Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 19 ianuarie 2001 · monitorul.ai

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, rog chestorii sã-ºi facã datoria, sã aducã oamenii în salã, pentru cã vãd cã nu se poate cu mijloacele electronice.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Potrivit programului pe care l-am aprobat luni, permiteþi-mi sã declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã, din totalul celor 341 de deputaþi validaþi, ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 280 de deputaþi, iar 61 sunt absenþi. Vã înºtiinþez cã 18 deputaþi participã la alte acþiuni parla-

mentare. Cvorumul prevãzut de art. 128 din regulament este întrunit.

Înainte de a intra în ordinea de zi propriu-zisã, respectiv dezbaterea Hotãrârii pentru modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor vã rugãm sã rezolvãm câteva chestiuni organizatorice. În primul rând, sã vã anunþ câteva demisii: domnul deputat Cucu Aurel, ales deputat în Circumscripþia electoralã nr. 16, Dâmboviþa; domnul deputat ªtireanu Octavian, ales deputat în Circumscripþia electoralã nr. 14, Constanþa, pe listele P.D.S.R.; domnul deputat Avram Costel, deputat al Partidului România Mare în Circumscripþia electoralã nr. 22 Hunedoara, ºi doamna deputat Corina Creþu, deputat în Circumscripþia electoralã nr. 42, Bucureºti.

Tot o chestiune organizatoricã este aprobarea numãrului ºi componenþei nominale a deputaþilor care vor alcãtui Comisia pentru tehnologia informaþiei. Aº ruga Grupul P.D.S.R. sã ne prezinte cei 9 deputaþi propuºi de Grupul P.D.S.R.. Pentru cã încã nu s-a redactat aceastã listã, vã anunþ cã din Grupul parlamentar al P.R.M. fac parte deputaþii: ªtefan Baban, Marcu Tudor, Valentin Pãduroiu, Cristian Valeriu Buzea ºi Mihaela Ionescu.

Din partea Grupului parlamentar al P.D. sunt propuºi domnii deputaþi Sorin Victor Lepºa ºi Alexandru Sassu. Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. sunt propuºi domnii deputaþi Viorel Gheorghe Coifan ºi Victor Paul Dobre. Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. sunt propuºi domnii deputaþi Grigore Makkai ºi R—bert K‡lm‡n R‡duly, iar din partea Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale, iniþiatorul acestei comisii, domnul deputat Varujan Pambuccian.

Doamna deputat Afrãsinei, vã rog frumos, treceþi la tribunã ºi prezentaþi lista sau daþi-mi-o mie, cum doriþi...

Eugen Nicolicea

#5373

În vederea eficientizãrii activitãþii Camerei Deputaþilor, este necesarã modificarea regulamentului sãu. Propunerile pe care vi le prezentãm vizeazã: creºterea eficienþei activitãþii Camerei Deputaþilor, creºterea eficienþei activitãþii plenului, stabilirea operativã a ordinii de zi ºi a programului de lucru, creºterea eficienþei activitãþii comisiilor parlamentare, disciplinarea procedurii de depunere a amendamentelor, simplificarea procedurii de vot ºi evitarea obstrucþionãrii lucrãrilor prin luãri de cuvânt succesive. Am avut urmãtoarele propuneri privind creºterea eficienþei activitãþii Camerei Deputaþilor.

În vederea creºterii performanþelor Camerei Deputaþilor, prin eficientizarea activitãþilor, propunerile fãcute vizeazã deplasarea centrului de greutate al activitãþii din plenul Camerei pe activitatea din comisiile parlamentare. Astfel, propunem: în baza actualei prevederi regulamentare, absenþa deputaþilor poate bloca activitatea Camerei. Pentru a se evita o astfel de situaþie, se propune desfiinþarea condiþiei de cvorum pentru lucrãrile în plenul Camerei, cu excepþia cazurilor prevãzute de art. 64 din Constituþie, respectiv la votul final al legilor, hotãrârilor ºi moþiunilor. Prezenþa în plen se va asigura prin responsabilizarea grupurilor politice. În aceastã variantã, în regulament pot fi introduse prevederi care sã permitã comisiilor parlamentare sã lucreze în paralel cu desfãºurarea ºedinþelor în plenul Camerei, fiind posibilã astfel optimizarea procedurii parlamentare.

De asemenea, este necesarã organizarea prin ordinea de zi a unor ºedinþe de vot în care proiectele dezbãtute în cursul unei sãptãmâni ºi rapoartele comisiilor de mediere sã fie supuse votului final. Soluþia este întâlnitã în Parlamentul belgian, dar ºi în alte parlamente pluraliste. În cazul neîntrunirii cvorumului, este necesar ca în regulament sã se prevadã posibilitatea reluãrii ºedinþei dupã un anumit interval de timp, în aceeaºi zi sau în altã zi.

Propuneri privind creºterea eficienþei activitãþii plenului. În scopul evitãrii aglomerãrii agendei Camerei cu lucrãri inutile, propunem ca aducerea la cunoºtinþa deputaþilor, prin anunþarea titlului, a iniþiatorului ºi a comisiilor sesizate în fond ºi pentru avizare, a proiectelor de lege sau a propunerilor legislative sã fie fãcute dupã 5 zile de activitate parlamentarã, în plen sau în comisii, de la distribuirea acestora cãtre deputaþi. Aducerea la cunoºtinþã nu va avea un caracter formal, fiind posibil ca plenul Camerei, la propunerea comisiei sesizate în fond, sã respingã o propunere legislativã sau un proiect de lege sau sã o adopte în cazul în care aceasta are un caracter simplu, fãrã complexitate. Aceastã procedurã nu este singularã, ea putând fi întâlnitã, spre exemplu, în Parlamentul Spaniei.

