Stenogramă plen

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Domnilor senatori, bunã ziua!

Daþi-mi voie sã deschid lucrãrile ºedinþei plenului Senatului din 21 mai 2001.

ªedinþa este condusã de subsemnatul, senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n, vicepreºedinte al Senatului, asistat, deocamdatã, de domnul senator Constantin Nicolescu, secretar al Senatului. Sper sã vinã ºi ceilalþi secretari.

Înainte de a începe ºedinþa, daþi-mi voie sã urez, în numele dumneavoastrã, multã fericire ºi succes colegelor ºi colegilor noºtri care poartã numele de Elena, respectiv de Constantin. Sã le dorim La mulþi ani ºi succes în viaþã!

Din totalul de 140 de senatori ºi-au semnalat prezenþa, pânã în prezent, un numãr de 82 de senatori. Cvorumul de ºedinþã este de 71 de senatori. Din totalul de 140 de senatori, 3 sunt la guvern, 2 sunt în delegaþii. Sunt absenþi în total 7 colegi senatori.

Daþi-mi voie sã supun atenþiei dumneavoastrã ordinea de zi.

La ordinea de zi aveþi intervenþii? Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi asupra ordinii de zi.

Vã rog sã votaþi dacã sunteþi sau nu de acord cu aceastã ordine de zi.

Ordinea de zi a fost aprobatã cu 71 de voturi pentru, unanimitate.

Vã mulþumesc.

Programul de lucru pentru astãzi, între orele 15,00Ñ 19,30: începem cu declaraþii politice Ñ între 15,00Ñ 16,00. Dupã aceea urmeazã un program legislativ pânã la ora 18,00, iar de la ora 18,00 începem întrebãri ºi interpelãri, precum ºi rãspunsuri.

Dacã aveþi intervenþii în legãturã cu programul de lucru?

Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi asupra programului de lucru. Vã rog sã votaþi.

Programul de lucru a fost aprobat cu 72 de voturi. Unanimitate.

Vã mulþumesc.

Trecem la primul punct de pe ordinea de zi: declaraþii politice.

S-au înscris la declaraþii politice: din partea Partidului Democraþiei Sociale din România, domnul senator Adrian Pãunescu; din partea Partidului România Mare, domnii senatori Nedelcu Mircea, Codreanu Dumitru, Pãtru Nicolae; din partea Partidului Democrat, doamna senator

Marinescu Simona; din partea Partidului Naþional Liberal, domnul senator Popa Nicolae-Vlad. Domnul senator Adrian Pãunescu nu este. Domnul senator Nedelcu Mircea nu este.

Doamna senator Marinescu Simona.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi?

Vã rog.

Am fost înscris ºi eu: Pop D. Popa. Pe primul loc.

Vã trec pe listã.

## **Doamna Simona Marinescu:**

Domnule senator, vã pot ceda locul meu dacã doriþi! Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vineri, în cadrul Convenþiei Naþionale extraordinare, s-a stabilit, în mod democratic, o conducere nouã pentru Partidul Democrat. Am fost candidat în aceastã competiþie ºi aº vrea sã adresez mulþumiri tuturor colegilor din Senat, indiferent de apartenenþa politicã, pentru modul în care m-au încurajat pe tot parcursul competiþiei. Eu am pierdut. Sper ca partidul sã fi câºtigat din acest vot exprimat în Convenþia Naþionalã extraordinarã ºi, de asemenea, sper ca în politica femininã aceastã competiþie sã aibã un loc distinct. Sper sã nu fiu singurul politician femeie care sã îºi asume un angajament atât de serios ºi de dur, în cele din urmã.

Încã o datã, vã mulþumesc.

Doamna senator, vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator Pop. D. Popa. Vã rog, poftiþi!

## **Domnul Ioan Pop D. Popa:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimate colege ºi colegi,

În calitate de membru al Partidului Umanist din cadrul Polului Democrat Social din România, precum ºi ca veteran de rãzboi, cu vãditã încãrcãturã emoþionalã, iau cuvântul la aceastã declaraþie politicã pentru a marca ziua de 24 mai 2001, Ziua Eroilor neamului românesc, adânc întipãritã în conºtiinþa noastrã, zi ce coincide în mod fericit ºi cu Ziua Înãlþãrii Domnului. Armata, veteranii de rãzboi, Asociaþia Cultului Eroilor, Asociaþia Revoluþionarilor din 1989 ºi întregul nostru popor cinstesc an de an sacrificiul supem al celor cãzuþi în cele douã rãzboaie mondiale ºi nu numai.

Doamnelor ºi domnilor senatori, vã rog sã fim atenþi la declaraþia politicã a colegului nostru. Vã rog, domnule senator.

## **Domnul Ioan Pop D. Popa:**

Astfel, referindu-mã numai la cel de Al Doilea Rãzboi Mondial, s-au înregistrat aproape 800.000 de ostaºi români, camarazi de arme, morþi, rãniþi sau dispãruþi pe câmpul de luptã pentru apãrarea gliei strãmoºeºti. Pentru a înþelege mai bine aceste jertfe, aº da câteva exemple: în lupta de la Oarba de Mureº Ñ 11.000 de morþi; în lupta de la Oradea Ñ Debreþin Ñ 5.000 de morþi din Divizia vânãtori de munte; la eliberarea Budapestei Ñ 2.500 de morþi din Corpul VII Armatã, precum ºi la Zvolen Ñ 11.500 de morþi ºi lista ar putea continua. Monumentele ºi cimitirele din aceste localitãþi sunt mãrturie a acestor fapte, pãstrând vie amintirea lor. Nu în ultimul rând menþionãm marele sacrificiu al eroilor Revoluþiei din 1989, care au luptat pentru înlãturarea dictaturii comuniste ºi instaurarea democraþiei în þara noastrã.

Tot în acest context comemorãm 400 de ani de la jertfa Marelui Voievod Mihai Viteazul, 1601Ñ2001, realizatorul primei Uniri teritoriale, politice ºi de conºtiinþã naþionalã a Þãrii Româneºti cu Transilvania ºi toatã Þara Moldovei, ucis miºeleºte Ñ prin trãdare Ñ de cei pe care îi considera aliaþi.

Totodatã, comemorãm 480 de ani de la moartea domnului Neagoe Basarab, 1521Ñ2001, ctitorul Bisericii Curtea de Argeº ºi al Evangheliarului, superbã operã de artã a istoriei noastre naþionale, istorie greu încercatã în decursul celor 2.050 de ani de existenþã a noastrã pe aceste meleaguri.

Este de datoria noastrã, a tuturor parlamentarilor, sã ne aducem aminte cu pioºenie ºi sã cinstim acum pe cei ce ne-au lãsat moºtenire, prin sacrificiul lor, România de azi, pentru ca ºi viitorimea sã ia exemplul nostru.

Prin urmare, acest 24 mai va fi sãrbãtorit printr-o ceremonie religioasã, momente de reculegere ºi depuneri de coroane la Monumentul Eroului Necunoscut din Parcul Carol, acþiuni la care vor participa reprezentanþi ai oficialitãþilor din Capitalã.

De asemenea, vor avea loc în toatã þara ceremonii similare, simpozioane, conferinþe, prezentãri de filme istorice dedicate acestui eveniment.

În încheiere, sã nu uitãm cã datoritã lor existãm ca naþiune ºi stat suveran ºi suntem astãzi aici. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Am aflat din presã despre aparþia unor aºa-zise Culegeri de glume, alcãtuite de mai mulþi umoriºti, printre care ºi Ioan Marinescu, consilier municipal Cluj-Napoca, al P.R.M. Personal, îmi exprim regretul pentru caracterul pe cât de macabru, pe atât de inadmisibil al unor referiri la evrei.

Prezint scuze comunitãþii evreieºti din România, pe care o asigur de toatã stima ºi preþuirea mea.

Am propus Comitetului director al Partidului România Mare sancþionarea consilierului local Ioan Marinescu cu avertisment sever, iar în eventualitatea cã acesta va mai da dovadã de un asemenea comportament iresponsabil ºi chiar provocator el va fi exclus din partid. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Popa Nicolae-Vlad.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În România privatizarea a avut un start greoi ºi un parcurs plin de obstacole. Crearea F.P.S.-ului ºi a F.P.P.urilor a demonstrat cã legea nu a fost ghidatã de o voinþã politicã care sã determine o privatizare eficientã. Aceste instituþii nu numai cã au consumat valori imense din profiturile societãþilor comerciale pentru cheltuieli proprii, investiþii în sedii, autoturisme, deplasãri în strãinãtate, salarii imense, dar ºi-au format...

Vã rog, domnilor senatori, sã fiþi atenþi la declaraþia colegului nostru. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Mulþumesc... Dar ºi-au format structuri care au început sã acþioneze împotriva obiectului lor de activitate. Conform ideii iniþiale, într-o privatizare într-un ritm de 10 % pe an, Fondul Proprietãþii de Stat ar fi trebuit sã disparã în 7 ani. Cum credeþi dumneavoastrã cã angajaþii acestor instituþii în care, din punct de vedere material, s-a trãit bine au gândit, au acþionat în sensul unei privatizãri adevãrate ce ar fi dus la dispariþia fondului? În realitate, s-au folosit mii de tertipuri pentru a bloca privatizarea sau cel puþin pentru a o încetini. Din datele apãrute în presa româneascã se constatã gradul mare în care sistemul a fost corupt. Totodatã, este ºtiut faptul cã, în afara consumului de lichiditãþi, aceste fonduri nu au produs prea mult, deoarece sumele obþinute din privatizare au fost mici.

Fondurile Proprietãþii Private, actualele S.I.F.-uri, prezintã o situaþie tot atât de gravã. Marea privatizare prin cupoane a 30% din economia naþionalã a trecut Ñ nelãsând nici o ºansã majoritãþii populaþiei de a constitui baza capitalismului românesc Ñ la conducãtorii unor societãþi comerciale care au beneficiat de acest sistem. S.I.F.-urile au continuat sã administreze o avere imensã care nu este a lor, dar asupra cãreia domnesc în chip absolut. Orice cheltuialã în interesul societãþii de investiþii se poate face chiar dacã preþul este enorm. Priviþi sediile S.I.F.-urilor, mobilierul, maºinile ultraluxoase, salariile imense ºi veþi înþelege de ce proprietarii de acþiuni primesc dividende derizorii. Majoritatea acþionarilor s-a transformat într-o masã de manevrã perfectã care nu poate pãtrunde la nivelul decizional datoritã reglementãrilor statutare. De fapt, S.I.F.-ul este o creaþie împotriva naturii economice capitaliste, deoarece este condusã politic de persoane care, în realitate, nu reprezintã majoritatea proprietarilor de acþiuni. Deºi anacronicã, structura funcþioneazã prejudiciind astfel interesele economice ale majoritãþii acþionarilor. Mai mult, aceste S.I.F.-uri nu sunt controlate de nimeni, acþionând ca un stat în stat. C.N.V.M.-ul este nefuncþional ºi nu poate sã constituie controlul necesar. Deºi S.I.F.-ul se autointituleazã ”o societate privatãÒ, ea nu este condusã dupã sistemul acestor societãþi ºi, în fapt, trebuie consideratã o societate de interes public, ce poate sã fie controlatã anual de cãtre Curtea de Conturi. Poate pe aceastã cale vom stopa imensele cheltuieli ale acestor societãþi, orientând banii cãtre adevãraþii beneficiari, care sunt proprietarii de acþiuni.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. Ñ socialdemocrat ºi umanist, domnul senator Adrian Pãunescu.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi se referã la un fenomen cu douã teritorii de manifestare.

Fenomenul se numeºte _înstrãinare,_ iar teritoriile de exprimare a lui sunt: _teritoriul concret_ ºi _teritoriul moral._

O sã mã refer, iniþial, la teritoriul moral pe care-l resimþim ca bolnav. Sub ochii noºtri o generaþie, menitã renaºterii României la acest început de mileniu, e lãsatã de izbeliºte. În toþi aceºti ani, e lãsatã înstrãinãrii, e

lãsatã demonizãrii, e lãsatã iluziilor fãrã acoperire, ºi în loc sã producem valori care sã relanseze aceastã þarã ºi sã dea, sã dedice energia lor ºi Europei, la care þinem cu toþii atât de mult, aceastã generaþie este bombardatã în permanenþã de mizerie, de lipsa de criterii, de inutilitate, de pierderea identitãþii, de spãlarea creierului ºi de transformarea într-o armatã aberantã de numere fãrã nume.

Presa românã este plinã de asemenea exemple. Prostituþia ºi abrutizarea, drogurile ºi lipsa de educaþie acþioneazã permanent asupra tinerilor, iar noi, din pãcate, am început sã ne obiºnuim cu acest dezastru.

Îl observãm din când în când ºi acþionãm împotriva a ceea ce observãm (mai ales prin autoritãþile de resort): crima.

Constatãm cã un tânãr de 12Ñ13 ani îºi omoarã bunicul ºi facem toatã gesticulaþia de rigoare pentru a-l pedepsi pe cel vinovat. Sigur, dacã rudele gãsesc ceva bani, îl ºi înmormânteazã creºtineºte pe nefericitul care ºi-a primit pedeapsa cã este bunic, de la nepotul sãu, trimitem în puºcãriile din ce în ce mai pline pe vinovat ºi, eventual, un complice, doi. Dar complicitatea cea mare este a societãþii, pe care noi, în realitate, o reprezentãm ºi o conducem. Noi suntem complicii.

Nu se face, de ani ºi ani, nimic în fond pentru salvarea acestei generaþii drogate, pentru salvarea acestei generaþii înstrãinate, pentru salvarea viitorului nostru. Pentru salvarea acestei generaþii care nu mai are patrie, nu mai are criterii morale, nu mai are pãrinþi, nu mai are bunici, nu mai are sentimentul prieteniei ºi solidaritãþii ºi ceea ce continuã sã se întâmple apare, finalmente, în carnetul nostru de economii ºi consemnaþiuni morale.

Vã mulþumesc.

P.D.S.R.-ul mai are 12 minute.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Lupoi Mihail. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

E greu sã iei cuvântul dupã o asemenea alocuþiune ca a domnului senator Adrian Pãunescu, cu atât mai mult cu cât ea nu face decât sã confirme ceea ce Partidul România Mare spune de atâþia ani.

Luarea mea de cuvânt se referã la o iniþiativã a Grupului parlamentar al Partidului România Mare, ºi anume o scrisoare deschisã adresatã domnului Vladimir Putin, Preºedintele Federaþiei Ruse, domnului Vladimir Voronin, Preºedintele Republicii Moldova, cãreia am sã-i dau citire.

## ”Domnilor preºedinþi,

Noi, senatorii României, dorim sã vã aducem mulþumirile noastre pentru contribuþia avutã la eliberarea colegului nostru Ilie Ilaºcu, membru al delegaþiei României la Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei. În acelaºi spirit, vã adresãm rugãmintea de a folosi autoritatea pe care o conferã funcþia dumneavoastrã pentru eliberarea neîntârziatã ºi a celorlalþi deþinuþi politici în închisoarea de la Tiraspol: Alexandru Leºco, Tudor Petrov Popa ºi Andrei Ivanþoc.

Încheierea acestui capitol dureros în istoria recentã a Republicii Moldova va facilita cu siguranþã consolidarea relaþiilor reciproce dintre statele noastre ºi va avea un ecou favorabil în comunitatea internaþionalã.

Primiþi, domnilor preºedinþi, asigurarea stimei noastre.Ò

Aceastã scrisoare deschisã a fost însuºitã de Comisia de politicã externã a Senatului, ºi, ca urmare, îl rog pe domnul preºedinte de ºedinþã sã supunã, spre aprobare, plenului documentul pe care l-am prezentat.

## Vã mulþumesc.

Este vorba de o scrisoare deschisã pe care aþi ascultat-o ºi se solicitã din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare sã o votãm ca un document al Senatului. Da, dacã am înþeles bine, domnul senator Lupoi?

