Stenogramă plen · Camera Deputaților · 19 martie 2001 · monitorul.ai

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 19 martie 2001 · monitorul.ai

Nu aþi înþeles. Eu nu am spus sã supun la vot respectarea regulamentului. Eu am zis cã nu am un temei regulamentar sã schimb ceea ce Comitetul ordinii de zi a stabilit. Pot sã iau ceea ce spuneþi ca recomandare adresatã atât Biroului permanent, cât ºi Comitetul ordinii de zi ca în viitor sã nu includã pe ordinea de zi proiecte ale cãror rapoarte nu au fost difuzate în termen.

Mulþumesc.

Trecând la derularea ordinii de zi adoptate de cãtre Comitetul ordinii de zi, o sã vã prezint informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

1) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 20/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiinþarea ºi funcþionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 88/1997 ºi ulterior modificatã ºi completatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 110/1999, adoptat de Senat în ºedinþa din 26 februarie 2001.

Cu acest proiect a fost sesizatã în fond Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi pentru aviz.

Termen de depunere a raportului: 12 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2) Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 237/2000 pentru modificarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor, adoptat de Senat în ºedinþa din 22 februarie 2001.

Cu acest proiect a fost sesizatã în fond Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar pentru avize Comisia pentru muncã, ºi protecþie socialã, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 12 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã. 3) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 238/2000 privind rambursarea ratelor de capital pentru o cotã-parte din creditul acordat de Guvernul S.U.A. în baza programului CCC Ð Legea Publicã nr. 480 din 1992, precum ºi achitarea dobânzii ºi a altor costuri externe aferente acestei cote-pãrþi, adoptat de Senat în ºedinþa din 22 februarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranþa barajelor, adoptat de Senat în ºedinþa din 26 februarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru industrii si servicii ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

5) Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 273/2000 pentru modificarea Legii nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Naþionale a României, adoptat de Senat în ºedinþa din 26 februarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 martie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

6) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/2000 privind organizarea doctoratului ºi a studiilor avansate academice în cadrul Academiei Române, adoptat de Senat în ºedinþa din 22 februarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

7) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 144/2000 privind alocarea unei sume din bugetul Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale pentru finanþarea activitãþilor ocazionate de sãrbãtorirea în România a Zilei Internaþionale a Vârstnicilor în anul 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 26 februarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 martie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

8) Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 172/2000 pentru completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de muncã, adoptat de Senat în ºedinþa din 26 februarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

9) Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 174/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producãtorilor de lapte, adoptat de Senat în ºedinþa din 26 februarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

10) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 193/2000 privind restituirea sumelor reþinute cu titlu de penalizãri de 2% pentru nerealizarea parametrilor garantaþi pentru blocul energetic nr. 2 la Centrala Termoelectricã de 2 x 330 MW Ð Pucheng Ð Republica Popularã Chinezã, adoptat de Senat în ºedinþa din 22 februarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

11) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 195/2000 privind scutirea de la plata taxelor vamale, precum ºi a suprataxelor vamale pentru instalaþii, echipamente, utilaje ºi pãrþi ale acestora, know-how, precum ºi combustibili energetici care sunt importaþi prin credite externe contractate cu garanþia statului de companii ºi societãþi naþionale, instituþii publice ºi societãþi comerciale, adoptat de Senat în ºedinþa din 22 februarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 martie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã. 12) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 199/2000 privind înfiinþarea Companiei Naþionale ”Imprimeria NaþionalãÒ Ð S.A _._ , adoptat de Senat în ºedinþa din 26 februarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

13) Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/2001 pentru modificarea Legii nr. 95/1993 privind continuarea participãrii României la constituirea Combinatului minier de îmbogãþire a minereurilor acide cu conþinut de fier de la Krivoi Rog Ð Ucraina ºi asigurarea resurselor de finanþare necesare, adoptat de Senat în ºedinþa din 22 februarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

14) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12/2001 privind înfiinþarea Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie, adoptat de Senat în ºedinþa din 22 februarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru sãnãtate ºi familie ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 martie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

15) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 27/2001 pentru abrogarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 229/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare ºi bursele de valori, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 martie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

16) Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216/1999 pentru modificarea Legii nr. 189/1998 privind finanþele publice locale, adoptat de Senat în ºedinþa din 26 februarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci;

pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

17) Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 113/2000 privind modificarea alin. 1 al art. 103 din Legea pentru organizarea judecãtoreascã nr. 92/1992, adoptat de Senat în ºedinþa din 26 februarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

18) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 33/2001 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea funcþionarilor publici ºi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum ºi a personalului din organele autoritãþii judecãtoreºti, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

19) Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea ºi alte drepturi ale personalului din organele autoritãþii judecãtoreºti, adoptat de Senat în ºedinþa din 22 februarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 21 martie 2001.

20) Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, adoptat de Senat în ºedinþa din 22 februarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 21 martie 2001.

21) Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 51/1999 privind investigaþia tehnicã a accidentelor ºi incidentelor din aviaþia civilã, adoptat de Senat în ºedinþa din 26 februarie 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 21 martie 2001.

22) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 36/2001 privind regimul preþurilor ºi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenþei, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

23) Proiectul de Lege pentru completarea art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, primit de la Guvern. Comitetul ordinii de zi a aprobat procedura de urgenþã solicitatã de cãtre Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 martie 2001. Comitetul ordinii de zi a aprobat procedurã de urgenþã.

Cu acest proiect a fost sesizatã Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, în fond; Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, pentru aviz.

Termen de depunere a raportului: 12 martie 2001.

Permiteþi-mi, în continuare, sã vã prezint legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputaþilor, pentru sesizarea de cãtre deputaþi a Curþii Constituþionale, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale.

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Federaþiei Ruse privind recunoaºterea ºi echivalarea reciprocã a actelor de studii, semnat la Moscova la 25 noiembrie 1999;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 149/2000 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Bulgaria privind aspectele tehnice, financiare, juridice ºi organizatorice referitoare la construirea unui nou pod mixt (rutier ºi feroviar) de frontierã între cele douã þãri, peste fluviul Dunãrea, semnat la Bucureºti la 5 iunie 2000;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 182/2000 pentru ratificarea Acordului de cooperare privind serviciile de cãutare ºi salvare pe mare dintre statele riverane Mãrii Negre, semnat la Ankara la 27 noiembrie 1998;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 278/2000 pentru ratificarea Inþelegerii dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Coreea privind creditul de la Fondul pentru Dezvoltare ºi Cooperare Economicã, semnat la Bucureºti la 22 octombrie 2000;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 114/2000 pentru modificarea ºi completarea

Ordonanþei Guvernului nr. 60/1997 privind apãrarea împotriva incendiilor;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 293/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216/2000 privind reglementarea situaþiei juridice a conductelor magistrale ºi a instalaþiilor, echipamentelor ºi dotãrilor anexe, aferente Sistemului naþional de transport al þiþeiului, gazolinei, condensatului ºi etanului;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã;

Ñ Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 110/2000 privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adãugatã a importurilor de utilaje ºi echipamente pentru realizarea proiectului Instalaþia de anhidridã ftalicã ºi plastifianþi la Societatea Comercialã OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 208/2000 pentru scutirea de taxa pe valoarea adãugatã pentru livrãrile de bunuri ºi/sau prestãrile de servicii prevãzute în anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 211/2000 privind garantarea de cãtre Ministerul Finanþelor a unor împrumuturi externe pentru Ministerul Apãrãrii Naþionale;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 46/1996 privind pregãtirea populaþiei pentru apãrare;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 33/2000 pentru ratificarea Acordului dintre Ministerul Educaþiei Naþionale ºi Agenþia Naþionalã pentru ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare din România ºi Organizaþia Naþiunilor Unite pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã privind înfiinþarea Centrului Internaþional de Biodinamicã, semnat la Paris la 30 octombrie 1999;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 117/1999 privind adoptarea termenilor ºi condiþiilor de participare a României la programele Comunitãþii Europene în domeniul cercetãrii, dezvoltãrii tehnologice ºi demonstraþiilor ºi la programele de cercetare ºi activitãþile de instruire;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 31/2000 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croaþia, Republica Cehã, Republica Ungarã, Republica Polonã, România, Republica Slovacã ºi Republica Slovenia, adoptat la Budapesta (Ungaria), la 7 februarie 1998, cu privire la prelungirea Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centralã (CEEPUS), pentru perioada 1 ianuarie 2000 Ñ 31 decembrie 2004;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Republica Portughezã privind cooperarea în domeniile învãþãmântului, ºtiinþei, culturii, sportului, tineretului, turismului ºi comunicãrii sociale, semnat la Bucureºti la 16 septembrie 1997; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 42/1998 privind majorarea soldelor personalului militar ºi a salariilor de bazã pentru unele categorii de personal civil din sectorul de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã;