Propuneri privind stabilirea operativã a ordinii de zi ºi a programului de lucru.

În prezent, ordinea de zi este stabilitã ºi modificatã de Camera Deputaþilor, la propunerea Biroului permanent. Dezbaterea ordinii de zi ºi a programului de activitate nu pot fi finalizate uneori datoritã lipsei de cvorum. Alteori, dezbaterea ocupã o parte importantã a timpului Camerei, care ar putea fi utilizat pentru realizarea unor dezbateri sau pentru legiferare. Pentru evitarea acestor situaþii, propunem instituirea Comitetului ordinii de zi ca o structurã distinctã a Camerei Deputaþilor, formatã din liderii grupurilor parlamentare ºi preºedintele Camerei Deputaþilor. Biroul permanent propune comitetului proiectul ordinii de zi ºi al programului de activitate. La propunerea birourilor comisiilor, Biroul permanent va introduce prioritãþile acestora în proiectul ordinii de zi. Comitetul are ca atribuþie principalã aprobarea ordinii de zi ºi a programului de activitate ale Camerei, precum ºi modificarea acestora, aducând la cunoºtinþa Camerei cele hotãrâte. Preºedintele Camerei convoacã acest comitet ºi conduce lucrãrile sale. Votul fiecãrui lider este proporþional cu ponderea grupului pe care-l reprezintã în Camera Deputaþilor. Hotãrârile se iau cu majoritate de voturi. Preºedintele Camerei Deputaþilor nu voteazã. La stabilirea ordinii de zi participã ca invitat un reprezentant al Guvernului. Soluþia propusã nu este singularã, fiind întâlnitã în Franþa, Spania, Belgia etc.

O datã cu adoptarea ordinii de zi, comitetul va organiza dezbaterile prin alocarea timpului afectat grupurilor parlamentare, în mod obligatoriu, la dezbaterile politice ºi, în mod facultativ, la dezbaterile generale asupra proiectelor de lege sau a propunerilor legislative.

Propuneri privind creºterea eficienþei activitãþii comisiilor parlamentare.

Comisiile parlamentare sã poatã lucra cu plenul Camerei pe baza aprobãrii Biroului permanent. Raportul comisiei sesizate în fond sã fie depus la Biroul permanent în cel mult 60 de zile de la înregistrarea la comisie a proiectului de lege sau a propunerii legislative. Biroul permanent poate reduce termenul pânã la minimum 5 zile sau îl poate prelungi. Dacã raportul comisiei nu se depune în termen, Comitetul ordinii de zi poate include proiectul pe ordinea de zi spre a se evita blocarea acestuia de cãtre comisie. Cu aprobarea scrisã a liderului grupului parlamentar, un deputat care absenteazã de la lucrãrile comisiei sã poatã fi înlocuit de un alt membru al grupului.

Propuneri privind depunerea de amendamente.

Depunerea de amendamente este un drept al deputatului, care îl poate utiliza ºi în mod abuziv, contribuind prin aceasta la obstrucþionarea procesului legislativ. În vederea întãririi disciplinei regulamentare privitoare la amendamente propunem: depunerea amendamentelor în plenul Camerei Deputaþilor este interzisã, cu excepþia celor de redactare. Depunerea amendamentelor se face numai la comisia sesizatã în fond, cel mai târziu cu 5 zile înainte de expirarea termenului pentru depunerea raportului comisiei. Aceastã prevedere duce ºi la simplificarea procedurii amendamentelor. Comisia sesizatã în fond este obligatã sã þinã o evidenþã a amendamentelor depuse, urmând ca acestea sã figureze în raportul comisiei, fie la amendamente admise, fie la amendamente respinse.

Amendamentele care implicã modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurãrilor sociale de stat se transmit Guvernului de cãtre preºedintele comisiei, potrivit art. 110 din Constituþie, pentru a se comunica legiuitorului punctul sãu de vedere. Necomunicarea în termen de 5 zile de la primirea amendamentului a punctului de vedere înseamnã acceptarea de cãtre Guvern a acestuia. Amendamentele Guvernului se depun numai pe rãspunderea ºi sub semnãtura unui membru al Guvernului.

Propuneri privind simplificarea procedurii de vot.

În lipsa unor mijloace electronice de vot, desfãºurarea votului prin ridicarea mâinii presupune numãrarea votului în toate cazurile, procedurã ce consumã timp în mod inutil. Pentru evitarea unor astfel de situaþii, propunem: orice problemã ce urmeazã a fi votatã se considerã aprobatã dacã, la solicitarea preºedintelui Camerei, nu existã nici o obiecþie. La vot se supun numai textele la care au fost fãcute amendamente. Dacã la anumite pãrþi, secþiuni sau capitole nu au fost fãcute amendamente, ele se supun unui singur vot. Dacã la un proiect de lege nu s-au fãcut amendamente, el se supune direct votului final dupã prezentarea acestuia de cãtre iniþiator ºi a raportului comisiei sesizate în fond, dupã audierea punctului de vedere al liderului grupurilor parlamentare.

Propuneri privind evitarea obstrucþionãrii lucrãrilor prin luãri de cuvânt succesive.

La dezbaterea pe articole, o luare de cuvânt este de cel mult 5 minute. La începutul dezbaterii legii se pot stabili ºi alte intervale de timp. La înscrierea la cuvânt, deputaþii precizeazã dacã vor vorbi pentru sau contra amendamentului sau textului supus dezbaterii. Deputaþii care au depus amendamente sunt socotiþi a fi contra amendamentului sau textului supus dezbaterii. Pe aceastã bazã, de regulã, se va da cuvântul unui deputat care susþine teza ºi unuia care nu o susþine. Plenul Camerei poate hotãrî sã se dea cuvântul la mai mulþi vorbitori, respectându-se regula alternanþei.

Deci, în concluzie, propunerile de modificare care v-au fost prezentate vizeazã modificarea Regulamentului Camerei numai în ceea ce priveºte activitatea sa cu scopul evident de a creºte activitatea Camerei Deputaþilor, eficienþa activitãþii Camerei Deputaþilor, viteza de legiferare.

Nicolae Leonãchescu

#16352

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În expunerea de motive, prezentatã de colegul nostru, am asistat la enumerarea unor propuneri de tip tehnologic, care au vizat tehnologia vieþii noastre legislative. Eu cred cã este nevoie de o argumentaþie mult mai

profundã, de exemplu: în locul termenului de ”eficientizare a lucrãrilor noastreÒ ar trebui sã vizãm ”optimizarea procesului legislativÒ, care sã ia în consideraþie toate fluxurile legislative, ale noastre ºi pe alte direcþii, pentru cã dacã aici mãrim viteza de elaborare a legilor ºi ne blocheazã Consiliul Legislativ sau Senatul sau Comisia de mediere cu Senatul, degeaba mãrim viteza aici, cã acolo rãmâne tot vitezã arhaicã. Deci sã vizãm un obiectiv mult mai larg, ”optimizarea procesului legislativÒ ºi acesta ar trebui sã fie formulat drept un prim scop.

Un al doilea scop, ºi nu trebuie sã renunþãm, este dezvoltarea democraþiei parlamentare. Eu nu cred cã de dragul mãririi vitezei de elaborare a legilor putem sã pierdem din vedere un asemenea obiectiv, pentru cã între momentul elaborãrii Ð ºi vã dau un exemplu Ð, între momentul elaborãrii ºi aprobãrii unui proiect de lege la comisii ºi momentul în care se discutã în plen pot interveni foarte multe schimbãri chiar de opinii, chiar de redactãri de articole de lege, impuse de viaþã sau impuse de relaþiile cu Europa sau cu alte direcþii cu care noi cooperãm. Or, a interzice, limitând timpul de expunere ºi numãrul intervenienþilor la un proiect de lege, înseamnã a bloca dezvoltarea democraþiei parlamentare ºi nu este de bun augur.

Eu personal sunt de acord cu asemenea îmbunãtãþire a Regulamentului Camerei Deputaþilor care, iatã, pânã în 1996 a funcþionat, a dat rezultate foarte bune. Brusc, dupã 1996-2000 nu a mai funcþionat ºi acum constatãm cã, da, ar trebui sã-l schimbãm, cã într-un anume mandat el a dat performanþe, în funcþie de echipa care a gestionat acest regulament.

Deci, oricum am gândi problema, chestiunea principalã a democraþiei nu ar trebui pierdutã din vedere numai de dragul urgentãrii redactãrii legilor noastre.

Mulþumesc.

SzŽkely Ervin-Zolt‡n

#18574

## **Domnul SzŽkely Ervin-Zolt‡n:**

## Mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Am înþeles cã, în mod tacit, Camera a acceptat dezbaterile generale pe acest subiect ºi atunci, în numele Grupului parlamentar U.D.M.R., ca o forþã politicã a opoziþiei, considerãm cã eficientizarea Camerei Deputaþilor, a lucrãrilor acestei Camere, este un interes comun, atât al puterii cât ºi al opoziþiei. Nu credem cã menirea opoziþiei este obstrucþionarea sau ºicanarea muncii legislative, chiar dacã acest set de modificãri conþine unele prevederi chiar curajoase ºi oarecum neobiºnuite în practica parlamentarã româneascã.

Cu toate acestea, credem cã modificãri ca, de exemplu, introducerea Comitetului ordinii de zi este un lucru benefic, întrucât stabilirea ordinii de zi este un act eminamente politic, pentru cã stabileºte anumite prioritãþi ale Legislativului ºi acest lucru este o problemã politicã ºi este normal ca liderii grupurilor parlamentare sã se pronunþe asupra acestui subiect, pentru cã ei sunt reprezentanþii grupurilor parlamentare ºi reprezintã voinþa politicã a fiecãrui grup parlamentar, ºi ar fi, într-adevãr, inutil sã încãrcãm plenul Camerei Deputaþilor cu aceastã problemã.

Este adevãrat cã noul regulament, în mãsura în care va fi adoptat, presupune o mai mare disciplinã din partea membrilor corpului legiuitor, dar ºi o mai mare responsabilitate ºi mã refer, în primul rând, la asigurarea cvorumului pentru lucrãri, pentru cã de acum înainte cei care vor absenta de la lucrãrile Camerei Deputaþilor nu vor suporta numai o sancþiune pecuniarã, sã zic aºa, dar, în primul rând, o sancþiune politicã, pentru cã nu vor putea susþine interesele electoratului care i-a mandatat.

Cu toate cã avem anumite rezerve în legãturã cu unele puncte ale reglementãrii, pe care la vremea respectivã le vom arãta ºi vom cere modificarea hotãrârii, considerãm cã aceste modificãri sunt necesare, ar fi trebuit sã adoptãm încã în legislatura trecutã ºi, în consecinþã, Grupul parlamentar U.D.M.R. va vota favorabil pentru aceastã hotãrâre.

Mulþumesc.

Puiu Haºotti

#20821

## **Domnul Puiu Haºotti:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Este evident cã fluidizarea activitãþii parlamentare trebuie fãcutã, cã trebuie sã avem o activitate mai eficientã. ªtim cu toþii cã a existat acestã comisie, unde s-a discutat ºi s-a aprobat ceea ce discutãm noi astãzi, aceste referiri la modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor. Intervin acum din douã motive: în primul rând, pentru cã este o chestiune de fond ºi apoi pentru cã cele ce voi spune se regãsesc pe parcursul mai multor articole.

Mã refer, în mod concret, la existenþa acestei comisii care întocmeºte ordinea de zi. Se prevede ca în aceastã comisie sã se exprime un vot ponderal ºi este natural sã se prevadã acest lucru, numai cã în aceastã situaþie vom avea o ordine de zi politizatã sutã la sutã ºi nu cred cã acest lucru este chiar firesc, cu atât mai mult cu cât sunt legi care nu au nici un fel de conotaþie politicã. Apoi, ºedinþele Comitetului ordinii de zi, aºa cum reiese, au loc înaintea ºedinþelor grupurilor parlamentare ºi, cu tot respectul pe care-l purtãm liderilor, grupul parlamentar poate avea o altã opinie.

Un alt argument este acela cã un parlamentar este ºi iniþiator de legi, activitatea lui nu se rezumã doar la votul în comisii sau la votul în plen ºi se poate întâmpla ca o lege, fie ea ºi de mai micã importanþã, un proiect de lege, sã poatã fi susþinut în faþa plenului ºi nu acel comi-

tet format din 5 colegi de ai noºtri, pe care eu îi vãd aºa cu un statut de ”primus inter paresÒ sã hotãrascã asupra ordinii de zi. Dacã ne gândim în plus cã 5 dintre noi, fie ei ºi lideri, hotãrãsc în numele a peste 300 dintre noi, adicã, practic, ceva mai mult de 1% dintre noi hotãrãºte ordinea de zi, chestiunea mi se pare chiar nefireascã.

Prin urmare, eu cred cã acest Comitet al ordinii de zi trebuie practic eliminat ºi ordinea de zi sã fie propusã ca ºi pânã acuma de Biroul permanent, iar plenul Camerei Deputaþilor ºi fiecare dintre noi sã îºi exprime poziþia, atitudinea, votul în legãturã cu ordinea de zi. Nu vã mai spun faptul cã sunt o serie de proiecte de legi care au trecut de comisii pe regulamentul trecut ºi în Hotãrârea privind modificarea ºi completarea Regulamentului Camerei Deputaþilor, pe care o dezbatem astãzi, trebuie incluse obligatoriu ºi niºte prevederi tranzitorii, pentru cã nu se poate sã discutãm în comisii pe un regulament vechi ºi în plen pe un regulament nou. Mie, cel puþin, nu mi se pare potrivit.

Sunt ºi alte vicii. Nicãieri nu se vorbeºte de înlocuirea liderului cu un vicelider. Este posibil ca unul sau doi lideri sã lipseascã ºi acel vot ponderal, practic, sã fie foarte viciat. Mã întreb: la colegii de la P.D.S.R., dacã lipseºte liderul P.D.S.R., 45% din ponderea votului nu mai existã. Sunt niºte chestiuni asupra cãrora trebuie sã reflectãm.

Închei cu ceea ce am început, anume cu faptul cã este evident cã noi trebuie sã fluidizãm, sã eficientizãm activitatea Camerei Deputaþilor, a Parlamentului României, dar nu oricum. ªi încã o datã zic, aprobarea ordinii de zi trebuie sã revinã, dupã pãrerea mea, ºi nu numai a mea, plenului Camerei Deputatilor ºi nu sã fie apanajul celor 5 lideri, care, cum vã spuneam, reprezintã ceva mai mult de 1%.

Vã mulþumesc.

Eugen Nicolicea

#25799

Aº vrea sã fac câteva clarificãri.

În primul rând, aceastã mãrire a vitezei nu se face decât prin folosirea mai eficientã a timpului.

Aduceþi-vã aminte ce înseamnã a vota: ”Cine-i pentru?Ò, ”Cine-i contra?Ò, ”Abþineri?Ò la articole în ºir, la care nimeni nu este împotrivã, ºi cum se poate pierde o orã întreagã ºi în final sã nu votãm decât un singur articol. Ei, acea orã se poate folosi mai bine prin acest articol. Am dat un singur exemplu cã aceastã creºtere a vitezei nu se face în detrimentul calitãþii.

De asemenea, respingem cu hotãrâre ideea cã intenþia acestei modificãri este aceea de a chiuli. Nici acest regulament, nici cel anterior nu restrâng posibilitatea de a chiuli ºi nici nu o mãresc. Aceasta þine mai mult de conºtiinþa fiecãrui deputat, de care se face atât de mult caz. Mai degrabã, cred cã, dacã se poate spune, aceastã modificare vrea sã anuleze pentru totdeauna acea chestine: ”Ziua trece, leafa mergeÒ.

Cât priveºte politizarea ordinii de zi, în primul rând, Parlamentul este politic, ºi ordinea de zi întotdeauna a fost politizatã. Poate cu acele mici iniþiative care aþi spus cã nu au conotaþie politicã, iniþiate eventual de un singur deputat sau de câþiva deputaþi. Respectivul deputat face parte dintr-un grup. Or, este suficient, aºa cum îþi faci lobby în Camerã, ca sã fii susþinut, ca sã ajungi pe ordinea de zi, sã-þi faci, întâi ºi întâi, lobby în grupul parlamentar, în aºa fel încât liderul respectiv sã te susþinã ºi sã fii introdus pe ordinea de zi, cu proiectul pe care doreºti sã-l susþii. Nu te împiedicã nimeni sã-þi faci lobby parlamentar pentru respectivul proiect, chiar la un alt grup.

Cu privire la lipsa unui lider din acest Comitet al ordinii de zi, existã o cutumã parlamentarã chiar ºi la solicitarea cvorumului, cã acest cvorum este solicitat de lider sau de înlocuitorul acestuia, de vicelider. Dacã se doreºte cu tot dinadinsul se poate face o modificare ºi spunem ”liderului sau înlocuitorului acestuiaÒ.

Acsinte Gaspar

#28421

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

La textul pus în discuþie am mai multe probleme de abordat.

În primul rând, la o lecturã atentã a textului care se propune sã fie introdus, adicã art. 34[1] , observãm cã el abordeazã douã probleme. În prima parte a textului sunt tratate atribuþiile ce revin Comitetului ordinii de zi. În partea a doua a textului, observaþi cã textul trateazã probleme legate de organizare, de vot, de participare la ºedinþele Comitetului ordinii de zi.

Într-o bunã sistematizare a textului, ar trebui ca acesta sã fie împãrþit în douã texte. Ca atare, aº propune, domnule preºedinte, ca punctul 2 sã aibã urmãtoarea redactare: dupã art. 34 se introduc art. 34[1] ºi 34[2] cu urmãtorul cuprins: 34[1] sã redea atribuþiile de la lit. a), b) ºi c), iar 34[2] sã înceapã cu partea referitoare la Comitetul ordinii de zi ”hotãrãºte cu majoritate ...Ò ºi toatã partea care þine de organizare. Aceasta ar fi o problemã.

O a doua problemã care a fost ridicatã aici poate foarte bine sã fie rezolvatã la art. 34[1] , în partea introductivã a textului, sã spunem: ”Comitetul ordinii de zi este alcãtuit din liderii grupurilor parlamentare sau din locþiitori ai acestuia desemnaþi de grup, ºi are urmãtoarele...Ò. Adicã sã intre în discuþie ca atunci când într-adevãr liderul grupului parlamentar se aflã în imposibilitate de a participa la ºedinþa Comitetului ordinii de zi, acesta sã poatã fi înlocuit de cãtre locþiitor, desemnat de grup.

În fine, domnule preºedinte, o altã problemã pe care vreau s-o ridic, tot legatã de acest text, este aceea privind corelarea activitãþii între activitatea grupurilor ºi Comitetul ordinii de zi. ªi cred cã s-ar impune ca în partea finalã la textul pe care l-am propus la art. 34[2] sã se introducã un text, care într-adevãr sã aibã în vedere pro- gramul pe care-l au grupurile parlamentare ºi programul Comitetului ordinii de zi, ºi, în plus, sã se stabileascã, de regulã, o zi în care se întruneºte Comitetul ordinii de zi.

Ca atare, aº propune ca în partea finalã se se introducã un text în urmãtoarea redactare: ”Comitetul ordinii de zi se întruneºte de regulã...Ò ºi stabilim luni sau când vreþi dumneavoastrã, în ziua de miercuri, ”...sau ori de câte ori este nevoieÒ. Deci, ”Comitetul ordinii de zi se întruneºte, de regulã, în ziua de miercuri sau ori de câte ori este nevoieÒ.

Acestea sunt, domnule preºedinte, consideraþiile pe care am vrut sã le fac în legãturã cu acest text care ni se propune.

Vã mulþumesc.

Cristian-Sorin Dumitrescu

#32139

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Cred cã aici trebuie sã rezolvãm mai multe probleme, care se pare cã ne scapã atunci când introducem aceastã noþiune nouã, într-adevãr, ºi novatoare, ºi care ºi fluidizeazã, prin natura ei, activitatea Camerei Deputaþilor.

În primul rând, trebuie sã eliminãm acea suspiciune cu privire la votul imperativ, care nu existã în Constituþie, ºi se poate gãsi o cale, fãrã ca acest organism care existã sã disparã ºi care poate avea o activitate normalã, ºi numai pe cale de excepþie sã putem sã ajungem la plen. Pentru cã votul imperativ spune cã nimeni nu poate

sã se substituie cuiva exprimând votul în numele cuiva. Deci este un lucru extrem de clar.

Din acest punct de vedere trebuie sã ajungem în situaþia în care, ca supapã, pentru ca acest principiu fundamental sã fie respectat, sã acordãm plenului ºi instituþiei deputatului posibilitatea sã intervinã asupra ordinii de zi.

Regula, deci, sã fie stabilirea ordinii de zi de cãtre comitetul acesta ºi sã existe excepþia prin care însã plenul sã-ºi poatã realiza atribuþiile sale fundamentale de decizie asupra modului de desfãºurare a ºedinþelor.

Lucru pentru care eu am sã propun un amendament potrivit cãruia sã existe deci, pe cale de excepþie, posibilitatea ca aceastã ordine de zi sã fie modificatã la solicitarea unui parlamentar sau, dacã cãdem de cuviinþã, a liderului unui grup parlamentar, dar în plen. Deci, plenul sã poatã sã-ºi exprime aceastã posibilitate. În felul acesta nu va exista nici un fel de suspiciune, iar fluidizarea activitãþii se va putea face.

De asemenea, trebuie sã ne dãm seama cã sesizarea acestui comitet se face, cum se spune în proiect, numai de cãtre preºedinte, preºedintele, de fapt, neavând atribuþii în interiorul acestui comitet, pentru cã comitetul este format din lideri ºi liderii sunt cei care decid.

Domnul ministru Gaspar, domnul deputat Gaspar fãcea o propunere: sã se autoinstituie aceastã structurã la o datã fixã, deci sã se autoconvoace, autosesizeze.

Dar, dacã am dat aceste atribuþii atât de importante liderilor de grup, ca ºi componentã politicã a acestei structuri, trebuie ca aceastã structurã sã poatã fi sesizatã de unul din membrii acestei structuri, deci de un lider de grup.

Daþi-vã seama, suntem într-o situaþie cu totul excepþionalã în care, pe parcursul unei sãptãmâni, dorim sã modificãm ordinea de zi, deci propria noastrã activitate, chiar ºi partidul de guvernãmânt, sã spunem, doreºte sã facã acest lucru. Procedura este: sã meargã la preºedinte sau sã procedeze ca... Deci nu existã posibilitatea ca cei care decid ordinea de zi sã convoace ºi sã propunã modificarea ordinii de zi. Aceasta este o scãpare a comisiei. Este o scãpare, pentru cã dacã eu am calitatea ºi capacitatea de a propune ordinea de zi, trebuie sã am ºi posibilitatea de a modifica, ºi în interiorul acestui interval sã pot solicita convocarea Comitetului ordinii de zi, Ð eu, unul din membrii acestui grup, deci un lider Ð, ºi, pe cale de consecinþã, sã supun atenþiei posibilitatea modificãrii. Pot sã fiu un lider al unui grup majoritar, adicã al unui grup foarte mare, sau al unui grup mai mic, pentru cã aceasta este egalitatea de exprimare.

Deci cu aceste douã amendamente, care cred eu cã sunt în folosul textului de lege ºi nu împotriva textului de lege, putem, cred, sã aprobãm acest amendament. Sã existe posibilitatea recursului la plen. Plenul... Totuºi, dacã existã aceastã posibilitate, nu se încãlcã un drept fundamental, acela al plenului, de a dispune. Toatã construcþia regulamentului, ºi conform construcþiei constituþionale, este aceea cã plenul este suveran. Uitaþi-vã în toate prevederile regulamentului: când nu se înþeleg în interiorul unei comisii, când nu ajung sã rezolve o problemã în comisii sau în Biroul permanent, soluþia finalã ºi definitivã este aceea a plenului. Nu putem sã salvgardãm aceastã soluþie ºi eu fac aceastã propunere. Ea este, încã o datã spun, în spiritul pãstrãrii instituþiei acesteia care se înfiinþeazã, este o instituþie care fluidizeazã activitatea Parlamentului dar ºi respectã principiile fundamentale constituþionale ºi posibilitatea, deci, de a face ca acest organism sã fie funcþional, altfel, existând riscul sã fie sesizatã Curtea Constituþionalã ºi sã nu avem câºtig de cauzã. Din contrã, în loc sã desfãºurãm o activitate care sã fluidizeze ºi sã aducã îmbunãtãþiri propriei noastre activitãþi, s-o obstrucþionãm.

Ovidiu Cameliu Petrescu

#38402

## Stimaþi colegi,

Este o dezbatere destul de interesantã ºi trebuie sã recunoaºtem cã pe mulþi prevederile acestei hotãrâri o sã-i nemulþumeascã.

Vreau sã pornesc de la faptul cã procedurile parlamentare sunt foarte diferite de la þarã la þarã. Þãri occidentale, cu democraþii consolidate, merg pe variante procedurale diferite, pe organizãri ºi structuri diferite ale parlamentelor.

Noi nu spunem cã regulamentul care s-a adoptat în 1992 ar fi fost contrar unor practici occidentale ºi cã a fost invenþia noastrã. S-a inspirat ºi atunci din niºte norme valabile în anumite þãri occidentale.

Propunerile cu care se vine acum în faþa dumneavoastrã nu sunt invenþia noastrã. De asemenea, ele sunt inspirate de prevederi existente în alte parlamente din þãrile occidentale.

Acest Comitet al ordinii de zi sau Comisia ordinii de zi, indiferent cum o veþi denumi prin adoptarea hotãrârii, nu este o invenþie a noastrã sau a Comisiei noastre pentru regulament. Este un model occidental care funcþioneazã perfect, de decenii, în alte þãri. Asta nu înseamnã anularea dreptului parlamentarului de a participa la dezbateri, de a-ºi exprima opinia.

Aº vrea sã vã spun cã se face o confuzie între înþelesul obiºnuit al cuvântului ”hotãrâreÒ ºi sensul cu adevãrat juridic al cuvântului ”hotãrâreÒ, aºa cum a fãcut domnul Haºotti. Când se spune ”cu hotãrârea ParlamentuluiÒ, ea trebuie sã aibã un proiect de hotãrâre, este un act care se voteazã articol cu articol ºi în ansamblu, la final. Nu orice propunere care se face în Camerã, verbal, ºi se voteazã reprezintã hotãrâre în sensul juridic, în sensul unui act normativ emis de Camerã. Aºa cã apelul care s-a fãcut la Constituþie în cazul acesta este eronat.

Aº vrea sã vã spun, în cadrul acestui articol, cã s-a venit de la douã grupuri parlamentare cu propunerea ori sã se elimine total ideea acestui Comitet al ordinii de zi, ori sã se spunã cã în cazuri excepþionale ºi în plen se poate veni cu o anumitã propunere de modificare a ordinii de zi.

Eu vreau sã vã spun cã dacã se merge pe varianta cã în mod excepþional ºi plenul are un cuvânt de spus în domeniul acesta, înseamnã cã anulãm de fapt toatã hotãrârea.

Noi avem o experienþã cu totul neplãcutã ºi trebuie sã facem apel la memoria celor care sunt mai vechi în Parlament. În regulamentul acesta, adoptat efectiv în 1993, existã o prevedere în care se spune cã în mod excepþional se poate veni ºi în plenul Camerei cu amendamente de fond. Acest ”excepþionalÓ a devenit regula zilnicã în Parlamentul României.

Deci nu a existat vreodatã vreun proiect de lege la care sã nu se vinã cu amendamente de fond în plen ºi cu zeci de amendamente de fond în plen.

A crea o excepþie, cel puþin în Parlamentul României, nu ºtiu ce rezultate ar avea o asemenea prevedere în alte parlamente din lume, dar în Parlamentul României, crearea unei excepþii ne duce spre o regulã ºi o regulã care practic blocheazã procesul legislativ.

Deci fie cã se renunþã definitiv la acest Comitet al ordinii de zi, lucru cu care noi nu suntem evident de acord, fie cã nu putem accepta acea variantã cu excepþia ºi cu dreptul plenului de a modifica ordinea de zi. Pentru cã sunt douã chestiuni care nu merg împreunã în nici un caz.

Eu propun ca textul sã rãmânã aºa cum este acum, ºi asta nu atinge, în nici un caz, dreptul parlamentarului de a decide. Trebuie sã ne gândim cã de fapt ºi în plen toate deciziile sunt politice sau 99% din decizii sunt politice. ªi, oricum, tot majoritatea decide ce ordine de zi va fi. ªi, dacã tot o majoritate parlamentarã decide ce ordine de zi va fi, nu vedem de ce deranjeazã atât de mult faptul cã liderii de grup parlamentar, tot printr-un vot ponderal, stabilesc ordinea de zi. Asta ar însemna cã între membrii grupului parlamentar ºi liderul grupului parlamentar existã o prãpastie, cã nu existã o coeziune politicã a grupurilor. Dacã nu existã, asta este tot o problemã politicã care priveºte fiecare grup în parte ºi fiecare grup trebuie sã ºi-o regleze, nu însã în detrimentul activitãþii Parlamentului.

Dumitru Buzatu

#46462

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am un lung antrenament în a participa la dezbaterile acestea contradictorii ºi n-aº fi vrut ca ºi de data aceasta sã încep într-un asemenea mod dialogul cu Domniile voastre. Mã vãd nevoit însã sã iau cuvântul, pentru cã eu cred cã la un moment dat în dezbaterea Camerei Deputaþilor trebuie sã devoalãm puþin ºi raþiunile acelora care susþin o poziþie sau alta, sã arãtãm de ce se susþine poziþia aceasta ºi nu putem sã facem, sã devoalãm aceste raþiuni decât dacã pornim de la punctul de plecare al acestei iniþiative de a modifica Regulamentul Camerei Deputaþilor. Deci raþiunea a fost generatã de încurcãturile produse în Camera Deputaþilor de-a lungul existenþei sale de cãtre unele prevederi regulamentare.

Propunerea de a se institui acest Comitet al ordinii de zi, de fapt, vizeazã transpunerea dezbaterii din Camera Deputaþilor unde, teoretic, trebuie sã participe 340 ºi ceva de deputaþi, într-un cerc mai restrâns, unde ºi dezbaterea poate sã fie mai coerentã, dar ºi hotãrârea poate fi luatã mai repede. Sunt douã avantaje aici. Pe de o parte, deci se eliminã aceastã discuþie interminabilã din plenul Camerei, iar pe de altã parte, este eliberat de acelaºi lucru ºi Biroul permanent, altminteri, aceastã dezbatere se mutã în Biroul permanent, impietând asupra rapiditãþii cu care pot fi luate ºi deciziile în aceastã structurã instituþionalã a Camerei Deputaþilor.

În fond, existã douã variante: dacã s-ar accepta propunerea unui Comitet al ordinii de zi, deci am beneficia de cele douã avantaje pe care le-am enumerat mai înainte, iar dacã respingem, amendãm aceastã propunere, readucând în dezbaterea Camerei Deputaþilor ordinea de zi, am avea de-a face cu urmãtoarea succesiune a lucrurilor: deci preºedintele convoacã Biroul permanent, Biroul permanent întocmeºte ordinea de zi ºi o propune comitetului, comitetul la rândul sãu nu ºtiu ce face, dar o propune mai departe ºi deci dezbaterea, din nou, ia acelaºi curs foarte greu de stãpânit.

De aceea, eu cred cã acei care susþin aceastã amendare, practic, nu sunt însufleþiþi chiar de cele mai bune intenþii, ci de dorinþa de a readuce în plenul Camerei Deputaþilor aceeaºi atmosferã nesfârºitã de dezbatere a ordinii de zi, care ºtim cã ne-a fãcut ca în ziua de luni, timp de ani ºi ani de zile, sã dezbatem practic doar ordinea de zi, iar uneori sã trecem ºi de ziua de luni pentru adoptarea acestei ordini de zi.

Eu cred cã aceste structuri politice, practic, ale Camerei Deputaþilor, grupurile parlamentare, pot foarte bine sã se organizeze pentru a transmite liderilor lor ºi, de altfel, în acest mod se procedeazã de fiecare datã în timpul ºedinþelor de grup pentru a transmite dorinþele lor,

propunerile lor liderilor grupurilor parlamentare care, apoi, pânã în momentul acesta, le transmiteau Biroului permanent. Deci nu este vorba de nici o delegare de competenþã aici. Singura, ºtiu eu, raþiune care poate sã ne conducã deci la respingerea acestei propuneri de a institui Comitetul ordinii de zi este ca starea de lucruri actualã sã nu se schimbe.

Eu cred cã e bine ca uneori sã spunem direct adevãrul celor care participã la aceste dezbateri, pentru cã altminteri foarte multã lume se poate lãsa influenþatã de unele argumente care au cãpãtat, aºa, ºi un oarecare iz lacrimogen în aceastã dezbatere.

Vã rog, stimaþi colegi, sã aprobaþi propunerile care existã în hotãrâre aºa cum a fost ea redactatã ºi nu cele care au survenit ulterior.

Vã mulþumesc.

Ovidiu-Virgil Drãgãnescu

#50089

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vin aici cu douã rãspunsuri pe care le dau unui domn coleg, pe care oricum îl respect foarte mult, dar, din pãcate, de data aceasta, a greºit. Domnia sa spunea cã ordinea de zi nu se ia printr-o hotãrâre. Din pãcate, tot la Constituþie fac apel ºi de aceea o sã arãt cã acest articol, aceastã propunere de modificare, nr.34, este neconstituþionalã, deoarece în art. 64 din Constituþie se spune ce face Camera Deputaþilor ºi Parlamentul: ”Camera Deputaþilor ºi Senatul adoptã legi, hotãrâri ºi moþiuni în prezenþa majoritãþii membrilorÒ. Or, acum hotãrâþi dumneavoastrã: adoptarea ordinii de zi este lege, este o hotãrâre sau este o moþiune, iar dacã este lege sau hotãrâre, art. 74 spune foarte clar cã legile ordinare ºi hotãrârile se adoptã cu votul majoritãþii membrilor prezenþi în fiecare Camerã. Deci mai rãmâne o variantã, sã fie moþiune ºi aºa, probabil, vom avea o moþiune la începutul fiecãrei sãptãmâni de lucru.

Din acest punct de vedere, eu consider cã va trebui sã modificãm aceastã propunere, ori eliminãm ideea ”comitetul ordinii de ziÒ, ori la art. 34 lit.a) modificãm cuvântul ”aprobãÒ cu ”propune plenului Camerei DeputaþilorÒ.

Oricum, vreau sã vã spun cã intenþia de fluidizare a lucrãrilor Parlamentului existã ºi la opoziþie, nu doar la putere, dar, credeþi-mã din experienþa celor 4 ani de parlamentar, între 1996-2000, nu la stabilirea ordinii de zi ne blocam noi, nu aici era nefluidizarea activitãþii noastre, ci în cu totul altã parte. De aceea, eu propun ca sã avem totuºi aici mãcar puþinã deferenþã faþã de reprezentanþii opoziþiei, sã acceptãm acest demers al nostru.

În altã ordine de idei, fiindcã s-a adus aici în discuþie existenþa unor asemenea comitete în parlamentele din Spania, Franþa etc., Cipru... mai ºtiu eu unde, nu ºtiu dacã acolo Constituþia le permite sau nu, dar, în orice caz, în România, Constituþia nu permite existenþa unui asemenea comitet ºi cu asemenea atribuþie, sã stabileascã el singur ordinea de zi a Camerei Deputaþilor. Vã mulþumesc.

Anton Ionescu

#55204

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vreau sã reþineþi cã aceastã Camerã a Deputaþilor reprezintã forul suprem de decizie legislativã în aceastã þarã. Nu existã nici o instituþie, nici o comisie, nici un comitet sau organizaþie de acest fel care sã vinã cu un mandat imperativ în faþa acestei Camere a Deputaþilor, fãrã ca aceastã Camerã sã aibã drept de reacþie.

Pe de altã parte, ideea de a fluidiza ºi de a mãri viteza de adoptare a ordinii de zi este o idee foarte bunã.

Al treilea lucru, instituirea acestui Comitet al ordinii de zi, de asemenea, este o idee foarte bunã, pentru cã este reprezentativ ºi poate sã prezinte în faþa Camerei o ordine de zi extrem de bunã, pentru cã reprezintã opiniile grupurilor parlamentare prezentate în faþa acestui comitet de cãtre liderii de grupuri parlamentare. Ideea este ºi aceasta foarte bunã.

Eu propun ca în regulamentul acesta, acest Comitet al ordinii de zi sã propunã în faþa Camerei Deputaþilor aceastã ordine de zi foarte optimizatã în acest comitet, iar, prin simetrie cu ce se spune în continuare în acest regulament, despre deputaþii ale cãror iniþiative sau ale cãror amendamente s-au respins în comisii, tot aºa aceasta este, sã zicem aºa, noutatea pe care vreau sã v-o prezint, în Camerã sã poatã sã prezinte reacþii pe lângã regulament doar liderii. Sã exemplific: dacã unul sau doi lideri ai grupurilor parlamentare, purtãtori ai opþiunilor grupurilor pe care le reprezintã, se considerã nedreptãþiþi în elaborarea poziþiei pe ordinea de zi a diverselor iniþiative legislative, ei sã aibã acest drept sã prezinte în faþa Camerei opþiunile dânºilor, iar Camera sã hotãrascã. Prin aceasta se limiteazã oarecum luarea de cuvânt a mai multor deputaþi din mai multe grupuri parlamentare, aºa cum s-a întâmplat pânã acum, ºi opinia sã fie adusã aici în faþa Camerei doar de liderii ale cãror iniþiative sau ale cãror propuneri au fost neluate, corespunzãtor, în seamã în acest ”Comitet al ordinii de ziÒ. Vã mulþumesc.

Cuprins

Stenograma

Informare privind demisia din calitatea de deputat a doamnei Creþu Corina ºi a domnilor Avram Costel, Cucu Aurel ºi ªtireanu Octavian

Aprobarea componenþei numerice ºi nominale a Comisiei pentru tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor

Aprobarea unei modificãri în componenþa Comisiei de validare.

Dezbateri asupra proiectului de Hotãrâre pentru modificarea ºi completarea Regulamentului Camerei Deputaþilor