Stenogramă plen

2. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 134/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului, adoptat de Senat în ºedinþa din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 149/2002 privind unele mãsuri pentru finalizarea construcþiilor începute înainte de data de 1 ianuarie 1990 ºi neterminate pânã la data de 1 iulie 2002, adoptat de Senat în ºedinþa din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administratie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru industrii ºi servicii ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 175/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru industrii ºi servicii ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

5. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/2002 pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni din România în societate bancarã pe acþiuni, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

6. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea ºi alte drepturi ale magistraþilor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

7. Proiectul Legii cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice, respins de Senat în ºedinþa din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege a fost sesizatã în vederea reexaminãrii, în fond, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport.

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003.

8. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ºtiinþificã ºi dezvoltarea tehnologicã, adoptat de Senat în ºedinþa din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003.

9. Proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 26/1996 Ñ Codul silvic ºi a Legii nr. 31/2000 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor silvice, adoptat de Senat în ºedinþa din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru administratie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003. 10. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945Ð22 decembrie 1989, iniþiatã de un numãr de patru parlamentari.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru administratie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 17 februarie 2003.

11. Propunerea legislativã privind protecþia socialã a persoanelor disponibilizate care înfiinþeazã ºi dezvoltã pe cont propriu sau în asociere afaceri în domeniul agricol, iniþiatã de un numãr de ºapte deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 17 februarie 2003.

12. Propunerea legislativã privind constituirea ºi utilizarea fondurilor destinate stimulãrii personalului Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Consumatorului ºi al oficiilor pentru protecþia consumatorilor judeþene, respectiv al municipiului Bucureºti, iniþiatã de un numãr de doi deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru industrii ºi servicii ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 17 februarie 2003.

13. Propunerea legislativã privind exercitarea profesiei de detectiv particular, iniþiatã de 7 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 17 februarie 2003.

14. Propunerea legislativã privind declararea ºi controlul averii demnitarilor, funcþionarilor publici ºi a altor categorii prevãzute în prezentul act normativ, iniþiatã de domnul deputat Cornel Boiangiu.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Termenul de depunere a raportului: 17 februarie 2003.

15. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, iniþiatã de domnul deputat Emil Boc.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 17 februarie 2003.

16. Proiectul Legii privind prevenirea ºi combaterea criminalitãþii informatice, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru aviz, Comisia pentru tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor.

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003.

17. Proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 32/2000 privind societãþile de asigurare ºi supravegherea asigurãrilor, adoptat de Senat în ºedinþa din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

18. Proiectul Legii pentru acceptarea Codului pentru construcþia ºi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia MEPC 20(22) a Comitetului pentru Protecþia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum ºi pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 ºi 2000 referitoare la acesta, adoptat de Senat în ºedinþa din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

19. Proiectul Legii pentru acceptarea Codului internaþional pentru construcþia ºi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC), adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia MSC 4(48) a Comitetului Securitãþii Maritime la Londra la 17 iunie 1983 ºi, respectiv, prin Rezoluþia MEPC 19(22) a Comitetului pentru Protecþia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum ºi pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1999 ºi 2000 referitoare la acesta, adoptat de Senat în ºedinþa din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

20. Proiectul Legii pentru acceptarea Codului

internaþional pentru construcþia ºi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC), adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia MSC 5(48) a Comitetului Securitãþii Maritime la Londra la 17 iunie 1983, astfel cum a fost modificat prin amendamentele din 1992, precum ºi pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1994, 1996 ºi 2000 referitoare la acesta, adoptat de Senat în ºedinþa din 5 decembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

21. Propunerea legislativã pentru completarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, iniþiatã de 4 deputaþi P.N.L.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Vã mulþumesc.

Dacã din partea comisiei sesizate în fond se doreºte a lua cuvântul? Nu.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul în integralitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 103/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 191/1998 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului de Protecþie ºi Pazã.

Suntem în procedurã de urgenþã.

Rog Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã sã ne facã propuneri pentru timpii de dezbatere.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã propune pentru dezbatere 5 minute, un minut pentru fiecare intervenþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Dacã doresc sã participe la dezbateri grupurile parlamentare?

Poftiþi, domnul Stroe.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aº dori sã spun cã aceastã lege este foarte importantã ºi noi am susþine-o dacã se va þine seama de vreo douã-trei amendamente ale noastre, cele de la punctul 1 ºi cele de la punctul 2.

Trecem la dezbateri. Titlul ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. I, preambulul. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 1. Obiecþii? Poftiþi.

În textul ordonanþei s-a prevãzut la lit. b): ”organizeazã, desfãºoarã deschis sau acoperit activitãþi de culegere, verificare ºi valorificare a informaþiilorÒ.

Noi am formulat un amendament prin care am spus urmãtoarele: ”Organizeazã ºi desfãºoarã activitãþi de culegere, verificare ºi valorificare a informaþiilor necesare numai pentru îndeplinirea atribuþiilor prevãzute la art. 1 alin. 1.Ò Cu alte cuvinte, am lãsat ca lucrurile sã rãmânã ca în vechea lege ºi sã nu se introducã activitatea de ofiþer acoperit. Considerentul este de ordin politic ºi cu raþiuni importante faþã de imaginea noastrã externã. Trebuie sã avem un singur serviciu în interior care sã facã activitate de ofiþer acoperit, S.R.I.-ul, ºi unul de extern, S.I.E.

Prin urmare, vã rog, domnule preºedinte, sã luaþi în considerare amendamentul nostru. Dacã va fi cazul, voi mai interveni.

Vã mulþumesc.

Aceasta era pentru punctul 2. La punctul 1 sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Pentru punctul 2 lit. b) aþi audiat explicaþiile domnului deputat Stroe referitoare la amendamentul care a fost respins. Dacã mai sunt la acest punct ºi alte obiecþii? Poftiþi, domnul Brudaºca.

Consider bine venitã intervenþia reprezentantului Partidului Liberal, pentru cã Domnia sa a subliniat riscul pe care îl reprezintã aceastã transformare a tuturor serviciilor pe care le avem în servicii de culegere de informaþii în diverse scopuri, uneori chiar politice.

Prin statutul sãu, Serviciul este de protecþie ºi pazã ºi mi se pare cã este mai mult decât logicã prevederea fãcutã prin amendamentul reprezentantului Partidului Liberal, ca acesta sã poatã desfãºura activitatea de culegere de informaþii doar în interesul desfãºurãrii serviciului, aºa cum este stabilit în competenþele sale prin lege. Orice idee de culegere de informaþii sub acoperire poate conduce la posibilitatea unei concurenþe între serviciile secrete, în stabilirea altor ºi altor situaþii care sã conducã treptat la transformarea României într-un stat poliþienesc, deci o revenire la situaþiile de dinainte de 1989. Prin urmare, susþinem ideea promovatã prin amendamentul ridicat de cãtre reprezentantul Partidului Liberal.

Comisia, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã facem remarca faptului cã în text existã aceastã precizare în varianta aprobatã de cãtre comisie, ºi anume ”numai pentru îndeplinirea atribuþiilor prevãzute la obiectul de activitateÒ. Prin urmare, se referã la activitatea ”...deschis sau acoperit culegerea, verificarea ºi valorificarea informaþiilor numai pentru îndeplinirea atribuþiilor de seviciuÒ.

Da, dar este aceastã problemã a ofiþerului acoperit, a activitãþii sub acoperire. A fost ºi aceastã obiecþie.

În varianta comisiei s-a justificat aceastã definire a activitãþii, pentru cã în câmpul operaþional, practic, culegerea de informaþii pentru a asigura condiþiile de protecþie nu se poate face decât în mod acoperit.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Dacã iniþiatorul are sã ne spunã ceva? Poftiþi.

## **Domnul Alexandru Sassu**

**:**

Guvernul este iniþiatorul.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _Ñ ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

Sigur cã iniþiativa aparþine Guvernului, dar am crezut cã, primind un rãspuns de specialitate din partea ºefului Serviciului de Protecþie ºi Pazã... Lucrurile sunt foarte clare: activitatea pe care o desfãºoarã se desfãºoarã numai pentru ceea ce este legat de îndeplinirea atribuþiilor ce revin Serviciului de Protecþie ºi Pazã.

Domnule preºedinte, problema se va tranºa prin vot.

Domnul Stroe.

Aveþi îndoieli cã problema nu se tranºeazã prin vot?

## Domnule ministru,

Prin însuºi faptul cã activitatea este acoperitã, nu sunt sigur cã, chiar aºa, se va ocupa numai de lucrurile acelea.

## Domnule general,

Eu am primit mesajul dumneavoastrã ºi vã asigur încã o datã cã noi avem toatã buna intenþie ºi toatã buna-credinþã în susþinerile pe care le facem. Nu avem absolut nimic cu instituþia, cu oamenii instituþiei ºi aºa mai departe, însã este absolut necesar cã începem sã eliminãm din instituþiile noastre paralelismele, intersecþiile de atribuþii, mai ales în cazul serviciilor secrete. Aceasta

este singura raþiune pentru care noi susþinem acest amendament.

Vã mulþumesc.

Domnul Vasilescu, poftiþi.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Domnilor reprezentanþi ai Guvernului,

În cadrul discuþiilor pe care le-am avut în comisie pentru avizarea acestui proiect de lege am solicitat o concepþie în baza cãreia se face aceastã activitate de utilizare a ofiþerilor acoperiþi. Am aºteptat timp de mai mult de o sãptãmânã sã ne aducã aceste explicaþii. Pe mine cel puþin nu m-au convins cum vor utiliza aceºti ofiþeri acoperiþi, atâta timp cât în activitatea pe care dânºii o desfãºoarã acest Serviciu de Pazã ºi Protecþie nu este similar unui serviciu de informaþii, precum principalul serviciu de informaþii, Serviciul Român de Informaþii sau Serviciul de Informaþii Externe.

Ne trebuia aceastã concepþie pentru a înþelege rolul ºi locul ofiþerilor acoperiþi aºa cum înþelege Serviciul de Pazã ºi Protecþie sã îi utilizeze. Nu existã aceastã concepþie. Poate existã pentru dânºii. Însã totul trebuie structurat pe baza unor principii pe care nouã trebuie sã ni le prezinte, ca sã avem garanþia cã le vor ºi respecta.

Aº dori ca înainte ca acest proiect de lege sã fie votat sã avem garanþia cã votãm niºte lucruri cunoscute, niºte lucruri care vor fi respectate, pentru cã ne-au fost aduse la cunoºtinþã.

Sã nu votãm ceva în general. E mai bine dacã aceste lucruri sunt clarificate acolo unde le e locul, în Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, nu în plen. Am venit aici nelãmurit, deºi am discutat suficient de mult pe baza acestui proiect.

Pãrerea mea este cã ar trebui ca domnul general Naghi sã vinã cu o concepþie foarte clarã la comisie în momentul în care cere schimbarea legii de organizare ºi funcþionare a serviciului pe care-l conduce, ºi nu sã ajungem la plen, unde sã ne certãm, unii sã-ºi spunã o pãrere, alþii sã-ºi dea cu altã pãrere, când, în definitiv, nu ne-a lãmurit. Suntem membri ai aceleiaºi Comisii pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, nu neapãrat fiind în aceleaºi partide, suntem din partide diferite, dar toþi am rãmas cu aceste nedumeriri ºi poate nu aici este cazul sã discutãm despre ceea ce s-a lãmurit sau nu s-a lãmurit.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Totuºi, domnule general, aº vrea sã ne daþi o explicaþie privind activitãþile acoperite. **Domnul Gabriel Naghi** _Ð director al Serviciului de Protecþie ºi Pazã_ **:**

Îmi cer scuze cã aº vrea sã amintesc faptul cã sãptãmâna trecutã l-am cãutat de câteva ori pe domnul deputat Vasilescu, îmi pare rãu cã nu am reuºit sã-l gãsesc. Având în vedere faptul cã acest amendament a fost respins de cãtre comisie, mie îmi dã speranþa cã nu toþi cei din Comisia pentru apãrare împãrtãºesc impresia dânsului.

## **Doamna Paula Maria Ivãnescu**

**:**

Rãspundeþi la subiect, nu daþi explicaþii!

Am înþeles.

Cele douã noþiuni de ”acoperitÒ ºi ”descoperitÒ sunt prevãzute ºi în legile Serviciului Român de Informaþii, ºi în Legea Serviciului de Informaþii Externe. În condiþiile actuale, nu putem sã lucrãm fãrã a avea informaþii. Nu am putut lucra niciodatã fãrã informaþii. Dacã am lucra fãrã informaþie, personal vã spun cã nu ºtiu ce rol ar mai avea acest serviciu. Am putea sã angajãm oricare S.R.L., orice firmã de protecþie ºi sã ne suplineascã fãrã sã mai fie vorba de atâtea discuþii.

Noi desfãºurãm o muncã preventivã. 90% din condiþiile pe care le luãm în calcul atunci când stabilim mãsurile de protecþie sunt bazate pe informaþii. Informaþia nu se culege în mod accidental, nu facem revista presei pentru a avea informaþii, mai ales în aceastã zonã deosebit de delicatã, aº spune eu, privind atentatul, care este o laturã a terorismului. Dacã suntem foarte corecþi, putem constata cã terorismul în România, de-a lungul anilor, s-a rezumat la atentate politice. Deci, fãrã sã exagerez, cred cã zona noastrã de activitate, a Serviciului de Protecþie ºi Pazã, este cea care se confruntã în mod direct cu terorismul.

În condiþiile în care actele teroriste pot agrava grav siguranþa demnitarilor apãraþi, considerãm cã pentru cunoaºterea, prevenirea ºi combaterea terorismului penetrarea în clandestinitate a potenþialelor reþele teroriste se poate face numai printr-o nouã strategie, inclusiv prin crearea unor rezistenþe acoperite.

