Stenogramă plen

Declar deschisã ºedinþa de astãzi.

Voi fi ajutat de cei doi colegi senatori, domnul Constantin Nicolescu ºi domnul senator Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului României.

Vã anunþ cã, din totalul de 140 de colegi senatori, ºi-au anunþat prezenþa, pânã la aceastã orã 106 domni senatori. Avem 8 colegi absenþi motivat, 4 colegi în concedii medicale ºi 2 colegi sunt învoiþi.

Stimaþi colegi,

Aþi primit ordinea de zi. Dacã sunt observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi ordinea de zi. Stimaþi colegi,

Sã ne concentrãm atenþia.

Vã rog sã votaþi ordinea de zi.

Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o singurã abþinere, ordinea de zi a fost aprobatã.

Trecem la primul punct al ordinii de zi, declaraþii politice.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, doamnei senator Maria Ciocan.

Doamna senator, aveþi cuvântul.

## **Doamna Maria Ciocan:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia mea politicã se referã la poluarea municipiului Baia Mare.

Baia Mare este oraºul industrial din nord-vestul României, atât de bine individualizat pe harta þãrii ºi atât de bine cunoscut de toatã lumea drept ”capitala mineritului maramureºeanÒ.

De aproape un secol ºi jumãtate, oraºul Baia Mare ºi zonele limitrofe trãiesc sub permanentã stãpânire a efectelor generate de prezenþa plumbului, efecte produse de uzinele din zonã, care apasã atât de dureros ºi nedrept peste vieþile a zeci ºi zeci de mii de oameni.

Plumbul, compuºii acestuia, precum ºi celelalte substanþe toxice deversate zi ºi noapte un numãr atât de mare de ani au un impact grav asupra mediului, dar în special asupra stãrii de sãnãtate a oamenilor. Efectele nocive ale substanþelor poluante deversate în apã ºi în atmosferã pericliteazã deosebit de grav viaþa oamenilor, precum ºi viaþa copiilor care au nefericita ºansã de a contacta boli ce le vor marca dureros întreaga existenþã.

Oamenii ce îºi duc viaþa pe aceste meleaguri sunt marcaþi în continuu de spectrul bolilor care le scurteazã viaþa.

Doar cu câþiva ani în urmã oraºul Baia Mare era cunoscut în toatã Europa, ca fiind ”cel mai poluat oraºÒ, situaþie de-a dreptul alarmantã ºi dezastruoasã.

În ultimii ani s-au fãcut câþiva paºi pe linia eliminãrii factorilor generatori de poluare, însã cu toate acestea drumul este deosebit de lung ºi dificil. Factorii poluanþi îºi exercitã încã, din pãcate, efectele grave asupra oamenilor din aceste zone.

S-a vorbit enorm de mult asupra acestui subiect, a fost comentat în fel ºi chip, dar rezolvarea definitivã ºi totalã nu ºi-a fãcut vãzutã încã prezenþa, spre marile regrete ale atâtor zeci de mii de oameni.

Acum considerãm cã timpul trebuie sã fie de partea faptelor, este necesar sã se treacã la acþiuni concrete, astfel încât oraºul sã nu poarte sintagma trecutului de ”cel mai poluat oraº al RomânieiÒ.

Oraºul Baia Mare ºi zonele limitrofe au nevoie ºi de aici înainte de exploatãri miniere, de uzine de preparare a minereurilor complexe ºi de uzine chimice, dar cea mai mare nevoie, care trebuie sã primeze, este de a avea un mediu înconjurãtor curat, nepoluat, în care viaþa celor ce trãiesc ºi muncesc aici sã nu fie afectatã de cele mai grave boli, care produc în orice moment atâta suferinþã ºi necazuri.

Este necesar a se face eforturi de ordin financiar, oricât ar fi acestea de însemnate, pentru a pune în aplicare tehnologii de ultimã orã, astfel încât factorii poluanþi sã fie eliminaþi definitiv.

Trebuie ca viaþa politicã ºi cea economico-financiarã sã conlucreze pentru aplicarea neîntârziatã a celor mai eficiente soluþii care sã favorizeze existenþa parametrilor de viaþã ai industriei, dar în primul rând ai sãnãtãþii oamenilor.

Când este vorba de viaþa ºi sãnãtatea oamenilor, nici un preþ nu este prea mare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) are cuvântul domnul senator Adrian Pãunescu.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Dupã o sãptãmânã de suferinþã personalã, am avut inspiraþia ºi curajul sã plec din teritoriul bolii direct în teritoriul sãnãtãþii, adicã într-o zonã a României pe care Dumnezeu a lucrat-o, dupã pãrerea mea, direct. Este vorba de Mãrginimea Sibiului, este vorba de Sãliºte, este vorba de Poiana Soarelui.

Acolo, niºte oameni entuziaºti, doamna Lia Maria Bologa, o excepþionalã cântãreaþã a zonei, care conduce acum ªcoala Popularã de Artã, ºi un om cu adevãrat al muncii ºi al performanþei, domnul inginer Ion Botezan, ºi toate autoritãþile Sibiului, politice, administrative, culturale, au construit o anumitã realitate, numitã de ei ”lada de zestreÒ, pentru reechilibrarea spiritualitãþii naþionale, pentru refacerea dreptului la puritate a mesajului ºi la pãstrarea

fizionomiei, împotriva kitch-ului, împotriva modelor efemere ºi uneori sãlbatice, primitive ºi deznaþionalizante. Oameni din toatã Mãrginimea Sibiului, unul dintre cele mai frumoase ºi mai demne altare a neamului, s-au adunat ºi au refãcut legãtura cu trecutul, ºi, prin copiii lor, au dat un semnal curat ºi inspirat viitorului.

M-a remontat aceastã extraordinarã manifestare de spirit de la Sãliºte Ñ Poarta Soarelui ºi sunt bucuros cã, repet, mi-am depãºit o sãptãmânã de boalã pentru a fi printre oamenii fundamentali. Iar oamenii din Mãrginimea Sibiului sunt fundamentali pentru România de ieri, de azi, de mâine, pentru România eternã. Asta nu înseamnã cã nu am continuat sã prizez ºi sã mã strãduiesc sã reformulez în mintea mea realitãþile nelegiuite, acele devieri de la logicã ºi acele încãlcãri ale ordinii firii, care ne fac atâta rãu.

În treacãt voi spune cã la Chiºinãu se încearcã iarãºi un atac la adresa limbii române, ºi nu numai a limbii române în esenþa ei, ci ºi la adresa limbii române în felul în care este ea formulatã, ca sonoritate, împotriva sintagmei limba românã ºi de istorie a României, ºi cã toatã aceastã campanie deznaþionalizantã este menitã sã provoace reacþii disperate ºi este menitã sã rãneascã demnitatea acestui popor. Protestez, de aici, de la Bucureºti, împotriva felului în care guvernanþii de la Chiºinãu înþeleg sã batjocoreascã ºi ºtiinþa istoriei, ºi demnitatea acestui popor blând din Basarabia ºi care, orice ar face ei, este parte din poporul român, aceasta nu o poate lua nimeni, cãci e apartenenþa profundã la esenþa neamului.

Dar primarul al cãrui nume, probabil, dintr-o tensiune a dreptãþii care trebuie sã se facã, nu-mi vine în cap Ñ Armos, da? Almos? Ñ, omul acesta nu a avut nici un motiv organic pentru ceea ce a întreprins. Nu! Pur ºi simplu, a hotãrât dumnealui cã acolo nu este un teritoriu guvernat de steagul românesc. De fapt, asta este grava problemã pe care ne-o pune primarul din Sfântu Gheorghe, care a hotãrât cã trebuie sã scoatã steagul, l-a scos ºi a mai spus ceva, s-a angajat, foarte ocoº cã nu-l va mai pune niciodatã acolo.

Sigur cã într-un cartier din Bucureºti, imediat dupã acest gest de bravurã, i s-ar fi spus ceva legat de mama lui. Noi suntem, însã, la o conjugare de cartiere ºi nu-i voi spune nimic din ceea ce meritã, pentru ca el, dupã aceea, sã înceapã numãrãtoarea de la înjurãtura mea: uite cum se comportã. Deci nu e grav cã el scoate tricolorul, cã aºa-i vine lui, ar fi grav sã-l înjur eu. Nu-l voi înjura. Voi cere doar justiþiei sã intervinã. Probabil cã o fac prima oarã în viaþa mea. Toatã copilãria mea am fost terorizat de GAZ-urile care veneau ºi arestau þãrani români ºi, din când în când, pe tata ºi pe bunicul. Aºa cã mi-a rãmas în minte un anumit sentiment de teroare, de câte ori vorbesc despre puºcãrie ca soluþie. ªi aici nu mã intereseazã puºcãria. Mã intereseazã o judecatã ºi o pedeapsã exemplare (abstractizate imediat) pentru acest netrebnic care nu a avut nici o obligaþie faþã de nimeni, nimeni nu i-a cerut, dintre alegãtorii lui, aºa ceva ºi, în orice caz, el nu cred cã s-a angajat cã va rezolva situaþia istoricã din Ardeal scoþând tricolorul de pe primãrie. Asta este problema lui ºi e problema partidului sãu, care ar trebui sã iasã din expectativa complice în care se situeazã ºi sã-l arate cu degetul.

Eu tot citez aici ce se scrie prin presa maghiarã. Vã aduc încã o veste care e foarte bunã ºi care ne dã liniºte, ne putem apuca de construcþia economicã ºi de ieºirea din impas. Este atacatã de cãtre diverºi lideri de opinie, de acest fel, ºi Moldova. Moldova este, în concepþia lor, strãvechi pãmânt maghiar!

Aflãm asta din presa de specialitate negativã.

Vã rog sã fie liniºte! Nu mã încurajaþi

cu voce tare, pentru cã mã strãduiesc sã fiu cât mai exact ºi nu pot glumi cu asta. Aflãm din aceeaºi bãtãlie, din pãcate, dusã chiar de U.D.M.R., cã trebuie sã restituim ceangãii maghiarimii. Ceangãii nu vor sã fie maghiari, dar U.D.M.R.-ul vrea ca între maghiari sã fie neapãrat ºi ceangãii.

Toate aceste provocãri trebuie sã înceteze! Toatã aceastã luptã împotriva consecinþelor Trianon-ului a început sã ne cam scârbeascã.

Pe de o parte, se conlucreazã cu partidul de guvernãmânt ºi se obþin tot felul de privilegii Ñ cã, uneori, sunt ele mai mult decât drepturi Ñ, pe de altã parte, în penumbra unei prese neruºinate ºi cu concursul unor lideri pe care, spre salvarea de ridicol sau de pedeapsã, ceilalþi îi numesc radicali, se atacã date fundamentale ale Þãrii Româneºti, ale Constituþiei României ºi ale drepturilor noastre în lume. Noi nu putem sã ne apucãm o datã, în sfârºit, de treaba pentru care ne-am asumat aceastã rãspundere, cã avem de întors capul în permanenþã ºi de trãit în oglinzile retrovizoare. Nu, domnilor, asupra problemei Transilvaniei nu putem discuta la nesfârºit! Lãsaþi-ne în pace, lãsaþi-vã în pace, sunt cetãþeni ai aceleiaºi þãri! Aveþi aceleaºi obligaþii! Trebuie sã scoatem acest popor din marasm, din mizeria în care se aflã!

Ei, nu! În permanenþã suntem determinaþi, suntem obligaþi sã ne ocupãm de recucerirea unor cuceriri deja cucerite. Noi nu vom accepta niciodatã sã negociem cu cernealã ceea ce s-a plãtit cu sânge! Faptul de la Sfântu Gheorghe nu e o glumã. Nu e iniþiativa unui biet primar oligofren care-ºi confundã desuurile personale cu steagul naþional. Nu! Ceea ce se întâmplã acolo devine fapt semnificativ, dacã liderii formaþiunii din care face parte primarul de Sfântu Gheorghe Ñ U.D.M.R. Ñ nu iau atitudine hotãrâtã, nu-i retrag încrederea acestui om care ultragiazã istoria ºi însemnele României. Este momentul istoric în care s-a dat, dupã pãrerea mea, excesiv privilegiul de a se ieºi, în anumite momente de sãrbãtoare, unor minoritãþi cu steagurile lor. Eu nu cred cã sunt steagurile lor. Eu cred cã sunt steagurile majoritãþii din care ele s-au rupt ºi cã ele au nostalgia acelei majoritãþi. ªi cred cã un prim pas de cedare a dreptului ca steagul tricolor românesc sã se afle pe primãria din Sfântu Gheorghe stã ºi în îngãduinþa ca la sãrbãtori, în România, sã fluture mai multe steaguri naþionale în jurul frunþilor oamenilor cuprinºi de sãrbãtoare. Dar, în fine, nu vreau sã discut la nesfârºit lucruri care s-au petrecut. Le las sã-ºi arate valabilitatea sau otrava.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal are cuvântul domnul senator Gheorghe Flutur.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã se referã la satul românesc ºi ºansele acestuia în perioada actualã ºi în viitor.

Satul românesc, dupã cum este cunosccut, a fost identificat în perioada interbelicã cu stabilitatea statului naþional. Era ºi normal din moment ce Bursa Europeanã a Cerealelor era la Brãila ºi leul era greu fãrã sã piardã zerouri. Dupã 1946, o ideologie aberantã a vrut sã ne îndepãrteze de Dumnezeu ºi de proprietate. Dupã colectivizare a urmat urbanizarea excesivã. Þãranii au uitat de agriculturã ºi au devenit navetiºi industriali. E o navetã care nu s-a încheiat nici acum, deºi Legea nr. 18/1991, cu modificãrile ulterioare, a încercat sã redea scriptic proprietatea. În 50% din cazuri proaspeþii proprietari nu sunt ºi agricultori ºi nici nu au veleitãþi antreprenoriale. Satele s-au golit de tineri ºi s-au umplut de pensionari ºi navetiºti cu nostalgia halelor industriale, a celor douã zile de leafã, a apei calde ºi a cãldurii neplãtite.

În aceste condiþii, satul actual trãieºte de pe o zi pe alta, principalele venituri fiind pensiile, ajutoarele sociale ºi salariile bugetarilor.

Am fãcut o analizã în judeþul pe care-l reprezint ºi a rezultat cã, în 95% din cazuri, comunele nu pot obþine venituri proprii, nici mãcar pentru acoperirea cheltuielilor curente. De aici, ºi capacitatea redusã de a se dezvolta autonom.

Astãzi comunele noastre depind de resurse bugetare centrale, sub formã de reparaþii ale sumelor defalcate. Despre mecanismul politic al acordãrii acestor sume nu este cazul sã vorbim aici. În nici un caz, acesta nu are în vedere analiza exactã a resurselor ºi nici investiþiile de perspectivã.

De mult doream sã abordez aceastã temã, dar sãptãmâna trecutã, joi, Guvernul m-a incitat sã o fac. De ce?!

Guvernul a aprobat nivelul coºului zilnic. Pentru informarea guvernanþilor, aº vrea sã atrag atenþia cã poþi sã aprobi elemente unde ai niveluri de competenþã ºi nu indicatori sintetici de analizã. Dincolo de faptul cã acest indicator este unul statistic, de tip agregat, ºi este rezultatul unor realitãþi, decizia Guvernului este o uriaºã eroare, care pune în dificultate o ºtiinþã serioasã Ñ statistica. Aº vrea sã sesizez hilarul problemei. Locuitorii satelor din toatã þara au auzit cã Guvernul a aprobat un coº zilnic, calculat lunar la 1.650.000 lei/persoanã. Ce nu au aflat aceºtia este cine le aduce coºul. Poate alegerile?!