Ñ Legea privind organizarea ºi funcþionarea Guvernului României ºi a ministerelor;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/1994 privind actualizarea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile ºi instituþiile publice;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 210/1999 pentru amânarea de la platã a obligaþiilor vamale (taxe vamale, suprataxã de import ºi T.V.A. în vamã) aferente importurilor de combustibili necesari Companiei Naþionale de Electricitate Ñ S.A. pe perioada iernii 1999-2000;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 165/1999 pentru completarea alin. 1 al art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 29/1994 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/1999 privind suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor de ecologizare a procesului de reciclare a deºeurilor ºi a subproduselor plumboase, rezultate din obþinerea plumbului decuprat;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 181/1999 pentru modificarea art. 2 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 77/1999 privind unele mãsuri pentru prevenirea incapacitãþii de platã;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 206/1999 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantitãþi de combustibili pentru Societatea Comercialã TERMOELECTRICA-S.A., prin exceptare de la prevederile Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului de cooperare în domeniile culturii ºi educaþiei dintre România ºi Republica Argentina, semnat la Bucureºti la 24 noiembrie 1999;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 86/2000 pentru abrogarea art. 2 alin. (3) pct. B lit. d) din Decretul nr. 247/1997 cu privire la încadrarea cadrelor militare permanente în grupele I, II sau III de muncã;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 97/2000 pentru ratificarea contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii în vederea finanþãrii Proiectului de reconstrucþie pentru eliminarea efectelor inundaþiilor, semnat la Luxemburg la 4 august 2000 ºi la Bucureºti la 9 august 2000;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 139/2000 pentru completarea art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit.

## Stimaþi colegi,

Trecem, în continuare, la dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi ºi începem cu Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii administraþiei publice locale.

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_

Procedurã!

## Domnule preºedinte,

Aºa cum este prevãzut în regulament, fiecare grup parlamentar se poate pronunþa asupra ordinii de zi.

Dincolo de ceea ce a spus colegul nostru de la P.D., cã nu s-a lãsat timpul material pentru studierea rapoartelor de mediere, care este timp prevãzut în regulament, dincolo de faptul cã dumneavoastrã convocaþi Comitetul ordinii de zi spre a-i atrage atenþia cã încalcã prevederile regulamentului, existã o chestiune pe care ar trebui totuºi s-o respectãm. Spun aceasta privind în salã la distinºii noºtri colegi care sigur vor fi puºi în dificultate în a-ºi exprima corect opþiunile vizavi de aceastã ordine de zi.

Cred sau sunt convins cã fiecare grup parlamentar ºi-a examinat proiectele de lege de pe aceastã încãrcatã ordine de zi, le-a distribuit pentru dezbateri ºi intervenþii la dezbateri generale domnilor deputaþi, ca sã constatãm, evident, la intrarea în salã ºi cu aportul distinsului nostru coleg care a fost la Comitetul ordinii de zi ºi a întârziat la ºedinþa de grup din acest motiv, cã aceste ordini de zi care se distribuie joi sunt sistematic revizuite lunea.

Or, unii dintre noi avem proiectele de lege fie la hotel, alþii le avem chiar în teritoriu, spre a se pronunþa asupra lor fie specialiºtii pe care i-am cooptat în Birourile parlamentare, fie o serie de specialiºti cãrora le dãm aceste proiecte de lege spre studiu ºi constatãm cã, în cursul sãptãmânii, cele care sunt în faþã nu mai existã, deoarece joia se propune o treabã, lunea se schimbã.

Cred cã ar trebui, domnule preºedinte, sã acceptãm un minim de respect reciproc ºi nimeni nu se supãrã dacã lunea, printr-o convocare excepþionalã a comitetului, se introduc 1 Ð 2 proiecte de lege, dar sistematic ordinea de zi de joi care ni se distribuie nu mai coincide cu cea de luni. Poate o dãm numai lunea, sã nu se mai întâlneascã comitetul de douã ori, sã cheltuiascã luminã, sã cheltuiascã inteligenþã, sã... mai ºtiu eu ce.

Deci v-aº ruga sã luaþi act de aceastã observaþie a noastrã ºi a colegului de la P.D. ºi sã încercãm, cât de cât, o minimã moralã, cum spunea cineva care e mare acum pe la un serviciu de ascultãri, sã intrãm pe calea cea bunã.

Vã mulþumim pentru atenþie ºi sperãm cã ºi aceastã contribuþie a noastrã la buna organizare a activitãþii Camerei va fi luatã în considerare.

Nicolae Leonãchescu

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

ªi noi am propus, ºi reamintim aceastã propunere pe care am fãcut-o la toate nivelurile, inclusiv la nivelul comisiei de mediere, ca acest alin. 3 sã se opreascã în redactarea textului comun la virgula pusã dupã ”limba românãÒ. În rest, textul conþine o confuzie ºi o tautologie. Tautologia constã în faptul cã, dupã ce am zis ”limba românãÒ, scriem ”limba oficialã a statuluiÒ. Nu este nevoie. Se scrie în Constituþie, la art. 13.

Confuzia, în continuare, provine din aceea cã noi confundãm limba minoritãþii etnice, în cazul acesta limba minoritãþii lingvistice, ele nu sunt identice, cu etalonul comun de comunicare de la nivelul administraþiei publice locale. Este altã problemã.

Aºa cum am adoptat semne comune de circulaþie, aºa cum am adoptat semne comune de citire a limbajelor în matematicã, la nivelul administraþiilor publice trebuie sã existe un nivel comun de comunicare, un limbaj comun, ºi acela este limba românã. De aceea, confundându-se acþiunile tuturor grupurilor politice de conservare a limbii minoritãþilor lingvistice cu limbajul unic de comunicare în administraþia publicã localã, nu mai asigurãm aceastã condiþie ºi, de aceea, confuzia va conduce la lucruri incredibile.

Iatã, spre exemplu, o situaþie penibilã: vrea unul ca limba lui sã aparã în lucrãrile administraþiei publice locale, dar în diverse grafii. Unii vor în alfabet chirilic, alþii vor în alfabet chinezesc, aceeaºi limbã, alþii în alfabet latin. Va trebui sã înfiinþãm birouri de translaþie dotate cu sisteme tehnice de redactare a limbii în diverse grafii. ªi, mergând pe aceastã filierã, se ajunge la fel de fel de aberaþii, ceea ce duce la lipsa de comunicare acolo unde trebuie sã avem un etalon comun.

N-am vãzut nicãieri în Europa aºa ceva, cu toate eforturile noastre de ºcolarizare, ale tuturor. Noi credem cã se asigurã funcþionarea acestui etalon comun de comunicare la nivelul administraþiei publice locale.

Datoritã acestei confuzii, care persistã în mentalitãþile multora, a lipsei de înþelegere cã aici trebuie sã funcþioneze un limbaj comun, cu stimularea, pe care toþi o dorim, a minoritãþilor lingvistice, din aceastã cauzã noi propunem eliminarea restului textului care este redactat dupã sintagma ”limba românãÒ.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Doamna ministru Rodica Stãnoiu.