Pentru a putea intra în zonele de mare sensibilitate, trebuie, e o necesitate, e absolut obligatoriu sã putem lucra cu ofiþeri acoperiþi. În aceste zone nu poþi pãtrunde cu o sãptãmânã, cu o zi, cu douã înainte, ca sã culegi informaþii, informaþiile necesare pentru pregãtirea unei misiuni. Sunt zone deosebit de importante, zone în care-ºi desfãºoarã activitatea demnitarii, zone care, ºtiu eu, includ mijloacele de transport folosite, zonele de reºedinþã, unde este absolut obligatoriu sã avem informaþiile cele mai corecte. Noi nu putem lua mãsurile necesare pânã când nu avem foarte clarã situaþia informativã.

Nu ºtiu de ce pe unii dintre dumneavoastrã vã sperie noþiunea asta de acoperire. Noi nu lucrãm decât în zona noastrã de activitate. Nu ne intereseazã altceva. Noi nu culegem informaþii. Nu ºtiu, noi lucrãm ca sã vã protejãm. Noi suntem puºi ca sã vã venim în ajutor ºi nu ºtiu de ce acest lucru deranjeazã.

Mai e cineva? Da, domnul Sassu.

Dar sintetic, pentru cã am depãºit de mult timpul de dezbateri.

Sunt de acord cu dumneavoastrã, domnule preºedinte.

În primul rând, aº vrea sã-i spun domnului ministru cã am cerut punctul de vedere al Guvernului pentru cã este o decizie politicã, ºi nu tehnicã. În al doilea rând, aº vrea sã observ cã a apãrut o modã a agenþilor acoperiþi ºi toate serviciile, indiferent de ce naturã sunt, ºi poliþia, ºi armata, ºi aºa mai departe încep sã lucreze cu ofiþeri acoperiþi.

Eu cred cã nu înþelegem bine rolul acestei instituþii de care discutãm acum. E vorba de Serviciul de Protecþie ºi Pazã. Pentru culegerea de informaþii existã servicii specializate în acest domeniu ºi ele trebuie sã colaboreze cu Serviciul de Protecþie ºi Pazã, sã-i dea informaþiile ºi sã le valorifice ca atare. Deci nu vãd pentru ce Serviciul de Protecþie ºi Pazã ar avea nevoie de alte persoane decât cele care sunt oricum specializate la nivelul celor douã instituþii care existã deja în România, cãrora le-am aprobat sã aibã agenþi acoperiþi, ºi de ce nu se poate colabora cu dânºii în vederea rezolvãrii acestei probleme. Nu vãd de ce un Serviciu de Protecþie ºi Pazã trebuie sã aibã un serviciu de informaþii cu ofiþeri acoperiþi. Sigur, culegerea de informaþii, normal, pregãtirea unor deplasãri ºi aºa mai departe este fireascã, dar sã lucrãm cu ofiþeri acoperiþi mi se pare cã deja excede mult cadrul normalitãþii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Sã ºtiþi cã am depãºit timpul de dezbateri.

Deci o sã supun la vot în primul rând varianta comisiei. Atât iniþiatorul, cât ºi comisia nu au acceptat amendamentul prezentat de domnul Stroe la comisie, aºa cum ºtiþi cã s-a ºi respins. Deci se solicitã de cãtre comisie ºi iniþiator menþinerea variantei din raport.

Cine este pentru aceastã variantã? Rog sã numãraþi. 58 pentru. Voturi contra? Numãraþi. 35.

Abþineri? 3 abþineri.

A trecut varianta comisiei la punctul 2. Da, avem activitate sub acoperire.

Dacã la punctul 3 sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 5. Obiecþii?

A, poftiþi, poftiþi, dacã aveþi... La 4, da?

Da, normal, nu ar mai trebui sã intervenim, pentru cã s-a epuizat timpul.

Permiteþi sau nu permiteþi?

Gata, s-a epuizat timpul. Deci, punctul 4. Înþeleg cã sunt obiecþii.

Cine este pentru punctul 4 în redactarea din proiect? Mulþumesc.

Voturi contra? 35.

Abþineri? Nu sunt abþineri. Punctul 4, adoptat. Punctul 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. I, în integralitate. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului în ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii privind serviciul universal ºi drepturile utilizatorilor cu privire la reþelele ºi serviciile de comunicaþii electronice.

Dacã din partea iniþiatorilor doreºte cineva? Da, poftiþi. Este cineva? Poftiþi. Iniþiatorii sunt sau nu sunt?

Poftiþi, din partea Guvernului.

Vã rog sã vã prezentaþi.

## **Doamna Alexandrina Hârþan** _Ð vicepreºedinte al_

_Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Comunicaþii_ **:**

## **Doamna Alexandrina Hârþan:**

Sunt vicepreºedintele Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Comunicaþii.

## **Domnul Andrei Ioan Chiliman**

**:**

Sunteþi beneficiar, nu Guvern!

Am participat la dezbateri...

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Domnule Gaspar, spuneþi dumneavoastrã cã sunteþi de acord cu legea asta ºi cã e foarte bunã ºi gata!

Domniºoarã, lãsaþi-l pe domnul ministru Gaspar, ca sã ne spunã din partea Guvernului cã susþine acest proiect de lege.

Este ºi secretarul de stat din minister. Poftiþi, domnule secretar de stat.

**Domnul Cezar Armeanu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei_ **:**

## Bunã ziua. Vã mulþumesc.

Am rugat-o pe domniºoara Hârþan sã prezinte acest punct de vedere, pentru cã dânsa a fost iniþiatorul acestei...

Poftiþi? Da.

Domnule secretar de stat, nu dialogaþi cu sala. Dumneavoastrã nu sunteþi obiºnuit cu lucrurile astea. Ne spuneþi de ce este bun proiectul ãsta ºi atâta.

Da. S-a iniþiat acest proiect de lege, credem noi, absolut necesar, în condiþiile în care este o normã impusã ºi de Uniunea Europeanã, pentru ca acest proiect de lege sã fie adoptat ºi de þara noastrã. Iar vizavi de punctele prevãzute de acest proiect de lege, îl putem comenta, firesc, punctual.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul preºedinte Varujan Pambuccian.

## Mulþumesc.

Din partea Ministerului Comunicaþiilor, Alexandrina Hârþan.

Proiectul Legii privind serviciul universal...

## **Domnul Andrei Ioan Chiliman**

**:**

Ce funcþie aveþi?

## **Doamna Alexandrina Hârþan:**

Am fost secretar de stat.

## **Domnul Andrei Ioan Chiliman**

**:**

Acum!

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Legea privind serviciul universal este ultima lege din pachetul privind liberalizarea serviciilor de comunicaþii din România, liberalizare care va începe o datã cu 1 ianuarie 2003 ºi legea statueazã un serviciu reglementat de acces, care va permite tuturor cetãþenilor sã dispunã de posibilitatea de a efectua convorbiri vocale, de a face transmisii de date ºi de a avea acces la Internet într-un mod ºi dupã o serie de reguli ale jocului care sunt stabilite în aceastã lege ºi care vor continua sã fie stabilite prin reglementãri ale Autoritãþii Naþionale pentru Reglementare în Comunicaþii.

Legea urmeazã în linii mari Directiva europeanã privind serviciul universal, este, de altfel, un serviciu care se impune la nivelul întregii Uniuni Europene, noi am încercat s-o adaptãm pe cât posibil condiþiilor din România, pentru cã sunt anumite chestiuni care þin de un specific local. Sper cã am reuºit acest lucru.

Ministerul, în general, nu a avut obiecþii la toate modificãrile pe care le-am fãcut în comisie, modificãri care sunt suficient de multe ºi de substanþã ºi pe care vã propun sã le votaþi aºa cum le-am fãcut noi în comisie.

Propun ca timp de dezbatere pentru aceastã...

Da, aºa este, dar eu vã propun sã o votãm destul de repede, pentru cã este o lege tehnicã ºi este o lege care, repet, urmeazã în linii mari Directiva europeanã. Deci, din acest punct de vedere, are o oarecare rigiditate.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## Da, spiritul sãrbãtorilor!

Grupurile parlamentare dacã doresc sã participe la dezbateri?

Domnule R‡duly, poftiþi.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Nu se poate admite fãrã dezbateri?!

## **Domnul R‡duly R—bert K‡lm‡n:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Este, într-adevãr, o zi mare, aº putea sã spun, pentru cã astãzi o sã adoptãm, sper, ultima verigã dintr-un pachet legislativ care trebuia sã fie adoptat poate mai demult, deci cu câteva luni mai devreme, însã, aºa cum vedeþi, proiectul pe care-l dezbatem astãzi a fost înregistrat la Camerã doar la începutul lunii noiembrie 2002.

Comisia noastrã de tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor a încercat sã lucreze cât se poate de repede, însã, aºa cum ne stã nouã în obicei, am cântãrit din toate pãrþile acest proiect de lege ºi am încercat sã-l ºlefuim cât mai bine posibil pentru ca proiectul acesta sã fie cât mai aproape de prevederile Directivei Parlamentului European ºi a Consiliului privind serviciul universal ºi drepturile utilizatorilor cu privire la reþelele ºi serviciile de comunicaþii electronice nr. 2002/22.

În opinia noastrã, proiectul din comisie este substanþial îmbunãtãþit faþã de cum a intrat, însã suntem ferm convinºi cã o datã cu liberalizarea care va avea loc peste nici mai mult nici mai puþin de douã sãptãmâni, începând de la 1 ianuarie 2003, acest proiect de lege îºi va arãta ºi aspectele bune ºi mai puþin bune ºi va fi mai devreme sau mai târziu în competenþa Parlamentului sã-l modifice ºi sã-l îmbunãtãþeascã, conform practicii.

În încheiere, domnule preºedinte, permiteþi-mi sã-mi cer scuze domniºoarei Hârþan pentru modul în care a

fost primitã de colegii mei bãrbaþi în Parlament.

În viaþa publicã sunt prea puþine doamne ºi domniºoare ºi ar fi loc pentru ele. Vã mulþumesc.

Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã participe la dezbateri?

Poftiþi, domnule Bolcaº.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi, câþi mai suntem prezenþi aici, mã simt obligat sã iau cuvântul pentru cã altfel autorii acestui proiect de lege ar trebuie sã se laude singuri.

ªi eu sunt de acord cã trebuie sã-i lãudãm pentru maniera în care au construit textul legislativ, nu pentru cã au urmat cu servilism, aºa cum pretinde domnul deputat R‡duly, niºte directive europene, ci pentru cã au reuºit sã integreze legislaþia românã în contextul real al legislaþiei europene ºi mondiale în domeniu. Pentru aceasta, mã pronunþ pentru acest proiect de lege, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Vã mulþumesc.

Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã participe? Nu doresc.

Intrãm în dezbateri.

Titlul legii. Dacã sunt obiecþii la titlul legii? Poftiþi.

Domnul Brudaºca are obiecþii.

## Domnule preºedinte,

Eu aº vrea sã vã spun cã nu am prea înþeles acest titlu datoritã frecvenþei unor anumite sintagme: ”proiectul de Lege privind serviciul universal ºi drepturile utilizatorilor cu privire la reþelele ºi serviciile de comunicaþii electroniceÒ.

V-aº ruga sã facem, totuºi, legile sã sune bine, chiar dacã ele au caracterul tehnic evocat de cei care au vorbit înaintea mea.

Prin urmare, eu aº propune o modificare de redactare a acesteia, în sensul: ”Lege pentru înfiinþarea...Ò sau ”pentru serviciul universal ºi drepturile utilizatorilor cu privire la reþelele ºi serviciile de comunicaþii electroniceÒ, pentru ca sã evitãm aceastã repetiþie ”privindÒ ºi, respectiv, ”cu privireÒ.

Comisia ce are de spus?

De acord. Nu vãd nici o problemã.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Atunci, dacã nu sunt alte obiecþii, s-a adoptat aceastã variantã. Titlul capitolului 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 1 vã rog sã priviþi în raport, la poziþia a doua a raportului, ultima variantã.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptatã varianta comisiei pentru alin. 1.

Alin. 2. Se introduce un anumit alin. 2, vã rog sã priviþi în raport la poziþia a treia.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã varianta comisiei.

Alin. 3. Vã rog sã priviþi în raport la poziþia 4. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptatã varianta comisiei. Art. 2. Avem alin. 1 fãrã modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Lit. a). La lit. a) o sã observaþi cã se propune o modificare în raport.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Lit. b). Obiecþii? Nu sunt. Adoptatã varianta comisiei. Lit. c). Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Lit. d). Obiecþii? Nu sunt. Adoptatã în varianta comisiei.

Lit. e), varianta comisiei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Lit. f), varianta comisiei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Lit. g), varianta comisiei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La alin. 2 este modificare fãcutã de comisie la poziþia 13.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

- Art. 2 în integralitate, aºa cum a fost modificat de

- comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Titlul capitolului 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Vã rog sã urmãriþi în raport, la poziþia 15 comisia a fãcut o modificare.

Sunt obiecþii faþã de aceastã modificare? Nu sunt obiecþii.

Adoptat art. 3 cu cele douã alineate.

Art. 4. Vã rog sã priviþi în raport la poziþiile 17, 18, 19, 20, 21 ºi 22.

Dacã sunt obiecþii faþã de varianta comisiei? Nu sunt. S-a adoptat art. 4, în aceastã variantã modificatã de comisie.

La art. 5 sunt modificãri ºi la alin. 1, ºi la alin. 2, punctele 23 ºi 24 din raportul comisiei.

Scrie în raport aºa: art. 20 alin. 1 este textul Camerei în unanimitate, deci este adoptat. La alin. 2 este textul Camerei în unanimitate, este adoptat.

Domnule, poate aveþi alt raport. Veniþi cu raportul dumneavoastrã sã-l vãd, cã aici la mine nu scrie aºa. La mine scrie foarte limpede. Punctul 2 este textul Camerei în unanimitate, deci este adoptat.