2. În oraºe încã nu s-a creat piaþa agroalimentarã de gros. Ce-ar fi dacã aceastã funcþie ar fi stimulatã ca activitate de servicii pe lângã primãriile sãteºti?

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. are cuvântul domnul senator Verest—y Attila.

Vã rog foarte mult, fac apel, încã o datã, la dumneavoastrã sã închideþi telefoanele mobile! Vã rog! Aveþi cuvântul!

## **Domnul Verest—y Attila:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur cã se aºteaptã un rãspuns din partea U.D.M.R.-ului, din partea mea, probabil, s-ar aºtepta un rãspuns ºi din partea domnului primar, cu care eu am avut ocazia sã discut de câteva ori, dar, dincolo de rãspunsurile pe care le voi formula ºi pe care le putem da, se impune o întrebare simplã, elementarã, dupã mine, chiar bine venitã. De ce atâta supãrare? ªi caut rãspuns la aceastã întrebare. Probabil cã vom ºi gãsi rãspuns, dacã cãutãm împreunã.

De la bun început aº preciza cã nu aº vrea sã îl rog pe domnul preºedinte sã vã roage sã mã lãsaþi sã continuu ceea ce am început sã spun.

Se spune foarte clar, aºa este, ”diavolul se ascunde în detaliiÒ. Este suficient sã omiþi câteva detalii, sã pui anumite elemente în alt loc decât unde îºi au locul firesc ºi se nasc monºtrii.

Se naºte monstrul unui primar care smulge drapelul naþional ºi nu ºtiu ce face, pentru cã rãni nu a avut pe cap, deci nu era justificat sã facã asemenea gesturi. Se naºte imaginea unei primãrii unde fluturã, probabil, alte steaguri decât cel naþional, iar dumneavoastrã staþi aici ºi îl credeþi ºi vã ºi indignaþi, pe bunã dreptate, pentru cã dacã aºa ar fi, atunci, indignarea ar fi realã ºi cu suport, numai cã, situaþia stã un pic altfel. Nu spun cã este în roz. Situaþiile în care intervin în disputã elemente de simbol naþional nu sunt benefice nimãnui. Nici unei pãrþi, nici celeilalte, dar situaþia este diferitã.

Conform legii, pe primãrii ºi pe edificii, în România, se arboreazã steagul naþional. Este ºi acum acolo.

Domnul primar nu este chiar atât de tâmpit sã comitã un act care, într-adevãr, atrage nu numai oprobiul domnilor senatori antevorbitori sau celor care vor mai vorbi despre acest subiect, ci atrage justã pedeapsã din partea legii. Steagul este acolo, domnii mei! Nu s-a rupt, nu s-a smuls. Este vorba despre altceva.

Legea s-a respectat, numai cã a respecta legea ºi a convieþui nu sunt totdeauna lucruri care se ºi suprapun ºi se ºi îmbinã, pentru cã o scurtã istorie sunã în modul urmãtor: exista o placã bilingvã pe prefecturã care s-a spus cã nu se impune a fi pusã, a fost ºi scoasã de acolo, pentru cã, conform legii, placa nu trebuia sã fie aºezatã acolo. Dupã lungi discuþii, am ajuns la concluzia cã se impune o reglementare în acest sens ºi se va repune placa.

Domnul primar, care nu s-a consultat cu nimeni, ºi s-a simþit, probabil, ofensat de aceastã interpretare îngustã, în primul caz, al plãcuþei, a domnului prefect, a spus urmãtorul lucru: din douã în douã luni de zile se schimbã un steag care este deasupra primãriei, deci nu unde scrie legea cã trebuie pus steagul, ºi atunci, nu o sã-l mai înlocuim, pentru cã nu scrie în lege.

**:**

Cine a transformat-o în element de disputã?!

## **Domnul Verest—y Attila:**

Dacã m-aþi urmãrit, este bine. Dacã nu, particular vã voi spune, încã o datã, multe detalii privind aceastã situaþie.

Stimaþi colegiÉ

Domnule preºedinte,

Vã rog sã atrageþi atenþia, mai ales acum, pãrþii care s-a simþit foarte bine acum câteva minute, sã încerce sã se simtã bine ºi acum.

E greu!

ªtiu cã este greu, dar noi nu am comentat ºi nu am protestat la nici o formulare expusã sau spusã mai devreme.

Dincolo de aprecierea unui coleg sau altul, existã, într-adevãr, o colaborare între douã formaþiuni politice, care nu este o colaborare care s-ar rezuma la cele câteva sute de metri pãtraþi ai unei primãrii sau la dimensiunea unui consiliu sau al unui sat sau al unui oraº sau al zilei de astãzi. Este o colaborare care este apreciatã nu în sala aceasta, ºi nu numai de noi, la cea mai mare cotã, ci peste tot în lume.

În momentul de faþã mai avem câteva luni de zile pânã la un eveniment pe care-l aºteptãm ºi în care ne-am pus speranþã Ñ invitarea României la Praga la structurile N.A.T.O.

Pentru asta dãm steagul jos?! Ãsta este ºantaj!

## **Domnul Verest—y Attila:**

Eu vã atrag atenþia cã în aceste luni de zile ne putem aºtepta la multe lucruri, ºi bune, dar ºi rele, pentru cã sunt forþe care sunt interesate ca lucrurile sã meargã înainte, ºi sunt unii care sunt profund interesaþi ca lucrurile sã se rupã, sã nu meargã bine.

Eu sunt convins cã cine a ascultat ºi cine, cu mult calm ºi cu multã limpezime, pune lucrurile în ordinea fireascã, aºa cum s-au întâmplat ele, sunt de acord cã ºi soluþia existã tot în sensul acesta.

Încã o datã precizez ºi sunt convins cã nici nu vom proceda aºa, niciodatã, sã transformãm simboluri naþionale în argumente de disputã politicã sau de orice alt gen, iar aceste lucruri pe care vi le-am arãtat, de care v-am vorbit se vor corecta ºi se pot corecta din ambele pãrþi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Aron Belaºcu.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/27.VI.2002

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Mai este un loc la Jilava pentru primarul ãsta!

## **Domnul Aron Belaºcu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este lesne de înþeles care este poziþia Partidului România Mare faþã de ceea ce s-a întâmplat la Sfântu Gheorghe cu privire la faptele sãvârºite de cãtre acel primar. Bineînþeles cã achiesãm la tot ceea ce a afirmat, azi, aici, de la aceastã tribunã, legat de aceastã temã, domnul senator Adrian Pãunescu ºi îi mulþumim frumos. Este bine cã a ridicat aceastã problemã un senator de la partidul de guvernãmânt ºi nu am afirmat-o noi, pentru cã, altfel, din nou am fi fost fãcuþi extremiºti, xenofobi ºi alte etichetãri de acest gen.

Cu aceasta am încheiat referirea la problema respectivã ºi voi trece la declaraþia mea politicã de astãzi.

Copºa Micã. Mã refer tot la o problemã de poluare. În legãturã cu aceastã problemã am fãcut o interpelare acum circa o lunã de zile, mai precis pe data de 20 mai, adresatã Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului.

Fac astãzi o declaraþie politicã, pentru cã situaþia de acolo este foarte gravã.

Copºa Micã reprezintã etalonul oraºelor-martir care s-au dezvoltat cu preþul agresiunii insidioase ºi permanente a poluãrii asupra unei întregi populaþii, de la nou-nãscut pânã la cel rãpus înainte de vreme.

Poluarea datoratã industriei de la Copºa Micã este de notorietate internaþionalã, zona fiind arhicunoscutã datoritã poluãrii puternice ºi a mediului înconjurãtor grav deteriorat.

Impactul negativ al poluanþilor asupra solului, apei, vegetaþiei, animalelor ºi oamenilor este resimþit într-un mod pregnant pe o distanþã de aproximativ 36 km în lungul râului Târnava Mare ºi ceva mai redus pe o distanþã aproximativã de 65 km între oraºele Blaj ºi Dumbrãveni.

Situaþia se datoreazã industriilor producãtoare de acid sulfuric, metale neferoase, aliaje de aur ºi argint ºi acid cianhidric de la S.C. SOMETRA Ñ S.A., un holding din Grecia. Se pare cã este un holding înfrãþit sau, cel puþin, foarte apropiat de aceastã societate OTE ROMTELECOM, careÉ ºtie toatã lumea cât de bine ne-a fãcut în þarã. Principalii poluanþi sunt bioxidul de sulf, pulberile de plumb, acidul sulfuric, precum ºi trioxidul de sulf, trioxidul de azot, monoxidul de carbon, ozonul, zincul, cadmiul, metacrilatul ºi polimetacrilatul de metil.

Este o întrebare. Altfel nu ne putem explica de ce se tace în condiþiile în care existã semnale cã acest holding nu lucreazã nici corect, utilizând diverse inginerii financiare de sustragere de la plata obligaþiilor faþã de statul român, existând, de asemenea, multe aspecte neclare privind activitatea acestuia, inclusiv cu privire la procesarea în strãinãtate a nãmolurilor aurifere.

Am aici plângerea a 412 persoane din comuna Mica Sasa, cetãþeni care nu cer oprirea activitãþii de la S.C. SOMETRA Copºa Micã, ci doar executarea investiþiilor antipoluante, acordarea despãgubirilor pentru animalele moarte ºi pentru cerealele ºi produsele care nu se pot consuma, efectuarea lucrãrilor de reþea de apã potabilã ºi canalizare, lucrãri sistematice de reîmpãdurire, dotarea cabinetelor medicale cu instrumentarul necesar, medicamente ºi medici de specialitate.

Numai în perioada septembrie 2000 Ñ februarie 2001, s-a înregistrat pe raza comunei Mica Sasa decesul a 23 de cai datoritã acumulãrii de plumb, cadmiu ºi zinc.

Din analizele de laborator rezultând valori ale concentraþiei de plumb de 25 de ori mai mari, iar ale concentraþiei de cadmiu de 32 de ori mai mari, iar în organele þintã Ñ rinichi Ñ valori de 225 faþã de 1,3Ñ2,75; în ficat de 101,4 faþã de 0,37Ñ1,6 valori normale. Sunt analize fãcute de organele de specialitate.

Prin urmare, domnilor guvernanþi, vã invitãm sã reflectaþi cu toatã rãspunderea la angajamentul ce vi l-aþi asumat prin Programul de guvernare privind protecþia mediului înconjurãtor. A se vedea subcapitolul III.3.10 paginile 65Ñ67 din Programul de guvernare, prevederile art. 22 din Constituþie potrivit cãrora dreptul la viaþã ºi integritate fizicã ºi psihicã sunt garantate, ale art. 33 care consacrã garantarea dreptului la ocrotirea sãnãtãþii, statul fiind obligat sã ia mãsuri pentru asigurarea igienei ºi sãnãtãþii publice, ale art. 38 cu privire la muncã ºi protecþia socialã a muncii. Vã solicitãm sã mai renunþaþi la de acum bine cunoscutele scenarii ºi crearea unor psihoze de genul: ridicarea vizelor, aderare, integrare ºi aºa mai departe, de asemenea, la cheltuielile enorme pe care le faceþi pentru a vã cosmetiza imaginea ºi sã vã aplecaþi asupra gemetelor acestui popor care a ajuns bãtaia de joc a ciocoilor interni ºi a aventurierilor strãini.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.N.L., domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Aveþi 4 minute, domnule senator.

În radiojurnalul de astãzi, ora 7,00, la cel mai ascultat post de radio din þarã Ñ România ”ActualitãþiÒ Ñ sunt nominalizate ca principale ºtiri: examenul de capacitate ºi accidentul SOV.

Acest lucru nu reprezintã o gafã, ci o faptã premeditatã. ªtirea importantã care ar fi trebuit sã fie anunþatã ar fi fost victoria strãlucitã a dreptei franceze asupra stângii.

Despre acest eveniment politic, cu implicaþii deosebite asupra viitoarei noastre integrãri euroatlantice, s-a spus doar o singurã frazã. Mai mult, s-a vorbit despre faptul cã extrema dreaptã nu a intrat în Parlamentul francez.

Nu s-a comunicat nici o cifrã cu privire la rezultatul alegerilor ºi nu s-a fãcut nici un comentariu pe aceastã temã.

Ne amintim ºi astãzi de declaraþiile triumfaliste ale domnilor Iliescu ºi Nãstase rostite cu ocazia câºtigãrii alegerilor din Franþa ºi Germania de cãtre stânga.

Presa francezã însã vorbeºte despre faptul cã electoratul i-a înlãturat pe socialiºti datoritã aroganþei ºi lãudãroºeniei manifestate de aceºtia.

Cred cã opinia publicã din România are dreptul sã cunoascã adevãrul: Franþa este condusã de un preºedinte de dreapta, iar partidele care îl susþin beneficiazã, în urma acestui scrutin, de douã treimi, majoritatea absolutã din locurile Legislativului. Noul guvern francez care va fi format va putea pune în practicã, deci, soluþii de dreapta pentru depãºirea crizei economice.

Sã nu uitãm cã Franþa, prin vocea preºedintelui Chirac, s-a declarat avocatul României în demersurile acesteia privind integrarea. Tocmai de aceea relaþiile

Partidului Naþional Liberal, singurul partid parlamentar de dreapta din România, ºi actuala putere din Franþa trebuie sã se intensifice.

ªi în Germania se aºteaptã, în aceastã toamnã, schimbarea de la putere a social-democraþilor ºi revenirea partidelor de centru-dreapta.

Explicaþia acestui fenomen oferitã de analiºtii politici, ca ºi în Franþa, de altfel, este legatã de eºecul reformelor de tip social-democrat, de creºterea îngrijorãtoare a ºomajului, de scãderea nivelului de trai.

Constatãm astfel cã Franþa, Italia, Spania ºi, probabil, Germania contrazic previziunea lansatã cu câtva timp în urmã de Preºedintele Iliescu privind o Europã socialdemocratã ºi un secol social-democrat.

## **Din salã:**

Nu!

...guvernatã de un partid ce se declarã social-democrat.

Dupã cum observãm, ”succeseleÒ, în ghilimele, subliniez, politice social-democrate ale Guvernului Nãstase le regãsim în barometrul de încredere al consumatorului realizat pentru Uniunea Europeanã de cãtre Institutul de Cercetare de Piaþã GIA KAPA România, în perioada mai 2001 Ñ aprilie 2002. 55% dintre români declarã cã veniturile lor sunt suficiente abia pentru acoperirea cheltuielilor curente, 24% dintre aceºtia au datorii, numãrul celor care înregistreazã datorii fiind dublu ºi chiar mai mult faþã de Polonia, Cehia ºi Bulgaria. Atenþie! Nu e vorba de datorii la bãnci, este vorba de datorii care sunt luate pentru a-i ajuta sã trãiascã.

Devine evident faptul cã politica social-democratã a Guvernului Nãstase nu contribuie la ridicarea nivelului de trai, cu atât mai puþin accelereazã reforma economicã.

Faþã de aceastã situaþie, dacã România nu va opta pentru soluþii cu adevãrat liberale, mult visata bunãstare va rãmâne doar o promisiune electoralã. Vã mulþumesc.