Da.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Da.

Deci supun aprobãrii dumneavoastrã aceastã scrisoare, care sã fie votatã ca un document al Senatului. Vã rog, dacã aveþi intervenþii? Nu sunt.

Vã rog, atunci, votul dumneavoastrã, dacã sunteþi de acord ca aceastã scrisoare sã fie votatã ca un document al Senatului. Vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, votul dumneavoastrã.

Cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a votat prezenta scrisoare ca un document al Senatului ºi pe care îl las la Secretariat ca sã avemÉ

Mulþumesc.

Din partea Partidului Democraþiei Sociale, domnul senator Pruteanu George.

Domnule preºedinte de ºedinþã Pusk‡s Zolt‡n, kšszšnšm szŽpen, pentru cã mi-aþi dat cuvântul.

Vã mulþumesc frumos pentru cã mi-aþi dat cuvântul.

ªi eu vã mulþumesc.

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Problema pe care vreau sã o ridic în faþa dumneavoastrã, stimate colege ºi stimaþi colegi, are o jumãtate hard ºi o jumãtate soft.

Las jumãtatea hard la urmã, adicã o jumãtate durã, de tablã, ºi încep cu jumãtatea care e mai moale, care e doar de idee, nu e din tablã.

Fondul acestei declaraþii politice este constituit de unele declaraþii pe care le-a fãcut un prieten al nostru, un om foarte inteligent ºi foarte european, foarte subtil, un lider al unei organizaþii numite aici organizaþie etnicã, asta este, a U.D.M.R.-ului, e vorba de domnul Frunda Gyšrgy, care îmi pare rãu cã nu este în salã, dar este preºedintele Mark— BŽla, care va fi un bun purtãtor de cuvânt cãtre domnul Frunda Gyšrgy.

Domnul Frunda Gyšrgy a rostit recent, în cadrul unui simpozion, o alocuþiune în care erau câteva lucruri care dovedeau abilitatea Domniei sale nu numai de a pãtrunde în profunzimea ideilor, dar ºi de a depãºi la sãritura peste cal chiar pe Iolanda Balaº.

Erau acolo, în aceastã alocuþiune a Domniei sale, câteva lucruri în legãturã cu lãrgirea spaþiului de aplicare a folosirii limbii maghiare.

Þin minte cã am votat ”abþinereÒ în legãturã cu Legea administraþiei publice locale. Acolo, la câþiva metri, era prim-ministrul României ºi îi spusesem cã am îngrijorãri în legãturã cu metodologia de aplicare a acestei legi, pentru cã principiul în sine, folosirea limbii maghiare în É nu e ceva catastrofal, lasã loc la foarte multã interpretare, de la nimic la totul.

Dar, în privinþa metodologiei, care sã precizeze expres cã toate actele sunt în româneºte, cã orice cerere când ajunge document se traduce în româneºte, cã orice intervenþie oralã din cutare salã, din cutare primãrie se traduce concomitent, se traduce imediat de cãtre un traducãtor la microfon, toate acestea trebuie prevãzute.

În aceste condiþii, spuneam, ºi totuºi, este aprins becul roºu pentru anumite excese, care se fac mai cu seamã în judeþele Harghita, Covasna ºi pe unele locuri din Mureº.

Pare-se însã cã, bucuros, cum suntem ºi noi, de cordialitatea relaþiilor, de buna înþelegere care existã ºi care este premisa unei construcþii frumoase, bucuros, spun, de toate acestea, domnul Frunda Gyšrgy sare peste cal cu unele pretenþii care reamintesc de vorba aceea cu: îi dai cuiva un deget ºi vrea toatã mâna.

Vã mulþumesc ºi eu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Nedelcu Mircea. Vã rog, poftiþi!

## **Domnul Mircea Nedelcu:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cu riscul de a vã plictisi, astãzi am sã vã vorbesc tot despre probleme legate de siderurgie, de fapt, despre necazuri din locurile de unde vin, despre durerile oamenilor care m-au trimis în Parlament.

Poate în felul acesta voi trezi atenþia celor în mãsurã de a trata aceastã ramurã a economiei naþionale cu respectul cuvenit.

În ultima vreme au apãrut în presa localã a judeþului Hunedoara, dar ºi în presa centralã articole care reflectã jaful produs din 1996 încoace în oraºul Cãlan, adicã în oraºul pe care cu durere vi-l descriam nu de mult ca fiind unul pe cale de dispariþie, ca urmare a genialelor mãsuri de restructurare a economiei româneºti întreprinse de guvernanþi de tristã amintire, ai unei epoci pe care poporul român, cu siguranþã, nu o va mai dori curând.

În vreme ce 10.000 de oameni abia dacã mai aveau cu ce sã-ºi asigure traiul de zi cu zi, o mânã de ºmecheri profitau din plin, prãduiau la lumina zilei cu acte în regulã avuþia noastrã, a tuturor, profitând de nebunia lichidãrilor societãþilor economice, cu precãdere industriale, profitând de nemernica acþiune clocitã undeva în incubatoarele F.M.I.-ului cu complicitatea þãrãniºtilor ce stãpâneau peste F.P.S. Cu largul concurs al deputatului Sorin Dimitriu, ales pe listele judeþului Hunedoara, aceºtia au tãiat în grabã disperatã ºi au vândut la fier vechi Combinatul Siderurgic ”SidermedÒ din Cãlan.

Au fãcut tot ce le-a stat în putinþã pentru a acapara cât mai repede active, posibil de a fi transformate în fier vechi, indiferent de preþul real, de starea acestora.

Tone de piese noi, de metale neferoase, a cãror valoare o ºtim cu toþii, au luat calea deºeurilor spre strãinãtãþuri, la preþuri de nimic pentru statul român, dar suficiente pentru aceºti nemernici, mafia fierului vechi, de fapt, niºte corbi ce se hrãnesc cu cadavre. Aºa ar putea fi caracterizaþi aceºti veroºi concetãþeni, care s-au bucurat vãzând industria siderurgicã murind la Cãlan.

În vreme ce mii de oameni au rãmas fãrã pâinea zilnicã, ei s-au îmbogãþit, fiind acoperiþi de personaje suspuse, de fapt, de cei care trebuiau sã vegheze la respectarea legilor ori chiar mai mult.

Vã mulþumesc ºi eu.

Grupul parlamentar P.D.S.R., doamna senator Dobrescu Antoaneta.

## Poftiþi!

Bine, atunci nu, dar sunteþi trecutã la declaraþie politicã.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Pãtru Nicolae.

Poftiþi, domnule senator!

## **Domnul Nicolae Pãtru:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Stimaþi colegi,

Dupã marile dezamãgiri ºi suferinþele determinate de guvernãrile anterioare, românii îºi puseserã mari speranþe în alegerile din 2000, ºi deci, în mod sigur, în câºtigãtorii acestora.

Acum, la 5 luni dupã alegeri, dezamãgirea ºi deznãdejdea pun din nou stãpânire pe marea majoritate a populaþiei þãrii.

Cum ar putea oamenii sã mai înghitã glumele de prost gust, cu sondaje de opinie ºi creºterea încrederii în Guvern, când preþurile la toate serviciile, la alimente, la combustibil cresc ºi par a nu avea stavilã, în timp ce veniturile lor se încãpãþâneazã sã rãmânã mici ºi foarte mici.

Criticile severe aduse în campania electoralã guvernãrii anterioare par sã fi fost uitate de cãtre actualii guvernanþi, care nu gãsesc soluþiile spectaculoase promise pentru redresarea þãrii.

Nu sunt soluþii spectaculoase, dar sunt spectacole nereuºite, oferite uneori pe banii tot mai puþinilor contribuabili, de cãtre deþinãtorii puterii, cu diverse ocazii, care, dacã nu se ivesc, sunt inventate.

Pe acest tãrâm al spectacolului ieftin se plaseazã ºi domnul ministru al turismului, domnul Dan Matei Agathon, care declarã ori de câte ori are ocazia, cu multã mulþumire de sine, hotãrârea de a realiza în România un parc de distracþii cãruia, negãsind altã rimã, i-a zis ”Dracula LandÒ.

Nesocotind sensibilitatea românilor pentru istoria lor ºi pentru marile personalitãþi ale neamului, domnul ministru foloseºte în scopuri mercantile un simbol al luptei poporului român pentru independenþã Ñ voievodul Vlad Þepeº.

Ar fi de apreciat o asemenea hotãrâre dacã s-ar scoate în evidenþã valorile tradiþionale româneºti apreciate ºi în strãinãtate. În dezacord cu realitatea istoricã, pe care un reprezentant al Guvernului ar trebui sã o apere ºi sã o evidenþieze, plasându-se pe poziþia celor care, din diferite motive, falsificã istoria, domnul ministru anunþã cã misteriosul ”Dracula LandÒ va fi împânzit cu vampiri ºi alte produse ale unor minþi prea înfierbântate. Aflãm cã, astfel, ar urma sã vinã aici o mulþime de strãini cu valutã ºi sã umple golurile economiei româneºti. Aceasta sã fie oare cheia rezolvãrii problemelor P.D.S.R. în domeniul turismului sau aceasta sã fie cheia întregii reforme economice a P.D.S.R.? În ceea ce ne priveºte, ne îndoim cã numãrul unor asemenea dezaxaþi sau naivi care ar veni în România ar face un serviciu mare þãrii, mai repede un deserviciu care ni se face prin asimilarea României cu mitul unui vampir închipuit de un irlandez bolnav!

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul senator Codreanu, dacã este. Mai aveþi patru minute.

## **Domnul Dumitru Codreanu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În declaraþia politicã pe care o susþin astãzi, în plenul Senatului, cu permisiunea dumneavoastrã, doresc sã aduc la cunoºtinþã tuturor câteva probleme din agricultura judeþului Botoºani, probleme care consider cã sunt ºi în alte judeþe.

Dacã pânã în 1989 agricultura în România avea un grad ridicat de organizare a procesului de producþie în toate subramurile ei, dupã începerea aplicãrii Legii nr. 18/1991 ºi a Legii nr. 1/2000, ceea ce se numea ”planificarea ºi organizarea producþieiÒ a dispãrut aproape în totalitate, aceasta putându-se explica prin faptul cã din cele aproximativ 9,3 milioane de hectare arabile s-au constituit 4 milioane exploataþie agricolã, cu o suprafaþã de pânã la douã hectare, greu de supravegheat ºi de planificat structura ºi producþia din acest domeniu de activitate. Aceasta ar fi una din cauzele care duc la obþinerea unor produse de subexistenþã pe aproximativ 70% din suprafeþele cultivate, în condiþiile în care þara noastrã dispune de cel mai bun pãmânt din Europa, dar ºi de o proastã gestionare a suprafeþelor ce au fost atribuite conform Legilor nr. 18/1991 ºi nr. 1/2000.

Aplicarea acestor legi în mod defectuos pânã în 1996 ºi catastrofal din 1996 pânã în 2000 ºi chiar în prezent a dus ca în judeþul Botoºani membrii comisiilor locale de aplicare a celor douã legi, cât ºi ai comisiei judeþene sã aplice aceste legi dupã bunul lor plac, dupã gradul de rudenie, dupã gradul de fertilitate a terenului, dupã cum dictau cei din conducerea judeþului, îndeosebi cei de la OCOT, care, de altfel, sunt cei care taie ºi spânzurã pe probleme de agriculturã în judeþul Botoºani.

Toate acestea au dus la o situaþie de neconceput, prin faptul cã numai în anul 2000 s-au înregistrat numai la Judecãtoria Botoºani ºi la Tribunalul Botoºani, neluându-le în calcul pe cele de la Dorohoi, Sãveni, Darabani, peste 805 procese cauzatoare de bani pierduþi, de timp pierdut, de urã între fraþi ºi pãrinþi ºi aºa mai departe, iar pânã în prezent la cele douã judecãtorii sunt înscrise pe rol 558 de litigii. Divergenþele amintite în aplicarea celor douã legi sunt numai câteva înregistrate, dar ele în realitate sunt cu miile ºi în majoritatea cazurilor sunt determinate de proasta aplicare a celor douã legi de cãtre OCOT Botoºani, care a întocmit titlurile de proprietate fãrã verificarea în prealabil a faptului dacã consiliile locale au întocmit fiºele de punere în posesie corect, iar în unele cazuri, cum sunt titlurile eliberate pe proprietãþile fostelor I.A.S.-uri, sub ”preþioasa îndrumareÒ a directorului OCOT care a dictat aºa cum l-a lãsat conºtiinþa ºi în funcþie de interesul avut.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Am epuizat declaraþiile politice.

Trecem la punctul urmãtor Ñ notã pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 42/2000 privind îmbunãtãþirea finanþãrii unor programe de dezvoltare sectorialã iniþiate de Ministerul Culturii;

Ñ Legea privind extrãdarea;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 119/2000 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 37/1997 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 55/1995 pentru accelerarea procesului de privatizare;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/1997 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 77/1994 privind asociaþiile salariaþilor ºi membrilor conducerii societãþilor comerciale care se privatizeazã;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1999 privind unele mãsuri pentru dezvoltarea activitãþii economice;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 139/1999 privind exceptarea unor societãþi comerciale de la aplicarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/1999 privind administrarea companiilor/ societãþilor naþionale, a societãþilor comerciale, la care statul sau o autoritate a administraþiei publice locale este acþionar majoritar, precum ºi a regiilor autonome; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 50/2000 pentru abrogarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1999 privind unele mãsuri pentru dezvoltarea activitãþii economice;

**:**

Procedurã!

Poftiþi, domnule senator!

Domnule preºedinte,

Cu riscul de a prelungi timpul acestui pomelnic foarte lung de legi care pot fi contestate la Curtea Constituþionalã, rog staff-ul ºi Biroul permanent ca în aceastã listã sã nu mai treacã legile respinse. Eu nu ºtiu ce poate sã decidã Curtea Constituþionalã dacã este constituþional sau nu într-o lege respinsã. Deci în lista respectivã sã se treacã doar legile care au fost adoptate, ºi nu legile respinse, pentru cã altfel ajungem în situaþia ridicolã de a pune Curtea Constituþionalã sã decidã dacã o respingere este sau nu este constituþionalã.

Vã mulþumesc, domnule senator. Mergem mai departe.

Trecem la constituirea unei comisii de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de ºef al statului român.

Vã rog, Grupul parlamentar al P.D.S.R., patru propuneri.

Propunem pe domnii senatori: Roibu Aristide, Prichici Emilian, Octav Cozmâncã ºi Dinu Marin.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, o propunere.

Propunem pe domnul senator Aron Belaºcu.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.

Nicolae-Vlad Popa.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

## Vã mulþumesc.

Aþi auzit care sunt propunerile fãcute de grupurile parlamentare.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra componenþei comisiei de mediere.

Cu 86 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptatã componenþa comisiei de mediere.

Trecem la punctul urmãtor, numirea unui judecãtor la Curtea Constituþionalã.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã poftiþi în salã. Este un raport din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Comisia juridicã, prin raport, propune douã persoane pentru Curtea Constituþionalã: domnul Nicolae Cochinescu ºi domnul Constantin MŸller. Rog staff-ul sã pregãteascã buletinele de vot. Rog chestorii ºi secretarii sã se pregãteascã pentru a citi lista ºi a înmâna buletinele de vot doamnelor ºi domnilor senatori.

Pe buletinele de vot vor apãrea aceste douã nume, domnul Nicolae Cochinescu ºi domnul Constantin MŸller, votul se face prin încercuirea numãrului care se aflã în faþa persoanei respective, 1 sau 2, cu care suntem de acord ºi cel care obþine cele mai multe voturi Ñ jumãtate plus unul Ñ va fi numit din partea Senatului în Curtea Constituþionalã. Sunt nule voturile care au ambele numere încercuite sau care nu au încercuit nici un numãr.

Domnule preºedinte, vã rog sã prezentaþi raportul.

Din partea Comisiei juridice, domnul senator Predescu va prezenta raportul.

## **Domnul Oliviu Gherman** _(din salã):_

Prin încercuire sau prin tãiere?!

Prin tãiere. Mã scuzaþi! O clipã, vã rog.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Pãi, ”una-i una, alta-i altaÒ, vorba lui Kim Ir Sen. Pãi, ori încercuire pentru cel pe care-l votãm, ori tãiere pentru cel pe care nu-l votãm. Dumneavoastrã ne azvârliþi în haos. Vã rog mult de tot...

Imediat clarificãm.

Ce sã clarificãm?! Nu poate sã fie decât o variantã, spuneþi-o care este.

Prezintã domnul senator raportul comisiei ºi dupã aceea spunem care este metoda de vot.

DaÕ ce-i atâta gândire într-o chestie deja hotãrâtã? Nu facem un exces de gândire? Vã rugãm mult de tot...

Câteodatã stricã excesul de gândire, aveþi dreptate!

Uitaþi, în cazul de faþã stricã.

Da. Poftiþi, vã rog!

Domnilor senatori,

Dupã cum cunoaºteþi, Curtea Constituþionalã este compusã din nouã judecãtori, iar mandatele acestora se reînnoiesc din trei în trei ani. La 6 iunie expirã mandatul de 9 ani al primei serii de judecãtori ai Curþii Constituþionale. Senatul numeºte unul dintre cei trei care reînnoiesc Curtea Constituþionalã, Camera Deputaþilor altul ºi preºedintele României pe cel de al treilea.

Procedura s-a desfãºurat ºi pânã în prezent în condiþiile în care o propunem ºi astãzi. Grupurile parlamentare au propus douã persoane, douã candidaturi, Comisia juridicã i-a audiat, avem dosarele complete ale acestor douã candidaturi.

Primul candidat, propus de Grupul parlamentar P.D.S.R., este domnul Cochinescu Nicolae, nãscut la 19 ianuarie 1940, în judeþul Sãlaj, cãsãtorit, are copii, domiciliat în Bucureºti.

Studii: Facultatea de ªtiinþe Juridice din Bucureºti, promoþia 1961, ºi studii postuniversitare.

Membru al Partidului Democraþiei Sociale din România din luna august 2000.

De la absolvirea facultãþii a fost procuror pânã la 1 aprilie 2000. A fãcut parte din Consiliul Superior al Magistraturii pânã la numirea în funcþia de procuror general.

A fost procuror la Drãgãºani, la Parchetul judeþului Vâlcea ºi începând cu 16 august 1973 procuror în Procuratura Generalã a României.

Începând cu 17 aprilie 1990 pânã la 15 aprilie 1993, a ocupat funcþia de prim-adjunct al procurorului general al României.

Din 16 aprilie 1993 pânã la 26 august 1996 Ñ procuror general financiar al Curþii de Conturi a României; din 27 august 1996 pânã în 26 august 1997, procuror general al României.

În 27 august 1997 a fost schimbat din funcþia de procuror general iar pânã la 1 aprilie 2000 a rãmas procuror la Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie.

De la aceastã datã a fost avocat cu cabinet individual în Baroul Bucureºti.

Are câteva lucrãri publicate Ñ ”Jurisdicþia financiarã în RomâniaÒ, ”Organizarea puterii judecãtoreºtiÒ, ”Ministerul PublicÒ ºi altele ºi o suitã de articole de specialitate în revistele din România.

Dosarul este complet, aºa cum cere Legea Curþii Constituþionale ºi completând prevederile Constituþiei.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Deci a fost clarificatã ºi procedura de vot. Senatorul voteazã ”pentruÒ lãsând neatinse, pe buletinele de vot, numele ºi prenumele persoanei propuse, voteazã ”contraÒ ºtergând numele ºi prenumele persoanei propuse.

Vã rog, domnule secretar, sã citiþi catalogul.

## **Domnul Sorin Adrian Vornicu:**

|**Domnul Sorin Adrian Vornicu:**|| |---|---| |Domnul senator Acatrinei Gheorghe|prezent| |Domnul Alexandru Ionel|prezent| |Domnul Apostolache Victor|prezent| |Domnul Athanasiu Alexandru<br>prezent<br>Domnul Badea Dumitru<br>prezent<br>Domnul Balcan Viorel<br>absent<br>Rog din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. sã<br>spunã cineva prezent sau absent în cazul domnului<br>Balcan.<br>Domnul Bãdulescu Doru-Laurian<br>prezent<br>Doamna Bãlan Angela Mihaela|| |**Doamna Angela Mihaela Bãlan**

**:**||

Prezent.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/31.V.2001

|**Domnul Sorin Adrian Vornicu:**|| |---|---| |Domnul Bãlãlãu Constantin<br>Domnul Belaºcu Aron<br>Domnul Belu Ioan Ñ P.R.M.<br>deocamdatã<br>Domnul Bichineþ Corneliu<br>Domnul Bindea Liviu-Doru<br>Domnul Bîciu Constantin<br>Domnul Brãdiºteanu ªerban<br>Domnul Bucur Dionisie<br>Domnul Bunduc Gheorghe<br>Domnul Buzatu Gheorghe<br>Domnul Cârciumaru Ion<br>Doamna Ciocan Maria<br>Domnul Ciocârlie Alin Theodor<br>Domnul Codreanu Dumitru<br>Domnul Constantinescu Dan<br>Domnul Constantinescu Eugen Marius<br>Domnul Cozmâncã Octav<br>Domnul Crãciun Avram<br>Domnul Cristolovean Ioan<br>Domnul Dina Carol<br>Domnul Dinescu Valentin<br>Domnul Dinu Marin|prezent<br>prezent<br>absent,<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Doamna Dobrescu Maria Antoaneta<br>Domnul Dumitrescu Viorel|prezentã<br>absent| |Domnul Duþã Vasile|absent| |Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter<br>Domnul Fabini Hermann Armeniu<br>Domnul Fãniþã Triþã|absent<br>prezent<br>prezent| |Domnul Feldman Radu Alexandru<br>Domnul Filipaº Avram<br>Domnul Filipescu Cornel<br>Domnul Florescu Eugeniu Constantin<br>Domnul Flutur Gheorghe<br>Domnul Frunda Gyšrgy<br>Domnul Gãucan Constantin|absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Domnul Gherman Oliviu|prezent| |Domnul Gogoi Ion|prezent| |Domnul Guga Ioan|prezent| |Domnul Hanganu Romeo Octavian|prezent| |Domnul Hârºu Ion<br>Domnul Hoha Gheorghe|absent<br>prezent| |Domnul Honcescu Ion|prezent| |Domnul Horga Vasile|prezent| |Domnul Hriþcu Florin|absent| |Domnul Ilaºcu Ilie|absent| |Domnul Iliescu Ion|prezent| |Domnul preºedinte Ionescu-Quintus Mircea e prezent.|| |Domnul Iorga Nicolae|absent| |Domnul Iorgovan Antonie|absent| |Domnul Iustian Mircea Teodor|prezent| |Domnul Kereskenyi Alexandru|prezent| |Domnul Leca Aureliu|prezent| |Domnul Lupoi Mihail|absent| |Domnul Lupoi a fost cu declaraþii politice. E absent,|| |deocamdatã.|| |Domnul Maior Liviu|absent| |Domnul Marcu Ion a fost, e absent deocamdatã.|| |Doamna Marinescu Simona|prezentã| |Domnul Mark— Bel‡ era prezent, e|absent deocam-| |datã.|| |Domnul Matei Vintilã|absent| |Domnul Matei Viorel|prezent| |Domnul Mãrgineanu ªtefan Gheorghe|prezent|

Aici!

Prezent domnul Petrescu? absent Domnul Plãticã prezent Domnul Pop Dumitru Petru prezent Domnul Pop D. Popa Ioan prezent Domnul Popa Nicolae-Vlad prezent Domnul Popescu Dan-Mircea prezent Domnul Popescu Laurenþiu-Mircea absent Domnul Predescu Ion prezent Domnul Prichici Emilian prezent Domnul Pricop Mihai-Radu prezent Domnul Prisãcaru Ghiorghi absent Domnul Pruteanu George Mihail absent Domnul Pujina Nelu prezent Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Domnul Radu Constantin prezent Domnul Rahãu Dan Nicolae prezent Doamna Rebreanu Nora Cecilia prezentã Domnul Rece Traian absent Domnul Roibu Aristide prezent Domnul Roman Petre absent Domnul Rus Ioan Aurel absent Domnul Sârbulescu Ion prezent Domnul Seche Ion prezent Domnul Seres DŽnes prezent Domnul Sin Niculae prezent Domnul S—gor Csaba absent Domnul Solcanu Ion prezent Doamna Sporea Elena prezentã Doamna Stãnoiu Rodica Mihaela absentã Doamna Stoica Fevronia prezentã Domnul Szab— K‡roly-Ferenc prezent Doamna ªelaru Rodica prezentã Domnul ªtefan Viorel prezent |Domnul|Tãrãcilã Doru Ioan|absent| |---|---|---| |Domnul|Theodorescu Emil Rãzvan|absent| |Domnul<br>Domnul|Toma Constantin<br>Tudor Corneliu Vadim|absent<br>absent| |Domnul|Ungheanu Mihai|prezent| |Doamna<br>Domnul<br>Domnul|Vajda Borbala<br>Vasile Radu<br>preºedinte Vãcãroiu Nicolae|prezentã<br>prezent<br>prezent| |Domnul|Vela Ion|absent| |Domnul<br>Domnul<br>Domnul<br>Domnul<br>Domnul<br>Reiau:|Verest—y Attila<br>Voinea Melu<br>Vornicu Sorin Adrian<br>Zanc Grigore<br>Zlãvog Gheorghe|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Domnul|Balcan Viorel rãmâne absent.|| |Domnul<br>Domnul<br>Domnul<br>Domnul|Bichineþ Corneliu<br>Brãdiºteanu<br>Buzatu Gheorghe<br>Cârciumaru Ion|absent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Domnul<br>Domnul|Dumitrescu Viorel<br>Duþã Vasile|absent<br>absent| |Domnul|Eckstein poate s-a întorsÉ|absent| |Domnul|Radu Feldman Alexandru|absent| |Domnul|Filipaº Avram|absent| |Domnul|Frunda Gyšrgy|absent| |Domnul|Hârºu Ion|prezent| |Domnul|Hriþcu Florin|absent| |Domnul<br>Domnul|Ilie Ilaºcu<br>Iorga Nicolae|absent<br>prezent| |Domnul|Iorgovan Antonie|absent| |Domnul|Lupoi era în salãÉ|absent| |Domnul|Maior Liviu|absent| |Domnul|Marcu Ion era în salãÉ|absent| |Domnul<br>Domnul|Mark— BŽla<br>Matei Vintilã|absent<br>prezent| |Domnul|Mihordea Mircea|prezent| |Domnul<br>Doamna|Nicolaescu Sergiu<br>Norica Nicolai|absent<br>absentã|

A votat!

|**Domnul Sorin Adrian Vornicu:**|| |---|---| |N-a votat ºi e absentã.<br>Domnul Onaca Dorel<br>Domnul Oprescu Sorin Mircea|absent<br>absent| |Domnul Opriº Octavian|prezent| |Domnul Paleologu Alexandru<br>Domnul Pastiu Ioan<br>Domnul Pãcurariu Iuliu<br>Domnul Pãcuraru Paul|absent<br>absent<br>absent<br>absent| |Domnul Petrescu Ilie|absent| |Domnul Popescu Laurenþiu-Mircea<br>Domnul Prisãcaru Ghiorghi<br>A venit domnul Lupoi.<br>Domnul Pruteanu George<br>Domnul Rece Traian|absent<br>absent<br>absent<br>absent| |Domnul Roman Petre|absent| |Domnul Rus Ioan Aurel|absent| |Domnul S—gor Csaba|absent| |Doamna Stãnoiu Rodica|absentã| |Domnul Tãrãcilã Doru Ioan<br>Domnul Theodorescu Emil Rãzvan|prezent<br>absent| |Domnul Toma Constantin|absent|

|Domnul Tudor Corneliu Vadim|absent| |---|---| |Domnul Vela Ion|absent| |Domnul Verst—y Attila|absent|

Domnilor senatori, vã rog sã ascultaþi pe domnul senator Predescu în legãturã cuÉ

Cu privire la cvorumul de vot, vã rog sã ascultaþi prevederile Legii nr. 47/1992 de organizare ºi funcþionare a Curþii Constituþionale, art. 7 alin. 4. ”Fiecare Camerã a Parlamentului numeºte, cu votul majoritãþii membrilor sãiÒ, Ñ deci trebuie sã fim cel puþin 71 Ñ ”la propunerea Biroului permanent ºi pe baza recomandãrii Comisiei juridice, în calitate de judecãtor persoana care a întrunit numãrul cel mai mare de voturiÒ. E limpede. Sã fim cel puþin 71. Cel care face majoritatea de 71 este numit judecãtor.

Vã mulþumesc, domnul senator.

În cazul votului cu buletine de vot, procesul-verbal se încheie în prezenþa membrilor Biroului permanent al Senatului, deci rog pe membrii Biroului permanent al Senatului sã pofteascã în camera de consiliu sã numãrãm voturile ºi sã încheiem procesul-verbal.

Domnii chestori, vã rog sã aduceþi voturile în camera de consiliu.

PAUZÃ * * * DUPÃ PAUZÃ

Domnilor senatori, vã rog, poftiþi în salã! Domnul secretar Vornicu va citi procesul-verbal.

Proces-verbal referitor la rezultatul voturilor pentru funcþia de judecãtor la Curtea Constituþionalã.

Procedându-se la numãrarea voturilor exprimate de Senat pentru o funcþie de judecãtor la Curtea Constituþionalã s-au constatat urmãtoarele:

|Numãrul total al senatorilor|Ñ 140| |---|---| |Numãrul total al votanþilor|Ñ 98| |Voturi valabil exprimate|Ñ 95| |dintre care:||

Domnul Nicolae Cochinescu, reprezentantul Grupului parlamentar al P.D.S.R. Ñ social-democrat ºi umanist Ñ 72 voturi pentru ºi 23 de voturi împotrivã. ( _Aplauze._ )

Domnul Constantin MŸller, propus de Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, 23 voturi pentru ºi 72 voturi împotrivã.

Având în vedere rezultatul votãrii, potrivit art. 7 alin. 4 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, Senatul, cu votul majoritãþii membrilor sãi, numeºte ca judecãtor la Curtea Constituþionalã pe domnul Nicolae Cochinescu.

Încheiat azi, 21 mai 2001, ºi semneazã membrii Biroului permanent.

Vã mulþumesc, domnule secretar.

Domnule Nicolae Cochinescu, dacã doriþi sã spuneþi câteva cuvinte.

## **Domnul Nicolae Cochinescu Ñ** _judecãtor la Curtea Constituþionalã:_

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sper cã voi reuºi sã-mi stãpânesc emoþia, sã rostesc câteva fraze coerente.

Aceasta cu atât mai mult cu cât am venit într-o fugã, am ajuns în urmã cu 10 minute aici, neºtiind cã tocmai votaþi.

Aºadar, sunt 10 ani de când am apãrut pentru ultima oarã în aceastã salã, fiind onorat cu invitaþia de a participa la lucrãrile Senatului atunci când s-a dezbãtut Legea de organizare judecãtoreascã, ºi îmi amintesc cã spuneam atunci cã cea mai frumoasã frazã din Constituþie, cea mai frumoasã propoziþie din Constituþie, care ar trebui sã stea undeva, pe frontispiciul Senatului, este aceea cã ”Nimeni nu este mai presus de legeÒ.

Nu mi-am schimbat convingerea în aceºti 10 ani care au trecut, dar lãsaþi-mã sã vã fac o confesie suplimentarã. Cred, totuºi, cã legea are douã limite.

Una dintre ele m-a învãþat, în adolescenþa mea, unul dintre poeþii generaþiei mele, care spunea cã ”Legea ni-i deºartã ºi strãinã, când viaþa în noi cu greu se mai aninãÒ, aºadar, este faptul pe care dumneavoastrã îl simþiþi în fiecare zi atunci când daþi reguli generale pentru populaþia acestei þãri, cã regulile pe care le daþi trebuie sã fie acceptate ºi sã nu depãºeascã limita de suferinþã a celui cãruia i se adreseazã aceste legi.

Iar cea de a doua limitã este tot o lege, legea cea mai înaltã, este Constituþia þãrii.

Vã mulþumesc foarte, foarte mult pentru onoarea pe care mi-o faceþi de a mã crede demn sã fac parte din Colegiul Curþii Constituþionale. Pentru mine este o misiune pe care o simt cu aceeaºi rãspundere cu care am simþit toate misiunile pe care le-am avut în cei 40 de ani de muncã de apãrãtor al legii.

Vreau sã vã asigur cã n-am sã vã dezamãgesc, vreau sã vã asigur cã, atât cât îmi este cu putinþã Ñ pentru cã, fireºte, Curtea Constituþionalã este organ colegial, ca ºi aici, acolo voinþa fiecãruia se topeºte într-o voinþã colectivã Ñ, vreau sã vã asigur cã, în ceea ce mã priveºte, voi avea o voce puternicã în apãrarea Constituþiei ºi, prin aceasta, în apãrarea legii.

Vã mulþumesc, domnule judecãtor al Curþii Constituþionale, ºi vã dorim o activitate cât mai rodnicã ºi succes.

Trecem la activitatea legislativã.

Punctul 4 de pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 93/2000 privind declararea municipiului Alba Iulia ºi a zonei înconjurãtoare ca obiectiv de interes naþional.

Din partea Senatului, îl rog pe domnul senator Seres sã susþinãÉ A participat la mediere.

Domnule preºedinte,

A avut loc medierea între cele douã Camere ºi amendamentele Senatului au fost acceptate, deci amândouã amendamentele sunt ale Senatului ºi trebuie sã votãm numai raportul final.

Vã mulþumesc.

Având în vedere cã ambele texte sunt ale Senatului, trebuie sã votãm doar raportul final.

Dacã aveþi observaþii?

Dacã nu, vã rog, votul dumneavoastrã.

Raportul a fost votat cu 92 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

- Vã mulþumesc.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 242/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimul instaurat în România cu începere de la data de 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice.

Din partea Senatului cine a fost prezent? Poftiþi, vã rog, doamna senator!

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisia de mediere s-a întrunit în ziua de 16 mai 2001 la Senat ºi s-a mers pe amendamentele de la Senat, textele adoptate de Senat.

Vã mulþumesc.

Deci toate textele sunt ale Senatului. În acest caz, avem de votat doar raportul de mediere.

Aveþi intervenþii în legãturã cu raportul de mediere? Dacã nu, vã rog, votul dumneavoastrã pe raportul de mediere.

Cu 87 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, raportul a fost adoptat.

Punctul 6, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 195/2000 privind scutirea de la plata taxelor vamale, precum ºi asupra taxelor vamale pentru instalaþii, echipamente, utilaje ºi pãrþi ale acestora, know-how, precum ºi combustibili energetici care sunt importate prin credite externe contractate cu garanþia statului, de companii ºi societãþi naþionale, instituþii publice ºi societãþi comerciale.

Din partea Senatului, domnul ªtefan Viorel, domnul senator Crãciun Avram, Hârºu Nicolae, Horga Vasile, Pop Dumitru Petru, Constantinescu Dan.

Domnul senator Crãciun, vã rog.

Comisia de mediere a hotãrât, în urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte, ca formulãrile celor douã Camere sã propunã adoptarea textului prevãzut în prezentul raport, ºi anume sunt douã modificãri: la primul articol a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor în unanimitate, ºi cel de al doilea la fel.

## Vã mulþumesc.

Deci aceste texte trebuie votate de cãtre noi. Deci la nr. crt. 1, textul Camerei Deputaþilor. Dacã aveþi observaþii?

Dacã nu, vã rog, votul dumneavoastrã pentru textul Camerei Deputaþilor, acceptat de comisia de mediere.

Cu 96 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

La art. 2 este tot textul Camerei Deputaþilor.

Dacã aveþi observaþii?

Dacã nu, vã rog, votul dumneavoastrã pentru textul Camerei Deputaþilor, acceptat de cãtre comisia de mediere.

Cu 94 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

În legãturã cu raportul în întregime dacã aveþi intervenþii? Nu.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru raportul comisiei de mediere.

Raport adoptat cu 90 de voturi pentru, 13 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

Vã mulþumesc.

Punctul 7, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii precum ºi indemnizaþiile ºi alte drepturi ale membrilor colegiului consiliului.

Doamnã senator, poftiþi, vã rog!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia de mediere, întrunitã în 16 mai 2001 la Senat, a adoptat, în mare parte, de fapt, integral varianta Camerei Deputaþilor.

Aº vrea sã fac o singurã menþiune. Senatul, spre deosebire de Camera Deputaþilor, a considerat cã existenþa în anexã a unor sume în valoare absolutã, a unor salarii, indemnizaþii în valoare absolutã nu ar fi potrivitã, motiv pentru care a modificat anexa ºi în proiectul dat de Senat, în anexã, sunt coeficienþi de multiplicare, având în vedere faptul cã valoarea de referinþã sectorialã este stabilitã de Legea bugetului de stat. La mediere a rãmas varianta Camerei Deputaþilor, de fapt varianta iniþialã a Ordonanþei de urgenþã nr. 57/2000, ceea ce face ca astãzi indemnizaþiile sã fie nemodificate faþã de anul trecut. Legea bugetului de stat a fost votatã fãrã amendamente speciale cu referire la salarizarea Colegiului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii.

Prin urmare, ceea ce doresc sã subliniez este faptul cã, în opinia mea, în opinia Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, varianta Senatului era justã ºi era independentã de textul Legii bugetului de stat.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

La nr. 1 Ñ textul Camerei Deputaþilor. Aveþi observaþii?

Nu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Adoptat, cu 78 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivã ºi o abþinere.

La nr. 2 Ñ textul Camerei Deputaþilor. Observaþii dacã aveþi?

Deci aici apare prima modificare.

Vã rog.

Textul Camerei Deputaþilor trimite la o anexã în care sunt valori absolute. Textul Senatului trimitea la o anexã în care sunt coeficienþi de multiplicare. De aici încolo diferenþele curg între textul Camerei Deputaþilor ºi textul Senatului.

Aºadar, aici este vorba de textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi în legãturã cu acest text. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 59 de voturi pentru, 48 de voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat textul Camerei Deputaþilor de la punctul 2.

La nr. 3 Ñ tot textul Camerei Deputaþilor. Sunt intervenþii?

Dacã la primul amendament s-a votat varianta Camerei Deputaþilor, aº sugera colegilor sã mergem pe varianta Camerei Deputaþilor pânã la sfârºit, cã altfel textul nu mai are nici un rost.

Vã mulþumesc.

Deci textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 67 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivã, s-a adoptat textul Camerei Deputaþilor.

La nr. 4 Ñ tot textul Camerei Deputaþilor. Dacã aveþi intervenþii? Nu. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra textului.

Cu 75 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

În legãturã cu raportul comisiei de mediere dacã aveþi ceva de spus? Nu. Vã rog sã vã pronunþaþi asupra raportului comisiei de mediere.

Raport adoptat cu 76 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivã.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

## Punctul 8.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/1997 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Dezvoltarea ºi Implementarea Programelor de Reconstrucþie a Zonelor Miniere.

Din partea Senatului, domnul senator Popescu Dan Mircea.

Poftiþi, domnule senator!

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/31.V.2001

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Dupã întâlnirea comisiei de mediere, textele propuse spre adoptare plenului Senatului vizeazã textele Camerei Deputaþilor, în unanimitate, la toate poziþiile din raport, de la poziþia 1 la poziþia 4.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Deci la nr. 1 Ñ textul Camerei Deputaþilor. Dacã aveþi observaþii? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra textului.

Text adoptat cu 76 de voturi pentru, 16 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

La nr. 2 Ñ textul Camerei Deputaþilor, în unanimitate. Dacã aveþi observaþii? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra textului.

Adoptat cu 88 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

La nr. 3 Ñ textul Camerei Deputaþilor, în unanimitate. Dacã aveþi observaþii? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra textului.

Cu 97 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, douã abþineri.

La nr. 4 Ñ textul Camerei Deputaþilor. Dacã aveþi observaþii? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra textului.

Cu 91 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, au fost adoptate textele comisiei de mediere.

Acum, faþã de raport dacã aveþi observaþii? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei de mediere.

Raport adoptat cu 93 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Vã mulþumesc.

Punctul 9.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 204/2000 pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 111 din 1996 privind desfãºurarea în siguranþã a activitãþilor nucleare.

Din partea Senatului, domnul senator Bãdulescu DoruLaurian, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei de mediere.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, comisia de mediere s-a întrunit, marþi 15 mai 2001, la sediul Camerei Deputaþilor, în componenþa cunoscutã din raport.

În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale proiectului de lege în formulãrile celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în anexã.

În consecinþã, trebuie sã intrãm pe texte.

Vã mulþumesc.

La nr. 1 Ñ textul Camerei Deputaþilor, în unanimitate. Dacã aveþi observaþii? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 96 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 6 abþineri.

La nr. 2 Ñ textul Camerei Deputaþilor. Dacã sunt observaþii? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. 96 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 5 abþineri. La nr. 3 Ñ textul Camerei Deputaþilor, în unanimitate. Dacã aveþi observaþii? Nu. Vã rog sã votaþi.

87 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, 4 abþineri. La nr. 4 Ñ textul Camerei Deputaþilor, în unanimitate. Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Vã rog sã votaþi.

92 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, 5 abþineri.

În legãturã cu raportul de mediere dacã aveþi observaþii? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Raport adoptat cu 92 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 8 abþineri.

Punctul 10 de pe ordinea de zi.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 291/2000 privind stabilirea de mãsuri referitoare la organizarea ºi funcþionarea unor ministere. Domnul ministru Octav Cozmâncã este prezent.

Domnul preºedinte DŽnes Seres, de la Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, vã rog sã ocupaþi loc.

Domnule ministru Cozmâncã, dacã susþineþi proiectulÉ

**Domnul Octav Cozmâncã Ñ** _ministrul administraþiei publice:_

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În legãturã cu acest proiect de lege, aº dori sã subliniez în faþa Domniilor voastre trei chestiuni.

În primul rând, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 291/2000 asigurã aplicarea prevederilor din programul de guvernare ºi este vorba de capitolul IX, care se referã la reforma administraþiei publice centrale ºi locale.

Cu deosebire am insistat în cadrul acestei ordonanþe asupra unor probleme legate de descentralizare ºi demilitarizarea unor servicii publice comunitare.

În al doilea rând, prin aceastã ordonanþã am rezolvat câteva lucruri iminente legate de reorganizarea unor ministere ºi, în primul rând, a Ministerului Administraþiei Publice, prin preluarea unei pãrþi însemnate din activitãþile fostului Minister al Funcþiei Publice, la care s-au adãugat alte activitãþi noi în cadrul acestui minister.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Din partea celor douã comisii.

## Domnule preºedinte,

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Raportul suplimentar, elaborat de cãtre Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi cea pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, respinge amendamentele formulate de Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, pãstreazã raportul favorabil asupra Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 291/2000, fãrã amendamente la textul acesteia, având în vedere faptul cã solicitãrile Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã pot sã facã obiectul unor reglementãri distincte, se pot prelua în hotãrâri de guvern. Vã mulþumesc.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

## Vã mulþumesc.

Deci, nefiind amendamente, trecem la dezbaterea generalã a proiectului de lege. Dacã aveþi intervenþii la dezbaterile generale?

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Au fost deja dezbateri generale.

Mã scuzaþi! Deci, în acest caz, trecem la raportul suplimentar ºi la raportul celor douã comisii.

Dacã aveþi intervenþii în legãturã cu raportul? Nefiind, atunci, vã rog, votul dumneavoastrã pentru raportul celor douã comisii. Vã rog sã votaþi.

Raportul a fost adoptat cu 101 voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege, având în vedere cã este vorba de o lege organicã. Vã rog, votul dumneavoastrã pentru proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 107 voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Vã mulþumesc.

Daþi-mi voie sã punem pe ordinea de zi punctul 18, care este legat tot de administraþia publicã localã.

Proiectul Legii privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 22/1997 pentru modificarea ºi completarea Legii administraþiei publice locale nr. 69/1991, republicatã.

Este vorba despre o nouã dezbatere.

Domnule ministru Cozmâncã, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Douã sunt considerentele pentru care propun respingerea acestei ordonanþe.

În primul rând, cunoaºteþi foarte bine, Curtea Constituþionalã s-a pronunþat în legãturã cu neconstituþionalitatea acestei ordonanþe.

În al doilea rând, suntem într-o situaþie nouã, ºi anume avem o nouã Lege a administraþiei publice locale, lege organicã, adoptatã de Camerã ºi Senat, a fost promulgatã ºi ea va intra în vigoare la 23 mai. Este vorba de Legea nr. 215/2001 privind administraþia publicã localã.

În consecinþã, pe aceste douã considerente cred cã este de prisos sã insistãm ºi aceastã ordonanþã trebuie respinsã de cãtre plenul Senatului.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Seres.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Noi ne raliem pãrerii domnului ministru. De fapt, este lipsit de importanþã, este lipsit de conþinut, pentru cã a apãrut noua Lege a administraþiei publice.

Practic solicitãm ºi noi respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 22/1997. Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã aveþi intervenþii asupra raportului? Nu. Atunci, vã rog, votul dumneavoastrã în legãturã cu raportul Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului. Vã rog sã votaþi.

Raport adoptat cu 93 de voturi pentru ºi 18 voturi împotrivã.

Vã rog, în legãturã cu proiectul Legii privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 22/1997 dacã aveþi observaþii? Dacã nu, vã rog, votul dumneavoastrã.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 94 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi o abþinere. Vã mulþumesc.

Domnule ministru, vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

## Trecem la punctul 11.

Proiectul Legii pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea secþiunilor BãneasaÑFeteºti de pe linia de cale feratã BucureºtiÑ ConstanþaÒ, semnat la Bucureºti, la 22 decembrie 2000, ºi la Bruxelles, la 23 octombrie 2000.

Din partea iniþiatorului, doamna ministru Puwak.

## **Doamna Hildegard-Carola Puwak Ñ** _ministru pentru_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege vã propune ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã, pentru unul din proiectele care se încadreazã în I.S.P.A.

Este vorba despre proiectul care reabiliteazã secþiunile BãneasaÑFeteºti de pe linia de cale feratã BucureºtiÑ Constanþa.

În cadrul Programului I.S.P.A. aceste obiective, fiecare în parte, comportã un memorandum de finanþare. Acest memorandum de finanþare se înscrie în limita sumelor de care România beneficiazã, începând cu anul 2000 pânã în anul 2006, aproximativ 240 de milioane de euro anual, pentru infrastructura de transport ºi pentru infrastructurã de mediu.

Acest proiect are o valoare de 308.000.000 euro, din care Comunitatea Europeanã suportã 231.729.441 euro, iar cofinanþarea este asiguratã de Guvernul României prin bugetul de stat ºi reprezintã 77.000.000 euro.

Este unul din proiectele importante pentru reabilitarea infrastructurii de transport, motiv pentru care vã supunem spre adoptare acest proiect de lege.

Asupra proiectului de lege dacã sunt intervenþii? Dacã nu, vã rog, votul dumneavoastrã.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 96 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 6 abþineri.

Daþi-mi voie sã trecem ºi la punctul urmãtor, pânã când, la ora 18,00, vom începe subiectul de întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri.

Proiectul Legii pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru mãsura ”Lãrgirea la 4 benzi a drumului naþional DN 5 BucureºtiÑGiurgiuÒ, semnat la Bucureºti, la 22 decembrie 2000, ºi la Bruxelles, la 23 octombrie 2000.

Doamna ministru Puwak, vã rog, aveþi cuvântul!

## Vã mulþumesc.

Este vorba de un proiect care urmeazã aceeaºi metodologie pe care am prezentat-o la proiectul anterior. Este însã vorba, în plus, de un proiect care se încadreazã în pachetul de proiecte pentru Pactul de stabilitate în Balcani, îndeplineºte cerinþele Directivei Comisiei Europene 96/53. Proiectul are o valoare totalã de 57.000.000 euro, din care contribuþia comunitarã prin I.S.P.A. este de 43.000.000 euro, iar cofinanþarea asiguratã de Guvernul României de 14.000.000 euro.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, vã rog, aveþi cuvântul!

## Vã mulþumesc ºi eu.

Vreau sã informez plenul Senatului cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru politicã externã ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Legea, de asemenea, prin natura reglementãrilor sale, face parte din categoria legilor ordinare.

Ca atare, Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma trimisã de Guvern, fãrã modificãri.

## Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte al Comisiei economice, vã rog.

Da, mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, în plus faþã de ce v-a relatat aici doamna ministru, menþionez cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru politicã externã, al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar legea, prin natura reglementãrilor sale, face parte din categoria legilor ordinare.

Propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma trimisã de Guvern, fãrã modificãri.

## Vã mulþumesc.

La dezbateri generale dacã sunt intervenþii în legãturã cu raportul? Nu. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Raport adoptat cu 98 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

## Vã mulþumesc.

La dezbateri generale dacã aveþi ceva de spus în legãturã cu raportul? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului.

Raport adoptat cu 96 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 5 abþineri.

În legãturã cu proiectul de lege dacã aveþi observaþii? Nu. Vã rog, votul dumneavoastrã pentru proiectul de lege.

Proiect adoptat cu 100 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 6 abþineri.

Mai avem punctul 13.

Proiectul Legii pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru mãsura ”Construcþia ºi reabilitarea secþiunilor 4 ºi 5 ale autostrãzii BucureºtiÑCernavodãÒ, semnat la Bucureºti, la 22 decembrie 2000, ºi la Bruxelles, la 23 octombrie 2000.

Doamna ministru Puwak, vã rog, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc.

Este vorba de un al treilea proiect în cadrul I.S.P.A. pentru infrastructurã de transport, care urmeazã sã fie implementat în perioada 2001Ñ2005.

Beneficiarul mãsurii este Administraþia Naþionalã a Drumurilor, costul total al proiectului este de 95.000.000 euro, din care contribuþia I.S.P.A. Ñ 71.000.000 euro, iar cofinanþarea asiguratã de Guvernul României Ñ de 23.000.000 euro.

Fac menþiunea cã aceste memorandumuri de finanþare intrã în vigoare dupã notificare, ceea ce se petrece dupã ratificarea de cãtre dumneavoastrã ºi notificarea Comisiei Europene.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte al Comisiei economice, vã rog, aveþi cuvântul!

Mulþumesc.

ªi aici, stimaþi colegi, existã avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei pentru politicã externã ºi Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

ªi aceastã lege, prin natura reglementãrilor sale, face parte din categoria legilor ordinare.

Drept urmare, Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea acestui proiect în forma trimisã de Guvern, fãrã modificãri.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã la dezbateri generale sunt intervenþii în legãturã cu raportul comisiei? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului.

Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri, raportul a fost adoptat.

În legãturã cu proiectul de lege dacã aveþi observaþii? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege. Este o lege ordinarã. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Proiect de lege adoptat cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivã.

Vã mulþumesc, doamnã ministru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Trecem la punctul urmãtor de pe ordinea de zi, întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri, care se transmite în direct la postul de radio naþional.

Deci, stimaþi colegi, întrebãri ºi interpelãri.

Din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R.-socialdemocrat ºi umanist, la întrebãri nu sunt intervenþii.

La interpelãri, domnul senator Adrian Pãunescu. Nu este prezent.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Badea Dumitru.

Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul!

Interpelarea mea se adreseazã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Dupã cum vã este cunoscut, interese de grup au dus aproape de faliment cea mai mare fabricã de fibre sintetice din þarã ºi singura din Europa care se baza pe un proces tehnologic nepoluant. Este vorba despre ”MelanaÒ S.A. Ñ Sãvineºti.

În urmã cu aproape douã luni, dupã publicarea rezultatelor unei cercetãri efectuate de reprezentanþi ai Corpului de control al Guvernului, acum Corpul de control al primului-ministru, aþi informat public, domnule primministru Adrian Nãstase, cã aþi ajuns la concluzia cã repornirea acestei fabrici este necesarã, promiþând sã acþionaþi în acest sens, cã aveþi deja câteva soluþii din care ar urma sã o alegeþi pe cea mai avantajoasã.

Vã reamintim, domnule prim-ministru, cã repornirea acestui obiectiv ar revigora industria de fibre acrilice în România ºi ar aduce din nou în viaþa economicã a judeþului între 500 ºi 1.000 de specialiºti.

Cetãþenii din judeþul Neamþ aºteaptã sã vã îndepliniþi aceastã promisiune publicã.

Fac apel la toþi parlamentarii din judeþul Neamþ sã acþionãm împreunã pentru realizarea acestui important deziderat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Partidului Naþional Liberal, domnul senator Popa Nicolae-Vlad.

Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul!

Interpelarea este adresatã domnului ministru de interne Ioan Rus.

Am luat la cunoºtinþã, cu durere, de cifrele comunicate de direcþia poliþiei rutiere: 32.000 de morþi, 82.000 de rãniþi grav, sute de mii de rãniþi, înregistrate în ultimii 10 ani ca urmare a accidentelor rutiere, cifre care ne aratã, comparativ cu alte state, situaþia gravã în care se aflã circulaþia rutierã din þara noastrã.

Având în vedere nivelul incalculabil al pagubelor materiale ºi morale produse de accidentele înregistrate, consider cã este necesarã demararea unui program complex pentru diminuarea acestor situaþii de nesiguranþã pe arterele rutiere ale României.

În contextul celor de mai sus vã rog, domnule ministru, sã ne comunicaþi pãrerea dumneavoastrã despre aceastã propunere ºi ce anume acþiuni aþi întreprins pânã în prezent împotriva acestui fenomen periculos.

Vã rog.

Întrebare adresatã domnului ministru Miron-Tudor Mitrea.

Fiind senator de Braºov am constatat personal cã lucrãrile pe DN1 de reparaþie a podului de la Predeal sunt ca ºi inexistente.

În aceastã situaþie, blocarea acestei cãi de transport pentru transportul mediu ºi greu va continua foarte mult timp. În acest fel, transportatorii din judeþul Braºov care lucreazã pe relaþia Bucureºti sunt pãgubiþi ºi nimeni nu îi va dezdãuna.

Faþã de cele menþionate mai sus, vã rugãm, domnule ministru, sã ne prezentaþi ce mãsuri consideraþi cã vor fi luate pentru urgentarea terminãrii acestei lucrãri.

ªi a treia întrebare, adresatã doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii. Mass-media româneascã a reþinut atenþia de ultimã orã asupra numãrului mare, chiar ºocant, aº putea spune, de ºcolari consumatori de droguri.

Faþã de aceastã situaþie alarmantã, vã rugãm, doamnã ministru, sã ne comunicaþi programul elaborat de ministerul pe care îl conduceþi pentru combaterea ºi diminuarea acestui flagel.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Partidului România Mare, doamna senator Bãlan Angela Mihaela.

Vã rog, doamna senator.

## Vã mulþumesc.

Prima întrebare este adresatã doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii.

În Ordinul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii nr. 3.670 din 17 aprilie 2001 pentru aprobarea planurilor-cadru de învãþãmânt ale claselor IXÑXII la articolul 5 se opune religia, ca obiect de învãþãmânt, unei discipline opþionale.

Solicitãm religia disciplinã obligatorie ºi completarea articolului 5. În acest caz, numãrul de ore efectuat sãptãmânal de elevul în cauzã se mãreºte cu o orã.

Rugãm rãspuns în scris.

A doua întrebare este adresatã tot doamnei ministru. Programele ºcolare pentru studierea religiei la clasele IXÑXII sunt foarte încãrcate, asemenea celor pentru seminarii teologice.

Solicitãm refacerea acestora ºi axarea lor pe morala creºtinã, notarea sã se facã exact ca la purtare, þinând cont de atitudinea ºi comportamentul elevului.

Rugãm rãspuns în scris.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamnã senator.

Din partea Partidului Naþional Liberal, domnul senator Flutur Gheorghe.

Poftiþi, domnule senator! Interpelare, da?

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi senatori,

Interpelarea mea se adreseazã ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor, domnul Ilie Sârbu.

Prin trecerea pãdurilor la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor am sperat cã se va acorda importanþa cuvenitã sectorului forestier.

În baza Legii nr. 141/1999 ºi a Hotãrârii Guvernului nr. 1.046/2000 a luat fiinþã organismul de control al Autoritãþii Publice în Domeniul Pãdurilor, organism înfiinþat în concordanþã cu art. 35 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 ºi care creeazã circa 1.000 de posturi per total þarã, având ca scop exercitarea controlului respectãrii regimului silvic, indiferent de forma de proprietate din domeniul forestier.

Fac precizarea cã în momentul trecerii pãdurilor de la Ministerul Mediului la Ministerul Agriculturii erau ocupate doar circa 500 de posturi.

Rugãm sã explicaþi care este raþionamentul care stã la baza emiterii Ordinului nr. 4.102 din 23 aprilie 2001, în totalã contradicþie cu prevederile Legii nr. 141/1999, în vigoare astãzi, care prevede reducerea cu 70% a personalului acestui organism atât de necesar pentru stoparea fenomenului de defriºare a pãdurilor, cel puþin în perioada de tranziþie, în care formele de proprietate se diversificã.

Totodatã, vã rugãm sã precizaþi dacã aþi evaluat consecinþele emiterii acestui ordin, cunoscut fiind faptul cã în perioada anilor 1991Ñ1998, din cauza lipsei unui astfel de organism de control, s-au tãiat ilegal peste 2 milioane metri cubi de masã lemnoasã, s-au defriºat peste 30 de mii de hectare de pãdure, înregistrându-se un prejudiciu de peste 300 miliarde lei.

Rog ºi rãspuns scris. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Adrian Pãunescu, vã rog.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

Vreau sã semnalez ºi sã întreb autoritãþile executive asupra cazurilor de privatizare la care m-am referit ºi în declaraþia politicã.

E vorba de privatizarea de la Sovata, despre care, dupã aproape trei ani de aprofundare a cazului, ca om de presã ºi de televiziune pot afirma cã este o privatizare vicioasã ºi politicã pe care cei în drept intenþioneazã sã o dea pe criterii etnice unei organizaþii etnice ºi unor membri ai unei organizaþii etnice ºi unor cetãþeni strãini, când oameni de valoare din Transilvania sunt scoºi de la licitaþie ºi, în acelaºi timp, sã ºtim exact care este situaþia de la Slatina, ALRO Slatina.

Aº dori sã nu se facã gesturi decisive, de predare a avuþiei naþionale în mâinile unor oameni asupra cãrora nu am a discuta, fãrã ca autoritãþile supreme ale statului, ºi anume Camerele Parlamentului, sã fie încunoºtinþate.

Vechea prevedere, cãlcatã grosolan în picioare de guvernul din Õ97, ca Fondul Proprietãþii de Stat sã fie subordonat Parlamentului, trebuie, din punct de vedere moral mãcar, respectatã.

Nu se poate juca nimeni cu avuþii de miliarde pe care le transformã în avuþii de doi bani. Subevaluãrile trebuie oprite. ªi dacã am criticat guvernele trecute am fãcut-o pentru cã erau autoare ale unor fapte negative, nu le-am atacat din raþiuni politice sau de clan.

Un arbitru corect nu se uitã, întâi, cine face fapta, ºi dupã aceea fluierã, ci vede întâi fapta ºi, indiferent cine o face, considerã cã e de datoria lui sã fluiere infracþiunea. Este o infracþiune sã batjocoreºti averea acestei þãri, când aceastã þarã e din ce în ce mai sãracã.

ªi eu spun cã relaþia e directã: aceastã þarã e din ce - în ce mai sãracã pentru cã averea ei este vândutã sub evaluat.

Omul de conºtiinþã care conduce actualul F.P.S., domnul Muºetescu, ºi ceilalþi colaboratori trebuie sã se trezeascã din aceastã beþie a vânzãrii cu orice preþ! Nu cu orice preþ trebuie sã vindem, ci cu preþul real! Sigur, eu nu fac nuanþe economice acum, pentru cã preþul real, într-adevãr, e preþul pieþei, dar licitaþiile trebuie sã fie corecte.

Am semnalat faptul cã o licitaþie de la Bucureºti, de la ”VentilatorulÒ, s-a comunicat în presã în perioada dintre Crãciun ºi Anul Nou, ca sã nu participe nimeni, fabrica sã fie vândutã cui s-a dorit, cui aveau cei de la putere clienþi sã le-o dea.

Vã mulþumesc.

Din partea Partidului România Mare are cuvântul domnul senator Horga Vasile.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Interpelarea mea este adresatã Guvernului României.

Cu mulþi ani în urmã, piaþa Statelor Unite era invadatã de produse strãine, de multe ori ºi mai ieftine ºi mai bune decât cele americane. Produsele cu marca ”Fabricat în JaponiaÒ au cucerit America.

Guvernele americane ale acelei perioade erau puse în faþa unei opþiuni istorice: ori limitarea posibilitãþilor de intrare pe piaþa americanã a produselor strãine prin instituirea de bariere vamale sau alte mãsuri protecþioniste, ori stimularea produselor fabricate în America prin diverse mãsuri, de cele mai multe ori fãrã o intervenþie directã a statului în economia americanã.

Cum era ºi firesc pentru o þarã cu deschiderea Statelor Unite spre comerþ mondial liber, a câºtigat opþiunea dezvoltãrii pânã la perfecþiune a produsului fabricat în America, mai ales prin lansarea sloganului însuºit de cãtre fiecare american: ”Sã nu te întrebi niciodatã ce a fãcut America pentru tine, însã sã te gândeºti înainte de a adormi ce ai fãcut tu pentru America în fiecare zi!Ò

Eu cred cã este timpul sã ne întrebãm împreunã, cetãþeni ºi guvernanþi, putere ºi opoziþie, ce am fãcut noi pentru România.

Am cerut ca prin Legea bugetului de stat pe 2001 sã existe o prevedere prin care sã fie încurajat produsul fabricat în România, cu muncitori români, indiferent de provenienþa capitalului cu care acesta se fabricã, ori de câte ori o instituþie publicã finanþatã din bani publici face achiziþii de produse pentru nevoile proprii.

Cum era de aºteptat, aþi respins aceastã idee, motivând cã locul unei asemenea prevederi nu este în Legea bugetului, cã nu ºtiu ce organisme internaþionale nu v-ar accepta bugetul cu asemenea prevedere ºi cã veþi avea grijã sã stimulaþi produsul românesc prin Legea achiziþiilor publice aflatã în curs de elaborare.

Aceastã lege aþi produs-o deja, este adevãrat, ca ordonanþã de urgenþã, însã memoria a fost atât de scurtã, încât produsul românesc a rãmas iar pe dinafarã, în timp ce banii publici se duc spre produsele strãine care azi se lãfãiesc liber pe piaþa româneascã. Eu nu vã cer inteligenþa Americii ºi nici mândria americanilor, însã, mãcar din puþinul orgoliu pe care îl mai aveþi, vã rog sã ne explicaþi dacã în politica dumneavoastrã faþã de destinele României mai acordaþi vreo ºansã produsului românesc în faþa produselor nãvãlitoare ale lumii ºi ce aveþi de gând sã faceþi în sprijinul sãu?

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Partidului România Mare, domnul senator Bunduc Gheorghe.

## Domnule preºedinte,

Întrebarea mea se adreseazã Ministerului Culturii ºi Cultelor ºi Consiliului Naþional al Audiovizualului.

La sfârºitul sãptãmânii trecute, aflându-mã în câteva localitãþi ale judeþului Tulcea, am fost interpelat, la rându-mi, de locuitorii din Niculiþel ºi Valea Nucarilor, care au ridicat câteva probleme legate de calitatea ºi gradul de acoperire a posturilor TV 1 ºi TV 2, ambele ale televiziunii naþionale.

Astfel, cetãþenii din aceste comune reclamã funcþionarea defectuoasã a releelor de transmisiune a postului TV 1 ºi imposibilitatea receptãrii programului 2 al Televiziunii Române.

Simþindu-se dezavantajaþi faþã de cetãþenii din alte zone ale þãrii, aceºtia doresc reducerea sau blocarea temporarã a plãþii abonamentului.

Solicit rãspuns în termenul stabilit de lege. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Acestea au fost întrebãrile ºi interpelãrile domnilor senatori, urmeazã rãspunsurile din partea Executivului.

Din partea Ministerului Finanþelor Publice, doamna secretar de stat Maria Manolescu.

**Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Vã mulþumesc.

În primul rând, voi prezenta rãspunsul Ministerului Finanþelor Publice la interpelarea domnului senator Adrian Pãunescu referitor la vânzarea pachetului de acþiuni deþinut de stat la Societatea Comercialã ”VentilatorulÒ.

Pachetul de acþiuni deþinut de stat la Societatea Comercialã ”VentilatorulÒÑS.A. a fost trecut din administrarea Fondului Proprietãþii de Stat în administrarea Ministerului Finanþelor Publice, în temeiul Hotãrârii Guvernului nr. 869/2000, în scopul valorificãrii acestuia prin intermediul pieþei de capital pentru recuperarea creanþelor bugetare datorate de aceastã societate bugetului statului.

Astfel, aceastã societate nu a fost privatizatã potrivit reglementãrilor legale în materie, ci a fost supusã unor proceduri atipice de executare silitã, astfel cum este reglementatã aceastã procedurã în Ordonanþa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare, completatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 15/1998.

De asemenea, un fapt important de subliniat este acela cã anterior apariþiei Hotãrârii Guvernului nr. 869/2000, Societatea Comercialã ”VentilatorulÒ avea datorii restante cãtre bugetul statului în sumã de peste 48 de miliarde lei.

În urma aplicãrii, într-o manierã transparentã ºi legalã, a procedurilor atipice de executare silitã, societãþii i-au fost anulate majorãrile ºi penalitãþile de întârziere aferente datoriilor cãtre buget, rãmânând totuºi debitoare cu datoriile de bazã, un cuantum de peste 17 miliarde lei, astfel cã aceasta nu a fost sub nici o formã decapitalizatã ºi în final i-a fost schimbat acþionariatul, statul încasând peste 20 miliarde lei în contul creanþelor bugetare restante.

În aceste condiþii, la aceastã datã întreaga sumã încasatã de Ministerul Finanþelor Publice de la cumpãrãtorul pachetului de acþiuni a fost distribuitã cãtre toþi titularii de creanþe bugetare, respectiv instituþii ale statului aflate în mare nevoie de fonduri pentru susþinerea activitãþilor vitale ale unui stat social: sãnãtate, muncã ºi protecþie socialã.

Vã mulþumesc.

Domnule senator Adrian Pãunescu, poftiþi!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Doamnã ministru,

Domnilor colegi,

Sunt surprins de logica Ñ încã o datã sunt surprins Ñ Ministerului de Finanþe.

Dumneavoastrã ne-aþi adus aici ca argument faptul cã banii luaþi pe ”VentilatorulÒ folosesc la sãnãtate ºi altele. Pe noi, însã, nu ne intereseazã cum sã facem sã distrugem economia, care produce valori în duratã, ca sã obþinem momentan aparente salvãri. E ca ºi când un om ar vrea sã obþinã dreptul la o ureche muzicalã mâncându-ºi urechile.

Nu rezultã nici un spor de calitate din ceea ce spuneþi dumneavoastrã, din pãcate.

Apoi, vã dau câteva exemple de logicã formalã pe care vreþi sã o folosiþi, dar concomitent o încãlcaþi: de ce au fost anulate datoriile ”VentilatoruluiÒ, doamnã ministru? Rãspundeþi-mi, de ce au fost anulate ºi când au fost anulate?

Da, deci nu au fost anulate datoriile, debitele de bazã, au fost anulate majorãri ºi penalitãþi de întârziere...

De ce?

Pentru cã o astfel de procedurã s-a utilizat ºi pentru cazul în care s-a fãcut transferul de proprietate ºi pentru alte societãþi comerciale.

Da, se poate, dar a fost o eroare care s-a repetat, nu a fost un fapt care sã fi încurajat pe cei care aveau în proprietate atunci ”VentilatorulÒ.

De fapt, vã atrag atenþia cã dumneavoastrã aþi anulat acele datorii, acea parte de datorii la care vã referiþi...

Majorãri!

...acele majorãri pentru cel care urma sã cumpere, nu pentru cei care vindeau, deci în interesul cumpãrãtorului prezumtiv ºi pe care o sã vã fac dovada cã-l intuiaþi, nu eraþi strãini de numele lui ºi de biografia lui.

Dumneavoastrã spuneþi aºa: s-a hotãrât ca între 24 decembrie ºi 4 ianuarie... Ce tranzacþie din lume, cu parteneri serioºi, dintr-un Occident care are atâta respect pentru sãrbãtorile creºtine, s-a mai fãcut, s-a mai propus ºi s-a mai soluþionat în perioada sãrbãtorilor de Crãciun ºi de Anul Nou?

Este evident cã aici este un viciu pe care îl ascunde cineva ºi are tot interesul sã îl ascundã! De unde pânã unde în 22 decembrie, 23 decembrie pânã în 4 ianuarie?! De ce nu s-a fãcut dupã 4 ianuarie? De ce nu s-a fãcut în 10 decembrie?

Era imposibil, ziceþi dumneavoastrã, de anticipat cine va lua ”VentilatorulÒ. Cu excepþia situaþiei în care se bãnuia cine îl va lua, precizez eu.

Iar faptul cã îmi aduceþi ca argument o precizare din lege cu privire la felul în care trebuie sã se facã mediatizarea, sã se facã promovarea în presã a acestei licitaþii, aratã abia vinovãþia întregii licitaþii. Cum adicã nu erau atâþia bani încât sã se facã publicitate în cinci ziare? De ce într-unul?! De ce s-a recurs la minima rezistenþã, când era vorba de averea unei mari întreprinderi româneºti?! Ca sã pierdem ºi de aceastã datã, din pãcate.

Spun cu toatã tristeþea, doamnã, cã degeaba încearcã amãrâþii din þara asta sã meargã pe scara rulantã în sus, când noi am hotãrât sã ducem scara rulantã în jos! ªi când zic noi, zic, cu pãrere de rãu, ºi Ministerul Finanþelor.

Nu este în folosul nostru nimic din ceea ce ne-aþi spus. Nu neg cã ar putea ieºi biniºor, în perspectivã, privatizarea acestei întreprinderi, dar aºa cum s-a fãcut s-a fãcut neconvingãtor, s-a fãcut eronat, s-a fãcut pãgubos. Vã rog, rãspundeþi-mi!

Aº vrea sã vã rãspund în primul rând asupra faptului cã, de fapt, nu a fost vorba de o privatizare, ci o executare silitã a unui datornic la bugetul statului, a unui agent economic, deci dintr-o listã de datornici, de societãþi comerciale care la data respectivã nu erau în nici un fel oferite spre privatizare de cãtre fostul F.P.S. întrucât erau socotite ca societãþi neatractive, societãþi cu o situaþie financiarã deosebit de gravã.

Ajungerea la acest proces de privatizare a fost realizatã în cadrul procesului de executare silitã a creanþelor bugetare, deci nu numai ale Ministerului Finanþelor, ci ºi ale Ministerului Muncii ºi ale altor clienþi.

Vã mulþumesc. Domnule senator, sunteþi mulþumit sau acceptaþi pur ºi simplu...

Sunt nemulþumit!

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Vã mulþumesc.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Cred cã toate aceste lucruri eronate vor suporta recursuri.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Domnule senator Matei Vintilã, nu pot sã vã dau cuvântul, pentru cã nu permite procedura. Când vã rãspunde la întrebarea dumneavoastrã, atunci, cu mare plãcere.

## **Domnul Vintilã Matei**

**:**

Sunt membru al Comisiei pentru privatizare ºi cunosc situaþia sesizatã, nu a fost suficient lãmuritã nici de doamna secretar de stat, nici de domnul Adrian Pãunescu.

Voiam sã vin cu completãri, noi vom discuta despre aceasta mâine în comisie.

Vã mulþumesc.

Doamnã secretar de stat, continuaþi, vã rog.

Da.

Cea de-a doua interpelare este adresatã tot de cãtre domnul senator Adrian Pãunescu ºi se referã la stadiul derulãrii programului IAR 99 ”ªoimÒ, asupra cãruia vã informãm cã a fost opritã temporar contractarea de credite externe de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi emiterea de cãtre Ministerul Finanþelor Publice de noi garanþii pânã la finalizarea controlului iniþiat din dispoziþia domnului prim-ministru Adrian Nãstase privind situaþia achiziþiilor de armament ºi tehnicã de luptã realizate de Ministerul Apãrãrii Naþionale.

Perioada de desfãºurare a acestui control este 26 aprilieÑ18 mai 2001, iar concluziile vor fi cuprinse într-un raport ce va fi înaintat Departamentului de Control ºi Anticorupþie al Guvernului. Controlul este efectuat de o echipã de experþi, care cuprinde reprezentanþi ai Ministerului Finanþelor Publice, Ministerului Justiþiei, Ministerului Industriei ºi Resurselor, precum ºi ai Ministerului Apãrãrii Naþionale, obiectivele acestui control cuprinzând ºi oportunitatea ºi utilitatea achiziþiilor de armament ºi tehnicã de luptã, precum ºi analiza situaþiilor achiziþiilor care deja sunt efectuate, cu finanþare externã.

În funcþie de concluziile ce se vor desprinde din raportul care va fi întocmit de echipa de control se va putea decide asupra oportunitãþii continuãrii programelor de achiziþii iniþiate de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale, programe care încã nu au fost garantate de cãtre stat. Vã mulþumim.

Vã mulþumesc. Domnule senator, poftiþi!

Doamnã ministru, ºi de aceastã datã sunt obligat sã-mi mãrturisesc deziluzia faþã de rãspunsul dumneavoastrã. Eu vã întreb de ce s-a oprit programul ”ªoimÒ de la Craiova ºi dumneavoastrã îmi rãspundeþi cã programul ”ªoimÒ de la Craiova s-a oprit pentru cã s-a oprit programul ”ªoimÒ de la Craiova. Eu voiam sã ºtiu care sunt cauzele acestei decizii cu grave consecinþe asupra întreprinderii respective, asupra exporturilor ºi asupra întregului proces de producþie ºi asupra societãþii respective, ºi asupra Craiovei, în general. Eu v-am cerut cauzele, nu un rezumat al deciziilor care s-au luat. ªi, în general, dacã ne spuneþi cã decizia este luatã de primul-ministru, cã atâtea ministere sunt implicate, sã nu credeþi cã ne veþi convinge cã lucrul n-are cauze. Nu vom accepta argumente de autoritate. Ne trebuie cauzele! Vrem sã ºtim de ce un fapt care fusese promovat anul trecut, ºi era unul dintre lucrurile bune fãcute de guvernul anterior, a fost promovat anul trecut de Ministerul Apãrãrii Naþionale, care a cerut aceste avioane, a fost oprit ºi deodatã s-a sistat producerea avioanelor. Vrem sã ºtim, de ce? ªi vrem sã se treacã la crearea de realitate economicã în întreaga Românie, inclusiv la Craiova, unde se întâmplã sã fiu ºi eu senator. Repet, simplul fapt cã-mi spuneþi cã s-a oprit pentru cã s-a oprit nu este un pas înainte, în spaþiul logicii.

Da. Aº vrea sã precizez faptul cã, urmare a acestui control, urmeazã sã se definitiveze întreaga strategie privind finanþarea acestor acþiuni ale Ministerului Apãrãrii Naþionale. Urmare analizei modului în care s-au cheltuit banii care au intrat în acest minister atât pe calea împrumuturilor externe, cât ºi a surselor finanþate din bugetul statului, urmeazã a se vedea exact de ce posibilitãþi de finanþare dispune la aceastã datã bugetul, astfel încât întreaga strategie de finanþare sã se construiascã tocmai pe forþele bugetului României la aceastã datã.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Da, vã mulþumesc. Domnul senator?

**Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Nu. Nemulþumit.

Bine. Vã rog, continuaþi, doamnã.

Am o altã interpelare, primitã din partea domnului senator Aron Belaºcu, referitor la interpelarea formulatã în ºedinþa Senatului din 14 mai a.c., privind proiectul de lege pentru acordarea unor drepturi persoanelor care au ocupat funcþia de ºef al statului.

Din analiza proiectului de lege, astfel cum a fost înaintat spre dezbatere plenului Senatului României, nu reiese cã efortul financiar suportat de la bugetul statului în vederea acordãrii unor drepturi foºtilor ºefi de stat s-ar putea ridica la suma invocatã de dumneavoastrã, ºi anume aproximativ 60 miliarde de lei. Susþinem aceasta întrucât nicãieri în cuprinsul legii nu se face vorbire despre un potenþial personal de pazã, de servire, care sã reprezinte 25 sau 30 de persoane, iar în interpelare nu se prezintã fundamentarea sumelor care sunt prezentate ca fiind prezumate, urmând sã fie cheltuite de la buget. În ceea ce priveºte observaþia potrivit cãreia aceste cheltuieli nu sunt cuprinse în bugetul de stat pe anul 2001, menþionãm cã aceastã prevedere nu era posibilã întrucât la data elaborãrii bugetului nu exista temeiul legal necesar pentru cuprinderea acestora în buget. În situaþia în care acest proiect de lege va fi aprobat, respectiv va fi promulgat de cãtre Preºedintele României, sumele necesare vor fi cuprinse în bugetul de stat fie în temeiul prevederilor legale exprese, fie la o viitoare rectificare bugetarã, atunci când toate instituþiile statului vor primi alocãri bugetare suplimentare, în limita disponibilitãþilor ºi a nevoilor stringente.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnule senator Belaºcu?

Parþial, mulþumit de rãspuns. Dacã, totuºi, mi se poate rãspunde în viitor la ce sume se ridicã aceste eforturi ale statului ºi în mod deosebit cât costã reinstalarea fostului rege Mihai în fostul Palat ”ElisabetaÒ.

Mulþumesc.

Nu putem sã rãspundem încã la aceastã întrebare. Acum se fac evaluãrile, corespunzãtor drepturilor pe care aceastã personalitate le va câºtiga ca urmare a reîntoarcerii în România. Deci sunt în curs de evaluare cheltuielile care urmeazã sã facã obiectul unei rectificãri, pe aceastã poziþie de cheltuieli în bugetul rectificativ.

Da, vã mulþumesc. Mai aveþi vreun rãspuns?

Nu, mulþumesc.

Doamna secretar de stat, vã mulþumesc.

Mai avem, de fapt, o altã interpelare adresatã de domnul senator Ionel Alexandru, dar dânsul nu este în salã ºi urmeazã sã-i transmitem în scris.

Nu este în salã. Da. Vã mulþumesc. Sã-i transmiteþi în scris.

De la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, domnul secretar de stat Iacob Zelenco, vã rog sã rãspundeþi la întrebãrile ºi interpelãrile puse de domnul senator Adrian Pãunescu.

## **Domnul Iacob Zelenco Ñ** _secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

Mã numesc Iacob Zelenco, sunt secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare.

Am sã încep sã rãspund la interpelarea domnului senator Adrian Pãunescu, care a prezentat situaþia grea în care se gãsesc agenþii economici din industria uºoarã. În interpelare s-a abordat, în principal, problematica datoriilor societãþilor cãtre bugetele de stat, bugetele locale ºi fondurile speciale, ºi s-a exemplificat în acest sens cu situaþia Societãþii Comerciale ”CrinulÒ Ñ S.A. Ñ Bucureºti.

Din analiza efectuatã s-au desprins urmãtoarele: Societatea Comercialã ”CrinulÒ Ñ S.A. Ñ Bucureºti are ca principal obiect de activitate producerea ºi comercializarea tricotajelor de bumbac 100% ºi bumbac în amestec cu fibre sintetice. Pachetul de acþiuni gestionat de fostul F.P.S. la Societatea Comercialã ”CrinulÒ, respectiv 51,68% din capitalul social, a fost vândut asociaþiei salariaþilor ”CrinulÒ, încheindu-se contractul de vânzare de acþiuni nr. 32 din 20 mai 1999, cumpãrãtorul beneficiind la data respectivã de facilitãþile oferite de legislaþia în vigoare, respectiv plata în rate a pachetului de acþiuni, platã care urmeazã sã fie definitivatã pânã la 1 iulie 2004. În prezent, structura acþionariatului este urmãtoarea: P.A.S. Ñ are 51,68%, S.I.F. Moldova Ñ 26,36%, alþi acþionari deþin 21,96%. Asociaþia P.A.S. ”CrinulÒ a cumpãrat pachetul de acþiuni menþionat mai sus în condiþiile în care datoriile totale ale societãþii erau la 30.IX.1991 de 21,3 miliarde lei, respectiv de circa 4 ori mai mari faþã de capitalul social din care datoriile cãtre bugetele de stat, bugetele locale ºi fondurile speciale erau de 12,7 miliarde lei. Pânã în prezent, cumpãrãtorul s-a achitat de obligaþiile asumate prin contractul de vânzare-cumpãrare de acþiuni, neexistând clauze contractuale nerealizate, numãrul total de salariaþi fiind în prezent de 474, faþã de 523 la data privatizãrii. Pentru a veni în sprijinul cumpãrãtorului, în baza prevederilor Ordonanþei de urgenþã nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare ºi a Ordinului Ministerului Finanþelor Publice nr. 2.113 din 6 noiembrie 1998, fostul F.P.S. a solicitat Ministerului Finanþelor Publice reeºalonarea la platã a datoriilor bugetare ºi anularea majorãrilor de întârziere pentru Societatea ”CrinulÒ. Acest demers a rãmas însã fãrã efect. Din control s-a constatat cã, deºi societatea a desfãºurat o activitate economicã caracterizatã de creºterea continuã a cifrei de afaceri ºi înregistrarea de profit, pânã în prezent volumul total al datoriilor s-a dublat ºi acestea sunt în valoare de 42 de miliarde lei, dintre care la bugete de 26,8 miliarde lei. În condiþiile în care societatea a plãtit în intervalul precizat cãtre bugetele menþionate ºi fondurile speciale o sumã aproape echivalentã cu datoria iniþialã, respectiv 12,4 miliarde lei, practic, s-a constatat cã printr-o activitate apreciatã ca bunã, inclusiv un management corespunzãtor, societatea nu reuºeºte sã-ºi plãteascã datoriile totale, în sumã de 42 de miliarde de lei.

Vã mulþumesc.

Domnule senator Adrian Pãunescu, poftiþi!

Domnule secretar de stat, salut luciditatea ºi curajul de a spune adevãrul, logica a tot ceea ce aþi spus ºi eu cred, la fel ca ºi dumneavoastrã, cã trebuie sã ne desprindem de cazurile particulare ºi sã mergem cãtre ideea generalã de a reglementa altfel raporturile acestea financiare. Pentru cã tot ceea ce se întâmplã la ”CrinulÒ se întâmplã, practic, în toatã industria de resort ºi mã tem cã în toate industriile româneºti. Aºa cã vã mulþumesc pentru felul în care aþi rãspuns, felul serios ºi aplicat în care aþi rãspuns, ºi pentru speranþa pe care ne-o daþi cã printr-o conlucrare a Executivului ºi a Legislativului, precum ºi a oamenilor de meserie din industrie, se va gãsi o soluþie pentru ca sã ieºim din coºmarul cã poporul român este un popor nerentabil. Aceasta este senzaþia cumplitã pe care o trãim privind fiecare domeniu, fiecare caz în parte. Pânã la urmã, suma lor este urmãtoarea: un popor nerentabil.

Or, nu e adevãrat! Sigur, mi-am permis sã scriu în anii vechi despre acele legi care apar pe neaºteptate ºi oamenii se trezesc vinovaþi faþã de ele. Apare o reglementare în locul în care te-ai culcat asearã ºi reglementarea spune: ”Cine doarme aici va plãti taxã de 5 miliarde!Ò. Dar reglementarea a apãrut asearã, dupã ce tu te culcaseºi. Nu se poate, trebuie sã gãsim acele reglementãri care sã foloseascã, din punct de vedere economic ºi social, oamenilor.

Încã o datã, salut orice exemplu de seriozitate în abordarea unei grave probleme a industriei uºoare româneºti.

## **Domnul Iacob Zelenco:**

Vã mulþumesc, domnule senator, ºi vã asigur cã AutoritateaÉ face tot ceea ce este posibil ºi acþioneazã pe douã direcþii. Una, sã îndreptãm ce se poate îndrepta din privatizãrile fãcute, aºa cum s-au fãcut în perioada trecutã, ºi, în acelaºi timp, sã evitãm astfel de probleme, ca astfel de fenomene sã nu mai aparã.

Vã mulþumesc încã o datã ºi vreau sã mã refer, în continuare, la o altã interpelare ridicatã de dumneavoastrã în legãturã cu privatizarea Staþiunii CãlimãneºtiCãciulata. Din pãcate, nu vã pot rãspunde acum, pentru cã analiza este în curs de efectuare, nu s-a terminat ºi vrem sã vã dãm un rãspuns absolutÉ

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Avem rãbdare, domnule ministru, ºi vã rugãm sã fie profundã ºi serioasã ca ºi cealaltã.

Da, vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Din partea Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, domnul secretar de stat Petre Ciotloº.

Vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Petre Ciotloº Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ca rãspuns la interpelarea domnului senator Vasile Horga, adresatã Guvernului României, cu privire la situaþia actualã a pensionarilor care sunt chemaþi în judecatã de cãtre furnizorii de energie electricã, gaze naturale, pentru neplata întreþinerii, precum ºi cu privire la stabilirea categoriilor de pensionari pentru care pensia nu poate acoperi traiul-limitã, formulãm urmãtorul rãspuns. Cunoscându-se problemele cu care se confruntã pensionarii, cuantumul mic al pensiilor, precum ºi condiþiile precare de trai ale acestora, s-au avut în vedere mai multe mãsuri de recorelare a pensiilor, efectuate, însã, în limita disponibilitãþilor financiare, mãsuri prin care s-a încercat asigurarea unei legãturi mai stânse între pensii ºi elementele pe baza cãrora acestea au fost stabilite, respectiv salariul, vechimea în muncã, vârsta pensionãrii ºi categoria de pensie.

În vederea protejãrii puterii de cumpãrare a pensionarilor, pensiile vor fi indexate trimestrial cu un procent care sã acopere integral rata inflaþiei în cursul anului 2001. Astfel, în luna martie a anului acestuia, pentru trimestrul I al anului, prin Hotãrârea Guvernului nr. 294, pensiile au fost indexate cu procentul de 7,5%, respectiv, 5%, diferenþiat pentru diverse categorii de beneficiari, în funcþie de data deschiderii dreptului la pensie.

Introducerea unui mecanism de recorelare a pensiilor pe baza unui program care se va desfãºura în etape succesive, mãsurã ce a fost cuprinsã în programul de guvernare, porneºte de la o apreciere realistã a posibilitãþilor de realizare a acesteia. Aceastã acþiune este programatã sã fie transpusã în practicã într-un interval de trei ani, cu începere din trimestrul IV al acestui an, tocmai pentru a se asigura sustenabilitatea financiarã a acestei mãsuri.

Domnul senator Horga, poftiþi!

Domnule secretar de stat, în rãspunsul dumneavoastrã aþi atins, sigur, majoritatea problemelor pe care eu le-am ridicat. Însã acest rãspuns, sunt convins cã nu va ajuta cu absolut nimic pensionarii, pentru cã dumneavoastrã vorbiþi despre iniþiative legislative care încã nu sunt nici mãcar în proiect, iar aceºti oameni, aceºti bãtrâni, cã de fapt despre ei este vorba, despre oameni trecuþi de vârsta de 70Ñ75 de ani, care efectiv au o pensie foarte micã, sub un milion, sub un milion douã sute de mii, pensie din care nu pot sã-ºi asigure nici mãcar traiul zilnic.

Factura de energie, factura de gaze, factura de apã rece, apã caldã, reprezintã pentru unii sume cuantificate la peste 10 milioane, 12 milioane lei, la care se adaugã majorãrile ºi penalizãrile, ajungând poate pânã la 20 de milioane pentru aceºti oameni, sigur, ei neputând sã-ºi plãteascã aceste dãri cu câþiva ani în urmã.

Pentru aceºti oameni ar trebui fãcut acum ceva, pentru cã mâine nu mai apucaþi sã faceþi nimic, pentru cã s-ar putea ca unii dintre ei sã se prãpãdeascã pânã aduceþi în Parlament aceste iniþiative. Nu sunt foarte mulþi în þarã, probabil este o categorie, sigur, ºi datoritã faptului cã politica în ultimii 11 ani a fost dusã de o asemenea manierã încât sunt pe cale de dispariþie aceºti bãtrâni peste vârsta de care vorbeam. Eu sunt convins cã acum ar trebui sã faceþi ceva pentru ei, acele iniþiative sã le aduceþi acum, astãzi, mâine, când nu este prea târziu, pentru cã sunt pãrinþii noºtri ºi trebuie sã faceþi pentru ei ceva.

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnule senator, am menþionat ºi în rãspuns, sã ºtiþi cã este de foarte mare actualitate, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale a promovat chiar acel pachet legislativ de care vorbeam înainte, el se gãseºte în discuþie la nivelul diverselor ministere ºi în cel mai scurt timp acele trei legi pe care le menþionam, Legea privind sistemul naþional de asistenþã socialã, un lucru deosebit de important, Legea privind venitul minim garantat ºi Legea privind combaterea marginalizãrii sociale vor fi supuse

spre aprobare Parlamentului. Este un proiect de foarte mare actualitate în cadrul ministerului ºi în cel mai scurt timp aceste acte normative vor fi supuse aprobãrii Parlamentului. Dupã cum spuneam, orice act normativ, cum foarte bine cunoaºteþi, trebuie sã aibã ºi sprijinul financiar de care are nevoie. Vã asigur cã în cel mai scurt timp Guvernul va lua în discuþie aceste proiecte de acte normative.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Din partea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu. Vã rog, prezentaþi rãspunsurile.

**Doamna Luminiþa Gheorghiu Ñ** _secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

Îmi permit sã dau rãspuns la douã întrebãri ºi o interpelare puse de domnii senatori. Privind întrebarea domnului senator Constantin Gãucan referitoare la starea sãnãtãþii tinerilor de pe Valea Teleajenului, testaþi pentru încorporare, vã informãm urmãtoarele: obligaþiile Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei referitoare la recrutãri ºi încorporãri, prevãzute în Legea nr. 46/1996, au fost detaliate în instrucþiunile privind examinarea medicalã a tinerilor, recruþilor ºi rezerviºtilor, tratamentul medical al recruþilor, asigurarea cu instrumentar medical ºi personal sanitar, care au fost aprobate prin ordin comun al Ministerului Apãrãrii Naþionale, nr. 38/2.XII.1996 ºi Ministerului Sãnãtãþii, cu nr. 5/576 din 14 noiembrie 1996. Situaþia remarcatã pe Valea Teleajenului poate avea urmãtoarele explicaþii: exigenþele foarte crescute ale baremului medical al Ministerului Apãrãrii Naþionale, mai ales dacã au fost prevãzute pentru încorporãri la arme cu mari pretenþii, care solicitã tineri înalþi, cu o anumitã greutate, fãrã picior plat, vedere ºi auz foarte bun ºi alteleÉ

Nu vã supãraþi, doamnã secretar de stat, domnul senator nu este prezent ºi atunci vã rog sã transmiteþi în scris.

Atunci vã dãm rãspunsul scris, sigur cã da.

Vã mulþumesc.

Privind întrebarea domnului senator Dumitru CodreanuÉ Este, da? În legãturã cu întrebarea acestuia, vã comunicãm urmãtoarele: Centrele de plasament sunt subordonate Autoritãþii Centrale a Protecþiei Copilului. Deci problema ridicatã de dânsul se referã la un alt secretariat de stat, deci care nu este subordonat Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei. Pentru cã, într-adevãr, în practicã s-a constatat cã existã o carenþã în privinþa asistenþei medicale în cadrul Autoritãþii Centrale privind Protecþia Copilului, deci în cãminele de copii, pentru cã, mã rog, conform organigramei acestora, cadrelor medicale nu li s-a dat competenþa ºi prestigiul de care au nevoie ºi au fost încadraþi doctorii ca referenþi sau instructori, deci sesizând acest lucru am luat legãtura cu Autoritatea Centralã privind Protecþia Copilului ºi în prezent se lucreazã la un protocol în legãturã cu aceºtia, tocmai pentru a se asigura asistenþa medicalã în aceste centre de plasament ºi a da rolul cuvenit medicului ºi asistentului medical în aceste centre privind protecþia copilului.

Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Domnule senator?

## Domnule preºedinte,

Cu permisiunea dumneavoastrã vreau sã apreciez cã acesta nu este un rãspuns demn de un secretar de stat de la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, minister care aparþine actualei guvernãri ºi în programul de guvernare parcã nu se prezenta aºa ceva.

Întrebarea mea a fost foarte concretã Ñ actul medical este exercitat de cãtre cadrul medical, indiferent cã este cu studii medii sau cu studii superioare. Dumneavoastrã acum, stimatã doamnã secretar de stat, mi-aþi rãspuns exact cam cum spunea domnul Adrian Pãunescu, cum m-aº adresa eu: ”Dragi copii de la Casa de Copii Truºeºti, sã ºtiþi cã sunteþi ai Centrului de Plasament TruºeºtiÒ. Cam aºa mi-aþi spus dumneavoastrã mie. Centrul de plasament din subordine este în subordinea Autoritãþii Centrale privind Protecþia Copilului. ªtiam treaba asta. Dar eu voiam ºi v-am întrebat pe dumneavoastrã, ca minister, ca reprezentant al Ministerului Sãnãtãþii, cine asigurã asistenþa medicalã pentru aceºti 1.200 de copii din centrele de plasament. Eu vã informez pe dumneavoastrã cã la centrele de plasamentÉ aceste centre sunt de obicei conduse de un cadru medical, iar Direcþia pentru Protecþia Copiilor Ñ Botoºani este condusã de cãtre un economist. N-are nici în clin nici în mânecã economistul cu actul medical ºi dumneavoastrã îmi spuneþi cã în prezent se lucreazã. Exact ce-mi spunea ºi unul dintre medicii de la Botoºani: ”Domnule, toþi copiii ãºtia trebuie sã meargã înspre asistenþi maternali, sã plece din centrele de plasamentÒ, dar pânã atunci noi trebuie sã asigurãm un cadru medical acolo. Izbucneºte o epidemie, cine credeþi dumneavoastrã cã va rãspunde? Economista de la Botoºani sau învãþãtorul, care este director? Sau medicul acela care în comuna Truºeºti rãspunde de 4.000 de suflete? Mã trimiteþi la medicul de familie! La 4.000 de suflete împrãºtiate în 6 sate, mai are timp sã se ocupe ºi de cei 130 de copii? Eu cred cã nu este corect ºi rãspunsul nu mã satisface. Cu asta, vã mulþumesc.

Dacã-mi permiteþiÉ Dacã citeaþi cu atenþie prevederile legale în vigoare nu mi-aþi fi dat aceastã replicã tãioasã, care, vã rog, este chiar rãutãcioasã ºi cu rea-credinþã.

Nu este cu rea-credinþã. Mii de scuze dacã aþi luat-o aºaÉ

O clipã, o clipã! Deci v-am precizat cã Direcþiile de Protecþia Copilului sunt subordonate altuiÉ deci nu aparþin Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei. Conform actului normativ de organizare ºi funcþionare a acestora, ele sunt subordonate altui secretariat de stat. Aceste centre de plasament ale copiilor au fost preluate aºa cum au fost gãsite, deci vina nu ne aparþine nouã, celor de acum, din guvernarea Adrian Nãstase, aºa le-am luat, ºi tocmai, le-am luat ca, într-adevãr, aici sã rezolvãm relele.

Doamna secretar de stat, deja avem 6 luni de guvernare. Haideþi sã facem ceva pentru copiii ãºtia. Eu vã afirm ca unul care a fost în casele de copii ºi ºtiu ce este acolo. ªtiu cum trãiesc copiii la ora actualã. Am vizitat multe case de copii. Este jale în unele din ele. Fãrã medic ºi fãrã asistentã medicalã, este groaznic! Nu v-aº dori sã treceþi vreodatã prin vreo casã de copii ºi sã vedeþi ce este.

Cunosc acest sistem. Cunosc, pentru cã am fost consilier local ºi cunosc aceastã situaþie. Reþineþi, tocmai pentru cã am sesizat aceste nereguli pe care le moºtenim, din pãcate, se realizeazã în aceste zile ºi mâine se poate încheia ºi prin acest protocol cu Secretariatul de Stat vom lua mãsurile necesare pentru a se asigura o asistenþã medicalã de calitate pentru aceºti copii amãrâþi ºi bântuiþi de soartã. Deci sã aveþi convingerea cã aºa va fi.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna secretar de stat. Domnului senator Matei Vintilã sã-i rãspundeþi!

Referitor la interpelarea domnului senator Matei Vintilã în legãturã cu situaþia bolnavului Cãlugãraºu Rareº care a solicitat un tratament în strãinãtate, vã facem urmãtoarele precizãri: dosarul medical, care ne-a fost înaintat la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei pentru trimiterea acestui tânãr la tratament în strãinãtate ºi care a fost întocmit de Direcþia de Sãnãtate Publicã a Judeþului Vâlcea, în baza referatului medical al comisiei de specialitate, a fost înregistrat la noi. Pacientul a fost înscris pe lista propusã avizãrii pentru plecare la tratament în strãinãtate, în baza Programului Naþional nr. 32 privind trimiterea bolnavilor la tratament în strãinãtate, cazul urmând a fi analizat în cursul acestei luni, deci în sistem de urgenþã se vor lua mãsurile necesare ca acest tânãr sã beneficieze de tratament în strãinãtate.

Sunt mult cazuri de acest gen, din pãcate costurile în strãinãtate ºtim foarte bine ºi toate intervenþiile costã 100.000Ñ150.000 de dolari, deci sunt sume fabuloase ºi, sigur, pentru aceasta fiecare dosar necesitã o studiere minuþioasã, tocmai pentru a se acorda acest sprijin celui care într-adevãr are nevoie urgentã de acest tratament. Fiþi siguri, deci, vã asigurãm de promptitudinea noastrã ºi înþelegerea pentru toate aceste cazuri deosebite.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnule senator, poftiþi!

Vreau sã-i mulþumesc doamnei secretar de stat Luminiþa Gheorghiu. Nu este prima datã când colaborarea este excelentã cu Ministerul Sãnãtãþii, datoritã dânsei. ªi alte disfuncþionalitãþi ºi, cum sã spun eu, tratarea mai pe lângã problemã a doamnei ministru, doamna secretar de stat a ºtiut sã rãspundã ºi sã ia ºi mãsurile care se impun ºi-mi pare rãu cã distinsul coleg de dinainte a vorbit aºa de dur ºi a dat un rãspuns aºa dur tocmai persoanei care chiar colaboreazã cu Parlamentul ºi care chiar face ceva. Eu îi mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

ªi eu vã mulþumesc, doamna secretar de stat.

Din partea Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, domnul secretar de stat Stadiu.

Vã rog, domnule secretar de stat.

**Domnul Florin Stadiu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

Vãd cã domnul senator Corin Penciuc este, da?

Da, este.

Rãspuns la interpelarea domnului senator Corin Penciuc, din Circumscripþia Electoralã Sãlaj.

Strategiile ºi politicile cuprinse în programul de guvernare pentru Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului sunt materializate printr-o activitate investiþionalã coerentã, reflectatã prin bugetul de programe, care reprezintã o aliniere la concepþiile europene de dimensionare ºi urmãrire, pe criterii de eficienþã, a cheltuirii banilor publici prevãzuþi anual în bugetul de stat.

Astfel, în domeniul gospodãririi apelor, programul cuprinde douã obiective principale, ºi anume:

Ñ reabilitarea surselor de apã existente ºi realizarea de noi surse pentru satisfacerea cerinþelor de apã în zonele deficitare urbane ºi rurale;

Ñ apãrarea împotriva inundaþiilor, înlãturarea ºi reducerea efectelor calamitãþilor naturale provocate de viituri ºi evitarea pierderilor de vieþi omeneºti.

Programul de investiþii referitor la protecþia mediului are drept obiectiv principal reconstrucþia ecologicã ºi conservarea biodiversitãþii ºi constã în lucrãri de amenajãri pentru reabilitarea complexelor lacustre din Delta Dunãrii, care face parte din rezervaþia biosferei, fiind cuprinse în patrimoniul universal al zonelor umede, lucrãri de protecþie a litoralului Mãrii Negre ºi lacului Techirghiol, precum ºi amenajarea râului Sãsar, în vederea reducerii poluãrii în municipiul Baia Mare, judeþul Maramureº.

Criteriile generale ºi prioritãþile care au stat la baza întocmirii obiectivelor cuprinse în bugetul de programe al Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, au fost:

Obiectivul numãrul 1 din programul de gospodãrire a apelor urmãreºte alinierea României la standardele europene privind consumul de apã de cap de locuitor Ñ la noi este în prezent de 450Ñ500 metri cubi an/locuitor Ñ faþã de norma minimã O.N.U. de 2.000 metri cubi an/locuitor ºi care sã conducã, în final, la îmbunãtãþirea condiþiilor de sãnãtate ºi civilizaþie a populaþiei.

Investiþiile aflate în execuþie care urmeazã a realiza cerinþele sus-menþionate sunt: sistemul hidrotehnic PajuraÑTeleajen, extinderea ramurii Teleajen cu 1.200 de metri pe secundã, acumularea Runcu, acumularea Mihãileni, pe râul Criºul Alb, acumularea Surduc Ñ etapa a treia, pentru zona Timiºoara, sistem hidrotehnic DunãreÑOlt, amenajãri pe Mostiºtea, etapa a doua, acumularea Paºcani, acumularea Poºta Erlan, Canal SiretÑ Bãrãgan, Acumularea Mãrãcineni, pe râul Argeº, supraînãlþarea BãraºÑSãcele, amenajare râul Mureº, la VidraslãuÑCipãu, acumularea Ogrezeni, amenajare complex Vârful Câmpului, alimentare cu apã C.E.T. Alcui, Partizani ºi foarte multe care au fost solicitate a fi nominalizate.

Domnul senator Penciuc.

Doresc sã-i mulþumesc domnului secretar de stat pentru datele pe care le-a prezentat. În mare, sunt mulþumit, dar aº dori, dacã e posibil, ºi un rãspuns în scris.

Da, sigur cã da, fãrã nici o problemã.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnule secretar de stat, ºi eu aº vrea materialul ãsta, dacã-l puteþi multiplica, pentru cã e foarte interesant.

Cu cea mai mare plãcere.

Da, vã rog atunci sã daþi ºi domnului senator rãspunsul ºi domnului senator Matei Vintilã, dacã aveþi un exemplar; dacã nu, facem xerocopie.

Din partea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, domnul secretar de stat Vasile Molan rãspunde la întrebarea domnului senator Nicolae-Vlad Popa.

Vã rog, domnule secretar de stat, poftiþi!

## **Domnul Vasile Molan Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

Vã mulþumesc.

Pornind de la faptul cã prevenirea ºi combaterea consumului de droguri este o problemã a întregii societãþi, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii considerã necesarã o acþiune concentratã a tuturor factorilor cu atribuþii, fie cã sunt instituþii ale statului, fie cã reprezintã societatea civilã.

Din aceastã perspectivã, experþi din Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, Ministerul de Interne, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei definitiveazã o strategie ºi un program naþional privind prevenirea ºi combaterea traficului ºi consumului ilicit de droguri. Curriculumul naþional are prevãzut, în cadrul ariei consiliere ºi orientare, teme specifice prevenirii ºi combaterii consumului de droguri.

De altfel, programul activitãþilor educative cuprinde un domeniul distinct, legat de prevenirea consumului de droguri, alcool, tutun, de cãtre elevi.

Regulamentul ºcolar interzice introducerea ºi consumul de droguri în ºcoalã. Elevii care introduc sau consumã droguri în ºcoalã sunt sancþionaþi cu exmatricularea din toate ºcolile sistemului naþional de învãþãmânt.

Profesorii au obligaþia sã sesizeze conducerea ºcolii dacã constatã un comportament specific consumatorului de droguri în rândul elevilor. În acest sens, profesorii vor fi pregãtiþi, prin cursuri de formare, sã recunoascã comportamentul tânãrului drogat. ªcolile acordã sprijin Poliþiei în identificarea persoanelor care comercializeazã droguri în jurul unitãþilor ºcolare.

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, prin inspectoratele ºcolare judeþene, ca structuri descentralizate, au încheiat protocoale de colaborare cu instituþii specializate, organizaþii neguvernamentale, administraþia publicã localã, în vederea prevenirii ºi combaterii consumului de droguri în rândul elevilor.

Vã mulþumesc. Domnule senator?

Vã mulþumesc pentru rãspuns ºi aºtept ca acest program sã intre, efectiv, în vigoare ºi ca aceste informaþii sã ajungã ºi la ºcolile generale, la ºcolile din comunele din jurul oraºelor, unde se pare cã existã deja semne de consum de droguri.

Dacã puteþi sã-mi comunicaþi ºi în scris.

Da, voi trimite în scris, da.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Din partea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, domnul secretar de stat Tudor Florescu, vã rog.

Domnul secretar de stat rãspunde tot domnului senator Nicolae-Vlad Popa.

**Domnul Tudor Florescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Referitor la lucrãrile de reparaþii la pasajul de pe DN-1, kilometrul 170+764, la Predeal.

Amplasat pe DN-1 BucureºtiÑBraºov, la kilometrul 170+764, în localitatea Predeal, pasajul superior peste calea feratã dublã BucureºtiÑBraºov a fost pus în funcþiune în anul 1961.

Pasajul are o lungime de 250 de metri, cu partea carosabilã de 7,80 metri ºi douã trotuare de câte 1,50 metri fiecare.

Amplasat într-o curbã cu raza de 120 de metri, pasajul are o pantã transversalã de 3,7%, rezultatã din supraînãlþare ºi o pantã longitudinalã de 3%.

În secþiune transversalã, pasajul are douã grinzi din beton armat, 1,4x1,25 metri, unite între ele printr-o placã armatã cu o grosime de 15 centimetri ºi antretoaze dispuse radial cu lungimi cuprinse între 3,95 metri ºi 4,50 metri. Sunt 462 de antretoaze ºi 69 de panouri de placã.

În intervalul 1961Ñ2000, pasajul a fost supus la 4 reparaþii, în anii 1972, 1976, 1991 ºi 1996, care au constat în lucrãri de întreþinere, înlocuire parapeþi, rosturi de dilataþie, refacere hidroizolaþie, îmbrãcãminte asfalticã ºi altele.

În anul 2000 Administraþia Naþionalã a Drumurilor a hotãrât includerea pasajului în programul de reparaþii capitale. Ca urmare, în luna noiembrie 2000, s-a semnat contractul de proiectare pentru elaborarea documentaþiei tehnice de execuþie, care prevedea realizarea lucrãrilor de consolidare sub circulaþie pentru un trafic cu greutate maximã de 10 tone, soluþie adoptatã anterior datei de 11 martie 2001, când s-a produs accidentul tehnic pe pasaj, ruperea plãcii în deschiderea nr. 5.

Durata de execuþie a lucrãrilor de reparaþie capitalã a pasajului este de 18 luni, cu termen de punere în funcþiune luna iunie 2002.

Domnule senator.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Eu vã mulþumesc.

Rãspunsul, într-adevãr, cuprinde ºi multe alte lucruri tehnice care prisosesc, zic eu. Problema este cã eu nu zilnic, dar de douã ori, cel puþin, pe sãptãmânã vãd aºa-zisa lucrare. Din cauzã cã podul are o anumitã curburã, din locul în care este amplasat podul poliþienesc se vede toatã structura de sub pod, deci calea feratã care trece pe sub pod. Nu se face absolut nimic de o lunã de zile. Eu vã spuneam, ºi îmi pare rãu cã n-am înþeles sau nu este trecutã societatea care ar trebui sã fie sau are obligaþia, sau a câºtigat licitaþia la o asemenea lucrare, nu existã decât un poliþist care pãzeºte ca oamenii sã nu treacã stopul care funcþioneazã ºi care opreºte circulaþia pentru ca sã se circule pe un singur sens. Nu existã nici mãcar un singur muncitor de luni de zile, care sã facã o anumitã lucrare.

Dumneavoastrã aþi spus cã este nevoie de foarte multã manoperã. Într-adevãr, este nevoie de foarte multã manoperã, dar este pãcat de aceastã vreme bunã, sã nu se lucreze absolut nimic! Poate cã se poate ca din 18 luni sã reducem termenul, dar dacã nu se face nimic, probabil cã ele or sã se prelungeascã. Intenþia mea este sã reuºesc, pe aceastã cale, sã vã informez ºi dumneavoastrã sã luaþi act de situaþia realã.

Mulþumesc.

Domnule senator, dacã-mi permiteþi, vã mulþumesc pentru intervenþia ulterioarã a dumneavoastrã.

Vreau sã vã asigur cã cele pe care le-aþi arãtat dumneavoastrã în momentul de faþã, realitatea din zonã dacã este aºa nu se va mai întâmpla sã fie aºa, iar ceea ce înseamnã respectul faþã de public, Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei are un respect deosebit ºi niciodatã nu dorim ca modul de lucru al nostru sã se rãsfrângã negativ asupra populaþiei.

Vã mulþumesc încã o datã.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Vã mulþumesc ºi eu, domnule secretar de stat.

Doamnelor ºi domnilor senatori, declar încheiate lucrãrile plenului Senatului din 21 mai 2001.

Vã mulþumesc.

O searã plãcutã!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 82/31.V.2001 conþine 36 de pagini.**

Preþul 26.604 lei