La punctul 3 este textul Camerei în unanimitate la toate literele ºi este adoptat.

La alin. 4 este textul Camerei în unanimitate ºi este adoptat.

La alin. 5 avem la lit. a) textul Camerei, este adoptat. La punctul b) este text comun.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? 4 voturi contra.

Abþineri? 3 abþineri.

S-a adoptat ºi punctul b).

La lit. c) avem textul Camerei în unanimitate, adoptat. La lit. d), e), f) avem textele Camerei, adoptate. Deci am parcurs întreg alin. 5 ºi l-am adoptat.

Alin. 6, la preambul avem textul Camerei, este adoptat; lit. a) este un text comun. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra?

Abþineri? 3 abþineri. S-a adoptat ºi acest punct. La lit. b) avem textul Camerei, adoptat. Lit. c) este un text comun. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? 3 contra. Abþineri? Nu sunt. Adoptatã ºi lit. c). La lit. d) este textul Camerei. La lit. e) este un text comun. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? 4 abþineri. S-a adoptat ºi lit. e). Punctul 6, în integralitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat punctul 6. Punctul 7, avem text comun atât la preambulul alin. 7, cât ºi la lit. a), b) ºi c). La textele comune, preambulul. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Lit. a), text comun. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Lit. b), text comun. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Douã abþineri. Deci cu 2 abþineri s-a adoptat lit. b). Text comun ºi la lit. c). Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptatã lit. c). Lit. d) este textul Camerei. Punctul 7, în integralitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? 3 abþineri. Cu 3 abþineri s-a adoptat punctul 7. La punctul 8 avem la preambul un text comun. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Lit. a) este textul Camerei, adoptat. Lit. b) este textul Camerei. Punctul 8, în integralitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Punctul 9, avem un text comun la punctul 9. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Douã voturi contra. Abþineri? Douã abþineri.

Dacã din partea comisiei sesizate în fond? Poftiþi, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ cu adresa nr. 1.205 din 19 septembrie 2002. La fel, proiectul de lege a fost adoptat de Senat în forma prezentatã de Guvern în ºedinþa din 21 noiembrie 2002. Comisia pentru politicã externã, cu adresa nr. 609 din 3 decembrie 2002, ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi cu adresa nr. 609 din 5 decembrie au avizat favorabil proiectul de lege în forma adoptatã de Senat.

În raport de obiectul de reglementare ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Dezbateri asupra proiectului de lege au avut loc în ºedinþa comisiei din 10 decembrie 2002. La lucrãrile comisiei au participat invitaþi din partea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au propus admiterea proiectului de lege în forma adoptatã de Senat. Vã mulþumesc pentru atenþie.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii? Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul în integralitate se va supune votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înþelegere semnat la Tel Aviv la 14 mai 1996 cu privire la Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Statului Israel privind transporturile aeriene civile, semnat în Israel la 19 decembrie 1967.

Din partea iniþiatorilor, poftiþi domnule Florescu.

## Vã mulþumesc domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Modificãrile se referã la: desemnarea companiilor aeriene de cãtre pãrþile contractante pentru efectuarea serviciilor aeriene convenite în baza Acordului aerian bilateral ºi posibilitatea înlocuirii companiilor aeriene desemnate cu altã companie aerianã; acordarea dreptului companiilor desemnate de a menþine pe teritoriul celeilalte pãrþi agenþie proprie, precum ºi personalului comercial corespunzãtor; acordarea dreptului fiecãrei companii de a emite documente proprii de transport pentru serviciile sale aeriene; acordarea drepturilor companiilor de a repatria excedentul privind încasãrile ºi cheltuielile efectuate pe teritoriul celeilalte pãrþi; includerea în acordul aerian a unui articol care conþine reglementãri specifice referitoare la asigurarea securitãþii aviaþiei civile împotriva actelor de intervenþie ilicitã.

Faþã de cele prezentate, vã rugãm a fi de acord cu proiectul de act normativ prezent. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond? Poftiþi, domnule preºedinte.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Mai menþionez urmãtoarele: Acordul privind transporturile aeriene civile între cele douã state a fost semnat în 1967 ºi a intrat în vigoare la 27 noiembrie 1968 ºi la art. 13 din acest Acord se prevede cã dacã vreuna din pãrþile contractante doreºte sã modifice vreo prevedere a acestuia se va putea cere o consultare cu cealaltã parte contractantã.

Vi s-au prezentat de cãtre domnul secretar de stat Florescu aceste modificãri care au fost convenite cu ocazia consultãrilor între autoritãþile aeronautice din cele douã þãri pentru modificarea unor prevederi ºi prin memorandumul de înþelegere s-a prevãzut sã se publice textul consolidat al Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Statului Israel privind transporturile aeriene civile þinând seama de toate modificãrile aduse prin memorandum.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ; la fel, a fost adoptat de Senat în forma prezentatã de Guvern în ºedinþa din 21 noiembrie 2002.

În raport de obiectul de reglementare ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei, în ºedinþa din 10 decembrie 2002, au propus admiterea proiectului de lege în forma adoptatã de Senat.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul legii. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul în integralitate va fi supus votului final în ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului României ºi Guvernului Republicii Letone privind readmisia de persoane, semnat la Riga la 5 iulie 2002.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Da. Poftiþi.

Domnul general Abraham.

## **Domnul Pavel Abraham** _Ñ secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În cadrul activitãþilor desfãºurate de Ministerul de Interne privind procesul de pregãtire a aderãrii României la Uniunea Europeanã, un loc important îl ocupã reglementarea juridicã a circulaþiei persoanelor, inclusiv prin semnarea unor acorduri de readmisie, astfel de acorduri fiind încheiate pânã în prezent cu toate þãrile Uniunii Europene ºi cu parte din þãrile candidate.

În vederea dezvoltãrii cooperãrii româno-letone ºi þinând seama de fenomenul migraþiei ilegale, s-a impus încheierea unui Acord de readmisie între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Letone, precum ºi a unui Protocol pentru aplicarea acestuia, semnate la Riga la 5 iulie 2002, instrumente juridice internaþionale de naturã sã sprijine eforturile depuse de România pentru rezolvarea situaþiilor cu care se confruntã în prezent ºi în perspectivã.

Acordul cuprinde reglementãri cu privire la definirea noþiunilor de strãini, vizã, permis de ºedere, dovada ori prezumþia cetãþeniei, readmisia cetãþenilor statelor pãrþilor contractante, a persoanelor fãrã cetãþenie ºi a strãinilor, tranzitul, transportul, termenele, precum ºi excepþiile de la readmisia strãinilor, modul de intrare în vigoare, suspendare, modificarea dispoziþiilor acordului.

Faþã de aceste considerente, vã adresez respectuos rugãmintea de a adopta prezentul proiect de lege. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Comisia de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost sesizatã pentru dezbatere ºi aprobare pe fond. A avut avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Comisia pentru drepturile omului ºi, cu majoritatea celor 23 de deputaþi prezenþi, a hotãrât supunerea spre dezbatere ºi adoptare în forma iniþialã, fãrã modificãri, a proiectului. Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul în integralitate va fi supus votului final în ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 132/2002 pentru punerea în aplicare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare.

Suntem în procedurã de urgenþã.

Vã rog sã faceþi propuneri pentru timpii de dezbatere. Comisia pentru industrii ºi servicii sau Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

## Domnule preºedinte,

Comisia de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost sesizatã împreunã cu Comisia de industrii ºi servicii pentru întocmirea raportului de fond. S-a beneficiat de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ ºi cu majoritate de voturi, doar un vot împotrivã, s-a hotãrât avizarea favorabilã a proiectului de lege, cu amendamentele care au fost prezentate în anexã.

Timpii de dezbatere: propunem în total 5 minute, cu un minut pe fiecare intervenþie.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Vã rog sã priviþi în raport. Este propusã o modificare de cãtre comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Art. 2. Vã rog sã priviþi în raport. La poziþia 5 se propune o anumitã modificare de cãtre comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Deci am parcurs ordonanþa, textul ordonanþei. Titlul legii.

Dacã la titlul legii sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic vã rog sã priviþi în raport. La poziþia 2 se propune o anumitã modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat articolul unic, aºa cum a fost modificat de cãtre comisie.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 119/2002 privind modificarea art. 14 alin. (1) lit. e) din Ordonanþa Guvernului nr. 65/1997 privind regimul paºapoartelor.

Suntem, de asemenea, în procedurã de urgenþã.

Rog Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã sã facã propuneri pentru timpii de dezbatere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Propunem 3 minute pentru dezbateri, un minut de fiecare intervenþie.

Da. Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al ordonanþei. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul în integralitate se va supune votului în ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrãrii vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranþa circulaþiei rutiere, protecþia mediului ºi folosirea conform destinaþiei, prin inspecþia tehnicã periodicã.

Din partea iniþiatorului? Poftiþi.

Domnul secretar de stat Florescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prezenta ordonanþã a fost trimisã în vederea armonizãrii legislaþiei naþionale cu legislaþia Uniunii Europene, prin unificarea prevederilor aflate în mai multe acte normative, creºterea securitãþii rutiere ºi a protecþiei mediului prin îmbunãtãþirea activitãþii de inspecþie tehnicã periodicã.

De asemenea, au fost avute în vedere urmãtoarele acorduri internaþionale în domeniu, semnate de România: Acordul de la Geneva din 1958 privind adoptarea de prescripþii tehnice uniforme, aplicabile vehiculelor cu roþi, echipamentelor ºi componentelor ce vor fi montate sau utilizate de vehicule cu roþi, ratificat prin Decretul nr. 371/1976; Acordul de la Geneva din 1998 privind adoptarea de prescripþii tehnice mondiale aplicate autovehiculelor, precum ºi echipamentelor ºi componentelor ce pot fi montate ºi/sau utilizate pe autovehicule.

Totodatã, în prevederile ordonanþei au fost incluse prevederile Directivei nr. 96/1996 C.E. privind armonizarea legislaþiei statelor membre asupra inspecþiei tehnice periodice a autovehiculelor ºi remorcilor acestora.

Menþionez cã suntem de acord cu modificãrile ºi completãrile aduse de comisia de specialitate la proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Din partea comisiei sesizate în fond? Poftiþi, domnule preºedinte.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia de industrii ºi servicii a fost sesizatã pentru avizare ºi dezbateri în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 81 privind certificarea încadrãrii vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranþa circulaþiei rutiere, protecþia mediului ºi folosinþa conform destinaþiei, prin inspecþia tehnicã periodicã, primit cu adresa nr. 394 din 5 septembrie 2000.

Ordonanþa, aºa cum vi s-a prezentat, a fot emisã în vederea armonizãrii legislaþiei naþionale cu legislaþia Uniunii Europene, prin unificarea prevederilor aflate în mai multe acte normative, creºterea securitãþii rutiere ºi a protecþiei mediului, prin îmbunãtãþirea activitãþii de inspecþie tehnicã periodicã.

Au fost avute în vedere mai multe acorduri internaþionale în domeniu, semnate de România la emiterea acestei ordonanþe, ºi anume: Acordul de la Geneva din 1958 privind adoptarea de prescripþii tehnice uniforme aplicabile vechiculelor cu roþi, echipamentelor ºi componentelor ce pot fi montate sau utilizate pe vehicule cu roþi, ratificat prin Decretul nr. 371 din 1997; Acordul de la Geneva din 1998 privind adoptarea de prescripþii tehnice mondiale aplicabile autovehiculelor, precum ºi echipamentelor ºi componentelor ce pot fi montate ºi/sau utilizate pe autovehicule.

Ordonanþa a fost avizatã favorabil de Consiliul Legislativ în 14 august 2000.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil în forma propusã de Guvern de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi pentru pregãtirea dezbaterii în comisie raportorii au avut mai multe întâlniri cu specialiºtii din cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei ºi din cadrul Regiei Autonome ”Registrul Auto RomânÒ, în vederea completãrii actului normativ, þinând seama de reglementãrile naþionale sus-menþionate, acorduri internaþionale la care România este parte ºi directivele Uniunii Europene în domeniu ºi amendamentele propuse de domnul deputat Constantin Niculescu.

În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc. Dacã se doreºte intervenþie? Da.

Domnul Sadici, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Comisia de industrii ºi servicii, în dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrãrii vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranþa circulaþiei rutiere, protecþia mediului ºi folosinþã conform destinaþiei, prin inspecþia tehnicã periodicã, a avut în vedere ºi prevederile propunerii legislative nr. 455/2002 privind efectuarea inspecþiei tehnice periodice a remorcilor cu pavilion apicol, stabilindu-se ca inspecþia tehnicã periodicã a remorcilor apicole sã se execute la 3 ani. Propunerea legislativã se regãseºte la art. 2 lit. n).

Susþinem acest proiect de lege în care ne regãsim ºi suntem de acord cu respingerea iniþiativei. Textul propunerii legislative se regãseºte în raportul întocmit de comisie. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc.

Titlul ordonanþei.

Vã rog sã priviþi în raport, la poziþia 3 existã o propunere de modificare.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 1. Dacã sunt obiecþii? Da, poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Din dorinþa de a colabora cu colegii din comisia avizatã în fond, o sã intervin pe parcurs în mai multe rânduri, pentru corecþii din punct de vedere al limbii.

Avem aici o cacofonie posibilã, datoritã asocierii sau apropierii dintre cuvintele ”tehnicã corespundeÒ. Deci eu aº propune ca art. 1 sã sufere urmãtoarea corecturã din punct de vedere lingvistic: ”Vehiculele rutiere înmatriculate pot circula ºi pot fi utilizate pe drumurile publice din România numai dacã starea lor tehnicãÉÒ ºi acum avem douã variante: ”este potrivit reglementãrilor naþionaleÒ sau ”se conformeazã reglementãrilor naþionale privind siguranþa rutierã, protecþia mediului ºi categoria de folosinþãÒ.