Stimate colege ºi Stimaþi colegi,

Vã rog sã pãstraþi liniºtea! S-a pus o întrebare: oare cine ne-a adus aici?

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Buzatu. Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/27.VI.2002

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege ºi Stimaþi colegi,

Acum douã sãptãmâni, la acelaºi capitol, deci tot la declaraþii politice, am expus, aici, câteva consideraþii despre Mareºalul Ion Antonescu. Fiind ºi istoric, am considerat de datoria mea ca la 120 de ani de la naºterea Mareºalului sã rostesc 5Ñ6 minute despre activitatea sa. Dupã cum vã amintiþi, imediat dupã aceea, un tânãr coleg, domnul senator S—gor, s-a prezentat aici ºi a expus un document voit incendiar. Cicã Mareºalul Antonescu, pe atunci general însã, la 8 iulie 1941, ar fi declarat, într-o ºedinþã a Consiliului de Miniºtri, citez: ”Cu riscul de a nu fi înþeles de unii tradiþionaliºti care mai pot fi printre dumneavoastrã, eu sunt pentru migraþiunea forþatã a întregului element evreiesc din Basarabia ºi Bucovina, care trebuie zvârlit peste graniþãÒ etc., etc. Nu voi da citire întregului citat. Voi termina imediat.

Nu am putut sã rãspund atunci, au rãspuns senatorii Corneliu Bichineþ ºi Adrian Pãunescu ºi, de data aceasta, iatã, vin aici. O sã las domnului preºedinte de ºedinþã proba Ñ declaraþia respectivã a fost fãcutã de Mihai Antonescu, vicepreºedintele Consiliului de Miniºtri. ªi aºa, douã sãptãmâni, iatã-l pe Antonescu vinovat de ceea ce nu a fost.

Vreau sã precizez cã declaraþia respectivã a apãrut în volumul ”Stenogramele ºedinþelor Consiliului de Miniºtri, Guvernarea Ion AntonescuÒ, vol. IV, perioada iulieseptembrie 1941, Bucureºti, anul 2000, pagina 57.

Domnule preºedinte, vã voi prezenta aceastã probã. Eu cred cã este cazul sã se þinã cont de ceea ce se vorbeºte aici ºi de faptul cã nu se pot pronunþa aici sentinþe sau nu se pot aduce minciuni atât de gogonate, sã le spunem.

Tot cu acelaºi gând, pentru a preveni posibile denaturãri, iatã, am sã dau citire unui foarte scurt document care ne intereseazã: de douã, trei sãptãmâni, presa, nu numai cea românã, ci ºi cea strãinã, este plinã de referiri la cazul lui Nicholaus Schiffer. Atunci când noi dezbatem Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 31/2002 ºi combatem însemnele fasciste, ne pregãtim sã îi pedepsim pe cei care neagã holocaustul în public, iatã cã noi aducem în þarã pe cei care au comis holocaustul. Nu ºtiu ce se întâmplã?

**:**

## A venit singur.

Ce este... A venit singur. De ce a fost primit? Pentru cã acest individ, iatã, a semnat în 1943 urmãtorul document. Vã rog sã îmi daþi voie, sunt numai câteva rânduri, l-am descoperit în arhive: ”Subsemnatul fruntaº Schiffer Nicolae (aceasta, ca sã înþelegem situaþia sa), fiul lui Ion ºi al Anei, nãscut în anul 1919, luna aprilie, ziua 9, în Philadelphia, Statele Unite, contingent 1941, numãr matricol 2.964, având gradul de fruntaº, aparþinând regimentului 20 Dorobanþi, domiciliat actualmente în comuna Moraviþa, judeþul Timiº-Torontal, de profesiune cofetar, doresc de bunãvoie a fi înrolat în armata germanã conform condiþiunilor prevãzute în Convenþiunea între Guvernul român ºi Guvernul german din ziua de 12 mai 1943Ò. A plecat sã facã holocaust în altã parte, nu trebuie sã ne fie pus nouã în seamã.

Vã voi prezenta, domnule preºedinte, o copie dupã originalul acestui document.

Pentru a încheia, voi preciza cã aflu de la colegul meu, senatorul Mihail Lupoi, cã la Zalãu apar publicaþiiÉ oricum se face intensã propagandã împotriva Tratatului de la Trianon.

Vã mulþumesc pentru audienþã.

Grupul parlamentar al P.R.M. mai are 4 minute. Are cuvântul domnul senator Nicolae Iorga.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vã mãrturisesc cã declaraþia mea politicã trebuia sã aibã o cu totul altã temã, dar m-am rãzgândit, pentru cã un coleg de al nostru, senator de la U.D.M.R., subtil, dar foarte tenace, a încercat sã ia apãrarea primarului din Sfântu Gheorghe, primar care a fãcut un gest absolut provocator, iar domnul senator de la U.D.M.R. nu are dreptate când spune cã noi suntem în necunoºtinþã de cauzã. La fiecare sfârºit de sãptãmânã, eu, personal, ca senator de Braºov, mã deplasez în Sfântu Gheorghe Ñ dacã nu merg sãptãmâna aceasta o datã, merg sãptãmâna viitoare de douã ori Ñ, ºi vreau sã atrag atenþia colegilor din Grupul parlamentar al U.D.M.R. cã primarul dumnealor este puþin recidivist în materie. În afara controalelor anunþate, acelaºi primar refuzã sã punã tricolorul românesc în sala de consiliu a Primãriei din Sfântu Gheorghe. Acelaºi primar Ñ ºi posed documente în acest sens Ñ, în momentul în care Grupul ºcolar nr. 1 din Sfântu Gheorghe solicitã sã i se atribuie denumirea de ”Constantin BrâncuºiÒ, sub semnãtura aceluiaºi domn primar, ni se rãspunde cã acest domn Constantin Brâncuºi nu a fãcut nimic pentru Sfântu Gheorghe, iar denumiri de strãzi ºi de licee se dau numai celor care au fãcut ceva pentru municipiul respectiv ºi se dau niºte exemple: groful çrp‡d Mih‡ly ºi alþi grofi, care, ei, au fãcut ceva pentru Sfântu Gheorghe.

De asemenea, colegul de la U.D.M.R. confundã Ñ sã mã ierte Ñ o plãcuþã bilingvã cu tricolorul naþional, adicã cu un însemn al statului român. Nu mai vorbesc despre denumirile de strãzi, nu mai vorbesc aici despre starea mizerabilã în care este, cu bunã ºtiinþã, menþinut Grupul statuar al lui Mihai Viteazul, unde existã, acolo, un paloº legat efectiv cu sârmã, iar piaþa în care este amplasat Grupul statuar aratã ca dupã bombardament. Oricum, cred cã este cel puþin un gest inamical, iar a lua apãrarea unui asemenea coleg nu cred cã este cazul, mai ales în aceastã salã.

De aceea, eu, de la acest microfon, solicit Guvernului mãcar sã îl atenþioneze la modul foarte serios pe domnul primar cã asemenea gesturi nu îºi au rostul ºi locul acolo, pentru cã Domnia sa este plãtit, deocamdatã, de statul român ºi, cu atât mai mult, din banii contribuabilului român.

Vã mulþumesc.

Pentru un minut, domnul senator Mihail Lupoi, Grupul parlamentar al P.R.M.

Un singur minut, domnule senator. Poate ºi legiferãm ceva.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Timpul care a mai rãmas este foarte scurt, pentru cã nu aveam de gând sã iau cuvântul astãzi, dar nu pot sã rãmân indiferent la tragedia care a însemnat sinuciderea a doi tineri în Piaþa Romanã din Bucureºti, ca urmare a practicãrii unui cult interzis ºi de lege ºi de bunul-simþ, cultul satanist. Cred cã mai normal Ñ ºi cer cu aceastã ocazie colegilor din Grupul parlamentar al P.R.M., care fac parte din Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, sã adauge în acea celebrã Ordonanþã de urgenþã a Guvernului nr. 31/2002 ºi interzicerea tuturor însemnelor sataniste ºi, în acest sens, sã se revizuiascã ºi ”Dracula ParkÒ. Dacã Piaþa Romanã din Bucureºti a devenit un altar de sacrificiu, ce se va întâmpla cu acest ”Dracula-ParkÒ, care este clar de origine satanistã? Acest cult al lui Dracula va deveni un altar de sacrificii umane organizat de stat? Cred cã este cazul sã ne aplecãm cu seriozitate asupra acestui fenomen ºi sper ca senatorul George Pruteanu, pe care l-am auzit la BBC vorbind de incultura, subcultura manifestatã în învãþãmântul românesc, ºi domnul senator Adrian Pãunescu sã fie alãturi de mine în acest demers. Cred cã faptul este de o gravitate excepþionalã, dacã încep sã ne moarã tinerii, sinucigându-se, îndoctrinaþi de o subculturã satanistã.

În altã ordine de idei, în urma vizitei de la Zalãu, aº vrea sã atrag atenþia colegilor de la U.D.M.R. cã suntem cu ochii pe ei, în sensul cã fenomenul de la ”Liceul BolyaiÒ din Târgu-Mureº face pui la ªimleul Silvaniei, unde se încearcã separarea ºcolii pe criterii etnice. Dacã dânºii ºi cei din partidul de guvernãmânt cu care sunt în alianþã îºi imagineazã cã aºa ceva va fi tolerat se înºalã.

Totodatã, vreau sã îl atenþionez pe domnul deputat Vida sã nu mai aibã neliniºti privind Tratatul de la Trianon ºi politica externã a României, pentru cã sunt de competenþa, conform Constituþiei, a altora. ªantajul cu intrarea în N.A.T.O. ºi în Uniunea Europeanã este un ºantaj josnic ºi nu vom marºa la el. Îi rog pe colegii de la U.D.M.R. sã se abþinã pe viitor de la astfel de ºantaje. ªi aº încheia, parafrazând un ilustru ”anonimÒ cu fraza: ”Ne-am sãturat de fiþele U.D.M.R.-ului!Ò.

## Stimate colege ºi Stimaþi colegi,

A fost ultima luare de cuvânt la declaraþii politice. Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, punctul 2: ”Notã pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii ConstituþionaleÒ.

Vã aduc la cunoºtinþã, în conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, posibilitatea pe care o aveþi de a sesiza o serie de legi cãtre Curtea Constituþionalã. Este vorba despre:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 33/2002 privind modificarea cap. I din anexa nr. 2 la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 8/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bazã al personalului din

învãþãmânt, ºi pentru abrogarea unor dispoziþii din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului privind transportul internaþional ocazional de cãlãtori cu autocarul ºi autobuzul (Acordul INTERBUS), semnat de România la Bruxelles la 2 octombrie 2000;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/2002 privind completarea art. 7 din Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societãþilor comerciale bancare la care statul este acþionar;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 181/2001 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situaþiei unor societãþi comerciale;

Ñ Legea pentru ratificarea Convenþiei dintre România ºi Republica Arabã Egipt privind asistenþa judiciarã în materie penalã, transferul condamnaþilor ºi extrãdarea, semnatã la Cairo la 28 iunie 2001;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 46/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind fondul de dezvoltare socialã Ñ faza a II-a) dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, semnat la Bucureºti la 16 ianuarie 2002;

Domnii senatori Predescu Ion, Opriº Octavian ºi Iorgovan Antonie.

Mulþumesc. Grupul România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Viorel Dumitrescu ºi Aron Belaºcu.

Grupul democrat, o propunere.

Domnul senator Petre Roman.

Grupul România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Aron Belaºcu ºi Viorel Dumitrescu.

Grupul naþional liberal, o propunere.

Domnul senator Popa.

U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

Mulþumesc.

Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 90 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, s-a adoptat ºi aceastã comisie de mediere.

La proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit... Grupul social-democrat ºi umanist, trei propuneri.

Domnii senatori Rahãu Dan, Avram Crãciun ºi Hârºu Ion.

Grupul România Mare, douã propuneri.

Doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Vasile Horga.

Mulþumesc. Grupul democrat, o propunere.

Senator Iuliu Pãcurariu.

Mulþumesc. Grupul naþional liberal, o propunere.

Domnul senator Popa.

Vã mulþumesc. Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 83 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat.

A doua comisie de mediere, la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experþilor criminaliºti.

Grupul social-democrat ºi umanist, trei propuneri.

Domnii senatori Predescu Ion, Opriº Octavian ºi Iorgovan Antonie.

Mulþumesc.

U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pusk‡s Valentin.

Obiecþii? Nu sunt obiecþii. Vã rog sã votaþi.

Cu 84 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, s-a constituit ºi aceastã comisie de mediere.

La proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii ”Spiru HaretÒ din Bucureºti. Grupul social-democrat ºi umanist, trei propuneri.

Domnii senatori Ioan Pop de Popa, Filipescu Cornel ºi George Pruteanu.

Mulþumesc. Grupul România Mare, douã propuneri.

Doamna senator Angela Bãlan ºi domnul senator Gheorghe Bunduc.

Mulþumesc. Grupul democrat, o propunere.

Domnul senator Vela Ion.

Grupul naþional liberal, o propunere.

Domnul senator Otiman.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 93 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a aprobat ºi aceastã ultimã comisie de mediere.

Un apel cãtre colegii din comisiile de mediere, poate în aceastã sãptãmânã reuºim sã facem ºi medierile, pentru a le aproba sãptãmâna viitoare. Vã rog!

Grupul social-democrat ºi umanist solicitã înlocuirea unui membru al unei comisii votate anterior Ñ este vorba de comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/2002 privind achiziþiile publice prin licitaþii electronice Ñ, domnul senator Novolan Traian urmeazã sã fie înlocuit de domnul senator Bãdulescu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog, sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi, deci, o modificare în componenþa comisiei.

Cu 90 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri, s-a aprobat.

Stimaþi colegi,

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/2002 pentru modificarea anexei la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curþii de Conturi.

Vã rog sã urmãriþi acest raport, stimaþi colegi. În unanimitate s-a mers pe textul Senatului, inclusiv în ceea ce priveºte anexa. Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã votaþi raportul comisiei de mediere.

Cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, s-a aprobat.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea ºi finanþarea studiilor pedologice ºi agrochimice ºi finanþarea Sistemului naþional de monitorizare sol-teren pentru agriculturã, precum ºi solvegetaþie forestierã pentru silviculturã.

Domnul senator Matei Viorel.

Vã rog sã urmãriþi textele care au fãcut obiectul medierii. La nr. 1 s-a mers pe text Senat, la nr. 2, text Senat, la nr. 3, pe text Senat, deci nu este cazul sã votãm.

Sunt observaþii? Votãm numai raportul comisiei de mediere. Vã rog sã votaþi, textele fiind ale noastre.

Cu 95 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 4 abþineri, raportul a fost aprobat.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 17/2002 privind recapitalizarea Bãncii de Export-Import a României EXIMBANK Ñ S.A.

Stimaþi colegi,

Au fost douã texte în divergenþã, la primul s-a mers în unanimitate pe formula Senatului, la cel de-al doilea, de la numãrul curent 2, articol unic punct 3 alin. 3 al art. 4, pe textul Camerei Deputaþilor.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 232/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2000 privind stingerea unor obligaþii ale agenþilor economici care furnizeazã produse ºi presteazã servicii pentru instituþiile publice din sistemul de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Stimaþi colegi,

Sigur, Camera Deputaþilor, în cazul în speþã, a fost cea de-a doua Camerã sesizatã în fond. Comisia de mediere, în unanimitate, la toate punctele în divergenþã, deci punctul nr. crt. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, a mers pe formula de la Camera Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi.

