Stenogramă plen

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Îi invit pe domnii secretari de ºedinþã sã se prezinte la prezidiu.

Stimaþi colegi, vreau sã vã spun cã, din punct de vedere regulamentarÉ suntem în regulã. S-au adunat semnãturile necesare pentru începerea ºedinþei.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã, din cei 344 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa 274; absenþi sunt 70, din care 19 participã la alte acþiuni parlamentare.

Vã prezint, înainte de a trece la dezbaterea proiectului de lege la care am rãmas, o informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate în Camera Deputaþilor, care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

Este vorba de proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/2002 privind modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal referitoare la infracþiuni contra demnitãþii ºi infracþiuni contra autoritãþii, precum ºi a unor dispoziþii din Codul de procedurã penalã.

Cu acest proiect a fost sesizatã Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, iar pentru aviz, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Termen pentru depunerea raportului: 5 iunie.

Se aplicã procedura de urgenþã.

Avem de aprobat în continuare douã comisii de mediere. Prima este la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 37/2002 pentru modificarea alin. (3) al art. 21 din Legea nr. 133/1999.

Sunt propuºi domnii deputaþi Marin Gheorghe, Bivolaru Ioan, Lepãdatu Lucia, Popescu Eugen, Pãºcuþ ªtefan, Boagiu Anca Daniela ºi Manolescu Oana.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã comisie? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere pentru proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/1998 privind acordarea unor facilitãþi la plata preþului acþiunilor ºi la plata unor obligaþii bugetare în scopul privatizãrii Societãþii Comerciale ”PetromidiaÒ Ñ S.A. Constanþa.

Sunt propuºi domnii deputaþi Marin Gheorghe, Lepãdatu Lucia Cornelia, Sersea Nicolae, Mocioi Ion, Rãdulescu Grigore Emil, Ruºanu Dan Radu, Vida Iuliu. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

În continuare, am sã vã informez cu privire la legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei pentru sesizarea de cãtre dumneavoastrã a Curþii Constituþionale, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9/2002 pentru modificarea Legii serviciilor publice de gospodãrie comunalã nr. 326/2001;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/1997 pentru constituirea Comisiei speci-

ale de verificare a certificatelor eliberate în baza Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor acestora, rãniþilor, precum ºi luptãtorilor pentru victoria Revoluþiei din Decembrie 1989;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Lituania privind protecþia informaþiilor militare secrete schimbate, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2001;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Confederaþiei Elveþiene, semnat la Bucureºti la 14 decembrie 2001, pentru modificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Confederaþiei Elveþiene privind acordarea asistenþei financiare, semnat la Bucureºti la 26 noiembrie 1992;

Ñ Legea pentru prorogarea termenului prevãzut la art. 4 din Ordonanþa Guvernului nr. 69/2000 pentru asigurarea finanþãrii acþiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, ºi a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, ºi ale Legii nr. 169/1997;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 32/2002 privind comasarea prin absorbþie a Regiei Autonome ”LocatoÒ de cãtre Regia Autonomã ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/2002 pentru ratificarea Memorandumului de înþelegere privind cooperarea sub auspiciile Protocolului de la Kyoto, articolul 6, prin proiecte cu aplicare comunã între România ºi Olanda, semnat la Haga la 23 noiembrie 1999;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice comunitare de evidenþã a persoanelor;

Ñ Legea privind acordarea despãgubirilor în caz de calamitãþi naturale în agriculturã;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãþi administrative pentru înregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii comercianþilor;

Trecem la proiectul Legii privind statutul aleºilor locali, amintindu-vã cã am rãmas la art. 30.

Domnul Olteanu, art. 29 este aprobat? Domnul ministru Fleºariu?

## **Domnul Ionel Fleºariu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice:_

Da.

Bun. Deci, la art. 30, vã rog sã urmãriþi amendamentul 34, cu privire la alin. 1.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate. Modificat art. 30 alin. 1.

Art. 30 alin. 2. Comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votat în formula iniþiatorului.

La art. 31, urmãriþi amendamentul 35. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Votat în unanimitate. Amendamentul a modificat

- art. 31.

Titlul cap. IV.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Rãmâne în formula iniþialã. La art. 32, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã?

Poftiþi, domnule Victor Dobre.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

La punctul 179 este amendamentul colegului meu, domnul Coifan Viorel-Gheorghe, în sensul cã alin. 2 sã fie redactat dupã cum urmeazã: ”Libertatea de opinie ºi asigurarea liberului exerciþiu al mandatului alesului local sunt garantate prin lege.Ò

Este vorba de o redactare clarã privind protecþia alesului local în ceea ce priveºte atitudinea sa politicã ºi libertatea sa de opinie.

Domnul Fleºariu.

Domnule preºedinte, noi considerãm cã formularea noastrã este suficient de bunã ºi cuprinzãtoare, formulare care a fost acceptatã ºi de comisie, aºa încât îl susþinem în continuare.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Comisia?

Vã rog sã urmãriþi art. 32, care la alin. 2 în formularea iniþiatorului sunã aºa: ”Libertatea de opinie ºi de acþiune în exercitarea mandatului alesului local este garantatãÒ, ºi colegul nostru reformuleazã aceastã idee potrivit amendamentului 179.

Cine este pentru amendamentul domnului deputat Viorel Coifan? 4 voturi.

Voturi împotrivã?

Cu mare majoritate de voturi, a fost respins acest amendament.

La art. 37 alin. 4 vã rog sã-mi permiteþi!

Domnul R‡duly are douã amendamente respinse la art. 37. Vã rog sã le menþionaþi, ca sã le poatã identifica colegii dumneavoastrã.

Mulþumesc. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Observaþi cã la amendamente respinse, la numãrul curent 187, existã amendamentul care a fost iniþiat de domnii deputaþi Kov‡cs Csaba-Tiberiu, Makkai Grigore, Birtalan çkos ºi R‡duly R—bert K‡lm‡n, care propun introducerea a douã alineate noi, 5 ºi 6, la art. 37 Ð douã alineate care propun o soluþie, în opinia noastrã, judicioasã pentru procedura de creare a acestor grupuri în cadrul consiliilor locale.

Noi considerãm cã, aºa cum, de exemplu, în Parlament, la prima ºedinþã se vine ºi se anunþã aceste grupuri ºi ele se considerã constituite, aºa ar trebui sã facem ºi la ºedinþele consiliilor locale.

Drept urmare, domnule preºedinte, susþin în faþa dumneavoastrã cele douã completãri la art. 37. Vã mulþumesc.

Iniþiatorul?

Domnule preºedinte, dacã grupul se constituie ºi se supune aprobãrii consiliului printr-o hotãrâre ºi consiliul nu aprobã, nu se constituie grupul, deci aprobarea unei hotãrâri speciale pentru constituirea fiecãrui grup mi se pare exageratã. ªi, ca atare, vã rog sã fiþi de acord cu propunerea, aºa cum a fost ea formulatã iniþial.

Domnule preºedinte Olteanu?

E bine.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Aceeaºi soluþie.

În consecinþã, aþi auzit ºi susþinerile colegului nostru R‡duly, ºi cele ale iniþiatorilor. Aveþi ºi motivaþia în raport privind poziþia comisiei.

Domnule preºedinte, pentru cã, la fel ca în limba românã, vãd cã adverbul se pune la sfârºit aici, eu propun o modificare de redactare, în sensul urmãtor: ”Pe timpul exercitãrii mandatului de primar, viceprimar, preºedinte sau vicepreºedinte al consiliului judeþean, se suspendã contractul de muncã sau actul de numire.Ò

Pentru cã, altfel, se uitã despre ce este vorba dacã se lasã la sfârºit. Este pur ºi simplu pentru o mai bunã claritate a textului.

Domnul preºedinte Olteanu.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte, comisia poate accepta acest amendament. De altfel, e raþional susþinut. Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

La alin. 2, dacã sunt obiecþiuni? Nu.

Rãmâne textul de la alin. 2 în formularea existentã. La art. 41, dacã aveþi obiecþiuni? Poftiþi, domnule Brudaºca!

Domnule preºedinte, este vorba tot de redactare. Având în vedere cã avem un subiect la plural, ”persoaneleÒ, este normal sã corelãm toate celelalte în raport de acest plural. Astfel, la alin. 1 propun forma urmãtoare: ”În funcþiile deþinute de persoanele ale cãror contracte de muncã sau acte de numire au fost suspendate.Ò Iar la alin. 3, dacã-mi permiteþi: ”În cazul în care, pe durata exercitãrii mandatului de cãtre persoanele care ocupã funcþiile de aleºi locali, prevãzute la art. 40 alin. 1, au loc reorganizãri ale persoanei juridice, acestea sunt obligate sã comunice persoanelor ale cãror contracte de muncã sau acte de numire au fost suspendate noile locuri de muncã stabilite corespunzãtor celor deþinute de aceºtia, cu respectarea legislaþiei în vigoare.Ò

Stimaþi colegi, este un acord necesar. Eu cred cã este mai degrabã vorba despre o greºealã. Este evident cã, fiind vorba de contractele mai multor persoane, trebuie folositã particula ”aleÒ.

Cine este de acord? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi. Deci se introduce aceastã corecturã.

La art. 42 alin. 1, urmãriþi amendamentul 41. Domnul Brudaºca.

ªi la acest amendament, corecturile pe care le-am precizat anterior: ”κi reiau activitatea în executarea aceloraºi contracte de muncã sau acte de numire.Ò

Da. Este evident cã ºi aici trebuie acordat cu pluralul persoanelor.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La art. 42 alin. 2, urmãriþi amendamentul 42. Nu sunt obiecþiuni.

Admis amendamentul. Modificat corespunzãtor textul.

Art. 43. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votat în unanimitate, în formularea iniþialã. Art. 44. Aceeaºi soluþie.

Unanimitate, în formularea iniþialã.

La art. 45, urmãriþi amendamentul 43. Comisia propune eliminarea. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

S-a admis amendamentul 43. Se eliminã art. 45.

Art. 46, 47. Comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã?

Votat în unanimitate, în formularea iniþialã.

La art. 48, urmãriþi amendamentul 44. Nu.

Votat amendamentul. Se modificã art. 48 în mod corespunzãtor.

Art. 49, 50, 51, 52. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastrã.

Votate aceste texte în unanimitate, în formularea iniþialã.

La art. 53, urmãriþi amendamentul 45. Dacã dumneavoastrã mai aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

S-a votat amendamentul. Se modificã art. 53.

Art. 54, 55 ºi 56. Comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votat cele trei texte în formularea iniþialã.

La art. 57, urmãriþi, vã rog, amendamentul 46, pentru alin. 1. Dacã dumneavoastrã mai aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

S-a admis amendamentul 46.

Da, poftiþi, la art. 57. Aveþi cuvântul, domnule Brudaºca!

Domnule preºedinte, tot pentru claritate, eu aº propune o modificare de redactare la art. 57 alin 1, în sensul urmãtor: ”În urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, aleºii locali sunt obligaþi sã prezinte la prima ºedinþã ordinarã de consiliu un raport privind deplasãrile efectuate.Ò Pentru cã, altfel, se reþine de aici cã deplasãrile sunt efectuate la prima ºedinþã ordinarã de consiliu.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte Olteanu!

Este, în mod evident, o eroare de topicã. Mulþumim autorului amendamentului. Este un amendament foarte bun.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc.

La 61 ºi 62.

Staþi puþin! La art. 59, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea iniþialã.

La art. 60, domnule R‡duly, aveþi cuvântul.

## Mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, observaþi cã la ”amendamente respinseÒ, la numãrul curent 227, se aflã un amendament propus de patru membri ai grupului parlamentar U.D.M.R., care propun reformularea art. 60, în ideea de a se completa textul iniþial cu: ”interesele soþului, ale soþiei sau ale afinilor sau rudelor pânã la gradul al doilea, inclusivÒ. Ideea cred cã este, în opinia noastrã, fireascã, pentru cã în aceste cazuri se poate spune cã existã o afiliaþie directã pe linie familialã între cei care îºi vor exprima votul ºi soþul, soþia, afinii sau rudele pânã la gradul al doilea ºi, drept urmare, mi se pare moral sã declare cel care-ºi exprimã votul aceste interese din partea celor pe care i-am pomenit. Vã mulþumesc.

Domnul Fleºariu!

## Domnule preºedinte,

Faptul cã în proiectul legii s-a introdus un capitol nou privitor la registrul de interese, care trateazã asemenea probleme, probleme similare cu cele conþinute de acest

text, nu se mai justificã. Nu se justificã introducerea acestui text, repet, problemele fiind soluþionate în capitolul referitor la registrul de interese, pe care l-a propus P.D.-ul ºi cu care noi am fost de acord. Mulþumesc.

Domnule preºedinte Olteanu?

E bine.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

De acord cu iniþiatorul.

În aceste condiþii,

## Mulþumesc.

Domnule preºedinte, la art. 61, colegul meu, domnul deputat Victor Dobre, propune eliminarea textului, având în vedere cã acesta prevede cã aleºii locali sunt obligaþi la probitate ºi discreþie profesionalã.

De asemenea, ºi art. 62 are acelaºi conþinut, care nu poate face parte dintr-o lege sau, în orice caz, se stabilesc sancþiunile în cazul în care nu respectã aceste obligaþii, ºi anume: ”Aleºii locali sunt obligaþi sã dea dovadã de cinste ºi corectitudine. Este interzis alesului local sã cearã pentru sine sau pentru altul bani, foloase materiale sau alte avantaje.Ò

Nu cred cã, aºa cum sunt formulate, aceste texte pot rãmâne într-o lege.

Da, domnule preºedinte, de acord cu propunerea, dar aº sugera sã unim art. 61 cu art. 62, deci sã se uneascã cele douã texte.

Iniþiatorul amendamentului, vã rog!

Eu vreau sã-l întreb, cu tot respectul, pe iniþiator, ce se întâmplã dacã aleºii locali nu dau dovadã de probitate ºi discreþie profesionalã, nu manifestã cinste ºi corectitudine ºi dacã, totuºi, mai bagã mâna în buzunar cu avantaje pe care le obþin în calitatea de aleºi locali. Care este sancþiunea care se prevede pentru asemenea situaþii? Cum poþi sã dovedeºti dacã are probitate ºi discreþie profesionalã?

## Mulþumesc.

Domnule preºedinte, din partea comisiilor, cred cã putem sã spunem, fãrã îndoialã, cã în acest text cu caracter proclamator, specific unui statut al aleºilor locali, unui cod de conduitã, dacã doriþi, deci în cazul unui asemenea text, a cãrui utilitate noi am considerat-o cã existã, vor fi, fãrã îndoialã, texte care vor fi incluse, în baza acestei prevederi din Legea statutului aleºilor locali, în regulamentele pe care fiecare consiliu local ºi le va putea elabora potrivit legii.

Prin urmare, noi considerãm cã este necesar un asemenea text, chiar dacã are un caracter proclamator, evident, pentru a da proiecþia, perspectiva prin care regulamentele consiliilor locale vor fi elaborate, cu precizãri punctuale în raport de fiecare situaþie.

În mod evident, sigur, legea, rãspunderea penalã, civilã sau materialã, dupã caz, va putea fi atrasã în condiþiile în care nu sunt respectate aceste norme, repet, proclamatorii, deontologice. Dar cred cã avem totuºi nevoie de un asemenea text ºi sper cã ºi autorul amendamentului sau nedumeririi exprimate poate fi de acord cu o asemenea perspectivã. El, practic, nu face, cum sã vã spun, nu face decât sã dea perspectiva unei alte conduite, de altfel cerute de cetãþean.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, în consecinþã,

Tot pentru claritate, propun urmãtoarea formulare: ”Comisiile de specialitate sunt obligate sã prezinte consiliului un raport anual de activitate...Ò º.a.m.d. Deci, o schimbare de topicã.

Iniþiatorul ºi comisiile sunt de acord cu aceastã reformulare mai fluidã ºi mai fireascã.

Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

- Unanimitate.

Textul de la art. 63 alin. 3 se îmbunãtãþeºte redacþional potrivit propunerii domnului Damian Brudaºca. Art. 64, 65, 66 ºi 67. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu.

- Adoptate în formularea iniþialã.

- Titlul cap. VIII. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþialã. Titlul secþiunii 1. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþialã.

Art. 68. Urmãriþi, vã rog, amendamentul 51. Dacã dumneavoastrã mai aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat amendamentul. Modificat art. 68.

Articolul 69. Dacã aveþi obiecþiuni la formularea iniþialã?

Domnul Damian Brudaºca.

La alin. 1, domnule preºedinte: ”Consilierii rãspund, în nume propriu, pentru activitatea desfãºuratã în exercitarea mandatului, precum ºi, solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte.Ò Este nevoie de aceste virgule pentru a se preciza exact condiþiile specificate de acest text.

Stimaþi colegi, Dacã sunteþi de acord cu aceste propuneri de punctuaþie? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La art. 69 se introduc, la alin. 1, virgulele propuse de domnul Damian Brudaºca.

La art. 69 alin. 2 nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþialã.

La art. 70 urmãriþi amendamentul 52. Dacã aveþi obiecþiuni?

Poftiþi, domnule deputat. La art. 52, da? La art. 70 alin. 1. Poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aici noi am propus la art. 70 eliminarea la alin. 1 de la ”SancþiuniÒ a punctelor e), f) ºi g).

La lit. e) propune ºi comisia.

În regulã, f), atunci, ºi g). Întrucât nu este posibil sã sancþionezi, cum este la pct. f), un consilier cu interdicþia de a participa la lucrãrile ºedinþei comisiei din care face parte, nu este o sancþiune, este o absurditate.

ªi, de asemenea, nu cred cã sancþiunile pecuniare cum sunt la pct. g) au relevanþã pentru un ales local ºi pot sã-i modifice într-un fel sau altul opþiunile.

De aceea, în afarã de e), care a fost acceptat ºi ne bucurãm, propunem, în continuare, sã fie eliminate ºi f), ºi g).

Deci vã referiþi la amendamentul dumneavoastrã, 239, da?

Nr. 239.

Aþi urmãrit, domnule Olteanu?

Vã rog sã vã pronunþaþi. Iniþiatorul ºi apoi comisia. Autorii amendamentului vã propun eliminarea literelor f) ºi g).

S-a propus eliminarea lit. e), f) ºi g)...

Lit. e) este eliminatã ºi de comisie.

Cu lit. e) am fost de acord, dar cu celelalte douã nu suntem de acord. Trebuie sã existe aceastã sancþiune pentru a disciplina consilierii în timpul desfãºurãrii ºedinþelor.

Domnul Olteanu? Aceeaºi opinie. Stimaþi colegi,

Urmãriþi, vã rog, art. 70 alin. 1. Colegii noºtri propun eliminarea sancþiunilor prevãzute la lit. f) ºi g). Aveþi acest amendament la punctul 239 din amendamente respinse.

Cine este pentru acest amendament? Un vot pentru. Împotrivã? Mulþumesc.

Marea majoritate a celor prezenþi, împotrivã, un vot pentru eliminarea celor douã litere.

Supun, în aceste condiþii, amendamentul 52 cu privire la art. 70 alin. 1.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã?

- În unanimitate, s-a admis amendamentul 52.

La amendamentul 53, comisia propune eliminarea lit. e). Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul 53. Se eliminã lit. e).

- Pentru lit. f) ºi g) actual, urmãriþi amendamentele 54

- ºi 55. Ele urmeazã sã fie renumerotate.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Admise amendamentele 54 ºi 55.

Pentru art. 70 alin. 2, urmãriþi amendamentul 56. Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul 56. Se modificã art. 72 corespunzãtor.

Articolul 70 alin. 3. Urmãriþi amendamentul 57. Nu aveþi obiecþiuni.

- Admis amendamentul. Modificat textul 70 alin. 3. Articolul 71.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Admis în formularea iniþialã.

Articolul 72, care va deveni 73.

Dacã aveþi obiecþiuni la formularea iniþialã? Poftiþi, domnule Brudaºca!

## Domnule preºedinte,

Având în vedere formularea de la art. 71, precum ºi de la art. 73, eu vã propun sã fim consecvenþi, în sensul de a pãstra singularul. Sã nu vorbim despre _consilieri,_ sã vorbim, ca ºi la art. 71, tot despre _consilier._

Astfel, sã avem formularea la alin. 1: ”Consilierul care nesocoteºte avertismentul ºi invitaþia preºedintelui ºi continuã sã se abatã de la regulament, precum ºi cel care încalcã în mod grav, chiar pentru prima datã, dispoziþiile regulamentului va fi chemat la ordine.Ò Deci ”consilierul va fi chemat la ordineÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Este nevoie de aceastã corelare.

Este vorba de amendamentul 246 la respinse. Propun eliminarea articolului, întrucât acest articol permite posibilitatea de a fi aplicat ºi un abuz de cãtre preºedintele de ºedinþã, care, din punct de vedere al legii, este egal cu oricare din consilierii membri ai consiliului respectiv.

Deci nu poate un consilier, care are aceleaºi drepturi ºi obligaþii, ca rezultat al votului ºi al alegerii sale, sã aplice sancþiuni sau sã aprecieze modul în care un alt consilier se exprimã. Deci mi se pare un articol care poate crea abuzuri ºi, de aceea, propun eliminarea acestuia.

Domnul Ionel Olteanu, preºedintele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

## Domnule preºedinte,

Din partea ambelor comisii care au examinat textul, am dezbãtut acest text, ne-am opus, s-a obþinut o majoritate covârºitoare în legãturã cu respingerea acestui amendament.

În mod evident, pânã la alegerea în calitate de preºedinte al consiliului, pânã la alegerea în calitate de preºedinte al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi a Camerei Deputaþilor, fiecare este consilier, deputat ºi aºa mai departe. Însã învestirea prin votul consilierilor în calitatea de preºedinte al consiliului respectiv presupune ºi posibilitatea pentru acesta de a asigura disciplina ºedinþelor ºi, evident, un mod subsecvent de a aplica sancþiunile prevãzute de lege.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Iniþiatorul are aceeaºi poziþie. Stimaþi colegi,

Fiind vorba de un amendament de eliminare, sunt obligat sã-l

- Împotrivã? Marea majoritate.

- S-a respins propunerea de eliminare a textului.

- Cine este pentru art. 73, care va deveni 72 în formu-

- larea iniþialã? Mulþumesc.

- Împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat textul art. 73, care va deveni 72.

- Articolul 74. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în formularea iniþialã.

- Articolul 75. Urmãriþi amendamentul 60 pentru alin. 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Admis amendamentul 60. Se modificã art. 75 alin. 1

- în mod corespunzãtor.

- Articolul 75 alin. 2. Comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã

- aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

- Votat în formularea iniþialã.

Articolul 76. Urmãriþi amendamentul 61. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul. Se modificã art. 76.

Articolul 77. Urmãriþi amendamentul 62. Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul, modificat textul.

Articolul 78. Urmãriþi amendamentul 63.

Stimate coleg...

Numai puþin, domnule preºedinte!

Admis amendamentul, modificat textul.

Articolul 79. Urmãriþi amendamentul 64... N-am înþeles, stimatã comisie, la 79 alin. 2 cum rãmâne? Amendamentul este fãcut pentru art. 79 alin 1.

Iniþiatorul? La art. 79 alin. 2 rãmâne formularea iniþialã? Cã este fãcut un amendament la 64. Amendamentul vizeazã exclusiv art. 79 alin. 1. N-am înþeles ce se întâmplã cu art. 79 alin. 2.

Vã rog. Alineatul 2 rãmâne în formularea iniþialã?

## Domnule preºedinte,

Noi am dorit sã rãmânã aºa, însã în comisie Ð vãd cã nu s-a precizat aici Ð nu s-a acceptat acest lucru. Adicã noi am dorit ca pe timpul cât ei sunt eliminaþi din salã sau nu participã la ºedinþe sã fie scoºi din cvorum.

În cele douã comisii reunite nu s-a acceptat aceastã soluþie ºi atunci s-a propus eliminarea alin. 2. Nu apare în textul raportului.

Deci comisiile au propus eliminarea alin. 2, domnule Olteanu? Dacã nu, pronunþaþi-vã aici în plen cu privire la situaþia alin. 2. Vã rog sã vã consultaþi cu iniþiatorul ºi cu Comisia de administraþie publicã.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cred cã alin. 2 poate sã rãmânã, pentru cã finalitatea dezbaterilor pe care le-am avut viza ideea de a nu împiedica pe ceilalþi consilieri sã lucreze în condiþiile cvorumului rezultat ca urmare a sancþiunii aplicate în cazul respectiv.

Prin urmare, opinãm pentru menþinerea alin. 2 în varianta iniþiatorului, cu o corecturã redacþionalã, dacã îmi îngãduiþi, constând în aceea cã sã nu se mai spunã ”pe perioada sancþionãriiÒ, ci ”pe perioada sancþiuniiÒ ºi atunci textul curge mai departe. Deci opinãm pentru menþinerea textului cu ”pe perioada aplicãrii sancþiuniiÒ, mai corect redactat ”Pe perioada aplicãrii sancþiunii consilierii în cauzã sunt scoºi din cvorumul de lucru.Ò ªi în acest sens împãcãm ºi o tendinþã, ºi cealaltã, ºi cu acordul domnului Brudaºca cu privire la redactarea coerentã.

Este de acord. Oricum, am regãsit textul pe care îl pierduse pe drum.

Da, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

Dacã se adoptã acest alineat, dãm loc unor abuzuri foarte mari.

Deci putem elimina 2, 3 consilieri care sunt incomozi ºi legea este foarte permisivã la articolele anterioare, schimbãm ºi cvorumul ºi putem trece orice hotãrâre.

Domnilor, noi nu putem sã stabilim un cvorum la fiecare ºedinþã. Existã cvorum stabilit...

Mã puteþi urmãri puþin? Am o rugãminte. Dacã cvorumul minim ar fi 7 consilieri, 2 au fost eliminaþi. În concepþia dumneavoastrã ei trebuie incluºi în cvorum ºi ceilalþi consilieri pot lua o hotãrâre. Eu zic cã este mai corect dacã sunt eliminaþi din cvorum, hotãrârea nu mai poate fi luatã ºi este chiar grija dumneavoastrã.

Daþi-mi voie sã vã fac ºi eu un scenariu, domnule preºedinte. Vã rog!

Sunt 21 de consilieri aleºi. Majoritatea pentru anumite hotãrâri este de douã treimi: 14. Sunt eliminaþi doi consilieri ai minoritãþii, cã este mai uºor. ªi din 19 se mutã majoritatea de douã treimi la 12 ºi se poate trece uºor orice decizie.

Creãm posibilitatea unor abuzuri grave, creãm posibilitatea ca la fiecare ºedinþã sã se stabileascã alt cvorum. Nu este legal, nu este logic, nu este o procedurã juridicã corectã. Nu pot sã am la fiecare ºedinþã de consiliu local un alt cvorum.

Aºa cum propune ministerul aceastã lege, în care primarul este judecat de alþi primari, iar consiliul local are geometrie variabilã, gândiþi-vã în ce situaþie putem ajunge în funcþionarea unor consilii! Este aberant!

Domnul preºedinte Olteanu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Stimate coleg autor al amendamentului,

Cred cã nu este greºit atunci când avem în vedere cã orice regulament trebuie sã aibã ca finalitate realizarea mandatului pentru care consilierii respectivi sunt aleºi.

Prin urmare, consiliile judeþene, ca urmare a principiului, a funcþionãrii, aplicãrii principiului autonomiei locale, vor face propriile regulamente, pentru a împiedica eventualele abuzuri în legãturã cu sancþionarea arbitrarã a unor consilieri ºi, implicit, cu consecinþa acesteia, care ar putea decurge în sensul unui cvorum sau adoptãrii unor decizii într-un cvorum abuziv stabilit.

Deci, dintr-o asemenea perspectivã, eu cred cã acest alineat poate sã rãmânã ºi este chiar necesar. Repet: suntem acuzaþi ºi ca Parlament ºi consiliile locale sunt percepute de opinia publicã tocmai pentru faptul cã nu lucreazã în mod mai eficient, mai fluent, în sensul adoptãrii hotãrârilor.

Prin urmare, dacã nu am menþine un asemenea alineat, s-ar bloca activitatea consiliilor. Prin urmare, cred cã este necesar un asemenea articol. Mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule deputat.

Domnul preºedinte al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi vorbeºte despre altceva. Nu se pune problema funcþionãrii consiliilor. Acestea au ºedinþe o datã la lunã sau la douã luni. N-am auzit niciodatã cã nu se întrunesc. Atât timp cât eu voi stabili prin lege reducerea cvorumului, cum va mai putea fi aplicat un regulament propriu al consiliului ca sã corecteze aberaþia pe care am stabilit-o noi prin lege?!

Domnule preºedinte,

Revin ºi atrag atenþia: nu putem face consilii judeþene ºi consilii locale cu geometrie variabilã la care la fiecare ºedinþã sã fie alt cvorum. Vom crea situaþii complet neplãcute, vom avea a face multe contestãri ale hotãrârilor ºi aºa mai departe. Regulile sunt clare. Ce facem acum? Modificãm Legea nr. 215, care spune: ”douã treimi din numãrul consilierilor aleºiÒ? Implicaþiile sunt foarte grave. Nu este chestia de buna funcþionare ºi n-am auzit pe nimeni acuzând cã nu a funcþionat consiliul, cã a lipsit unul, doi consilieri, numai de dragul de a trece orice prevedere propusã de Guvern ºi de a gãsi orice argumentaþie.

Încã o datã: consiliile sunt clare, sunt alese, cvorumul este clar stabilit prin Legea nr. 215. Ce facem acum? Modificãm Legea nr. 215?!

Domnul ministru Fleºariu.

## Domnule preºedinte,

Nu se pune deloc problema modificãrii Legii nr. 215. De fapt, de la art. 70 pe care tocmai l-am discutat înainte, singurul caz în care s-ar aplica textul pe care-l discutãm acum a rãmas lit. f), devenitã lit. e), prin excluderea lui e), deci excluderea temporarã de la lucrãrile consiliului ºi ale comisiei de specialitate. Se spune: pentru o lunã sau pentru douã luni poate sã fie exclus. Pe perioada aceea nu primeºte nici indemnizaþia ºi noi am considerat, când am formulat textul, cã este normal ºi corect sã fie scãzut ºi din cvorum, cã altfel n-aº mai putea întruni cvorumul legal de lucru prevãzut de Legea nr. 215.

Deci este logic sã fie scãzut din cvorum. Aºa cum ºi la dumneavoastrã se întâmplã situaþii în care sunt scãzuþi din cvorum, am crezut cã în mod similar trebuie sã procedãm ºi la consiliile locale.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Domnule preºedinte de ºedinþã ºi domnule ministru, Eu ºtiu cã viceprimarul, în momentul în care devine viceprimar, îºi pierde calitatea de consilier, în timp ce vicepreºedintele ºi preºedintele consiliului judeþean rãmân în continuare ºi consilieri.

În aceste condiþii, eu nu vãd de ce este logic sã i se aplice viceprimarului, care devine automat fucþionar public, pe durata exercitãrii mandatului de viceprimar, are drept de vot, de ce sã i se aplice aceste sancþiuni?

Eu înþeleg cã ceilalþi îºi pãstreazã calitatea respectivã. Aici nu înþeleg de ce este aºa. Vã rog sã mã lãmuriþi. ªi mai doresc, de asemenea, la art. 82 alin. 1. ªi tot aici aº dori sã se mai modifice cuvântul ”difuzateÒ cu sintagma ”aduse la cunoºtinþãÒ, respectiv: ”Motivele care justificã propunerea de sancþionare vor fi aduse la cunoºtinþa consilierilor cu cel puþin 5 zile înainte de ºedinþã.Ò

Iar la alin. 4 aº vrea sã fiþi atenþi ºi sã constatãm cã aceste sancþiuni nu se aplicã colectiv tuturor celor enumeraþi aici: viceprimarul, preºedintele sau vicepreºedintele. Ele se aplicã individual.

Prin urmare, este nevoie sã avem urmãtoarea formulare: ”Aplicarea sancþiunilor prevãzute poate fi fãcutã numai dacã se face dovada cã viceprimarul, preºedintele sau vicepreºedintele consiliului judeþean a încãlcat Constituþia, celelalte legi sau a prejudiciat...Ò

Având în vedere explicaþia anterioarã ºi de aici, aº dori sã se suprime cuvântul ”viceprimarÒ, întrucât el nu este egalul vicepreºedintelui sau preºedintelui de consiliu judeþean.

S-a înþeles, domnule Fleºariu?

Domnule preºedinte, Textele trebuie legate între ele.

Articolul 81 se referã la faptul cã se aplicã sancþiunile prevãzute la art. 70 ºi preºedinþilor, ºi vicepreºedinþilor consiliilor judeþene, pentru cã aceºtia îºi pãstreazã calitatea de consilier, ºi se aplicã numai în situaþia în care abaterile sunt sãvârºite în aceastã calitate, de consilier.

La art. 82 se reglementeazã problema abaterilor sãvârºite de preºedintele consiliului judeþean, de vicepreºedinte ºi de viceprimar, în aceastã calitate, nu în calitate de consilier. ªi sancþiunile sunt distincte ºi diferite de cele de la art. 70. O sã vedeþi: doar mustrarea, avertismentul, diminuarea salariilor. Nu se mai pune problema eliminãrii din salã la viceprimar, pentru cã, repet, el nu este consilier, nu-ºi pãstreazã aceastã calitate ºi aºa mai departe.

Deci textele sunt foarte bine gândite, sunt corelate ºi propun sã rãmânã aºa cum sunt, cu micile modificãri de redactare, am înþeles, pe care le-a propus domnul deputat. Dar, în ceea ce priveºte conþinutul, este necesar sã rãmânã aºa cum sunt.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg Brudaºca, v-aº ruga sã recitiþi textul, vedeþi cã textul spune foarte explicit: ”în exercitarea mandatului de viceprimarÒ, ”în exercitarea mandatului de vicepreºedinteÒ, deci nu de consilier. De acord, da? Bun. Deci vã retrageþi... A, aþi pus întrebare, de acord!

Mai sunt obiecþii la art. 82? Nu. Votat în formularea iniþialã. Articolul 83.

## **Domnul Damian Brudaºca**

:

Eu am fãcut niºte propuneri de redactare, respectiv ”aduse la cunoºtinþãÒ, la alin. 2 ºi 4.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

De altfel, amendamentul pe care l-am fãcut eu este similar ºi cu amendamentul domnului Boc de la P.D., ºi cu amendamentul domnului Bereczki de la P.S.D.

Deci la art. 82 alin. 2 ºi 4 se introduc modificãrile redacþionale propuse de domnul deputat Damian Brudaºca.

Sunteþi de acord? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

La art. 83. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþialã.

La art. 84, 85 ºi 86. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în formularea iniþialã.

La art. 87. Urmãriþi amendamentul 65, pentru literele a)Ñe). De fapt, amendamentul 65 vizeazã lit. b).

Deci, la art. 87, dacã aveþi obiecþiuni la lit. a), c), d) ºi e)? Nu aveþi. Votate în formularea iniþialã.

Pentru lit. b), vã rog sã urmãriþi amendamentul 65. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul ºi se modificã lit. b).

La lit. f) urmãriþi amendamentul 66. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul ºi se modificã lit. f) în mod corespunzãtor.

Pentru lit. g), h), i) ºi j) comisia nu a mai avut obiecþii. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votate toate în formularea iniþialã.

Pentru lit. k) urmãriþi amendamentul 67. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Admis amendamentul ºi se modificã lit. k).

Pentru lit. l) urmãriþi amendamentul 68. Nu aveþi obiecþiuni la amendament. Se modificã lit. l).

Pentru lit. m) urmãriþi amendamentul 69. Admis amendamentul. Neavând obiecþiuni, se modificã lit. m).

Litera n) rãmâne nemodificatã. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea iniþialã.

Litera o). Urmãriþi amendamentul 70. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul, modificatã lit. o).

Pentru lit. p) comisia nu are obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în formularea iniþialã.

Litera q). Urmãriþi amendamentul 71. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul. Modificatã lit. q).

Litera r). Comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în formularea iniþialã.

Pentru lit. s) urmãriþi amendamentul 72. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul ºi se modificã lit. s).

La art. 88 urmãriþi amendamentul 73. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 73 ºi se modificã art. 88 în mod corespunzãtor.

Articolul 89 alin. 1. Urmãriþi amendamentul 74. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul ºi se modificã art. 89 alin. 1.

La pagina 279.

Urmãriþi, vã rog, amendamentul respins de la pagina 279, ca sã vedeþi despre ce este vorba.

Noi propunem eliminarea integralã a secþiunii ”Colegiul de disciplinãÒ. Aceasta întrucât, legiferând aºa ceva, încãlcãm Constituþia ºi dreptul electoratului, noi vom substitui electoratului, care alege un primar, un colegiu, format din primari aleºi în alte circumscripþii electorale, care nu are nici o reprezentativitate prin votul electoratului ºi care poate sancþiona oricând un primar din altã unitate administrativ-teritorialã.

Este o construcþie care nu are nimic de a face, nici cu Constituþia, nici cu Legea administraþiei publice locale. Atâta timp cât vorbim de descentralizare, de posibilitatea fiecãrei unitãþi administrativ-teritoriale sã-ºi desfãºoare activitatea pe baza reglementãrilor proprii, dacã avem în vedere spiritul european la care trebuie sã adaptãm administraþia noastrã, venim acum cu un primar din nordul judeþului care va sancþiona primarul municipiului reºedinþã de judeþ, pentru cã aºa stabileºte cineva, care are o majoritate la un moment dat?

Nu are nimic cu Constituþia, cu prevederile constituþionale! Încãlcãm o suitã întreagã de legi! ªi fac apel la dumneavoastrã, domnule preºedinte, nu ca preºedinte al Camerei, ci ca un eminent jurist ºi un bun cunoscãtor al Constituþiei ºi al cadrului legislativ românesc, nu putem crea un colegiu care sã se substituie electoratului! Abdicãm de la un principiu elementar al democraþiei!

Eu cred cã domnul Cozmâncã îºi doreºte ca domnul Vanghelie sã-l sancþioneze pe domnul Bãsescu, dar pentru aceastã disputã nu trebuie sã sacrificãm principiul autonomiei locale ºi al democraþiei.

Domnul deputat Damian Brudaºca.

Domnule preºedinte, întâmplãtor, trebuie sã fiu întru totul de acord cu cele spuse de antevorbitor. Nu existã nici un exemplu similar în þãrile occidentale, constituirea acestui colegiu de disciplinã reprezintã exclusiv o voinþã politicã de a aduce la disciplinã pe eventualii primari care nu se aliniazã dispoziþiilor de la centru.

Aºa cum s-a menþionat, singurul care are posibilitatea sã sancþioneze pe un primar, sã acorde asemenea sancþiuni, este electoratul, iar atunci când faptele sunt grave, ele intrã sub incidenþa legilor ºi existã legi pentru aplicarea corespunzãtoare. Nu putem face aceastã tran- slaþie de drepturi de la electorat la un colegiu care, adeseori, ar putea fi ales pe criterii exclusiv politice ºi arbitrare.

De aceea, se susþine ºi susþin cu toatã convingerea necesitatea eliminãrii integrale a acestei secþiuni a 2-a, ”Colegiul de disciplinãÒ, întrucât prin includerea sa se contravine tendinþelor noastre de integrare în structurile europene. Ne va râde lumea în nas: ”Cum, voi introduceþi aceste forme artificiale, când doriþi sã fiþi parte a sistemului democratic occidental?Ò

Eu rog Ministerul Administraþiei Publice sã conºtientizeze cã includerea unui asemenea capitol în acest statut al aleºilor locali nu face decât sã compromitã ideea de autonomie localã.

Domnul deputat Sassu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Sigur cã aceastã chestiune contravine total unei concepþii europene, suntem foarte grijulii atunci când e vorba de lucruri care þin de Uniunea Europeanã, dar, câteodatã, când avem alte interese, trecem peste aceste lucruri.

În primul rând, cã o astfel de judecatã, un astfel de tribunal este un tribunal politic de la bun început, pentru cã fiecare dintre primari are o coloraturã politicã ºi poate fi un instrument de presiune politicã asupra primarilor de altã coloraturã politicã.

În al doilea rând, ceea ce poate discuta un astfel de ”tribunalÒ, ca sã-i zic aºa, alte lucruri decât cele care sunt de naturã juridicã, penalã, care sunt de competenþa unor alte instanþe, sunt lucruri de oportunitate ºi care þin de posibilitatea de decizie a unui primar ales. Cred cã astfel de lucruri nu pot fi judecate, înseamnã cã, de fiecare datã, orice face un primar, poate fi pus sub semnul întrebãrii de ceilalþi colegi, dacã au alte idei. Or, fiecare dintre ei conduce o anumitã primãrie, are anumite oportunitãþi, le pune în practicã ºi rãspunde în faþa alegãtorilor.

Este o chestiune care cred cã nu are cum sã fie pusã într-o lege altfel decât în felul acesta. Este, pe lângã Constituþie total, este împotriva concepþiei europene ºi este total împotriva unei descentralizãri, a unei autonomii locale ºi a unei puteri de decizie date la nivelul local.

Rãspunderea primarului este în faþa celor care l-au ales, nu în faþa unora care nu au nici mãcar vreo legãturã cu localitatea respectivã, habar n-au despre ce se întâmplã acolo, nu sunt implicaþi cu nimic în ceea ce se întâmplã în localitatea respectivã ºi, cu toate acestea, pot sã judece acþiuni ºi decizii ale unui primar care privesc numai comunitatea din care ei nu fac parte. Mi se pare cã discutãm despre un lucru care este absolut aberant!

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Zgonea ºi, apoi, dau cuvântul iniþiatorului ºi reprezentantului comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am rãmas suprins de abordarea pe care colegul meu de la P.D. o ia ºi vreau sã vã spun cã, atunci când

acest capitol a fost discutat în plenul celor douã comisii, pânã la urmã ºi partidele din opoziþie au acceptat acest concept.

În primul rând, primarul aparþine comunitãþii judeþului; în al doilea rând, sancþiunile comisiei de disciplinã din care fac parte reprezentanþii partidelor se referã mai mult la deciziile cu caracter juridic pe care acesta le ia, care, dacã sunt repetate ºi nu primesc viza de legalitate, vã daþi seama cã atunci tendenþiozitatea primarului în exerciþiu este definitorie.

Intenþia noastrã, ºi nu cred cã este pe lângã un concept european aplicat în România, este aceea de a avea o sancþiune a comunitãþii din care face parte. Comunitatea din care face parte nu se limiteazã numai la cartierul sau, poate, la strada pe care locuieºte sau la oraº; se limiteazã, poate, ºi la judeþ sau la þarã. Poate cã ar trebui sã privim ºi aºa.

ªi, atâta timp cât nu ºtim care sunt deciziile ºi colegiul acesta de disciplinã nu face altceva decât sã-l sancþioneze pe primar în deciziile sale cu caracter juridic pe care le ia ºi care pot fi atacate în contencios administrativ, din acest punct de vedere, toate mãsurile legale sunt acoperitoare. Nu existã o prevedere europeanã care sã interzicã acest lucru ºi poate cã sunt momente în care, atunci când starea situaþiei dintr-o þarã prezintã aceste lucruri, ar trebui sã le dãm crezare ºi sã-i dãm cezarului ce este al cezarului, ºi sã avem încredere în primarii pe care atât partidele din opoziþie, cât ºi cele care sunt la guvernare îi nominalizeazã ºi sunt aleºi în localitãþile lor, ºi sã-i lãsãm pe ei sã hotãrascã dacã acest colegiu este funcþional sau dacã nu este funcþional.

Putem sã ne aducem aminte, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, de foarte multe comisii ºi ”comiþiiÒ cu caracter legal sau mai puþin legal, fãcute în ultimii ani ºi care nu ne-au împiedicat sã le lãsãm sã funcþioneze ºi sã demonstrãm dupã aceea cã ele nu-ºi au rostul.

De aceea, am considerat, împreunã cu Ministerul Administraþiei Publice ºi cu toþi colegii, cã acest colegiu de disciplinã, sub forma aceasta, diferitã faþã de forma, dacã nu mã înºel, iniþialã, sã rãmânã ºi sã-l vedem cum poate fi aplicat. Din punctul nostru de vedere, aºa cum am stabilit ºi în comisie, el trebuie sã rãmânã. Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Întrucât au fost deja mai multe schimburi alternative ºi vãd cã ele mai continuã, propun ca, dupã ce se exprimã încã o datã cei care au formulat amendamente, domnul Damian Brudaºca, domnul Sassu ºi domnul Dobre, sã sistãm dezbaterile la acest punct.

Dacã sunteþi de acord? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 4 voturi împotrivã.

## Domnule preºedinte,

S-a vorbit aici despre ”mãsuri cu caracter juridicÒ. Eu am impresia cã primarul, în general, ia decizii care produc efecte juridice, iar, dacã aceste efecte sunt contrare legii, existã calea de atac prin contencios administrativ, care este singurul în mãsurã sã stabileascã dreapta mãsurã în aceastã direcþie. Orice altã depãºire a cadrului legal capãtã, evident, un caracter politic, iar sancþiunile care sunt date primarului nu sunt sancþiuni pe elemente de performanþã în domeniul exercitãrii atribuþiilor, ci pe elemente de atitudine, vizavi de o linie care este majoritarã la un moment dat. De aceea, revin asupra acestui aspect ºi atrag atenþia cã, întrucât suntem în continuare într-un proces de monitorizare atentã a tuturor deciziilor pe care le luãm, s-ar putea ca, la un moment dat, dacã trece ºi se adoptã aceastã secþiune, sã fim nevoiþi sã revenim printr-un act normativ ulterior, sã renunþãm la ea. ªi este pãcat sã ne facem de ruºine, sã nu renunþãm la aceste obiceiuri de sancþionare de tip ”prim-secretarÒ de altã datã, când putem face o lege care sã fie de tip european.

Domnul deputat Sassu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Adevãrul este cã eu m-am gândit cã acest ”tribunalÒ sancþioneazã chestiuni de oportunitate, însã vãd, din ceea ce spune domnul Zgonea, cã ne gândim la a sancþiona chestiuni juridice. Nu existã competenþã în afara justiþiei pentru a sancþiona astfel de lucruri, este o chestiune deosebit de gravã. Cei care au dreptul sã facã lucrul acesta sunt, pe de o parte, secretarul ºi, pe de altã parte, prefectul, iar cãile de atac sunt cele pe care le ºtim, lucrurile acestea sunt bine stabilite ºi este un principiu achiziþionat ca atare.

Aºa cum a prezentat domnul Zgonea lucrurile, mie îmi aminteºte de ”tribunalul poporuluiÒ ºi vã rog frumos sã nu ajungem acolo! Deci ”poporulÒ judecã, din punct de vedere juridic, anumite lucruri! Cu ce competenþã ceilalþi primari pot sã-l judece pe unul dintre ei? Care este competenþa lor juridicã? Cum se constituie un astfel de tribunal? Care sunt problemele pe care le poate judeca?

Iertaþi-mã, este un ”tribunal al poporuluiÒ din anii staliniºti! ªi vã rog frumos, cu atât mai mult, sã scoatem acest lucru din lege, pentru cã nu mergem spre Europa, ci ne întoarcem cu ani buni înapoi, într-o perioadã de teroare politicã!

Poftiþi ºi dumneavoastrã, domnule Dobre!

## Domnule preºedinte,

Þin ºi eu sã remarc, ceea ce a precizat colegul nostru Zgonea de la P.S.D. ne îngrijoreazã chiar mai mult decât prevederea din lege. Deci se creeazã o instanþã de judecatã a primarilor! Gândiþi-vã cã suntem deja monitorizaþi de Congresul puterilor locale ºi acuzaþi de faptul cã existã foarte multe imixtiuni politice ºi, de aceastã datã, instituþionalizãm aceste lucruri!

S-a spus aici cã noi, opoziþia, am acceptat. N-am acceptat, ca atare, amendamentul! Mai mult, chiar un coleg de la dumneavoastrã a solicitat, la fel, eliminarea acestui capitol!

Eu cred cã trebuie multã prudenþã. Poate nu ar fi exclusã retrimiterea acestui capitol în dezbaterea comisiilor, pentru cã, oricum, ne vom bate pânã la capãt, vom sesiza ºi Curtea Constituþionalã, pentru cã nu se poate ca oameni care nu aparþin unei circumscripþii administrative sã se substituie electoratului acelei circumscripþii ºi sã-l judece pe cel ales prin vot direct!

Dacã greºeºte, existã legi, existã Codul civil, existã Codul penal, existã Legea administraþiei publice care stabileºte exact sancþiunile primarului atunci când abuzeazã sau atunci când încalcã legea. Dar, ca sã fie judecat de oameni care nu aparþin acelei circumscripþii unde a fost ales înseamnã o sfidare a electoratului, înseamnã un

atac direct la autonomie, înseamnã un curs antieuropean în administraþie!

Potrivit regulamentului, la sfârºitul dezbaterilor se dã cuvântul iniþiatorului ºi comisiei. Aveþi cuvântul, domnule ministru.

## **Domnul Ionel Fleºariu:**

Domnule preºedinte,

Vreau sã fac doar câteva precizãri în legãturã cu acest capitol. El a fost extrem de mult discutat în cele douã comisii care au avizat în fond proiectul de lege. De la Senat a venit într-o altã formã, aici s-a fãcut, împreunã cu comisia, o altã formã, care este mult mai acceptabilã.

S-a fãcut apel, în luãrile de cuvânt, la situaþia existentã în Europa. Vreau sã vã spun cã atât Carta Europeanã a Autonomiei Locale, cât ºi alte reglementãri existente pe plan european trateazã problema ºi amintesc faptul cã aleºii locali pot fi sancþionaþi potrivit statutului aleºilor locali.

## **Domnul Victor Paul Dobre**

:

De cãtre cei care i-au ales!

## **Domnul Ionel Fleºariu:**

## Vã rog sã-mi permiteþi!

Situaþia existentã în Europa, ºi noi am fãcut asemenea sondaje, merge pe aceeaºi linie pe care mergem noi. Vreau sã vã spun cã am un exemplu concret: Germania, unde primarii pot fi sancþionaþi de cãtre asemenea comisii, existente la nivel judeþean, departamental sau de land, ce au ei, germanii. Deci existã asemenea situaþii, chiar am fost, am discutat cu un primar, care mi-a spus cã el a fost sancþionat pecuniar, reducându-i-se salariul de o comisie existentã la nivelul landului.

În ceea ce priveºte componenþa acestui colegiu, s-a spus cã este... în toate felurile a fost fãcut acest colegiu, vreau sã vã spun cã alin. 4 de la art. 89 spune clar cã ”la stabilirea componenþei acestui colegiu de disciplinã se va avea în vedere numãrul de primari deþinut de fiecare partid ºi formaþie politicã în judeþul respectivÒ.

Deci se va merge, oarecum, pe un algoritm în acest sensÉ

**Domnii Alexandru Sassu ºi Victor Paul Dobre**

**:** Un algoritm politic!

Éiar alegerea efectivã a primarilor se va face de cãtre toþi primarii din judeþul respectiv! ( _Rumoare._ )

În consecinþã, având în vedere toate discuþiile purtate, atât în comisie Ñ a fost, repet, foarte dezbãtut acest capitol Ñ, susþinem pãstrarea lui, mai ales cã el a fost discutat cu persoane de la Congresul puterilor locale ºi regionale din Europa, care nu au ridicat nici o obiecþie împotriva acestuia. Aºa cã e greu de presupus cã vor veni mâine-poimâine sã ridice obiecþii împotriva unei asemenea instituþii.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Eu cred cã trebuie sã respectãm, totuºi, votul sãlii. Domnul preºedinte Olteanu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Mãrturisesc cã nu mã aºteptam la o asemenea dezbatere în legãturã cu un aspect care este, de altfel, foarte clar în legislaþia europeanã specificã ºi care este indicat, ca recomandare, în Recomandarea nr. 8/1999 a Comitetului de Miniºtri al Consiliului Europei, cu privire la rãspunderea aleºilor locali.

Vreau sã vã menþionez cã acest principiu al rãspunderii se extinde în raport de principiul original, elaborat ºi adoptat încã în urmã cu 200 de ani în Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului ºi Cetãþeanului, din 26 august 1789, care spune astfel: ”Societatea are dreptul sã cearã socotealã administraþiei sau oricãrui agent public.Ò

Acesta este un principiu care timp de 200 de ani s-a dezvoltat ºi va continua sã se dezvolte, pentru cã este absolut normal ca oricine primeºte un mandat electiv sã rãspundã în mod corespunzãtor în faþa electoratului ºi sã rãspundã potrivit legii în raport de formele de rãspundere existente: materialã, disciplinarã, civilã, penalã, dupã caz.

Ce face acest colegiu de disciplinã? Este foarte clar ceea ce se prevede în textul adoptat de majoritatea membrilor celor douã comisii.

Prin urmare, sunt surprins sã constat cã, în condiþiile în care percepþia opiniei publice, cel puþin aceea indusã de presã, potrivit cãreia în aceastã þarã prea puþini au rãspuns pentru câte prejudicii s-au adus, în aceste condiþii, sunt realmente surprins sã constat cã existã o opoziþie vehementã împotriva aprofundãrii rãspunderii aleºilor locali. Este foarte limpede cã, în condiþiile în care, aºa cum textul prevede foarte clar, stimaþi colegi, cã aceste decizii ale colegiului de disciplinã pot fi contestate la instanþa de contencios administrativ ºi, prin urmare, justiþia fiind independentã, nu existã nici o îndoialã cã va fi eliminat orice eventual abuz în legãturã cu emiterea unor decizii de sancþionare sau de atragere a rãspunderii aleºilor locali, emise de acest colegiu de disciplinã.

Prin urmare, tendinþa europeanã ºi obligaþiile, angajamentele noastre converg în sensul aprofundãrii rãspunderii aleºilor, indiferent cã aceºtia sunt aleºi locali sau aleºi naþionali. Cred cã aceasta este tendinþa normalã, realã, într-o democraþie corespunzãtoare, într-o democraþie pe care unora dintre noi ne place sã o denumim ”democraþie participativãÒ.

Domnule Sassu, poftiþi. V-aº ruga, însã, sã þineþi cont de art. 100, vã referiþi strict la procedurã.

Nu vreau sã mã refer la aberaþiile spuse mai devreme, o sã mã refer strict la procedurã.

Domnul preºedinte al Comisiei juridice ne pune la dispoziþie un document. Vã cerem fie sã fie trimis înapoi, la comisie, pentru a fi studiat ºi de comisie documentul ºi ceea ce a spus domnul secretar de stat (înþeleg cã aceste lucruri nu au fost aduse ºi în comisie; Declaraþia Drepturilor Omului nu e nevoie, pentru cã, oricum, acolo vorbeºte de societate, în general, ºi nu de comunitatea localã ºi alþi primari nu reprezintã societatea); dacã nu, mãcar sã ni se permitã, într-un sfert de orã, sã ne uitãm ºi noi acolo, pentru a avea argumentele pentru a combate acest lucru.

Deci fie se trimite înapoi la comisie, fie eu vã cer întreruperea lucrãrilor pentru un sfert de orã.

Rog preºedintele comisiei sã remitã textul colegilor noºtri ºi întrerupem 5 minute, aici, de faþã, pentru a lua cunoºtinþã de el.

Poftiþi, dar puneþi-le la dispoziþie textul, întâi, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte,

Nu ezit sã pun la dispoziþie acest text. În acelaºi timp, pentru a fi consecvenþi cu decizia majoritãþii membrilor celor douã comisii, cred cã trebuie sã reafirmãm cã orice lege, orice normã e de presupus cã este cunoscutã: _Nemo censetur ignorare legem!_

Oricum, dacã aþi ignorat-o din Õ99 pânã acum, vã rog sã o vedeþi acum!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Aveþi dreptate, dar constructiv, vã rog...

**Domnii Alexandru Sassu ºi Victor Paul Dobre**

**:**

Domnule preºedinte, Recomandarea nr. 8 o dorim!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule deputat Sassu, mã ascultaþi? Sunt publicate în Monitorul Oficial aceste documente?

**Domnul Alexandru Sassu**

**:**

Nu ºtiu...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Sunt publicate, vã spun eu.

**Domnul Valeriu ªtefan Zgonea**

**:**

Aceastã structurã ”de tip stalinistÒ!

Deci haideþi sã nu mai fiþi obstrucþioniºti, cã alþi colegi ai dumneavoastrã se ocupã de latura aceasta, cu obstrucþia.

Vã rog sã le puneþi la dispoziþie textul, domnule Olteanu.

Poftiþi!

Deci noi cerem ceea ce domnul ministru Fleºariu ne-a precizat aici: Recomandarea Comisiei Europene ºi acest tip de structurã care funcþioneazã în Germania.

Îl aveþi acolo, la domnul Sassu pe masã ºi îl aveþi în Monitorul Oficial!

Nu, nu existã în Monitorul Oficial, nu are nici o legãturã cu ce a zis domnul Olteanu! Deci recomandarea Comisiei Europene, aºa cum a zis domnul ministru Fleºariu, pentru structuri de acest tip ºi modelul german.

Poftiþi, domnule deputat.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Referitor la acest tribunal al primarilor, îmi exprim întrebarea, acest tribunal nu va putea judeca primarii la putere care fac abuzuri...

Stimate coleg,

Dumneavoastrã aþi fost prezent la dezbaterea acestor articole?

Da, da.

Bun, deci aþi observat ºi faptul cã, pe fond, eu am supus votului sistarea discuþiilor. Le luãm acum de la capãt?

Nu, dar eu îmi exprimam îndoiala cã acest tribunal poate sancþiona primarii care sunt la putere, pentru cã este alcãtuit, cum au spus colegii aici, dupã un algoritm politic. ªi, aºa, niciodatã cei care sunt la putere nu vor ajunge în discuþia acestui tribunal.

Cred cã trebuie gândit puþin altfel. Mulþumesc. ( _Aplauze ale deputaþilor P.D. ºi P.N.L._ )

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule preºedinte Olteanu,

Vã rog sã vã retrageþi la pupitrul destinat comisiei, pentru cã

Deci, iertaþi-mã, m-am uitat împreunã cu domnul preºedinte la acest document, nu are nici o legãturã cu ceea ce discutãm aici! Este vorba de extinderea responsabilitãþii celor aleºi faþã de comunitate, nu faþã de alþii, din afara comunitãþii!

Dacã vrem sã discutãm ceva de genul acesta, trebuie sã discutãm de rãspunderea lor faþã de cei care sunt în comunitatea respectivã. Cum sã-l judece cel de la Ploieºti pe cel de la Satu Mare, cã îmi dãdea acest exemplu? Chiar dacã e aceeaºi lege, chiar dacã e supusã unei cenzuri ulterioare, prin cãile de atac, este vorba de rãspunderea în faþa comunitãþii locale pe care o reprezintã ºi de unde a fost ales, nu în faþa altora.

Dacã celor de la Comunitatea Europeanã li s-ar fi prezentat astfel lucrurile, probabil cã spuneau clar cã este o chestiune aberantã!

Eu vã rog, domnule preºedinte, sã supuneþi la vot întâi posibilitatea de a trimite aceastã secþiune înapoi, la comisie, ºi pânã la viitoarea întâlnire sã vinã cu un punct de vedere. ªi sã vinã ºi cu un punct de vedere de la Ministerul Integrãrii, sã vedem ce au de spus cei din afarã faþã de aceastã chestiune absolut aberantã!

Vã repet, este un ”tribunal al poporuluiÒ de pe vremea stalinistã!

Mai aveþi o precizare? Poftiþi, domnule preºedinte al Comisiei juridice.

## **Domnul Ionel Olteanu:**

Domnule preºedinte,

Este inexact ceea ce s-a afirmat, raportat la faptul cã este vorba de o rãspundere a unui ales local faþã de alte comunitãþi. Problema de principiu este aceea a rãspunderii ºi aprofundãrii acesteia. Acest colegiu, instituit prin proiectul Legii statutului aleºilor locali, se înscrie, fãrã îndoialã, în Recomandarea nr. 8/1999.

Domnule coleg, nu puteþi spune cã aþi studiat în 5 secunde un material care are, iatã, 100 de pagini! Prin urmare dumneavoastrã, ca ºi noi, toþi ceilalþi, trebuia sã studiem dinainte, în raport de obligaþiile pe care le afirmãm la nivel declarativ cã le-am asumat pe plan european din perspectiva acestor angajamente, trebuia sã studiem înainte de elaborarea legilor, propunerilor sau amendarea acestora.

Prin urmare, dupã un an de zile, câtã vreme Legea statutului aleºilor locali a fost în dezbaterea celor douã comisii, iatã, ni se spune cã în cinci secunde sau în zece secunde s-a studiat un material care are 100 de pagini. Iatã care este rãspunsul comisiilor!

Deci cred cã chestiunea de procedurã nu poate fi admisã ºi propun trecerea la vot asupra acestei secþiuni.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Sassu, dumneavoastrã sunteþi un deputat cu experienþã ºi cu un mod de exprimare foarte corect.

Rugãmintea mea era sã nu apelaþi ºi dumneavoastrã la stilul altor colegi, strict obstrucþionist ºi provocator. Dumneavoastrã aveþi un alt stil ºi nu vã caracterizeazã acesta.

Deci propunerea de restituire la comisie a fost respinsã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Deci, cu 27 de voturi împotrivã, 14 pentru, s-a respins propunerea de eliminare a secþiunii a 2-a.

Vã reamintesc faptul cã art. 89 alin. 1, 2 ºi 3 au fost votate de dumneavoastrã.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VI.2002

Am ajuns la alin. 4. La art. 89 alin. 4, urmãriþi amendamentul de la punctul 77. Nu aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 77. A fost admis amendamentul ºi se modificã alin. 4.

Dupã alin. 4, urmãriþi amendamentul de la punctul 78 cu privire la alin. 5 de la art. 89.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- A fost admis amendamentul de la punctul 78 ºi a fost

- votat alin. 5 al art. 89.

- La art. 89 alin. 6, urmãriþi amendamentul de la

- punctul 79. Nu sunt obiecþiuni.

- A fost admis amendamentul ºi a fost introdus alin. 6.

- Urmãriþi, în continuare, amendamentul de la punctul

- 80 pentru art. 89 alin. 7.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- A fost votat în unanimitate amendamentul ºi se intro-

- duce alin. 7.

- Prin amendamentul de la punctul 81 se introduce art. 90. Dacã aveþi obiecþiuni?

- A fost admis amendamentul de la punctul 81 ºi se

- introduce art. 90.

- Amendamentul de la punctul 82 propune introducerea

- art. 91.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- S-a admis amendamentul de la punctul 82 ºi a fost

- introdus art. 91.

- Prin amendamentul de la punctul 83 se propune

- art. 92 cu alin. 1 ºi 2.

Dacã aveþi obiecþiuni?

- A fost admis amendamentul de la punctul 83 ºi se

- introduce art. 92.

- Prin amendamentul de la punctul 84 se introduce art. 93. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- A fost admis amendamentul ºi a fost introdus textul.

- Amendamentul de la punctul 85 propune introducerea

- art. 94.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aºa dupã cum bine ºtiþi, partidele politice reprezintã condiþia _sine qua non_ a democraþiei.

Viaþa politicã nu poate fi conceputã, aºa cum ºtiþi, în lipsa partidelor. Naºterea lor a rãspuns unei necesitãþi imperioase a regimului reprezentativ. O datã apãrute, au devenit organele esenþiale ale vieþii politice.

Argumente de naturã socialã, economicã ºi, nu în ultimul rând, de aliniere la legislaþia þãrilor europene m-au condus la concluzia de a veni în întâmpinarea partidelor politice.

Prezenta iniþiativã legislativã îºi propune sã reglementeze situaþia juridicã a spaþiilor destinate sediilor partidelor politice, aflate în proprietatea privatã a statului sau, dupã caz, a unitãþilor administrativ-teritoriale.

Astfel, prin dispozitivul acestei propuneri, partidele politice au latitudinea de a cumpãra câte un spaþiu destinat sediului partidului politic respectiv în fiecare unitate administrativ-teritorialã din þarã, la valoarea de inventar a respectivului imobil, sau de a cumpãra mai multe spaþii în aceeaºi unitate administrativ-teritorialã, dar la preþul de circulaþie al imobilului, o a treia variantã fiind aceea de a rãmâne în continuare în acel sediu ca locatar, respectiv chiriaº.

Pentru ca partidul politic sã poatã cumpãra spaþiul destinat sediului sãu, ca beneficiar al acesti legi, el trebuie sã-l fi posedat cu titlu de chiriaº cel puþin trei luni anterior cumpãrãrii sale. Aceastã perioadã de timp este necesarã pentru a se pune în aplicare aceastã lege fãrã consecinþe negative.

Astfel, prin promovarea acestei propuneri legislative, existã posibilitatea ca partidele politice sã-ºi cumpere spaþiile destinate sediilor sale, câte unul în fiecare unitate administrativ-teritorialã, în funcþie de organizarea partidului respectiv, la o valoare acceptabilã pentru puterea financiarã ºi în special pentru partidele politice mai mici.

Nu în ultimul rând, aceastã propunere legislativã este promovarea ideii ca, în viitor, partidele politice sã depindã din ce în ce mai puþin de sumele alocate de la bugetul de stat, deschizând ºi mai mult calea autofinanþãrii ºi a unei autonomii financiare tot mai mari. Aceastã nouã aspiraþie vine în sprijinul degrevãrii într-o mai mare mãsurã a bugetului de stat ºi totodatã contribuie la alinierea legislaþiei României ºi în acest domeniu.

## Mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Raportul comisiei privind propunerea legislativã de vânzare a spaþiilor aflate în proprietatea privatã a statului, destinate sediilor partidelor politice a avut în vedere punctul de vedere al Guvernului aprobat în ºedinþa din 21 martie 2002.

Propunerea legislativã a fost dezbãtutã ºi avizatã în fond, în procedurã obiºnuitã, în ºedinþa din 15 mai 2002.

Iniþiativa legislativã reglementeazã situaþia juridicã a spaþiilor destinate partidelor politice, aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãþilor administrativ-teritoriale.

În temeiul noilor reglementãri, partidele politice au posibilitatea cumpãrãrii spaþiilor destinate sediilor în care funcþioneazã sau vor funcþiona, la un preþ acceptabil, urmând ca, în viitor, partidele politice sã depindã din ce în ce mai puþin de sumele alocate de la bugetul de stat. Acesta este raportul favorabil.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Atunci trecem la dezbaterea propunerii pe textele sale. La titlu, comisia vã propune, prin amendamentul de la punctul 1 o uºoarã ameliorare.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 1? Nu aveþi.

A fost admis amendamentul ºi se modificã în mod corespunzãtor titlul.

Cap. I, denumire. Nu aveþi obiecþiuni. Adoptat în unanimitate.

La art. 1 ºi 2, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votate în unanimitate. Titlul cap. II. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. La art. 3, 4, 5 ºi 6, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Votate în unanimitate.

## **Doamna Aurelia Vasile**

**:**

La art. 4, domnule preºedinte.

Da, poftiþi.

## Domnule preºedinte,

La art. 4 vã propun un nou alineat, alin. 2, care sã aibã urmãtorul conþinut: ”Partidele politice pot cumpãra în Municipiul Bucureºti un spaþiu pentru Organizaþia Municipiului Bucureºti ºi câte un spaþiu pentru organizaþiile fiecãrui sector al Municipiului Bucureºti, destinat sediilor acestor organizaþii, la valoarea de inventar a acestora. Spaþiul care urmeazã a fi astfel cumpãrat trebuie sã fi fost deþinut cu chirie cel puþin trei luni anterior intrãrii în vigoare a prezentei legi de cãtre partidul respectiv.Ò

Motivaþie: Bucureºtiul este atipic. Sectoarele, cu toate cã sunt reprezentate, la nivelul puterii administraþiei publice, de primar ºi de consiliul local, nu au dreptul la patrimoniu.

Conform Legii nr. 113/Õ73, Consiliul General al Municipiului Bucureºti este proprietar, dar sectoarele sunt considerate subdiviziuni ale Bucureºtiului, iar patrimoniul este atribuit sectoarelor prin hotãrâri ale consiliului general. Deci am rugãmintea sã se þinã cont.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Inþiatorul ºi comisia, vã rog.

**Domnul Eugen Lucian Pleºa**

**:**

De acord.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi comisia, ºi iniþiatorul sunt de acord.

.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Numele meu este Bãrbulescu Nineta, sunt secretar de stat la Agenþia Naþionalã de Control a Exporturilor Strategice ºi a Interzicerii Armelor Chimice, organ de specialitate al Administraþiei publice centrale care, din ianuarie 2001, a intrat în administrarea Ministerului Afacerilor Externe. Agenþia pe care o conduc este autoritate naþionalã în materie.

Scopul acestui proiect de lege este plata cotizaþiei. Este, apreciem, o datorie de onoare, care treneazã din 1997.

România participã la acest regim multilateral de control al exporturilor din 1996. Din pãcate, lipsa unui act normativ cu putere de lege a împiedicat plata unei cotizaþii care, dupã cum se vede, este modicã, ca cifrã. Anual, practic, este o platã care se ridicã la aproximativ 1.700 de euro.

Reamintesc membrilor deputaþi cã Aranjamentul de la Wassenaar este un club select al producãtorilor ºi exportatorilor de armamente ºi de produse ºi tehnologii cu dublã utilizare, din care fac parte, alãturi de România, încã 32 de state.

Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru industrii ºi servicii, poftiþi, doamna deputat.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de cãtre Consiliul Legislativ, cu adresã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, care au trimis avizele Comisiei pentru industrii ºi servicii.

ªedinþa comisiei a fost în data de 14 mai. Membrii comisiei, în conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, au dezbãtut proiectul de lege ºi, ca urmare a punctelor de vedere exprimate de cãtre membrii comisiei ºi de cãtre invitaþi, s-a hotãrât, cu unanimitate de voturi, avizarea favorabilã a proiectului de lege în forma prezentatã de iniþiator ºi, ca urmare, propunem plenului aprobarea acestuia.

În raport de obiectivul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulþumesc, stimatã colegã.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Poftiþi.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este destul de târziu ca acest proiect de lege sã fie abia acum aprobat, întrucât semnificaþia lui nu rezidã numai din cei 1.000 de euro pe care trebuie sã îi plãteascã România, ci de contribuþia pe care statele participante la acest Aranjament o acordã României în ceea ce priveºte accesul la înalta tehnologie care, pe alte cãi, nu poate fi obþinutã.

De aceea, vorbind din punct de vedere al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, ar fi trebuit de mult aprobatã aceastã contribuþie a României ºi o participare mai activã a României la acest Aranjament ºi, în acelaºi timp, acest lucru se reflectã ºi într-o activitate pe care noi, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, am apreciat-o deosebit de pozitivã în ceea ce priveºte aceastã structurã A.N.C.E.S.I.A.C., modificatã, reorganizatã ºi care este mult mai eficientã în ultima vreme.

Cu aceastã contribuþie, cu aceastã platã, vom reuºi sã ne aliniem ºi noi la standardele celorlalte state care participã la acest Aranjament ºi, din câte ºtiu, existã ºi proiecte de iniþiative legislative a domnilor de la A.N.C.E.S.I.A.C., care vor urma sã reglementeze ºi alte domenii pe care noi le avem în vedere la comisie. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 1, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. La art. 2 nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege, urmeazã s-o

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este vorba despre propunerea legislativã privind anularea restanþelor la plata contribuþiei pentru asigurãrile sociale de sãnãtate.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în urma examinãrii acestei propuneri legislative, a decis, în unanimitate, respingerea acesteia, din urmãtoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 1 din Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate nr. 145/1997, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, asigurãrile sociale de sãnãtate reprezintã principalul sistem de ocrotire a sãnãtãþii populaþiei, sunt obligatorii ºi funcþioneazã descentralizat, pe baza principiului solidaritãþii ºi subsidiaritãþii în colectarea ºi utilizarea fondurilor.

În conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 145/1997, în cazul neachitãrii la termen, potrivit legii, a contribuþiilor datorate fondului de asigurãri sociale de sãnãtate, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, prin casele de asigurãri judeþene de sãnãtate, respectiv a municipiului Bucureºti, precum ºi Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, Siguranþei Naþionale ºi Autoritãþii Judecãtoreºti ºi Casa de Asigurãri de Sãnãtate a Transporturilor procedeazã la aplicarea mãsurilor de executare silitã pentru încasarea sumelor cuvenite asigurãrilor sociale de sãnãtate ºi a majorãrilor de întârziere, potrivit procedurii instituite prin Ordonanþa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare, aprobatã prin Legea nr. 108/1996, cu modificãrile ulterioare.

Având în vedere lipsa de lichiditãþi înregistratã de agenþii economici ºi faptul cã aceºtia au ºi alte debite, prin ordinul preºedintelui Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 332/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura ºi competenþele de acordare a înlesnirilor la plata obligaþiilor la Fondul de asigurãri sociale de sãnãtate ºi Ordinul preºedintelui Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 459/2001 privind criteriile pe baza cãrora se acordã înlesnirile la plata obligaþiilor la Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate, s-a creat cadrul legal pentru aprobarea eºalonãrii la plata obligaþiilor la fondul de asigurãri sociale de sãnãtate.

Dacã doreºte cineva sã intervinã? Nu doreºte. În consecinþã, vom supune respingerea acestei propuneri legislative la votul final de marþi.

Mai sunt încã 3 propuneri de respingere. Aº ruga pe reprezentanþii comisiilor sã le prezinte foarte succint.

Prima este la punctul 26: propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 44/1994. Doamna preºedinte Smaranda Dobrescu.

## Stimaþi colegi,

Propunerea legislativã are ca obiect de reglementare modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi.

Comisia propune plenului respingerea propunerii legislative, din urmãtoarele considerente. Primul: dispoziþiile propunerii legislative mai sus menþionate se regãsesc în Legea nr. 167/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 44 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi, lege publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 254/16 aprilie a.c. Al doilea motiv: prevederile neacceptate din propunerea legislativã inþiatã de domnii Andrei Ioan Chiliman ºi Nicolae-Vlad Popa, acelea referitoare la posibilitatea împroprietãririi veteranilor cu locuinþa proprietate de stat în care domiciliazã ori cu despãgubirea acordatã în sumã echivalentã contravalorii terenului la care aveau drepturi ºi nu l-au dobândit din cauza deficitului de teren, au fãcut obiectul respingerii ºi în raportul comisiei înaintat plenului cu nr. 460 din 18 decembrie 2001 asupra proiectului Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 44, devenit mai apoi Legea nr. 167/2002, întrucât aceste mãsuri instituie puncte discriminatorii între beneficiarii drepturilor ºi exced posibilitãþile actuale de finanþare de la bugetul de stat.

În urma dezbaterii propunerii legislative, în ºedinþa din 14 mai a.c., comisia a propus respingerea cu unanimitate de voturi.

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã cineva doreºte sã facã comentarii, sã intervinã? Nu.

Vom supune ºi aceastã propunere votului final, marþi. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea art. 54 din Legea administraþiei publice locale.

De asemenea, Comisia pentru administraþia publicã ne propune respingerea acestei propuneri. Le luãm pe rând.

În legãturã cu aceastã propunere legislativã, raportul menþioneazã Adresa nr. 75/3 aprilie 2002, prin care a fost sesizatã Comisia de administraþie, iar la întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ nr. 403/25 martie. Propunerea legislativã, în plus, a fost dezbãtutã în ºedinþa din 14 martie 2002.

Prin iniþiativa legislativã s-a dorit completarea art. 54, în sensul extinderii sferei categoriilor de persoane care pot asista la lucrãrile consiliilor locale ºi care pot lua cuvântul în cadrul ºedinþelor acestora, dar fãrã a avea drept de vot.

Comisia de administraþie publicã propune respingerea acestei propuneri legislative, pe urmãtoarele considerente: prevederile art. 54 ale legii sunt clare ºi cuprinzãtoare ºi nu mai necesitã completãri; ºedinþele consiliilor locale sunt publice, putând participa orice persoanã interesatã care ºi-a manifestat dorinþa în acest sens; prevederile art. 54 trebuie corelate ºi cu cele ale art. 43 alin. 1, potrivit cãrora ºedinþele consiliilor locale sunt publice, precum ºi ale art. 40 alin. 6, prin care se stabileºte obligativitatea aducerii la cunoºtinþa locuitorilor comunei etc.

Din coroborarea textelor, rezultã cã existã deja cadrul legal necesar pentru ca orice persoanã sã poatã participa la ºedinþele consiliului local. A impune prin lege ca orice persoanã invitatã sã poatã lua cuvântul în cadrul ºedinþelor de consiliu este o forþare nepermisã a legii, menitã sã ducã la atingerea principiului autonomiei locale, principiu consacrat atât de Legea nr. 215, cât ºi de Constituþie.

În final, comisia propune respingerea acestei propuneri legislative.

Mulþumesc.

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte cineva sã facã comentarii? Nu. Mulþumesc.

Vom supune votului final propunerea de respingere, marþi.

Rãmâneþi acolo, domnule deputat, pentru a prezenta ºi raportul la propunerea legislativã urmãtoare.

Este vorba de o nouã propunere legislativã, tot pentru completarea unor prevederi ale Legii nr. 215, tot cu Adresa nr. 76 din 3 aprilie 2002...

Nu citiþi tot textul, cu numãr de adresã, cu tot... Motivaþi propunerea dumneavoastrã de respingere.

Propunerea este de respingere a acesteia, având în vedere cã existã cadrul legal necesar pentru ca primarul sã rãspundã pentru modul în care a gestionat patrimoniul localitãþii în ultimul de mandat º.a.m.d.

Aceasta este propunerea de respingere.

## Mulþumesc foarte mult.

Dacã sunt comentarii din partea dumneavoastrã? Nu sunt.

Vom supune propunerea de respingere votului final marþi.

S-a prezentat Ministerul Finanþelor. Luãm în dezbatere proiectul Legii privind finanþele publice.

Aveþi cuvântul, pentru a-l prezenta. Am rugãmintea sã vã prezentaþi, pentru stenogramã, distinse domnule ministru. **Domnul Enache Jiru** _Ñ secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Sunt secretar de stat Enache Jiru, Ministerul de Finanþe.

Proiectul Legii privind finanþele publice aduce o serie de noutãþi menite sã asigure un management eficient al fondurilor publice.

Principalele elemente care au condus la modificarea actualei Legi privind finanþele publice au fost: adoptarea unor legi de cãtre Parlamentul României, prin care s-au adus precizãri, reformulãri de texte, modificãri terminologice, concepte noi, s-au stabilit noi sarcini pentru unele instituþii implicate în procesul bugetar; ºi necesitatea compatibilizãrii legislaþiei naþionale în materie de finanþe publice cu Aquis-ul comunitar privind regulile ºi principiile Comunitãþii Europene în domeniul procedurii bugetare, în principal cu Regulamentul financiar din decembrie 1977 al Uniunii Europene, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Dintre principalele propuneri în proiectul legii, am menþiona urmãtoarele: stabilirea unui calendar pragmatic în cadrul procedurii bugetare, prin stipularea unor termene precise pentru etapele procesului bugetar, privite în relaþia cauzalã între ele; conturarea cadrului macroeconomic; transmiterea scrisorii-cadru ºi stabilirea limitelor de cheltuieli pentru ordonatorii principali de credite, încã din prima parte a anului, pentru a conferi mai multã stabilitate politicii macroeconomice; informarea Comisiilor pentru buget, finanþe ºi bãnci ale Parlamentului asupra obiectivelor fiscale ºi bugetare pentru anul bugetar, pentru a da posibilitatea acestuia sã-ºi exprime opinia asupra obiectivelor propuse ºi relevanþei lor; introducerea Cadrului indicativ pe 3 ani, un instrument de disciplinã bugetarã ºi un cadru de referinþã pe termen mediu, ce va permite crearea unui spaþiu de manevrã în decursul procedurii bugetare; elaborarea ºi aprobarea de programe pentru unele activitãþi, asigurându-se astfel o apreciere corectã a cheltuielilor de cãtre Legislativ, precum ºi creºterea responsabilitãþii Executivului în alocarea resurselor; obligaþia ordonatorilor principali de credite de a prezenta anual performanþele fiecãrui program; prezentarea celor 4 faze ale cheltuielilor bugetare; definirea ºi delimitarea acestora, respectiv angajarea, lichidarea, ordonanþarea ºi plata, ceea ce demonstreazã cã execuþia bugetarã funcþioneazã pe baza practicii bugetare convenþionale ºi pe principiul separãrii atribuþiilor ordonatorilor de credite faþã de contabili.

Mulþumesc.

Domnule Grigoraº, suntem în procedurã de urgenþã. Vã rog sã prezentaþi propunere de timpi de dezbatere.

Comisia a întocmit raport favorabil, a reþinut o serie de amendamente, am avut în vedere ºi avizele primite de la comisiile care au fost sesizate pentru avize.

Propunem, pentru dezbatere, timp total Ñ 25 de minute, 2 minute pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu acest lucru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Trecem, stimaþi colegi, la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu, dacã sunt obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului I. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La art. 1, urmãriþi, vã rog, amendamentul 1. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1? Admis amendamentul 1, modificat art. 1.

La art. 2, urmãriþi amendamentul 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 2, se modificã în mod corespunzãtor art. 2.

La art. 3, vã rog sã urmãriþi amendamentul 3, din partea comisiei. De fapt, la art. 3 alin. 1 comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în formularea iniþialã.

Art. 3 alin. 2. Urmãriþi amendamentul 3 de la pagina 4. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul, se modificã art. 3 alin. 2 în mod corespunzãtor.

La art. 4, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nici dumneavoastrã. Votat în formularea iniþialã.

Art. 5, 6, 7. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în formularea iniþialã.

Titlul capitolului II. Nu aveþi obiecþiuni? Votat în formularea iniþialã.

Titlul secþiunii 1. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþialã.

Art. 8. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþialã.

La art. 9, vã rog sã urmãriþi amendamentul 4. Amendamentul 4 vizeazã lit. d). În consecinþã, vã întreb dacã la art. 9 lit. a), b), c) aveþi obiecþiuni. Comisia nu a avut. Nu aveþi. Votat în formularea iniþialã.

La lit. d), urmãriþi amendamentul 4. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul 4 ºi se modificã art. 9 lit. d) în mod corespunzãtor.

Art. 10 alin. 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã. Votat în unanimitate în formularea iniþialã.

Art. 10 alin. 2. Urmãriþi amendamentul 5. Nu aveþi obiecþiuni la amendamentul 5. Votat în unanimitate. Se modificã art. 10 alin. 2 în mod corespunzãtor.

Art. 10 alin. 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Votat în formularea iniþialã.

Bun.

Deci vã rog sã reþineþi: amendamentul 9 propune, practic, modificarea pãrþii introductive a alin. 1 ºi lit. e). Aþi votat amendamentul, textele se modificã în mod corespunzãtor.

Pentru art. 15 alin. 2, urmãriþi amendamentul 11. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul, se modificã alin. 2 în mod corespunzãtor.

Titlul secþiunii a 2-a. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþialã.

Art. 16. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþialã. La art. 17 alin. 1, urmãriþi amendamentul 12. Nu veþi obiecþiuni. Admis amendamentul 12, se modificã art. 17 alin. 1 în mod corespunzãtor.

La art. 17 alin. 2, urmãriþi amendamentul 13. Nu aveþi obiecþiuni la amendament, se modificã alin. 2 de la art. 17 în mod corespunzãtor.

Art. 17 alin. 3. Urmãriþi amendamentul 14. Nu aveþi obiecþiuni la amendament. Se modificã alin. 3 în mod corespunzãtor.

Art. 17 alin. 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþialã.

Art. 18. Comisia nu avut amendamente. Nici dumneavoastrã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþialã.

La art. 19, urmãriþi la lit. b). Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 15 cu privire la lit. b) de la art. 19...

**Domnul Neculai Grigoraº** _(din loja comisiei):_

La lit. h)!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Urmãriþi, stimaþi colegi, amendamentul 15. Amendamentul vizeazã modificarea doar a literei...

Încã o datã, stimaþi colegi, pentru cã aici au fost niºte sublinieri greºite ale textului proiectului pe care îl am eu în faþã. La art. 19, prin amendamentul 15 se propune doar modificarea lit. h). Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul ºi se modificã, de la art. 19, lit. h), celelalte litere urmând sã rãmânã în formularea iniþialã, cu excepþia lit. o), unde, prin amendamentul 16 de la pagina 8, comisia ne propune o nouã formulare.

Vã rog sã urmãriþi la pagina 8 din raport. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul 16, se modificã ºi lit. o).

Întreb încã o datã dacã la celelalte litere care nu au fost modificate de comisie aveþi vreo obiecþiune? Nu. În consecinþã, art. 19 s-a votat în formularea rezultatã.

Art. 20, 21, 22, 23, 24, 25 Ñ comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nici dumneavoastrã. Votate în formularea iniþialã. Titlul capitolului III. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþialã.

Art. 26, 27, 28. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã. Votate în formularea iniþialã. Art. 29, 30. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea iniþialã.

Titlul secþiunii a 2-a. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþialã.

- Art. 31, 32, 33. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a

- avut. Nici dumneavoastrã. Votate în formularea iniþialã. La art. 34 alin. 1 ºi 2, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Votate în formularea iniþialã.

- Dupã alin. 1 ºi 2, comisia ne propune, prin amenda-

- mentul 17, un nou alin. 2[1] . Urmãriþi alineatul nou de la art. 34, propus prin amendamentul 17. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat amendamentul, se introduce un nou alineat.

- Celelalte alineate, 3 ºi 4, vor fi renumerotate. Dacã

- aveþi obiecþiuni la conþinutul acestora? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã. Votate în formularea iniþialã, dar renumerotate.

- Art. 35. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în formularea iniþialã. Art. 36, 37. Nu aveþi obiecþiuni. Votate în formularea

- iniþialã.

- Titlul secþiunii a 3-a. Nu sunt obiecþiuni. Votat în for-

- mularea iniþialã.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã.

Propunem 5 minute timp total, 1 minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

- Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

- Vã mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacã... Aþi reþinut, comisia vã propune aprobarea în forma prezentatã.

Deci, dacã la titlu aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat titlul proiectului de lege în unanimitate.

- La cuprinsul articolului unic, dacã aveþi obiecþiuni? Nu

- aveþi.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Am parcurs proiectul de lege ºi ordonanþa de urgenþã. Vom supune acest proiect votului final în ziua de marþi.

Urmãtorul, proiectul de Lege privind regimul de supraveghere ºi autorizare a producþiei, importului ºi circulaþiei unor produse supuse accizelor. Suntem ºi aici în procedurã de urgenþã.

Domnule deputat Grigoraº, vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

Propunem pentru dezbaterea proiectului de Lege privind regimul de supraveghere ºi autorizare a producþiei, importului ºi circulaþiei unor produse supuse accizelor, timp total 15 minute, 1 minut pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere de dezbatere? Mulþumesc.

Este cineva împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului. Aþi reþinut, comisia propune sã se voteze cu modificãrile pe care le regãsiþi în raport.

La titlul proiectului de lege, vã rog sã urmãriþi amendamentul 1.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul, se modificã titlul legii. La art. 1 vã rog sã urmãriþi amendamentul 2. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi. Admis amendamentul, se modificã cuprinsul art. 1 în mod corespunzãtor. Art. 2 din cuprinsul legii. Vã rog sã urmãriþi amendamentul 3. Comisia vã propune prin aceste amendamente eliminarea textului.

Vã rog, stimaþi colegi, sã mã scuzaþi, reluãm dezbaterile, s-au încurcat rapoartele care sunt puse.

Revin la titlu: Lege privind regimul de supraveghere ºi autorizare a producþiei, importului ºi circulaþiei la produsele supuse accizelor.

- Dacã aveþi obiecþiuni la acest titlu? Nu.

Votat în unanimitate.

- Art. 1 ºi 2, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut,

- nici dumneavoastrã. Votate în unanimitate.

- Art. 3, 4, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în

- unanimitate.

- Art. 5, 6, 7 ºi 8, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Votate în unanimitate.

- La art. 9, alin. 1, 2, 3, 4, dacã aveþi obiecþiuni?

- Comisia nu a avut, nici dumneavoastrã. Votate în formularea iniþialã.

- Art. 9 alin. 5, urmãriþi amendamentul 1.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Admis amendamentul 1, se modificã în mod cores-

- punzãtor art. 9, alin. 5.

- Art. 9, alin. 6, 7, 8, 9 ºi 10, dacã aveþi obiecþiuni?

- Comisia nu a mai avut, nici dumneavoastrã. Votate în formularea iniþialã.

- Titlul secþiunii a 2-a. Nu sunt obiecþiuni. Votat în for-

- mularea iniþialã.

- Art. 10 ºi 11 dacã aveþi obiecþiuni, nici dumnea-

- voastrã. Votate în unanimitate.

**:**

Nu, se eliminã cu totul art. 50.

ªi cu art. 50? Vã rog sã vã uitaþi cu atenþie, pentru cã aici aþi propus doar titlul sã se elimine.

Stimaþi colegi, din intervenþia iniþiatorului ºi a comisiei, înþeleg cã se doreºte eliminarea ºi a titlului, ºi a art. 50. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 9? Nu aveþi. Admis amendamentul, se eliminã ºi titlul, ºi art. 50.

Titlul IV, care se va renumerota. Dacã aveþi obiecþiuni la titlu? Nu aveþi. Admis titlul, care va fi renumerotat.

Art. 51, care ºi el va fi renumerotat. Urmãriþi, vã rog, la lit. a), b), c). Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

Lit. d), urmãriþi amendamentul 10.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul 10, se modificã lit. d) de la art. 51.

La restul textului, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Prin amendamentul 11, comisia ne propune o literã nouã, dupã lit. d). Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 11? Nu aveþi. Admis amendamentul, se introduce lit. e).

La art. 52 alin. 1, de la lit. a) pânã la lit. u) comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Admise toate în formularea liniþialã.

La lit. v) urmãriþi amendamentul 12. La amendamentul 12, vã rog, domnule Grigoraº.

Trebuie sã facem o corecturã, respectiv sã eliminãm o sintagmã ºi textul de la lit. v) va avea urmãtorul conþinut: ”Achiziþionarea în vederea prelucrãrii sau a comercializãrii altor produse supuse autorizãrii...Ò Ñ ºi textul curge.

Deci eliminãm ”de produse supuse regimului de autorizareÒ.

Dacã sunteþi de acord cu reformularea amendamentului 12, cum v-a propus domnul Grigoraº? ªi iniþiatorul este de acord?

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate s-a adoptat amendamentul 12.

Pentru lit. x), y) comisia nu a avut obiecþii. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votate în formula iniþialã.

La lit. z) urmãriþi amendamentul 13. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul 13, se modificã lit. z) în mod corespunzãtor.

La alin. 2, de la lit. a) pânã la lit. l) comisia nu a avut obiecþii. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votate în unanimitate, în formula iniþialã.

La lit. m) urmãriþi amendamentul 14. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate amendamentul, se modificã lit. m) în mod corespunzãtor.

Alin. 3, 4, 5 ºi 6 de la art. 52. Nu aveþi obiecþiuni. Votate în formularea iniþiatorului.

Art. 53. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în formula iniþiatorului.

Art. 54, 55. Nu aveþi obiecþiuni. Votate în formularea iniþialã.

Art. 56, 57, 58. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea iniþiatorului.

Titlul V, care va fi renumerotat. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului.

Art. 59. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului.

Art. 60, 61, 62, 63, 64, care este ºi ultimul. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în formularea iniþiatorului.

Anexa 1. Nu sunt obiecþiuni. Votatã în formularea iniþiatorului.

Anexa 2. Nu sunt obiecþiuni. Formularea iniþiatorului. Anexa 3, 4, 5, anexa 6, anexa 7, anexa 8, anexa 9, anexa 10, 11, care este ºi ultima.

Dacã aveþi obiecþiuni la vreuna din aceste anexe? Nu aveþi. Votate în unanimitate, în formularea iniþiatorului.

Vã rog sã constataþi cã am parcurs acest proiect de lege, are caracter organic, vom supune proiectul votului final în ziua de marþi.

Cu Ministerul Finanþelor aici prezent, mai avem douã proiecte foarte scurte ºi vã propun sã le parcurgem.

Proiectul de Lege privind stabilirea dobânzii de referinþã cãtre Banca Naþionalã. Iniþiatorul, îl rog sã-l prezinte... sau suntem în procedurã de urgenþã?

Propunem pentru dezbaterea proiectului de Lege privind stabilirea dobânzii de referinþã de cãtre Banca Naþionalã a României, timp total Ñ 5 minute, un minut pentru fiecare intervenþie.

Comisia nu are amendamente.

Sunteþi de acord, stimaþi colegi, cu aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitatea celor prezenþi.

La titlul proiectului de lege, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 1. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 2. Nu aveþi obiecþiuni. Votate amândouã în formularea iniþiatorului.

Am parcurs textele proiectului de lege, vom supune votului final acest proiect marþi.

Ultimul proiect pe care putem sã-l luãm în timpul care ne-a mai rãmas, cel de la pct. 20, privind mãsuri pentru întãrirea disciplinei contractuale. Rog iniþiatorul sã-l prezinte foarte succint. Lipseºte iniþiatorul.

În aceste condiþii, vã rog sã constataþi cã suntem la sfârºitul programului de ºedinþã.

Declar închisã ºedinþa de astãzi, nu înainte de a vã anunþa cã moþiunea depusã de colegii noºtri de la Partidul Naþional Liberal ºi Partidul Democrat va fi dezbãtutã în ziua de luni, la ora 18,00.

Vã mulþumesc.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 12,35._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 93/10.VI.2002 conþine 24 de pagini.**

Preþul 22.296 lei