În felul acesta este mai clarã exprimarea ºi evitã cacofonia existentã în redactarea de faþã, în redactarea pe care o avem în acest raport.

Comisia?

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Observaþia este corectã ºi, ca sã fim în ton cu ceea ce dorim sã obþinem în continuare, sã spunem: ”dacã starea lor tehnicã este conformã cu reglementãrile tehniceÒ, pentru cã avem ”atestate de conformitateÒ, dupã aceea.

Da. Deci mergem pe aceastã variantã. Sunt alte obiecþii? Nu sunt. Adoptat în forma modificatã. Art. 2. Da, poftiþi.

La alin. 2, domnule preºedinte de ºedinþã, propun înlocuirea cuvântului ”executãriiÒ cu ”efectuãriiÒ ºi solicit colegilor ca dupã ”periodiceÒ sã se punã virgulã, întrucât, în general, în limba românã, înainte de grupul ”precum ºiÒ se pune virgulã.

Prin urmare, noua redactare va arãta astfel: ”Obligaþia efectuãrii inspecþiilor tehnice periodice,ÉÒ, pentru cã este vorba de obligaþia de a efectua, nu de a executa, ”Éprecum ºi a respectãriiÉÒ ºi apoi textul curge corespunzãtor.

ªi dacã tot sunt aici, la acest microfon, daþi-mi voie sã-i rog pe colegi sã fie de acord ca ºi la alin. 4 sã se elimine virgula dupã ”conducerii autoÒ, în continuare ”se supun primei inspecþiiÒ ºi aºa mai departe.

La alin. 5 am mai multe observaþii. În primul rând reþineþi ºi dumneavoastrã formula: ”Inspecþia tehnicã periodicã cuprinde cumulativ, dupã caz, urmãtoareleÉÒ ºi apoi se revine: ”inspecþia tehnicã privindÉÒ. Prin urmare, ”inspecþia tehnicã cuprinde inspecþia tehnicãÒ. Putem evita aceastã situaþie, lãsând doar în formula iniþialã ”Inspecþia tehnicã periodicã cuprinde, cumulativ, dupã caz, urmãtoarele: a) siguranþa rutierã; b) protecþia mediului; c) încadrarea în categoriile de folosinþã.Ò În felul acesta se eliminã redundanþa existentã în formularea de faþã a acestui alineat.

La alin. 4 vã propuneam ca sã eliminãm virgula dupã ”ºi pentru învãþarea conducerii autoÒ, deci acolo virgula aceea se eliminã, ”se supun primei inspecþii periodiceÉÒ ºi apoi textul curge corespunzãtor.

## Aveþi ºi dumneavoastrã o variantã?

ªi domnul Leonãchescu are o propunere la alin. 5.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La poziþia 5, alin. 5, eu am altã propunere, ºi anume: ”Inspecþia tehnicã periodicã are trei etape: ÉÒ ºi restul rãmâne nemodificat, fiind vorba de o enumerare, de o detaliere a conþinutului substanþei de bazã.

Da, comisia, un punct de vedere.

Luate în ordinea propunerilor fãcute, la alin. 2 suntem de acord cu înlocuirea ”executãriiÒ cu ”efectuareaÒ, mai ales cã aceastã sarcinã cade în rãspunderea deþinãtorului legal; deci, ”obligaþia efectuãrii inspecþieiÒ, suntem de acord cu aceastã reformulare.

În ce priveºte la alin. 4, cu eliminarea acelei virgule, sigur, suntem de acord, iar în ce priveºte alin. 5 nu suntem de acord, deoarece aceastã inspecþie tehnicã periodicã este într-adevãr realizatã cumulativ din trei inspecþii care, fiecare în parte, se autorizeazã ºi nu este obligatoriu ca aceste inspecþii tehnice privind siguranþa rutierã, privind protecþia mediului ºi privind încadrarea în categorie sã nu se execute ºi separat. De data aceasta, toate trei, executate cumulativ, realizeazã ceea ce se numeºte inspecþia tehnicã periodicã. Realizarea cumulativã a celor trei inspecþii dã dreptul acestei activitãþi sã punã avizul cã inspecþia tehnicã periodicã este executatã. E bine sã rãmânã aºa.

Eu aº solicita o explicaþie. ªi domnul ministru Gaspar pune o problemã care ºi mie mi s-a pãrut ciudatã. Dacã ”inspecþia tehnicã periodicã cuprinde cumulativ ÉÒ, asta presupune, nu sunt tehnician, dar juridic presupun cã toate împreunã; nu mai poate fi ”dupã cazÒ. Ori scoatem ”dupã cazÒ, oriÉ

Domnule preºedinte,

Cred cã ar trebui spus ”pentru categoriile de autovehicule unde se face inspecþia tehnicã periodicãÒ, pentru cã fiecare reprezintã o altã activitate ºi cred cã, raportat ºi la natura autovehiculului, deoarece ”cumulativ, dupã cazÒ... ”CumulativÒ ºtiu ce înseamnã, deci toate împreunã.

Trebuie toate, obligatoriu, împreunã. Da, poftiþi, domnule Brudaºca.

Eu consider cã mai fericitã este formula gãsitã de domnul profesor Leonãchescu, pentru cã evitãm formula aceasta: ”Inspecþia tehnicã periodicã cuprinde inspecþia tehnicã...Ò.

Domnule Brudaºca, cum sã spun? Filologia este una ºi sunt niºte chestii tehnice.

Da, dar eu sunt de acord cu dumneavoastrã cã filologia este una ºi tehnica este alta, dar pe noi ne judecã cel care citeºte legea ºi din punct de vedere al ºtiinþei limbii. Pentru cã eu sunt de acord sã spunem cã ”Inspecþia tehnicã periodicã se realizeazã în trei etape, constând în: ÉÒ ºi enumerãm.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Domnule Brudaºca, nu sunt etape; nu existã noþiunea de ”etapãÒ. Etapã înseamnã cã s-ar face pe rând chestiunile astea, or, nu conteazã secvenþialitatea în timpul în care se face; se spune cã se fac ”cumulativÒ, se fac toate. Deci sunt trei aspecte care toate cumulativ merg. Comisia, vã rog.

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

Suntem de acord cu eliminarea lui ”dupã cazÒ, deºi acest ”dupã cazÒ sã ºtiþi cã sunt momente când nu toate trei sunt cumulative. Acestea le stabileºte R.A.R.-ul.

Domnule Bivolaru, la microfon dacã puteþi sã daþi explicaþie? Totuºi, aici sunt niºte aspecte. Ar fi trebuit atunci ca aceste prevederi sã fie mult mai analitice, pentru cã nu se pot sintetiza; dacã este ”cumulativÒ, nu poate sã fie ºi ”dupã cazÒ.

Sigur, din punct de vedere tehnic dumneavoastrã aveþi mare dreptate. Una este textul literar ºi alta este textul tehnic.

Inspecþia tehnicã periodicã poate fi realizatã numai în momentul când sunt stabilite cumulativ niºte condiþii sau se demonstreazã cã se îndeplinesc cumulativ niºte condiþii. În unele situaþii toate trei condiþiile trebuie îndeplinite cumulativ, în alte situaþii, numai douã dintre acestea trebuie îndeplinite cumulativ.

Textul este foarte clar pentru Registrul Auto Român, care trebuie sã facã normele de aplicare, care stabileºte clar în ce cazuri inspecþia tehnicã periodicã este stabilitã cumulativ cu unele, douã dintre cele trei sau în ce caz toate trei trebuie sã fie îndeplinite cumulativ. Asta este problema.

Textul este mai mult decât foarte clar pentru un tehnician. Ne scuzaþi, asta e problema.

Suntem de acord, pe undeva, cã acest ”dupã cazÒ încurcã foarte mult. Asta ar fi însemnat, dacã nu treceam ”dupã cazÒ, trebuia sã enumerãm fiecare situaþie în parte, când este vorba de cele douã ºi pentru ce vehicule, când este vorba de cele trei ºi pentru ce vehicule. Întindeam textul foarte mult.

Pãrerea noastrã este sã rãmânã aºa cum este aici acest alin. 5.

Bine. Înþeleg aspectele astea, însã eu eram partizanul unor texte poate mai lungi, dar mai clare.

Deci s-au adoptat aceste modificãri, s-au adoptat modificãrile gramaticale, cu excepþia punctului 5, la care comisia menþine formularea de aici.

Dacã sunt alte obiecþii? Nu sunt.

Cine este pentru textul de la art. 2? Vã mulþumesc. Voturi contra? Un vot contra.

Abþineri? Nu sunt. S-a adoptat. Art. 3. Poftiþi.

La art. 3 au apãrut niºte erori tehnice, pe care vã propun sã le eliminãm. Astfel, la alin. 1 trebuie sã scoatem cuvântul ”înÒ dupã ”încadrãriiÒ, pentru cã este ”încadrãrii acestora în normele tehniceÒ; apoi sã folosim expresia ”folosinþãÒ, nu ”folosinþaÒ Ð ”categoria de folosinþã conform destinaþieiÒ.

La alin. 2 sã scoatem un ”eÒ de la ”inspecþieiÒ ºi la alin. 3 sã scoatem virgula dupã ”destinaþieÒ sau, dacã vreþi sã menþineþi virgula dupã ”destinaþieÒ, atunci în tot textul acestei legi va trebui dupã ”categoria de folosinþãÒ sã se punã virgulã Ð ”Éconform destinaþiei,ÉÒ ºi atunci merge ºi formula cu virgulã, care este în formularea pe care ne-a prezentat-o comisia.

Altfel, pentru a nu reveni asupra textelor anterioare, eu sugerez sã se scoatã virgula de aici.

Comisia?

Aceasta intrã în categoria deja a erorilor materiale. Colectivul tehnic de la Camerã deja a fãcut aceste propuneri de a realiza aceste corecþii, propuse ºi de domnul Brudaºca. Deci sunt acceptate deja, le acceptãm.

## Da, vã mulþumesc.

Deci textul a fost acceptat aºa cum s-a propus. La art. 4 dacã sunt obiecþii? Poftiþi, domnule Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

La alin. 2 eu v-aº propune urmãtoarea reformulare, pentru cã mie nu mi se pare importantã desfãºurarea, ci mi se pare importantã activitatea de inspecþie.

Prin urmare, propun eliminarea acestei expresii, ”desfãºurareaÒ, ºi textul sã aibã urmãtoarea formã: ”Activitatea de inspecþie tehnicã periodicã se poate realiza de cãtre agenþii economici autorizaþi, numai pe baza unui contract de francizã încheiat cu R.A.R. de cãtre aceºtia, în condiþiile legii.Ò

De asemenea, la alin. 3, cu voia dumneavoastrã, aº propune eliminarea cuvintelor ”desfãºurarea activitãþiiÒ ºi înlocuirea lor cu ”pentru efectuarea inspecþiei tehnice periodice (fãrã virgulã) vor fi autorizate ºi vor încheia ÉÒ ºi aºa mai departe, ”Édobândind, astfel, ºi calitatea de beneficiarÒ. La art. 4 alin. 4 v-aº propune o reredactare, o redactare diferitã, în sensul urmãtor: ”În activitatea de inspecþie tehnicã periodicã, autoritatea R.A.R. se concretizeazã prin folosirea mãrcii înregistrate R.A.R....Ò ºi apoi merge textul în continuare.

La alin. 7 aº propune sã se elimine virgula dupã ”tehnicã periodicãÒ, la alin. 8 se pune virgulã ”dupã staþii, precum ºi controlul tehnicÒ deci între ”staþiiÒ ºi ”precumÒ, la alin. 9 ”condiþiile privind autorizarea agenþilor economici ºi a instituþiilor tehnice periodice,Ò ºi apoi se scoate la urmãtorul ”tehnice periodiceÒ, se scoate virgula.

Prin aceste amendamente de redactare sau de punctuaþie, eu consider cã se ajunge la o mai bunã ºi mai clarã exprimare a textului art. 4.

Vã mulþumesc.

Da. Comisia?

## **Domnul Ioan Bivolaru:**

Cu unele lucruri o sã fim de acord, pentru cã sunt corecte, dar cu unele nu. În ceea ce priveºte la alin. 2 înlocuirea termenului ”de desfãºurareÒ cu ”efectuareÒ, de data aceasta nu mai este vorba de efectuare, ci de desfãºurare, chiar dacã în textul respectiv schimbãm ordinea...

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

La alin. 3!

Da, aveþi dreptate, la alin. 3.

Deci la alin. 2 suntem de acord cu aceastã reformulare, cã activitatea de inspecþie tehnicã se poate desfãºura de cãtre agenþii economici autorizaþi pe baza, numai pe baza unui contract de francizã. Deci putem reformula de maniera aceasta: ”Activitatea de inspecþie tehnicã periodicã se poate realiza de cãtre agenþii economici autorizaþi, numai pe baza unui contract de francizã...Ò.

Se pare cã în condiþiile acestea autorizarea ar putea sã cadã sub imperiul obligaþiei contractului de francizã, dacã spunem ”autorizaþi numai pe baza contractului de francizãÒ. Nu existã aºa ceva, autorizarea se face numai pe baza altor reglementãri. Deci cu textul cã se poate realiza numai pe baza unui contract de francizã este o tezã separatã ºi nu trebuie sã o amestecãm. Da, dacã nu uitãm virgula, atunci punem virgula respectivã.

În ceea ce priveºte alin. 3, rãmâne termenul ”de desfãºurare a activitãþiiÒ, pentru cã efectuarea activitãþii de inspecþie este una ºi desfãºurarea ei este cu totul altceva.

În ceea ce priveºte alin. 4, suntem de acord cu inversarea în text ºi sã spunem cã: ”În activitatea de inspecþie tehnicã periodicã, autoritatea R.A.R. se concretizeazã...Ò ºi textul sã curgã.