Cu 95 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi

- 5 abþineri, s-a votat.

Dacã propunerea comisiei de mediere pentru anexele 1 ºi 2 necesitã comentarii, dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri,

- s-a aprobat.

Supun acum votului dumneavoastrã raportul comisiei de mediere, în totalitatea sa. Vã rog sã votaþi.

- Cu 92 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi

- 5 abþineri, s-a adoptat.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 79/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Domnul senator Novolan, vã rog, poftiþi, dacã vom fi în dificultate sã ne daþi ºi rãspunsuri.

- Vã rog sã urmãriþi textele în divergenþe, stimaþi colegi,

- din anexã.

De la numãrul curent 1, pânã la numãrul curent 19, inclusiv, s-a mers pe textul Camerei Deputaþilor, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/27.VI.2002

Cu 86 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, s-a aprobat.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind regimul juridic al vehiculelor fãrã stãpân sau abandonate pe terenuri aparþinând domeniului public sau privat al statului ori al unitãþilor administrativ-teritoriale.

De asemenea, în unanimitate, comisia de mediere, la cele douã puncte în divergenþã, a mers pe textul Camerei Deputaþilor. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 85 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 5 abþineri.

Stimaþi colegi, începem dezbaterea proiectului de Lege pentru ratificarea Convenþiei Europene a Peisajului, adoptatã la Florenþa la 20 octombrie 2000.

Din partea GuvernuluiÉ Din partea Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, domnul senator Cârciumaru.

Domnule secretar de stat, foarte pe scurt, vã rog.

## **Domnul Ovidiu Ianculescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului:_

## Foarte pe scurt.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Diversitatea ºi calitatea valorilor culturale ºi naturale ale peisajului constituie un patrimoniu al statelor europene. Din acest motiv s-a considerat necesar sã se adopte de cãtre Comitetul de Miniºtri al Consiliului Europei, la 19 iulie 2000, Convenþia Europeanã a Peisajului, care sã vinã în completarea cadrului legislativ internaþional existent în domeniu. Convenþia a fost semnatã de 18 state, printre care ºi România, în cadrul Convenþiei ministeriale de la Florenþa, la 20 octombrie 2000.

Obiectivul acestei convenþii este de a direcþiona eforturile generale, în sensul punerii în aplicare la nivel local, regional, naþional ºi european a politicilor ºi mãsurilor de protecþie, management ºi amenajarea peisajului în scopul conservãrii ºi îmbunãtãþirii calitãþilor sale. Pentru punerea în practicã a prevederilor convenþiei, þara noastrã poate beneficia de asistenþã tehnicã ºi ºtiinþificã, în scopul întãririi eficacitãþii mãsurilor de protecþie, gestiune ºi amenajare a peisajelor. Faþã de cele prezentate, vã propunem aprobarea proiectului de lege.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul senator Cârciumaru, care prezintã raportul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

S-au primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ ºi din partea Comisiilor pentru politicã externã ºi administraþie publicã ºi organizarea teritoriului. În ºedinþa din 5 iunie 2002, membrii comisiei au dezbãtut acest proiect de lege în prezenþa reprezentantului Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, în persoana domnului secretar de stat Ovidiu Ianculescu. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât întocmirea raportului favorabil în forma adoptatã de Camera Deputaþilor. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult.

Vã rog, dezbateri generale, luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt.

Mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei Organizaþiei Internaþionale a Muncii nr. 183/2000 privind revizuirea Convenþiei asupra protecþiei maternitãþii, din 1952, adoptatã la cea de-a 88-a sesiune a Conferinþei Generale a Organizaþiei Internaþionale a Muncii, la Geneva la 15 iunie 2000.

Vã rog, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Sunt aici.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

## **Domnul Rãzvan Ciricã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei Internaþionale a Muncii nr. 183/2000 privind revizuirea Convenþiei asupra protecþiei maternitãþii, din 1952, adoptatã la cea de-a 88-a sesiune a Conferinþei Generale a Organizaþiei Internaþionale a Muncii la Geneva la 15 iunie 2000 priveºte un ansamblu de mãsuri de protecþia maternitãþii cum ar fi: concediul pre- ºi postnatal, ocrotirea sãnãtãþii mamei ºi copilului, protecþia locului de muncã ºi nediscriminarea în angajare ºi profesie. Dupã cum ºtiþi, România a ratificat ºi alte instrumente internaþionale relevante pentru protecþia drepturilor femeii ºi aº enumera foarte pe scurt: Convenþia O.N.U. privind eliminarea tuturor formelor de discriminare faþã de femei, Convenþia Organizaþiei Internaþionale a Muncii nr. 3 din 1919 privind protecþia maternitãþii, Convenþia aceleiaºi Organizaþii Internaþionale a Muncii nr. 89/1948 privind munca de noapte a femeilor care lucreazã în industrie ºi Convenþia nr. 111 din 1958 privind discriminarea în angajare ºi profesie.

Dupã ratificare, þara noastrã va deveni parte la convenþie dupã 12 luni de la data înregistrãrii ratificãrii de cãtre directorul general al Biroului Internaþional al Muncii. Aº specifica faptul cã dupã ce a fost ratificatã de Slovacia ºi Italia, Convenþia nr. 183/2000 a intrat în vigoare de la 7 februarie 2000. Dupã cum cunoaºteþi, reforma protecþiei sociale în România a cunoscut progrese importante în ultimii ani, progrese careÉ

Domnule secretar de stat, vã mulþumim foarte mult. Am vãzut ºi noi expunerea de motive.

Din partea Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã are cuvântul doamna senator Rodica ªelaru.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a examinat acest proiect de lege ºi a hotãrât avizarea lui favorabilã, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Luãri de cuvânt, dezbateri generale? Nu sunt.

Stimaþi colegi, vã rog sã votaþi. Nu avem amendamente, deci votaþi atât raportul, cât ºi proiectul de lege în forma primitã de la Camera Deputaþilor. Vã rog sã votaþi. S-a aprobat cu 30 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 4 abþineri.

Trecem la proiectul de Lege privind Ordinul ”Virtutea MaritimãÒ ºi Medalia ”Virtutea MaritimãÒ (propunere legislativã). Comisia pentru apãrare, vã rog.

Domnule senator Sergiu Nicolaescu, poftiþi la prezidiu! Puteþi vorbi la telefon de la prezidiu, cã tot avem o hotãrâreÉ

Aveþi cuvântul, vã rog, foarte pe scurt!

## **Domnul Dorel Bahrin Ñ** _deputat:_

## Domnule preºedinte,

Stimate doamne ºi domni senatori,

Sunt deputat Bahrin Dorel, preºedintele Comisiei pentru decoraþii. Vã informez cã vã supunem spre aprobare. plenului Senatului un prim set de proiecte de lege care vizeazã subsistemul de decoraþii militare al României. Acest subsistem priveºte cele trei legi de bazã ºi le prezint în oglindã, respectiv: Ordinul ºi Medalia ”Virtutea MilitarãÒ, Ordinul ºi Medalia ”Virtutea MaritimãÒ, Ordinul ºi Medalia ”Virtutea aeronauticã.Ò Ceea ce precizam este setul de bazã, urmând ca decoraþiile de rãzboi sã le prezentãm în sesiunea urmãtoare.

Vã informãm cã la întocmirea acestui proiect de lege s-a þinut cont de tradiþia militarã, de experienþa internaþionalã ºi de principiile elaborate de comisie. De asemenea, au fost consultate ministerele de resort ºi instituþiile centrale ale statului. Având în vedere cã am participat ºi la o întrunire N.A.T.O. în care se solicita regimul de urgenþã al promovãrii acestor legi, vã supun spre dezbatere ºi aprobare în regim de urgenþã. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc foarte mult.

Raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã, siguranþã naþionalã va fi prezentat de domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu.

Vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În conformitate cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã sã fie adoptat pe baza prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituþia României. Vreau sã menþionez cã sunt trei la rând. Toate trei au aceeaºi argumentaþie. E vorba de ”Virtutea MilitarãÒ, ”Virtutea MaritimãÒ ºi ”Virtutea AeronauticãÒ.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc foarte mult.

Proiectul de Lege privind Ordinul ”Virtutea MilitarãÒ ºi Medalia ”Virtutea MilitarãÒ, sigur, aceleaºi argumente de susþinere. De asemenea, comisia a aprobat fãrã modificãri textul adoptat de Camera Deputaþilor.

Dacã sunt luãri de cuvânt? Nu sunt.

La proiectul de Lege privind Ordinul ”Virtutea AeronauticãÒ ºi Medalia ”Virtutea AeronauticãÒ înþeleg cã sunt aceleaºi argumente susþinute din partea iniþiatorului. Domnul Sergiu NicolaescuÉ

Pot sã le iauÉ

Vã rog frumos. Deci nu sunt modificãri.

Nu sunt modificãri, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, luãri de cuvânt? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 101 voturi pentru, nici un vot împotrivã, o singurã abþinere.

Vã mulþumesc, stimaþi colegi.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 62/2002 pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 290/2002 privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ºi a Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu-ªiºeºtiÒ.

Da, o jumãtate de minut, domnul secretar de statÉ

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în_

## Domnule preºedinte,

A fost nevoie de acest proiect de lege pentru modificarea articolului respectiv, întrucât a fost o eroare cã a fost cuprins în anexã la vremea respectivã. Acest institut este foarte bine direcþionat ca activitate ºi e ºi mai bine susþinut de regie, care dispune de fonduri. Asta a fost cauza.

## Vã mulþumesc.

Vã rog, raportul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã, silviculturã.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia noastrã a fost sesizatã în fond spre dezbatere ºi aprobare cu acest proiect de lege cu adresa

L nr. 272/2002. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare, aºa cum s-a amintit, eliminarea poziþiei 16 din anexa 1 a Legii nr. 290/2002. La aceastã poziþie se aflã Institutul de Cercetãri ºi Amenajãri Silvice, care va rãmâne în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor. Proiectul de lege are avizul favorabil al Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã ºi al Consiliului Legislativ. Comisia noastrã a dezbãtut acest proiect de lege. În urma dezbaterilor generale ºi pe articole, membrii comisiei au hotãrât, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil. Faþã de cele prezentate, supun plenului Senatului spre dezbatere ºi aprobare prezentul proiect de lege.

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Domnul senator Codreanu, vã ascultãm.

## **Domnul Dumitru Codreanu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Solicitarea prin ordonanþã de urgenþã a trecerii Institutului de Cercetãri pentru Amenajãri Silvice la Regia Naþionalã a Pãdurilor duce, dupã pãrerea mea, la a nu mai avea obiect ºi a nu mai avea în schemã A.S.A.S.-ul, adicã Academia de Studii Agricole ºi Silvice. La alegere, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, mai ales cei de la Comisia pentru agriculturã s-au prezentat la dezbateri, inclusiv reprezentanþii Ministerului Agriculturii, deci ºi ai Regiei Naþionale a Pãdurilor, unde nu s-a pus problema ca acest institut sã fie scos de sub tutela Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice. La una dintre anexele la care se face referire vreau sã vã amintesc cã am stat, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, cred cã 2Ñ3 luni Ñ aceastã propunere legislativã venind din anii din urmã, am stat cam 2Ñ3 luni cu toþi reprezentanþii ºi nimeni n-a ridicat o obiecþie asupra acestei schimbãri.

Nu consider cã, aºa cum se precizeazã în expunerea de motive, obiectul principal al Regiei Naþionale a Pãdurilor este cercetarea în domeniul producþiei, ºi nu cel al producþiei silvice, ca atare. Expunerea de motive, domnule preºedinte, spune, printre altele, cã trecerea acestui institut de sub tutela Academiei de ªtiinþe Agricole ar periclita grav desfãºurarea în continuare a activitãþii, în special în domeniul proiectãrii ºi producþiei silvice. Nu, producþia silvicã, domnilor, se face acolo, în pãdure, producþia silvicã se face acolo, în judeþul Maramureº ºi în judeþul Suceava, în judeþul Bistriþa, unde sunt sute ºi sute de hectare care sunt despãdurite ºi furate. Producþia silvicã se face acolo, în judeþul Suceava, unde peste 4 milioane de metri cubi de lemn zac la pãmânt ºi s-au dat spre exploatare unor firme direcþionate anume. De asemenea, tot în aceastã expunere de motive, semnatã frumos ºi caligrafic de domnul prim-ministru Adrian Nãstase, o asemenea decizie ar afecta caracterul unitar, indivizibil al bazei ºtiinþifice, tehnice ºi aºa mai departe. Parcã dacã acest institut ar fi împreunã cu celelalte institute de cercetãri din domeniul agriculturii s-ar face cumva o fuziune între grâu ºi tuia sau, ºtiu eu, între porumb ºi brad, ºi nu ar rezulta ceva cu totul anormal. Eu consider cã acest institut trebuie sã aparþinã Academiei de Studii Agricole ºi Silvice. Dar, domnule preºedinte, stimaþi colegi, se pare cã aceastã ordonanþã de urgenþã vine ca rãspuns la tot ceea ce au fãcut cei din direcþiile silvice în Sãptãmâna Patimilor, când parcãrile bucureºtene ºi, de altfel, ºi drumurile care ne duceau pe noi, o parte dintre senatori, acasã erau pline de maºini ale Regiei Naþionale a Pãdurilor, care veneau, fiind ºi Sfintele Sãrbãtori de Paºti, sã-ºi aducã modesta contribuþie cu vânat ºi cu toate cele trebuincioase de Paºti.

Ca atare, susþin cã Partidul România Mare nu va vota aceastã lege.

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

**:**

În unanimitate!

În unanimitate, da.

Numai douã cuvinte, cã nu vreau sã cãdem într-un pãcat ºi vreau sã spun care este realitatea. Acest institut nu a fost niciodatã în istoria lui în proprietatea Academiei Silvice. Este un institut cu profil special ºi totdeauna a fost la Regia Naþionalã a Pãdurilor.

De 50 de ani.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu e cazul sã fac aici o demonstraþie ce înseamnã acest institut de cercetãri silvice. Dacã ar fi fost sã mergem pe formula pe care o spune domnul senator Codreanu, ar fi trebuit sã dãm Academiei 10 hectare de pãdure, nu 100 ºi ceva de hectare. Academia are ceva pãdure, dar nu asta este problema de fond.

Din punct de vedere ºtiinþific, academia coordoneazã, a ºi coordonat pânã acum toatã cercetarea în acest institut de cercetãri silvice.

Problemele sunt legate în special de finanþãri, iar în proiectul de lege ºi în legea pe care am adoptat-o, ºtiþi foarte bine cã acolo s-a spus cã finanþarea se face în totalitate pe venituri extrabugetare, ceea ce ar fi însemnat sã condamnãm la dispariþie, în timp, un institut atât de important de cercetãri silvice.

Acesta este motivul, ºi nu altul. În afarã de treaba aceasta, a fost introdus pe uºa din dos, cum se spune. La Camera Deputaþilor nu a figurat, s-a fãcut lobby. Erau ºi câþiva ”tovarãºiÒ care se ºi vedeau directori ai acestui institut, deci motivele sunt cu totul altele, domnule Codreanu.