## **Doamna Rodica Mihaela Stãnoiu** _Ñ ministrul justiþiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

## Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulatã de dumneavoastrã, înregistratã la Camera Deputaþilor la data de 26 februarie 2001, adresatã ministrului justiþiei, referitor la scãderea credibilitãþii activitãþii organelor de justiþie, încãlcarea prevederilor constituþionale privind imunitatea parlamentarã de cãtre judecãtorii Curþii Supreme de Justiþie ºi modul în care se va aplica în aceste condiþii programul de guvernare în domeniul justiþiei, vreau sã vã rãspund în felul urmãtor.

Din verificãrile efectuate, a rezultat cã prin sentinþa penalã nr. 7 din 5 aprilie 2000, pronunþatã de Curtea Supremã de Justiþie, Secþia penalã, în dosarul nr. 1396/1998, cu majoritate de voturi, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) ºi art. 10 lit. b[1] ), Cod procedurã penalã, cu referire la art. 18[1] , Cod penal, a fost achitat Corneliu Vadim Tudor pentru sãvârºirea infracþiunii de calomnie, prevãzutã de art. 206 Cod penal cu aplicarea art. 13 Cod penal. În baza art. 7 din Legea nr. 137/1997 s-a constatat cã sancþiunea cu caracter administrativ prevãzutã de art. 92 Cod penal nu se mai aplicã. În baza art. 14 ºi art. 346 Cod procedurã penalã ºi a art. 998 Cod civil a fost obligat sã plãteascã pãrþii civile Ð Chelaru Rodica Ñ suma de 200 de milioane de lei cu titlu de daune morale. Prin acea sentinþã, s-a respins cererea pãrþii civile de obligare a domnului Vadim Tudor la plata cheltuielilor judiciare.

Împotriva acestei sentinþe au declarat recurs Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, partea civilã Chelaru Rodica, ºi Corneliu Vadim Tudor, care au fost admise de Curtea Supremã de Justiþie, în complet de 9 judecãtori, prin decizia penalã nr. 21 din 19 februarie 2001, pronunþatã în dosarul nr. 54/2000. Prin aceastã decizie a fost casatã sentinþa penalã nr. 7/2000 pronunþatã de Curtea Supremã de Justiþie, Secþia penalã, ºi în baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. 1 lit. g) din Codul de procedurã penalã, s-a încetat procesul penal faþã de Corneliu Vadim Tudor pentru sãvârºirea infracþiunii de calomnie prevãzutã de art. 206 Cod penal.

Instanþa a majorat suma însã, pe care inculpatul a fost obligat s-o plãteascã pãrþii civile, Chelaru Rodica, cu titlul de daune morale, de la 200 de milioane la 400 de milioane.

Domnul Vadim Tudor a fost obligat sã plãteascã pãrþii civile sus-menþionate suma de 1.800.000 de lei cheltuieli judiciare în recurs, reprezentând onorariul de avocat. Excepþia privind lipsa autorizãrii pentru trimiterea în judecatã în raport cu imunitatea parlamentarã a domnului Vadim Tudor a fost respinsã cu majoritate de voturi. Hotãrârea astfel pronunþatã este definitivã ºi se aflã în curs de redactare.

În aceste circumstanþe, întrucât nu sunt cunoscute considerentele pentru care, cu majoritate de 6 voturi, Completul de judecatã al Curþii Supreme de Justiþie, format din 9 judecãtori, a respins excepþia privind lipsa autorizãrii pentru trimiterea în judecatã în raport de imunitatea parlamentarã de care beneficiazã domnul Corneliu Vadim Tudor, urmare a realegerii sale în toamna anului 2000 ca senator pentru un nou mandat de patru ani, nu avem posibilitatea de a formula un rãspuns documentat referitor la prima problemã care formeazã obiectul interpelãrii.

De altfel, domnule deputat, dumneavoastrã ºtiþi cã între Curtea Constituþionalã ºi Curtea Supremã nu este prima datã când apar divergenþe ºi fãrã îndoialã cã se impune o luare de poziþie ºi o reglementare în acest sens.

Împãrtãºim îngrijoarea dumneavoastrã privind starea de legalitate pe care o apreciaþi ca fiind scãzutã datoritã frecventelor încãlcãri ale Constituþiei ºi ale principiului ierarhiei actelor juridice ce s-au produs în timpul guvernãrii trecute ºi continuã, în parte, sã se producã ºi acum.

De asemenea, împãrtãºim temerea dumneavoastrã cu privire la fenomenul ce se manifestã exprimat printr-un exces al independenþei puterii judecãtoreºti, datoritã interpretãrii abuzive uneori a principiului independenþei magistraþilor, exces stimulat de politizarea justiþiei ºi anularea oricãror forme de control asupra instanþelor ºi magistraþilor. De altfel, ºi nu deloc întâmplãtor, bilanþul Ministerului Justiþiei din acest an s-a axat în principal pe imaginea negativã a justiþiei ºi pe mãsurile care trebuie luate în aceastã privinþã. Douã luni este prea puþin sã-mi dau seama dacã ceva s-a modificat. Am speranþa cã totuºi unele modificãri importante se vor produce.

Vã asigurãm, domnule deputat, cã aceastã stare de lucruri vreau ºi cred cã nu se va perpetua, întrucât Guvernul s-a angajat ferm sã reconsidere reforma în domeniul justiþiei în scopul asigurãrii unui sistem judiciar independent ºi responsabil, nu independent faþã de lege, însã fundamentat pe respectarea principiilor statului de drept, sistem care sã fie eficient, funcþional ºi apropiat mai ales de cetãþeni.

Vã rog, domnule deputat, sã primiþi asigurarea deosebitei mele consideraþii ºi aprecierea mea ca jurist, ca senator ºi ca ministru al justiþiei, urmând ca, de îndatã ce ne vom afla în posesia considerentelor hotãrârii Curþii Supreme de Justiþie la care vã referiþi, sã vã comunicãm în scris o completare la rãspunsul nostru ferm.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Doamna ministru, vã rog sã rãspundeþi la interpelare.

## **Doamna Daniela Bartoº** _Ñ ministrul sãnãtãþii ºi familiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnule profesor Ifrim,

Aº dori sã vã spun de la început cã, într-adevãr, intenþionãm sã schimbãm Legea nr. 145 cu toate ordonanþele care au modificat-o în ultimii ani ºi care au fãcut ca textul iniþial al legii sã nu mai semene cu ceea ce a fost ºi nici mãcar prevederile iniþiale sã nu mai respecte principiile fundamentale ale Constituþiei ºi a ceea ce noi ne-am angajat sã facem o datã cu introducerea asigurãrilor sociale de sãnãtate. Doresc sã vã comunic cã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 119 din 1999 privind atragerea unor surse suplimentare la bugetul Fondului pentru asigurãri sociale de sãnãtate s-a stabilit cã disponibilitãþile în cont pot fi purtãtoare de dobândã. Potrivit prevederilor legale, respectiv Ordonanþa de urgenþã nr. 120/1999, aceastã dobândã este de 10% la disponibilitãþile la vedere ºi 15% în cazul constituirii de depozite. Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a propus amendarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 119/1999 cu ocazia dezbaterii acesteia în Parlament, în sensul cã dobânda acordatã la disponibilitãþi sã fie la nivelul dobânzii aplicate de Casa de Economii ºi Consemnaþiuni la depozitele persoanelor fizice pe un an.

Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate are în vedere ca, la negocierea cu Ministerul Finanþelor Publice a dobânzii pentru anul 2001, sã propunã urmãtoarele: dobânda la vedere sã fie stabilitã la nivelul celei practicate de bãncile comerciale, iar pentru conturile de depozit sã se utilizeze dobânda de la nivelul taxei de scont comunicate de Banca Naþionalã a României. Al doilea lucru pe care îl are în vedere este plasarea disponibilitãþilor existente în fondul de rezervã în titluri de stat lansate pentru finanþarea bugetului de stat.