La alin. 7 ºi 9 observaþiile sunt corecte ºi ni le însuºim.

Domnule Brudaºca, la alin. 7, ”atestarea personalului Ò nu merge virgulã? ”É,care efectueazã inspecþia tehnicã periodicã,...Ò?

Domnule preºedinte,

Dacã dorim o asemenea precizare este adevãrat cã se poate: ”Atestarea personalului se face de cãtre R.A.R....Ò ºi atunci se poate intercala prin virgule. S-a fãcut o observaþie corectã.

Eu aº reveni, cu permisiunea dumneavoastrã, asupra alin. 3, pentru cã îl rog pe distinsul meu coleg sã reþinã cã instituþiile publice care ”au dotarea tehnicã necesarã nu pentru desfãºurarea, ci au dotarea tehnicã pentru efectuarea...Ò acesta este scopul dotãrii.

Probabil cã distinsul coleg se gândeºte cã aceastã efectuare a inspecþiei tehnice se referã la dotarea tehnicã, ºtiu eu, începând de la daltã ºi ciocan ºi celelalte scule necesare. Dotarea tehnicã respectivã se referã la o întreagã bazã materialã care începe de la teren, la clãdiri ºi tot ce þine de activitate ºi mai puþin de ceea ce þine de, ºtiu eu, de uneltele strict necesare. Deci în ”reglementãrile privind modul de autorizareÒ, ca ºi capitolul ”Deþinerea unei dotãri minime tehniceÒ se referã începând de la spaþii, la clãdiri ºi dupã ce se extinde la utilaje cu care ”desfãºoarãÒ activitatea sau o ”executãÒ. Îmi e greu sã spun cã ”executãÒ activitatea de inspecþie tehnicã cu clãdirea. Cu ciocanul, poate.

Da, bine, deci nu existã o înþelegere în ceea ce priveºte alin. 3, da? Deci renunþaþi, bun.

Atunci considerãm adoptat art. 4 cu modificãrile acceptate.

Art. 5. Sunt probleme? Nu sunt. Adoptat. Art. 6.

Da, poftiþi.

Mie îmi pare rãu cã unii colegi se plictisesc ascultându-ne. Eu aº dori sã vã supun atenþiei o propunere de modificare la alin. 2, în sensul înlocuirii sintagmei ”în cazul în careÒ cu ”dacãÒ. ”Dacã vehiculul rutier corespunde prevederilor...Ò apoi se consemneazã ”...tehnicã, în anexa la certificatul de înmatriculare...Ò ºi dacã îmi permiteþi, ca sã nu mai revin, sã mai fac o referire ºi la art. 6 alin. 2 lit. e), în sensul: ”Utilizarea în activitatea de inspecþie tehnicã periodicã a aparaturii neavizate metrologic sau neagreate de R.A.R.ÉÒ Prin aceasta, zic eu, cã este mai corectã exprimarea, iar la alin. 1 tot aici ”...constituie contravenþii, în mãsura în care, potrivit legii penale...Ò ºi apoi merge textul corespunzãtor. Promit cã nu mai fac decât o referire la lit. i) în sensul respectiv, ”în certificatul de înmatriculare a acestuia...Ò este ”înmatricularea acestuiaÒ nu ”certificatul...Ò Da. Comisia?

Sigur puteam sã facem o dezbatere întreagã în ce mãsurã este mai folositor textului ”în cazul în careÒ, sã trecem ”dacãÒ.

Este acelaºi lucru, dar mai scurt.

Dacã e acelaºi lucru, sã fiþi de acord sã rãmânã aºa cum este. Mi se pare, totuºi, destul de sau mai explicitã aceastã formulare, ”în cazul în care vehiculul corespundeÒ. E mai greu de precizat ”dacã vehiculul corespundeÒ.

Nu ºtiu, am reþinut la art. 6 alin. 2, dacã nu mã înºel... La alin. 1?

Domnule preºedinte, am o rugãminte. Amendamentele acestea fãcute în cavalcadã, aºa, pentru mai multe articole simultan sunt destul de derutante. E greu ºi pentru noi sã le reþinem în... Eu cred cã...

Da, e la pagina 12 sus, art. 6[2] alin. 1, unde spune aºa: ”Constituie contravenþie în mãsura în care, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracþiuniÉÒ, asta voia sã spunã domnul Brudaºca.

Suntem de acord, asta este. ªi colegii noºtri de la tehnic au fãcut aceste sesizãri ºi au promis cã vor introduce aceste virgule.

Da, mai aveþi ceva la litera aceea?

La lit. c), da, ”neavizate metrologic sau neagreate de cãtre Registrul Auto Român, dupã cazÒ. Dacã vreþi bãgãm un ”dupã cazÒ acolo, pentru cã este introdusã noþiunea aceasta de avizare metrologicã. Nu avem deocamdatã în text ºi în reglementãrile metrologice ”se înainteazã un avizÒ, documentul se numeºte aviz. Se pune frumos în ramã ºi se pune pe perete. Aviz! Nu avem ce sã-i facem.

Da, acordul respectiv, suntem de acord, trebuie fãcut acordul corespunzãtor la lit. i).

Da. Am înþeles. Art. 6, poftiþi, domnule profesor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Alin. c) comportã o discuþie, pentru cã o aparaturã prin definiþie este etalonatã de instituþia vizatã, de Institutul Naþional de Metrologie. Nu pot utiliza aparate

”agreateÉÒ Termenul este în afara tehnicii mãsurãtorilor ºi a teoriei mãsurãrii. În aceste poziþii, puncte de vedere, eu propun o redactare îmbunãtãþitã de forma urmãtoare ºi pentru cã textul se referã la inspecþia tehnicã periodicã nu are sens sã mai includem la fiecare paragraf, la fiecare alineat al art. 6 aºa ceva. Deci, pentru cã în primul alineat, zicem : ”Constituie contravenþie în mãsura în care potrivit legii penale nu sunt considerate infracþiuni urmãtoarele fapteÒ ºi la c) ”utilizarea aparaturii neverificate metrologic;Ò

Da, este vorba de art. 6[2] alin. 1 lit. c). Deci, comisia, aveþi un punct de vedere asupra acestui alineat?

În primul rând, nu putem sã eliminãm trimiterea de fiecare datã la acest articol, referitoare la inspecþia tehnicã. Preambulul art. 6[2] nu limiteazã toate aceste încãlcãri strict la inspecþia tehnicã. Dacã o sã ne uitãm, de exemplu, la lit. c), nu are nici o legãturã lit. g) cu inspecþia tehnicã periodicã, dar e ceea ce se numeºte o contravenþie. Deci trebuie sã stabilim foarte clar domeniul în care delimitãm sau definim aceastã contravenþie.

În cazul lit. c) este în inspecþia tehnicã, s-a încãlcat ceva acolo. La lit. g) este altceva, la lit. h) este altceva, nu are legãturã cu inspecþia tehnicã. Nu putem sã mergem pe ideea aceasta cu aparatura sau dotarea, cum a propus domnul deputat, neverificatã metrologic. Verificarea metrologicã este o activitate periodicã ºi se realizeazãÉ Dacã nu se realizeazã nu se dã bun pentru o activitate în continuare. De data aceasta este lista de aparate care trebuie avizate metrologic, din partea metrologiei cã sunt bune pentru a fi folosite pe standurile respective de ITP. Sunt avize cu caracter general, care se dau pentru anumite tipuri de aparaturi sau de dotãri necesare pe linia de ITP. Nu are nici o legãturã treaba aceasta cu avizul periodic metrologic sau cu verificarea periodicã metrologicã. Este cu totul altceva. Poate nu este foarte fericitã aceastã formulã pe negaþie, ”neavizatãÒ, ”neagreatãÒ, dar este utilizatã, totuºi, într-un fel ºi în literatura de specialitate, cel puþin la R.A.R.

Da. Deci art. 6, am înþeles cã s-au acceptat modificãrile, deci este adoptat.

Art. 6[2] s-au acceptat propunerile de modificare, cu excepþia celei de la punctul c). Renunþaþi la ele sau nu? Da, poftiþi.

Îmi daþi voie sã completãm la lit. e) unde spune: ”efectuarea de cãtre o staþie a inspecþiei tehnice periodice pentru vehiculele rutiere din categoria celor pe care respectiva staþie nu este autorizatã...Ò sã schimbãm puþin fraza ºi sã spunem: ”efectuarea inspecþiei tehnice periodice pentru vehicule rutiere din categoria celor pentru care respectiva staþie de inspecþie tehnicã nu este autorizatãÒ.

Da. Am înþeles. Deci nu mai discutãm acest proiect, pentru cã timpul a expirat.

Trecem la secvenþa de întrebãri ºi interpelãri.

Da, ministerele sunt prezente? Nu prea sunt prezente.

Pentru domnul Damian Brudaºca, rãspuns din partea Ministerului Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiilor. Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Numele meu este Cezar Armeanu, sunt secretar de stat la Ministerul Comunicaþiilor.

Referitor la întrebarea domnului deputat, înregistratã cu nr. 836 din 26 noiembrie 2002, deservirea localitãþilor mai sus menþionate, respectiv Negreni, Ciucea ºi Poieni cu programul public de TV România 1 este asiguratã de translatorul TV Poieni. Descãrcarea electricã la care se face referire în întrebare a avut loc la începutul lunii aprilie 2002, în urma acesteia trebuind sã fie refãcutã instalaþia electricã interioarã în totalitate. S-a înlocuit cablul subteran de alimentare cu energie electricã, s-au înlocuit toate modulele componente ale translatorului, echipamentul nefuncþionând o perioadã de aproximativ douã sãptãmâni.

În perioada 28.07Ñ01.11. 2002 s-au înregistrat 5 cazuri de funcþionare cu indici slabi datoritã vechimii echipamentelor. Dupã cum ºtiþi, acestea sunt din 1977, ºi reþelele de alimentare cu energie electricã.

În 05.12.2002 au fost efectuate mãsurãtori în zona de serviciu pentru verificarea sesizãrii, rezultatele acestora indicând buna funcþionare a echipamentelor. Þinând cont de faptul cã aceste deranjamente la translatorul TV Poieni au avut drept cauze principale descãrcãrile electrice, atmosferice ºi fluctuaþiile pe reþeaua de alimentare cu energie electricã, considerãm cã numãrul acestora se încadreazã în limitele normale. Localitãþile Negreni, Ciucea ºi Poieni nu sunt deservite de programul public TVR 2, neaflându-se în zona de serviciu a unui emiþãtor sau translator care emite acest program. Pentru deservirea cu programul TVR 2 s-a primit solicitare din partea Primãriei Poieni. Deoarece în condiþiile bugetare actuale SNR-ul nu poate suporta din fonduri proprii întregul cost pe care îl presupune o astfel de investiþie s-a încheiat un protocol de intenþie ºi un angajament prin Direcþia de radio comunicaþii Cluj cu Primãria Poieni, prin care aceasta contribuie la realizarea unor obiective din proiect.

Pânã în prezent, Primãria Poieni, din pãcate, nu a realizat nici unul din obiectivele pentru care s-a angajat Direcþia regionalã, având în mare pregãtite deja echipamentele necesare punerii în funcþiune a acestui proiect.

## Domnule preºedinte,

Mulþumesc domnului ministru pentru rãspunsul dat. Vreau sã-l informez cã eu am fost ieri dupã-masã în zonã, am urmãrit programul transmis pe Bucureºti 1 ºi vreau sã-l informez cu tot respectul ºi cu toatã obiectivitatea cã nici la data de faþã, din pãcate, nu s-a fãcut remedierea de care se vorbeºte în rãspuns. Vreau sã-l informez cã în continuare imaginea este neclarã, joacã, ºi nu cred cã cei care au întocmit rãspunsul au fãcut ºi dupã data respectivã verificãri în acest sens.

Pe de altã parte, domnule ministru, ministerul pe care dumneavoastrã îl conduceþi mi se pare unul dintre cele mai dinamice ministere ale actualului Guvern. Toatã admiraþia pentru tot ce încercaþi sã faceþi, de racordare la situaþiile de tehnologii înalte din alte þãri, dar, domnule ministru, aº vrea sã nu se uite la ministerul dumneavoastrã cã ºi cetãþenii din aceastã zonã plãtesc abonamentul TV cãtre statul român ºi, prin urmare, statul român ar trebui sã se gândeascã, pe lângã atâtea alte dotãri foarte importante pentru economia naþionalã ºi viaþa de zi cu zi, sã urgenteze extinderea sau generalizarea în zona Apusenilor ºi a recepþionãrii Programului 2. Aceasta pentru ca, într-adevãr, ca sã corespundeþi sloganului electoral: ”Alãturi de oameni, împreunã cu eiÒ. Nu puteþi fi alãturi de oameni atâta vreme cât le reduceþi posibilitatea de a viziona Programul 2 pentru care ei plãtesc ca toþi cetãþenii României abonamentul lunar. Vã mulþumesc.

Ei, noi venim mai aproape ºi fizic, nu numai la televi-

zor.

Domnul secretar de stat dacã mai are vreun comentariu de fãcut?

## Domnule deputat,

Vã garantez cã pânã la sfârºitul acestei sãptãmâni vor fi revãzute toate instalaþiile.

2. V-am spus cã SNR-ul nu are posibilitãþi materiale pentru a face aceastã investiþie. Dacã administraþia publicã din localitatea Poieni este dispusã sã iniþieze acest proiect, este totul în ordine. Vã mulþumesc.

Da. Pentru domnul deputat Emil Criºan rãspunde domnul general Abraham.

Poftiþi, vã rog, sã daþi un rãspuns referitor la întrebarea adresatã de domnul Emil Criºan, situaþia unei familii cu 13 copii din oraºul Abrud, înºelatã de un salariat al Serviciului evidenþa populaþiei. ªi pentru cã sunteþi la microfon rãspundeþi ºi domnului Brudaºca.

Da.

Domnul Damian Brudaºca.

În urma verificãrii aspectelor semnalate în stenograma ºedinþei din 5 noiembrie 2002, au rezultat urmãtoarele constatãri. La data de 7 decembrie 2001 doamna Voicu Lucica l-a contactat la domiciliu pe domnul Nariþa Grigore, socrul agentului principal, Felea Sorin, în vederea achiziþionãrii unui imobil situat în oraºul Abrud, al cãrui proprietar este fiica acestuia, Felea Amalia Monica. În ziua urmãtoare, respectiv la 8 decembrie 2001, Voicu Lucica, împreunã cu fiica acesteia de 28 de ani, s-au deplasat la domiciliul numitei Felea Amalia Monica, soþia agentului principal de poliþie, Felea Sorin, unde au încheiat un contract de vânzare-cumpãrare, sub semnãturã privatã, având ca pãrþi pe Felea Amalia Monica ºi pe Voicu Lucica, în calitate de cumpãrãtor, ce a avut ca obiect transmiterea întregului drept de proprietate al acesteia asupra imobilului constând în terenul construibil ºi curtea aferentã în suprafaþã de 94 m[2] , precum ºi o casã de locuit cu douã camere ºi un hol, situate în oraºul Abrud, str. Piaþa Petru Dobra nr. 5, judeþul Alba. Preþul de vânzare a fost stabilit de numita Voica Lucica ºi Felea Amalia, ºi nu de cãtre poliþiºti, la suma de 70 de milioane de lei, din care cumpãrãtorii au achitat la data semnãrii actului suma de 20 de milioane de lei, urmând ca restul, echivalaþi de pãrþile contractante de comun acord la suma de 1.612 dolari S.U.A., sã fie plãtit în întregime pânã la 08.03.2002.

Redactarea precontractului a fost fãcutã de Felea Sorin care împreunã cu fiica numitei Voicu Lucica au fost menþionaþi ca martori ai tranzacþiei. Dupã întocmirea actului, familia Voicu împreunã cu 7 copii minori s-a mutat în imobil. Dat fiind faptul cã aceºtia nu au putut achita la timp diferenþa de preþ, adicã suma de 1.612 dolari S.U.A., pãrþile contractante au convenit de comun acord prelungirea termenului de platã pânã la 8 mai 2002, printr-o declaraþie autentificatã sub nr. 398 din martie 2002 la Notariatul public Câmpeni. Atât în precontract, cât ºi în declaraþia autentificatã, pãrþile contractante au stabilit cã dacã nu se achitã diferenþa de preþ menþionatã la datele stabilite, contractul de vânzare-cumpãrare va fi reziliat, vânzãtorul nu mai avea nici o obligaþie faþã de cumpãrãtor, iar cumpãrãtorii vor pierde definitiv suma de bani plãtitã din preþ cu titlul de daune. Nu se confirmã afirmaþia cã Voicu Lucica ºi Voicu Ticu sunt neºtiutori de carte ºi cã nu au ºtiut de clauzele contractuale.

Da. Comentarii? Poftiþi, domnule deputat.

În primul rând, vreau sã mulþumesc pentru cã v-aþi sensibilizat la aceastã declaraþie politicã.

Dupã câte ºtiu, comisia de verificare, de cercetare a acestor fapte consemnate de cãtre mine a stabilit de comun acord împreunã cu familia Felea ºi familia Voicu cã pânã la data de 15 decembrie vor primi suma de 5 milioane, urmând ca pânã în 15 ianuarie 2003 sã primeascã diferenþa de pânã la 15 milioane.

Mã bucur cã am reuºit sã fac ceva pentru aceastã familie oropsitã, ca sã-i zic aºa, dar, dupã ºtiinþa mea, pânã la data de ieri, 15 decembrie, nu se primise nici un ban, astfel cã, dacã pânã la data de 15 ianuarie nu vor primi cele 15 milioane care li s-au promis, eu voi continua cu interpelãri la adresa dumneavoastrã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumim.

Domnule general Abraham, vã rog sã-i rãspundeþi ºi domnului Damian Brudaºca.

În legãturã cu întrebarea domnului deputat referitoare la modul în care Ministerul de Interne intenþioneazã sã rezolve problema dotãrii cu tehnicã modernã a Arhivelor Naþionale, am onoarea sã vã comunic urmãtoarele.

În urma analizei efectuate la nivelul colegiului de conducere al Ministerului de Interne, instituþia noastrã a supus spre adoptare Guvernului, în ºedinþa din 9 mai 2002, documentul intitulat ”Probleme actuale ºi de perspectivã privind asigurarea cu resurse tehnico-materiale a Arhivelor NaþionaleÒ. În acest document este prevãzut, printre altele, ºi modul de repartizare ºi eºalonare în perioada 2003Ð2009 a fondurilor necesare Arhivelor Naþionale pentru investiþii privind construcþii ºi reparaþii capitale, asigurarea mijloacelor de protecþie ºi conservarea documentelor, a mijloacelor în domeniul comunicaþiilor ºi informaticii, precum ºi a echipamentelor aferente.

Astfel, potrivit documentului anterior menþionat, pentru perioada 2003Ñ2005 se intenþioneazã achiziþionarea de mijloace de resortul comunicaþiilor ºi informaticii în valoare de aproximativ 500.000 de dolari, mijloace de resortul cazarmãrii în valoare de aproximativ 800.000 de dolari ºi mijloace de resortul echipamentelor în valoare de 200.000 de dolari.

De asemenea, problema clãdirilor necesare pentru depozitarea arhivelor a fost prezentatã de cãtre conducerea Ministerului de Interne în Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii. În executarea Hotãrârii nr. 22 din 12 februarie 2001, C.S.A.T., la nivelul conducerii ministerului, se analizeazã posibilitatea preluãrii unor imobile de la Ministerul Apãrãrii Naþionale, imobile disponibilizate ca urmare a restructurãrii acestei instituþii. Totodatã, conducerea ministerului analizeazã posibilitatea realizãrii unor extinderi ale clãdirilor direcþiilor judeþene ale arhivelor naþionale, cu sprijinul reprezentanþilor administraþiilor publice locale, precum ºi utilizarea unor spaþii folosite în prezent de alte unitãþi ale Ministerului de Interne.

Cu deosebitã stimã, semneazã domnul ministru de interne Ioan Rus.

Da. Comentarii, domnule Brudaºca?

O sã fie surprins domnul chestor. N-am comentarii ºi, mai ales, n-am observaþii negative. Mã bucurã foarte mult, pentru prima datã de când primesc rãspunsul de la Ministerul de Interne, cã, într-adevãr, o chestiune foarte importantã este abordatã cu toatã seriozitatea ºi competenþa de cãtre conducerea ministerului.

Permiteþi-mi cu acest prilej sã le transmit celor din conducerea ministerului sincerele mele mulþumiri ºi urãri de un an mai fructuos în 2003.

Da. Servim patria.

Domnul general Abraham va rãspunde domnului Metin Cerchez.

În legãturã cu interpelarea domnului deputat Metin Cerchez, am onoarea sã prezint urmãtoarele aspecte.

Potrivit reglementãrilor interne privind accesul în unitãþile Ministerului de Interne, stabilite prin Ordinul M.I.0175 din 1 februarie 2000, la intrarea în unitãþile Ministerului de Interne toate persoanele, cu excepþia preºedintelui României, primului-ministru, ministrului de interne, secretarilor de stat, secretarul-general al ministerului, precum ºi comandanþilor, ºefilor, locþiitorilor acestora pentru structurile pe care le conduc, sunt obligate sã prezinte necondiþionat personalului de serviciu pe punctul de control ”accesÒ documentele de acces.

Potrivit aceloraºi reguli, în situaþia prezentãrii la punctele de control ”accesÒ a persoanelor care solicitã intrarea în unitate ºi nu au drept de acces, personalul de serviciu este obligat sã legitimeze persoanele respective. Dacã persoana care solicitã accesul este un demnitar care se prezintã la sediul unitãþii fãrã a se anunþa, se înºtiinþeazã imediat ofiþerul de serviciu principal.

Întrucât documentul prezentat de dumneavoastrã pentru legitimare, datoritã modului fugitiv de afiºare, nu a putut fi vizualizat de cãtre personalul de serviciu, agentul ºef adjunct de poliþie, Anghel Gheorghe, v-a invitat la ghiºeul de informaþii de unde aveaþi posibilitatea sã-l contactaþi telefonic pe domnul comisar de poliþie Nicolae Cornel, care vã invitase la sediul unitãþii în conformitate cu atribuþiile lui de serviciu.

În legãturã cu tonul nepoliticos ºi comportamentul necorespunzãtor al personalului de serviciu, cercetãrile continuã, urmând ca la definitivarea acestora sã se aplice mãsurile prevãzute de lege.

Cu deosebit respect, semneazã domnul ministru de interne, Ioan Rus.

Vã mulþumesc.

Da.

Comentarii din partea domnului deputat? Nu sunt. Pentru domnul Damian Brudaºca are douã rãspunsuri domnul secretar Petre Ciotloº de la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

## **Domnul Petre Ciotloº** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ca rãspuns la întrebarea adresatã domnului Marian Sârbu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale, de cãtre domnul deputat Damian Brudaºca cu privire la Fundaþia ”ExcelsiorÒ, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale a formulat urmãtorul rãspuns.

Referitor la obiectul întrebãrii domnului deputat Damian Brudaºca privind Fundaþia ”ExcelsiorÒ din ClujNapoca, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale îºi menþine punctul de vedere exprimat cu ocazia interpelãrii prezentate în luna noiembrie 2002.

Faþã de acest punct de vedere se impun ca rãspuns la observaþiile domnului deputat urmãtoarele precizãri:

Fundaþia ”ExcelsiorÒ poate fi inclusã, conform prevederilor legale în vigoare, în categoria acelor fundaþii care pot fi finanþate din bugetul de stat pentru lucrãrile de reparaþii ºi modernizarea unitãþii de asistenþã socialã Casa ”ExcelsiorÒ, în care urmeazã a fi realizatã reinserþia socioprofesionalã a tinerilor peste 18 ani proveniþi din casele de copii.

În baza documentaþiei depuse de cãtre fundaþie în anul 2000 la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, a fost aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 925/2000 finanþarea cu 1 miliard de lei a lucrãrilor de reparaþii ºi modernizarea imobilului în care urma sã funcþioneze Casa ”ExcelsiorÒ.

Aºa cum am menþionat anterior, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi-a onorat în întregime obligaþiile financiare ce decurgeau în baza prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 925/2000.

În situaþia în care Fundaþia ”ExcelsiorÒ doreºte continuarea lucrãrilor la acest obiectiv prin cofinanþare, în baza prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/1999, aprobatã prin Legea nr. 366 din 2001, este necesarã o nouã solicitare de alocare de fonduri de cãtre Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, în conformitate cu metodologia aprobatã prin Ordinul ministrului muncii ºi solidaritãþii sociale nr. 173/2001.

Da. Comentarii, vã rog.

Domnule preºedinte,

Eu þin sã-i mulþumesc domnului ministru cã în sfârºit am primit un rãspuns de care mã pot lega în demersurile ulterioare.

Ceea ce mã surprinde însã este cã ministerul este pe cale sã abandoneze o investiþie pe care a fãcut-o, investiþie pentru care propusese iniþial alocarea unei sume, domnule ministru, de 5 miliarde de lei, din care, prin hotãrârea de Guvern pe care dumneavoastrã aþi menþionat-o, s-a alocat un miliard, urmând ca ulterior sã se completeze suma.

Eu vã informez cu tot respectul cã o asemenea unitate este foarte utilã activitãþii specifice ministerului din care faceþi parte.

Personal, în ultima perioadã, am contribuit prin importante sume de bani de la fundaþii ºi asociaþii din strãinãtate, prin care sã împingem mai departe lucrãrile pentru realizarea acestei case destinate celor care ies din orfelinat. Vom face ºi demersurile pe care ni le-aþi sugerat. Însã am rugãmintea sã nu ne dãm cu stângul în dreptul, pentru cã este în interesul comunitãþii în ansamblu ºi a ministerului dumneavoastrã în mod special sã existe asemenea unitãþi care sã dea o ºansã copiilor ieºiþi la vârsta majoratului din orfelinat.

ªtiu cã sunt dificultãþi de ordin financiar, însã mai multã deschidere ºi receptivitate se recomandã pentru cã este vorba de un caz social important care sã înzestreze Transilvania cu asemenea unitate de asistenþã socialã cu care, ulterior, ºi ministerul dumneavoastrã, ºi Guvernul în ansamblu îºi poate face ºi poze, se fotografiazã, face declaraþii la radio ºi televiziune. Þineþi cont cã este vorba de o necesitate ºi nu este vorba doar de un moft, aºa cum s-ar putea crede datoritã insistenþelor pe care le-am depus în materie.

Mulþumesc.

Da. Continuaþi, domnule ministru!

Ca rãspuns la întrebarea adresatã domnului Marian Sârbu de cãtre domnul deputat Damian Brudaºca privind cazul numitului Vasile Nilcã domiciliat în Cluj-Napoca în ceea ce priveºte încadrarea în prevederile Decretului-lege

nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, formulãm urmãtorul rãspuns.

Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale nu a fost iniþiatorul Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, acesta fiind iniþiativã parlamentarã. Rolul instituþiei noastre este acela prevãzut de art. 11 din actul normativ susmenþionat, respectiv de stabilire ºi plata drepturilor prin intermediul direcþiilor generale de muncã ºi solidaritate socialã teritoriale, respectiv prin casa de pensii.