Institutul funcþioneazã ºi dã rezultate ºi ºtiþi foarte bine ce a însemnat toatã cercetarea din ultimii 20Ñ30 de ani ºi consider cã este un lucru înþelept care se face.

Guvernul a dat aceastã ordonanþã de urgenþã fiind nevoit, sã nu se producã efecte, prin apariþia legii, ºi dupã aceea lucrurile sã devinã mult mai complicate.

Deci acesta este scopul. În spate nu este absolut nici un interes. Cu toþii dorim ca pãdurea româneascã sã se dezvolte ºi ca suprafaþã, sã reuºim sã combatem bolile pe care le are, ºtiþi foarte bine, ºi sã reuºim o accelerare a procesului de împãdurire pe cale naturalã ºi artificialã.

Vã mulþumesc.

Mai sunt luãri de cuvânt? Nu.

Stimaþi colegi, nu sunt amendamente la raport, dupã cum vedeþi.

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/2002 pentru modificarea art. 16 alin. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãþi administrative pentru înregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii comercianþilor.

Domnule preºedinte Dan Mircea Popescu ºi domnule secretar de stat, vã rog, foarte pe scurt, vã ascultãm.

## **Domnul Ioan Taban Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Acest articol unic al Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/2002 prevede modificarea termenului din art. 16 alin. 1 de preschimbare a certificatelor de la 12 la 18 luni. Întrucât modificarea este prevãzutã ºi în Legea de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/2001, publicatã în Monitorul Oficial din data de 12 iunie 2002, vã rugãm sã fiþi de acord sã aprobaþi respingerea acestei Ordonanþe de urgenþã a Guvernului nr. 60/2002 care reglementeazã acelaºi lucru, aºa cum am spus.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei economice.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Din momentul în care comisia noastrã a depus raportul, 6 iunie 2002, pânã azi, a intervenit ceea ce spunea domnul secretar de stat, ºi anume cã în data de 12 iunie s-a publicat în ”Monitorul OficialÒ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãþi administrative pentru înregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii comercianþilor.

În aceste condiþii, actul normativ pe care îl discutãm este lipsit de obiect, de aceea, domnule preºedinte, stimaþi colegi, vã propun respingerea lui, în ciuda raportului favorabil întocmit la data pe care v-o aminteam.

Aceasta este o soluþie. Dacã nu este agreatã, atunci solicit returnarea la comisie pentru raport suplimentar, în vedereaÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Cred cã explicaþia este suficientã. Deci a apãrut ordonanþa care a preluat toate reglementãrile ºi astfel nu se mai justificã aceastã ordonanþã.

Totuºi, dacã sunt luãri de cuvântÉ Nu sunt.

Stimaþi colegi,

Acum

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/2002 pentru completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea ºi finanþarea rezidenþiatului, stagiaturii ºi activitãþii de cercetare medicalã în sectorul sanitar.

Din partea comisiei îl avem pe domnul senator Ion Cârciumaru.

Doamna secretar de stat, vã ascultãm cu mare plãcere.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este o necesitate pentru completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea ºi finanþarea rezidenþiatului, stagiaturii ºi activitãþii de cercetare medicalã în sectorul sanitar.

Având în vedere faptul cã în noiembrie se organizeazã urmãtorul rezidenþiat, era necesar sã se stabileascã ºi taxele care se vor depune la înscriere pentru organizarea acestui concurs.

Având în vedere avizele favorabile, solicitãm aprobarea.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Raportul Comisiei pentru sãnãtate, tineret, ecologie ºi sport îl prezintã domnul senator Cârciumaru.

Comisia noastrã a primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ ºi din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

În ºedinþa din 12 iunie 2002 membrii comisiei au dezbãtut acest proiect de lege în prezenþa reprezentantului Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/2001 cu dispoziþii referitoare la organizarea ºi desfãºurarea concursului de rezidenþiat.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât în unanimitate adoptarea proiectului de lege fãrã amendamente, în forma prezentatã de Guvern.

Prin natura reglementãrilor, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc.

Sunt luãri de cuvânt? Nu sunt. Nu avem amendamente.

Stimaþi colegi,

Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea alin. 2 al art. 2 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicitãþii produselor din tutun în sãlile de spectacol ºi interzicerea vânzãrii produselor din tutun minorilor.

Vã ascultãm, doamna secretar de stat.

Domnule preºedinte, Stimaþi parlamentari,

Prin aceastã ordonanþã de urgenþã se urmãreºte, în principal, o mãsurã de prevenþie ºi de protejare a minorilor privind cumpãrarea tutunului, a þigãrilor. Tocmai pentru a veni ºi a stopa sistemul pe care l-au adoptat o serie de comercianþi în sensul de a oferi þigãri în pachete sub 20 de bucãþi sau vânzarea la bucatã, este o necesitate a se aproba aceastã modificare ºi conform reglementãrilor Uniunii Europene ºi Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii.

De fapt, reglementarea se regãsea ºi în Legea nr. 225/2000, dar considerãm cã ceea ce este mai mult nu stricã. Este vorba de protecþia minorilor. Solicitãm adoptarea.

Vã mulþumesc, doamnã secretar de stat.

Raportul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Comisia noastrã a primit aviz favorabil din partea Comisiei economice. În ºedinþa din 11 iunie 2002 membrii comisiei au dezbãtut acest proiect de lege împreunã cu reprezentantul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu.

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a hotãrât, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil în forma adoptatã de Senat, ca primã Camerã sesizatã.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu sunt. Stimaþi colegi, nu avem amendamente.

Trecem la proiectul Legii sãnãtãþii mintale ºi a protecþiei persoanelor cu tulburãri psihice.

Doamna secretar de stat? Cine prezintã?

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi parlamentari,

Sigur cã sãnãtatea mintalã face obiectul unor mãsuri de promovare ºi apãrare în planul naþional de sãnãtate mintalã ºi profilaxie în patologia psihiatricã ºi psihosocialã, vizeazã modele de conduitã, stil de viaþã sãnãtos, care duc la creºterea rezistenþei la factorii perturbatori ºi minimalizeazã riscul de îmbolnãvire. Nu avem o astfel de lege. Este nevoie, de fapt, fiind ºi o recomandare a O.M.S. S-a format un grup de lucru de specialiºti pentru promovarea acestei legi care este aºteptatã ºi de þãrile Uniunii Europene.

Solicitãm adoptarea.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Cârciumaru prezintã raportul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Comisia noastrã a primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic ºi Social ºi Comisiei juridice de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Proiectul de lege vizeazã reglementarea unor aspecte legate de sãnãtatea mintalã a bolnavilor din þara noastrã, cu referire la internãrile în unitãþi psihiatrice, drepturile pacienþilor, precum ºi cadrul general care sã asigure promovarea sãnãtãþii mintale.

În ºedinþa din 4 iunie 2002 membrii comisiei au hotãrât în unanimitate întocmirea raportului favorabil în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, cu amendamentele prevãzute în anexã.

Prin natura reglementãrilor, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Doamna secretar de stat Gheorghiu, sunteþi de acord cu amendamentele?

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, nu avem amendamente respinse. Vã rog, dezbateri generale sau luãri de cuvânt dacã sunt? Nu sunt.

Vã mulþumesc.

Da, domnule Ifrim, vã ascultãm.

Domnule preºedinte, în numele iniþiatorilor ºi împreunã cu Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, pentru cã este o iniþiativã comunã, vã mulþumim cã ne-aþi acordat votul la aceastã lege.

ªi noi vã mulþumim.

Stimaþi colegi, trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/2002 privind gospodãrirea localitãþilor urbane ºi rurale.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa are ca obiect stabilirea obligaþiilor care revin autoritãþilor administraþiei publice locale, agenþilor economici ºi cetãþenilor cu privire la buna gospodãrire a localitãþilor, cu privire la efectuarea ºi pãstrarea curãþeniei în localitãþile þãrii.

Proiectul de lege a fost avizat de Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului. Camera Deputaþilor l-a aprobat.

Vã rog sã aprobaþi ordonanþa în forma venitã de la Camera Deputaþilor, cu modificãrile ºi amendamentele formulate de comisie.

Vã mulþumesc frumos.

Raportul Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului va fi prezentat de domnul senator Hriþcu Florin.

## Domnule preºedinte,

În urma dezbaterilor, Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a hotãrât sã adopte raport favorabil la acest proiect de lege, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, cu amendamentele din anexã.

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, nu avem amendamente respinse. Înþeleg cã Guvernul este de acord cu amendamentele, da?

Da, sigur cã da.

Mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu sunt. Vã rog sã votaþi raportul cu amendamentele.

Raportul a fost aprobat cu 89 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Supun acum votului dumneavoastrã proiectul de lege în formula primitã de la Camera Deputaþilor, unde se vor introduce amendamentele pe care deja le-am adoptat. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 90 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã, nici o abþinere.

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Negreni, judeþul Cluj.

Vã rog, domnule secretar de stat, prezentaþi dumneavoastrã?

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/27.VI.2002

Domnule preºedinte,

De fapt, ne aflãm în faþa unei propuneri legislative, propunere cu care noi suntem de acord. Guvernul a emis, în acest scop, un punct de vedere favorabil.

Vã mulþumesc. Domnul senator Hriþcu.

## **Domnul Florin Hriþcu:**

ªi Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea terioriului a hotãrât sã adopte raport favorabil, cu un amendament.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dezbateri generale, dacã sunt luãri de cuvânt? Nu sunt.

Vã mulþumesc pentru aplauze.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

S-a aprobat cu 90 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, o abþinere.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor.

Domnul preºedinte ªtefan Viorel, doamna secretar de stat Maria Manolescu.

Vã rog, scurtã prezentare, doamna secretar de stat.

## **Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Obiectul de reglementare a proiectului de lege îl constituie regimul de impozitare prin accize, precum ºi de supraveghere ºi autorizare a producþiei, importului ºi circulaþiei unor produse supuse accizelor, respectiv a alcoolului, distilatelor ºi bãuturilor alcoolice Ñ vin ºi bere Ñ, cafea, produse din tutun, uleiuri minerale ºi alte produse ºi grupe de produse.

Camera Deputaþilor a adoptat actul normativ în data de 9 mai 2002, iar Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Senatului a întocmit raport de adoptare cu amendamente, amendamente cu care Ministerul Finanþelor Publice este de acord.

În consecinþã, propunem adoptarea legii de aprobare a ordonanþei.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Rog colegii din Grupul social-democrat ºi umanistÉ Vã rog, puþinã liniºte. Vã dau dreptul, la întrebãri ºi interpelãri, sã vorbiþi mai mult.

Dau cuvântul domnului preºedinte Viorel ªtefan, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Suplimentar celor prezentate de iniþiator, fac precizarea cã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 a fost modificatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 48/2002, ambele ordonanþe fiind aprobate prin proiectul de lege adoptat în Camera Deputaþilor.

Menþionez cã în proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 au fost cuprinse ºi noile accize prevãzute în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 48/2002.

În urma dezbaterilor care au avut loc la comisie în prezenþa reprezentanþilor Ministerului Finanþelor Publice, s-a adoptat, cu majoritate de voturi, raport favorabil, cu amendamentele prezentate în anexã la prezentul raport.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generaleÉ Reprezentantul Guvernului este de acord cu amendamentele, da?

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi,

Supun acum votului dumneavoastrã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, cu amendamentele pe care le-am adoptat anterior. Rog votul dumneavoastrã. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 76 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivã, 3 abþineri.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor.

Eu cred cã nu este cazul sã mai dezbatem. Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 48/2002 a fost preluatã, în totalitate, în ceea ce aþi votat anterior, deci nu mai are obiect.

În consecinþã, supunÉ Dacã sunt totuºi luãri de cuvânt? Nu sunt.

În consecinþã,

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la proiecul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare.

Domnul preºedinte ªtefan Viorel, doamna preºedinte, vã rog.

Doamna preºedinte Anghelache, vã rog, o sintezã.

## **Doamna Gabriela Anghelache Ñ** _preºedinte al_

## _Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare:_

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Statutul Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare reprezintã una dintre componentele pachetului legislativ privind piaþa de capital.

Necesitatea acestui proiect de lege decurge cel puþin din douã motive, ºi anume faptul cã legile care au guvernat piaþa de capital au fost elaborate înainte de formarea pieþei ºi, în al doilea rând, pentru cã, prin documentul de poziþie PNAR 2001, am avut ca termene prevãzute noiembrie ºi, respectiv, decembrie 2001, pentru pachetul legislativ privind piaþa de capital.

Elementele de noutate pe care le introduce acest proiect vizeazã:

Ñ implementarea principiilor Organizaþiei Internaþionale a Comisiilor de Valori Mobiliare în reglementãrile pieþei de capital din România;

Ñ în al doilea rând, creºterea autoritãþii Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, mai ales în ceea ce priveºte supravegherea, controlul, dar ºi adoptarea unor reglementãri prudenþiale;

Ñ în al treilea rând, aspecte care vizeazã întãrirea capacitãþii de reglementare prin legislaþia secundarã ºi de aplicare a acesteia, pentru a evita fenomene cu impact social, aºa cum ºtim cã s-au produs în ultima perioadã.

Sigur, proiectul a fost dezbãtut foarte pe larg, iar în legãturã cu amendamentele propuse în Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Senatului noi ne-am exprimat punctul de vedere ºi bineînþeles cã acestea sunt de naturã sã îmbunãtãþeascã proiectul.

Aº avea totuºi o singurã precizare. Din raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, la punctul 6, amendamentul de la art. 7 a omis un cuvânt care este foarte important, în textul iniþial existã, ºi anume este vorba de ”reglementare ºi supraveghereÒ. Deci a fost omis din amendament cuvântul ”reglementareÒ. Din câte ºtiu, este doar o omisiune, nu este vorba de a modifica sensul amendamentului propus.

## Art. 7?

Da, punctul 6 din raportul comisiei, art. 7. Deci este vorba de art. 7 alin. 6: ”C.N.V.M. poate realiza, la cerere sau din oficiu, interpretarea oficialã a tuturor reglementãrilor emise de aceasta, aplicabile entitãþilor **reglementate** ºi supravegheateÒ. Deci nu numai a ”entitãþilor supravegheateÒ, aºa cum a apãrut în textul amendamentului.

Da.

Domnul preºedinte ªtefan, vã rog, prezentaþi raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Comisia noastrã a avizat favorabil prezentul proiect de lege, operând 10 modificãri care sunt prezentate în anexã ºi respingând 5 amendamente propuse comisiei, care sunt prezentate, de asemenea, în anexa la prezentul raport.

Cu precizarea cã proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, comisia noastrã supune spre dezbatere ºi adoptare proiectul, în forma prezentatã, cu amendamentele propuse prin anexã.

În legãturã cu art. 7, dezvoltãm acum sauÉ?

Eu cred cã este corect ce spune doamna, pentru cã, oricum, C.N.V.M. reglementeazã ºi supravegheazã. ªi întãreºte, chiar dacã se subînþelege, pe undeva.

Acceptãm cã este o eroare materialã ºi acceptãm completarea cu sintagma ”reglementateÒ.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã rog, dezbateri generale, luãri de cuvânt? Vã ascultãm, domnule senator.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori, Vreau sã fac câteva precizãri.

Art. 3 din anexã, alin. 2 ºi 3, spune printre altele: ”Numirea membrilor C.N.V.M., cu nominalizarea funcþiilor, se face la propunerea comunã a Comisiei economice a SenatuluiÉÒ ºi aºa mai departe.