Aº dori, de asemenea, sã menþionez cã legat de acele datorii care sunt atât de mult disputate, abia astãzi s-a reuºit întrunirea Consiliului de Administraþie al Casei Naþionale de Asigurãri, dupã ce reprezentanþii tripartitismului n-au rãspuns la alte solicitãri de adunare a Consiliului Casei de Asigurãri de Sãnãtate ºi abia astãzi s-a aprobat ca aceste datorii sã poatã fi plãtite cãtre unitãþi. Deci începând de sãptãmâna viitoare unitãþile îºi vor primi datoriile pe care dumneavoastrã le-aþi menþionat.

Viorel Gheorghe Coifan

Fac dezvoltarea interpelãrii adresate domnului Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice.

## Domnule ministru,

Legea nr. 151/1998 stabileºte cadrul general al dezvoltãrii regionale în România. În particular, se definesc aºa-numitele zone defavorizate la nivel de regiune de dezvoltare, ce trebuie sã constituie arii prioritare de intervenþie în scopul reducerii dezechilibrelor intra ºi interregionale.

În judeþul Timiº existã 3 astfel de zone, centrate în jurul comunelor Nãdrag, Margina ºi Tomeºti. Ele au, ca ºi caracteristici negative, existenþa unor economii monoindustriale în declin ºi rate mari ale ºomajului: în Nãdrag S.C. ”CiocanulÒ S.A., actualmente închisã; în Margina, o secþie a S.C. ”SolventulÒ S.A., a cãrei producþie a fost grav afectatã de embargoul impus Iugoslaviei.

Aceste comune sunt situate în zone izolate, caracterizate prin precaritatea mijloacelor de comunicaþie. Prin hotãrârile Consiliului de Dezvoltare Regionalã 5Vest nr. 22, 24 ºi 25 din noiembrie 1999 au fost aprobate documentaþiile de declarare ca zone defavorizate, în baza Legii nr. 151 ºi a Ordonanþei de urgenþã nr. 24/1998. Documentaþiile au fost expediate Agenþiei Naþionale a Dezvoltãrii Regionale, unde au staþionat aproape un an pânã la discutarea lor în cadrul Comisiei Naþionale de Dezvoltare Regionalã. Aici au fost aprobate în data de 15 decembrie 1999, dupã alte 4 luni au fost expediate Ministerului de Finanþe. Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 75/2000 modificã criteriile de declarare a zonelor defavorizate în sensul urmãtor: ”Ponderea ºomeri-

lor în totalul resurselor de muncã ale zonei sã fie de cel puþin 3 ori mai mare decât ponderea ºomerilor în totalul resurselor de muncã la nivel naþional, în ultimele 3 luni care preced luna întocmirii documentaþiei de declarare a zonei defavorizateÒ. De asemenea, se declarã cã sunt izolate, lipsite de mijloace de comunicaþie, iar infrastructura este slab dezvoltatã. Între timp, situaþia economicosocialã din aceste zone s-a deteriorat semnificativ, atingând cote alarmante.

Îl întreb pe domnul ministru care este intenþia în ceea ce priveºte declararea acestor zone ca fiind defavorizate ºi aº fi recunoscãtor dacã în rãspunsul dânsului voi putea identifica termene clare, proceduri ºi responsabilitãþi precise asumate, pentru a fi convins cã programul de guvernare, Capitolul ”Dezvoltarea regionalãÒ, nu este unul declarativ, ci vizeazã, într-adevãr, crearea solidaritãþii ºi coeziunii sociale atât în planul teritorial, cât ºi în cel naþional.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mã refeream la scãparea de a fi prins Ministerul Finanþelor în Consiliul de Administraþie al C.E.C.-ului. Sã spunem scãpare guvernamentalã sau sancþiune aplicatã Ministerului Finanþelor Publice? Dupã reorganizarea ministerului, reprezentanþii acestuia nu mai figureazã în Consiliul de Administraþie al C.E.C. Ministerul Finanþelor Publice era, pânã la apariþia Hotãrârii de Guvern nr. 18/2001, reprezentantul acþionarului unic, statul român, în Compania Naþionalã ”Loteria NaþionalãÒ, precum ºi în Consiliul de Administraþie al C.E.C.

Trei acte normative atestã aceastã calitate. Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 159/1999 privind înfiinþarea C.N. ”Loteria RomânãÒ, prin organizarea fostei regii autonome cu acelaºi nume ca societate comercialã pe acþiuni, stipuleazã cã ”drepturile ºi obligaþiile decurgând din calitatea de acþionar unic a statului român se exercitã de Ministerul FinanþelorÒ. Aceeaºi prevedere apare ºi în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 199/2000 privind înfiinþarea Imprimeriei Naþionale. Cel de-al treilea document oficial ce atestã controlul pachetului de acþiuni de cãtre Ministerul Finanþelor se referã la C.E.C. care, în conformitate cu Legea nr. 66/1996, are ca reprezentant statul, prin Ministerul Finanþelor, ca acþionar unic. Ca urmare, ministerul aprobã programul strategic al activitãþii anuale, proiectul bugetului anual de venituri ºi cheltuieli, bilanþul contabil, repartizarea profitului ºi stabilirea dividendelor.

Iatã, însã, cã Hotãrârea de Guvern nr. 18/2001 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Finanþelor Publice seamãnã confuzie în ceea ce priveºte controlul în cadrul Consiliului de administraþie al C.E.C. Emisã ulterior celor 3 acte normative amintite, hotãrârea prevede cã acesta exercitã calitatea reprezentantã a statului ca acþionar unic doar la Imprimeria Naþionalã ºi la Loteria Naþionalã. Nimic despre alte eventuale implicaþii ale finanþelor ca acþionar unic.

Luând în considerare delicatul subiect al implicãrii C.E.C. în afacerea F.N.I., se pot naºte o serie de întrebãri. Va fi cumva ministerul înlocuit în Consiliul de administraþie al C.E.C. cu un alt reprezentant al statului, având în vedere modul defectuos în care ºi-a îndeplinit atribuþiile sau este vorba despre o misiune a legiuitorului? Indiferent de rãspuns, Ministerului Finanþelor Publice i s-ar putea respinge acþiunea împotriva C.E.C.SOVINVEST ºi F.N.I. pentru constatarea nulitãþii absolute a contractului de fidejusiune-cauþiune.

În acest context, solicit reprezentantului Ministerului Finanþelor Publice lãmuriri suplimentare.

Între timp ºtiþi rãspunsul Curþii Supreme de Justiþie legat de F.N.I. ºi de C.E.C.

Doamna ministru Maria Manolescu, vã rog sã rãspundeþi la aceastã interpelare.

## **Doamna Maria Manolescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Vã mulþumesc.

Faþã de cele cuprinse în interpelarea domnului deputat ªtefan Baban, Ministerul Finanþelor Publice face urmãtoarele precizãri. De la început se cuvine precizarea cã Ministerul Finanþelor Publice, ca ºi alte organe de specialitate ale administraþiei publice centrale, în realizarea obiectului sãu de activitate, are în principal atribuþiile stabilite prin art. 3 din Hotãrârea Guvernului nr. 18/1991, precum ºi atribuþiile stabilite prin alte legi ºi alte acte normative.

În ceea ce priveºte lipsa unor prevederi exprese din conþinutul hotãrârii Guvernului care reglementeazã organizarea ºi funcþionarea Ministerului Finanþelor Publice, referitoare la reprezentarea de cãtre Ministerul Finanþelor Publice, în calitatea sa de acþionar unic al C.E.C., ºi la numirea reprezentanþilor ministerului în consiliul de administraþie al acestei bãnci, nu este în opinia noastrã o misiune a Guvernului ºi nici nu poate fi vorba despre o sancþiune aplicatã Ministerului Finanþelor Publice. Pur ºi simplu nu era necesarã o astfel de prevedere în conþinutul acestei hotãrâri a Guvernului, deoarece aceste atribuþii sunt reglementate prin actele normative speciale, respectiv Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni din România în societate bancarã pe acþiuni ºi Hotãrârea Guvernului nr. 888/1996 pentru aprobarea statutului Casei de Economii ºi Consemnaþiuni. În temeiul acestor dispoziþii legale, prin ordin al ministrului finanþelor publice, au ºi fost desemnaþi reprezentanþii Ministerului Finanþelor în consiliul de administraþie al C.E.C.

De altfel, în Hotãrârea Guvernului nr. 18/2001 nu sunt conþinute prevederi de genul celor la care se face referire în interpelare, nici cu privire la companiile naþionale Loteria Românã ºi Imprimeria Naþionalã, aceste companii apar firesc menþionate în anexa nr. 2, unitãþile aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Finanþelor Publice, la pct. 2 Ñ companii naþionale asupra cãrora Ministerul Finanþelor exercitã calitatea de reprezentant al statului ca acþionar. Nu poate fi consideratã omisiune neincluderea C.E.C. în anexã, deoarece aceasta nu are calitatea de companie naþionalã, fiind societate bancarã pe acþiuni.

Precizãm cã nici anterioarele hotãrâri ale Guvernului privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Finanþelor nu conþineau astfel de prevederi, ceea ce nu înseamnã cã dispoziþiile Legii nr. 66/1996 ºi Hotãrârii Guvernului nr. 888/1996 nu au fost puse în aplicare.

Referitor la aprecierea cã Ministerul Finanþelor ºi-a îndeplinit în mod defectuos atribuþiile în legãturã cu C.E.C., atâta vreme cât acestea nu sunt susþinute concret, nu putem formula un rãspuns.

Pentru a apãra corespunzãtor interesele ºi drepturile proprii ale statului, acþionar unic al C.E.C., în luna decembrie 2000 Ministerul Finanþelor Publice a chemat în judecatã C.E.C., SOVINVEST ºi F.N.I., solicitând constatarea nulitãþii absolute a contractului de fidejusiunecauþiune semnat de fostul preºedinte al C.E.C., Camenco Petrovici. Aceastã cauzã se aflã pe rolul Tribunalului Bucureºti, fiind prematur sã ne pronunþãm anterior instanþei de fond asupra temeiniciei sale.

Precizãm, domnule deputat, cã dat fiind obiectul procesului, respectiv constatarea nulitãþii absolute a contractului, indiferent de soluþia pe care o va pronunþa instanþa judecãtoreascã, hotãrârea nu are efect executoriu ºi nu va consta în obligarea la plata despãgubirilor cãtre investitori de cãtre Ministerul Finanþelor Publice sau C.E.C. Vã mulþumesc.

Maria Manolescu

## Vã mulþumesc.

Rãspunsul Ministerului Finanþelor Publice la interpelarea doamnei deputat Olguþa Vasilescu se bazeazã pe prevederile reglementãrilor în vigoare, dupã cum urmeazã: potrivit art. 140 alin. 1 din Legea învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii are rãspunderea de a elabora ºi de a aplica politica educaþionalã, cu respectarea principiului potrivit cãruia în România învãþãmântul constituie prioritate naþionalã. Ca urmare, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii are drept de iniþiativã ºi de execuþie în domeniul politicii financiare ºi a resurselor umane din sfera educaþiei ºi colaboreazã în acest sens cu ministerele implicate în dezvoltarea învãþãmântului.

În acest scop, potrivit art. 141 din aceeaºi lege, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii elaboreazã studii de diagnozã ºi prognozã în domeniul restructurãrii ºi modernizãrii învãþãmântului ºi contribuie la perfecþionarea cadrului legislativ, elaboreazã ºi aplicã strategiile de reformã pe termen mediu ºi lung ale învãþãmântului ºi educaþiei, strategii care în prezent vizeazã ºi descentralizarea învãþãmântului preuniversitar.

Totodatã, menþionãm cã legislaþia învãþãmântului ºi legislaþia administraþiei publice locale au creat cadrul general pentru descentralizare, astfel încât, potrivit art. 170 din Legea învãþãmântului, sistemul de finanþare a învãþãmântului asigurã descentralizarea gestionãrii fondurilor ºi permite implicarea comunitãþilor locale în alocarea de resurse financiare suplimentare pentru învãþãmânt.

În al doilea rând, potrivit art. 1 alin. 3 din Hotãrârea Guvernului nr. 8/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Ministerului Administraþiei Publice, acesta asigurã aplicarea strategiei ºi programului Guvernului în domeniul administraþiei publice locale ºi monitorizeazã, în numele Guvernului, elaborarea ºi aplicarea programelor de reformã de cãtre ministere ºi celelalte autoritãþi ale administraþiei publice centrale.

Având în vedere cele prezentate ºi în mãsura în care acestea nu sunt suficiente în lãmurirea problemei care face obiectul interpelãrii, considerãm cã numai cele douã ministere, respectiv Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi Ministerul Administraþiei Publice, pot veni cu argumente suplimentare care stau la baza procesului de descentralizare a învãþãmântului preuniversitar.

Vã mulþumesc.

Damian Brudaºca

Doamnelor ºi domnilor, Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Obiectul interpelãrii mele adresate Ministerului Industriei ºi Resurselor are în vedere situaþia cu totul deosebitã a zonei Munþilor Apuseni ºi nu numai, a unor localitãþi din judeþul Cluj, care în numãr de 124, din 71 de comune, ºi la aceastã datã sunt fãrã electricitate. Era de fapt o pledoarie pentru lumina Apusenilor ºi a satelor din judeþul Cluj, avându-se în vedere cã, în felul acesta, mulþi dintre locuitorii acestei pãrþi de þarã sunt nevoiþi sã trãiascã exact ca în plin Ev Mediu.

Evidenþiam, totodatã, eforturile care sunt fãcute pe plan local, în sensul cã se alocã mai mult de la bugetul local decât sunt alocãrile de la bugetul central ºi insistam ca Ministerul Industriei ºi Resurselor sã aibã în vedere acest aspect, sã aibã în vedere necesitatea obiectivã de a se pune capãt acestei situaþii de Ev Mediu la început de mileniu III ºi sã se încerce sã se aloce pentru anul acesta o sumã minimã de 68 de miliarde de lei de la bugetul de stat pentru ca în felul acesta sã se asigure electrificarea unei mari pãrþi din localitãþile menþionate.

Evident, am în vedere dificultãþile cu care se confruntã economia naþionalã ºi nu insistam pentru ca întreaga solicitare, adicã 124 de sate sã fie automat trecute pe lista de prioritãþi a Guvernului pentru acþiuni concrete în acest an. Cer însã sã se înþeleagã acest lucru ºi sã se aibã în vedere, de asemenea, cã sumele mãrunte care sunt alocate an de an de la bugetul de stat nu fac decât sã perpetueze nejustificat aceastã stare care menþine zone importante cu un potenþial turistic major într-o stare de inactivitate, creând dificultãþi din acest punct de vedere al folosirii forþei de muncã ºi al exploatãrii potenþialului existent în aceste zone.

Acesta era obiectul interpelãrii mele. Sper ca rãspunsul pe care îl va comunica domnul ministru sã fie cât de cât în aºteptarea doleanþelor populaþiei din zona judeþului Cluj.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Domnule ministru, aveþi cuvântul!

## **Domnul Romulus Ioan Moucha** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

## Stimate domnule deputat,

Situaþia prezentatã de dumneavoastrã este realã ºi ea se gãseºte reflectatã de altfel ºi în cazul altor judeþe.

Astfel, voi cita faptul cã, urmare a analizei efectuate în luna februarie a acestui an de cãtre Societatea ”ElectricaÒ, a rezultat cã la nivelul întregii þãri este un necesar de 3.100 de obiective de investiþii cu aproximativ 103.000 gospodãrii, ceea ce conduce la un efort de finanþare de circa 3.450 miliarde de lei, în preþuri ianuarie 2001.

În fiecare an la Sucursala de distribuþie Cluj au fost executate lucrãri de electrificare ruralã atât din fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, cât ºi din surse proprii ale S.C. ”ElectricaÒ.

Aº cita faptul cã în ultimii doi ani au fost electrificate un numãr de 97 de gospodãrii în 6 comune. De asemenea, aº dori sã precizez faptul cã, prin Ordonanþa Guvernului nr. 29 din 1994, s-a constituit Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, pentru susþinerea financiarã a obiectivelor de investiþii din domeniul producerii energiei electrice ºi termice în hidrocentrale, transporturi, distribuþia ºi utilizarea energiei electrice.

Valoarea estimatã a fi cheltuitã din fondul special pentru anul 2001 pentru toate obiectivele de investiþii enumerate din aceste domenii este de circa 3.100 de miliarde.

În mod special pentru Sucursala de distribuþie Cluj s-a prevãzut în acest an realizarea a douã lucrãri finanþate din surse proprii ale S.C. ”ElectricaÒ, respectiv: Muguri, Rãcãtãu, Muntele Rece, 8 gospodãrii; Scianu Mare, Baian, 6 gospodãrii, în valoare totalã de 450 milioane de lei, precum ºi douã lucrãri finanþate din fondul special, respectiv racordarea unui întreg cartier de locuinþe din Câmpia Turzii ºi modernizarea iluminatului public în municipiul Cluj în valoare totalã de 3,2 miliarde de lei.

Subliniez, de asemenea, faptul cã se aflã în stadiul de obþinere a avizelor legale necesare un numãr de 7 studii de fezabilitate pentru elecrificarea a 126 gospodãrii din judeþul Cluj, judeþul dumneavoastrã. Valoarea totalã a lucrãrilor este de 6 miliarde de lei.

Faþã de cele de mai sus, apreciem cã problema electrificãrilor rurale este stringentã ºi are un caracter social extrem de pronunþat. Trebuie menþionatã însã eficienþa economicã extrem de redusã sau în foarte multe cazuri inexistentã. Aº vrea sã vã dau numai o cifrã, stimate domnule deputat, pentru zonele rurale de munte se alocã circa 104 milioane de lei per gospodãrie pentru a ajunge curentul electric pânã acolo.

Este necesarã însã ºi o mai mare implicare în susþinerea financiarã din partea administraþiei publice locale care, potrivit competenþelor oferite de lege, respectiv Ordonanþa de urgenþã nr. 63/1998, are atât dreptul, cât ºi obligaþia de a susþine acest gen de acþiuni.

În ceea ce ne priveºte, Ministerul Industriei ºi Resurselor analizeazã ºi urmãreºte cu maximã seriozitate construirea ºi cheltuierea cât mai eficientã a acestui fond de dezvoltare, cãutând în acelaºi timp sã identificãm potenþiale rezerve pentru asigurarea derulãrii în bune condiþiuni atât a procesului investiþional, cât ºi a lucrãrilor cu caracter social.

Romulus Ioan Moucha

## Da. Vã mulþumesc.

Aº dori sã precizez cã municipiul Baia Mare este declarat zonã prioritarã din punctul de vedere al nivelului de poluare, fapt cuprins în lucrarea ”Strategia naþionalã pentru protecþia mediuluiÒ. La Baia Mare s-au derulat mai multe proiecte de protecþia mediului susþinute financiar, nerambursabil, de la Uniunea Europeanã, 500.000 de dolari în 1995, pentru sistemul de monitorizare a calitãþii aerului, proiect în care s-a realizat sistemul de monitorizare a emisiilor la coºurile de dispersie gaze de la ”RomplumbÒ ºi ”PhoenixÒ, cât ºi a emisiilor în oraº cu transmiterea rezultatelor din 30 în 30 de minute, atât la cele douã societãþi comerciale, cât ºi la Agenþia de Protecþia Mediului Baia Mare.

Urmare a punerii în funcþiune a acestor echipamente ºi a analizelor practic continue a datelor furnizate, s-au îmbunãtãþit condiþiile de operare a instalaþiilor în raport cu impactul asupra mediului. Astfel, au fost înregistrate reduceri ale concentraþiilor de noxe atât la emisii, cât ºi la imisii cu 15-20%, conform înregistrãrilor gestionate de Agenþia de Protecþia Mediului Baia Mare.

O a doua acþiune, de 500.000 de dolari, în perioada 1995-1998, prin U.S.D., a fost constituitã din acþiuni suport pentru protecþia mediului atât la ”RomplumbÒ, cât ºi a ”PhoenixÒ, respectiv prin echipamente pentru îmbunãtãþirea mediului de muncã, filtre în hale, de protecþie, amenajãri sociale, aparate de mãsurã, cât ºi prin asistenþã tehnicã pentru îmbunãtãþirea poluãrii industriale, prin reducerea pierderilor, fapte, elemente care s-au con-

cretizat cu identificarea tuturor potenþialelor surse de pierderi ºi stabilirea planului de acþiune pentru reducerea acestora.

În cadrul acestui proiect, s-au derulat ºi acþiuni de medicinã ºi protecþia muncii ºi au fost elaborate programe de reducere a expunerii la plumb a muncitorilor de la ”RomplumbÒ, cât ºi a celor de la ”PhoenixÒ. S-a constatat, conform înregistrãrilor Inspectoratului de Sãnãtate Publicã din Baia Mare, cã în felul acesta s-a ajuns la o reducere a concentraþiilor de compuºi de plumb cu circa 40%.

În fine, Guvernul Elveþiei a derulat între 1995-1996 o acþiune de finanþare cu 2 milioane de franci elveþieni, prin montarea unui sistem de filtre cu saci la topitoria turnãtoriei de la ”RomplumbÒ. Acest sistem de filtrare a condus, de asemenea, la reducerea emisiilor de pulberi ºi noxe de plumb cu 80% ºi reducerea emisiilor de bioxid de sulf cu 40%, toate acestea pe baza buletinelor ºi analizelor fãcute de laboratoarele Agenþiei de Protecþia Mediului Baia Mare.

În plus faþã de cele de mai sus, cele douã societãþi comerciale au beneficiat de finanþare integralã de la bugetul de stat pentru obiective de investiþii, astfel: coº metalic ºi racordarea traseelor de gaze rezultate din instalaþiile tehnologice de producere a plumbului decuprat. Proiectul se aflã în derulare, valoarea actualizatã a investiþiei la data de 31 decembrie 2000 fiind de 30 de miliarde de lei, respectiv solicitarea finanþãrii pentru anul 2000 în continuare. La finalizarea acestei investiþii, emisiile în atmosferã se vor încadra în limitele admise de reglementãrile în vigoare.

O altã acþiune este îmbunãtãþirea condiþiilor de mediu, creºterea siguranþei în funcþionarea instalaþiilor ºi eliminarea poluãrii apelor. Investiþia este terminatã. Valoarea la nivelul anul 1998 a fost de 6,5 miliarde de lei, ceea ce a condus la o reducere a emisiilor de pulberi, noxe de plub cu 80% ºi bioxid de sulf cu 40%, conform monitorizãrii ºi analizelor fãcute, de asemenea, de laboratoarele Agenþiei de Protecþia Mediului Baia Mare.

La ”PhoenixÒ S.A. în cadrul lucrãrii ”Îmbunãtãþirea condiþiilor de mediuÒ, investiþia este terminatã ºi reprezintã, în principal, coºul de dispersie cu înãlþimea de 330 de metri, iar valoarea la nivelul 1995 a fost de aproape 8 miliarde de lei. La punerea în funcþiune, emisiile de pulberi ºi compuºi ai sulfului în atmosferã s-au situat sub concentraþiile maxime admise de normele în vigoare.

De asemenea, reconsiderarea gospodãririi, raþionalizãrii consumului de apã proaspãtã ºi reducerea poluanþilor în apele evacuate. Investiþia a beneficiat de finanþare pânã în anul 1998 ºi a fost de peste 11 miliarde de lei.

În anii 1999Ñ2000, pentru Phoenix nu s-au mai înregistrat depãºiri ale concentraþiilor de noxe peste limitele maxime admise conform datelor preluate de la Agenþia de Protecþia Mediului Baia Mare.

În legãturã cu ”AurulÒ, conform recomandãrilor ºi concluziilor raportului Comisiei internaþionale de evaluare a accidentului de la Baia Mare, comisie care, dupã cum cunoaºteþi, desigur, a fost formatã din experþi de la Uniunea Europeanã ºi din þãrile implicate, au fost îndeplinite cerinþele tehnice ºi de organizare, iar în prezent ”AurulÒ S.A. este în funcþionare provizorie. Aº vrea, stimatã doamnã deputat, sã vã precizez faptul cã în cadrul Ministerului Industriei ºi Resurselor ideea ºi necesitatea de a avea o industrie curatã, nonpoluantã este un comandament de bazã ºi cã, în momentul de faþã, atât prin alocaþiile bugetare, cât ºi prin acþiuni de atragere a unor investitori strãini pentru anul 2001, se vor întreprinde în continuare mãsuri deoarece situaþia pe care am prezentat-o a îmbunãtãþit substanþial condiþiile, dar nu s-a ajuns încã la ceea ce ar trebui ºi este normal sã se ajungã. Aºa dupã cum spuneam, în cursul anului 2001, se vor întreprinde acþiuni de depoluare a acestei zone.

## Domnule preºedinte, Stimaþi reprezentanþi ai Guvernului,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Interpelarea noastrã a fost adresatã Autoritãþii pentru Privatizare ºi Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. Are ca obiect disponibilizarea ilegalã a 97 de angajaþi ºi privatizarea frauduloasã a Societãþii Comerciale ”HeliosÒ S.A. Aleºd, judeþul Bihor.

Motivarea interpelãrii noastre: pe data de 6 februarie 2001, la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupþiei ºi pentru petiþii a Camerei Deputaþilor a fost depusã o sesizare prin care, în numele a 97 de angajaþi, se acuzã disponibilizarea lor ilegalã ºi privatizarea frauduloasã de la Societatea Comercialã ”HeliosÒ S.A. Aleºd, judeþul Bihor.

Interpelarea aceasta realizeazã performanþa de a se fi fãcut a treia oarã, cu acelaºi obiect, o datã în Senat ºi acum, pentru a doua oarã, în Camera Deputaþilor. Pe scurt, avatarurile acestui abuz, care ameninþã sã devinã obicei prin tergiversarea soluþionãrii lui, se prezintã în felul urmãtor: din iulie 1999, 97 de angajaþi de la Societatea Comercialã ”HeliosÒ Aleºd, judeþul Bihor, sunt aruncaþi în stradã de noul patron, majoritatea cu o vechime în muncã între 20-33 de ani, fãrã alte surse de venit. Disperaþi, cei privaþi de plãþile compensatorii sau de o ordonanþã de Guvern, conform angajamentului luat de noul patron, fac demersurile legale necesare, teoretic li se dã dreptate, dar nu catadicseºte nimeni sã-i punã în drepturi. Astfel, s-au adresat preºedintelui României, Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, precum ºi Comisiei pentru cercetarea abuzurilor ºi petiþii din Senatul României.

Onorata comisie îndreaptã plângerea spre Departamentul de control al primului-ministru, condus de domnul Ovidiu Grecea. Douã controale sunt favorabile celor disponibilizaþi. Nota de control a fost trimisã la Consiliul administrativ al F.P.S., dar nici acesta ºi nici Comisia de abuzuri ºi petiþii din Senat nu le-a dat însã nici un rãspuns.

În legislatura trecutã, deputatul P.U.N.R. Mihai Drecin a mai fãcut o interpelare cu acelaºi obiect în Camera Deputaþilor. La rãspuns a participat, din partea F.P.S., domnul Victor Eršs, care a declarat cã, într-adevãr, soci-

etatea a fost vândutã la un preþ de nimic, adicã de la 26,8 miliarde lei la 5,5 miliarde lei, ºi din partea Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, doamna Norica Nicolai. Ambii recunosc cã F.P.S. are datoria sã analizeze contractul de vânzare-cumpãrare ºi sã introducã clauza de protecþie socialã. F.P.S. refuzã, prin tergiversare, sã facã dreptate, disponibilizaþii se adreseazã din nou Preºedinþiei României. Aceasta îndreaptã plângerea din nou spre F.P.S., se obþine o audienþã la directorul general executiv al F.P.S., domnul Alin Giurgiu, dumnealui promite cã va reanaliza acest contract ºi-i va pune pe disponibilizaþi în drepturile legale, dar aceºtia au rãmas pânã azi cu promisiunea.

Avem speranþa cã, mãcar dupã a treia interpelare în Parlamentul României, Autoritatea pentru Privatizare ºi Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, folosindu-se de constatãrile Corpului de control al Guvernului, vor rezolva favorabil acest caz de disponibilizare ilegalã ºi privatizare frauduloasã, amânat sine die ca tacticã de descurajare prin tergiversare a celor nedreptãþiþi.

Vã mulþumesc ºi aºteptãm o soluþionare favorabilã a acestui caz de abuz.

Mai era de dat rãspuns la interpelarea formulatã de domnul deputat Paul Magheru ºi de reprezentantul Autoritãþii pentru Privatizare.

Cine rãspunde?

Nu este nimeni din partea domnului Iacob Zelenco? Nu.

Rãmâne ca rãspunsul Autoritãþii pentru Privatizare sã vã fie prezentat ulterior.

Stimaþi colegi,

Doamnei deputat Bšndi Gyšngyike trebuia sã i se dea un rãspuns ºi din partea domnului secretar de stat Ioan Jelev.

Domnul Ioan Jelev este înlocuit de domnul secretar de stat care se va prezenta rãspunsul.

## **Domnul Petru Lificiu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

Stimatã doamnã deputat,

Numele meu este Petru Lificiu, secretar de stat cu relaþia parlamentarã.

Am pregãtit rãspunsul pentru doamna deputat. El conþine, în mare, aceleaºi lucruri, din punct de vedere tehnic ºi statistic, prezentate de Ministerul Industriilor. Am sã-l prezint, totuºi, pe scurt.

Referitor la articolul apãrut în nr. 961 al cotidianului ”OpiniaÒ din Baia Mare privitor la faptul cã în municipiu existã în prezent un numãr de 6.000 de bolnavi de cancer, din care doar anul trecut au fost luaþi în evidenþã 1.200 de bolnavi, iar în medie se înregistreazã 100 de noi cazuri, cauza fiind nivelul ridicat de poluare în judeþ, produsã de emisiile de poluanþi de la societãþile comerciale ”PhoenixÒ S.A., ”RomplumbÒ S.A. ºi ”AurulÒ S.A., vã comunicãm, pe cele trei societãþi, situaþia.

Societatea Comercialã ”PhoenixÒ S.A. Aceastã societate comercialã este autorizatã din punct de vedere al protecþiei mediului ºi, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. 4 din Legea protecþiei mediului nr. 137/1995, are întocmit program pentru conformare în vederea încadrãrii de poluanþi în concentraþiile maxime admise stabilite prin normativele în vigoare.

Începând cu data de 2 iunie 2000, secþiile de topire ºi fabrica de acid sulfuric nu mai funcþioneazã, ca urmare a începerii lucrãrilor de retehnologizare, urmând sã dureze doi ani. Dupã finalizarea lucrãrilor, emisiile de poluanþi se vor încadra în standardele ºi normativele în vigoare. Din momentul închiderii acestor secþii, ca urmare a funcþionãrii numai a instalaþiilor de prerafinare, nu s-au mai înregistrat depãºiri ale concentraþiei maxime admise.

Menþionãm cã în anul 1995 a fost construit un coº de 350 metri, care are rolul de a asigura o bunã dispersie a emisiilor de poluanþi în atmosferã, la proiectarea lui þinându-se cont de condiþiile de microclimat existente în zona municipiului Baia Mare.

Societatea Comercialã ”RomplumbÒ S.A. La aceastã societate comercialã sunt procesate concentrate de plumb ºi reprezintã pentru cartierul Firiza din municipiul Baia Mare sursa principalã de poluare cu plumb, dioxid de sulf, cadmiu ºi pulberi sedimentabile.

Deºi pânã în anul 1996 au fost fãcute eforturi pentru retehnologizare, inclusiv dotarea cu filtre moderne, în ultima perioadã s-au semnalat, totuºi, depãºiri frecvente ale concentraþiei maxime admise la indicatorul plumb, variind între 13,9 ºi 23,8 ori.

Din studiul de evaluare a riscului rezultã urmãtoarele concluzii: riscul cel mai mare pentru populaþie îl reprezintã plumbul din sol. Populaþia cea mai afectatã este cea care locuieºte în vecinãtatea uzinei. Grupul de risc îl reprezintã copiii, cei mai vulnerabili fiind copiii a cãror vârstã este cuprinsã între 1 ºi 3 ani.

În contextul în care situaþia prezentatã mai sus se menþine, ministerul va dispune sistarea activitãþii acestui agent economic pânã la rezolvarea încadrãrii emisiilor de poluanþi în concentraþiile maxime admise prevãzute de standarde ºi normative în vigoare.

În acelaºi timp, vom face diligenþele necesare cãtre Ministerul Industriei ºi Resurselor pentru alocarea fondurilor necesare retehnologizãrii instalaþiilor ºi vom cãuta sã gãsim împreunã surse de finanþare externã pentru rezolvarea tuturor problemelor legate de poluarea prezentã ºi trecutã a componentelor de mediu.

Societatea Comercialã ”AurulÒ S.A. Conform prognozei de risc din studiul de impact asupra stãrii de sãnãtate a populaþiei, pentru obiectivele de investiþii de la Societatea ”AurulÒ S.A. Baia Mare, întocmit de specialiºti din cadrul Centrului de Mediu ºi Sãnãtate Cluj-Napoca, Institutului de Sãnãtate Publicã Bucureºti, Institutului Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrialã Bucureºti ºi Cabinetului de Medicinã a Mediului Cluj-Napoca, rezultã lipsa dezvoltãrii unor efecte adverse specifice, relaþionate expunerii la cianuri, ºi cã nu se va înregistra un impact semnificativ asupra stãrii de sãnãtate a populaþiei din vecinãtatea noilor investiþii, asociatã amplasãrii ºi funcþionãrii acestora.

Deoarece pânã în prezent nu existã date certe privind incidenþa bolilor canceroase în funcþie de nivelul de poluare, din datele de care dispunem, nu existã o relaþie directã între incidenþa bolii ºi nivelul de poluare, vom analiza împreunã cu colegii de la Ministerul Sãnãtãþii derularea unor programe specifice care sã conducã la mãsuri de prevenire a apariþiei acestei boli. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Acum douã sãptãmâni, în Senat, domnul Gheorghe Predilã, secretar de stat în Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, a prezentat o propunere uimitoare, pentru marea majoritate a cetãþenilor acestei þãri: datoriile cãtre bãnci ale fostelor I.A.S.-uri sã fie preluate la datoria publicã. În cazul în care creditele au fost garantate de stat, la cât se ridicã aceste datorii pânã în prezent nu se ºtie, dar, logic, sunt destul de substanþiale, având în vedere cã se urmãreºte preluarea lor la datoria publicã.

Reacþia marii majoritãþi politice a fost vehementã, unii au criticat mai dur, alþii considerã cã nu este moral ca, dupã falimentul bãncilor, populaþia sã suporte ºi falimentul voit, în cele mai multe cazuri, al acestor unitãþi. Este normalã aceastã reacþie, având în vedere cã bãncile comerciale au acordat credite fostelor I.A.S.-uri, trebuiau sã execute garanþiile, dacã acestea au fost real constituite, în caz de platã.

Nu prin aceastã iniþiativã privatizarea fostelor I.A.S.-uri va da rezultatele scontate. Vechiul proverb românesc cã ”Omul sfinþeºte loculÒ îºi are adevãrata aplicare în gospodãrirea averii I.A.S.-urilor. Sunt destule cazuri când acestea, având la conducere oameni iubitori de pãmânt ºi meserie, indiferent de culoarea politicã, au prosperat ºi sunt exemple pentru agricultura româneascã, dar marea majoritate a acestor unitãþi sunt în paraginã, evidenþiind lipsa de rãspundere, dar mai ales dorinþa de îmbogãþire rapidã a managerilor, aleºi pe baza servilismului politic.

Consider cã nu este nici corect ºi nici moral ca populaþia þãrii sã suporte ºi mai ales sã plãteascã averile îmbogãþiþilor agricoli postdecembriºti, cum nici corect, nici moral nu este ca aceastã iniþiativã sã devinã un butoi de pulbere pe scena politicii româneºti.

În acest context, solicit Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei detalii suplimentare în legãturã cu aceastã iniþiativã.

Vã mulþumesc.

Domnul ministru Gheorghe Predilã.

## **Domnul Gheorghe Predilã** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Domnule deputat ªtefan Baban,

Referitor la interpelarea dumneavoastrã, Ministerul Agriculturii prezintã urmãtorul rãspuns. Guvernul nu ne-a

cerut, iar ministerul nu a intenþionat niciodatã sã propunã trecerea datoriilor fostelor societãþi comerciale, aºa-zisele I.A.S.-uri, la datoria publicã, din mai multe considerente, din care aº enumera: nu ar fi moral ºi nici echitabil sã acordãm aceastã facilitate numai pentru fostele I.A.S.-uri, deoarece ministerul nu este departamentul agriculturii de stat ºi el este ministerul întregii agriculturi. Sectorul privat reprezintã peste 84% în momentul de faþã, atât din suprafaþã, ºi ca pondere, în formarea fondului de consum ºi a producþiei, în general.

În momentul de faþã, Agenþia Domeniilor Statului lucreazã la comensurarea exactã a nivelului acestor datorii ºi la structura acestora.

Ar fi nedrept sã-i absolvim de toate datoriile, deoarece, într-o anume pondere, acestea se datoresc ºi managementului defectuos din aceste unitãþi ºi la unele aspecte pe care dumneavoastrã le-aþi adresat în interpelare.

Nu este posibil sã-i absolvim de aceste datorii, deoarece unele sunt rezultate din credite comerciale de la bãnci sau de la unele societãþi comerciale, aºa-ziºii terþi care le-au livrat input-uri ºi ei n-au mai fost în stare sã le achite ºi toate acestea s-au adunat în totalul datoriilor.

Mai este de reþinut cã, din aceste datorii, unele au fost preluate de A.V.A.B., deci cedate, ºi acum trebuie sã vedem care este situaþia lor, altele de Fondul ”DunãreaÒ, iar pentru altele bãncile au declarat falimentul unitãþilor, le-au vândut activele ºi au recuperat o parte din datorii ºi ele trebuie puse cap la cap, sã vedem unde ne situãm în momentul de faþã, se lucreazã cu Ministerul de Finanþe.

Am dezavantaja ºi ar apãrea reacþii foarte dure de la cele 102 societãþi comerciale care s-au privatizat deja ºi de la cele 147 de societãþi comerciale aflate în lichidare, care nu au beneficiat de asemenea facilitãþi.

Guvernul are alte prevederi în programul sãu ºi nicidecum de a bãga mâna în buzunarul cetãþenilor.

De aceea, în discuþiile de la Comisia pentru agriculturã a Senatului s-a pãstrat textul art. 13 alin. 5 din proiectul de lege pe care l-a aprobat anterior Camera Deputaþilor, ºi anume formularea exactã: ”Creditele cu garanþia statului, nerambursate bãncilor comerciale de cãtre societãþile comerciale, restante la 31 decembrie 1998 trec la datoria publicã, în condiþiile legiiÒ. De ce le-am pãstrat? Pentru cã ele deja ºi-au fãcut efectul ºi nu puteam sã le scoatem din text.

Dupã cum vedeþi, noi n-am intenþionat niciodatã, nici P.D.S.R.-ul nu ne-a cerut, nici Guvernul, iar ministerul nici atât nu a vrut sã facã o asemenea concesie, pentru cã era inechitabilã. Deci eu nu mã mir ºi nu sunt uimit de uimirea dumneavoastrã, pentru cã ºi noi am fost uimiþi de acea ºtire de presã, care n-a constituit altceva decât o dezinformare a opiniei publice.

Vã mulþumesc.