Conform prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990, perioada pentru care se acordã drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã în România este constituitã cu începere de la 6 martie 1945, singurele excepþii în care se iau în calcul ºi perioade anterioare acestei date fiind situaþiile în care persoana a fost deportatã în strãinãtate dupã 23 august 1944 sau a fost constituitã în prizonier de cãtre partea sovieticã dupã data de 23 august 1944, sau, fiind constituitã ca atare înainte de 6 martie 1945, a fost reþinutã în captivitate ºi dupã încheierea armistiþiului.

Aºa cum am rãspuns ºi la o altã interpelare privind cazul domnului Vasile Nilcã adresatã de domnul deputat Damian Brudaºca, din Decizia nr. 1970 emisã în data de 12 august 2002 de cãtre Direcþia generalã de muncã ºi solidaritate socialã Cluj rezultã faptul cã domnul Vasile Nilcã solicitã sã-i fie recunoscutã calitatea de persoanã persecutatã din motive politice invocând faptul cã în toamna anului 1944 a fost arestat de cãtre jandarmi ºi reþinut timp de douã luni de zile la sediul Jandarmeriei din Sighiºoara, aceastã afirmaþie fiind susþinutã ºi de declaraþie cu martori.

Întrucât perioada invocatã este anterioarã datei de 6 martie 1945, datã la care a fost instaurat regimul comunist în România ºi de la care legiuitorul a statuat cã au început persecuþiile politice, sus-numitul nu poate beneficia de prevederile Decretului-lege nr. 118/1990.

Da. Domnul Brudaºca, poftiþi.

Eu mã vãd, domnule preºedinte, obligat sã fac urmãtoarele precizãri.

Persoana pentru care am intervenit este profesor universitar în vârstã de 85 de ani, dacã nu mã înºalã memoria. Este un om aflat la zenitul existenþei sale. Este un om care cere mãcar o reparaþie moralã pentru cã a avut foarte mult de suferit. El a fost arestat de cãtre reprezentanþii rãmaºi în teritoriul Transilvaniei din vechea guvernare horthistã. Culmea cinismului este cã tocmai cei care l-au arestat ulterior au devenit ºefi de cadre la Universitatea Agricolã din Cluj ºi apoi i-au distrus destinul prin aceastã rapacitate de care au dat dovadã.

Dar vãd cã pentru noi, românii, nu gãsim înþelegere sã ne rezolvãm mãcar aceste chestiuni de reparare moralã a unui om care a avut de suferit ºi care poate cã nu se încadreazã exact, milimetric în ceea ce spun aceste documente.

Dar eu aº dori ca cei care fac asemenea rãspunsuri sã se aplece cu toatã seriozitatea asupra realitãþii istorice a Transilvaniei ºi sã nu tragã linii dintr-o parte în alta ºi sã spunã ce este deasupra sau ce este în afarã nu intrã în categoria noastrã. Pentru cã este vorba de o chestiune istoricã faþã de care legea la care faceþi trimitere, domnule ministru, constituie o încãlcare a realitãþii transilvane. Dacã pe dumneavoastrã nu vã impresioneazã, totuºi, soarta acestui om care a fost marcat ºi înainte de 1944, ºi dupã 1944, pentru cã el a fost închis cã era þãrãnist ºi ulterior a fost dat afarã din servicii pentru cã a fost închis de cãtre autoritãþile horthiste ºi acum era sancþionat tocmai de reprezentanþii fostelor autoritãþi horthiste. Este regretabil cã Guvernul României întoarce spatele istoriei ºi unora dintre victimele sale.

Da.

Dacã aveþi ceva de adãugat, domnule secretar de stat?

Numai douã cuvinte, domnule preºedinte.

Aº vrea sã menþionez cã nu Guvernul României întoarce spatele, cã întâmplãtor cunosc, mai mult sau mai puþin întâmplãtor, cunosc foarte bine acest caz. Vreau sã spun cã nu este în nici un caz vorba de a întoarce spatele unei astfel de situaþii, numai cã este vorba de o lege care are incluse foarte clar termenele calendaristice, dacã aº putea sã le spun, în conþinutul ei. Or, a încãlca prevederile unei legi care n-a fost iniþiatã nici de Guvernul actual, nici de alte guverne anterioare, ci este o iniþiativã legislativã parlamentarã care, nu vãd de ce, dacã se gãsesc suficiente adeziuni ar putea sã facã obiectul unei corecturi dacã este vorba de o reparaþie moralã. Dar vreau sã remarc încã un lucru: Guvernul este în imposibilitate ºi nu va face niciodatã aºa ceva, sã încalce prevederile unei legi foarte clare când este vorba de a statua drepturi între o anumitã perioadã. În nici un caz Casa Naþionalã de Pensii ºi cu atât mai mult Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale nu

sunt în mãsurã sã aprecieze sau sã facã derogãri de la o anumitã lege.

Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Din partea Ministerului Sãnãtãþii, doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu. Rãspunsuri pentru doamna deputat Bšndi Gyšngyike.

**Doamna Luminiþa Gheorghiu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

Referitor la întrebarea formulatã de doamna deputat Bšndi, vã comunicãm urmãtorul rãspuns.

Tarifele pe zi de spitalizare sunt stabilite la nivel naþional pe cost mediu realizat, luându-se în calcul ºi indicele de inflaþie prognozat pentru anul respectiv.

Pentru anul 2003, normele de aplicare la contractulcadru sunt în lucru, ele vor fi adoptate în ºedinþa de Guvern din aceastã sãptãmânã printr-o hotârâre de Guvern.

Pentru plata datoriilor, în Hotãrârea Guvernului pentru aprobarea Contractului-cadru pentru anul 2003 s-a prevãzut ca tarifele pe zi de spitalizare sã facã obiectul unui act adiþional distinct, plata tarifelor pe zi de spitalizare efectuându-se în raport de indicatorii realizaþi de spitale în anul 2002, peste cei contractaþi cu casele de asigurãri de sãnãtate.

De asemenea, ºtim cu toþii cã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a prezentat în strategia de reformã modul de organizare a unitãþilor sanitare, lucru care s-a efectuat în cursul anului 2002. Încã procesul este în curs de derulare, aceasta necesitând eforturi materiale, umane, consultarea factorilor de rãspundere punctuali din teritoriu.

În acest context, s-a acordat o atenþie deosebitã tratamentului la domiciliu, tratamentului ambulatoriu ºi aceasta, prin medicii de familie ºi medicii din ambulatoriu de specialitate.

Conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 150/2002 privind noua lege privind sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate, existã un fond naþional unic prin care se constituie fondul din contribuþia, deci C.A.S.-ul, despre care se vorbea ºi era cunoscut în Legea nr. 145/1997, cu precizarea cã acum nu mai existã fond de redistribuire.

Vã mulþumim.

Da.

Doamna deputat, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Doamna ministru,

Mulþumesc foarte frumos pentru rãspuns ºi, într-adevãr, aþi încercat sã cuprindeþi rãspunsurile la toate întrebãrile puse de mine. Eu o singurã problemã am. ªi eu am citit în Ordonanþa nr. 150 cã n-o sã mai fie fond de redistribuire. Ce se va întâmpla cu judeþele? Eu vorbesc de Maramureº, unde mult mai mulþi sunt consumatorii actului medical decât cei care contribuie. AstaÉ Eu nu mai doresc sã citesc preambulul întrebãrii mele, cã ºtiþi foarte bine cã în urma minelor care au fost închise, în urma marilor unitãþi economice foarte mulþi au rãmas fãrã loc de muncã ºi oameni bolnavi, deci minerii sunt cu silicozã ºi aºa mai departe, nu trebuie eu sã vã explic dumneavoastrã.

Dacã n-o sã mai fie nici un fel de redistruibuire cum se va descurca Casa de asigurãri din Maramureº? Pe mine asta mã intereseazã.

Mulþumesc frumos.

Am sã vã dau rãspunsul: legiuitorul s-a gândit la aceastã situaþie ºi, dacã ne vom uita atent la fondul naþional unic, din ce este constituit, acolo, pe lângã sursele iniþiale care au fost pânã acum, apare ºi contribuþia în situaþii speciale, din fondul special al Guvernului, deci plus donaþii, sponsorizãri; s-au pus niºte situaþii de... Peste... S-a venit cu un plus. Se va gãsi tot timpul rezolvarea.

Da. La celelalte întrebãri am înþeles cã s-a rãspuns în scris, iar la altele s-a solicitat amânarea rãspunsului în scris.

Dacã aveþi ceva de comunicat faþã de rãspunsurile primite în scris? Da. Poftiþi.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Am adresat ministrului agriculturii Ilie Sârbu urmãtoarea întrebare: mãsurile luate de Ministerul Agriculturii pentru prevenirea pestei porcine în România.

Voi face urmãtorul scurt comentariu la materialul trimis scris.

În România pesta porcinã evolueazã de zeci de ani, afectând toate categoriile de vârstã. Atunci când apare, omoarã fãrã milã totul. Ministerul Agriculturii în anul 2002 a dispus ca în toate judeþele þãrii vaccinarea sã fie efectuatã de douã ori pe an. Contravaloarea manoperii ºi vaccinului, într-adevãr, a fost gratuitã, fiind suportatã de Ministerul Agriculturii, deci de stat. Totuºi, ºase judeþe aflate în vestul þãrii au avut un regim special. Acolo s-a dispus sã nu se efectueze vaccinarea contra pestei porcine. În alte ºase judeþe limitrofe vestului þãrii s-a efectuat un alt tip de vaccinare antipestoasã porcinã cu un vaccin numit ”DelectatÒ, care face o trecere de la zona de vaccinare la cea de nevaccinare.

În rãspunsul dat de Ministerul Agriculturii dânºii fac comentariul cã numãrul animalelor moarte în aceºti ani în zona nevaccinatã a fost neînsemnat. Dacã lucrurile stau aºa, atunci este bine.

Vã mulþumesc.

Trecem la interpelãri. Doamna Bšndi Gyšngyike? Nu este.

Domnul Ilie Merce a depus în scris. Domnul Mircea Costache a depus în scris. Domnul Ioan Sonea nu este. Domnul Eugen Pleºa, poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã primului-ministru, domnul Adrian Nãstase, ºi sunã aºa.

Statul român a beneficiat ºi beneficiazã în continuare de fonduri externe pentru îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã a cetãþenilor. Printre acestea s-au primit sume importante pentru reabilitarea sistemului de termoficare în Bucureºti ºi nu numai.

Problema cea mai gravã o reprezintã adjudecarea suspicioasã a licitaþiilor privind executarea (de fapt, încasarea valutei) acestor lucrãri de cãtre firma ”DiekatÒ Ð Grecia, care foloseºte exclusiv forþã de muncã româneascã. Nu munceºte nici un grec la aceste obiective pentru cã ar trebui sã fie plãtit la nivelul salarial din Occident ºi ”investitorulÒ, de fapt profitorul, nu ar mai câºtiga atât de mult în dispreþul bunului-simþ, ca ºi cum ar fi în þãrile subdezvoltate profesional!

De fapt, este jefuit poporul român, destinatarul ajutorului financiar, iar acest lucru este realizat prin conlucrarea Primãriei Bucureºti, ”RadetÒ ºi ”DiekatÒ. Proiectele sunt evaluate la nivelurile salariale din Occident ºi plãtite la cele din România. Cu cine împarte grecul profitul nemeritat?

De exemplu, Programul START Ñ existã pe computer, poate oricine sã-l gãseascã Ñ priveºte reabilitarea sistemului de termoficare a municipiului Bucureºti ºi la pachet p3-L2, faza II, 1.400.000 dolari; pachet p3-L3, 3.750.000 de lire sterline; pachetul p4-L4, 2.600.000 lire sterline.

Mai urmeazã ºi proiectele de reabilitare a sistemului Magistrala II Vest, cu 1.770.000 de dolari ºi celãlalt, p3-L2, cu 2.500.000 de dolari.

Doresc explicaþii legate de cheltuirea sumelor adresate statului român ºi utilizate prin corupþie de aºa-numiþii specialiºti greci sau din strãinãtate care, de fapt, împart banii sau ºi-i distribuie.

Consider cã este un mare jaf. Aºtept un rãspuns urgent.

Mulþumesc.

Domnul Victor Dobre a depus în scris. Domnul ªtefan Baban a depus în scris. Domnul Damian Brudaºca a depus în scris. Domnul Eugen Nicolãescu a depus în scris. Domnul Stanciu Zisu a depus în scris. Domnul Iulian Mincu, poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Interpelarea mea, care se adreseazã ministrului sãnãtãþii, Daniela Bartoº, va fi foarte scurtã.

În prezent, spitalele din România se zbat în lipsuri deosebite începând de la medicamente utilizabile, alimentaþie, pânã la imposibilitatea de a-ºi achita datoriile ºi salariile cãtre personalul medical. Sumele încasate de asigurãrile de sãnãtate de la populaþie atât în 2002, cât ºi în 2001 au fost excedentare.

Întrebarea mea este: va acþiona Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei pentru a asigura ca aceste sume sã fie folosite în 2003 numai pentru sãnãtate, ºi nu în alte scopuri? Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul Ioan Sonea a depus în scris. Domnul Dumitru Bãlãeþ.

Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Am douã interpelãri: prima se adreseazã domnului prim-ministru ºi am sã-i dau citire, fiind vorba de o personalitate atât de importantã ºi de o problemã deosebitã.

Domnul Nicolae Enescu a depus în scris.

Domnul Emil Criºan. Vreþi s-o ºi citiþi? Aici scria, în situaþia mea, cã aþi depus-o. Poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului Ioan Mircea Paºcu, ministrul apãrãrii naþionale.

Doresc sã se prezinte o situaþie explicitã, cuantificatã ºi detaliatã a costurilor aderãrii în structurile Atlanticului de Nord, pe care România, bugetul þãrii, cetãþenii le vor suporta în anul 2003 ºi, respectiv, în 2004 ºi ce influenþã va avea aceasta asupra veniturilor familiilor lor, asupra coºului zilnic, ºi aºa de sãrãcit în ultima vreme.