De asemenea, la art. 16 alin. 1: ”Cel mai târziu pânã la data de 30 aprilie a fiecãrui an, Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare va trimite Comisiei economice a SenatuluiÉÒ Ñ ºi aºa mai departe, continuã cu alte comisii Ñ ”raportul sãu anual de activitate, raportul anual de auditÉÒ ºi aºa mai departe.

Domnul preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, dupã pãrerea mea, a comis o inadvertenþã în raportul prezentat, prin afirmaþia Domniei sale cã s-a dat un aviz de cãtre Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Senatului a prezentat un raport. Nedumerirea mea este cã la Comisia economicã, deºi, aºa cum am citat, are destule sarcini în urmãrirea activitãþii C.N.V.M., nu s-a cerut nici mãcar un aviz. Cred cã aceasta este o greºealã care nu trebuie sã se mai repete în activitatea Comisiei economice. Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc ºi eu.

Sã ºtiþi cã am discutat acest aspect în Biroul permanent, când am repartizat. Comisia economicã avea o încãrcare mare atunci ºi am discutat pe formula ca toþi colegii senatori sã facã amendamente ºi sã le trimitã la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Sigur, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci este ”vioara întâiÒ în acest domeniu de reglementare, însã Comisia economicã este cea care poate ºi trebuie sã-ºi aducã o contribuþie esenþialã. Dar poate cã aveþi dreptate, ar fi trebuit sã dea aviz ºi Comisia economicã.

Stimaþi colegi, dacã mai sunt luãri de cuvânt? Dacã nu, vã întrebÉ Sunt vreo trei amendamente care au fost respinse, multe acceptate. Se mai susþin? Înþeleg cã nu. În consecinþã,

Supun acum votului dumneavoastrã proiectul de lege, în formula primitã de la Camera Deputaþilor, în care vom introduce toate aceste amendamente pe care deja le-am adoptat.

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi. Este o lege organicã. S-a aprobat cu 84 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivã ºi o abþinere.

Felicitãri!

Mulþumesc foarte mult, doamna preºedinte.

Vã mulþumesc ºi eu în mod deosebit.

Trecem la propunerea legislativã pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.

Cine prezintã?

Domnul Paul Pãcuraru trebuia sã prezinte, pentru cã este iniþiativa dumnealui.

Nu avem iniþiator.

Vã rog, doamna ªelaru, faceþi dumneavoastrã o prezentare. Nu putem sã-l aºteptãm pe domnul Pãcuraru. Vã rog, prezentaþi raportul.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Întrucât prin Legea nr. 338/31.05.2002 de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/29.03.2002, pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale s-a stabilit modul de includere a diferitelor categorii de muncã în locurile de muncã speciale, care sunt, de fapt, prezentate ºi în anexã, comisia a hotãrât întocmirea unui raport de respingere, care este înaintat plenului Senatului, pentru aprobare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, argumentaþia aþi vãzut-o. Între timp, de la depunerea iniþiativei legislative, a apãrut Legea nr. 338/2002 în care s-au introdus ºi aceste reglementãri speciale pentru diferite categorii de muncã.

Deci se propune respingerea, deci, raport de respingere.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt dacã sunt? Reprezentantul Guvernului, de acord, da?

## **Domnul Petre Ciotloº Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

De acord.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, este ora 17,55. Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, ”Întrebãri ºi interpelãriÒ.

Domnul vicepreºedinte Buzatu, am rugãmintea sã preluaþi conducerea ºedinþei.

Dau cuvântul doamnei senator Angela Bãlan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea este adresatã Ministerului Culturii ºi Cultelor, domnului ministru Rãzvan Theodorescu.

Bogãþia ºi varietatea patrimoniului cultural românesc este cunoscutã ºi recunoscutã nu numai pe plan naþional, dar ºi internaþional. Aceastã bogãþie care ne defineºte, de fapt, pe noi, românii, riscã sã disparã în condiþiile unei slabe finanþãri a instituþiilor bugetare ºi ale dezinteresului celor puºi sã vegheze la recuperarea, protejarea ºi valorificarea bunurilor de patrimoniu.

În acest context, aflãm cu surprindere cã, în România anului 2002, nu apare în nomenclatorul meseriilor profesia de arheolog, dupã cum ºi faptul cã ºantierele arheologice au fost reduse cu un procent de 70%, aºa cã un numãr corespunzãtor de specialiºti, cunoscuþi ºi recunoscuþi prin profesionalismul lor, au rãmas fãrã obiectul muncii.

Întrebãm Ministerul Culturii ºi Cultelor, din nou, pe domnul ministru Rãzvan Theodorescu, cum e posibil un asemenea dezinteres faþã de patrimoniul nostru cultural ºi, mai ales, cum s-a fãcut repartizarea fondurilor pentru cercetarea arheologicã, puþine câte au fost, pe centre universitare, din moment ce Universitatea ”Al. I. CuzaÒ din Iaºi, cea mai veche din þarã, nu a primit nici un leu pentru ºantierele arheologice pe care le are deschise. Rugãm rãspuns în scris.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, doamna senator. În continuare, domnul senator Gheorghe Flutur. Nu este în salã.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Bunduc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, domnului ministru Ovidiu Muºetescu.

Domnule ministru,

Deoarece este pentru prima datã în activitatea sa când ”RomtelecomÒ Ñ S.A., una dintre cele mai profitabile societãþi din România înainte de privatizare, a înregistrat pierderi considerabile la sfârºitul anului trecut, vã rugãm sã ne comunicaþi, spre studiu, bilanþul contabil din anul 2001 al acestei societãþi cu capital majoritar de stat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumim.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Flutur.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Dan Ioan Popescu, ministrul industriei ºi resurselor.

Domnule ministru, am fost sesizat de mai mulþi cetãþeni din comuna Hudeºti, judeþul Botoºani, în legãturã cu degradarea locuinþelor proprietate personalã a acestora ca urmare a efectului seismic rezultat în urma operaþiunilor de torpilare de la exploatarea minierã S.C. ”MindoÒ Ñ S.A. Dorohoi.

Fenomenul de afectare a construcþiilor din zona apropiatã exploatãrii miniere s-a accentuat datoritã folosirii explozibilului în vederea extracþiei nisipului cuarþos, treipatru torpilãri pe zi lucrãtoare, iar în prezent se înregistreazã pagube însemnate la unele locuinþe din satul Lupeni, comuna Hudeºti.

Cu toate cã la aceastã datã sunt înregistrate pagube la 11 locuinþe ºi în urma unei expertize comandate de S.C. ”MindoÒ Ñ S.A. Dorohoi a rezultat, paradoxal, cã o singurã locuinþã necesitã lucrãri de refacere, deºi ºi la celelalte zece locuinþe amplasate în acea zonã s-au înregistrat pagube însemnate, pânã în prezent, din pãcate, cei prejudiciaþi nu au primit nici o despãgubire.

Vã rog, domnule ministru, sã verificaþi situaþia apãrutã ºi sã luaþi mãsurile ce se impun atât pentru diminuarea efectelor seismice, cât ºi pentru despãgubirea celor prejudiciaþi, mãsuri pe care vã rog sã mi le comunicaþi în scris.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, domnule senator.

Invit la microfon pe doamna senator Maria Ciocan.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã ministrului apelor ºi protecþiei mediului.

În comuna Strâmturaºu, judeþul Maramureº, la numãrul 97, locuinþa domnului Buda Petru, funcþioneazã o distilerie cu douã cazane pentru fabricat alcool. Distanþa între acest obiectiv ºi bisericã, ºcoala generalã, cãminul cultural ºi celelalte instituþii publice din comunã este de 50 metri.

Întrucât sunt multe reclamaþii ºi sesizãri în legãturã cu aceastã distilerie, vã rugãm sã binevoiþi a dispune o verificare din partea ministerului dumneavoastrã, pentru a

constata dacã s-a dat autorizaþie de funcþionare acestei distilerii ºi, dacã s-a dat, care a fost temeiul legal care a stat la baza eliberãrii ei.

Solicit rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, doamna senator. Trecem la interpelãri.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Acatrinei.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Înainte de a prezenta interpelarea, v-aº ruga, domnule preºedinte, sã-l informaþi pe domnul preºedinte al Senatului, domnul Nicolae Vãcãroiu, pentru cã acum douã sãptãmâni, atunci când am vorbit despre problema cantitãþilor de alcool care circulã în România, am fost întrebat de unde am datele. Eu am prezentat datele care au fost expuse de postul de televiziune ”Realitatea TVÒ, respectiv cifre vehiculate de cãtre preºedintele Asociaþiei Producãtorilor de Alcool ºi de comisarul-ºef al Gãrzii Financiare a Ministerului Finanþelor Publice. Ele sunt înregistrate ºi se pot vedea.

Interpelarea mea se referã la o altã interpelare pe care am fãcut-o înainteÉ de fapt, o declaraþie politicã pe care am fãcut-o, legatã de Casa Corpului Didactic din municipiul Fãlticeni.

Rãspunsul pe care l-am primit de la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii nu mã satisface ºi aº spune cã este, pur ºi simplu, un rãspuns formal.

Rog cu foarte mare insistenþã ca Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii sã verifice foarte atent problemele ridicate, întrucât cadrele didactice din localitate au auzit rãspunsul care a fost prezentat ºi au revenit la mine cu solicitarea sã fie sprijinite pentru eliberarea instituþiei de învãþãmânt care se numeºte Casa Corpului Didactic din municipiul Fãlticeni.

Solicit rãspuns scris ºi oral, pentru a fi adus la cunoºtinþã ºi alegãtorilor. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Invit la microfon pe domnul senator Radu F. Alexandru.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte. Interpelarea mea este adresatã domnului Mihai Nicolae Tãnãsescu, ministrul finanþelor publice.

Activitatea oricãrui guvern este evaluatãÉ Iertaþi-mã cã mã întrerup, domnule preºedinte, aº vrea sã ºtiu dacã totuºi este cineva de la Ministerul Finanþelor Publice.

Este în salãÉ

Iertaþi-mã! Vã mulþumesc. Reiau atunciÉ Nu am observatÉ Iertaþi-mãÉ

Activitatea oricãrui guvern este evaluatã în raport cu angajamentele asumate în faþa cetãþenilor, în raport cu programul prezentat în faþa Parlamentului, o datã cu obþinerea votului de încredere, ºi, mai ales, cu felul în care sunt onorate angajamentele asumate.

Ne-am obiºnuit deja ca între promisiunile actualului Executiv ºi realitatea guvernãrii sã fie o mare diferenþã. Cel puþin douã dintre ultimele legi promovate în Parlament, cu acordul majoritãþii, Legea privind T.V.A.-ul ºi Legea impozitului pe profit, ne-au demonstrat cã Executivul îºi încalcã angajamentele conºtient ºi deliberat.

Capitolul III al Programului de guvernare, care se referã la relansarea economiei naþionale, cuprinde mãsuri din domeniul politicii fiscale care se referã la ”reducerea gradului de fiscalitate, în vederea stimulãrii întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi a exporturilor, revizuirea tranºelor ºi cotelor de impozitare a veniturilor bãneºti ale populaþieiÒ.

Cele douã legi menþionate mai sus, trecute recent de Senat ºi aflate în procedura de mediere, vorbesc de la sine despre modul în care Executivul îºi onoreazã angajamentele.

La acelaºi capitol, Programul de guvernare vorbeºte despre stoparea acordãrii în mod arbitrar de scutiri ºi reduceri la plata impozitelor ºi taxelor, ceea ce va permite manifestarea unei concurenþe loiale, îmbunãtãþirea mediului de afaceri autohton ºi creºterea atractivitãþii acestuia pentru investitori, întãrirea disciplinei financiare atât prin stimularea achitãrii la timp ºi în cuantumul egal al obligaþiilor bugetare ale agenþilor economici, cât ºi prin sancþionarea fermã a contribuabililor rãu-platnici.

Aflãm din presã despre cazurile frecvente în care se acordã tot felul de scutiri, eºalonãri ºi reeºalonãri unor agenþi economici cunoscuþi deja ca neperformanþi. Recent, presa a publicat reticenþele exprimate de oameni de afaceri din Uniunea Europeanã pentru a investi în România, adicã exact în acel mediu de afaceri pe care Guvernul se angajeazã, prin programul sãu, sã-l facã atractiv. Reticenþele acestor investitori strãini erau legate de nivelul înalt al corupþiei, instabilitatea legislativã ºi lipsa disciplinei financiare.

Vã mulþumim, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Dumitru Badea. Poftiþi, vã rog!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnilor miniºtri Ovidiu Tiberiu Muºetescu, ministrul Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, domnului Marian Sârbu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale, ºi domnului Gabriel Nagy, directorul Serviciului de Protecþie ºi Pazã.

Înainte de a da citire interpelãrii, mã intereseazã dacã este cineva din partea acestor trei instituþii.

Domnule senator, vã rog, vorbiþi, pentru cã se înregistreazãÉ

Eu ºtiam cã se înregistreazã, dar ºtiam cã miniºtrii totuºi sunt obligaþi, dacã eu mi-am fãcut datoria regulamentarã de a prezenta aceastã interpelare încã din ziua de miercuri, dânºii trebuiau sã fieÉ ori dânºii, ori reprezentanþii ministerelor respective, aici, în salã.

ªi, v-aº ruga sã reþineþi, domnule preºedinte de ºedinþã, cel puþin pentru urmãtoarea ºedinþã a Biroului permanent de poimâine, pentru cã existã aceastã indisciplinã Ñ pot sã-i spun Ñ din partea Guvernului, cã, din trei instituþii chemate aici, nu este nici una prezentã.

Mi se comunicã cã vor veni pe parcurs. Nu este o problemã, însã aveþi perfectã dreptate.

Interpelarea mea sunã în felul urmãtor:

Cum este posibil ca un salariat, este vorba despre Marian Comãnescu, sã ia o retribuþie ce sfideazã legile ºi bunul-simþ, 136,4 milioane lei, de la instituþia la care a fost repartizat sã-ºi îndeplineascã sarcinile de ofiþer S.P.P., respectiv ºef de cabinet al domnului ministru Ovidiu Tiberiu Muºetescu, ºi în acelaºi timp sã ia un alt salariu de la S.P.P.

Sunt date cã toate cadrele S.P.P. care presteazã activitãþi de pazã ºi protecþie pe lângã miniºtri iau douã salarii.

Vã rog sã precizaþi dacã în instituþiile bugetare ale României mai sunt astfel de situaþii ºi ce mãsuri aþi hotãrât sau intenþionaþi sã întreprindeþi pentru a înlãtura o astfel de anomalie.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Veþi primi rãspunsul în scris.

În continuare invit la microfon pe domnul Iuliu Pãcura-

riu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Stimaþi invitaþi,

Interpelarea mea se adreseazã primului-ministru, pentru cã priveºte faptele prefectului de Cluj, domnul Soporan.

Este vorba despre prefectul judeþului Cluj care, în calitate de preºedinte al Comisiei Fondului Funciar, nu þine cont de un principiu elementar de drept, ºi anume cã nici un act normativ nu retroactiveazã.

Prefectul de Cluj încearcã sã aplice retroactiv prevederile Ordonanþei nr. 102/2001, care schimbã speþa, cazul de rezolvare a terenurilor aflate sub luciu de apã.

Dacã Legea nr. 1/2000, care a apãrut în ianuarie, prevede obligativitatea restituirii terenurilor aflate sub luciu de apã, în Ordonanþa nr. 102/2001 aceste terenuri nu mai fac obiectul restituirii, ele urmând sã fie restituite pe alt amplasament sau, dacã nu este pãmânt disponibil, sã fie trecute la restituire sub formã financiarã.

Atrag atenþia cã Legea nr. 1/2000 din luna ianuarie, pe perioada pânã în care a apãrut Ordonanþa nr. 102/2001, în luna iunie, a produs efecte care au dus la validarea anexei nr. 32, care se referã la terenurile sub luciu de apã ºi, conform legii ºi acestei anexe, prefectura trebuie sã treacã la eliberarea titlurilor de proprietate.

Prefectul Clujului refuzã, este vorba de circa 2000 de oameni din judeþul Cluj, situaþia nu este singularã, acest lucru se întâmplã ºi în alte judeþe din România.

Mi se pare deosebit de gravã o asemenea situaþie. Prefectul este numit de cãtre primul-ministru. Prin aceastã întrebare îi cer primului-ministru sã îºi spunã punctul de vedere ºi sã restabileascã legalitatea în actul de administraþie.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Dumitru Codreanu. Ar avea ºi o întrebare ºi, de data aceasta dezvoltã interpelare. Ca sã nu vã deplasaþi de douã ori.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea de astãzi se adreseazã doamnei ministru Rodica Stãnoiu.

Stimatã doamnã ministru,

Judeþul Botoºani se confruntã cu mari probleme sociale ºi economice ce fac de nesuportat viaþa locuitorilor acestui colþ de þarã, dar cea mai grea este situaþia þãranilor care nu au posibilitatea materialã ºi financiarã de a-ºi lucra pãmântul ºi de a-ºi asigura astfel cele necesare traiului.

ªi, ca paharul amãrãciunii sã fie plin, organele judecãtoreºti locale, în speþã, Tribunalul Darabani a amendat cu sume cuprinse între 600.000 ºi 1.000.000 mai mulþi cetãþeni ai comunei Conceºti pentru ”grava abatere de a fi pretins ºi lucrat lotul de pãmânt pe care l-au moºtenit de la pãrinþii lor ºi pentru care încã nu s-au întocmit titlurile de proprietateÒ.

Doamna ministru,

Vã rog sã ne explicaþi dacã aceasta este modalitatea organelor din subordinea dumneavoastrã de a respecta Constituþia, art. 41 alin. (1) ºi art. 135 alin. (6), referitor la dreptul de proprietate ºi, respectiv, inviolabilitatea acestuia.

De asemenea, doamnã ministru, cu mii de rugãminþi, ºi repet, sã dispuneþi urgentarea soluþionãrii tuturor dosarelor ce au ca obiect disputa referitoare la aplicarea Legii fondului funciar.

Am insistat încã o datã sau de douã ori pe aceastã temã.

Vã mulþumesc.

## Aºtept rãspunsul dumneavoastrã.

Întrebarea este adresatã domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.

Vã rog sã precizaþi dacã în perioada în care veþi mai fi în fruntea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor intenþionaþi sã introduceþi regula ”Accesul parlamentarilor în minister sã se facã numai prin acoperiºÒ.

Doresc sã-mi aduceþi la cunoºtinþã dacã este adevãratã aceastã intenþie, întrucât în repetate rânduri,

cel mai recent sãptãmâna trecutã, mai precis în data de 11.06.2000, în jurul orei 9,00, subsemnatul împreunã cu senatorul P.S.D. Matei Viorel am încercat în zadar sã avem acces pe la intrarea principalã a ministerului pe care cu onor îl conduceþi, dar un gardian ne-a precizat cã intrarea în minister pentru senatori, membri ai Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, este una ºi aceeaºi cu cea a personalului de serviciu.

Vã mulþumim, domnule senator. Doamna senator Angela Mihaela Bãlan.

Dacã se poate, pe la subsolÉ Corect!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã Ministerului Industriei ºi Resurselor, domnului ministru Dan Ioan Popescu.

De la 1 ianuarie 2002, o datã cu intrarea în vigoare a Legii venitului minim garantat, beneficiazã de ajutoare pentru încãlzire doar cetãþenii care au venitul sub nivelul minim garantat pe economie.

Scumpirea energiei termice, actualizarea preþului la gaze, în funcþie de evoluþia cursului de schimb leuÑdolar ºi majorarea tarifelor de electricitate, toate anunþate cu 1 iulie, vor spori numãrul blocurilor debranºate ºi al restanþierilor la plata cotelor de întreþinere, începând chiar cu luna septembrie 2002.

Din statisticile RADET-ului reiese cã 40% din locatarii blocurilor racordate la sistemul de termoficare nu au din ce sã îºi plãteascã facturile, alþi 40% le plãtesc cu mari dificultãþi, fãcând economii draconice. Mai rãmân 20% dintre locatari care teoretic pot sã-ºi achite aceste facturi, dar în condiþiile în care, conform tuturor calculelor, întreþinerea va fi de 4.000.000 de lei pentru un apartament cu 3 camere, suma aceasta vã comunicãm cã depãºeºte cu mult salariul mediu pe economie ºi întrebãm Ministerul Industriei ºi Resurselor, pe domnul ministru Dan Ioan Popescu, cum se va rezolva aceastã problemã.

Va ajunge oare România þara tuturor blocurilor debranºate, ºtiut fiind cã începutul a fost fãcut, oraºul Curtea de Argeº din judeþul Argeº este primul oraº din România unde, din cauza sãrãciei, toþi locuitorii s-au debranºat de la sistem.

Rugãm rãspuns în scris.

Vã mulþumesc.

Mai este un minut din timpul alocat Grupului parlamentar P.R.M.

Doamna senator Maria Ciocan, poftiþi, vã rog!.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/27.VI.2002

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

S.C. PHOENIX Baia Mare a fost privatizatã de cãtre F.P.S., care deþinea 69,99% din acþiuni în baza contractului de privatizare nr. 733/23.10.1992, cumpãrãtorul societãþii, ALLIED DEALS PLC, având sediul în Marea Britanie.

Preþul de vânzare a fost de 111 mii de dolari, iar cumpãrãtorul s-a obligat la privatizarea acesteia la urmãtoarele: pe o perioadã de cinci ani sã facã o investiþie de 21 de milioane 550 mii de dolari, sã punã la dispoziþia societãþii suma de 16 milioane de dolari, reprezentând capital de lucru.

S.C. PHOENIX era singura din România producãtoare de aur, argint, platinã în lingouri, cupru, electrolit ºi altele.

La data privatizãrii societatea avea peste 3.300 de salariaþi. La ora actualã S.C. PHOENIX mai dispune de 840 de salariaþi, iar activitatea este opritã aproape în întregime. Practic nu s-a fãcut nici o investiþie, nu s-a pus la dispoziþie suma de 16 milioane de dolari, patronul a fost arestat în Marea Britanie pentru evaziune fiscalã ºi înºelãciune.

Societatea a fost scoasã la vânzare de cãtre bãnci care au pus sechestru pe patrimoniul societãþii.

Domnule prim-ministru,

Vã rugãm sã ne comunicaþi care este punctul de vedere al Guvernului cu privire la cele menþionate mai sus, adicã privatizarea, nerespectarea condiþiilor prevãzute în contractul de privatizare de cãtre cumpãrãtor, nerealizarea investiþiilor propuse pentru societate, precum ºi pierderea unei pãrþi componente din averea României. Solicit rãspuns scris. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamnã senator.

Trecem la rãspunsurile întrebãrilor ºi interpelãrilor adresate de domnii senatori.

Este prezent domnul secretar de stat Ovidiu Ianculescu, care rãspunde la o întrebare adresatã de doamna senator Maria Ciocan.

Poftiþi, vã rog, domnule ministru!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Referitor la interpelarea doamnei senator Maria Ciocan privind instalaþia de producere a rachiurilor naturale din localitatea Strâmtura, judeþul Maramureº, precizãm urmãtoarele:

În data de 27 martie a.c., Inspectoratul de Protecþie a Mediului Baia Mare a eliberat Autorizaþia de mediu nr. 02476 pentru obiectivul ”instalaþie de producere a rachiurilor naturaleÒ, situat în localitatea Strâmtura nr. 97, judeþul Maramureº, aparþinând de Societatea Familialã ”Buda MariaÒ.

Eliberarea autorizaþiei de mediu s-a fãcut în conformitate cu prevederile Legii protecþiei mediului nr. 137/1995, republicatã, ºi a Ordinului ministrului apelor ºi protecþiei mediului nr. 125/1996 privind procedura de reglementare a activitãþilor economice ºi cu impact asupra mediului.

La baza eliberãrii autorizaþiei de mediu au stat ºi alte acte de reglementare, emise de alte autoritãþi de avizare,

respectiv Notificarea nr. 4.364/5.02.2002 privind punerea în funcþiune a distileriei ºi executarea de lucrãri de apãrare de mal drept, pârâu Valea Satului, din localitatea Strâmtura nr. 97, eliberatã de Direcþia Apelor Someº Ñ Tisa, Serviciul de Gospodãrire a Apelor Baia Mare ºi Autorizaþia sanitarã de funcþionare nr. 003619/16.10.2001, eliberatã de Direcþia de Sãnãtate Publicã Maramureº.

În conformitate cu procedura de reglementare, în data de 14 martie a.c., Inspectoratul de Protecþie a Mediului Baia Mare ºi Primãria Strâmtura au organizat dezbaterea publicã la sediul primãriei, la care reprezentanþii societãþii civile din localitate, prezenþi, inclusiv o parte din vecinii riverani obiectivului s-au pronunþat în favoarea reglementãrii activitãþii din punct de vedere al protecþiei mediului.

Autorizaþia de mediu a fost eliberatã cu urmãtoarele condiþii: prin activitatea desfãºuratã sã nu se creeze disconfort locuitorilor din zona învecinatã, se interzice evacuarea borhotului în apele de suprafaþã, þinând cont de faptul cã activitatea este sezonierã, la fiecare pornire, respectiv oprire a instalaþiei sã fie înºtiinþat Inspectoratul de Mediu pentru a vedea situaþia la faþa locului, atât la pornire, cât ºi la oprire.

Vã mulþumim, domnule ministru.

Doamna senator, dacã aveþi comentarii, poftiþi, vã rog!

Vã mulþumesc pentru rãspuns, dar vreau sã pun o singurã întrebare. Este posibil sã se elibereze autorizaþie de funcþionare pentru cazanele acestea de fabricat produse alcoolice în situaþia în care ele se gãsesc la o distanþã nu mai mare de 50 de metri faþã de primele construcþii: ºcoalã, clãdiri, case de locuit, bisericã ºi aºa mai departe? Întrucât, tocmai aici se pune... Uitaþi-vã, am un dosar întreg cu reclamaþiile cetãþenilor din acea localitate, nici nu cunosc bine problema din zonã de acolo, dar mi-au fost aduse, pentru cã se gãsesc la o distanþã de 50 de metri. Deci ºcoalã, bisericã, locuinþe ºi aºa mai departe. ªi dacã este permis sau nu sã se dea autorizaþie la o distanþã aºa de micã, conform actelor legale în vigoare? Doresc sã primesc ºi rãspunsul scris ºi sã-mi rãspundeþi dacã e posibil sau nu.

## **Domnul Ovidiu Ianculescu:**

Da. V-am pregãtit rãspuns scris. Este posibil, cu cele 3 condiþii pe care le-am prezentat privind condiþiile de eliberare a autorizaþiei respective. Aºa cum v-am prezentat, la dezbaterea publicã care a avut loc chiar la sediul uneia din instituþiile din comuna respectivã, din apropie- rea locului unde existã aceastã instalaþie de producere a rachiurilor naturale, dar nimeni...

## **Doamna Maria Ciocan**

:

Cunosc situaþia ºi tocmai pe motivul acesta se fac contestaþii.

## **Domnul Ovidiu Ianculescu:**

Noi am primit întrebarea dumneavoastrã vineri ºi acestea au fost singurele posibilitãþi de a verifica, prin fax ºi aºa mai departe. De la Inspectoratul de Protecþie a Mediului ni s-a spus cã nu existã nici un fel de reclamaþie. Am citit cu atenþie întrebarea dumneavoastrã, unde ne spuneþi acest lucru, dar de acolo ni s-a spus cã nu existã reclamaþii. La minister vã confirm cu toatã responsabilitatea cã nu existã nici un fel de reclamaþie legatã de aceastã activitate.

## **Doamna Maria Ciocan**

:

Doresc rãspuns ºi scris ca sã-l dau cetãþenilor care au venit ºi au reclamat.

sã invitãm un demnitar al statului român sã intre prin acoperiº. Niciodatã nu s-a întâmplat la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor un asemenea tratament. De asemenea, nici dânsul nu ne poate impune nouã pe unde sã intrãm în sediul Senatului, întrucât ºi aici sunt niºte reguli pe care nu le face nici domnul Codreanu, nici Predilã, nici ministrul agriculturii. Ca atare, eu zic sã revenim la sentimentele care ne-au caracterizat, pentru cã dânsul este tratat ca un senator al României ºi nu vãd justificatã o asemenea întrebare pe care a adresat-o.

Vã mulþumim, domnule ministru.

Pentru a fi consemnatã în stenogramã, domnule ministru, aveþi de rãspuns ºi la o interpelare a domnului senator Aurel Panã. Nu este în salã, dar, probabil, aveþi rãspunsul în scris.

Da, domnule preºedinte, am rãspunsul în scris ºi îl las.

Da. Noi l-am pregãtit, l-am transmis ºi oficial la Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul ºi vã pot da chiar acum un exemplar.

Vã mulþumim, domnule ministru.

În continuare domnul ministru Gheorghe Predilã va rãspunde la întrebãrile adresate de domnul senator Dumitru Codreanu.

Poftiþi, vã rog!

## Domnule preºedinte,

Trebuie sã mãrturisesc cã ne-a fost greu sã formulãm un rãspuns la întrebarea domnului senator Codreanu, întrucât nu e o întrebare cãreia sã poþi sã-i dai aºa de uºor un rãspuns, pentru cã dânsul este, în fond, un demnitar al acestui stat ºi ºtie foarte bine cã fiecare instituþie se conduce dupã un regulament de organizare ºi funcþionare ºi dupã hotãrâri proprii privind accesul persoanelor din instituþie. Sunt niºte reguli care trebuie respectate. Sigur cã întrebarea formulatã de dânsul este realizatã sub imperiul nervilor din ziua respectivã, dar nu se justificã întrucât dânsul nu a anunþat pe nimeni din conducerea ministerului cã vrea sã intre în aceastã instituþie, pentru cã, pânã acum, dânsul a intrat de câte ori a dorit ºi la orice orã a dorit. Noi nici unul nu am ºtiut cã dânsul a fost în acea zi la minister. La noi s-a luat mãsura, în ultimul timp, datoritã unor constatãri, cã se ajunsese pânã acolo cã nu mai aveam loc nici sã circulãm pe hol, pentru cã toatã lumea venea sã întrebe, sã ia relaþii, indiferent cine era, s-au introdus cartele magnetice cu care intrã fiecare. Iar pentru demnitari este aceeaºi intrare prin care intrã ºi ministrul agriculturii ºi orice demnitar din þara româneascã. Numai cã regula e sã ne anunþe.

Noi avem o direcþie de specialitate, jos, la parter, ºi oamenii de acolo îi preiau pe demnitari ºi îi duc exact acolo unde doresc sã se adreseze. Nu suntem în situaþia

Domnule senator Codreanu, poftiþi pentru comentarii!

## Domnule secretar de stat,

Vã mulþumesc pentru rãspunsul competent pe care dumneavoastrã mi l-aþi dat referitor la întrebarea mea, probabil, detaºatã Ñ aºa cum aþi spus dumneavoastrã Ñ, dar mi se pare cã în rãspunsul dumneavoastrã vã combateþi, spuneþi cã un demnitar al statului trebuie tratat ca atare ºi îl comparaþi cu o altã persoanã. Este adevãrat, vã spun eu, fiind un partid de opoziþie mi-am însuºit ideea gardianului, m-am îndreptat spre uºa de serviciu ºi am intrat pe acolo dar, culmea, cu mine era ºi un senator al dumneavoastrã care, introducând cartela aia magneticã, trecând eu primul, a dat cu capul în uºã cã, cicã, tu stai la rând, cã trebuie sã scoatã cartela... ªtiþi? Asta m-a fãcut pe mine sã vã adresez aceastã întrebare. Dar, sper ca dumneavoastrã sã luaþi toate mãsurile pentru ca buna colaborare dintre noi ºi dumneavoastrã sã fie în continuare bunã, ca drept dovadã cã sunteþi prezent aici. Nu eu dispun Ñ ceea ce aþi afirmat dumneavoastrã Ñ cine ºi cum intrã în Senatul României dar mi se pare cã un demnitar al României sau doi, câþi am fost noi acolo, fiind trataþi de un gardian la dispoziþia unui ministru mi s- ar pãrea corect ca ºi domnul preºedinte al Senatului sã-l cheme la ordine la domnul ministru sã-i spunã: ”Bãi, tatã, cum îmi tratezi oamenii?Ò, dacã domnul preºedinte ar þine, într-adevãr, la senatorii pe care îi conduce. Vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Predilã:**

Domnule preºedinte, îl asigurãm cã nu se va bucura de un asemenea tratament ºi dovadã cã dânsul a recunoscut cã acelaºi tratament l-a avut ºi senatorul partidului de guvernãmânt.

## **Domnul Dumitru Codreanu**

:

Tocmai de aceea am ºi intervenit.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/27.VI.2002

Dar dânºii au greºit cã nu s-au anunþat. Era chiar a doua zi când s-a introdus aceastã regulã. Eu îmi cer scuze ºi ministrul agriculturii îºi cere scuze pentru acest incident, dar dânsul nu a simþit pânã acum, de când suntem împreunã, un asemenea tratament.

Vã mulþumim, domnule ministru.

Domnule ministru, nu este numai la ministerul dumneavoastrã ºi, ca atare, eu am tras un semnal de alarmã pentru cã sunt multe ministere la care un parlamentar trebuie sã meargã ºi cu legitimaþie, ºi cu ce vreþi dumneavoastrã ºi nu este primit.

Asta este altã interpelare. Vã mulþumim. Deci considerãm conflictul încheiat.

Doamna ministru Maria Manolescu, vã invit la microfon pentru a rãspunde ºi la o întrebare, ºi la o interpelare, ambele ale domnului senator Gheorghe Acatrinei. Poftiþi, vã rog, stimatã doamnã ministru!

Vã mulþumesc.

În primul rând, sã rãspund la întrebare, da?

Întrebarea domnului senator Acatrinei privind piaþa neagrã a alcoolului.

Da. Cu privire la întrebarea domnului senator Gheorghe Acatrinei, referitor la majorarea accizelor începând cu data de 1 mai 2002 pentru alcool, distilate ºi bãuturi alcoolice distilate, Ministerul Finanþelor Publice precizeazã urmãtoarele:

Recenta majorare a accizelor la alcool, distilate ºi bãuturi alcoolice distilate a avut drept cauzã principalã faptul cã, în perioada premergãtoare alegerilor din anul 2000, pentru a câºtiga capital politic, guvernarea anterioarã a redus în mod artificial, de aproape trei ori, accizele la aceastã grupã de produse. Teoria conform cãreia orice tendinþã de creºtere a fiscalitãþii duce automat ºi la amplificarea evaziunii fiscale, iar o scãdere a accizelor ar duce la creºterea încasãrilor la bugetul de stat a fost infirmatã în acest caz de faptul cã, deºi pe întreg parcursul anului 2001 Guvernul actual a menþinut nivelul scãzut al accizelor la alcool, precum ºi la distilate ºi bãuturi alcoolice distilate, acest fapt nu s-a dovedit a fi eficient, nereflectându-se corespunzãtor în veniturile bugetului de stat.

În al doilea rând, precizãm cã aderarea României la Uniunea Europeanã este un consens naþional, reprezintã prioritatea strategicã a politicii României ºi ea se poate realiza numai prin eforturile concertate ale instituþiilor guvernamentale, societãþii civile, mediului de afaceri ºi ale fiecãrui cetãþean român, indiferent de partidul de guvernãmânt. Majorarea accizelor a rezultat ºi ca urmare a deschiderii unor noi capitole în cadrul negocierilor pentru

aderarea României la Uniunea Europeanã, printre aceste capitole fiind ºi acela referitor la impozitare.

Pe linia accizelor, la momentul aderãrii la Uniunea Europeanã, nivelul acestora trebuie sã fie acelaºi cu cel minim prevãzut în Directivele comunitare, acest nivel fiind obligatoriu pentru orice stat membru. Diferenþele pe care România le înregistreazã la aceastã datã faþã de acest nivel minim impus de Directivele europene sunt foarte mari. Exemplificãm alcoolul, unde nivelul minim impus reprezintã 550 de euro, iar accizele la aceastã datã, dupã majorarea care s-a înregistrat la 1 mai, sunt de abia la 108,4 euro pe hectolitru, astfel încât, pentru a ajunge la data aderãrii la 550 de euro, România a adoptat politica paºilor mãrunþi. În prima perioadã creºterile vor fi mai mici, în corelare cu creºterea puterii de cumpãrare, creºterile cele mai semnificative urmând sã fie fãcute dupã anul 2005. Cel puþin în documentul de poziþie referitor la accize, transmis la Uniunea Europeanã, solicitãrile Guvernului României acestea sunt. Deci, dovadã cã în anul 2002 nivelul accizelor a crescut pentru alcool, de exemplu, numai cu 38 de euro, media anualã ar fi trebuit sã fie de circa 100 euro, pentru a avea o creºtere unitarã în fiecare an ºi a ajunge la 550 de euro la data aderãrii.

Vã mulþumim, doamna ministru. ªi mai aveþi un rãspuns la interpelare.

Da.

Poftiþi, vã rog! Referitor la rambursarea T.V.A.-ului.

Da. Rãspundem, de aceastã datã, la interpelarea domnului profesor doctor Gheorghe Acatrinei, adresatã cu adresa nr. 3.074/2002.

Ministerul Finanþelor Publice precizeazã faptul cã, în conformitate cu prevederile art. 17 lit. B.a) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adãugatã, se aplicã cota zero de T.V.A. pentru exportul de bunuri, transportul ºi prestãrile de servicii legate direct de exportul bunurilor efectuate de contribuabili cu sediul în România, a cãror contravaloare se încaseazã în valutã în conturi bancare deschise la bãnci autorizate de cãtre Banca Naþionalã a României.

Din punct de vedere comercial, exportul poate fi realizat prin mai multe modalitãþi: direct de cãtre unitãþile care acþioneazã în nume propriu, inclusiv cazurile de perfecþionare activã, prin comisionari, în nume propriu, realizat de unitãþile exportatoare, cu livrarea bunurilor cãtre beneficiarul extern direct de la unitatea producãtoare, când la realizarea bunurilor pentru export participã mai mulþi contribuabili, conform contractului încheiat cu beneficiarul extern. Totodatã, menþionãm cã pentru cazurile arãtate, actele normative care reglementeazã taxa pe valoarea adãugatã trateazã practicarea cotei zero de T.V.A. în condiþiile justificãrii acesteia cu documente legal aprobate. Exemplul la care face referire interpelarea domnului profesor doctor Gheorghe Acatrinei este reglementat de punctul 9.5 din Normele de aplicare a ordonanþei de urgenþã a Guvernului aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 401/2000. Astfel, la punctul 9.5 din norme a fost reglementatã aplicarea cotei zero de T.V.A. pe întreg lanþul de prelucrare a bunurilor destinate exportului, care sunt contractate cu un beneficiar unic din strãinãtate de cãtre producãtorii din þarã. Societatea AKROM AKAL din Suceava, în calitate de producãtor, pentru a aplica cota zero de T.V.A. pentru firul contractat cu beneficiarul cu sediul în strãinãtate care a dispus livrarea cãtre unitãþi producãtoare din þarã, unitãþi care pot avea ºi calitatea de unitãþi exportatoare, în vederea prelucrãrii lor pentru bunuri de export destinate aceluiaºi beneficiar extern, trebuia sã justifice, potrivit reglementãrilor menþionate, cota zero de T.V.A., cu documentele prevãzute la punctul 9.5 din norme ºi sã respecte condiþia de încasare a valutei în conturi bancare deschise la bãnci autorizate de Banca Naþionalã a României, respectiv sã nu încaseze valuta în numerar sau transferuri din conturi bancare personale.

Vã mulþumim, doamna ministru. Domnule senator,

Aveþi de fãcut comentarii? Poate vreþi sã mulþumiþi doamnei ministru pentru rãspuns.

Domnule preºedinte,

Daþi-mi voie sã mã adresez doamnei secretar de stat cu rugãmintea de a aprofunda rãspunsul.

Pentru cã unul dintre consilierii mei din teritoriu este un fost director general al finanþelor publice ale judeþului, cu o activitate de mai bine de 18 ani neîntreruptã, ieºit la pensie acum, sunt foarte bine informat cu privire la aceste probleme.

Doresc sã-i spun doamnei secretar de stat cã sunt mulþumit de primul rãspuns.

În ceea ce priveºte cel de al doilea rãspuns, eu vã rog sã-l aprofundaþi. Este rugãmintea mea, pentru cã nu numai din ceea ce mi-a prezentat consilierul meu ca fiind o situaþie prin care este fraudat bugetul Ministerului Finanþelor, dar ºi din ceea ce a apãrut în presã, legat de rambursarea acestui T.V.A., inclusiv o adresã primitã de la dumneavoastrã de la Ministerul Finanþelor, prin care comunicaþi Direcþiei Generale a Finanþelor Publice, respectiv domnului director Horodin, care este intermediar acum, cã aceastã rambursare s-a fãcut în mod ilegal.

Legal!

Ilegal. Eu vã spun. Am la îndemânã articolele din presã. Aici au apãrut ºi dispute între lucrãtorii dumneavoastrã din cadrul direcþiei. Eu am ridicat aceastã problemã aici, pentru cã consilierul mi-a spus cã asemenea lucruri s-au repetat ºi la alte câteva unitãþi la care eu fac referire în interpelare.

Rugãmintea mea, doamna secretar de stat, cu respectul deosebit pe care vi-l port dumneavoastrã ºi ministerului, este sã aprofundaþi ºi sã limpeziþi acest subiect.

Este pãcat sã se ia bani de la Ministerul Finanþelor, de la bugetul statului. Este pãcat!

În concluzie, vã rog ca cel de-al doilea rãspuns sã fie puþin adâncit.

Nu ne grãbim, pentru cã trebuie scoºi neapãrat banii. Este vorba de zeci de mii de miliarde. Este prea mult. Nu se poate aºa ceva. Eu spun cã ºi un leu, dacã a fost luat pe nedrept, ºi acela este prea mult.

Domnule preºedinte,

Aceasta este observaþia mea cu privire la cel de al doilea rãspuns. Primul rãspuns a fost foarte corect ºi complet.

Vã mulþumim.

Poftiþi, doamna ministru!

Eu ºtiu cã am avut o discuþie cu colegii de la Suceava, nu ºtiu dacã era cazul acestei firme sau alt caz. Dupã cum vedeþi, actul normativ prevede cã beneficiazã toþi cei care intrã pe acest lanþ ºi care participã la realizarea unui produs care este destinat exportului. Rãspunsul care a fost dat a fost dat în contextul prevederilor legale, nejudecând cazul în speþã, dacã firma se încadreazã sau nu se încadreazã.

Aºa cum aþi spus ºi dumneavoastrã, vom verifica dacã noi avem o întrebare adresatã în mod special pentru aceastã firmã pe care dumneavoastrã aþi menþionat-o, dacã, într-adevãr, cazul ei se încadreazã în speþele pe care actul normativ le reglementeazã ºi, în discuþiile viitoare, probabil cã vom clarifica.

Vã mulþumim, doamna ministru.

În continuare, îl invit la microfon pe domnul ministru Romulus Moucha pentru a rãspunde la interpelarea domnului senator Codreanu.

Bine aþi venit, domnule ministru! ªtiam cã veþi întârzia. Poftiþi, vã rog!

## **Domnul Romulus Ion Moucha** _Ñ secretar de stat_

## _în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Îmi cer scuze pentru întârziere, dar am fost la Camerã, unde am avut, de asemenea, de dat douã rãspunsuri.

Mai aveþi de dat un rãspuns la interpelarea domnului senator Bunduc, dar Domnia sa nu este în salã, aºa cã veþi lãsa rãspunsul în scris. Vã veþi referi la preþul energiei electrice.

De asemenea, domnul senator Nicolae Iorga are de primit rãspuns la o întrebare. Nici Domnia sa nu este în salã.

Este foarte bine.

În legãturã cu preþul energiei electrice, vreau sã precizez, domnule preºedinte, cã un exemplar din rãspuns, pentru cã este foarte mare, sunt pregãtit sã-l înmânez domnului senator, aºa cã, cu permisiunea dumneavoastrã, doar voi spicui câteva elemente.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Dacã-mi permiteþi, fiind materialul deja scris, documentat, nu mai este nevoie sã îl prezinte în plen. Deja suntem în întârziere, primesc rãspunsul în scris ºi voi conlucra cu domnul ministru referitor la acest rãspuns. Vã mulþumesc.

Este foarte bine.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Procedez în acest fel.

Vã mulþumesc.

În continuare, pentru a se reþine în stenogramã, domnul senator Radu Feldman Alexandru a adresat o interpelare ºi, în mod greºit, Domnia sa a solicitat rãspuns din partea Ministerului Administraþiei Publice. În fond, trebuia sã se adreseze Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei. Problema analizatã erau fondurile destinate dezvoltãrii regionale ºi se pregãtise pentru rãspuns domnul ministru secretar de stat Ionel Fleºariu. Pentru stenogramã.

Vã mulþumim.

Este ora 18,45.

Vreau sã vã precizez faptul cã am transmis rãspunsul direct la grupul parlamentar. Dacã este cazul, pot sã las ºi la stenogramã. De asemenea, am transmis ºi la domnul ministru Gaspar ºi, dacã acceptaþi, ºi pentru domnul senator Bunduc, pot lãsa la stenogramã rãspunsul pe care l-am întocmit.

Declar închisã ºedinþa.

Mulþumim domnilor miniºtri ºi secretari de stat, domnilor senatori, presei ºi, nu în ultimul rînd, personalului tehnic al Senatului.

Mulþumim.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 18,45._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 106/27.VI.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei