Stenogramă plen

Ce anume? Da, îl vom relua mai spre final.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Distinºi colegi senatori,

Deschidem ºedinþa în plen a Senatului României, din data de 20 februarie 2003, ºedinþã condusã de mine, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori: Ion Predescu ºi Nicolae Paul Anton Pãcuraru, secretari ai Senatului.

La lucrãri sunt absenþi motivat domnii senatori: Aron Belaºcu, Ioan Belu, Octav Cozmâncã, Eugen Constantin Florescu, Ilie Ilaºcu, Laurenþiu-Mircea Popescu, Rodica Mihaela Stãnoiu, Emil Rãzvan Teodorescu.

Constatând cã, din punct de vedere regulamentar, cvorumul de ºedinþã este asigurat,

De asemenea, vã

Trecem la ordinea de zi, aºa cum a fost aprobatã.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor.

Din partea Senatului au fãcut parte din comisia de mediere domnii senatori, au participat domnii senatori: Avram Crãciun, Ion Hârºu, Dan Nicolae Rahãu, Vasile Horga, Maria Ciocan, Iuliu Pãcurariu, Dan Constantinescu.

Vã rog, domnule senator Avram Crãciun. Luaþi loc. Aþi fost în comisia de mediere. Da.

Fac precizarea cã în raportul comisiei de mediere, aºa cum se observã din conþinutul raportului întocmit de comisie, textele Senatului au fost însuºite, mai puþin la punctul 4 referitor la articolul unic, punctul 3 art. 5 alin. 2, unde existã un text comun.

. Cred cã trebuie sã facem un apel.

## **Din salã**

**:**

Da... da...

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc**

**:**

Ne ameninþaþi, trebuie bãtaie...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Mai încercãm o datã, dupã care trecem la apel. Aprobat cu 78 de voturi pentru, nici unul împotrivã ºi o abþinere.

Încã o datã se dovedeºte cã bãtaia e ruptã din rai?

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deþinere al câinilor periculoºi sau agresivi.

Din partea Senatului au fãcut parte din comisia de mediere domnii senatori: Vasile Mocanu, Viorel Matei, Tudor-Marius Munteanu, Ilie Plãticã-Vidovici, Ioan Paºtiu, Gheorghe Flutur, ªtefan Pete. Vã rog.

Sunt texte ale Camerei Deputaþilor, cu o singurã excepþie, textul comun de la punctul 5. Pentru celeritatea formulãrilor ºi a voturilor, v-aº supune votului punctul 5 referitor la art. 7, care este un text comun.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Aprobat cu 81 de voturi pentru, douã împotrivã ºi nici o abþinere.

Toate celelalte texte sunt ale Camerei Deputaþilor, aºa încât, dupã uzanþa pe care am introdus-o de mai multã vreme,

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanþelor bugetare.

De asemenea, este vorba de însuºirea de cãtre Comisia de mediere a soluþiilor avansate ºi votate de Camera Deputaþilor. Au fãcut parte din comisia de mediere domnii senatori: Avram Crãciun, Ion Hârºu, Dan Nicolae Rahãu, Maria Ciocan, Vasile Horga, Iuliu Pãcurariu, Dan Constantinescu.

Domnul senator Avram Crãciun vã stã la dispoziþie dacã sunt observaþii, comentarii, nelãmuriri, fiind vorba de însuºirea soluþiilor exclusiv ale Camerei Deputaþilor.

Vã rog, domnule senator.

Având în vedere cã aceastã ordonanþã a fost parcursã ultima datã la Camera Deputaþilor, toate actualizãrile au fost fãcute la acea Camerã ºi, în consecinþã, noi am fost de acord cu textul adoptat la Camera Deputaþilor, în prezenþa reprezentantului Ministerului Finanþelor Publice.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Mai sunt alte întrebãri? Înþeleg cã nu sunt.

În consecinþã,

Vã mulþumesc, domnule senator.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind vânzarea

spaþiilor aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãþilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

Textele pe care le propune spre dezbatere ºi adoptare comisia de mediere sunt cele adoptate de Senat, mai puþin ultimul text din raportul comisiei de mediere, de la punctul 5 referitor la art. 12, unde comisia de mediere propune un text comun.

-

Din partea Senatului au fost în comisia de mediere urmãtorii colegi senatori: Traian Novolan, Dinu Marin, Ion Seche, Doru-Laurian Bãdulescu, Constantin Bîciu, Ion Sârbulescu, Pete ªtefan.

Domnule senator Novolan, poftiþi! Au fost anumite observaþii pe parcursul lucrãrilor comisiei de mediere? Doriþi? Nu. Dar din partea colegilor?

Constatãm cã nu sunt observaþii ºi comentarii. Comisia de mediere propune, ºi aici, soluþiile Senatului, mai puþin la punctul 7 referitor la art. 61, unde s-a votat în unanimitatea membrilor comisiei de mediere forma textului adoptatã de Camera Deputaþilor, text pe care vi-l

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru înfiinþarea comunei Sâmbãta de Sus, judeþul Braºov, prin reorganizarea comunei Voila.

Textele sunt ale Senatului, cu excepþia punctul 2 referitor la art. 3.

- Sunt observaþii, nelãmuriri? Nu sunt.

-

- o abþinere.

Ultimul raport al unei comisii de mediere.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru înfiinþarea comunei Sânnicolau Român, judeþul Bihor, prin reorganizarea comunei Cefa.

Sunt textele Senatului. Nu are rost sã votãm decât raportul comisiei în ansamblu.

- Vã mulþumesc.

Trecem la primul proiect de lege. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 2 convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã, semnat la Bucureºti la 2 august 2002 ºi la Bruxelles la 11 aprilie 2002, la Memorandumul de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Lãrgirea la 4 benzi a drumului naþional DN 5 Bucureºti-GiurgiuÒ, semnat la Bucureºti la 22 decembrie 2000 ºi la Bruxelles la 23 octombrie 2000.

Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul. Vã rog sã prezentaþi succint expunerea de motive.

## **Domnul Andrei Popescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Integrãrii Europene_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Îngãduiþi-mi sã subliniez cã este vorba doar de un singur amendament la acest memorandum. Motivul amendãrii este completarea proiectului prevãzut iniþial în Memorandumul de finanþare cu executarea lucrãrilor de construcþie a variantei de ocolire a localitãþii Adunaþii Copãceni.

Suntem în termen, data proiectului ca atare a început pe 23 octombrie 2000, data finalizãrii proiectului fiind 31 iunie 2006. Este vorba doar de completarea proiectului cu aceastã variantã de ocolire a localitãþii respective.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnule preºedinte al Comisiei economice, DanMircea Popescu, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, comisia de specialitate vã propune adoptarea proiectului de lege fãrã amendamente, existând în acest sens avizele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, al Comisiei pentru politicã externã ºi al Consiliului Legislativ.

Vã învederez faptul cã, prin natura reglementãrilor sale, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La dezbateri generale sunt înscrieri la cuvânt? Constatãm cã nu sunt. Nu existã nici amendamente în raport.

Precizând caracterul de lege ordinarã a proiectului de lege supus dezbaterii ºi aprobãrii Senatului,

Urmãtorul proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/2003 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Elene privind Programul de cooperare ºi dezvoltare pentru o perioadã de 5 ani, semnat la Bucureºti la 20 iulie 2002.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Planul elen de reconstrucþie ºi dezvoltare economicã a Balcanilor a fost lansat în luna septembrie 1999 ºi este o iniþiativã de sprijin din partea Greciei pentru Albania, Macedonia, Bulgaria, România, Iugoslavia, BosniaHerþegovina.

Pentru a crea un instrument legal pentru asistenþa bilateralã nerambursabilã acordatã în vederea dezvoltãrii economice ºi a sprijinirii aderãrii României la Uniunea Europeanã, Guvernul Republicii Elene a propus iniþierea acestui acord bilateral, cu un titlu care se referã la o perioadã de 5 ani. Acordul se adreseazã ºi României, pentru sprijinirea efectivã a procesului de aderare la Uniunea Europeanã, fiind similar unui program PHARE, în sensul abordãrii multisectoriale ºi multianuale a finanþãrii.

Ceea ce este demn de relevat este faptul cã suma totalã pentru cei 5 ani este de 70 de milioane euro din partea Guvernului elen. Din aceastã sumã, 20%, deci aproximativ 15 milioane euro, este direcþionatã pentru activitãþi de sprijinire a întreprinderilor mici ºi mijlocii.

Pentru a crea transparenþã ºi eficienþã în utilizarea acestor fonduri din programul de cooperare trebuie sã se aibã în vedere cã, din suma totalã necesarã unei investiþii, 40% trebuie sã reprezinte cofinanþarea întreprinzãtorului, 30% va reprezenta un împrumut de la bancã ºi restul de 30% se va oferi ca ºi grant, prin programul elen de asistenþã nerambursabilã.

Aceastã componentã va fi integral gestionatã de cãtre Ministerul Economiei Naþionale ºi al Finanþelor din Grecia, evident, cu ajutorul ambasadei din România.

Situaþia la zi este urmãtoarea: Ministerul Integrãrii Europene a primit din partea ministerelor interesate numeroase propuneri de proiecte. Asearã a avut loc o rundã de convorbiri cu partea elenã. Elementul principal în lansarea acestui program îl reprezintã nominalizarea de cãtre partea elenã a bãncii prin care aceasta va opera în România.

Acest lucru este valabil pentru toate þãrile care fac parte din acest acord.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei economice.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia economicã salutã acest gen de cooperare între Grecia ºi România ºi vã propune adoptarea proiectului de lege în forma trimisã de Guvern, deci fãrã amendamente, existând avizul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi al Comisiei pentru politicã externã.

Proiectul de lege, dupã cum vedeþi, face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã sunt înscrieri la cuvânt din partea grupurilor parlamentare, în cadrul dezbaterilor generale? Constatãm cã nu sunt. Vã

**:**

Domnul Predescu, mai uitaþi-vã ºi la noi, aici.

**Domnul Ion Predescu**

**:**

Eu nu prea vãd.

Adoptat cu 84 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 7 abþineri.

Nu perturbaþi prezidiul ºedinþei, vã rog.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul orizontal de pregãtire a þãrilor candidate pentru descentralizarea extinsã (EDIS) în managementul fondurilor de preaderare în România, semnat la Bucureºti la 23 octombrie 2002.

Domnule secretar de stat, vã rog sã prezentaþi succint expunerea de motive a proiectului de lege.

În vederea dezvoltãrii corespunzãtoare a capacitãþii administrative a organismelor implicate în managementul fondurilor de preaderare, Comisia Europeanã a iniþiat un nou program, intitulat ”Programul orizontal destinat pregãtirii statelor candidate pentru a îndeplini cerinþele sistemului extins de implementare a descentralizãriiÒ, prescurtat EDIS.

Prin Memorandumul de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind participarea la acest program, cuantumul asistenþei financiare acordat României este de 0, 9 milioane euro ºi se va concretiza în audit operaþional, instruire, seminarii, campanii de informare cu privire la fondurile structurale, elaborarea de manuale de audit, de management financiar ºi de control, adaptarea fiecãrei instituþii din cele implicate în acest program.

Situaþia la zi. Programul se aflã în faza de pregãtire a contractãrii. În urma discuþiilor pe care Fondul naþional, din cadrul Ministerului Finanþelor Publice, le va avea cu toate agenþiile de implementare se va solicita Ministerului Integrãrii Europene ca întreaga sumã alocatã sã fie contractatã într-un singur proiect sau, dacã va fi necesar, sã lanseze simultan mai multe proiecte, cu beneficiari diferiþi.

Aceste discuþii tehnice continuã, în prezenþa reprezentanþilor delegaþiei Comisiei Europene, la Bucureºti, în luna februarie, ºi sã sperãm cã se vor încheia la mijlocul lunii martie.

Dupã încheierea programului, va fi efectuatã o evaluare de cãtre serviciile specializate ale Comisiei Europene. Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

În numele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, aveþi cuvântul, domnule senator.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia noastrã a luat în dezbatere acest proiect de lege ºi, în unanimitate de voturi, a hotãrât aprobarea ºi propunerea pentru plenul Senatului.

Menþionãm cã comisia noastrã a avut la bazã ºi avizul Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru politicã externã.

Ca urmare, vã propunem aprobarea acestui proiect de lege.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt înscrieri la cuvânt? Constatãm cã nu sunt. Nu existã amendamente, dupã cum a arãtat raportorul comisiei de specialitate. Vã

Trecem la urmãtorul proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/2003 pentru ratificarea addendumurilor la memorandumurile de finanþare referitoare la Programul naþional PHARE 2000, Programul ACCESS 2000 ºi Facilitatea suplimentarã pentru investiþii 2001.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

Dupã cum este cunoscut, memorandumurile de finanþare PHARE stabilesc date limitã pânã la care pot fi încheiate contracte în cadrul programelor aprobate, precum ºi date limitã pânã la care pot fi efectuate plãþile. Consecinþa nerespectãrii acestor termene o constituie pierderea sumelor alocate.

Comisia, ori de câte ori constatã imposibilitatea încadrãrii în perioadele de contractare sau de efectuare a plãþilor, în baza documentelor semnate între România ºi Comisia Europeanã, pentru a evita pierderea fondurilor, poate propune perioade de prelungire, în baza unor addendumuri de memorandum de finanþare, care urmeazã, evident, calea memorandumului ca atare, care a fost aprobat de cãtre dumneavoastrã.

Ne aflãm în situaþia unor addendumuri la cele trei programe. Toate acestea prevãd prelungirea perioadei între 4 luni ºi 12 luni. Ne încadrãm, însã, în termenul general. Toate celelalte dispoziþii ale memorandumurilor de finanþare rãmân intacte.

Ratificarea acestor addendumuri se impunea, pe de o parte, pentru faptul cã extinderea perioadei de contractare este de numai 4 luni, ºi procedura de contractare necesitã parcurgerea mai multor etape, iar, pe de altã parte, pentru a se putea efectua plãþile în cadrul proiectelor în derulare, în vederea asigurãrii absorbþiei integrale a fondurilor alocate aveam nevoie de acest termen. Situaþia la zi. Toate proiectele sunt contractate, se aflã în faza de implementare, neexistând riscul de a pierde sume sau blocãri de derulare.

Conform procedurilor PHARE, în cazul în care proiectele au un grad mare de complexitate Ñ ºi ne aflãm într-o asemenea situaþie Ñ sau pregãtirile pentru contractare necesitã o perioadã îndelungatã, pentru a nu vicia rezultatele finale, Comisia Europeanã ºi statul beneficiar pot solicita extensia perioadelor de contractare sau plãþi. Vã mulþumim.

## Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule senator Avram Crãciun, în numele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a analizat cu multã profunzime acest important proiect de lege, întocmind raport favorabil.

De asemenea, am avut în vedere ºi avizul din partea Comisiei pentru politicã externã ºi din partea Consiliului Legislativ.

Ca urmare, vã propunem un vot favorabil pentru acest important proiect de lege.

## Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri? Constatãm cã nu sunt. Amendamente nu existã la raport. Vã propun votului proiectul de lege, în forma iniþiatã de Guvern.

Adoptat cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã, 5 abþineri.

Urmãtorul, proiect de Lege pentru ratificarea Protocolului adiþional, semnat la Kiev la 15 martie 2002, la Acordul de cooperare dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre privind combaterea criminalitãþii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra la 2 octombrie 1998.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi pe scurt expunerea de motive.

## **Domnul Teodor Bobiº Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Statele participante la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre Ñ C.E.M. Ñ acordã o mare atenþie cooperãrii internaþionale în domeniul combaterii criminalitãþii, în special a formelor de crimã organizatã, terorism, trafic ilicit de stupefiante, substanþe psihotrope.

Potrivit hotãrârii acestor state, la 2 octombrie 1998 a fost încheiat Acordul de cooperare între guvernele statelor participante. Acest acord, cu toatã substanþa sa, s-a dovedit a fi insuficient, mai ales sub forma cooperãrii între state, motiv pentru care s-a simþit nevoia încheierii unui protocol adiþional la acest acord.

Protocolul reglementeazã, în special, consituirea, organizarea ºi funcþionarea reþelelor ºi a ofiþerilor de legãturã, statutul reþelei, locul de desfãºurare a întâlnirilor, punctele naþionale de contact, protecþia informaþiilor ºi sarcinile ºi responsabilitãþile ofiþerilor de legãturã.

Noi vã rugãm sã aprobaþi legea de ratificare a acestui protocol adiþional în forma în care v-o propune comisia de specialitate.

Vã mulþumim.

## Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul senator Ion Predescu, secretarul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, sã prezinte raportul comisiei la acest proiect de lege.

## Domnule preºedinte,

Cum aþi reþinut, este vorba de un acord completator la precedentul, încheiat la Kiev la 15 martie 2002, între Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Republica Elenã, Moldova, România, Turcia, Ucraina ºi Federaþia Rusã, privind protecþia în comun, apãrarea ºi mijloacele de realizare a acesteia.

Acest act completator se referã, îndeosebi, la reþelele ofiþerilor de legãturã, activitatea acestora, modul de stabilire a contactelor, cooperarea între ei.

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a adoptat raport de admitere, fãrã amendamente. Legea face parte din categoria legilor ordinare. Vã rog sã fiþi de acord cu raportul comisiei.

## Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri la cuvânt? Constatãm cã nu sunt. Nu sunt nici amendamente la raport. Vã propun votului proiectul de lege, în forma promovatã de Guvern.

Adoptat cu 89 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 4 abþineri.

Urmãtorul proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/2003 pentru prorogarea termenului prevãzut la art. 1 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþiile internaþionale.

Vã rog.

**Doamna Vali Sonia Botezatu Ñ** _subsecretar de stat la Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie_ **:**

## Bunã ziua!

Mã numesc Vali Sonia Botezatu, sunt subsecretar de stat la Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie.

Vã rog, doamna secretar de stat, prezentaþi expunerea de motive.

Vã rog frumos sã aveþi în vedere urmãtoarele:

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 a fost instituit moratoriul asupra adopþiilor internaþionale pe o perioadã de un an de zile. Acest moratoriu a fost prelungit prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 151/2002 pânã la data de 1 februarie, iar acum pânã la data de 1 martie acest an.

Vã rugãm sã aprobaþi proiectul de Lege privind prorogarea termenului de suspendare a adopþiilor pânã la 1 martie, motivat de necesitatea finalizãrii pachetului legislativ în domeniul protecþiei copilului. Pachetul legislativ a fost dezbãtut o datã, deci s-a dat o primã citire în Guvern, a fost înaintat Comisiei Europene pentru propuneri, au venit propunerile de la Comisia Europeanã ºi mai sunt încã modificãri de fãcut.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Ion Predescu, în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, vã rog sã prezentaþi raportul.

Raportul comisiei este de admitere.

Este vorba de prelungirea suspendãrii pânã la 1 martie anul acesta. Având în vedere cele afirmate de reprezentantul Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie, este probabil sã se prelungeascã încã o perioadã scurtã de timp.

Vã rog sã fiþi de acord cu aceastã prelungire a suspendãrii.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri la cuvânt? Vã rog, domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Suntem de acord, evident, cu aceastã prelungire a suspendãrii. Trebuie însã sã atrag atenþia ºi reprezentantei acestei autoritãþi ºi celorlalte instituþii care conlucreazã la acest pachet de legi cã termenul este foarte scurt, mai avem 8 zile, ºi nu este deloc indicat sã continuãm amânarea acestor suspendãri, þinând seama de importanþa reglementãrii acestei probleme. Sã sperãm cã va fi ultima prelungire.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Gyšrgy Frunda, vã rog.

Domnule preºedinte, Distins Senat, Doamnã subsecretar de stat,

Nu avem ce face. Oricum, suntem puºi în faþa unui fapt împlinit. Astãzi este 20 februarie. Deci moratoriul este de 20 de zile în viaþã, are aplicabilitate, ºi nu avem ce face.

Eu cred cã în faþa Senatului trebuia venit înainte de 1 februarie, nu la 20 februarie, ca sã avem ºi noi o

opþiune. Aceasta, în ceea ce priveºte raporturile dintre Guvern ºi noi.

În ceea ce priveºte fondul problemei, ºi acesta este mult mai important, am primit multe sesizãri atât la Comisia pentru drepturile omului din Senat, cât ºi anumite intervenþii personale la Consiliul Europei de la diverºi parlamentari europeni în legãturã cu adopþiile internaþionale din România. Agenþiile pentru ocrotirea copilului din þãrile membre ale Consiliului Europei din Europa, în general, au suspendat adopþiile aºteptând acest act normativ. Acest act normativ are o întârziere, din câte ºtiu eu, de un an de zile, ºi astãzi, cu surprindere, aflu cã modificãrile sau propunerile de modificãri care au venit de la Uniunea Europeanã încã nu au fost dezbãtute în Guvern.

De aceea întreb reprezentantul Guvernului:

1. Când va avea loc ultima citire a acestui proiect în Guvern?

2. Cum vrea Guvernul sã modifice aceastã lege? Printr-o procedurã parlamentarã sau printr-o ordonanþã de urgenþã?

3. Pentru cã este evident cã nu vor putea începe adopþiile, redeschiderea, procedura adopþiilor internaþionale de la 1 martie, deci, peste 8 zile, pentru cã luna aceasta are 28 de zile, ce veþi face în continuare? Veþi veni în martie din nou sã prelungim un moratoriu? Or, dacã aºa este, de ce nu cereþi sã fie returnat acest proiect de lege la comisie ºi sã cereþi de acum un moratoriu pânã la 1 aprilie, 15 martie, 28 aprilie, pânã când credeþi cã aceastã lege va veni ºi va putea fi finalizatã?

Vã mulþumesc. Dacã mai sunt înscrieri?

Domnule senator, în numele Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, a vorbit domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Este o întrebare care, cred eu, trebuie pusã.

Dacã, actualmente Ñ pentru cã eu aºa ºtiu, Ñ cu aprobãri speciale se fac astfel de proceduri, pentru cã, din pãcate, moratoriul este formal? Este adevãrat cã luna aceasta, luna trecutã, în decembrie, s-au fãcut? Aveþi cunoºtinþã de acest lucru?

Bun. Mulþumesc. Dacã mai sunt alte luãri de cuvânt?

Doamnã subsecretar de stat, concis, vã rog sã rãspundeþi, punctual, la fiecare din întrebãrile puse.

Tocmai asta este problema. Nu mi-am notat întrebãrile, neavând ceva de scris, ºi, probabil, nu o sã rãspund în ordinea în care mi-au fost adresate. Am reþinut esenþa, ºi domnul preºedinte a spus sã rãspund concis.

În primul rând, noi nu suntem, nu am fost criticaþi ºi nu suntem criticaþi de Comunitatea Europeanã pentru prelungirea acestui moratoriu. Din contrã, acest moratoriu a fost instituit la momentul respectiv chiar urmare a cerinþelor Uniunii Europene.

Vizavi de adopþiile rãmase în suspendare, ca sã spun aºa, toate adopþiile care erau pe rolul instanþei sau în curs de finalizare într-o etapã proceduralã mai avansatã la momentul instituirii moratoriului au fost finalizate.

În luna decembrie nu s-au fãcut adopþii internaþionale. Adopþiile naþionale continuã, bineînþeles. Legea nr. 347/2002 permite posibilitatea Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie, în situaþii impuse de interesul copilului, sã propunã spre avizare Secretariatului General al Guvernului, care le propune la rândul sãu primului-ministru, deci se propun anumite cazuri.

Deci avem cadrul legal, ºi suspendarea adopþiilor nu este ceva formal.

Deci acestea erau întrebãrile pe care doar le-am repetat, domnule preºedinte...

Fãcând un rezumat, este vorba sã spuneþi... Guvernul va iniþia proiectul de lege... În ce formã îl va iniþia... Vã întreabã domnul senator... Dacã printr-un proiect de lege sau, eu ºtiu, printr-un alt instrument juridic... ªi, în fine... Când credeþi dumneavoastrã, reprezentând Autoritatea pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie, cã se va iniþia acest proiect... Dacã am reþinut eu exact... Însã... La ce puteþi ºi aveþi competenþã sã rãspundeþi, doamna subsecretar de stat... Pentru cã la unele întrebãri nu cred cã puteþi rãspunde dumneavoastrã în limitele competenþei care o aveþi...

Acest proiect, practic, este un pachet legislativ care cuprinde patru proiecte de lege... Nu este un singur proiect de lege...

Din câte ºtiu, se doresc a fi dezbãtute în Parlament, nu vor fi ordonanþe de urgenþã. Termenul, sperãm sã plece de la Guvern, ca sã spun aºa, pachetul legislativ, cam într-o lunã, în funcþie ºi de Comisia Europeanã.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, doamna subsecretar de stat.

Vã

Da, vã mulþumesc.

Aþi rãspuns la întrebãri. Întrucât raportul nu are amendamente, vã supun la vot...Da...

Permiteþi-mi vã rog sã reiterez una dintre întrebãri. Cred cã nu am fost bine înþeles sau poate nu m-am exprimat bine. Nu mã refeream la moratoriu, doamna subsecretar de stat, pãrerea Comunitãþii Europene în legãturã cu moratoriul, acesta fiind cerut datoritã inadvertenþelor de lege...

Eu v-am întrebat încã douã lucruri la care nu mi-aþi rãspuns.

1. Termenul pânã la care va fi adoptat acest proiect de lege.

2. Guvernul cum doreºte? Ordonanþã de Guvern sau proiect de lege?

3. Eu v-am cerut sã-mi spuneþi... Criticile nu au venit datoritã moratoriului... Criticile au venit datoritã inadvertenþelor din lege, contradicþiilor din lege...

Criticile au venit...

Nu, nu, nu facem dialog... Sã încheie domnul senator...

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Dat fiind rãspunsul foarte corect ºi cinstit al doamnei subsecretar de stat, cum cã maximum într-o lunã poate sã vinã acest proiect de lege la noi...

Am spus maxim... Poate sã fie ºi o sãptãmânã...

Nu, nu intraþi în dialog, vã rog... Dupã ce încheie prezentarea domnul senator, puteþi...

Vreau sã vã ajut, doamna subsecretar de stat.

Cred cã ar fi bine sã retrimitem acest proiect de lege, ºi fac aceastã propunere, sã-l trimitem la comisie. La comisie sã vinã propunerea Guvernului, pânã când vor adopta acest proiect de lege ºi sã introducem moratoriul pânã atunci. Dacã ne spun cã pânã la 1 iunie, 1 iunie... Dar sã venim din douã în douã sãptãmâni nu are sens...

Am înþeles. S-a reþinut. Domnul senator Predescu, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Problema ridicatã de domnul senator Frunda þine de aplicarea legii, executarea ei, ceea ce nu este de competenþa Parlamentului. Este de competenþa exclusivã a Guvernului, care va aprecia data, termenul pânã la care poate executa lucrarea. Nu-i vorba, aºa cum s-a arãtat, de un singur act normativ, ci de încã alte trei acte normative, reglementând toate, în comun ºi complex, regimul juridic al minorilor din toate categoriile, inclusiv cei cu protecþie socialã. Aºa cã sã lãsãm lucrurile pe fãgaºul lor. Este dreptul Guvernului de a solicita în continuare suspendarea.

## Vã mulþumesc.

S-au epuizat argumentele, vã rog sã votãm proiectul de lege în forma iniþiatã de Guvern.

Adoptat cu 59 de voturi pentru, 17 voturi împotrivã ºi 9 abþineri.

Trecem la urmãtorul proiect de lege, proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind adaptarea aspectelor comerciale ale Acordului european instituind o asociere între România, pe de o parte, ºi Comunitãþile Europene ºi statele membre ale acestora, pe de altã parte, pentru a lua în considerare rezultatele negocierilor dintre pãrþi pentru noi concesii reciproce în domeniul comerþului cu produse agricole, semnat la Bruxelles la 20 decembrie 2002, anexã la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, ºi Comunitãþile Europene ºi statele membre ale acestora, pe de altã parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993.

Vã rog sã prezentaþi, domnule secretar de stat.

## **Domnul Adrian Mitu Ñ** _subsecretar de stat_

_în Departamentul pentru Comerþ Exterior ºi Promovare Economicã_ **:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prezentul protocol adiþional conþine, pe lângã concesiile deja existente între cele douã pãrþi, ºi rezultatele exerciþiului de negociere desfãºurat de România ºi Comisia Europeanã, în anul 2002, care urmeazã sã fie aplicate o datã cu intrarea în vigoare a acestui protocol.

Negocierile, al cãror iniþiator a fost Comisia Europeanã, s-au desfãºurat în cadrul procesului de preaderare ºi au vizat continuarea liberalizãrii comerþului cu produse agricole în relaþiile cu þãrile candidate la aderare, obiectivul principal fiind alinierea gradualã a acestora la cerinþele pieþei interne unice în interiorul cãreia mãrfurile circulã liber, fãrã taxe vamale sau bariere netarifare, astfel încât ºocul care se va produce la momentul aderãrii, de eliminare a taxelor vamale, sã fie cât mai redus.

În conformitate cu rezultatele ultimei runde de negocieri, noile concesii vizeazã liberalizarea exportului în Uniunea Europeanã pentru o serie de produse de interes deosebit pentru exportatorii români, ºi anume carnea de ovinã, ovinele vii, sucul de mere, mierea de albine, castraveciorii ºi nucile.

## Vã mulþumim.

Domnul preºedinte al Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, domnul senator Pãtru, vã rog, aveþi cuvântul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia noastrã a fost sesizatã cu acest proiect de lege spre dezbatere ºi avizare, prin adresa nr. 49/2003.

Protocolul adiþional conþine o clauzã potrivit cãreia acesta se va aplica numai în urma îndeplinirii procedurilor interne de cãtre ambele pãrþi. Consiliul Uniunii Europene a anunþat deja îndeplinirea respectivelor proceduri.

În acest context, se impune ratificarea ºi de cãtre România a procedurilor în cel mai scurt timp.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru politicã externã.

Comisia a dezbãtut acest proiect în ºedinþa din 12 februarie, membrii acesteia hotãrând în unanimitate întocmirea raportului favorabil.

Faþã de cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea prezentului raport.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

Ne aflãm într-o procedurã de urgenþã, constatãm cã nu sunt amendamente, nu mai permitem dezbateri generale ºi vã

Da, vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, o chestiune simplã de procedurã. Vã rog sã-i rugaþi dumneavoastrã pe colegii din prezidiu, stânga, dreapta, sã fie atenþi în salã când oamenii vor sã se înscrie la cuvânt. Aici ridicã cineva mâna de mai mult timp.

Da, am reþinut ºi e corectã observaþia. Vom fi mai vigilenþi cu poliþia ºedinþei.

Trecem la punctul urmãtor din ordinea de zi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 1/2003 pentru ratificarea Acordului privind aderarea Republicii Croaþia la Acordul Central European de Comerþ Liber (CEFTA), semnat la Zagreb la 5 decembrie 2002, ºi a Protocolului adiþional nr. 12 la Acordul Central European de Comerþ Liber (CEFTA), semnat la Zagreb, la 5 decembrie 2002.

Prezentaþi-l succint, domnule secretar de stat.

Ordonanþa de urgenþã se referã la douã acorduri, ºi anume Acordul privind aderarea Republicii Croaþia la CEFTA ºi Protocolul adiþional nr. 12 tot la CEFTA.

Ambele documente au fost semnate la Zagreb la 5 decembrie. Referitor la Acordul privind aderarea Republicii Croaþia, România, ca þarã semnatarã a Memorandumului de înþelegere privind liberalizarea ºi facilitarea comerþului din cadrul pactului de stabilitate, s-a angajat sã încheie Acordul de comerþ liber cu toate þãrile aparþinând acestei zone.

În cazul Croaþiei, datã fiind solicitarea acesteia de aderare la CEFTA, negocierile privind încheierea unui acord de comerþ liber s-au transformat în tratative privind condiþiile de convenire a aderãrii acestei þãri la CEFTA, sub aspectul raporturilor comerciale bilaterale cu România.

În cursul anului 2000 au fost finalizate negocierile privind liberalizarea comerþului bilateral cu produse industriale, precum ºi convenirea de facilitãþi punctuale privind comerþul cu produse agricole.

Având în vedere cã România, în comparaþie cu celelalte þãri CEFTA, nu poate aplica în mod provizoriu un acord internaþional, a fost necesarã aceastã ordonanþã de urgenþã ºi ratificarea acestui acord pânã la sfârºitul lunii ianuarie.

Referitor la Protocolul adiþional nr. 12, se referã exclusiv la convenirea unor concesii în comerþul reciproc al unor þãri, respectiv Slovenia, pe de-o parte, Cehia ºi Slovacia, pe de altã parte, care ºi-au format o uniune vamalã între ele. Extinderea concesiilor în comerþul cu produse agricole dintre aceste þãri nu vizeazã ºi România. Cele trei þãri care au negociat acest acord ºi, conform procedurilor CEFTA, orice protocol adiþional trebuie ratificat de toate þãrile, deci ºi de România.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei economice.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Examinând proiectul în cadrul Comisiei economice a Senatului, vã propunem adoptarea acestuia, fãrã amendamente, existând în acest sens ºi avizul Comisiei pentru politicã externã a Senatului ºi, evident, al Consiliului Legislativ.

Menþionez faptul cã proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã sunt înscrieri la dezbaterile generale? Nu sunt.

Nu existã amendamente.

Vã

Urmãtorul proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 17/2003 pentru modificarea art. 8 lit. e) din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea. Vã rog, din partea iniþiatorului.

## **Doamna Rovana Plumb Ñ** _secretar de stat_

_la Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorului_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

În vederea transpunerii complete ºi corecte în legislaþia naþionalã a prevederilor Directivei Uniunii Europene privind publicitatea înºelãtoare ºi publicitatea comparativã a rezultat necesitarea adoptãrii unui act normativ care sã acopere toate situaþiile în care publicitatea comparativã sã fie interzisã.

Prin utilizarea sintagmei ”activitãþi sau circumstanþe ale unui concurentÒ sfera de aplicabilitate a cazurilor de interzicere a publicitãþii comparative a fost lãrgitã, cuprinzând în acest mod ºi situaþia materialã a unui concurent care se regãsea în textul iniþial al Legii nr. 148/2000 privind publicitatea.

Actuala ordonanþã modificã ºi completeazã Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, prin reformularea textului iniþial, întocmai cu prevederile Directivei Uniunii Europene privind publicitatea înºelãtoare ºi publicitatea comparativã.

Faþã de cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea prezentului proiect de lege. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna secretar de stat.

Domnule preºedinte al Comisiei economice, vã rog sã prezentaþi raportul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Analizând proiectul în cadrul Comisiei economice, membrii acestei comisii au fost de acord cu modificãrile respective, astfel încât vã propunem adoptarea proiectului de lege, fãrã amendamente, existând ºi avizul Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru buget finanþe ºi bãnci a Senatului.

Pin natura reglementãrilor sale, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri la cuvânt? Constatãm cã nu sunt.

Vã

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrãrii vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranþa circulaþiei rutiere, protecþia mediului ºi folosinþa conform destinaþiei, prin inspecþia tehnicã periodicã.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Marius Sorin Bota Ñ** _secretar de stat_

_în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa Guvernului nr. 81/2000 reprezintã actul normativ de transpunere în legislaþia naþionalã a Directivei nr. 96/1996 privind inspecþia tehnicã periodicã.

În intervalul scurt de la promovarea Ordonanþei Guvernului nr. 81/2000 ºi pânã în prezent, la nivel naþional s-a creat o reþea funcþionalã de staþii de inspecþie tehnicã periodicã, autorizate, majoritatea de drept privat, care în acest moment numãrã circa 700 de locaþii, uniform distribuite în teritoriu.

Eficacitatea acestui sistem este susþinutã de statistica numãrului de inspecþii tehnice periodice efectuate în raport cu parcul naþional de vehicule.

Astfel, în intervalul octombrie 2000 Ñ noiembrie 2002 au fost efectuate circa trei milioane de inspecþii tehnice periodice, în condiþii de dotare ºi validare, similare celor existente în Uniunea Europeanã.

Funcþionarea sistemului naþional de ITP se realizeazã sub îndrumarea ºi supravegherea autoritãþii de stat în domeniu, prin Registrul Auto Român.

Dezvoltarea continuã a parcului naþional de vehicule, diversificarea mãrcilor ºi tipurilor de vehicule aflate în circulaþie, creºterea implicitã a valorilor de trafic, experienþa dobânditã în aplicarea Ordonanþei Guvernului nr. 81/2000, precum ºi necesitatea concentrãrii într-un singur act normativ a prevederilor specifice în domeniu, au impus o serie de amendamente la textul iniþial al ordonanþei.

Forma propusã spre adoptare are în vedere creºterea siguranþei rutiere, rezervarea calitãþii mediului, responsabilitatea deþinãtorilor de vehicule ºi a lucrãtorilor din staþiile ITP, precum ºi consolidarea sistemului naþional de ITP, în vederea trecerii la aplicarea Acordului privind adoptarea de condiþii uniforme pentru inspecþii tehnice periodice ale vehiculelor rutiere ºi recunoaºterea reciprocã a acestor inspecþii la care România a aderat prin Ordonanþa Guvernului nr. 76/1998, publicatã în Monitorul Oficial nr. 315/1998.

## Vã mulþumesc.

Vã rog sã precizaþi Senatului dacã vã însuºiþi amendamentele care s-au dezbãtut ºi s-au aprobat în cadrul comisiei de specialitate.

Da.

În totalitate, bineînþeles.

Da.

Vã rog, domnule preºedinte, domnule senator DanMircea Popescu, sã prezentaþi raportul comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Examinând în cadrul Comisiei economice proiectul de lege, am convenit cã modificãrile aduse sunt raþionale, ele fiind aprobate cu majoritatea voturilor în cadrul analizei efectuate de cãtre membrii comisiei.

Amendamentele admise sunt formulate în anexa nr. 1, sunt, de asemenea, ºi amendamente respinse pe care le-am grupat în anexa nr. 2 la raport.

Vã propunem adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele din anexa nr. 1, învederându-vã faptul cã, prin natura reglementãrilor sale, proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare. Cred cã este o greºealã în raport. În mãsura în care din amendamentele respinse vor fi preluate în cuprinsul textului se schimbã ºi natura acestui proiect de lege, din ordinar în organic, dar aceasta numai în urma discuþiei în plen putem sã observãm acest lucru.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Îmi permit sã fac o precizare la un lucru la care s-a referit domnul senator Dan-Mircea Popescu, în calitate de preºedinte al comisiei. Într-adevãr, în cadrul anexei nr. 2 sunt câteva amendamente, cum ar putea ele schimba natura juridicã a legii, dintr-o lege ordinarã, într-o lege organicã. Domnul senator se referã la acea infracþiune care este cuprinsã la ultima poziþie din anexa nr. 2 Ñ Amendamente respinse Ñ ca sã nu parã ceva ciudat în aceastã afirmaþie, cum s-ar putea, prin acceptarea unui amendament care a fost respins de comisie sã ajungem la schimbarea naturii legii, din ordinarã în organicã este vorba de o infracþiune care s-a propus ºi ºtim cã regimul de incriminare ºi de pedeapsã este un regim organic în ordine constituþionalã.

Dacã la dezbateri generale, grupurile parlamentare doresc sã intervinã prin reprezentanþii lor

în afarã de telefoanele mobile, dar care încã nu se pot exprima în cadrul dezbaterilor generale, nu se pot exprima sub aspectul lucrãrilor noastre, nu sub aspectul deranjãrii lor.

În aceste condiþii, ºi luând act de faptul cã reprezentantul Executivului îºi însuºeºte amendamentele cuprinse în anexa nr. 1, întreb pe domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu care au formulat amendamente, dacã stãruie în susþinerea lor?

Da.

Am înþeles cã da ºi aveþi cuvântul, domnule senator.

Inspecþia tehnicã periodicã în România se efectueazã o datã la doi ani de zile.

Pânã acum aceastã inspecþie tehnicã periodicã rãmânea valabilã doi ani de zile. Dacã în aceastã perioadã autovehiculul suferea defecþiuni, el suferea ºi sancþiunea care este prevãzutã în noul Cod rutier, ridicarea certificatului de înmatriculare, autovehiculul mergea la service ºi i se înapoia certificatul de înmatriculare.

Deci Poliþia pedepsea aceastã abatere.

În textul iniþial al legii, promovat de Guvern, tot aºa era. La Camera Deputaþilor, cu acordul R.A.R. se introduc douã alineate la articolul respectiv, în care se spune: te-a prins cu o defecþiune, se suspendã inspecþia tehnicã periodicã, te duci în service ºi remediezi defecþiunea ºi refaci inspecþia tehnicã periodicã. Ce înseamnã asta? Cã cetãþeanul, care are ”noroculÒ sã nu evite toate gropile, se poate ca în aceºti doi ani de zile sã se ducã de zece, douãzeci de ori sã-ºi facã din nou verificarea tehnicã periodicã.

Vã reamintesc cã inspecþia tehnicã periodicã se face, în special pentru verificarea parametrilor tehnici ºi parametrilor de exploatare ai maºinii.

Este total anormal ca cetãþeanul sã fie pedepsit de douã ori prin noul Cod rutier, dacã are defecþiuni la maºinã, la sistemul de direcþie sau frânare. I se reþine certificatul de înmatriculare, i se elibereazã o dovadã, iar dacã aceste defecþiuni sunt majore, dovada nu mai conþine dreptul la circulaþie, ºi cetãþeanul trebuie sã-ºi remedieze imediat defecþiunile, ºi el asta va face.

De ce mai este nevoie sã i se suspende ºi inspecþia tehnicã periodicã, sã fie trimis din nou la R.A.R. ºi sã plãteascã din nou câteva milioane?

Mi se pare un abuz ºi vreau sã vã atrag atenþia cã încep sã vinã cam mulþi pe marginea ºoselei, sã întindã mâna cãtre actele cetãþeanului, ºi cu implicaþie directã asupra buzunarului sãu.

Având în vedere cã, de exemplu, în Bucureºti este greu sã stabileºti ºi la ora actualã cine e vinovat de starea drumurilor Ñ primarul general, Primãria Generalã, sau primãriile de sector ºi aºa mai departe Ñ, cetãþeanul în cauzã nu va avea niciodatã de unde sã-ºi recupereze nici banii pentru reparaþia pe care a fãcut-o, nu din vina lui, nici banii pentru verificarea R.A.R. Deci consider abuziv ca dupã fiecare defecþiune pentru care este nevoit cetãþeanul sã meargã în service, în aceºti doi ani, sã refacã de fiecare datã verificarea R.A.R. Îmi susþin amendamentul.

Da.

Dacã în legãturã cu amendamentul formulat de domnii senatori Bîciu ºi Nedelcu existã luãri de poziþie din partea celorlalte grupuri parlamentare? Nu existã.

Îl rog pe domnul secretar de stat sã rãspundã la alegaþiunile formulate în amendamentul susþinut.

## **Domnul Marius Sorin Bota:**

Aºa cum am subliniat ºi în nota de prezentare, existã pe teritoriul României 700 de staþii de inspecþie tehnicã periodicã omologate. Se pune problema care este dovada cã acea reparaþie este în conformitate cu standardele ºi normele tehnice. Nu existã nici o dovadã decât prin aceastã inspecþie tehnicã periodicã, care este la dispoziþia cetãþenilor în toatã þara, nu numai la Registrul Auto Român. Service-urile care nu deþin staþii de ITP pot sã meargã la cele care deþin staþii de ITP sau cetãþeanul sã meargã într-un service care deþine staþie ITP ºi sã cearã omologarea reparaþiei.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, vã mulþumesc.

La urmãtorul punct din raport dau cuvântul domnului senator Ion Predescu pentru cã amendamentele la douã texte sunt fãcute de cãtre Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, ºi în aceastã calitate domnul senator Predescu le va prezenta.

Dupã cum aþi constatat în textul actului normativ, la articolul 62 litera g), se menþioneazã: ”Atestarea ca bun pentru circulaþie pe drumurile publice a unui vehicul rutier care nu îndeplineºte condiþiile reglementate constituie contravenþie.Ò Observând acest text într-o primã analizã, poate mai de suprafaþã, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a apreciat cã aceastã atestare ar fi atestarea, printr-un document, a unei stãri care nu corespunde realitãþii, ceea ce reprezintã, la prima vedere, elementele infracþiunii de fals intelectual într-un înscris. Problema este, aici, ceva mai delicatã, pentru cã, observând celelalte reglementãri, aceastã chestiune este tratatã ca o condiþie incriminatorie atunci când, ca urmare a stãrii vehiculului atestat în asemenea condiþii pentru circulaþie, se produce un accident. Pe de o parte.

Pe de altã parte, aceeaºi împrejurare de fapt este avutã în vedere ºi ca premisã majorã la alte contravenþii ºi în al treilea rând, constituie de asemenea premisã majorã pentru sancþiuni de serviciu a celor însãrcinaþi cu asemenea verificãri ºi atestãri.

Dacã e sã privim lucrurile în esenþa lor, aici nu e vorba de un act juridic producãtor de efecte juridice, ci de un fapt material, o constatare materialã privitoare la un vehicul, consemnatã într-o notã de observare a acestui vehicul, din punct de vedere tehnic.

Date fiind toate aceste caracteristici, de fapt specifice materiei în care se regãseºte textul, îmi permit sã reconsiderãm aprecierea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi sã rãmânã la nivel de contravenþie, nu de infracþiune. Considerentul principal al revenirii Ñ ºi vã rog sã reþineþi Ñ este acela cã nu ne aflãm în faþa unui act juridic producãtor de efecte juridice, ci în faþa unei constatãri de fapt, atestare care poate, atunci când produce un accident, produce efecte juridice ºi primeºte tratamentul legal drept sancþiune penalã.

De aceea, vã rog sã luaþi act cã nu ne mai menþinem acest punct de vedere, ca litera g) sã fie eliminatã de la contravenþii ºi sã reprezinte infracþiunea de la art. 6, ºi sã se menþinã textul aºa cum este în actul normativ.

Prin urmare, domnule preºedinte, rãmânem la text, renunþãm la eliminarea de la litera g) ºi renunþãm ºi la transformarea în infracþiune. Rãmâne însã la litera g), drept contravenþie.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, vã mulþumesc.

E foarte clar. S-a renunþat la introducerea unei noi infracþiuni la acest regim...

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

ªi legea rãmâne ordinarã.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Sigur. În consecinþã, luând act de faptul cã reprezentantul Executivului îºi însuºeºte amendamentele din raport, cã unul din amendamentele cuprinse în anexa nr. 2, amendamente respinse, a fost adoptat cu votul majoritãþii plenului Senatului,

Constatând cã legea are caracter ordinar, o

Urmãtorul punct pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 30/2003 pentru modificarea art. 36 din legea nr. 105/1996 privind evidenþa populaþiei ºi cartea de identitate.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

## **Domnul Costel Nicu Radu Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

Art. 36 din Legea nr. 105/1996 privind evidenþa populaþiei ºi cartea de identitate, în practicã, a nãscut o serie de dificultãþi, ceea ce a generat propunerea de modificare.

Prin ordonanþã se prevede suportarea cheltuielilor ocazionate de schimbarea cãrþii de identitate ºi a celorlalte documente, prevãzute de Legea nr. 105/1996, din bugetul statului când se schimbã denumirea localitãþilor ºi din bugetele locale în cazul schimbãrii denumirii strãzilor.

De asemenea, din raþiuni de interes social, pentru unele categorii de persoane, cum ar fi cei care sunt bolnavi psihic, persoane cu handicap etc., este oportunã

introducerea gratuitãþii eliberãrii actelor de identitate în scopul determinãrii acestora de a se prezenta la instituþiile de evidenþã informatizatã a persoanei, în vederea eliberãrii actului de identitate.

Faþã de cele prezentate vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege în forma prezentatã de iniþiator.

## Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Seres DŽnes, din partea Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului.

## Domnule preºedinte,

Motivaþia acestei ordonanþe a fost expusã pe larg de cãtre domnul secretar de stat.

S-a adoptat un raport favorabil, fãrã amendamente. Propun sã se adopte aceastã lege în forma transmisã de cãtre Guvern.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

La dezbateri generale dacã sunt înscrieri la cuvânt? Constatãm cã nu sunt. Nu existã amendamente la proiectul de lege. Vi-l

Urmãtorul punct pe ordinea de zi: proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 35/2003 pentru modificarea ºi completarea unor prevederi legale privind serviciile publice de alimentare cu apã ºi de canalizare ºi serviciile publice de salubrizare a localitãþilor.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## **Domnul Ioan RaduÑ** _preºedintele Autoritãþii Naþionale de Reglementare a Serviciilor de Gospodãrie Comunalã_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori.

Modificarea ºi completarea celor douã ordonanþe. Ñ e vorba de Ordonanþa Guvernului 32/2002, care reglementeazã funcþionarea serviciilor de alimentare cu apã ºi de canalizare, aprobatã prin Legea nr. 634/2002, ºi de Ordonanþa Guvernului nr. 87/2001, care reglementeazã organizarea ºi funcþionarea serviciilor de salubrizare a localitãþilor, aprobatã prin Legea nr. 139/2002., deci modificarea ºi completarea acestor douã ordonanþe a fost impusã de faptul cã aplicarea lor în practicã a evidenþiat apariþia unor situaþii care nu pot fi rezolvate prin reglementãrile existente în acest moment. În esenþã, este vorba de patru completãri.

Este vorba, în primul rând, de trecerea sub incidenþa Ordonanþei Guvernului nr. 32/2002 ºi a operatorilor din serviciile de alimentare cu apã ºi de canalizare care nu sunt subordonaþi autoritãþilor administraþiei publice locale.

De asemenea, o altã prevedere se referã la faptul cã, în situaþia concesionãrii managementului serviciilor de apã ºi de canalizare, metodologia de calcul ºi de stabilire ºi ajustare a tarifelor ºi preþurilor la apã se face prin hotãrâri de guvern, în baza propunerilor pe care le face autoritatea administraþiei publice locale concedentã.

O a treia prevedere se referã la agenþii economici, la operatorii din domeniul serviciilor de salubrizare, care sunt obligaþi sã facã dovada cã dispun de capacitatea tehnico-organizatoricã necesarã pentru prestarea serviciilor de calitate cãtre populaþie.

ªi, în fine, ultima amendare se referã la modul de constatare a contravenþiilor ºi de promovare a sancþiunilor prin intermediul consiliilor judeþene, a Ministerului Administraþiei Publice ºi Autoritãþii Naþionale de Reglementare a Serviciilor Publice de Gospodãrie Comunalã.

Vã mulþumesc.

Vã rog, din partea comisiei, domnule preºedinte, aveþi cuvântul.

## Da, domnule preºedinte.

De acord cu motivaþia prezentatã de domnul secretar de stat. Comisia noastrã a adoptat un raport favorabil. S-au primit ºi avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ, Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi Consiliului Economico-Social.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinarã.

Vã propun adoptarea acesteia fãrã amendamente, în forma prezentatã de Guvern.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt înscrieri la dezbateri generale? Da. Doamna senator Maria Petre.

Domnule preºedinte, am mai întâi de formulat o nedumerire. Constat cã suntem la a doua lege pe care o susþine altcineva decât iniþiatorul. La legea precedentã în numele iniþiatorului vorbea preºedintele Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici. Acum, susþine legea, în locul Ministerului Administraþiei Publice, domnul preºedinte al Autoritãþii Naþionale de Reglementare a Serviciilor de Gospodãrie Comunalã, dar nu asta e problema în fond. Ceea ce adoptasem de curând, ca reglementare pe cele douã domenii: a serviciilor publice de alimentare cu apã ºi canalizare ºi de salubritate, iatã, la puþinã vreme dupã ce aveam niºte reglementãri clare pe aceste domenii, ni se propune modificarea de astãzi, care, în fond, din punctul nostru de vedere, reprezintã o centralizare excesivã a competenþelor în zona stabilirii preþurilor acestor servicii, ºi noi credem cã este mai mult decât absurd sã ne imaginãm în acest moment în care, sã spunem, multe consilii locale din mediul rural, pe Programul SAPARD sau pe alte soluþii de finanþare, reuºesc, de bine de rãu, sã punã în funcþiune niºte servicii publice de alimentare sau, în cazuri destul de rare, din pãcate, de canalizare cã, pentru a gestiona aceste servicii într-o formulã directã, aºa cum prevede legea de bazã, sau într-o

formulã delegatã, e nevoie sã obþii aprobãri de modificare a preþurilor ºi tarifelor de la Guvern, prin hotãrâre promovatã pe calea pe care prezentul act normativ ni-l propune.

Ca atare, noi nu vom vota aceste modificãri, pentru cã ele nu reprezintã o mãsurã de descentralizare, ci o centralizare excesivã care este nefireascã în acest moment.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte?

Dupã aceea.

Doamna senator Norica Nicolai, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Doresc ºi eu sã subliniez procedura, pentru cã nu mi se pare normal sã avem prezentã o parte interesatã, care ºi-a mai fãcut rost de un aviz ºi pentru firmele private, care sã vinã sã susþinã aceste modificãri la ordonanþã. Doresc sã subliniez câteva lucruri.

Este o ordonanþã care este antieconomie de piaþã, nu creeazã mediul concurenþial în aceastã zonã. Dacã înþelegeam foarte bine o serie de reglementãri ºi o anumitã conduitã managerialã în ceea ce priveºte societãþile comerciale aflate în subordinea administraþiei publice locale sau centrale, nu înþeleg de ce trebuie sã impunem un management de acest tip centralizat ºi societãþilor comerciale.

La articolul 2 se spune: ”În scopul concesionãrii serviciilor publice de gospodãrie comunalã preþurile ºi tarifele se pot stabili ºi ajusta numai cu avizul Autoritãþii Naþionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodãrie Comunalã.Ò

Stimaþi colegi, discutãm o chestiune de principiu. Ce dorim în România, preþuri impuse de stat? Atunci facem Comitetul de stat pentru preþuri, pe care l-am avut pânã în 1989, ºi pune preþurile de sus pânã jos la toate utilitãþile, la toate serviciile ºi, eventual, la toate produsele, ºi am terminat cu mecanismul preþ-marfã în economia de piaþã.

În plus, sunt încã câteva prevederi care nu pot induce decât centralizare, nu pot induce decât corupþie, acest proiect de lege este un proiect total anti-economie de piaþã, pe care Grupul liberal nu îl susþine.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, vã mulþumesc.

Dacã sunt alte luãri de cuvânt?! Constatãm cã nu sunt. Raportul nu are amendamente.

Trecem la urmãtorul punct pe ordinea de zi Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/2003 privind utilizarea în scopuri exclusiv paºnice a energiei nucleare.

Din partea Guvernului.

Vã rog, prezentaþi pe scurt.

## **Domnul Constantin Corega Ñ** _secretar de stat_

## _în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Acest proiect de ordonanþã propune înfiinþarea Consiliului Naþional pentru Energie Nuclearã, organism având atribuþii principale: asigurarea implementãrii ºi monitorizãrii strategiei naþionale în domeniul nuclear ºi garantarea punerii în practicã a deciziilor majore din domeniul nuclear. Prin adoptarea prezentului proiect de ordonanþã se completeazã cadrul legislativ existent în domeniul nuclear în România.

Menþionãm cã la elaborarea prezentului proiect de ordonanþã au fost avute în vedere comentariile ºi observaþiile care au rezultat în urma analizei acestui proiect de act normativ, din punct de vedere tehnic ºi juridic, de specialiºti din cadrul departamentelor de resort ale Agenþiei Internaþionale de Energie Atomicã Ñ Viena ºi, respectiv, Comisiei Europeane.

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii susþine amendamentul discutat în Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, la art. 7 completând ”Agenþia Naþionalã pentru Energie Atomicã, denumitã în continuare A.N.E.A., funcþioneazã ca direcþie generalã specializatã în cadrul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, elaboreazã programul naþional nuclear, strategia ºi planul de acþiune, cu consultarea ministerelor, a altor organe ale administraþiei publice centrale ºi locale, ale agenþilor economici care au responsabilitãþi ºi activeazã în domeniul nuclear, precum ºi al asociaþiilor profesionale din domeniuÒ.

Existã niºte amendamente pe care le propune, prin raport, comisia noastrã.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt înscrieri la cuvânt? Constatãm cã nu sunt.

Vã

Vã

Punctul 22 din ordinea de zi Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/2003 privind acordarea dreptului de a procura, deþine ºi folosi sigilii cu stema României ºi timbru sec instituþiilor de învãþãmânt superior particular acreditate, care fac parte din sistemul naþional de învãþãmânt.

Vã rog sã prezentaþi pe scurt.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin intrarea în sistemul naþional de învãþãmânt a instituþiilor de învãþãmânt particular înfiinþate, acestea au organizat examene de finalizare a studiilor ºi urmeazã sã elibereze diplome, acte oficiale, precum ºi faptul cã, în prezent, reglementãrile cuprinse în Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naþional ºi folosirea sigiliilor cu stema României de cãtre autoritãþile ºi instituþiile publice nu se prevede în mod expres posibilitatea de a utiliza sigilii cu stema României decât pentru instituþiile ºi autoritãþile publice, ambasade ºi oficiile consulare ale României, se propune prin prezenta ordonanþã acordarea dreptului de a procura, deþine ºi folosi sigilii ºi timbru sec cu stema României instituþiilor de învãþãmânt superior particulare acreditate, care fac parte din sistemul naþional de învãþãmânt, conform legii.

Precizãm cã prezenta ordonanþã nu are implicaþii financiare.

Sunteþi de acord cu ele, da?

Da. Sunt de acord.

Vã însuºiþi amendamentele. Sunt trei amendamente pe care le-a propus comisia.

Aveþi cuvântul, în numele comisiei.

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, þinând cont de avizul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, cu amendamentele de rigoare, ºi având avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru integrare, propune adoptarea acestei legi.

Da, vã mulþumesc.

Din partea comisiei, vã rog sã prezentaþi raportul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru învãþãmânt a fost sesizatã cu adresa L36 privind aprobarea acestei ordonanþe. Au fost primite avize favorabile de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi de la Consiliul Legislativ.

Comisia a aprobat aceastã ordonanþã, fãrã amendamente.

Vã rugãm sã votaþi favorabil.

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri la cuvânt? Doamna senator Maria Antoaneta Dobrescu, în numele Grupului P.S.D., vã rog.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Avram Crãciun, în numele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Cu privire la supunerea spre adoptare a proiectului de lege, în dezbatere, cu privire la instituþiile de învãþãmânt superior particulare acreditate ºi acordarea dreptului de a deþine ºi folosii sigilii cu stema României ºi timbru sec, apreciez cã este o reglementare binevenitã, care demonstreazã, o datã în plus, faptul cã ne aflãm într-un cadru absolut democratic în învãþãmântul universitar ºi, totodatã, ºansa învãþãmântului alternativ, particular ºi de stat, pentru absolvenþii de liceu.

Susþin acest proiect de lege, mã adresez colegilor pentru a-l vota ºi apreciez, o datã în plus, iniþiativa ministerului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, doamna senator.

Constatãm cã nu sunt alte înscrieri la cuvânt. Nu existã nici amendamente formulate în cuprinsul raportului.

Vã

Punctul 23 din ordinea de zi Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/2003 pentru modificarea alin. (3) al art. I din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor mãsuri financiare.

Vã rog.

În Ordonanþa de urgenþã nr. 163/2001 privind reglementarea unor mãsuri financiare s-a prevãzut cã finanþarea cheltuielilor de la bugetul de stat aferente facilitãþilor acordate elevilor ºi studenþilor pentru transportul pe calea feratã ºi cu metroul sã se facã începând cu 1 ianuarie 2002 pe baza foilor de drum eliberate prin unitãþile de învãþãmânt preuniversitar ºi universitar. Din numeroasele sesizãri primite s-a desprins concluzia cã actuala reglementare privind eliberarea foilor de drum pentru cãlãtorie reprezintã o amplificare a birocraþiei, o premisã pentru naºterea unor acte de corupþie, îngreunarea liberei circulaþii a elevilor ºi studenþilor, precum ºi îngreunarea activitãþii de secretariat din unitãþile de învãþãmânt, perturbarea programului de învãþãmânt.

Pentru rezolvarea acestei situaþii, considerãm cã soluþia care se impune este revenirea la forma iniþialã a legii, respectiv eliberarea biletelor de cãlãtorie pe baza carnetului de elev ºi a legitimaþiilor de student, pentru a beneficia de facilitãþile cuvenite.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a gãsit logicã ºi importantã aceastã propunere. Ca urmare, a întocmit proiect favorabil ºi propune plenului Senatului aprobarea acestei modificãri.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Da, vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri la cuvânt? Constatãm cã nu sunt, cum nu sunt nici amendamente, motiv pentru care vã

Ultimul punct de pe agenda de lucru în ºedinþã plenarã a Senatului este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138/2002 pentru completarea art. 45 din Ordonanþa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ºi taxele locale.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Nicu Rãdulescu Ñ** _secretar de stat_

## _în Ministerul Turismului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138/2002 pentru completarea art. 45 din Ordonanþa Guvernului nr. 36/2002 se referã la determinarea taxei de ºedere pe staþiune pe baza cotei stabilite de consiliile locale între 0,5 ºi 5% la tarifele practicate de unitãþile hoteliere pentru o singurã noapte de cazare, indiferent de durata sejurului. Necesitatea acestui act normativ a rezultat din faptul cã legislaþia actualã nu face deosebire între localitãþi, fãrã a distinge dacã sunt sau nu staþiuni, ºi, în aceste condiþii, taxa de ºedere în staþiune se stabileºte pe toatã perioada sejurului. În aceste condiþii, o politicã de impozitare pe toatã perioada sejurului descurajeazã turismul în staþiuni, reflectatã, în primul rând, printr-o majorare a preþului la pachetele de servicii.

Pe de altã parte, trebuie sã þinem cont de faptul cã în staþiunile turistice sejurul este, de obicei, între 12 ºi 18 zile. De asemenea, clientela turisticã din staþiuni o reprezintã, în special pensionarii, oameni cu venituri modeste, iar aceastã suprataxã, practic, hotelierã, loveºte, în primul rând, în cea mai sãracã clientelã pe care o avem noi, la ora actualã, în special în staþiunile balneoclimaterice.

Faþã de cele expuse, solicitãm plenului adoptarea textului ordonanþei, aºa cum a fost promovat de Guvern.

Vã însuºiþi amendamentele de la alin. 3 ºi 4 ale articolului unic, propuse în cadrul comisiei de specialitate a Senatului ºi adoptat de comisie prin raportul sãu?

Nu.

Deci nu vã însuºiþi acel amendament. Vã rog, din partea comisiei, domnul senator Avram Crãciun.

Comisia pentru buget finanþe ºi bãnci, împreunã cu Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a analizat acest proiect ºi împreunã cu colegii am constatat, cã, în unanimitate de voturi, a fost aprobat acest proiect. La amendamentul propus de domnul senator Toma Constantin au fost înregistrate douã abþineri. Ca urmare, comisia noastrã a propus raport pozitiv.

Da. Vã mulþumesc. La dezbateri generale?

Domnul senator Dan Constantinescu ºi apoi domnul preºedinte Seres DŽnes.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Dacã din punct de vedere procedural noi nu avem ce comenta asupra acestei ordonanþe, din punct de vedere al relaþiei dintre Guvern ºi Parlament aceastã ordonanþã este o sfidare la adresa oricãruia dintre noi ºi dintre dumneavoastrã.

Spun asta pentru cã acest text care ne este propus acum a fost iniþial propus ºi în Ordonanþa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ºi taxele locale.

Las la o parte faptul cã o lege de asemenea importanþã, cum este Legea privind impozitele ºi taxele locale, trebuie sã intre în mod firesc în dezbatere parlamentarã ca un proiect de lege, ºi nu ca o ordonanþã, dar faptul cã la dezbaterea ordonanþei privind impozitele ºi taxele locale douã comisii de specialitate din Senat ºi douã comisii din Camera Deputaþilor au convenit cã acest punct de vedere pe care astãzi domnul secretar de stat îl susþine nu este corect sau este, dacã vreþi, incomplet ºi nu reflectã decât în parte realitatea înseamnã cã venind din nou cu un proiect care reîntoarce la tema iniþialã acelaºi subiect, de fapt, Guvernul îºi propune sã ignore poziþia Parlamentului în aceastã materie, pentru cã, pe fond, lucrurile stau cam în felul urmãtor: plaja de variaþie a acestui impozit este foarte mare, de la 1 la 10, dacã observaþi, deci de la 0,5 pânã la 5%. În al doilea rând, staþiunile balneoclimaterice, printre puþinele lor surse de venit sunt tocmai aceste impozite ºi taxe, pentru cã aceasta este, dacã vreþi, principalul obiect de activitate care se desfãºoarã în asemenea staþiuni. Puþini mai primesc din cotele impozitului pe

salariu la ce existã acolo. În rest, alte surse nu au, pentru cã rareori o societate comercialã puternicã locuieºte, spre exemplu, într-o staþiune sau este domiciliatã într-o staþiune balneoclimatericã.

Din acest punct de vedere, tocmai pentru cã plaja este foarte mare, pentru cã aceste staþiuni balneoclimaterice aratã aºa cum aratã, noi am propus atunci, la Ordonanþa nr. 36/2002, sã fie lãsate de aceeaºi manierã ca ºi celelalte reglementãri, impozitãri pe fiecare zi, lãsând la latitudinea consiliului local sã accepte dacã considerã necesar sã fie limita minimã de 0,5% pe zi însã.

Domnul preºedinte Seres DŽnes, vã rog, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Onorat Senat.

Sigur cã, la adoptarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 36/2002, noi am fost cei care am propus ca taxa hotelierã sã se aplice pe întreaga perioadã a sejurului într-o staþiune balneoclimatericã sau turisticã. Trebuie sã spun cã am acceptat motivaþia Ministerului Turismului pentru a facilita accesul cetãþeanului la aceste staþiuni, în sensul de a nu îngreuna cetãþeanul în a-ºi plãti taxele în staþiunile turistice. Deci eu am fost de acord Ñ practic, ºi grupul nostru Ñ cu amendamentul sau cu conþinutul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 36/2002, pe care o dezbatem astãzi. Dar, a veni cu amendamentul de la alin. 4 ºi a prestabili destinaþia acestor sume, riscãm sã creãm la nivel local un fond special, care s-ar putea sã fie negativ din punct de vedere al amenajãrii bazelor turistice, pentru cã la nivel local cei care decid sunt consiliile locale. ªi, dacã numai aceºti bani sunt afectaþi pentru dezvoltarea sau amenajarea staþiunilor turistice, cred cã va avea un efect negativ.

Având în vedere aceastã motivaþie, eu propun sã nu acceptãm amendamentul celor douã comisii, sã eliminãm acest amendament ºi sã rãmânem la textul acceptat de Camera Deputaþilor ºi propus de cãtre Guvern. Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Vasile Horga.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

De la început, aºa vrea sã spun cã devine deja scandaloasã procedura Guvernului prin care o lege, adoptatã de plenul celor douã Camere, este modificatã dupã nici douã luni de zile, printr-o ordonanþã de urgenþã, pentru cã niºte interese pe care, poate, noi nu le înþegem, astãzi, sunt mai presus decât interesele turismului românesc ºi, în general, interesele þãrii.

La ce mã refer? La faptul cã în Legea nr. 522/2002, prin care noi am aprobat Ordonanþa Guvernului nr. 36/2002, am stabilit clar cã alin. 3 se eliminã, în sensul cã ºi staþiunile turistice trebuie sã respecte acea taxã, între 0,05% ºi 5%, pentru cei care se duc în aceste staþiuni. De ce este acest lucru în favoarea turismului românesc? Pentru cã noi trebuie sã ºtim, de la bun început, de partea cui ne situãm, de partea turistului, de partea staþiunii turistice sau de partea societãþilor de turism.

Pãrerea mea este, sigur, cã trebuie sã ne situãm de partea turistului, sã îi asigurãm acele condiþii care sã fie acceptate de cãtre acesta, sã aibã un sejur plãcut ºi staþiunea sã fie curatã. Cum poate sã fie o staþiune curatã decât adunând niºte fonduri de la cei care sunt beneficiarii turismului din staþiunea respectivã. Sigur cã se pune problema protecþiei sociale pentru cei care se duc în staþiunile de tratament ºi odihnã, pentru cei care sunt dezavantajaþi din punctul de vedere al veniturilor, cum sunt pensionarii sau cei cu venituri mici. Sigur cã pentru aceºtia trebuie sã facem ºi putem sã facem lucruri în

legislaþia româneascã care sã le asigure ºi lor accesul în aceste staþiuni. Dar, dincolo de aceastã protecþie socialã, se pune problema celor care au venituri mari ºi se duc totuºi în staþiunile turistice ºi care trebuie sã contribuie, dacã vrem sã avem într-un viitor apropiat un turism românesc acceptat.

Dar pãrerea mea este alta. Guvernul a cedat la presiunea societãþilor turistice. Pentru aceste societãþi turistice s-a fãcut aceastã ordonanþã de urgenþã, pentru cã ele sunt primele interesate în a câºtiga de pe urma acestui turism românesc.

Ceea ce nu înþeleg eu este de ce nu stabilim noi, printr-o lege, printr-o ordonanþã de urgenþã, ca aceste societãþi turistice, dacã tot îºi iau veniturile din trimiterile la tratament, la odihnã, pentru sejurul respectiv în staþiunile turistice, de ce nu contribuie ºi ele la staþiunile turistice cu impozite ºi taxe pe profit, pe celelalte impozite pe care statul le ia de la societãþile comerciale ºi ele trebuie sã aducã venituri numai în Bucureºti ºi nu la staþiunile de unde, practic, ele îºi strâng aceste venituri.

Am înþeles.

Domnul senator Constantin Toma.

Susþin aceastã ordonanþã, pentru cã în industria turisticã româneascã au început sã fie investiþii din partea multor societãþii comerciale ºi chiar a unor persoane fizice, dar în jurul hotelurilor de 5 stele existã foarte multã mizerie, nu existã trotuare, nu existã spaþii verzi ºi nu putem aduce turiºti ºi sã îi þinem, aºa, numai într-o cuºcã de sticlã ºi sã se simtã bine.

Îmi susþin amendamentul, pentru cã sunt foarte multe staþiuni care sunt în afara unitãþilor administrative, banii se duc la grãmadã ºi se uitã, de cele mai multe ori, sã fie folosiþi pentru ceea ce au fost colectaþi, adicã pentru dezvoltarea acestei industrii, care ar putea fi unul din motoarele economiei româneºti.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Din punct de vedere procedural, noi avem un raport care conþine un amendament. Asupra amendamentului, ca, de altfel, ºi asupra legii în ansamblul ei, a proiectului de lege de aprobare a ordonanþei, au existat dezbateri generale. S-au degajat douã puncte de vedere: o datã, chiar legat de amendament. S-a susþinut în favoarea lui, s-a susþinut în combaterea lui. De aceea, eu vã supun, mai întâi, votului dumneavoastrã amendamentul fãcut de domnul senator Constantin Toma, care direcþioneazã Ñ deci acesta este sensul amendamentului Ñ, direcþioneazã veniturile realizate din taxele stabilite în condiþiile menþionate la alineatul precedent exclusiv cãtre dezvoltarea staþiunilor turistice. Aºadar, cine voteazã ”daÒ, voteazã în favoarea amendamentului, cine voteazã ”nuÒ, voteazã împotriva amendamentului. Deschidem votul. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Amendamentul a cãzut la vot cu 50 de voturi pentru, 62 de voturi împotrivã, 4 abþineri.

În aceste condiþii, revenim la proiectul de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, cu precizarea caracterului ordinar al legii ce face obiectul proiectului, ºi vi-l

Distinºi colegi senatori, încheiem agenda legislativã.

Vã rog, avem niºte comunicãri legate de faptul cã s-a depus la caseta fiecãrui coleg senator ordinea de zi pentru sãptãmâna viitoare, rapoarte pentru proiectele de lege, ºi dau, de asemenea, cuvântul doamnei senator Maria Antoneta Dobrescu.

O problemã organizatoricã, domnule preºedinte. Punctul 1 al ordinii de zi a fost omis la începutul ºedinþei ºi avem acolo o aprobare de supus votului.

V-aº ruga, domnilor colegi senatori, sã rãmâneþi sã discutãm ºi sã acordãm votul nostru.

Vã rog sã luaþi loc în salã încã un minut, pentru cã este necesarã exprimarea unui vot.

Pot sã îl prezint eu?

Vã rog, vã rog, doamna senator.

V-aº ruga frumos, din motive obiective cred. Deci este vorba de aprobarea propunerii Biroului permanent de înlocuire a domnului senator Liviu Maior cu domnul senator Alexandru Athanasiu în calitate de reprezentant al Senatului la Convenþia privind viitorul Uniunii Europene.

ªi v-aº ruga, domnule preºedinte, sã supuneþi votului. Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

S-a aprobat, 93 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã, 10 abþineri.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 14/1.III.2003 conþine 20 de pagini.**

Preþul 24.720 lei