Mulþumesc.

Domnul deputat Ioan Miclea.

Dar puteþi s-o citiþi când se dezvoltã interpelarea. Acum puteþi spune numai obiectul.

Obiectul ei îl constituie problema investiþiei Biblioteca Naþionalã. Dupã cum se ºtie, ea a fost scoasã anul trecut, printr-o hotãrâre de Guvern, din bugetul Ministerului Culturii, în vederea transformãrii Bibliotecii Naþionale în sediu al Guvernului, dupã care domnul prim-ministru a intervenit cu o scrisoare adresatã Parlamentului, asupra cãreia nu s-a ajuns la un rezultat clar pânã în prezent.

Interpelarea priveºte tocmai succesiunea acestei scrisori ºi obligaþia de a se înscrie în conþinutul ei prevederi bugetare pentru terminarea Bibliotecii Naþionale. Voi depune în scris aceastã interpelare.

Cea de a doua interpelare se adreseazã domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.

Este vorba de faptul cã cetãþenii din comuna Cãscioarele, judeþul Cãlãrãºi, unde eu sunt deputat, reclamã ca Legea nr. 18/1991 ºi Legea nr. 1/2000 sã fie aplicate în interesul cetãþenilor comunei, care au un islaz de peste 794 hectare, integrat de cãtre I.A.S. Chirnogi, azi Societatea Comercialã ”Agro ChirnogiÒ Ñ S.A. Olteniþa, unitate privatizatã ºi care în mod abuziv ocupã acest islaz, care se cuvine comunei Cãscioarele, conform actelor de care ei dispun.

În acest sens, se cere ca domnul ministru al agriculturii, în subordinea cãruia se aflã Agenþia Domeniilor Statului, sã rezolve în mod pozitiv cererea de redare, retrocedare cãtre comunã, cãtre cetãþenii comunei a islazului pe care l-am menþionat mai sus. Localitatea Cãscioarele, strãveche, de peste 600 de ani, cu oameni harnici ºi buni gospodari, mari crescãtori de animale, aºteaptã sã li se facã dreptate ºi sã-ºi intre în drepturile care li se cuvin.

Aºteptãm rãspuns scris ºi oral din partea domnului ministru la tribuna Parlamentului. Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Adresez aceastã interpelare domnului prim-ministru, cãruia îi cer sã-ºi exprime punctul de vedere al Domniei sale, respectiv al Guvernului, privitor la notificarea Eparhiei Reformate din Ardeal pentru cele 35 de spaþii din centrul municipiului Cluj-Napoca, pe care solicitã sã le revendice.

Profit de aceastã ocazie pentru a vã mulþumi în mod deosebit pentru faptul cã la acea interpelare am primit rãspuns de la patru ministere, ºi anume: Ministerul Justiþiei, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Relaþiei cu Parlamentul ºi Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, lucru ce demonstreazã neîndoielnic cã aceastã problemã vã preocupã în mod serios.

Da, ºi eu vã mulþumesc. Domnul deputat Marius Iriza. Nu este.

Domnul deputat Nicolae Vasilescu a depus în scris. Domnul Ion Bozgã a depus în scris, dar doreºte s-o citeascã.

Poftiþi.

Vrea s-o prezinte pe scurt, nu o citeºte.

Domnule preºedinte,

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.

În România, ca ºi în þãrile din estul Europei, la animale ºi pãsãri evolueazã o serie întreagã de boli infectocontagioase. Pentru prevenirea acestor boli, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, prin Agenþia Naþionalã Sanitarã Veterinarã, este obligat sã ia o serie întreagã de mãsuri.

Subiectul interpelãrii îl constituie mãsurile privind prevenirea bolilor infecto-contagioase la animale ºi pãsãri pe teritoriul României, cuprinse în Planul strategic naþional sanitar-veterinar pentru anul 2003.

Vã mulþumesc.

Doamna deputat Liana Naum, poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã doamnei ministru Rodica Stãnoiu ºi are ca subiect mãsurile luate la nivelul Ministerului Justiþiei în vederea eficientizãrii acþiunilor de combatere a corupþiei, în conformitate cu exigenþele internaþionale în domeniu.

Obiectul interpelãrii: doamna ministru, în rapoartele diferitelor organizaþii internaþionale problema corupþiei în România este în mod insistent analizatã, apreciindu-se cã mãsurile dispuse nu au fost suficiente în vederea diminuãrii acestui fenomen.

Vã rugãm sã ne prezentaþi mãsurile luate la nivelul Ministerului Justiþiei, în funcþie de competenþele sale legale, în vederea eficientizãrii acþiunilor de combatere a corupþiei.

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul deputat Dumitru Bentu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã tot doamnei Rodica Stãnoiu, ministrul justiþiei, ºi are urmãtorul conþinut.

În vederea funcþionãrii statului de drept, independenþa justiþiei joacã unul din cele mai importante roluri. Unul dintre principiile enunþate prin Recomandarea nr. 12 a Comitetului miniºtrilor din cadrul Consiliului Europei se referã ºi la condiþiile de muncã ale magistraþilor. Prin urmare, vã rog, doamnã ministru, sã prezentaþi mãsurile luate de minister pentru îmbunãtãþirea activitãþii profesionale ºi a condiþiilor de muncã ale magistraþilor, precum ºi a condiþiilor de odihnã ºi refacere a capacitãþii de muncã a acestora.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Anton Miþaru.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresatã ministrului de interne, domnului Ioan Rus.

Obiectul interpelãrii: þinând cont de necesitatea reducerii semnificative a infracþionalitãþii în þara noastrã, vã rugãm sã precizaþi care sunt mãsurile întreprinse de minister pentru diminuarea infracþiunilor cu violenþã.

Solicit rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Nicu Spiridon.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi, Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru Ioan Rus.

Subiectul interpelãrii îl reprezintã mãsurile întreprinse de minister pentru asigurarea ordinii ºi disciplinei la manifestãrile culturale ºi sportive.

Obiectul interpelãrii: având în vedere caracterul special al manifestãrilor publice culturale ºi sportive desfãºurate în termenii legii, care implicã un anume grad de risc, vã rugãm sã precizaþi care sunt mãsurile întreprinse de minister pentru asigurarea ordinii ºi disciplinei la aceste manifestãri.

Solicit rãspuns scris ºi oral. Mulþumesc.

Domnilor, acestea sunt interpelãri. La o interpelare trebuie sã se rãspundã automat, aici, la tribunã. ªi vizeazã probleme vaste, aºa, ca de pildã politica penalã în urmãtorii ani ºi aºa mai departe.

Domnul deputat Florin Iordache.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Eu am douã interpelãri. Una este adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã.

## Domnule ministru,

Potrivit Legii administraþiei locale, art. 68 alin. 1, primarul este obligat sã asigure ducerea la îndeplinire a hotãrârilor consiliului local. Dacã primarul apreciazã cã o hotãrâre este ilegalã, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizeazã pe prefect.

Vã rog sã ne precizaþi dacã aceste prevederi sunt valabile ºi pentru municipiile Bucureºti ºi Cluj-Napoca. Primarul are, potrivit legii, calitate procesualã activã, în cazul în care apreciazã cã o hotãrâre a propriului consiliu este ilegalã. Dacã nu are, cum vã explicaþi totuºi cã instanþele din cele douã municipii acceptã sã judece astfel de acþiuni, în loc sã le respingã ca inadmisibile pentru calitatea procesualã activã. Sã nu cunoascã oare judecãtorii noºtri aceste chestiuni elementare sau este ceva la mijloc? Dacã nu de alta, dar mi se pare deosebit de periculoasã o asemenea încãlcare flagrantã a legii, care ar putea aduce la un adevãrat rãzboi de gherilã între primar ºi consiliile locale.

ªi a doua este adresatã domnului ministru Ioan Rus. Subiectul este în legãturã cu mãsurile pentru postaderare a României.

Domnule ministru, vã rog sã ne precizaþi care este stadiul îndeplinirii mãsurilor pentru postaderare a României ºi care sunt acestea.

Precizaþi care este stadiul Programului JAI, cu sarcinile pentru integrarea în Uniunea Europeanã. Vã mulþumesc.

Domnul Marian Ionescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea se adreseazã domnului ministru Ovidiu Muºetescu.

Prin prezenta vã rugãm sã analizaþi situaþia societãþii ”MotorepÒ Ñ S.A. Târgoviºte, deoarece prin procesul-verbal întocmit de Direcþia generalã a finanþelor publice Dâmboviþa reiese clar o serie întreagã de infracþiuni penale sãvârºite cu bunã ºtiinþã de conducerea actualã a S.C. ”MotorepÒ, prin director Pica Nicolae Dorin, în scopul însuºirii activelor societãþii ºi a tuturor bunurilor, la preþuri derizorii, de cãtre firmele sale ”ConrepÒ Ñ S.R.L. Târgoviºte, ”Imob ServÒ Ñ S.R.L. Târgoviºte ºi ”Quadra InvestÒ Ñ S.R.L. Bucureºti

Doresc rãspuns oral ºi în scris.

Domnul Marin Anton.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Interpelarea mea se adreseazã domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industriei ºi resurselor, ºi are ca obiect aprovizionarea societãþii ”CaromÒ Oneºti cu materii prime.

Toatã industria prelucrãtoare de cauciuc din România se confruntã cu o gravã crizã în domeniul aprovizionãrii cu materii prime, respectiv produsul de pirolizã C4, necesar obþinerii cauciucului sintetic. Aceastã crizã e datoratã Rafinãriei ”ArpechimÒ Piteºti, care nu mai livreazã materie primã necesarã producãtorului ”CaromÒ Oneºti.

Domnule ministru,

Prin aceastã interpelare vã rog sã ne spuneþi ce mãsuri aþi dispus pentru intrarea în normalitate a situaþiei de la ”CaromÒ Oneºti, în sensul aprovizionãrii cu materii prime a fabricii de la Oneºti, pentru ca industria prelucrãtoare de cauciuc din România sã nu aibã probleme, atât de naturã economicã, cât ºi socialã. Mulþumesc.

Domnul Nini Sãpunaru a depus în scris; domnul Cãlin Popescu-Tãriceanu a depus în scris.

Domnule Vekov K‡roly-J‡nos, poftiþi.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

## Doamnelor ºi domnilor,

Solicit respectuos sã-mi rãspundã doamna ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii, dacã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii considerã cã în cazul examenelor de capacitate, respectiv al examenelor de bacalaureat, trebuie sau nu sã fie asiguratã egalitatea de ºanse elevilor care studiazã în ºcoli cu o altã limbã de predare decât cea românã, adicã prin asigurarea concomitentã a subiectelor tuturor elevilor.

Mulþumesc foarte mult.

Mulþumesc. Domnul Adrian Moisoiu, poftiþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am douã interpelãri. Prima o adresez domnului primministru Adrian Nãstase.

Cu ocazia vizitei fãcute la Budapesta la 1 Decembrie 2002 domnul prim-ministru a promis comunitãþii române care trãieºte în Ungaria cã va interveni pentru ca aceasta sã fie reprezentatã în Parlamentul Ungariei.

Pentru a nu interpreta drept populistã o asemenea declaraþie, dat fiind cã aceasta presupune o modificare a Constituþiei Ungariei, îl rog pe domnul prim-ministru sã materializeze modul în care va încerca sã ducã la îndeplinire aceastã promisiune.

A doua se adreseazã domnului ministru al tineretului ºi sportului Georgiu Gingãraº.

Deºi Federaþia Românã de ªah, sub conducerea ”nababuluiÒ Alexandru Criºan, a dat asigurãri asupra unui suflu nou ce-l va introduce în miºcarea ºahistã, atât la olimpiada de ºah, cât mai ales la campionatele mondiale de ºah pentru juniori rezultatele au fost modeste.

Personal apreciez aceasta prin faptul cã nu au fost atrase fondurile promise în sfera sportului minþii.

La sfârºit de an 2002 îl rog pe domnul ministru sã aprecieze în faþa Camerei Deputaþilor rezultatele obþinute de aceastã federaþie ºi dacã nu cumva se impun mãsuri radicale în conducerea ei.

2. La ºahul prin corespondenþã românii au obþinut în decursul timpului rezultate remarcabile. În anii 1991Ñ 1992 a fiinþat autonom o federaþie românã de ºah prin corespondenþã.

Date fiind memoriile prezentate la Ministerul Tineretului ºi Sportului de jucãtorii de ºah prin corespondenþã, de a se reînfiinþa aceastã federaþie ºi afilierea acesteia la Federaþia Internaþionalã de ªah prin Corespondenþã, rog sã se exprime punctul de vedere al Ministerului Tineretului ºi Sportului.

Mulþumesc.

## Da, mulþumesc.

Domnul Ion Luchian a depus în scris; domnul Valeriu Gheorghe a depus în scris.

Doamna Mona Muscã.

Douã interpelãri: una este adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã.

Obiectul interpelãrii: nerespectarea Legii nr. 215/2001, Legea administraþiei publice locale, de cãtre aleºii locali ai P.S.D.

A doua interpelare este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Obiectul interpelãrii: lipsa de rãspuns a Guvernului la petiþia semnatã de 202.867 de pensionari, referitoare la recalcularea pensiilor.

Vã mulþumesc frumos.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## Da, mulþumesc.

Domnul Puiu Haºotti a depus în scris; Constantin Bucur a depus în scris; Gheorghe Dima a depus în scris; Dumitru Dragomir a depus în scris; domnul Ioan Mogoº a depus în scris; Octavian-Mircea Purceld a depus în scris; domnul Ioan Bâldea a depus în scris; domnul Crin Antonescu a depus în scris.

Cu aceasta am încheiat ºedinþa noastrã de astãzi. Ne revedem mâine la 8,30.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 180/26.XII.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei