem de brutal ºi brusc ºi þinând cont de faptul cã suntem deja în luna noiembrie Ñ deci nu mai sunt decât douã luni pânã când legea dispare Ñ nu s-a pus nimic în locul acestei legi. S-a fãcut aceastã afirmaþie, de transformare a societãþilor respective în parcuri industriale dar lucrul acesta nu este stabilit pentru toate întreprinderile din acest domeniu special. Este vorba de unele ºi, în special, de cele mici. De exemplu, în judeþul Prahova nici nu se pune problema ca Întreprinderea Mecanicã Plopeni, care are aproape 10.000 de oameni, sã fie transformatã în parc industrial. Deci pentru aceste societãþi nu existã soluþie ºi mi se pare cã abrogarea atât de brutalã a Legii nr. 78/1995 nu o sã facã deloc bine. În rest, bineînþeles, cã ordonanþa trebuie votatã ºi noi o vom vota.

Da, vã mulþumesc.

Vã consult dacã mai sunt intervenþii? Dacã nu mai sunt, declar închise dezbaterile generale.

Ofer cuvântul domnului ministru pentru a da rãspunsurile.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Afirmaþiile celor doi domni senatori sunt complexe ºi ar necesita un rãspuns pe mãsurã. Voi încerca, totuºi, sã mã rezum numai la câteva elemente.

De 10 ani de zile personalul din industria de apãrare beneficiazã de prevederile acestei legi, de 75% din salariul de bazã. Pe de o parte. Pe partea cealaltã, am vãzut ºi ºtim cu toþii cã nu existã comenzi. De asemenea, aºa dupã cum arãtam Ñ inclusiv în cadrul unei comisii de specialitate când s-a susþinut aceastã propunere de lege, de ordonanþã de urgenþã Ñ, s-au schimbat foarte multe în ceea ce priveºte atât calibrele, deci produsele, cât ºi puterea de foc ºi foarte, foarte multe elemente tehnice. Din pãcate, România nu a þinut pasul, trendul, pe plan mondial. Este unul din motivele pentru care ne aflãm în aceastã situaþie. Faptul cã de la 1 ianuarie se va abroga aceastã prevedere nu înseamnã cã personalul respectiv nu va beneficia de drepturile ºi obligaþiile pe care le are orice personal disponibilizat din România, conform legilor în vigoare. De asemenea, aº dori sã arãt faptul cã în cadrul strategiei acestei ramuri industriale se preconizeazã ca o parte din industria de apãrare sã se concentreze în capacitãþi de producþie, pentru a nu mai exista paralelisme, ca acelaºi produs sã se execute în diverse uzine din România. În felul acesta se va da de lucru secþiilor, liniilor de fabricaþie respective, iar problema parcurilor industriale îmi permit, totuºi, sã consider cã nu este o himerã, deoarece ea se aplicã ºi în numeroase alte þãri cu bune rezultate. Desigur, pentru asta trebuie ca ºi directorii respectivi ºi liderii de sindicate respectivi sã vrea. Nu este nici un secret, din pãcate, faptul cã este mult mai comod sã primeºti 75% din salariu ºi sã declari cã nu ºtii sau nu poþi. Deci, din acest punct de vedere, consider cã România, de fapt, face un pas înainte, aplicând aceastã prevedere.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

- 3 abþineri, raportul comisiei sesizate în fond este aprobat. Precizez caracterul legii, de lege ordinarã.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra legii în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 64 de voturi pentru, 39 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Listã!

Pentru grupurile parlamentare dispun eliberarea unei liste.

Urmãtorul proiect de lege. DomnuÕ secretar de stat?

Da, vã rog!

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 100, da?

Da, domnule preºedinte.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege de la punctul 5 din ordinea de zi, respectiv proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 100/2001 privind acumularea cantitãþii de 3 milioane tone cãrbune energetic de cãtre Administraþia Naþionalã a Rezervelor de Stat în anul 2001.

Comisia sesizatã în fond, Comisia economicã. Vã rog, domnul senator Novolan Traian! Vã rog, domnule ministru, sã prezentaþi expunerea de motive.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Acest act normativ, care se aflã în momentul de faþã în dezbaterea dumneavoastrã, respectiv Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 100/2001, se referã la acumularea unei cantitãþi de cãrbune necesarã sezonului rece. S-a pornit de la situaþia cã atât exploatarea, transportul ºi depozitarea cãrbunelui în timpul sezonului cald este incomparabil mai facilã atât tehnic, cât ºi mai economicoasã datoritã faptului cã în sezonul rece cãrbunele, în vgoanele în care se transportã, poate, de foarte multe ori, sã îngheþe ºi sunt necesare cantitãþi suplimentare de energie pentru a-l transporta ºi pentru a-l depozita. Or, prin realizarea unei acumulãri în sezonul cald, respectiv pânã la data de 1 noiembrie, se evitã o serie de cheltuieli neeconomicoase ºi se stabilesc, se definesc foarte clar rezervele care sunt la fiecare termocentralã. În acest sens, s-a emis ordonanþa care se aflã în momentul de faþã în dezbatere. ªi, vã pot informa cã, practic, în momentul de faþã, termenul de aplicare este depãºit, dar, ºi îndeplinit. Deci problema acumulãrilor de 3 milioane de tone de cãrbune este rezolvatã.

## Da, vã mulþumesc.

Rog pe domnul senator Novolan sã prezinte punctul de vedere al comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia economicã considerã foarte utilã ordonanþa de urgenþã a Guvernului ºi propune Senatului sã adopte legea în forma prezentatã de cãtre Guvern. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Vã consult dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Vã rog sã votaþi.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 90 de voturi pentru, 11 contra ºi 4 abþineri.

DomnuÕ secretar de stat, urmãtorul proiect de lege. Ordonanþa Guvernului nr. 60/2001?

Da. Ordonanþa Guvernului nr. 60/2001.

ªi ce mai aveþi dumneavoastrã?

Dupã aceea mai am Ordonanþa nr. 126/2001 ºi am terminat pe ziua de azi, poziþia 4 în ordinea de zi.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/2001 pentru modificarea art. 3 din Ordonanþa Guvernului nr. 29/1994 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic Ñ punctul 6 în ordinea de zi.

Invit colegii din Comisia economicã. Domnul senator Novolan este prezent.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## Domnule preºedinte,

Ordonanþa Guvernului nr. 29/1994 a instituit Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic. Ordonanþa nr. 60/2001 face, de fapt, o aducere la zi a situaþiei organizatorice, în sensul cã, între timp, s-a fãcut o divizare ºi o reorganizare a societãþii Compania naþionalã de electricitate CONEL în ”TranselectricaÒ, ”TermoelectricaÒ, ”HidroelectricaÒ, ”ElectricaÒ ºi ”NuclearelectricaÒ. Aceastã Ordonanþã nr. 60/2001 nu face decât sã aducã la zi situaþia organizatoricã. Nu existã nici un fel de schimbare, nici a resurselor de constituire, nici a modului de distribuire a fondului respectiv, ci doar aduce la zi situaþia administrativã.

## Da, vã mulþumesc!

Rog pe domnul senator Novolan sã prezinte raportul comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Având avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia economicã propune plenului adoptarea prezentei legi în forma prezentatã de Guvern.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Vã consult dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã.

Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Cu 82 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi 6 abþineri, raportul comisiei a fost adoptat de plenul Senatului.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o

Punctul 7 din ordinea de zi Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 126/2001 privind stingerea obligaþiilor bugetare ale agenþilor economici din sectorul producþiei de apãrare din patrimoniul cãrora se constituie parcuri industriale.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Invit un coleg din Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

## Domnule preºedinte,

Acest punct are o legãturã intrinsecã cu punctul care se referã la Legea nr. 78/1995, care s-a dezbãtut, ºi, tocmai prin formularea pe care o face aceastã ordonanþã de urgenþã, doreºte sã ”cureþeÒ, ca sã spunem aºa, de datoriile bugetare istorice agenþii din sectorul de apãrare, în felul acesta creând o atractivitate mult mai mare pentru crearea de noi unitãþi industriale, inclusiv de parcuri industriale. În anexa la ordonanþã existã unitãþile respective, sumeleÉ poate cã nu are rost sã insistãm acum asupra acestor detalii, ci asupra principiului pe care îl invocã aceastã ordonanþã.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul preºedinte ªtefan Viorel sã prezinte raportul comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cu scrisoarea L476/2001 Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus ºi a reþinut, în principal, urmãtoarele: ordonanþa reglementeazã modul de anulare a obligaþiilor bugetare datorate de agenþii economici din sectorul producþiei de apãrare ºi neachitate pânã la data transferãrii elementelor din patrimoniu, în vederea constituirii de parcuri industriale, precum ºi scutirea de la plata majorãrilor de întârziere ºi a penalizãrilor aferente obligaþiilor bugetare.

Proiectul de ordonanþã a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, cu observaþii ºi propuneri de care iniþiatorul a þinut cont.

Ca urmare a dezbaterii proiectului de lege, comisia a hotãrât sã prezinte raport favorabil, fãrã amendamente. În raport cu obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.

Domnul senator Badea, Grupul parlamentar P.R.M., aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte, Onorat auditoriu,

Dacã înainte de 1989 România avea un venit anual de peste un miliard de dolari proveniþi din exportul de tehnicã de luptã Ñ 80% din cele 21 miliarde de dolari, datoria externã a României, au fost achitate din vânzãrile de arme Ñ, toate guvernele postdecembriste ºi-au fãcut o cauzã din a pune la pãmânt aceastã industrie.

Ar fi o absurditate sã-i acuzãm pe guvernanþi cã n-au menþinut acest nivel ºi dupã 1990, în condiþiile în care sfârºitul rãzboiului rece a condus, inevitabil, la scãderea comerþului mondial cu arme, de la circa 95 miliarde de dolari la aproape jumãtate.

Înainte de a face câteva referiri concrete la conþinutul legii, daþi-mi voie sã mai amintesc cã în proiectul de buget pe anul 2002 nu este prevãzut nici un leu pentru industria de apãrare.

Domnul ministru afirma aici cã noi n-am þinut pasul cu modernizãrile la nivel mondial ºi aºa mai departe. Nu cere nimeni aceastã treabã, nici nu este posibil, dar vreau sã vã informez, ca membru al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, cã am fost în diverse unitãþi ale industriei de apãrare ºi avem cu ce ieºi pe plan extern, din acest punct de vedere.

Trebuie recunoscut deschis cã nu existã nici un fel de concepþie privind viitorul acestei industrii.

De altfel, a devenit o regulã de comportament a guvernelor de dupã 1989, de la care dumneavoastrã nu faceþi excepþie, cum se ridicã o categorie de salariaþi sã cearã ceva Ñ de cele mai multe ori sã munceascã Ñ cum se iau mãsuri de lichidare a lor. Au ieºit minerii în stradã, s-au închis minele; au ieºit profesorii, anul acesta se va reduce substanþial numãrul cadrelor din învãþãmânt; la fel ºi în domeniul medical ºi în altele; au ieºit, de curând, cei din industria de apãrare, nu mai rãmâne nici jumãtate din efectivul de salariaþi.

Actul normativ pus astãzi în dezbatere este numai începutul.

Ordonanþa încalcã grav aproape toatã legislaþia din domeniul apãrãrii. Nu are avizul necesar al C.S.A.T.-ului, nu are în vedere prevederile Legii nr. 73/1995 privind pregãtirea economiei pentru apãrare, ºi când afirm aceasta mã gândesc la faptul cã o serie de obiective din industria de apãrare sunt transformate în parcuri industriale.

Da, vã mulþumesc.

Domnul senator Paul Pãcuraru, apoi domnul senator Hanganu.

## Domnule preºedinte,

Nu voi reaborda problema parcurilor industriale, nici a faptului cã, de fapt, legea încã nu existã, deocamdatã vorbim despre o himerã pe care o vom construi în viitor.

Întrebarea mea ºi rãspunderea Parlamentului, a Senatului, este tocmai o frazã pe care domnul ministru a expediat-o în foarte puþine cuvinte... cã într-o anexã gãsim sumele, gãsim datoriile ºi cã nu ne intereseazã.

Tocmai aceasta este problema noastrã, domnule preºedinte.

Problema ºi rãspunderea Parlamentului este cu cât încãrcãm datoria publicã, cu cât încãrcãm serviciul datoriei publice ºi dacã avem calitatea sã facem acest lucru, pentru cã existã o modã, în ultima perioadã în România, în care toate privatizãrile sunt însoþite de ºtergerea datoriilor, majorãrilor, penalitãþilor ºi se transferã la datoria publicã. Avem ºi câteva sute de I.A.S.-uri care sunt pe acelaºi drum, obligaþiile bugetare se transferã la datoria publicã, iatã cã tot ce înseamnã obligaþii financiare în industria de apãrare trec tot la datoria publicã.

Obligaþia noastrã, ca Parlament, este sã ºtim cu ce încãrcãm buzunarul cetãþenilor ºi din acest punct de vedere solicit în mod expres domnului ministru sã prezinte cu ce se va încãrca datoria publicã, pentru cã, de fapt, acesta este fondul problemei.

Eu ºtiu cã nicãieri în lume nu se acceptã ideea de a încãrca datoria publicã fãrã sã ºtie exact cu ce ºi cât.

În ceea ce priveºte motivaþia economicã, sigur, existã o motivaþie economicã, aceste unitãþi fiind aproape terminate ca activitate economicã ºi fãrã nici un fel de suport de activitate economicã le dai o ºansã, cam aceasta este perspectiva. Cu toate acestea, solicit în mod expres domnului ministru, eu nu am la dispoziþie anexa de care vorbea dânsul, dacã dânsul o are, sã ne spunã ºi nouã cu ce încãrcãm datoria publicã. În egalã mãsurã, ar trebui ca ºi Ministerul Finanþelor sã fie prezent la o astfel de dezbatere ºi sã explice cã are soluþii, pentru cã sãptãmâna viitoare vom discuta bugetul ºi vom afla cã nu avem bani pentru nici un sector. ªi de ce nu avem bani pentru nici un sector? Tocmai pentru cã serviciul datoriei publice este încãrcat zi de zi cu mãsuri pe care Guvernul le ia fãrã sã aibã o replicã pozitivã de susþinere a cheltuielilor bugetare.

Mulþumesc. Domnul senator Hanganu.

## Domnule preºedinte,

Noi suntem pentru orice soluþie care ar conduce la rezolvarea situaþiei din acest domeniu.

Singura problemã în cazul de faþã, aºa cum spunea ºi domnul Pãcuraru, este cã noi am luat-o puþin înainte ºi din cauza asta putem face greºeli. În primul rând, nu a ieºit încã Legea parcului industrial ºi, din câte ºtiu eu, la Comisia economicã din Camera Ddeputaþilor ea este respinsã. Pentru moment nu avem încã actul normativ conform cãruia o serie de societãþi din domeniul industriei speciale ar putea sã se transforme în parc industrial.

De asemenea, cred cã trebuie sã existe ºi o modalitate de reglementare a modului în care se vor transforma aceste societãþi în parcuri industriale, pentru cã am auzit cã sunt o serie de minuni... au apãrut, se pare, hotãrâri de guvern prin care o parte din societãþile în cauzã trec în patrimoniul consiliilor judeþene.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat ºi eu credem cã este bine ca acest proiect de lege sã fie amânat pânã când lucrurile se vor clarifica, inclusiv prin adoptarea Legii parcului industrial.

Mulþumesc.

Doamna senator Norica Nicolai.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aceastã soluþie de amânare se impune din mai multe motive.

În primul rând, serviciul datoriei publice, ºi trebuie sã vã spun cã din 1995 pânã astãzi aceastã industrie nu a contribuit în nici un mod la Bugetul asigurãrilor sociale, dimpotrivã, prin indemnizaþia de ºomaj, prevãzutã de art. 6 din Legea nr. 78/1995, a primit aproximativ 1.200 miliarde cu titlul de indemnizaþie pentru ºomaj tehnic. Ca atare, date fiind presiunile pe acest buget, recorelarea pensiilor care este prevãzutã pentru primul trimestru al anului viitor, cred cã se impune ca Parlamentul sã fie informat cu cât încarcã aceastã lege serviciul datoriei publice ºi care este cheltuiala care trebuie sã susþinã aceastã lege, mai ales cã, dacã se transformã în parcuri industriale, circa 25 de mii de oameni vor trebui sã fie concediaþi.

Guvernul avea obligaþia sã dea rãspuns ºi acestei chestiuni.

În plus, dincolo de acest aspect care þine de componenþa financiarã, este ºi o componentã de siguranþã naþionalã ºi de ordine publicã. Legile nr. 73 ºi 78, astãzi încã în vigoare, care stabilesc concepþia de apãrare a þãrii, declarã aceastã industrie în rezerva de mobilizare. Or, în aceste condiþii, legea nu se putea adopta decât la propunerea Oficiului Central pentru Probleme Speciale, cu avizul Ministerului Apãrãrii Naþionale, care nici mãcar nu a fost consultat cu privire la acest proiect de lege, iar scoaterea acestor unitãþi din sectorul de apãrare, inclusiv din rezervã, se face de cãtre Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii. Iatã mai multe întrebãri la care iniþiatorul trebuie sã rãspundã ºi nu numai iniþiatorul, ci ºi alte organisme: Ministerul Apãrãrii Naþionale, care trebuie sã ne spunã dacã mai poate utiliza ceva din industria de armament româneascã, în condiþiile în care compatibilizeazã tehnica de luptã, conform standardelor NATO; Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii, care este concepþia pentru siguranþã naþionalã, pentru cã avem deja o viziune care este consfinþitã legislativ; Ministerul de Finanþe, care sã ne spunã cu cât încãrcãm datoria publicã ºi care sunt resursele de susþinere a acestei datorii publice.

ªi noi solicitãm amânarea acestui proiect de lege, în condiþiile în care dorim sã privim cu toatã responsabilitatea chestiuni foarte importante atât pentru ordinea publicã, cât ºi pentru finanþele þãrii.

Mulþumesc.

Dacã mai sunt intervenþii?

Dacã nu mai sunt intervenþii, declar închise dezbaterile generale.

Îl invit pe domnul secretar de stat sã ofere rãspunsuri colegilor senatori ºi, de asemenea, pe domnul preºedinte ªtefan Viorel, dacã doreºte sã comenteze. Vã rog, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Doresc sã fac o primã precizare Ñ domnul senator Badea a amintit de Cugir. Îi mulþumesc cã a dat acest exemplu, deoarece este unul fericit, un exemplu care trebuie urmat ºi de alte unitãþi din industria de apãrare. La Cugir, nu mai este nici un fel de secret, existã o fabricã, o uzinã care lucreazã pentru Concernul DiamondCraysller, cel mai mare concern de autovehicule din lume, lucreazã nu piese semifabricate sau piese brute, ci lucreazã piese finite de o foarte mare precizie, ºi anume roþi dinþate ºi cutii de vitezã pentru un anumit tip de autoturisme Mercedes.

Iatã cã se poate, se pot face parcuri industriale. Trebuie, dupã cum spuneam la punctul anterior, ca ºi directorii ºi liderii de sindicat sã vrea, desigur, cu efort. Nimic nu se poate face fãrã efort. Acest exemplu este foarte bun, tocmai pentru ceea ce intenþioneazã Guvernul sã creeze ºi în alte zone.

De asemenea, doresc, fãrã sã dezvãlui un secret militar, sã precizez faptul cã, cu excepþia staþiilor pirotehnice, restul industriei militare, de fapt, se compune din industrie constructoare de maºini, care este o industrie de prelucrare, în care se forjeazã, se toarnã, se aºchiazã, existã tratamente termice ºi asamblãri. De fapt, este o industrie care poate, trecând de la anumite planuri de operaþii pentru produse militare, sã realizeze produse civile.

Din acest punct de vedere, consider cã acest Guvern, pe care îl reprezint în faþa dumneavoastrã, în acest moment, nu greºeºte cu nimic restructurând industria militarã. Am mai spus. În primul rând, se restructureazã în sensul de a se evita paralelisme, de a se concentra pe aceleaºi tipuri de proiectile, de gloanþe, de tun, de þevi de tun, componente militare, inclusiv componente electronice. Este foarte clar, ºi subliniez din nou acest lucru, ºi domnii senatori din comisia de specialitate ºtiu foarte bine acest lucru, ca în ultimii 10Ñ15 ani atât puterea de foc, cât ºi tipul a numeroase componente militare s-au modificat în sensul de creºtere a eficienþei ºi, automat, cantitãþile necesare nu mai sunt atât de mari ca în perioadele anterioare.

Repet, din acest punct de vedere, Guvernul nu face nici un fel de greºealã considerând cã trecerea de la industria de apãrare, prin concentrare, pe de o parte, iar restul, care rãmâne, sã devinã parcuri industriale, este, în opinia noastrã, un pas înainte în economia României.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte!

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

De fapt, iniþiatorul a anticipat ceea ce doream sã spun eu în legãturã cu stabilirea sumelor, vreau doar sã completez, stabilirea acestor sume vizeazã un moment din viitor. Aºa cum spuneau ºi colegii noºtri, nu sunt condiþii pentru înfiinþarea acestor parcuri industriale. Ele vor fi create.

Aceastã ordonanþã creeazã doar baza legalã pentru ca elementele de patrimoniu care sunt susceptibile a intra în regim de parc industrial sã poatã fi dezbrãcate de

obligaþiile care le greveazã, în acest moment, legat de datoriile cãtre bugetul de stat.

Nu poate nimeni acum sã stabileascã cifre. Ordonanþa nici nu ºi-a propus acest lucru. ªi-a propus sã creeze cadrul legal pentru ca în momentul respectiv aceste elemente sã poatã fi dezbrãcate de datoriile de care sunt grevate. Cum se va face? Tot ordonanþa ne spune ºi ne-a spus ºi domnul ministru Moucha, scrie în art. 3, ”prin control de fond, cu eliberarea de certificate de obligaþii bugetareÒ. Cu aceasta cred cã s-a clarificat principala problemã legatã de conþinutul acestei ordonanþe.

Celelalte discuþii, temerile colegilor noºtri poate sunt întemeiate, dar ele exced cu mult cadrul de reglementare al acestei ordonanþe. Eu zic sã mai avem puþinã rãbdare ºi când vom dezbate proiectul legat de înfiinþarea parcurilor industriale ºi funcþionarea lor, atunci, probabil, vor avea loc ºi astfel de comentarii. Deocamdatã, discutãm despre o chestiune mai simplã Ñ crearea unui cadru legal care sã permitã ca elementele de patrimoniu din industria de apãrare, care pot fi introduse în regim de parc industrial, sã fie degrevate de sarcinile cãtre bugetul de stat.

S-au mai fãcut chestiuni de genul acesta ºi pentru industria alcoolului ºi nu a fost aºa o mare temere cã vom greva datoria publicã cu sume necontrolabile ºi nu ºtiu de ce acum, când discutãm o problemã foarte importantã, foarte serioasã, ne apucã spaima cã datoria publicã nu va putea prelua aceste eforturi.

Vã mulþumesc

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Stimaþi colegi,

Vã reamintesc cã au fost închise dezbaterile generale. Înþeleg din faptul cã dumneavoastrã doriþi sã intervenþi în continuare cã nu sunteþi mulþumiþi de rãspunsurile primite. Sunt convins cã vã veþi manifesta în vot în acest sens.

Mai mult decât v-a rãspuns domnul ministru bãnuiesc cã nu poate.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã.

Cu 67 de voturi pentru, 48 de voturi împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de plenul Senatului.

Mai aveþi vreun proiect de lege, domnule secretar de stat?

Nu. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Îmi pare rãu, colegii au solicitat ca cele cinci proiecte de lege sã fie devansate, dar nu sunt prezenþi reprezentanþii iniþiatorilor. Când vor veni, atunci le vom lua.

Continuãm dezbaterile cu proiectul de lege înscris la punctul 8 din ordinea de zi Ñ proiectul de Lege privind rãspunderea civilã pentru daune nucleare, adoptat de Camera Deputaþilor. Caracterul legii, lege ordinarã. Comisia sesizatã în fond, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Rog colegii din Comisia juridicã sã îºi ocupe locul. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive. ## **Domnul Ovidiu Ianculescu Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

În domeniul daunelor nucleare, prin adoptarea unor legi, România a ratificat diverse convenþii ºi protocoale internaþionale, precum Convenþia de la Viena privind rãspunderea civilã pentru daune nucleare, Protocolul de Amendare a Convenþiei de la Viena privind rãspunderea civilã pentru daune nucleare ºi Convenþia privind compensaþiile suplimentare pentru daune nucleare.

În ideea particularizãrii principiilor cuprinse în actele normative internaþionale menþionate, scopul prezentului proiect de lege îl constituie reglementarea rãspunderii civile pentru repararea pagubelor rezultate din activitãþile de utilizare a energiei nucleare în scopuri paºnice, inclusiv reglementarea modalitãþii de iniþiere a acþiunilor de despãgubire într-o asemenea situaþie.

Despãgubirile solicitate de victime în cazul unui accident nuclear petrecut pe teritoriul României vor fi guvernate de prezentul proiect de lege.

Despãgubirile solicitate de victimele de pe teritoriul României în cazul unui accident nuclear petrecut în afara graniþelor României vor fi guvernate de actele normative internaþionale menþionate.

Potrivit prezentului proiect de lege Comisia Naþionalã pentru Controlul Activitãþii Nucleare este autoritatea naþionalã competentã pentru aplicarea prevederilor prezentei legi ºi va emite reglementãrile necesare.

Proiectul de lege pentru pagube nucleare, respectiv rãspunderea civilã în cazul unor asemenea pagube, þine cont de actele normative internaþionale din domeniul rãspunderii civile pentru daune nucleare la care România este parte.

## Da, vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul secretar Predescu sã prezinte raportul comisiei.

## Domnule preºedinte,

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri este de admitere a proiectului de lege fãrã amendamente, fãrã alte observaþii, având în vedere urmãtoarele: forma adoptatã de Camera Deputaþilor a luat în considerare proiectul care vine din legislatura trecutã, dar care este o adaptare la legislaþia naþionalã a tuturor principiilor cuprinse în convenþiile internaþionale la care România este parte. Cu alte cuvinte, acest proiect de lege vine sã completeze legislaþia internã, care deja face parte din dreptul intern ca urmare a aderãrii la convenþiile internaþionale ºi acceptãrii acestora, dar completeazã legislaþia internã înscriind ºi reguli în concordanþã cu aceasta. Între acestea aº dori sã se reþinã, pe lângã explicaþiile date de iniþiator, ºi termenele pentru introducerea acþiunii, pe cele douã categorii ale acestora Ñ termene obiective, unul de 30 de ani de la data producerii accidentului nuclear, dacã acþiunea este legatã de deces sau rãnire a unei persoane, de 10 ani de la data producerii accidentului nuclear, dacã acþiunea este legatã de celelalte daune nucleare, ºi un termen subiectiv de 3 ani de la data la care partea vãtãmatã a luat cunoºtinþãÉ

de persoana operatorului ºi de condiþiile rãspunderii, fãrã a depãºi precedentele termene.

Legea mai reglementeazã asigurãri ºi garanþii financiare pentru a da o consolidare rãspunderii civile a operatorului ºi o garanþie pentru drepturile victimelor.

În dispoziþiile finale, rog a se reþine prevederile art. 14, care precizeazã cã asigurãrile de boalã, asigurãrile sociale, de securitate socialã împotriva accidentelor de muncã sau a bolilor profesionale, se aplicã cumulativ cu rãspunderea pentruÉ ºi drepturile decurgând din rãspunderea pentru accidentele nucleare.

Legea, repet, este o lege tehnicã, în mare mãsurã, este o prelucrare ºi o adaptare a convenþiilor internaþionale la dreptul intern. Am gãsit-o ºi o apreciem ca fiind necesarã, motive pentru care, fiind ºi bine lucratã, nu am formulat amendamente sau observaþii.

De aceea, solicit admiterea proiectului de lege fãrã amendamente ºi alte observaþii, în forma acceptatã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Declar deschise dezbaterile generale.

Vã consult dacã sunt domni senatori care doresc sã intervinã.

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Vã rog sã votaþi!

Cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, raportul a fost aprobat de plenul Senatului.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra legii în ansamblu.

Cu 89 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri, proiectul de Lege privind rãspunderea civilã pentru daune nucleare a fost aprobat de plenul Senatului, în varianta venitã de la Camera Deputaþilor.

Mulþumesc.

Mai aveþi vreun proiect de lege?

Nu.

La punctul 9 din ordinea de zi avem proiectul de Lege privind reglementarea situaþiei juridice a administrãrii patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist.

## Domnule preºedinte,

Cu pãrere de rãu, nu am putut asigura prezenþa nici unui iniþiator al propunerii legislative, motiv pentru care solicitãm amânarea pentru ziua de joi.

Deci nu este nici un domn deputat prezent.

A promis domnul deputat Stanciu, dar a dat telefon ulterior cã nu se poate prezenta, condiþii în care rog plenul Senatului ºi pe dumneavoastrã sã-l programaþi pentru ziua de joi.

Deci proiectul de Lege privind reglementarea situaþiei juridice ºi administrãrii patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist, reprogramat pentru ziua de joi, întrucât lipseºte iniþiatorul.

Rog reprezentanþii Ministerului Tineretului ºi Sportului sã fie prezenþi la dezbateri.

Vã consult dacã ultimul punct de vedere al ministerului a fost înaintat iniþiatorilor, ca sã nu avem discuþii.

Nu sunt sigur, dar îl rog pe domnul director general.

Aþi lucrat împreunã.

Dacã nu, rugãmintea este sã le înaintaþi un set de documente, sã nu avem probleme dupã aceea.

La punctul 10 avem înscrisã propunerea legislativã privind declararea municipiului Târgoviºte ºi a zonei înconjurãtoare obiectiv de interes naþional.

Raport negativ din partea Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

Iniþiatori, câþiva colegi. Invit pe unul dintre ei sã-ºi ocupe locul.

Domnul preºedinte Seres DŽnes sau un coleg din Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului. Îl invit la tribunã.

Îl rog pe domnul senator Horga sã prezinte expunerea de motive.

Iniþiativa legislativã privind declararea municipiului Târgoviºte ºi a zonei înconjurãtoare obiectiv de interes naþional, semnatã de unele personalitãþi ale vieþii culturale româneºti Ñ îi numesc aici pe domnii senatori Adrian Pãunescu, Corneliu Vadim Tudor, Rãzvan Theodorescu, Mihai Ungheanu, Gheorghe Buzatu Ñ, ºi-a propus, prin prevederile pe care le cuprinde, sã scoatã municipiul Târgoviºte ºi zona sa înconjurãtoare din conul de umbrã în care, din pãcate, a intrat, prin punerea în valoare a tuturor monumentelor istorice ºi efectuarea lucrãrilor de consolidare, conservare ºi restaurare, precum ºi iniþierea ºi realizarea lucrãrilor publice de reabilitare a construcþiilor, echipamentelor ºi infrastructurii.

Târgoviºte, ca centru istoric care cuprinde o serie impresionantã de monumente istorice, arheologice, artistice ºi memoriale de importanþã naþionalã, reºedinþã a 33 de voievozi români ºi capitala Þãrii Româneºti timp de secole, leagãnul primelor tipãrituri în limba românã ale egumenului Macarie, ale lui Dimitrie Lubavici, Antim Ivireanul sau ale diaconului Coresi, locul de creaþie al unor mari personalitãþi culturale româneºti printre care Constantin Cantacuzino, Radu Greceanu, ªerban Cantacuzino, Enãchiþã Vãcãrescu, Ion Heliade Rãdulescu, Ion Ghica, Vasile Cârlova, Gheorghe Petraºcu, Grigore Alexandrescu, este o mândrie naþionalã, ºi fiecare dintre noi ar trebui sã purtãm în suflet numele ei ca pe un simbol al istoriei noastre naþionale.

Trebuie sã amintesc cã aici, în Târgoviºte, în 1920, în perioada de dupã Marea Unire, a fost readus capul lui Mihai Viteazu, domnitorul român care, animat de idealul naþional, a înfãptuit pentru prima oarã dezideratul tuturor românilor, unirea celor trei provincii româneºti sub un singur sceptru.

Ca vechi lãcaº al spiritualitãþii ortodoxe româneºti, Târgoviºte posedã aºezãminte de cult datând de multe secole ºi având ctitori personalitãþi celebre ale timpului. Se cuvine sã amintim doar numele domnitorilor Vasile Lupu, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Stolnicul Constantin Cantacuzino, arhitectul Nicolae Ghica Budeºti sau Le Comte de Nouy.

Punerea în valoare a acestui impresionant tezaur istoric ºi cultural pe care-l reprezintã Târgoviºte nu se poate face fãrã atragerea unor importante fonduri necesare, mai ales pentru reabilitarea cãilor de comunicaþie, echipamentelor ºi infrastructurii, astfel încât accesul la impresionantul patrimoniu istoric ºi cultural sã se poatã face din orice direcþie ºi cu orice mijloace.

## Vã mulþumesc.

Îi rog pe cei doi colegi sã-ºi desemneze raportorul legat de acest proiect de lege. Aveþi cuvântul.

Cu scrisoarea L216/2001 Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond pentru dezbaterea propunerii legislative Ñ Lege privind declararea Municipiului Târgoviºte ºi a zonei înconjurãtoare obiectiv de interes naþional, iniþiat de un grup de senatori.

În ºedinþa din 25 septembrie 2001, comisia a luat în examinare propunerea legislativã ºi a hotãrât sã adopte raport negativ, cu 7 voturi pentru ºi douã voturi împotrivã, pentru urmãtoarele considerente: propunerea legislativã are ca obiect de reglementare declararea Municipiului Târgoviºte ºi a zonei înconjurãtoare ca obiectiv de interes naþional în scopul efectuãrii lucrãrilor de restaurare, consolidare, conservare ºi punere în valoare a monumentelor istorice, precum ºi realizarea lucrãrilor publice de reabilitare a construcþiilor, echipamentelor ºi infrastructurii.

În raport cu obiectul de reglementare, considerãm cã nu se justificã adoptarea unei legi în acest domeniu, deoarece prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naþional, secþiunea a patra: ”Zone protejateÒ a fost reglementat regimul general privind zonele care cuprind valori culturale ºi naturale aparþinând patrimoniului naþional. În anexa nr. 3 la Legea nr. 5/2000 se regãsesc ca valori aparþinând patrimoniului cultural de interes naþional toate monumentele istorice avute în vedere de iniþiatorii propunerii legislative ºi, în afarã de acestea, ºi alte monumente sau ansambluri de importanþã deosebitã din judeþul Dâmboviþa.

În concluzie, Legea nr. 5/2000 reprezintã cadrul normativ necesar realizãrii lucrãrilor de restaurare, consolidare ºi punere în valoare a patrimoniului de interes naþional în zonele respective.

Pe de altã parte, aplicarea dispoziþiilor Legii nr. 5/2000 se face în concordanþã cu Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, care reglementeazã regimul juridic general al monumentelor.

Pentru considerentele expuse, Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului propune plenului Senatului respingerea propunerii legislative Ñ Lege privind declararea Municipiului Târgoviºte ºi a zonei înconjurãtoare ca obiectiv de interes naþional.

## Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.

Vã rog, domnul senator Alexandru.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Într-adevãr, proiectul acesta de lege a fost respins de comisie, însã eu ºi alþi colegi am considerat cã a fost o greºealã faptul cã a fost respins.

Argumentele pe care le aducem în favoarea acestui lucru sunt urmãtoarele: Legea nr. 5/2000 este, de fapt, o lege-cadru general ºi, din acest punct de vedere, acest proiect de lege intrã, de fapt, într-un aspect particular, într-un cadru specific, aºa cum s-a întâmplat ºi cu celelalte proiecte aprobate chiar de aceastã comisie anterior, deci tot în cursul sesiunii trecute. Mã refer la Alba Iulia, Sibiu ºi nu vãd de ce Municipiul Târgoviºte nu ar beneficia ºi el de acest proiect.

Aºa cum v-am spus, eu fac apel la colegi sã-ºi repare aceastã greºealã ºi sã aprobãm acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, declar închise dezbaterile generale.

Vã reamintesc, raportul Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului este un raport negativ, iar, în conformitate cu prevederile art. 96 punctul 1 din Regulamentul Senatului, sunt obligat sã

Urmare acestui vot, propunerea legislativã privind declararea Municipiului Târgoviºte ºi a zonei înconjurãtoare obiectiv de interes naþional a fost respinsã, întrucât nu a întrunit decât 33 de voturi pentru.

La punctul 11 pe ordinea de zi avem propunerea legislativã privind Casele de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor.

- Caracterul legii, lege ordinarã.

- Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru muncã

- ºi protecþie socialã.

- Domnul preºedinte Bãlãlãu este prezent. Invit colegii iniþiatori.

- Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Prezentul proiect de lege a fost iniþiat de un grup de colegi de-ai noºtri, pe care aº vrea sã-i nominalizez: Nedelcu Mircea, Zlãvog Gheorghe, Marinescu Simona, Pãtru Nicolae, Bichineþ Corneliu, Bîciu Constantin ºi Belu Ioan.

Casele de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor sunt organizaþii cu caracter civic, privat, neguvernamentale ºi apolitice. Scopul constituirii lor este unul de caritate, de întrajutorare mutualã, de utilitate publicã ºi de protecþie socialã. Ele sunt constituite pe principiul fundaþiilor ºi aºezãmintelor nepatrimoniale, prevãzute de Ordonanþa Guvernului nr. 26/2000.

Toate activitãþile de protecþie socialã sunt asigurate numai din contribuþia membrilor înscriºi, statul neparticipând cu nimic la acea fracþiune.

Problema criticã este aceea cã, în prezent, Casele de Ajutor Reciproc sunt tratate ca societãþi comerciale ºi, astfel, sunt expuse la taxe ºi impozite, cu toate cã nu întreprind decât acþiuni de protecþie socialã.

Proiectul de lege prezentat are ca scop reglementarea dreptului Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor din România de a beneficia de scutiri de taxe ºi impozite pentru activitãþile desfãºurate. Se impune deci ca statul sã participe, prin facilitãþile prevãzute în prezentul proiect de lege, la protecþia socialã a celor circa un milion de pensionari înscriºi în aceste asociaþii.

În concluzie, adresez rugãmintea de a lua în discuþie proiectul de lege ºi, prin votul dumneavoastrã, sã-l aprobaþi.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Vã rog, domnule preºedinte.

Aº dori sã spun ºi eu câteva cuvinte.

Doriþi ºi dumneavoastrã? Vã rog!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc. Dar celelalte amendamente care v-au fost respinse?

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

Nu, nu.

Aº fi vrut sã fac o singurã menþiune. Acest proiect de lege este elaborat la solicitarea asociaþiilor de pensionari. Este o dorinþã mai veche a acestora ca reglementãrile Legii nr. 13/1972 sã fie abrogate, nemaifiind compatibile cu realitatea socialã de astãzi.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Vã rog, domnule preºedinte. Aveþi cuvântul.

Întrunitã în ºedinþa din 5 octombrie 2001, comisia a examinat propunerea legislativã, precum ºi propunerile de amendare a ei ºi a hotãrât avizarea favorabilã, cu amendamentele din anexa nr. 1. Amendamentele respinse, cele propuse de domnul senator Ionel Alexandru, precum ºi unele dintre amendamentele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci sunt cuprinse în anexa nr. 2 a raportului.

Înaintãm prezentul raport pentru discutare ºi adoptare în plenul Senatului, cu specificarea faptului cã, prin cuprinsul sãu, propunerea legislativã face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Vã rog, doamna senator Norica Nicolai.

Doresc sã precizez cã grupul nostru parlamentar va susþine acest proiect de lege. Este firesc sã gãsim o formã sã sprijinim asocierea pensionarilor, pentru cã, pânã la urmã, solidaritatea interioarã este un principiu care trebuie promovat, inclusiv pentru aceastã categorie de populaþie.

Legea din 1972 este, evident, depãºitã în condiþiile unei economii de piaþã ºi se impunea substituirea cu o nouã reglementare.

Vã mulþumesc. Dacã mai sunt ºi alte intervenþii? Dacã nu mai sunt, sã trecem la dezbaterea pe articole.

În primul rând, îi consult pe iniþiatori dacã sunt de acord cu amendamentele înscrise în raport.

Da, de acord. Cu toate.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sunt câteva amendamente respinse. La art. 1 alin. 4É domnul senator Ionel Alexandru, doriþi sã mai susþineþi acel amendament?

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

Nu, nu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Renunþaþi la ele. Deci vã rog sã luaþi act în stenogramã cã domnul senator Ionel Alexandru renunþã sã susþinã amendamentele respinse de comisie.

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

Se regãsescÉ

Se regãsesc înÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Se regãsesc în cele admise.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi pe amendamentele admise.

Dacã nu doriþi sã interveniþi, vã rog sã vã pronunþaþi asupra raportului cu amendamentele acceptate de comisie, întrucât nu sunt intervenþii pe amendamentele admise.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra raportului în ansamblu, cu amendamentele admise de comisie.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 95 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

Vã mulþumim, domnilor colegi, pentruÉ

ªi noi vã mulþumim pentru aceastã propunere legislativã.

La punctul 12 pe ordinea de zi avem propunerea legislativã privind sprijinul acordat de stat mamelor care au nãscut ºi au pãstrat în îngrijire trei sau mai mulþi copii.

Raportor Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã. Domnul preºedinte Bãlãlãu este prezent.

Invit colegii iniþiatori. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi senatori,

Conform unor rapoarte ale Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, confirmate de analiºtii Uniunii Europene ºi ai Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, natalitatea în ultimii 10 ani a fost cea mai micã din istoria României, în aceastã perioadã, populaþia scãzând cu circa 700.000 locuitori. Tot în ultimii 10 ani populaþia s-a redus cu peste 400.000 de locuitori, sporul natural al populaþiei a scãzut de la +68.000 persoane în 1990 la Ð22.000 persoane în 2000. Populaþia vârstnicã a întrecut numeric ºi procentual populaþia tânãrã. Deci se produce o accentuare a îmbãtrânirii demografice. În aceste condiþii, peste 20 de ani vom fi cu 4 milioane de români mai puþin.

Printre cauzele care au condus la aceastã situaþie îngrijorãtoare se numãrã ºi faptul cã, printr-un nefericit complex de împrejurãri, Decretul nr. 410 din 26 decembrie 1985 privind ajutoarele ce se acordã mamelor cu 3 ºi mai mulþi copii a intrat în desuetudine ºi a fost abrogat prin Legea nr. 67 din 24 iunie 1995 privind ajutorul social.

În consecinþã, lipsite de orice sprijin material, femeile refuzã, de regulã, sã nascã mai mult de 1Ð2 copii, numãrul avorturilor depãºind cu peste 50% pe cel al naºterilor.

Având în vedere recomandarea Consiliului Europei nr. 94 adoptatã la 22 noiembrie 1994 ºi pentru evitarea unei catastrofe demografice, este necesarã adoptarea Legii privind susþinerea sporului demografic natural prin protejarea mamelor care au nãscut ºi au pãstrat în îngrijire 3 sau mai mulþi copii.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Teodor Bobiº Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ :

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În punctul de vedere al Guvernului la aceastã propunere legislativã se învedereazã faptul cã nu putem susþine aceastã propunere, cu toate cã are un obiect foarte generos, din mai multe motive.

Primul dintre ele este acela cã iniþiatorul nu a avut în vedere, la promovarea acestei iniþiative legislative, sursa financiarã din care urmeazã sã se asigure acest fond. Aceastã obligaþie revine atât din dispoziþiile art. 110 alin. (1) din Constituþie, cât ºi din dispoziþiile Legii finanþelor publice.

Dar nu numai acesta este motivul pentru care Guvernul nu poate sã susþinã aceastã iniþiativã legislativã. Un alt motiv este acela cã, deºi bugetul pentru anul urmãtor a luat în seamã o serie de ajutoare care trebuie date diferitelor categorii de persoane, aceastã chestiune a fost amânatã pentru momentul în care se va elabora Ñ ºi în cursul acestui an noi vom promova în Parlament Ñ Legea privind protecþia copilului ºi a familiei, deci, în momentul de faþã, în buget nu sunt prevãzute fonduri nici la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

În fine, am vrea sã se þinã seama cã noi ne însuºim o bunã parte din conþinutul acestei iniþiative legislative ºi o vom prelua în proiectul de lege pe care urmeazã sã-l promovãm în Parlament.

Mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte al comisiei sesizate în fond.

La dezbaterile din cadrul comisiei a participat iniþiatorul, care ºi-a susþinut iniþiativa, subliniind complexitatea problematicii actuale privind scãderea dramaticã a nata-

litãþii ºi accentuarea numãrului de abandonuri ale copiilor de cãtre propriile familii.

Luând act de avizele existente, de punctul de vedere al Guvernului, care, aºa cum a arãtat ºi domnul secretar de stat, nu este favorabil, comisia a dezbãtut propunerea legislativã, formulând urmãtorul amendament cuprins înÉ este singurul amendament al acestei iniþiative, care poate reglementa aceastã situaþie a lipsei fondurilor: ”Prezenta lege intrã în vigoare la începutul exerciþiului bugetar al anului urmãtor celui în care a fost adoptatãÒ.

Cu acest amendament, comisia a aprobat cu majoritate de voturi propunerea legislativã, înregistrându-se o abþinere.

Prin obiectul sãu de reglementare, propunerea legislativã se încadreazã în categoria legilor ordinare, adoptarea sa urmând a fi supusã normelor prevãzute de art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.

Doamna senator Simona Marinescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Este foarte adevãrat cã Guvernul are planificatã o creºtere a alocaþiilor de stat pentru copii. De asemenea, de la 1 ianuarie 2002 intrã în vigoare Legea privind venitul minim garantat. Am putea, eventual, sã luãm în considerare aplicarea pe perioadã limitatã a acestei prestaþii, pânã ce Guvernul îºi va onora promisiunile, pentru cã numãrul de familii cu 3 sau mai mulþi copii este extrem de restrâns, în schimb, sãrãcia se concentreazã în aceste familii.

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu am auzit punctul de vedere ºi rezerva expusã de reprezentantul Guvernului. Fãrã îndoialã, problema financiarã nu poate fi nesocotitã. Cred, însã, cã, faþã de situaþia dramaticã a scãderii populaþiei noastreÉ ºtiu cã pe unde ne ducem vorbim de o þarã de 24 de milioane ºi probabil cã în curând nu vom mai vorbi nici de 20 de milioane Ñ este atât de importantã aceastã iniþiativã.

E adevãrat cã am mai auzit spunându-se cã vor ajunge ajutoarele într-o anumitã zonã a populaþiei noastre. Asta înseamnã sã exprimãm puncte de vedere care nu sunt deloc democratice ºi a ne gândi la o etnie sau altaÉ în primul rând, ne gândim la mamele românce, care trebuie sã fie stimulate, sã fie încurajate ºi sã dea naºtere copiilor români, de care avem nevoie dacã dorim sã fim acea þarã puternicã din sud-estul Europei, aºa cum spunem peste tot. Dar forþa unei naþiuni stã, printre altele, dacã nu în primul rând, în numãrul ºi sãnãtatea locuitorilor.

Cred cã este o iniþiativã pe care trebuie s-o susþinem. Mulþumesc.

Mulþumesc. Vã rog, doamna senator Dobrescu.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Este foarte adevãrat tot ceea ce s-a spus aici ºi, de asemenea, este foarte important sã sprijinim ºi sã susþinem mamele care au mai mulþi copii, dar între aceastã propunere legislativã ºi aceea pe care Guvernul se angajeazã sã o facã Ñ respectând, probabil, normele pe care le poate susþine financiar ºi trebuie sã le susþinã foarte bine prin proiectul de Lege privind protecþia copilului ºi a familiei Ñ gãsesc de cuviinþã cã ar fi necesar sã facem adresare Guvernului ca acest proiect de Lege privind protecþia copilului ºi a familiei sã intre foarte repede în atenþia Guvernului ºi pe acesta sã-l susþinem ca fiind modul concret prin care putem, într-adevãr, sã fim în sprijinul familiei.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cred cã unul dintre subiectele pentru care România a fost subiect de presã în mass-media internaþionalã, a diverselor instituþii europene a fost problema abandonului familial, a copiilor instituþionalizaþi, a adopþiilor ºi aºa mai departe. Deci cred cã în efortul de integrare europeanã în care România s-a angajat rezolvarea acestor probleme era un imperativ ºi o urgenþã pe care Guvernul trebuie s-o rezolve, þinând cont cã orice lege care are efecte bugetare nu se poate aplica decât în exerciþiul bugetar al anului urmãtor.

L-aº întreba pe reprezentantul Guvernului dacã, în situaþia în care acea lege promisã va fi pânã la urmã promulgatã, Guvernul a prevãzut resurse pentru rezolvarea acestor probleme financiare.

Partidul Democrat susþine acest proiect de lege.

colaterale ºi nici nu cred cã le putem ridica în plenul Parlamentului României.

Oricum, acest proiect de lege este susþinut de grupul nostru parlamentar ºi am convingerea cã ºi dumneavoastrã, uitându-vã cu toatã responsabilitatea la cei care v-au votat ºi, mai ales, la cele care v-au votat ºi sunt în aceastã situaþie, veþi gândi mai aproape de oameni ºi mai puþin de interesele financiare la un moment dat.

Mulþumesc.

Declar închise dezbaterile generale.

Stimaþi colegi, înþeleg cã iniþiatorii acceptã acel amendament înscris în raport.

Acceptaþi amendamentul? Doriþi sã mai interveniþi?

Domnule preºedinte, vã rog sã-mi permiteþi, totuºi, sã rãspund domnului senator Pãcurariu.

Dacã ºtiam cã se pune la îndoialã ceea ce am promis în faþa dumneavoastrã, îmi aduceam programul legislativ al Guvernului, care este publicat, ºi aþi fi putut sã vã convingeþi, domnule senator, cã aceastã lege o avem cuprinsã chiar în primul trimestru al anului urmãtor.

Deci, în momentul de faþã, se lucreazã la acest proiect ºi noi vrem sã ne þinem de cuvânt, ca sã o promovãm cât se poate de repede. Este posibil ca aceastã iniþiativã legislativã nici sã nu ajungã sã treacã prin cea de a doua Camerã ºi sã aveþi deja proiectul.

Iar în ceea ce priveºte susþinerea financiarã, categoric, Guvernul nu promoveazã absolut nici un fel de proiect dacã nu este susþinut ºi din punct de vedere financiar.

Aºadar, vor fi asigurate fondurile ºi pentru aceastã parte a legii.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Înþeleg cã domnul senator Iuliu Pãcurariu vrea sã vã mulþumeascã pentru rãspunsul cu care l-aþi onorat.

O întrebare: în anexa nr. 4 a bugetului pe 2002, unde sunt trecute actele normative pe baza cãrora se face fundamentarea Legii bugetului, aþi prevãzut acest act normativ?

Mulþumesc.

Doamna senator Norica Nicolai.

Doresc sã mulþumesc colegilor din Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) pentru cã apreciazã acest proiect de lege, gãseºte întemeiatã oportunitatea, mai ales cã ºi Guvernul este pe aceeaºi linie de gândire, urmând sã promoveze o lege în acest sens.

Chestiunea este de oportunitate. Suntem în prezenþa unei iniþiative legislative pe care noi vã solicitãm sã o votãm ºi, cu siguranþã, legislaþia viitoareÉ, pentru cã suntem, totuºi, în Parlamentul României ºi este mai dificil sã aºteptãm la nesfârºit, pânã când o lege va avea circuitul tehnic promis.

Cu acel moment, sigur, prevederile acestei legi vor fi înglobate, însã este o chestiune de prioritate. Chestiunea demograficã nu este deloc o chestiune cu care sã ne jucãm, iar alt tip de argumente sunt argumente care sunt

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur, nu.

## Stimaþi colegi,

Chestiunea cu fondurile de la buget este puþin mai complicatã. Deocamdatã, bugetul se face pe legile în vigoare. Pe proiecte de lege, poate, mai târziu.

Deci eu sunt obligat, potrivit Regulamentului Senatului, sã

Propunerea legislativã a fost respinsã.

Solicitãm o listã a votului.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/16.XI.2001

Sigur cã da.

Vã rog sã eliberaþi o listã pentru grupurile parlamentare.

Vã rog ca solicitãrile sã fie fãcute în numele grupurilor parlamentare, aºa cum prevede regulamentul.

Vã propun sã luãm în dezbatere punctul 13: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 80/1998 privind prelungirea duratei de valabilitate a licenþei N.M.T. ºi stabilirea taxei aferente, adoptat de Camera Deputaþilor.

Comisia economicã, comisia sesizatã în fond. Caracterul legii, lege ordinarã.

Din partea Comisiei economice, domnul senator Traian Novolan, da?

Vã rog.

Vã adresez rugãmintea sã vã recomandaþi ºi sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Doamna Alexandrina Luminiþa HârþanÑ** _secretar de stat în Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Numele meu este Alexandra Hârþan, sunt secretar de stat pentru integrare europeanã ºi relaþii externe la Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei.

Sunt astãzi în faþa dumneavoastrã pentru a susþine proiectul Legii de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 80/1998 privind prelungirea duratei de valabilitate a licenþei N.M.T. ºi stabilirea taxei aferente.

Obiectul de reglementare al prezentei ordonanþe este prelungirea duratei de valabilitate a licenþei de operare a unei reþele de telefonie mobilã digitalã în standardul N.M.T.-450, reglementarea condiþiilor în care poate fi fãcutã aceastã prelungire a duratei de licenþã, precum ºi stabilirea taxei aferente.

Reamintesc onoratului Senat cã licenþa de operare a reþelei de telefonie mobilã celularã N.M.T.-450 a fost acordatã în anul 1992 de Ministerul Comunicaþiilor pe o duratã de 10 ani.

În acest moment, apreciem cã este oportunã acordarea posibilitãþii de prelungire a duratei de licenþã, întrucât acest lucru va influenþa favorabil competiþia pe piaþa serviciilor de telefonie mobilã celularã.

Avem în vedere un mediu competitiv deosebit de acerb, datoritã prezenþei operatorilor în standardul G.S.M.-900 ºi G.S.M.-1800, ºi posibilitatea atragerii unor investiþii majore în digitalizarea reþelei în standardul N.M.T.-450.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnule preºedinte, Onorat Senat.

Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma trimisã de Camera Deputaþilor.

Menþionãm cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi? Dacã nu doriþi,

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o

Mulþumesc.

La punctul 14 avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2001 pentru ratificarea amendamentelor la Acordul privind Organizaþia Internaþionalã de Telecomunicaþii prin Sateliþi ”INTELSATÒ, adoptate la cea de-a 25-a sesiune a Adunãrii pãrþilor (Washington, noiembrie 2000).

Bãnuiesc cã tot dumneavoastrã susþineþi, da?

Da.

Da.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

România a aderat la Acordul privind Organizaþia Internaþionalã de Telecomunicaþii prin Sateliþi ”INTELSATÒ, prin Decretul nr. 199 din 1990. Aceastã organizaþie îºi desfãºoarã activitatea pe douã planuri, un plan interguvernamental ºi un plan de exploatare, deci economic, comercial.

Datoritã evoluþiilor intervenite în ultima vreme în sectorul de telecomunicaþii, care presupun separarea activitãþii de reglementare de activitatea de exploatare, Organizaþia Internaþionalã de Telecomunicaþii prin Sateliþi ”INTELSATÒ a simþit nevoia sã facã o separare între aceste planuri ºi, astfel, s-a ajuns la aprobarea amendamentelor la acordul de constituire a organizaþiei.

Amendamentele au în vedere constituirea Societãþii Comerciale ”INTELSATÒ Ltd. ºi transformarea cotelor-pãrþi ale semnatarilor acordului de exploatare în acþiuni la aceastã societate comercialã.

Având în vedere interesul deosebit al statului român pentru participarea în activitatea de exploatare, care este gestionatã de Societatea Comercialã ”INTELSATÒ Ltd., vã propunem aprobarea acestui proiect de lege. Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia economicã propune plenului Senatului spre adoptare proiectul de lege, fãrã amendamente, în forma primitã de la Camera Deputaþilor.

Precizãm cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru politicã externã, iar prin natura reglementãrilor, este o lege ordinarã. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Vã consult dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi.

Domnule preºedinte, o singurã întrebare, vã rog.

Vã rog, întrebãri.

Senatorul Dinescu sunt. O întrebare: cine sunt acþionarii la ”INTELSATÒ Ltd.?

Acþionarii la ”INTELSATÒ Ltd., aºa cum am spus, sunt acele entitãþi desemnate de statele membre la acordul internaþional, în calitate de semnatari. Deci, în cazul României, este vorba despre Societatea Naþionalã de Radiocomunicaþii.

Dar am înþeles cã este un S.R.L.. Nu este o societate pe acþiuni?

Da, este vorba despre o societate cu rãspundere limitatã, deci limited.

Atunci, haide, sã fim mai concreþi. Nu entitãþi, vã rog frumos. Nu vorbiþi despre entitãþi. Cine sunt acþionarii la ”INTELSATÒ Ltd.?

Nu vã supãraþi, domnule senator. Aici, nu suntem nici la Parchet ºi nici la Poliþie. Deci, vã rog frumos, aþi pus o întrebare.

Adresez rugãmintea reprezentantului ministerului sã rãspundã ºi am avut sentimentul cã v-a rãspuns, cã este un acþionar unic, o societate de interes naþional. Vã rog.

Nu are voie sã fie acþionar unic.

Nu are voie? Vã rog, doamna secretar de stat, sã rãspundeþi.

Da, domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi. În baza Acordului internaþional ”INTELSATÒ, statele membre pot

sã îºi desemneze entitãþi, aºa cum am spus, deci pot fi societãþi naþionale, regii autonome sau chiar organizaþii guvernamentale, în calitate de deþinãtori de pãrþi sociale, sã spunem, la aceastã societate. M-am exprimat greºit. Nu e vorba de acþionari, este vorba de deþinãtori ai pãrþilor sociale, în aceastã situaþie.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt ºi alte intervenþii sau alte întrebãri? Dacã nu mai sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Deci, cu 63 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivã ºi o abþinere, raportul comisiei este aprobat.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã,

La punctul 15 avem în ordinea de zi proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 45/2001 pentru ratificarea amendamentelor la Convenþia privind Organizaþia Europeanã de Telecomunicaþii prin Satelit ”EUTELSATÒ, adoptate la cea de-a 26-a Sesiune a Adunãrii pãrþilor (Cardiff, mai 1999). Vã rog, aveþi cuvântul.

## Mulþumesc.

Reamintesc cã România a aderat la Convenþia privind Organizaþia Europeanã de Telecomunicaþii prin Satelit ”EUTELSATÒ prin Legea nr. 7/1990. La fel ca ºi Organizaþia ”INTELSATÒ, Organizaþia ”EUTELSATÒ îºi desfãºoarã activitatea pe douã planuri, un plan interguvernamental ºi un plan comercial.

De asemenea, în cadrul acestei organizaþii s-a luat decizia separãrii celor douã activitãþi ºi, astfel, s-a ajuns la aprobarea amendamentelor care vizeazã înfiinþarea unei societãþi comerciale pe acþiuni ”EUTELSATÒ Ñ S.A., care are sediul în Franþa.

Menþionãm cã este necesar ca România sã ratifice aceste amendamente, pentru ca acordul sã intre în vigoare pentru toate statele membre.

## Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul senator Traian Novolan sã prezinte raportul comisiei.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia economicã propune plenului spre adoptare proiectul de lege, fãrã amendamente, în forma primitã de la Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Vã consult dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi sau dacã aveþi de adresat întrebãri. Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului favorabil al comisiei sesizate în fond. Vã rog sã votaþi.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 71 de voturi pentru, 22 de voturi contra ºi o abþinere.

Vã mulþumesc.

La punctul 16 în ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 59/2001 pentru ratificarea amendamentelor la Convenþia privind Organizaþia Internaþionalã de Telecomunicaþii Maritime prin Sateliþi ”INMARSATÒ, adoptate la cea de-a 12-a Sediune a Adunãrii pãrþilor (Londra, aprilie 1998).

Vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Situaþia pe care vreau sã v-o prezint este similarã celor anterior expuse. România a aderat la Convenþia privind Organizaþia Internaþionalã de Telecomunicaþii Maritime prin Sateliþi ”INMARSATÒ, prin Legea nr. 8/1990.

De asemenea, aceastã organizaþie îºi desfãºoarã activitatea pe douã planuri, în privinþa cãrora s-a luat decizia separãrii, prin adoptarea acestor amendamente de cãtre Adunarea pãrþilor.

S-a înfiinþat Societatea Comercialã ”INMARSATÒ Holdings Ltd., cu sediul în Anglia, la care semnatarul român va deveni deþinãtor de pãrþi sociale, o datã cu ratificarea acestor amendamente.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Vã rog, domnule senator Traian Novolan, sã prezentaþi raportul comisiei.

## Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma venitã de la Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale sau dacã aveþi de formulat întrebãri. Dacã nu,

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege Ñ înscris la punctul 17 în ordinea de zi Ñ privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/2001 pentru ratificarea Instrumentului de amendare a Constituþiei Uniunii Internaþionale a Telecomunicaþiilor (Geneva, 1992, cu amendamentele adoptate la Kyoto, 1994) ºi a Instrumentului de amendare a Convenþiei Internaþionale a Telecomunicaþiilor (Geneva, 1992, cu amendamentele adoptate la Kyoto, 1994), semnate la Minneapolis, la 6 noiembrie 1998.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

România, în calitate de stat membru al Uniunii Internaþionale a Telecomunicaþiilor, a ratificat, prin Legea nr. 76/1993, atât Constituþia, cât ºi Convenþia Uniunii Internaþionale a Telecomunicaþiilor. Instrumentele de amendare a Constituþiei ºi a Convenþiei Uniunii Internaþionale a Telecomunicaþiilor din anul 1994 au fost, de asemenea, ratificate de România în anul 1996.

Avem acum în faþã un set de amendamente ale acestor douã acte, care au fost adoptate prin Conferinþa plenipotenþiarilor a Uniunii Internaþionale a Telecomunicaþiilor în anul 1998. În cadrul acestei conferinþe, au fost adoptate unele amendamente de ordin tehnic ºi organizatoric ºi aº aminti aici pe cele mai importante dintre ele: includerea sateliþilor cu alte orbite decât cele geostaþionare; modificarea terminologiei care se referã la componenþa uniunii, respectiv, au fost introduºi membri de sector alãturi de statele membre; completarea atribuþiilor Conferinþei plenipotenþiarilor, atribuþiilor consiliului ºi ale atribuþiilor secretarului general.

În lumina acestor consideraþii ºi având în vedere faptul cã anul viitor România va trebui sã fie reprezentatã la Conferinþa plenipotenþiarilor, ºi este necesar pentru a-ºi putea exercita dreptul de vot sã notifice ratificarea acestor amendamente, vã supunem acest proiect de lege atenþiei în vederea aprobãrii.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Îl rog pe domnul senator Traian Novolan sã prezinte raportul comisiei.

## Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Comisia economicã propune plenului Senatului spre adoptare proiectul de lege, fãrã amendamente, în forma primitã de la Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Declar deschise dezbaterile generale. Dacã doriþi sã interveniþi? Nefiind colegi care doresc sã intervinã, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului favorabil al comisiei sesizate în fond.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 57 de voturi pentru, 19 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra legii în ansamblu. Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 62 de voturi pentru ºi 22 de voturi împotrivã.

Vã mulþumesc.

La punctul 18 în ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 99/1998 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 48/1998 privind majorarea capitalului social al societãþilor comerciale bancare la care statul este acþionar majoritar.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Vã rog sã vã ocupaþi locul.

Vã rog, aveþi cuvântul, pentru a prezenta expunerea de motive. ## **Domnul Gheorghe Þiplica Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mã numesc Gheorghe Þiplica, sunt secretar de stat la Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei.

Vreau sã vã spun cã misiunea mea este uºoarã, întrucât trebuie sã susþin un proiect de Lege pentru adoptarea Ordonanþei Guvernului nr. 99/1998 care se referã la o simplã modificare tehnicã, în sensul cã bãncile comerciale cu capital majoritar de stat au fost autorizate sã îºi majoreze capitalul social din soldul existent în bilanþul contabil provenit din influenþa tuturor diferenþelor de curs valutar.

Pânã la apariþia Ordonanþei Guvernului nr. 99/1998 era în vigoare Ordonanþa Guvernului nr. 48/1998, potrivit cãreia bãncile erau autorizate sã îºi majoreze capitalul social numai la componenta valutarã rezultatã din influenþa favorabilã a cursului valutar. Deci prin aceastã Ordonanþã a Guvernului nr. 99/1998 a fost extinsã baza de calcul pentru majorarea capitalului social.

Vreau sã spun cã aceastã ordonanþã ºi-a produs efectele, ea operând pânã la data de 31 decembrie 1998. Pentru aceste considerente, vã propun sã fiþi de acord cu proiectul de lege în forma prezentatã.

## Mulþumesc.

Îl rog pe domnul preºedinte Viorel ªtefan sã prezinte raportul comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, sesizatã pentru elaborarea raportului de fond, propune plenului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Vã consult dacã sunt intervenþii la dezbateri generale. Nefiind intervenþii, supun, printr-un singur vot, atât raportul comisiei, cât ºi proiectul de lege în ansamblu. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 99/1998, aprobat de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru ºi 18 voturi împotrivã.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc, domnilor.

La punctul 19 în ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/1998 pentru stabilirea unor mãsuri referitoare la datoria Societãþii Comerciale ”PetrotelÒ Ñ S.A. Ploieºti, prevãzutã în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului 72/1997, ºi la protecþia mediului înconjurãtor din arealul petrolier Ploieºti ca urmare a declanºãrii procesului de privatizare a societãþilor comerciale din domeniul petrolier.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia economicã. Domnul secretar Traian Novolan, vã rog sã fiþi aproape, mereu aproape.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

## **Domnul Iacob Zelenco Ñ** _secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

Mã numesc Iacob Zelenco, sunt secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 10 din 1998 sunt reglementate douã categorii de probleme, ºi anume una de ordin financiar, respectiv precizarea modului de regularizare a sumei datorate de Societatea Comercialã ”PetrotelÒ Ñ S.A. Ploieºti cãtre ”BancorexÒ, regularizare care se face, de altfel, în conformitate cu prevederile altei ordonanþe de urgenþã, respectiv Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 72 din 1997. ªi a doua categorie de probleme se referã la precizarea obligaþiilor de mediu, în care sens s-a reglementat cã noul proprietar este rãspunzãtor pentru poluarea mediului numai pentru activitãþile desfãºurate dupã transferarea dreptului de proprietate asupra acþiunilor cumpãrate de la Fondul Proprietãþii de Stat.

În cadrul discuþiilor în Comisia economicã au fost aduse amendamentele necesare, datoritã faptului cã a fost necesar sã se actualizeze unele prevederi, cum este, de exemplu, faptul cã ”BancorexÒ a dispãrut ºi datoria urmeazã sã se plãteascã cãtre A.V.A.B., modificãri cu care suntem de acord.

ªi adresez rugãmintea Domniilor voastre sã fiþi de acord cu aceastã ordonanþã de urgenþã.

Aº mai menþiona faptul cã la discuþiile din cadrul comisiei a participat ºi Ministerul Finanþelor Publice, ºi A.V.A.B., instituþii care au fost de acord, de asemenea, cu aceastã ordonanþã de urgenþã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule secretar, pentru a prezenta raportul comisiei!

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia economicã a analizat cu mare atenþie aceastã propunere, angrenând în analizã organisme ale statului care, faþã de prevederile votate în Camera Deputaþilor, propune, de data aceasta, adoptarea de cãtre plenul Senatului a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10 din 1998, cu amendamentele din anexã.

Menþionãm cã respingerea acestei ordonanþe de urgenþã ar modifica condiþiile în care a fost negociat contractul de privatizare dintre Fondul Proprietãþii de Stat ºi ”LukoilÐEuropaÒ Ltd. Ð Anglia, iar în cazul în care s-ar ajunge la rezilierea contractului statul român ar fi obligat sã restituie contravaloarea acþiunilor vândute, inclusiv valoarea investiþiilor executate de ”LukoilÒ în România. De asemenea, recuperarea datoriei Societãþii Comerciale ”PetrotelÒ Ñ S.A. Ploieºti, , în valoare de 53,4 milioane de dolari, cãtre fosta ”BancorexÒ ar fi , practic, pusã sub semnul întrebãrii. Prevederile privind reglementarea protecþiei mediului în arealul petrolier Ploieºti, aparþinând Societãþii Comerciale ”PetrotelÒ Ñ S.A. Ploieºti, prevãzute la art. 2 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 10/1998, nu se mai pot pune în practicã.

De aceea, Comisia economicã avizeazã favorabil ºi vã propune adoptarea acestui proiect de lege. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Deci, o primã problemã: în mod greºit, în ordinea de zi a fost trecut un proiect de lege pentru aprobarea ordonanþei, pentru cã este proiectul de lege venit de la Camera Deputaþilor, este proiect de lege privind respingerea ordonanþei.

Raportul comisiei noastre este un raport corect. Deci este un raport de respingere a punctului de vedere al Camerei Deputaþilor, respectiv de aprobare a ordonanþei.

Deci vã consult dacã sunt intervenþii la dezbateri generale.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator! Domnul senator Hanganu are cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Eu cred cã raportul favorabil al Comisiei economice este extrem de important, pentru cã el vine sã corecteze o eroare mare care s-a fãcut prin aceastã Lege de respingere a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/1998.

Domnul senator a explicat cã, de fapt, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 10/1998 a fost clauzã la contractul de vânzare-cumpãrare ºi a ºi arãtat care ar fi toate repercusiunile dacã aceastã ordonanþã s-ar respinge.

Eu aº vrea, eventual, sã reamintesc, domnule preºedinte, pentru cã am fost extrem de implicat în aceastã problemã, cã, prin decizia aceea Ñ sã spunem Ñ uºor sau mai mult nelalocul ei, cã lichidarea celor douã rafinãrii din Prahova, Societatea Comercialã ”PetrotelÒ Ñ S.A. Ploieºti a putut fi salvatã, efectiv, numai prin faptul cã a venit o societate importantã, cum era ”LukoilÒ, la privatizare. Spun acest lucru, pentru cã, la momentul respectiv, situaþia financiarã a rafinãriei era, într-adevãr, foarte grea ºi, de asemenea, ne confruntam cu ceea ce ºtim bine, lipsa materiei prime. De fapt, cred cã pentru privatizarea societãþilor comerciale din industria petrolierã aceasta ar trebui sã fie prima condiþie a celui care vine, potenþialul de a aduce petrol ºi a slãbi presiunea asupra celor 6.000.000 de tone de þiþei pe care le avem în þarã. ”LukoilÒ a plãtit, la momentul respectiv, suma care era: 50 ºi ceva de milioane de dolari costul rafinãriei, a plãtit tot ce înseamnã... a preluat toate obligaþiile curente. Deci nu a avut aceastã ºansã a facilitãþilor de a se stinge obligaþiile curente. A acceptat aceastã sumã de 200.000.000 de dolari investiþii, din care a fãcut deja 75.000.000 de dolari, ºi a acceptat inclusiv aceastã datorie de 52.000.000 de dolari, datorie forþatã, ca urmare a acelei împãrþiri a datoriei C.R.P.-ului, ca urmare a creditului de la ”BancorexÒ.

Ce aº vrea sã reamintesc e faptul cã, de fapt, ”LukoilÒ, ”PetrotelÒ, de fapt, la acest moment, plãteºte de douã ori aceastã datorie. Prin Ordonanþa nr. 249 din 2000, dupã cum ºtiþi, s-a stabilit acea taxã de 1 cent pe litru pe care îl plãtesc toate rafinãriile, tocmai pentru a

Vã mulþumesc. Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor colegi, eu, spre deosebire de colegul meu, nu sunt deloc implicat în problemele acelea de la ”PetrotelÒ, de la ”LukoilÒ, dar ca senator de Prahova cunosc ºi am fost sesizat frecvent, în ultimul timp, în urma modului în care Camera Deputaþilor a soluþionat aceastã problemã ºi care a creat o gravã ºi unanimã îngrijorare într-una din unitãþile cele mai importante din judeþul Prahova.

Consider cã modul în care comisia noastrã de specialitate a dezbãtut ºi a soluþionat, spre deosebire de eroarea, dupã pãrerea mea, fãcutã de Camera Deputaþilor, este demn de luat în considerare. ªi, de aceea, vom susþine, fãrã îndoialã, raportul ºi respingerea soluþiei date de Camera Deputaþilor.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã nu mai sunt alte intervenþii, declar închise dezbaterile generale.

Constat cã nu existã amendamente respinse, deci amendamentele au fost acceptate ºi se gãsesc în anexa la raport.

Vã rog sã vã pronunþaþi printr-un vot asupra raportului, cu amendamentele din anexã. Raportul comisiei sesizate în fond este favorabil. Deci vã rog sã votaþi.

Cu 70 de voturi pentru ºi 20 de voturi contra, raportul comisiei sesizate în fond este aprobat. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu. Deci proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/1998.

Deci Senatul infirmã punctul de vedere al Camerei Deputaþilor, aprobând proiectul de lege cu 82 de voturi pentru ºi 29 de voturi împotrivã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

O listã pentru toate grupurile parlamentare. Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 120/2001 pentru completarea art. 19[49] din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, înscris la poziþia 20 în ordinea de zi.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## **Domnul Mircea Ursache Ñ** _vicepreºedinte al Agenþiei de Valorificare a Activelor Bancare_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Distinºi membri ai Senatului,

Proiectul de Ordonanþã a Guvernului nr. 120/2001 privind completarea art. 19[49] din Ordonanþa nr. 51/1998, aºa cum a fost aprobatã prin Legea nr. 409/2001, introduce o metodã nouã de valorificare, pe lângã cele directe prevãzute de lege, ºi anume o valorificare indirectã. Acest concept þine cont de þinta A.V.A.B., care este bugetul de stat ºi prin aceasta stingerea datoriei publice interne, ºi prezintã importanþã deosebitã prin faptul cã foarte multe din activele care ajung astãzi la A.V.A.B. urmare a organizãrii a câte trei licitaþii, cu scãderea preþului pânã la 50%, nu pot fi valorificate pe piaþã, ele ajungând astãzi sã fie adjudecate de A.V.A.B., În aceste condiþii, þinând cont cã piaþa imobiliarã este foarte scãzutã, dar cã investiþii noi ar presupune costuri imense de la buget, am promovat aceastã ordonanþã de urgenþã, astfel încât sã avem posibilitatea sã transferãm în proprietatea publicã a statului o serie de active care ar intra în posesia statului ºi deci ar necesita reducerea bugetelor instituþiilor statului, nemaifiind nevoie sã construiascã astfel de clãdiri. În acest sens, dacã sunteþi de acord, vã propun sã aprobaþi aceastã ordonanþã de urgenþã.

## Da, mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, analizând proiectul prezentat, propune plenului adoptarea proiectului în forma prezentatã, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

## Mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi printr-un singur vot asupra raportului comisiei sesizate în

fond, cât ºi a proiectului de lege în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 120/2001, aprobat de plenul Senatului cu 87 de voturi pentru, 9 împotrivã ºi o abþinere, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã.

Punctul 21 Ñ proiect de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 65/1999 privind salarizarea personalului Agenþiei de Valorificare a Activelor Bancare.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

O singurã precizare: aceastã Ordonanþã de urgenþã a Guvernului privind salarizarea personalului A.V.A.B. ºi-a fãcut efectul pânã la 17 iulie, o datã cu aprobarea noii Legi a A.V.A.B., Legea nr. 409/2001.

Comisia. Vã rog sã mã iertaþi, invit un coleg din Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã. Raportul este favorabil pe proiectul de respingere a ordonanþei. Deci iniþiatorul susþine proiectul de lege pentru respingerea ordonanþei de urgenþã.

Vã rog, aveþi cuvântul, doamna senator ªelaru!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanþei nr. 65/1999 privind salarizarea personalului Agenþiei de Valorificare a Activelor Bancare, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a hotãrât acceptarea respingerii, pe care o propunem plenului Senatului, din considerentele pe care le aveþi ºi dumneavoastrã înscrise în raport.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Vã consult dacã sunt intervenþii Da, domnul senator Paul Pãcuraru.

Susþinem, domnule preºedinte, punctul de vedere al comisiei, cu precizarea cã ieri am fost într-o situaþie similarã ºi am avut de acea datã cu A.N.L.-ul un raport pozitiv, dar, fãrã discuþie, problematica este exact aceeaºi, o discriminare nejustificatã în sistemul de salarizare intern ºi a modului în care, la vremea respectivã, unul sau altul dintre miniºtri îºi fãcea lobby pentru a asigura o retribuþie suplimentarã personalului din subordine. Susþinem, categoric, punctul de vedere al comisiei.

## Da, vã mulþumesc.

Mai doreºte cineva sã intervinã? Dacã nu mai doreºte nimeni, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului favorabil al comisiei, iar în condiþiile în care veþi vota ”daÒ, deci alãturi de aprobarea raportului comisiei, vom accepta punctul de vedere al Camerei Deputaþilor ºi al iniþiatorilor, în sensul respingerii ordonanþei de urgenþã. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Deci proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 65/1999, cu precizarea caracterului legii, lege ordinarã, aprobat de plenul Senatului cu 81 de voturi pentru ºi 7 contra.

Punctul 22 în ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 76/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investiþiilor pentru realizarea unor lucrãri publice ºi construcþii de locuinþe.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru administraþia publicã.

Îl rog pe domnul senator Hriþcu Florin sã-ºi ocupe locul.

Vã rog sã prezentaþi succint expunerea de motive. Aveþi cuvântul! Vã rog.

## **Domnul Sorin Bota Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sunt Sorin Bota, secretar de stat la Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

Ordonanþa Guvernului nr. 76/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investiþiilor pentru realizarea unor lucrãri publice ºi construcþii de locuinþe. Ca urmare a prevederilor Legii nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se menþine scutirea de impozit pe clãdiri, prevãzutã în art. 10 din Legea locuinþei nr. 114/1996, numai pentru locuinþele care se finanþeazã conform art. 7 ºi 9 din aceastã lege. Cele de mai sus au condus la o discriminare între beneficiarii de locuinþe finalizate în condiþiile Ordonanþei Guvernului nr. 19/1994 ºi cei care beneficiazã de o locuinþã finanþatã în condiþii similare, în conformitate cu prevederile art. 7 ºi 9 din Legea locuinþei nr. 114/96. S-au mai adus amendamente referitoare la calculul cuantumului de subvenþie, care se realizeazã la valoarea finalã a locuinþei, ºi limita de vârstã pentru stabilirea categoriei tinerilor, care este de 35 de ani. Având în vedere cele de mai sus, este elaborat alãturat proiectul de ordonanþã, care în forma prezentã a fost avizat, ºi-l supunem spre adoptare plenului Senatului.

Da, vã mulþumesc. Vã rog, domnule senator.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege. Comisia a hotãrât sã adopte raport favorabil fãrã amendamente ºi propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma transmisã de Camera Deputaþilor.

## Mulþumesc.

Sunt intervenþii la dezbateri generale? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei, cât ºi asupra proiectului de lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 76/2001. Vã rog sã votaþi.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, 4 contra ºi 6 abþineri.

La punctul 23 avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinþarea Inspectoratului de Stat în Construcþii Ñ I.S.C.

De asemenea, comisia sesizatã în fond, Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului. Vã rog sã prezentaþi succint expunerea de motive.

Ordonanþa Guvernului are ca obiect de reglementare înfiinþarea Inspectoratului de Stat în Construcþii, instituþie publicã cu personalitate juridicã, în subordinea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, finanþatã integral din venituri extrabugetare. Inspectoratul de Stat în Construcþii ºi inspectoratele în construcþii teritoriale din subordinea acesteia exercitã controlul statului în domeniul calitãþii construcþiilor ºi disciplinei în urbanism în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcþii ºi a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii construcþiilor ºi unele mãsuri pentru realizarea locuinþelor, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Da, mulþumesc. Vã rog, domnule senator.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege. Comisia a hotãrât sã adopte raport favorabil fãrã amendamente ºi propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma transmisã de Camera Deputaþilor.

## Vã mulþumesc.

Vã consult dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi. Nefiind domni senatori care sã doreascã sã intervinã la dezbateri generale, vã rog sã vã pronunþaþi printr-un singur vot atât asupra raportului, cât ºi asupra proiectului de lege în ansamblu. Precizez caracterul legii, lege ordinarã. Raport favorabil al comisiei, fãrã amendamente.

Deci plenul Senatului, cu 70 de voturi pentru ºi 4 abþineri, aprobã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/2001.

La punctul 24 avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/2001 privind acceptarea unor amendamente la Convenþia referitoare la Regulamentul internaþional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, încheiatã la Londra la 20 octombrie 1972. Vã rog, aveþi cuvântul!

Una din convenþiile internaþionale adoptate de Organizaþia Maritimã Internaþionalã este Convenþia referitoare la Regulamentul internaþional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. Perfecþionarea regulilor prevãzute în regulament se face prin adoptarea unor amendamente de cãtre Adunarea Organizaþiei Maritime Internaþionale. De la data aderãrii României la aceastã convenþie ºi pânã în prezent aceasta a fost amendatã în mai multe rânduri, iar pentru aceste amendamente nu existã încã acte normative interne de acceptare explicitã, deºi, conform dispoziþiilor convenþiei, pãrþile contractante se angajeazã sã dea efect prevederilor acesteia ºi sã adopte pe plan naþional instrumentele legislative necesare. Þinând cont de insuficienþele legislaþiei naþionale actuale se impunea includerea în legislaþia internã a respectivelor reglementãri.

Mulþumesc.

Vã rog aveþi cuvântul, domnule senator Novolan!

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia economicã propune plenului Senatului spre adoptare proiectul de lege fãrã amendamente, în forma primitã de la Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Vã consult dacã sunt intervenþii. Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot atât asupra raportului favorabil al comisiei, cât ºi asupra legii în ansamblu.

Vã rog sã votaþi.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru, unul contra ºi 3 abþineri.

La punctul 25 avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 31/2001 pentru acceptarea Codului internaþional pentru transportul în siguranþã al cerealelor în vrac (Codul internaþional pentru cereale), adoptat prin Rezoluþia M.S.C. 23(59) a Comitetului Securitãþii Maritime al Organizaþiei Maritine Internaþionale la Londra la 23 mai 1991.

Aveþi cuvântul!

Organizaþia Maritimã Internaþionalã, prin convenþiile, codurile ºi rezoluþiile adoptate, stabileºte cerinþele minime care se impun navelor comerciale care efectueazã voiaje internaþionale. Confirmarea respectãrii de cãtre nave a convenþiilor internaþionale se face prin certificatele corespunzãtoare eliberate de fiecare stat-parte. Prin Rezoluþia M.S.C. 23 a fost adoptat în 1991 Codul internaþional pentru transportul în siguranþã al cerealelor în vrac, cu intrare în vigoare pe plan internaþional la 1 ianuarie 1994. Acest cost stabileºte condiþiile tehnice pe care trebuie sã le îndeplineascã navele maritime, comerciale, care executã voiaje internaþionale ºi care transportã cereale în vrac.

## Vã mulþumesc.

Vã consult dacã sunt intervenþii la dezbateri generale. Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi printr-un singur vot atât asupra raportului favorabil al comisiei sesizate în fond, cât ºi asupra proiectului de lege în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru ºi 3 abþineri.

La punctul 26 avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 30/2001 privind acceptarea amendamentelor la Convenþia internaþionalã asupra liniilor de încãrcare, încheiatã la Londra la 5 aprilie 1966, adoptate de Adunarea Organizaþiei Maritime Internaþionale prin Rezoluþia A 784(19), la Londra la 23 noiembrie 1995.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

Convenþia Organizaþiei Maritine Internaþionale care se referã la stabilirea limitelor maxime pânã la care se pot încãrca navele maritime în raport cu structura, tipul ºi caracteristicile navei ºi în funcþie de regiunile geografice ºi perioadele sezoniere indicate în anexele convenþiei, reglementate prin Rezoluþia A 784(19) ºi amendamentele la Regula 49 prin care s-a delimitat cu mai multã exactitate regiunea tropicalã din Pacificul de Sud din largul coastei Australiei. Aceste amendamente au la bazã informaþii meteorologice justificate ºi contribuie la siguranþa navigaþiei.

## Da, mulþumesc.

Vã rog, domnule senator.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia economicã propune plenului Senatului spre adoptare proiectul de lege fãrã amendamente, în forma primitã de la Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Dacã nu sunt domni senatori care doresc sã intervinã, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot atât asupra raportului favorabil al proiectului de lege, cât ºi asupra legii în ansamblu.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 30/2001 aprobat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru ºi douã abþineri.

49 e tot al dumneavoastrã sau nu?

## Mulþumesc.

Vã rog, domnule senator, punctul de vedere al comisiei.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Faþã de cele prezentate de antevorbitori, ºi Comisia economicã propune plenului Senatului spre adoptare proiectul de lege fãrã amendamente, în varianta primitã de la Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

49, da.

Deci vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 49/2001 privind acceptarea unor amendamente la Convenþia internaþionalã pentru securitatea containerelor, încheiatã la Geneva la 2 decembrie 1972, înscris în ordinea de zi la poziþia 27.

Aveþi cuvântul!

Convenþia internaþionalã pentru securitatea containerelor stabileºte reguli generale privind examinarea în timpul fabricaþiei, încercarea, inspectarea, aprobarea de securitate, întreþinerea ºi controlul containerelor folosite pentru transportul internaþional, cu excepþia containerelor special concepute pentru transportul aerian. Pânã în prezent convenþia a fost amendatã de 4 ori, România neavând obiecþii la nici unul din respectivele amendamente.

Da, mulþumesc. Îl rog pe domnul senator Novolan...

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Comisia economicã propune spre adoptare proiectul de lege în forma primitã de la Camera Deputaþilor. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã sunt intervenþii? Nefiind intervenþii din partea domnilor senatori, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot atât asupra raportului comisiei sesizate în fond, cât ºi asupra proiectului de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã. Rog pe domnii senatori sã voteze.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru, 3 contra ºi 3 abþineri. Înþeleg cã domnul secretar de stat mai are înscrise în ordinea de zi douã proiecte de lege ºi este vorba de Ordonanþa nr. 64/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi Ordonanþa nr. 79/2000 privind regimul navigaþiei pe Canalul DunãreÐMarea Neagrã ºi Canalul Poarta AlbãÐMidiaÐNãvodari.

Deci, stimaþi colegi, vã propun sã luãm în dezbatere, aºa cum de altfel a propus astãzi de dimineaþã domnul senator Predescu, cele douã proiecte de lege înscrise la poziþia 37 ºi 38 în ordinea de zi, rãmase din ºedinþa de ieri.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat, pentru proiectul de lege înscris la poziþia 37!

Ordonanþa Guvernului nr. 64/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, care prevede un nou articol prin care se excepteazã de la aplicarea prevederilor acestei legi mijloacele fixe ºi activele componente ale patrimoniilor aparþinând aeroporturilor ºi staþiilor de cale feratã, în sensul de a nu putea fi vândute agenþilor economici care le au în locaþie de gestiune sau închiriate. În aeroporturi ºi în staþiile de cale feratã mijloacele fixe ºi activele corporale existente reprezintã suportul desfãºurãrii activitãþii aeroportuare ºi feroviare în condiþii de siguranþã, securitate ºi confort. În plus, utilizarea activelor ºi a mijloacelor fixe menþionate este condiþionatã de cadrul de reglementare internaþionalã în transporturile aeriene civile sau feroviare, cât ºi de cel aplicabil spaþiului european pe care

România are obligaþia sã-l respecte în perspectiva aderãrii la Uniunea Europeanã.

Da, mulþumesc.

Comisiile sesizate în fond, Comisia economicã ºi Comisia pentru privatizare. Îi consult pe cei doi domni senatori.

Faþã de cele arãtate mai sus, propunem plenului Senatului...

Domnul senator, numai puþin, staþi sã consemnãm ºi în stenogramã!

Are cuvântul domnul senator Matei Vintilã, din partea Comisiei pentru privatizare. Vã rog.

Faþã de cele arãtate mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege cu amendamentele din anexã.

Deci sunt douã amendamente, ambele acceptate de comisie. Declar deschise dezbaterile generale.

Acceptate ºi de minister.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Acceptate ºi de iniþiator.

Dacã sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond, raport care are douã amendamente. Vã rog sã votaþi.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru ºi 3 abþineri.

La poziþia 38 avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 79/2000 privind regimul navigaþiei pe Canalul DunãreÐMarea Neagrã ºi Canalul Poarta AlbãÐMidiaÐNãvodari.

Aveþi cuvântul!

Actul normativ priveºte regimul navigaþiei pe Canalul DunãreÐMarea Neagrã ºi Canalul Poarta AlbãÐMidiaÐNãvodari. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor norme referitoare la regimul de navigaþie pe cele douã canale, precum ºi la obligaþiile care revin proprietarilor de terenuri din zonele de siguranþã ale canalelor navigabile. De asemenea, se instituie zonele de protecþie ºi de siguranþã ale canalelor navigabile în scopul implementãrii sistemelor de semnalizare, avertizare ºi informatizare pentru siguranþa navigaþiei ºi, în acelaºi timp, pentru a evita efectuarea de lucrãri ºi construcþii în zona canalelor, lucrãri care ar putea afecta elementele constructive ºi de rezistenþã ale acestora.

## Da, vã mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului senator Novolan, care a avut un succes deosebit astãzi, prin numãrul mare de proiecte de lege.

Vã rog.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma primitã de la Camera Deputaþilor, cu un amendament de formã, ºi anume: pe tot cuprinsul legii sã fie trecutã denumirea corectã a Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

Sigur, amendamentul este fundamental, bãnuiesc cã iniþiatorul nu se opune.

Sigur cã da.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi printr-un vot atât asupra raportului comisiei, cât ºi asupra legii în ansamblu.

Vã rog sã votaþi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 79/2000, aprobat de plenul Senatului cu 86 de voturi pentru ºi 5 abþineri.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Revenim la punctul 28 din ordinea de zi. Vã propun sã luãm în dezbatere...

Sunt iniþiatori? Nu mai sunt?

Nu, nu la Camerã, în sala Senatului dacã sunt? Nu mai este nici un iniþiator prezent? Vã rog sã luaþi mãsuri sã anunþaþi reprezentanþii Guvernului sã se prezinte urgent la Senat. Vã propun o pauzã de un sfert de orã. Vã rog sã luaþi mãsuri. Este inadmisibil sã întrerupem ºedinþa din cauza asta!

Stimaþi colegi, deci este prezent domnul secretar de stat Fleºariu. Putem lua în dezbatere în aceastã situaþie proiectul de lege de la poziþia 28, respectiv Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 80/2001. Da?

Domnul secretar de stat, îmi permiteþi sã mã adresez dumneavoastrã?

## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

Da, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, vã rog sã mã scuzaþi, am fost la Camerã ºi am fugit repede încoace. Am avut...

Sã ºtiþi cã se citeºte pe chipul dumneavoastrã fuga repede spre Senat.

Am venit pe jos.

De aceea... De aceea aþi ºi fugit. Oricum, ne bucurãm cã sunteþi în mijlocul nostru ºi tocmai de aceea vã propunem sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor mãsuri pentru asigurarea temporarã a locuinþelor de serviciu. Comisia sesizatã în fond... domnul senator Florin Hriþcu este prezent, vã aºteaptã.

Aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Pânã la aprobarea Ordonanþei nr. 80/2001, care vã este astãzi supusã dezbaterii, problema cazãrii persoanelor care ocupau funcþii de demnitate publicã în ministere era reglementatã printr-o hotãrâre a Guvernului. Persoanele respective erau cazate la hotel, instituþiile ai cãror angajaþi erau le plãteau cazarea la hotelul la care locuiau. Prin Ordonanþa nr. 80/2001 se propune o altã soluþie, ºi anume Regia Autonomã a Patrimoniului Protocolului de Stat are obligaþia sã asigure locuinþe de serviciu pentru persoanele, repet, care ocupã funcþii de demnitate publicã, pe perioada cât aceste persoane îºi exercitã funcþiile respective. Aceste locuinþe au caracter de locuinþe de serviciu potrivit Legii nr. 114/1996, Legea locuinþei, cheltuielile de întreþinere, precum ºi chiria pentru aceste locuinþe se prevede în ordonanþã, se suportã de cãtre persoanele în cauzã.

Ordonanþa a fost analizatã de Comisia pentru administraþia publicã. Existã un amendament potrivit cãruia chiria ar urma sã nu fie suportatã de cãtre persoanele beneficiare ale locuinþelor de serviciu, ci de cãtre instituþiile ai cãror angajaþi sunt aceste persoane, de ministerele respective. Vreau sã vã spun cã Ministerul Administraþiei Publice ºi Guvernul nu sunt de acord cu acest amendament, cu amendamentul propus de cãtre comisie, solicitându-vã sã fiþi de acord cu menþinerea textului ordonanþei, aºa cum aceasta a venit de la Guvern. Vã rog sã aprobaþi ordonanþa în forma venitã de la Guvern. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Îl rog pe domnul senator Florin Hriþcu sã prezinte raportul comisiei.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectului de lege, Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului a hotãrât sã adopte raport favorabil ºi propune plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege în forma transmisã de la Camera Deputaþilor, cu amendamentul de care a amintit domnul ministru. Amendamentul era aºa: ”chiria ºi cheltuielile de întreþinere a locuinþelor de serviciu se suportã de autoritãþile ºi instituþiile publice în cadrul cãrora funcþioneazã persoanele care ocupã funcþii de demnitate publicã numite sau funcþiile asimilate funcþiilor de demnitate publicãÒ. Motivaþia era cã aceste persoane sunt detaºate de la Iaºi, Cluj, Constanþa ºi aºa mai departe, vin aici sã facã o treabã, sunt oameni, probabil, foarte competitivi ºi competenþi ºi meritã sã nu mai cheltuiascã în plus, ºtiu eu, pentru cazare în perioada cât stau acolo.

Sunt stimulaþi cu o chirie de câteva milioane sau zeci de milioane.

Deci comisia are punctul ei de vedere, stimaþi colegi, în legãturã cu amendamentul. Aþi ascultat punctul de vedere al Guvernului, care este împotriva acestui amendament.

Declar deschise dezbaterile generale. Dacã doriþi sã interveniþi? Doamna senator Norica Nicolai.

Apreciem generozitatea acestei legi în condiþiile în care prin A.N.L. creãm posibilitatea tinerilor sã-ºi plãteascã locuinþele pe care le vor primi în urmãtorii cinci ani. Am o întrebare pentru iniþiator. Prin personalul încadrat pe funcþii la cabinetul demnitarului, în cadrul ministerelor ºi celorlalte organe de specialitate ale administraþiei, se înþelege cumva ºi secretara ºi ºoferul?

Ordonanþa are în vedere personalulÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sã-l întrebaþi pe domnul senator Radu Vasile, cã, dacã nu mã înºel, dânsul a semnat ordonanþa respectivãÉ

Nu dânsul? Aveþi una pe timpul dumneavoastrã, aduceþi-vã aminte!

Ordonanþa areÉ Pot sã rãspund?

Sigur cã daÉ Cu dragoste rãspundeþi domnului sena-

tor.

Ordonanþa are în vedere numai funcþiile de demnitate publicã, aºa cum acestea sunt enumerate în anexa nr. 1 la Legea nr. 154, funcþiile de demnitate publicã ºi funcþiile asimilate acestora. Nicidecum nu are în vedere personalul de la cabinetul demnitarului pentru aceste funcþii.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sã înþelegem, doamna senator, cã dumneavoastrã propuneþi un amendament sã fie ºi secretara ºi ºoferul?

Da, vã rog, alte intervenþii dacã sunt? Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Îmi afirm punctul meu de vedere, care este cel al comisiei. Sã ne imaginãm cã unui deputat sau unui senator i se propune sã fie ministru. ªi atunci se creeazã o discriminare care pare chiar ridicolã, domnilor. Cum adicã, care ar fi diferenþa? De ce acel ministru respectiv

sã-ºi plãteascã, ºi în situaþia în care ar fi senator sau deputat sã aibã un avantaj pe care un ministru nu-l are?! Mie mi se pare absolut normal ºi sunt pentru amendamentul fãcut de comisia Senatului.

Mulþumesc.

Dacã mai sunt alte intervenþii? Domnul senator Seres DŽnes.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

De fapt Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului a avut în vedere nota de fundamentare a ordonanþei de urgenþã, care specificã acest lucru în sensul formulat de cãtre comisie. Sigur, noi ne-am referit la funcþiile de demnitate publicã, la cei care sunt detaºaþi sau, mã rog, pe o perioadã determinatã locuiesc în altã localitate ºi nu beneficiazã de diurnã de deplasare, numai de locuinþã de serviciu în condiþiile ordonanþei de urgenþã, ºi am considerat benefic ca acest lucru sã nu fie suportat... chiria ºi cheltuielile de întreþinere sã nu fie suportate din salariile acestora. Tocmai în ideea ca ºi cei din provincie sã fie într-o formã de egalitate cu cei din Bucureºti. Deci amendamentul nostru a fost acesta, noi am crezut ºi considerãm cã este benefic pentru cei care vin din teritoriu ºi ocupã funcþii de demnitate publicã.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Paul Pãcuraru.

## Domnule preºedinte,

Sigur cã unul din lucrurile care ar trebui avute în vedere de aceastã ordonanþã este ca locuinþele de serviciu sã nu se transforme în locuinþã proprietate personalã, cum s-a transformat, de 11 ani încoace, tot portofoliul de locuinþe.

Al doilea lucru, repet, ºi este extrem de important de avut în vedere, totuºi la art. 2 scrie negru pe alb Ð ºi aici am sã vã rog sã rãspundeþi, domnule secretar de stat Ñ cã au dreptul, în afarã de secretarii de stat, alte funcþii asimilate, de demnitate publicã, directorii generali ºi persoanele care sunt încadrate pe funcþii din cabinetul demnitarului, în cadrul ministerelor ºi celorlalte organe de specialitate ale administraþiei publice centrale ºi ale instituþiilor publice.

Evident cã persoanele încadrate pe funcþii la cabinetul demnitarului nu sunt demnitarii Ñ sunt nominalizaþi în altã poziþie Ñ, ci restul personalului care face parte din cabinet.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Mai sunt ºi alte intervenþii?

Nemaifiind intervenþii, declar închise dezbaterile generale.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã rãspundeþi domnului senator.

Referitor la posibilitatea vânzãrii cãtre cei care ocupã aceste locuinþe, vreau sã spun cã, potrivit Legii nr. 114/1996, locuinþele de serviciu fac parte din domeniul public al statului ºi, potrivit art. 135 din Constituþie, ele nu pot fi vândute. Deci este clar, ele nu pot fi cumpãrate de cei care le ocupã.

Atunci când am fãcut afirmaþia cã nu se aplicã personalului de la cabinetele demnitarilor, mã refeream Ñ ºi poate am greºit eu Ñ la amendamentul propus de comisie, pentru cã amendamentul propus de comisie se referã la plata cheltuielilor de întreþinere ºi a chiriei numai pentru funcþiile de demnitate publicã. Poate a fost o neînþelegere.

Deci asigurarea locuinþelor se face ºi pentru persoanele care sunt încadrate la cabinetul demnitarilor, dar plata chiriei ºi a cheltuielilor de întreþinere, potrivit amendamentului propus de cãtre comisie, se referã numai la persoanele care ocupã funcþii de demnitate publicã, deci cei prevãzuþi în anexa la Legea nr. 154/1998.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Aþi ascultat raportul comisiei, aþi ascultat amendamentul existent în raport, punctul de vedere al Guvernului, potrivnic acestui amendament. Sunt obligat sã-l

Care amendament?

În primul rând, existã un amendament. În raport existã un amendament al comisiei, cel legat de chirie ºi cheltuieli de întreþinere, care sã fie suportate de autoritãþile publice. Guvernul nu este de acord cu acest amendament. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de comisie.

Deci amendamentul comisiei nu a trecut, întrucât a întrunit doar 35 de voturi pentru, 41 împotrivã ºi 15 abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei în ansamblu, fãrã acest amendament.

Aprobat de plenul Senatului cu 66 de voturi pentru, 39 împotrivã ºi 7 abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege, cu precizarea caracterului legii, lege ordinarã.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 59 de voturi pentru, 41 împotrivã ºi 7 abþineri.

ªi eu aveam emoþii, ce înseamnã o locuinþãÉ

Cã a trecut proiectul de lege sau cãÉ?

ªi cã a trecut proiectul, ºi cã mi-am tras sufletul.

Corect! Tocmai de aceea vã propunem sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 83/2001 privind transmiterea temporarã a unor imobile, situate în municipiul Bucureºti, din administrarea Regiei Autonome ”LocatoÒ în administrarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti.

Aveþi cuvântul!

Proiectul de ordonanþã are ca obiect asigurarea unui numãr de locuinþe pentru persoanele care sunt evacuate din locuinþele pe care le deþin, locuinþe care au fost restituite foºtilor proprietari, în condiþiile Legii nr. 10/2001.

Practic, au fost identificate un numãr de 50 de locuinþe care se aflau în administrarea Regiei Autonome ”LocatoÒ. Aceste locuinþe au fost repartizate pe sectoarele din municipiul Bucureºti. Ordonanþa se aplicã numai în municipiul Bucureºti. Locuinþele respective au fost puse la dispoziþia sectoarelor, la unele mai multe, la altele mai puþine, în funcþie de numãrul cererilor care existau la un moment dat. Ele au fost repartizate de cãtre sectoare cãtre cetãþenii care au fost evacuaþi, repet, din locuinþele pe care le ocupau.

Vã mulþumesc. Foarte fundamentat. Vã rog, domnulÉ

Deci ordonanþa ºi-a ºi produs efectele. Asta voiam sã spun.

Da?

Da.

Vã rog, domnule senator Hriþcu, sã prezentaþi raportul comisiei.

Vã rog, pentru grupurile parlamentare, o listã cu votu-

rile.

Domnul secretar de stat ne-a derutat, pentru cã a venit într-o fugã extraordinarã de la Camera Deputaþilor.

Abia îmi mai trag sufletul. Dar acum m-am liniºtit.

V-aþi liniºtit?

Da.

În urma examinãrii, comisia a hotãrât sã adopte raport favorabil, fãrã amendamente, ºi propune plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege în forma transmisã de Camera Deputaþilor.

Vã consult dacã sunt intervenþii la dezbateri generale. Vã rog, aveþi cuvântul!

Nefiind intervenþiiÉ Sunt intervenþii? Vã rog. Domnul senator Pãcurariu.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/16.XI.2001

Nu vã spun chiar o glumã, dar cred cã ar fi fost interesantã o listã cu aceºti cetãþeni evacuaþi ºi care au primit repartiþii.

## Sigur!

Domnul senator Popa.

Vã rog, domnule secretar de stat, dacã nu aveþi aceastã listã, sã o prezentaþi în cadrul programului de întrebãri ºi interpelãri. Este interesantã solicitatea domnului senator.

Categoric, nu am aceastã listã, dar o vom pune la dispoziþia domnului senator.

Evident, fiind vorba de ”LocatoÒ, ne dãm seama ºi de standardul acestor locuinþe, dar întrebarea mea este de ce aþi repartizat la sectoare, neºtiind de unde sunt aceºti ”evacuaþiÒ, care pot fi toþi într-un anumit sector. Cum aþi fãcut aceastã repartizare pe sectoare, când era mai simplu sã le daþi la municipiul Bucureºti?

Repartizarea s-a fãcut pe sectoare, în mod proporþional, în funcþie de numãrul cererilor care existau la fiecare sector în parte.

Vreau sã precizez cã numãrul de 50 de locuinþe a fost departe de a asigura necesarul unor asemenea locuinþe, dar a fost ceva mai mult decât nimic.

## Mulþumesc.

Dacã nu mai sunt alte intervenþii, potrivit prevederilor art. 97 alin. (1) din regulament, supun, printr-un vot, atât raportul comisiei sesizate în fond, raport favorabil, cât ºi proiectul legii în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, lege ordinarã.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 72 de voturi pentru, 28 împotrivã ºi 4 abþineri, proiectul de lege este aprobat de plenul Senatului.

Vã propun sã luãm în dezbatere... Mai aveþi proiecte de lege?

Cred cã da, domnule... Deci, oraºul Reºiþa, oraº-martir.

Cu Reºiþa nu aveþi nimic comun?

Nu este iniþiativã guvernamentalã. Cred cã este propunere parlamentarã, dar nu ne opunem, nu avem nimic împotrivã.

## Sã rãmâneþi la dezbateri.

Da, vã rog, sã luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la poziþia 30 în ordinea de zi: proiectul de Lege pentru declararea municipiului Reºiþa ”Oraº-Martir al Revoluþiei din Decembrie 1989Ò.

Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului...

Cine este iniþiator? Domnul deputat Spãtaru. ( _Discuþii la masa prezidiului_ .)

Vã consult dacã este prezent iniþiatorul... ( _Discuþii la masa prezidiului_ .)

Pãi, dumneavoastrã îmi rãspundeþi ”daÒ, colegul meu, domnul secretar, spune ”nuÒ. ( _Discuþii la masa prezidiului_ .)

Deci proiectul de lege înscris la poziþia 30 în ordinea de zi se amânã întrucât lipseºte iniþiatorul.

Este aici, în salã!

Este prezent? Unde este prezent, domnule? Deci sã faceþi un referat, la recomandarea mea, pentru ºedinþa de Birou permanent de mâine, sã propuneþi o sancþiune în ceea ce vã priveºte. ªi sã nu mai interveniþi niciodatã în dezbaterile din Senat!

La punctul 31 din ordinea de zi sunt prezenþi iniþiatorii?

Da.

Deci... sã ºtiþi cã am vorbit serios.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/1998 privind înfiinþarea de extensiuni universitare ale României în strãinãtate. Aveþi cuvântul, vã rog!

## **Domnul Vasile Molan Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Sunt Vasile Molan, secretar de stat la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

În legãturã cu Ordonanþa Guvernului nr. 60/1998, susþinem proiectul de lege. Extensiile universitare funcþioneazã în momentul de faþã ºi funcþioneazã bine. Universitãþile din afarã sunt patronate de Universitãþile din Iaºi ºi Galaþi. În felul acesta, efortul financiar al României scade, pentru cã se deplaseazã profesorii noºtri la universitãþile respective, nu vin studenþii la noi, unde cheltuielile ar fi mai mari.

În consecinþã, susþinem, acest proiect de lege.

## Vã mulþumesc.

Comisia noastrã sesizatã în fond este Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã. Îl rog pe domnul senator Pruteanu sã prezinte raportul.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisia a avizat favorabil acest proiect de lege pentru aprobarea ordonanþei de urgenþã, cu urmãtoarele scurte amendamente:

Ñ eliminarea alin. 1 al art. 3;

Ñ modificarea alin. 2 al art. 3, cu urmãtorul cuprins: ”Persoanelor participante la activitãþile menþionate la art. 1, ca extensii universitare, li se pot acorda burse, conform legislaþiei în vigoareÒ;

Ñ modificarea alin. 1 al art. 6, cu urmãtorul cuprins: ”Din sumele alocate de la bugetul de stat, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii sprijinã financiar filialele ºi programele de studiu organizate în institutele de învãþãmânt superior.Ò

Cu aceste amendamente, comisia supune plenului Senatului, spre aprobare, acest proiect de lege pentru aprobarea ordonanþei de urgenþã.

Mulþumesc.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Dacã nu doriþi sã interveniþi la dezbaterea pe articole, vã rog sã observaþi cã sunt trei amendamente acceptate în comisie.

Vã consult dacã sunt ºi amendamente respinse. Nu rezultã din raport, domnule senator. Cred cã nu sunt, nu? Domnul senator Pruteanu.

Nu, nu existã.

Bun! Deci un prim amendament este eliminarea alin. 1 al art. 3.

Iniþiatorul, de acord?

De acord.

Vã rog sã ne pronunþãm prin vot. Amendament aprobat de plen cu 94 de voturi pentru, 3 abþineri.

Un al doilea amendament, modificarea alin. 2 de la art. 3.

Iniþiatorul, de acord?

Da.

Mulþumesc.

Vã rog sã ne pronunþãm prin vot, dacã nu sunt intervenþii.

Aprobat de plen cu 94 de voturi pentru, 4 abþineri. Al treilea amendament aprobat de comisie, modificarea alin. 1 al art. 6.

De acord.

De acord. Vã rog sã ne pronunþãm prin vot ºi asupra acestui amendament.

Aprobat de plen, în unanimitate, cu 90 de voturi.

Vã consult dacã mai sunt intervenþii la proiectul de lege sau la raportul comisiei. Dacã nu mai sunt... ( _Discuþii la masa prezidiului_ .)

Deci, în aceastã situaþie Ñ are dreptate domnul secretar Ñ, eliminând alin. 1 din art. 3, trebuie sã acceptãm, pe cale de consecinþã, încã un amendeament, ca acel alineat 2 sã rãmânã textul art. 3.

Vã rog sã ne pronunþãm ºi asupra acestui amendament, mai mult de tehnicã de redactare. Sã nu aparã într-un articol numai alin. 2.

Solicitare acceptatã de plen cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere.

Vã rog sã ne pronunþãm, printr-un singur vot, atât asupra raportului, în ansamblu, cu cele patru amendamente acceptate, cât ºi asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/1998.

Aprobat de plenul Senatului cu 90 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere. Mulþumesc.

Trecem la poziþia 32 din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138/1999 privind finanþarea unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar de stat.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

Susþinem poziþia Camerei Deputaþilor, în sensul cã suntem de acord cu respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138 din 23 septembrie 1999 privind finanþarea unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar de stat, publicatã în ”Monitorul OficialÒ.

Mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului senator George Pruteanu, pentru a prezenta punctul de vedere al Comisiei pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã.

Vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã a Senatului a dezbãtut proiectul acestei legi ºi îl supune dezbaterii plenului Senatului, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

Vã consult dacã sunt intervenþii la dezbateri generale. Nefiind intervenþii... Vã rog, doamna senator Dobrescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În primul rând, eu apreciez faptul cã se contureazã o nouã poziþie în ceea ce priveºte reforma managementului ºi finanþãrii în învãþãmântul preuniversitar prin acest proiect de lege.

Aº avea însã o întrebare pentru domnul secretar de stat, ºi anume la art. 4 alin. 1 se face vorbire despre finanþarea inspectoratelor ºcolare, a instituþiilor de învãþãmânt special, a instituþiilor ºi activitãþilor sportive ºi artistice, a taberelor ºi a altor unitãþi conexe. Nu mai citesc tot paragraful, dar fac precizarea aici, nu fac obiectul prezentei ordonanþe ºi se finanþeazã de la bugetul statului, prin Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Aº vrea sã-mi spuneþi mult mai concret ce se înþelege prin instituþiile ºi activitãþile sportive ºi artistice. Este referire ºi la liceele sportive ºi liceele de artã?

Nu, este vorba numai de cluburile sportive.

Da. Vã mulþumesc. Sunt de acord. Altfel, ar fi fost de discutat.

## Mulþumesc.

Dacã mai sunt intervenþii pe un proiect de lege pentru respingerea ordonanþei de urgenþã a Guvernului?

Dacã nu mai sunt intervenþii, atunci, domnilor colegi, potrivit art. 97 alin. (1) din regulament, supun, printr-un singur vot, atât raportul comisiei sesizate în fond, cât ºi proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138/1999.

Votând ”daÒ, veþi accepta punctul de vedere atât al iniþiatorului, cât ºi al comisiei.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru, 11 contra ºi o abþinere.

Trecem la poziþia 33 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 138/2000 privind mãsuri de susþinere a învãþãmântului privat.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

Ministerul susþine poziþia Camerei Deputaþilor. Prin acest proiect de lege învãþãmântul particular se apropie mai mult de învãþãmântul de stat, prin aceste prevederi, în sensul cã elevii din învãþãmântul preuniversitar pot folosi baze pentru activitãþile extraºcolare împreunã cu ceilalþi elevi, iar profesorii au aceleaºi drepturi ºi îndatoriri ca ºi profesorii de la stat, în sensul obþinerii gradelor didactice ºi categoriilor salariale.

Deci susþinem poziþia Camerei Deputaþilor.

## Mulþumesc.

Vã rog, domnul senator Pruteanu, punctul de vedere al Comisiei pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã a dezbãtut proiectul acestei legi, l-a avizat favorabil ºi îl supuse dezbaterii plenului Senatului, în forma de la Camera Deputaþilor, fãrã nici un fel de amendament.

Vã consult dacã sunt intervenþii. Nefiind intervenþii, conform regulamentului, supun, printr-un singur vot, atât raportul comisiei, neavând amendamente, cât ºi proiectul de lege, în ansamblu.

Vã rog sã votaþi.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 95 de voturi pentru, 4 împotrivã ºi o abþinere.

Mulþumesc.

Mai aveþi alte proiecte, domnule secretar de stat?

Nu mai sunt.

Mulþumim.

Mai are la poziþia 34.

Mai aveþi, sigur mai aveþi. Poziþia 34.

## Poziþia 34, da.

Poziþia 34, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 206/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii învãþãmântului nr. 84/1995.

Susþinem forma adoptatã de Camera Deputaþilor ºi de Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã a Senatului, pentru cã, în aceastã formã, inspectoratele ºcolare sunt atrase în acþiunea de întreþinere a localurilor de ºcoli, sunt interesate pentru aceastã acþiune ºi au responsabilitãþi în acest domeniu.

Deci suntem de acord cu poziþia Comisiei pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã.

## Vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul senator George Pruteanu sã prezinte punctul de vedere al comisiei.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia a dezbãtut acest proiect de lege, l-a avizat favorabil ºi îl supune dezbaterii plenului, în forma de la Camera Deputaþilor, fãrã amendamente, dar cu precizarea Ñ sunt dator sã fac precizarea Ñ cã, în cadrul dezbaterilor, domnul senator Ion Vela a susþinut un amendament al art. 1, în sensul menþinerii textului din ordonanþã, amendament care a fost respins de comisie.

De asemenea, Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului a propus douã amendamente, respectiv la alin. 4 indice 1 ºi alin. 4 indice 2, dar comisia le-a respins. Nu dau citire acum acestor amendamente, le aveþi în documentaþia dumneavoastrã, stimaþi colegi.

Deci, cu aceste precizãri ºi cu precizarea cã existã avizele favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi de la Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, recomandãm plenului Senatului votarea acestui proiect legislativ, fãrã amendamentele respective. Acesta este punctul de vedere al comisiei.

## Mulþumesc.

Declar deschise dezbaterile generale. Îi consult pe domnii senatori dacã doresc sã intervinã.

Stimaþi colegi, nefiind intervenþii la dezbateri generale, vã rog sã observaþi cã sunt douã amendamente respinse. Îi consult pe domnii senatori, dacã sunt prezenþi Ñ domnul senator Ion Vela ºi un domn senator din partea Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului Ñ ºi dacã doresc sã le susþinã în Senat.

Nu sunt prezenþi.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

În aceastã situaþie, colegii care au formulat amendamente nu sunt prezenþi la dezbateri, neputând sã le susþinã.

Mulþumesc.

Avem o rugãminte din partea colegului nostru, domnul senator Iuliu Pãcurariu, sã luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la poziþia 39, respectiv propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat.

Mulþumim domnului senator Pruteanu.

Invit colegii din Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri pentru a prezenta raportul. Îl invit la tribunã pe domnul senator Predescu.

Domnule senator Pãcurariu, aveþi cuvântul!

## Stimaþi colegi,

Pentru început vreau sã îmi exprim regretul cã cele douã comisii care au fost sesizate pentru avize nu m-au invitat la dezbatere, pentru cã discuþia merita interes ºi o dezbatere pe subiectul ridicat ar fi fost bine venitã.

În rest, iniþiativa pe care eu am fãcut-o a plecat de la niºte subiecte dezbãtute în opinia publicã, prin massmedia, faptul cã în numeroase procese care implicã acþiuni în economie, tranzacþii la limita legii, au fost angajaþi avocaþi parlamentari în aceste cauze.

Propunerea mea, în esenþã, prevede ca, atunci când un avocat devine parlamentar, pe durata mandatului, sã-i fie suspendatã calitatea de membru al baroului.

Motivele pe care eu le-am invocat, legat de acest lucru, ar fi cã prezenþa în instanþã a avocatului parlamentar poate crea o presiune asupra completului de judecatã ºi, în consecinþã, influenþarea deciziei acestuia; pe piaþa serviciului de asistenþã juridicã, avocatul parlamentar poate fi contactat nu pentru performanþa sa profesionalã, ci pentru calitatea sa de parlamentar. Nu este lipsit de interes faptul cã în Comunitatea Europeanã sunt restricþii serioase legate de acest statut dublu ºi în avizul înaintat de Consiliul Legislativ se aratã cã, cel puþin în patru þãri, o asemenea prevedere funcþioneazã Ñ este vorba de Franþa, Italia, Grecia, Portugalia Ñ, iar aproape în toate celelalte þãri ale Uniunii Europene sunt restricþii foarte însemnate privind procesele în care avocatul parlamentar poate sã devinã apãrãtor Ñ ºi este vorba de procese în care sunt implicate autoritãþile statului, instituþiile publice, administraþii locale, procese în care avocatul parlamentar nu poate sã apere interesele unei pãrþi.

Regret cã nu am fost invitat la discuþii în cele douã comisii, pentru simplul motiv cã era evident, probabil, ar fi fost necesar sã aparã, în mod explicit, încã un articol în care sã se spunã, ca sã înlãturãm orice îndoialã, o asemenea prevedere a legii nu putea sã fie aplicatã decât în 2004, nici o lege neputând sã fie retroactivã.

Cam astea ar fi ... Ar mai fi o chestiune la care v-aº ruga sã vã gândiþi. Presupuneþi cã are loc un proces, decizia este corectã, sentinþa este corectã, este motivatã, partea care câºtigã este apãratã de un avocat parlamentar, iar partea cealaltã nu. Vã întreb dacã într-o asemenea situaþie nu se creeazã suspiciunea cã actul de justiþie a putut sã fie viciat de cealaltã parte, un lucru direct favorabil privind faptul cã încrederea în instituþiile

Vã mulþumesc.

Îi rog pe colegii din Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri sã prezinte raportul comisiei.

Înainte de expunerea raportului propriu-zis, aº dori sã fac o precizare, ºi anume comisia a amânat de vreo 2Ñ3 ori, dacã nu chiar de mai multe ori, dezbaterile la aceastã propunere legislativã Ñ de 4 ori, îmi spune domnul vicepreºedinte Ñ ºi de atâtea ori am trimis invitaþii domnului coleg iniþiator.

Acum ne deranjeazã afirmaþia dânsului cã nu a fost invitat la dezbateri. Cã nu a participat este real, este adevãrat, dar cã nu l-am invitat este absolut inexact! ªi, dacã îi prezentãm adresele, îi va roºi obrazul. Nu se poate aºa ceva! Adicã cum, noi nu respectãm dreptul iniþiatorului? O asemenea ofensã nu putem primi! Am amânat de 4 ori pentru neprezentare. ªi îi mai evocãm încã un argument. Dacã e atât de priceput colegul în materie judiciarã, trebuie sã ºtie cã, având cunoºtinþã de termen, trebuia sã urmãreascã dezbaterile comisiei, dacã este interesat de propunerea legislativã a dânsului.

ªi acum revenim la problema propriu-zisã, liniºtit, nu aºa, violent.

În comisie, propunerea legislativã nu a gãsit nici un suport din partea nici unui membru al comisiei, deºi, chiar dacã de formaþie suntem toþi juriºti, deºi unii practicã avocatura, alþii nu o practicã... Eu, de exemplu, de când am fost ales senator, în mai 1990, nu am mai angajat ºi nu am mai susþinut nici un proces. Domnul vicepreºedinte nu este avocat de profesie. Cunoaºtem bine, din dreptul parlamentar, ºi român, ºi european, care este tratamentul juridic, regimul compatibilitãþii între avocaturã ºi mandatul de deputat sau de senator.

Am examinat ºi reglementarea în Uniunea Europeanã ºi în raport am prezentat un considerent care este suficient de lãmuritor. Cunoaºtem bine practica, repet, din dreptul parlamentar, din cele 84Ñ86 de state care sunt analizate, în privinþa incompatibilitãþilor, pentru cã aici se regãseºte problema.

Afirmaþia fãcutã cã în statele europene comunitare avocatura are un asemenea tratament, aºa cum a expus domnul coleg senator iniþiator, nu corespunde reglementãrii din Comunitatea Europeanã, pentru cã veþi gãsi în raport Ñ ºi citez punctul 4 Ñ ”pentru exercitarea activitãþilor, altele decât cele vizate la paragraful 1, avocatul rãmâne supus condiþiilor ºi regulilor profesionale ale statului de provenienþã, fãrã sã prejudicieze regulile, indiferent de sursã, care reglementeazã profesia în statul de primire, în special privind incompatibilitãþile între exercitarea activitãþii de avocat ºi exercitarea altor activitãþi. Secretul profesional, raporturile în breaslã, interdicþia reprezentãrii de cãtre acelaºi avocat a pãrþilor care au interese opuse º.a., precum ºi exercitarea corectã, cu demnitate ºi cu respectarea incompatibilitãþilorÒ. Acesta este cadrul reglementar, ca drept comunitar, în statele Comunitãþii Europene.

Mulþumesc.

Îl consult pe domnul vicepreºedinte Aron Belaºcu dacã doreºte sã completeze susþinerea raportului.

Eu susþin cele relatate de domnul secretar al comisiei ºi propun sã se voteze aºa.

Da, mulþumesc.

Domnul senator Pãcurariu, în calitate de inþiator, vã rog.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cred cã era firesc cã, dacã ar fi trebuit sã fiu anunþat sã merg la dezbateri, singurul loc era Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Eu mã îndoiesc cã cele patru adrese, sunt singur, ar fi ajuns la Grupul P.D. ºi cã angajata noastrã de acolo, ºefa de cabinet a grupului, nu m-ar fi anunþat.

Deci aici, sigur, este interesant de a vedea care a fost cauza cã s-a creat o asemenea situaþie. În schimb, vreau sã vã spun, este aici un raport al Consiliului Legislativ, sigur, care este consultativ, ca, inclusiv, raportul comisiei, care nu este imperativ, ºi acolo se spune ”avizeazã favorabil propunerea legislativã, cu urmãtoarele observaþiiÒÉ Trec peste ele ºi am sã arãt cã problema este tratatã cu foarte mare atenþie în Comunitatea Europeanã ºi lucrurile nu stau deloc simplu, ºi ceea ce este sigur este cã în România, în clipa de faþã, nu existã nici o restricþie. ªi, chiar dacã iniþiativa mea a fost radicalã, trebuia sã încercãm sã rezolvãm aceastã problemã. Am sã citesc puþin, douã fraze din acest raport al Consiliului Legislativ. Existã totuºi mari diferenþeÉ

Nu vã supãraþi, domnule senator, toþi îl avem, cã a fost distribuit tuturor senatorilor. Este raportul Consiliului LegislativÉ

S-a creat o imagine greºitã ºi vreau sã vã citesc doar art. 149 din Codul electoral, cred cã îmi permiteþi, e vorba de argumentaþia de a convingeÉ

Sigur, darÉ în condiþiile în care dumneavoastrã aveþi argumente suplimentare faþã de ceea ce avem noi senatorii în mapã la acest proiect de lege, sigur cã aveþi cuvântul pentru a ne convinge asupra acestui proiect de lege.

Art. 149, dacã îmi permiteþi, domnule preºedinte, mã îndoiesc cã acest proiect de lege ºi acest raport, în noianul de acte normative care au sosit în ultima lunã de zile, a ajuns în mâna tuturor parlamentarilor noºtri.

Deci fãrã nici un reproº, cred cã e o situaþie obiectivã ºi, în aceastã situaþie, orice informaþie care poate duce la un vot corect din partea colegilor cred cã este bine venitã, da?!

Vã rog, aveþi cuvântul, deºi nu trebuie sã lãsaþi impresia cã acel raport cuprinde doar un singur paragraf, pe care îl citiþi dumneavoastrãÉ

Nu, eu citesc doarÉ

Deci noi avem raportul în integralitateÉ

În legea francezã, incompatibilitatea este rezolvatã în Legea electroralã. ªi am sã vã citesc art. 149 Ñ ”Este interzis oricãrui avocat înscris într-un barou, când este învestit cu un mandat de deputat, sã îndeplineascã direct sau indirect, prin intermediul unui asociat, cu excepþia Înaltei Curþi de Justiþie, nici un act al profesiei sale în cazuri vizând infracþiuni sau delicte contra averii publice sau în materie de presã sau de atingere la adresa economieiÒÉ

Deci nu este interesant ce a spus domnul senator Predescu!É

”Nu este interzis, în aceleaºi condiþii, de a pleda sau de a acorda consultanþã societãþilor comerciale de care el nu a fost legat în mod obiºnuit înaintea alegerilor sau contra statului, a societãþilor naþionale sau autoritãþilor publiceÒ.

Deci problema existã. Faptul cã proiectul meu, poate, nu rãspunde, din punct de vedere al nuanþelor, la ceea ce raportul Consiliului legislativ ne atrage atenþia, nu înseamnã cã acest subiect trebuia expediat atât de tranºant de cele douã comisii de specialitate, fãrã a se apleca cu mai multã atenþie asupra lui.

## Da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, declar deschise dezbaterile generale. Sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Domnul senator Liviu-Doru Bindea, Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Din ceea ce s-a evidenþiat aici în urma discuþiilor iniþiatorilor ºi a reprezentanþilor comisiei rezultã, în mod indubitabil, cã avem de-a face cu un proiect legislativ în care se doreºte o anume tranºare a unei dispute cu o anume profesie. ªi aceastã chestiune rezultã, domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, din faptul cã acest proiect este absolut radical, nu vine cu propuneri de soluþii nuanþate, aºa cum s-a dat citire celor din raportul Consiliului Legislativ, ci efectiv se doreºte sã se înlãture practicarea acestei meserii pe perioada unui mandat, fãrã nici un fel de nuanþare.

Sunt avocat pledant ºi v-aº ruga sã reþineþi cã sunt de acord sã se discute formule cu privire la aceastã problemã, dar o asemenea abordare exclusivã a relaþiei dintre calitatea de parlamentar ºi calitatea de avocat mi se pare inacceptabilã, tocmai bazându-ne pe modul în care, ºi în alte þãri, europene sau nu, s-a rezolvat aceastã chestiune.

ªi s-a spus aici, doar în treacãt, cred cã aceastã chestiune trebuia sã fie rezolvatã în cadrul Regulamentului Senatului.

De aceea, eu rog pe domnii senatori sã adopte punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi sã respingã propunerea legislativã.

## Da, vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Mircea IonescuQuintus.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vã vorbeºte un om care a practicat avocatura 49 de ani, cu întreruperile din perioada rãzboiului ºi din alte perioade la care nu mai vreau sã mã gândesc, ºi care a ieºit la pensie înainte de 1989, prin urmare nu a îndeplinit nicicând funcþia de parlamentar. Problema, aºa cum este discutatã, sigur cã prezintã, cel puþin, un dublu interes.

În primul rând, restrângerea dreptului unei persoane de a exercita o anumitã profesiune, într-o anumitã împrejurare, ºi din acest punet de vedere mã alãtur pãrerii exprimate de colegul nostru, domnul Predescu, ºi de domnul coleg Bindea, este de observat cã iniþiatorul, din motive pe care nu le cunosc, nu a putut sã fie prezent la dezbatere, sunt sigur cã s-ar fi putut nuanþa. O interdicþie totalã, cel puþin din punctul meu de vedere, care nu am sã mai fiu niciodatã avocat, nu este admisibilã, dar sunt sectoare în care... evident, dar, absolut evident, ºi cunosc câteva abuzuri, fãrã sã nominalizezÉ când se foloseºte o asemenea situaþie în procese în care interesele statului sunt, evident, afectate. Or, ori de câte ori un asemenea proces capãtã o importanþã deosebitã ºi în care, mai ales, interesele statului, interesele economiei, interesele securitãþii, cum ne-am putea noi închipui cã, dacã, Doamne-fereºte, ar fi descoperit un terorist la noi ºi ar fi judecat, ar putea sã fie apãrat de un parlamentar. Dar, sigur cã este un caz extrem ºi l-am dat numai pentru a fi reflectat.

Prin urmare, ar putea fi, cumva, dacã iniþiatorul face o asemenea cerere, sã se întoarcã proiectul la comisie ºi sã se vadã în ce mãsurã aceastã incapacitate de a profesa este admisibilã, dar eu mai privesc lucrurile ºi dintr-un alt punct de vedere ºi am ºansa cã aici este domnul preºedinte de ºedinþã, este domnul Predescu, mai mã uit, poate ar mai fi vreunul din cei care am lucrat în Comisia noastrã juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, în legislatura trecutã. Sã ne amintim cã preºedintele comisiei era un foarte distins avocat, dar care, dupã cât ºtiu eu, a lipsit mai mult de jumãtate din ºedinþele noastre pentru cã era la procese. Aceasta era o motivare care probabil cã îl absolvea de o restrângere a drepturilor bãneºti. Încât spre deosebire de situaþia din învãþãmânt, spre deosebire de situaþia din sãnãtate, unde, într-adevãr distinºi profesori sau distinºi medici îºi pot aºeza, aranja niºte intervenþii în profesie, în avocaturã nu este posibil aºa ceva, decât dacã supunem întregul sistem juridicar nevoilor unui anumit avocat, sã i se fixeze termen vinerea sau sâmbãta, sâmbãta este imposibil, încât ºi din acest punct de vedere trebuie privit interesul nostru ca, înainte de toate, avocaþii sã fie prezenþi în lucrãrile Parlamentului.

Vã mulþumesc. Domnul senator Liviu Maior.

## Domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Eu nu sunt avocat, pânã acuma nu am avut nevoie de avocat, ºi aº vrea sã-mi spun un punct de vedere în legãturã cu acest proiect de lege. Sunt literalmente surpins. Acest proiect de lege pune în discuþie întregul sistem juridic din România. Înseamnã cã dacã un avocat parlamentar se prezintã într-o salã de judecatã, automat, completul de judecatã dã un verdict în funcþie de prezenþa parlamentarului. Pãi, domnule, chiar aºa insultãm întreaga justiþie din România?! Eu cred cã aici lucrurile trebuie foarte clar puse. Fiecare dintre partidele care se aflã aici reprezentate sã-ºi ia deciziile în interiorul partidului ºi sã spunã fiecare ”Domnule, nu mai angajaþi procese care sã punã în discuþie o relaþie cu statul, sã prejudicieze statulÒ ºi aºa mai departeÉ Chiar aºa, completele de judecatrã sunt subordonate din toate punctele de vedere în România ºi nu mai trebuieÉ ªi un profesor universitar care este jurist atunci poate sã se ducã în faþa completului de judecatã, ºi foºtii lui studenþi care sunt judecãtori sã spunã, ÒSã trãiþi, domÕ profesor, aþi câºtigat procesulÒ!É Pãi, staþi, chestiunea este un pic mai complicatã aici. Eventual, aceastã problemã, în nici un caz, nu trebuie abordatã global. În nici un caz! Dar noi putem, ºi chiar a sugerat ºi comisia aceastã chestiune, sã nuanþãm compatibilitãþile ºi incompatibilitãþile, dar nu aºa. ªi aºa justiþia din România este acuzatã zilnic cã face ºi drege! Pãi acum venim ºi confirmãm noi. Este o justiþie de doi bani, în þara asta, nu?!

de încredere, dacã vreþi, care incumbã obligaþii profesionale avocaþilor. Aceastã relaþie, din moment ce s-a nãscut, între avocat ºi client, a o reteza brusc numai prin faptul cã avocatul a dobândit o anumitã calitate, aduce o pagubã intereselor clienþilor.

Pe de altã parte, avocatura, iarãºi, este o meserie în care se clãdeºte. Se spune cã îþi faci o clientelã. Din moment ce ai avea interdicþie de a profesa pe perioada când eºti ales parlamentar înseamnã cã aceastã carierã, pe undeva, ar da în lãturi, nu te-ai mai putea realiza din punct de vedere profesional. Tot în altã ordine de idei, avocaþilor, prin lege, li se impun o serie de incompatibilitãþi.

Vã mulþumesc. Staþi puþin, stimaþi colegi!

Vã rog sã respectãm, în primul rând, regulamentul. Vã rog, celelalte grupuri parlamentare care nu au vorbit, vã rog sã vã votaþi problemele rezultate din dezbateri ºi sigur aveþi dreptul sã le comentaþi.

Domnul senator Constantinescu, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, mulþumesc pentru aprobare. Stimate colege,

Stimaþi colegi,

Nici eu nu sunt avocat, nu sunt jurist, deci nu pot fi bãnuit de vreun interes în aceastã disputã, dar, din discuþiile care s-au purtat aici, observ douã aspecte. Existã, de fapt, o contradicþie între douã poziþii.

Pe de o parte, poziþia foarte radicalã a iniþiatorului proiectului de lege, pe de altã parte, o poziþie în care comisia, ca ºi specialiºtii din domeniu sunt de acord, în parte, cu aceastã iniþiativã, care ar trebui, însã, oarecum, modificatã.

Ca atare, eu propun ca acest proiect de lege sã fie retrimis la comisie ºi, având în vedere o anumitã defecþiune care a existat pe parcurs în dezbaterea proiectului, în cadrul comisiei, între comisie ºi iniþiator, sã se rezolve ºi aceastã problemã printr-o nouã dezbatere în comisie.

Vã mulþumesc.

Dacã din partea celorlalte grupuri mai doreºte sã intervinã cineva?

Domnul senator Eckstein, Grupul parlamentar U.D.M.R.

## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter:**

Da, eu sunt o persoanã interesatã, pentru cã sunt avocat. Recunosc acest lucru din prima clipã. Argumentele juridice au fost foarte riguros prezentate de domnul senator Predescu, în schimb sunt ºi aspecte, dacã vreþi, umane ºi profesionale, pe care le cunoaºtem noi, cei care suntem în breaslã. Relaþia dintre un client ºi un avocat este asemãnãtoare cu relaþia dintre un medic ºi un bolnav, dintre un preot ºi enoriaºi. Este o relaþie

## Da, mulþumesc.

Dacã din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat doreºte sã intervinã cineva? Nu.

Sã închidem dezbaterile generale. Stimaþi colegi, eu

Domnule preºedinteÉ

Vã dau dreptul la cuvânt imediatÉ

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot în legãturã cu propunerea pe care v-am fãcut-o, de a închide dezbaterile generale.

Solicitarea a fost aprobatã de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru.

Ofer cuvântul iniþiatorului pentru a rãspunde colegilor.

Aº vrea sã rãspund domnului senator Liviu Maior. Dacã era atent, exprimarea mea a fost corectã, în textÉ Prezenþa poate crea o presiuneÉ

Deci în nici un caz nu a presupus nimeni cã un complet de judecatã rãspunde presiunii existenþei în instanþãÉ Am zis poateÉ ªi cã acest ”poateÒ este realitate, ºtiþi foarte bine, domnule senator, cã este chiar adevãratÉ

Stimaþi colegi, totuºi, sã nu folosim termeni care pot crea pentru colegii vizaþi o anumitã stare. Eu cred cã domnul senator Liviu Maior, care a ºi dorit sã intervinã, a fost foarte atent la dezbaterile la acest proiect de lege.

Deci, stimaþi colegi, dacã nu mai sunt alte intervenþii, existã o propunere, dacã va fi respins punctul de vedere al comisieiÉ Comisia propune foarte clar respingerea proiectului de lege.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Cu 82 de voturi pentru, 10 contra ºi 4 abþineri, propunerea legislativã a colegului nostru a fost respinsã.

Acum, îmi permit, nu mi-am permis înainte sã vã rãspund, domnule senator Constantinescu, propunerea dumneavoastrã se adresa tot juriºtilor, iar consultaþiile juridice se dau, de obicei, pe bani.

Consultaþiile juridice nu au nicãieri în lume îngrãdireÉ absolut... procesele au limitãriÉ consultaþiile, nicãieri în lume, nu au îngrãdireÉ asta este o invenþie a dumneavoastrã sau o eroare a celui din avizul legislativ, de la Consililul LegislativÉ Pentru cã, dacã îmi este permis, domnule preºedinteÉ

Haideþi sã nu comentãm proiectul de legeÉ

Eu am studiat foarte de aproape problema, pentru cã nu e singura. Incompatibilitãþile sunt mijloacele de protecþie, imunitatea, înlesnirile, transparenþa financiarã, sunt multe probleme aiciÉ aºaÉ ca sã sãrim la gât cuÉ scuzaþi-mi expresia neacademicãÉ e vorbaÉ îmi lasã impresia ºi de un sentiment de ranchiunã al colegului iniþiatorÉ

Continuãm discuþia dupã ce vom lua pauzãÉ

Stimaþi colegi, eu însã vã propun sã nu luãm pauzã, mai avem douã proiecte de lege, sã continuãm dezbaterile pe cele douã proiecte de lege, ºi, în funcþie de ora la care vom termina dezbaterile de pe ordinea de zi, vom stabili ce avem de fãcut dupã amiazã.

## Da, vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe reprezentantul Executivului pentru a lua în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea ºi funcþionarea Poliþiei de Frontierã Române.

Înþeleg cã s-au încheiat dezbaterile generale. Invit colegii din Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, da. Raportul comun, vã rog.

Doriþi o problemã de procedurã, domnul senator Eckstein?

Domnule preºedinte de ºedinþã, eu am avut o intervenþie, dar acea intervenþie a fost proceduralã. Acum aº dori sã am o intervenþie la discuþiile generale pentru cãÉ

S-au încheiat!É

În pofida faptului cã eu consider cã am fost frustrat de dreptul de a face amendamente prin procedura care s-a desfãºurat în comisie, cred cã, totuºi, grupul parlamentar o pãrere despre proiect trebuie ºi poate sã-ºi expunã.

Stimaþi colegi, deci pentru mine este foarte clar. În ordinea de zi scrie cã s-au încheiat dezbaterile generale.

S-au încheiat, s-a pus la votÉ

S-a pus la vot, nu vã supãraþiÉ

Sistarea discuþiilor s-a votatÉ

## Stimaþi colegi,

Haideþi sã nu tensionãm relaþiile, mai ales cã am acceptat cu bunã-credinþã, eu spun, toþi sã continuãm dezbaterile pe cele douã proiecte de lege. Sã acceptãm ca, pe parcursul a douã Ñ trei minute, fiecare coleg, în numele unui grup parlamentar, care doreºte sã intervinã, sã o facã.

Deci, vã rog sã lãsãm întâi pe domnul senator Eckstein.

Da, voiam sã amintesc, e adevãrat, dumneavoastrã nu aþi fostÉ ultimul vot s-a pus pe respingerea cererii noastre care era de procedurã, de returnare la comisie a proiectului, deci nu s-a fãcut nici o declaraþie pe dezbateri generale. Vã rog sã mã credeþiÉ

Aºa rezultã din proiectul pe care eu îl am în faþãÉ

E adevãrat, dar din stenogramã, vã rog sã mã verificaþi, numai pe procedurã s-a discutatÉ

## Stimaþi colegi,

Vã rog, domnule senator, sã vã ocupaþi loculÉ Îl invit la tribunã pentru trei minute pe domnul senator Eckstein.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În principiu, noi ºi eu personal doresc sã votez pentru adoptarea acestei ordonanþe de urgenþã a Guvernului ºi nu contest nici caracterul de urgenþã al acestui act normativ, întrucât securizarea frontierelor este o condiþie de aderare ºi, într-adevãr, necesitã urgenþã.

Obiecþiunile mele faþã de text sunt de douã categorii.

Prima, de fond, ºi aici aº enumera faptul cã, prin acest proiect, practic, în graniþã, în frontierã, dacã vreþi, drepturile ºi libertãþile cetãþeneºti sunt foarte radical curmateÉ ºi aici mã gândesc în principal la dreptul Poliþiei de Frontierã sã efectueze controlul persoanelor, al mijloacelor de transport, sã pãtrundã în incinta agenþilor economici ºi a instituþiilor publice, fãrã nici o încuviinþare prealabilã.

A doua obiecþiune este cã, practic, în opinia mea, Poliþia de frontierã trebuie sã opereze în graniþã ºi aproape de Frontierã, ceea ce îi este caracteristic unei Poliþii de Frontierã. Or, în acest proiect, se prevede cã, în cazul în care este conexã apãrarea frontierelor cu traficul de persoane, cu încercãri de trecere ilegalã a frontierei, atunci are o competenþã pe tot teritoriul naþional, ºi, mai mult, se poate substitui, în unele cazuri, altor organe de pãstrare a liniºtii ºi ordinii publice, ceea ce nu cred cã este corect, competenþele trebuie sã fie clar delimitate.

A treia obiecþiune de fond este referitoare la ultimul capitol în care se prevãd anumite facilitãþi de ordin fiscal ºi social, dintre care unele sunt îndreptãþite, pentru cã, specificul, lucreazã la marginea þãrii ºi trebuie sã fie cazaþi poliþiºtii, membrii de familie, dar pânã la a avea baze de tratament separate, ieºite din sistem, de a avea fond extrabugetar din spaþiile închiriate, mi se pare exagerat.

Celelalte obiecþiuni sunt de formã. ªi aici, într-adevãr, deºi a fost un vot, totuºi ar trebui sã cerÉ ºi nu cred cãÉ toatã lumea înþelege celeritatea ºi putem sã ne întrunim ºi sã facem o ”periereÒ într-o orã a textului. Dar mi se pare pur ºi simplu cã suntem bizari. Dacã sunteþi bun sã mã urmãriþi. La Secþiunea a II-a Ñ ”Obligaþiile poliþistuluiÒ. Obligaþii, da? Secþiunea de obligaþii. Sã vedem ce obligaþii are? Articolul 29: ”Activitãþile prevãzute la art. 27 literele c), e), l), o), p) nu au caracterul unei percheziþii prevãzute de Codul de procedurã penalãÒ. Pãi asta nu este obligaþie, sã fie clar! Sau articolul 31, tot în aceeaºi secþiune: ”Pentru împiedicarea ºi neutralizarea acþiunilor agresive poliþiºtii de frontierã pot folosi scuturi de protecþie, cãºti cu vizor, bastoane de cauciucÒ. Pãi asta e obligaþia poliþistului? Este o gravã eroare de tehnicã legislativã de a compune textul, ceea ce cred cã ar trebui operate modificãri, pentru cã altfel mergem cu niºte greºeli evidente.

## Domnilor colegi,

Chiar dacã aº admite cazul cã Domniile voastre aveþi dreptate Ñ ºi deocamdatã nu vã pot contrazice Ñ nu vreau sã fac acest lucru, pentru cã aº depãºi ceea ce vreau sã susþin. Din moment ce am avut douã întâlniri cu comisia dumneavoastrã, din moment ce am fãcut un raport comun ºi acest raport comun este iscãlit de preºedintele comisiei eu cred cã orice discuþie devine inutilã. Dacã, însã, Domniile voastre doriþi sã veniþi la noi la comisie, vã aºtept cu cea mai mare plãcere ºi încredere, discutãm ºi facem o iniþiativã legislativã de modificare. Dar, deocamdatã, ca formã, mie mi se pare cã nu se mai poate discuta. Îmi pare foarte rãu, asta e situaþia!

## Da, mulþumesc.

Stimaþi colegi, eu doream sã ofer cuvântul doar câte unui coleg din fiecare grup parlamentar. În condiþiile în careÉ Mai sunt colegi care au solicitat cuvântul, cel puþin doi. Deci, reluãm dezbaterile generale?

## Vã mulþumesc.

Domnul senator Popa Nicolae-Vlad, de asemenea, 3 minute, vã rog!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Evident legea este importantã. În momentul în care am cerut rediscutarea la comisie nu am fãcut-o degeaba. A fost discutatã la Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, au trecut niºte texte care pot fi interpretate, ºi din acele interpretãri se pot ivi abuzuri. Dacã coroborãm prevederile de la articolul 24 alineatul 3, în care Ñ aºa cum spunea ºi domnul coleg Ñ ”É pentru constatarea de infracþiuni ”deci pentru efectuarea cercetãriiÒ, poate depãºi zona competentãÒ, cu articolul 27 litera ”cÒ, care spune cã ”poliþistul de frontierã poate sã intre în orice incintã, la agenþi economici, în instituþii publice, indiferent de deþinãtor sau proprietarÒ, ºi litera l) ”É sã efectueze controale independent dacã existã orice indiciu în privinþa sãvârºirii de infracþiuniÒ, cu articolul 28 alineatul 3, care îi permite acestuia sã acþioneze în afara competenþei sale de Poliþie de Frontierã, ºi cel de la articolul 29 Ñ citat mai înainte Ñ, cã aceste activitãþi, de intrare în incintã ºi aºa mai departe nu au caracterul de percheziþii prevãzute de Codul de procedurã penalã, veþi vedea cã se dã posibilitatea acestui fel de poliþist sã aibã drepturi speciale mai multe decât are un poliþist cu competenþele sale ºi, ca atare, facem din acest poliþist un om care ar putea sã abuzeze. Trebuiau Ñ spun eu aici Ñ ”periateÒ puþin textele. Din cauza aceasta, faþã de faptul cã textul a trecut numai prin Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, cu avizul nostru, dar în lipsa noastrã, sigur cã nu am putut sã ne facem datoria în legãturã cu acesteÉ Sperãm sã nu se ajungã la abuzuri, dar ele se pot întâmpla.

## Da, vã mulþumesc.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu, preºedintele Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

NuÉ

Haide atunciÉ Vã rog sã renunþaþi. I-am ascultat pe colegii care ºi-au expus un punct de vedere. De data aceasta eu v-aº propune sã votãm sistarea discuþiilor. Sã fie clar pentru toatã lumea. Sunt colegi chiar din grupul nostru parlamentar, P.S.D., care au ridicat mâna: domnul Iorgovan, domnul CrãciunÉ ºi nu le-am oferit cuvântul.

Deci cu 75 de voturi pentru ºi o abþinere Ñ aproape unanimitate Ñ, au fost sistate discuþiile.

Rog pe domnul secretar de stat, doar suplimentar, dacã are argumente de prezentat, în funcþie de susþinerile de astãziÉ Sunt douã chestiuni absolut diferite: colegii doreau o reluare a dezbaterilor pe lege, pentru îmbunãtãþiri legislative, sau exprimau îngrijorãri în legãturã cu anumite texte din lege vizavi de respectarea proprietãþii, a drepturilor omului ºi aºa mai departe.

Vã rog.

## **Domnul Alexandru Fãrcaº Ñ** _secretar de stat în Ministerul de Interne:_

## Domnule preºedinte,

La prezentarea din partea iniþiatorului a acestui proiect de lege am subliniat atât elementele care demonstreazã caracterul de urgenþã, cât ºi faptul cã acest instrument face parte din condiþionalitatea Uniunii Europene. Singurul lucru pe care l-aº adãuga este acela cã acest text de lege este rezultat dintr-o înfrãþire instituþionalã cu Poliþia de Frontierã Germanã. Comisia Uniunii Europene a avizat favorabil proiectul nostru. La fel ºi experþii din Spania ºi Franþa. Deci reglementarea propusã, ºi iniþiatorul vã roagã sã o adoptaþi ca atare, este aliniatã la practicile ºi reglementãrile din statele membre ale Uniunii Europene.

## Da, vã mulþumesc.

Vã rog, din partea Comisie juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul senator Predescu. Dar, de asemenea, vã rog sã nu reluaþi argumentaþia.

Nu. Precizare!

Vã rog.

## **Domnul Ion Predescu:**

Cele douã intervenþii reprezintã o reluare a susþinerilor fãcute ieri ºi care au fost respinse, prin vot, de plenul Senatului. Lucrul este foarte limpede. Cele douã susþineri noi: art. 24 alin. 3. Pãi, ce spune textul? Cã dacã în privinþa infracþiunilor de frontierã ºi a criminalitãþii transfrontaliere poliþistul de frontierã poate depãºi zona sa de competenþã teritorialã, domnule coleg, ºi lucreazã, concureazã, dã concurs celorlalte organe ale Poliþiei, cã doar nu o sã opreascã la limita aiaÉ are 10 kilometri, 8, 12, ºi sã-i lase pe infractori sã fugã. Prin urmare, ori nu aþi vãzut cu atenþie textul, ori susþineþi o tezã care nu poate fi acceptatã. Tot astfel susþinerea dumneavoastrã de la art. 27, cã nu sunt infracþiuni. Daþi-mi voie sã vã reamintesc. Ne aflãm în zona de frontierã, care are un regim juridic special, determinat de regimul juridic al frontierelor de stat ale României, care sunt stabilite în altã lege. Nu imputaþi aici poliþistului ºi nu-i cereþi sã vã facã ceea ce îl obligã acea lege.

Nu lucrãm pe coroborare. Obligaþia poliþiºtilor dacã merge pe coroborare, lãsaþi frontierele libere, le lãsaþi deschise, cam cum le-am avut noi pe mentalitatea de pânã acum. Dar acum trebuie sã înþelegem cã mentalitatea de pânã acum nu mai merge. Securizarea frontierelor este mult prea importantã ºi o problemã mult prea gravãÉ

DomnuÕ senator Predescu, haide sã nu reluãm disputele din Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

## Domnule preºedinte,

Vreau sã subliniez cã nu au fost prejudiciaþi pe fond, cã nici mãcar nu aveau dreptate, ºi eu am prezentat raportul ºi nu au fãcut asemenea observaþii în comisie. Mai discutãm ºi în particular.

## Da, mulþumesc.

Bãnuiesc cã veþi relua disputa dupã-amiazã în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Haide sã rezolvãm problema în plen.

Din partea Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, vã rog, domnul senator Pastiu. Suplimentar dacã aveþi cevaÉ

Nu. Nu sunt probleme.

## Mulþumesc.

Îl consult pe iniþiator în legãturã cu cele 7 amendamente. Sunt acceptate toate sau nu?

Iniþiatorul este de acord cu raportul comun al celor douã comisii de specialitate.

ªi cu cele 7 amendamente, da?

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Bun. Deci vã rog, nefiind dispute pe aceste amendamente, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentelor existente în raport.

Aprobate de plen cu 103 voturi pentru, douã abþineri.

Stimaþi colegi, în aceastã situaþie

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României. Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate doamne,

Stimaþi domni senatori,

Caracterul de urgenþã al adoptãrii ordonanþei a fost dat de necesitatea realizãrii unui cadru juridic adecvat noilor evoluþii sociale ºi politice, precum ºi posibilitatea eliminãrii vizelor pentru cetãþenii români care doresc sã circule în spaþiul Schengen.

ªi acest act normativ, domnule preºedinte, a fost construit cu concursul experþilor Uniunii Europene ºi aliniat la legislaþia din þãrile respective, în special la acquis-ul Schengen.

Ordonanþa cuprinde elemente de noutate faþã de Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României, pe care o înlocuieºte atât sub aspectul introducerii unor noi instituþii juridice: conceptele de frontierã internã ºi frontiere externe, strãinul semnalat ca inadmisibil etc., cât ºi al organizãrii ºi funcþionãrii unui sistem modern de informare în scopul combaterii criminalitãþii transfrontaliere, sistemul naþional de informare privind circulaþia persoanelor ºi bunurilor prin frontierã (SIF), care va sta la baza Sistemului de Informare Schengen naþional, la intrarea în vigoare a aderãrii României la Uniunea Europeanã.

Prin reglementãrile cuprinse în aceastã ordonanþã de urgenþã se asigurã cadrul legal pentru combaterea migraþiei ilegale, a contrabandei, a traficului de carne vie, cu mijloace de transport, cu produse ºi substanþe interzise ori oprite a fi comercializate pe teritoriul României, care în ultimii ani a cunoscut o ascensiune periculoasã.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Îi rog pe colegii din cele douã comisii sã prezinte, de asemenea, succint punctul de vedere al comisiilor.

Domnule preºedinte, de acord cu toate considerentele expuse de iniþiator, cu cele cuprinse în expunerea de motive a ordonanþei, a proiectului. Cele douã comisii Ñ dupã cum se constatã Ñ prezintã raport favorabil, de admitere a proiectului de lege cu 4 amendamente înscrise în anexã. Acesta este punctul de vedere ºi vã rugãm sã adoptaþi proiectul de lege.

Mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, domnul senator Pastiu.

Subscriu celor prezentate de cãtre domnul secretar al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã supune dezbaterii ºi aprobãrii acest proiect de lege. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale domnii senatori doresc sã intervinã?

Nu!

Deci grupurile parlamentare susþin în totalitate, am înþeles încã din comisii, acest proiect de lege. În aceastã situaþie îl consult pe iniþiator dacã este de acord cu amendamentele înscrise în raportul comun al celor douã comisii?

Da. Iniþiatorul este de acord cu raportul comun al comisiilor de specialitate ale Senatului.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentelor înscrise în raport.

Amendamente aprobate de plenul Senatului cu 100 de voturi pentru, douã contra, o abþinere.

Nu sunt amendamente respinse.

Supun, printr-un vot, potrivit articolului 97 alineatul 1 atât raportul comisiei, având în vedere acceptarea amendamentelor, cât ºi legea în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege organicã.

Vã rog sã votaþi.

Cu 103 voturi pentru ºi o abþinere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României a fost aprobat de plenul Senatului.

- Îmi cer scuze cã am depãºit programul de dimineaþã

- al Senatului cu 5 minute.

Deci, stimaþi colegi, aºa cum anticipam, de altfel, sunt convins cã dupã-amiazã ne vom gãsi timp pentru lucrul în comisii.

- De asemenea, mâine vom lucra în comisiile perma-

- nente ale Senatului.

- Vã mulþumesc.

- Vã dorim poftã bunã!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 163/16.XI.2001 conþine 40 de pagini.**

Preþul 29.560 lei