Stenogramă plen

Stimaþi colegi, vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã. Vã rog sã-mi permiteþi sã deschid lucrãrile Senatului din data de 13 martie 2003, anunþându-vã cã ºedinþa este condusã de mine, împreunã cu domnii senatori Valentin-Zolt‡n Pusk‡s ºi Paul Pãcuraru, în calitate de secretari ai Senatului.

Sunt absenþi motivaþi de la lucrãrile plenului Senatului urmãtorii domni senatori: Ioan Belu, Octav Cozmâncã, Gyšrgy Frunda, Ilie Ilaºcu, Vasile Horga, Sorin Mircea Oprescu, Viorel Marian Panã, Dan Nicolae Rahãu, Rodica Mihaela Stãnoiu ºi Emil Rãzvan Theodorescu.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra ordinii de zi a ºedinþei plenului Senatului de astãzi. Vã rog sã votaþi.

Ordinea de zi a fost adoptatã cu 69 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, din totalul de 71 de senatori prezenþi.

De asemenea, vã rog sã vã exprimaþi votul asupra programului de lucru al Senatului în sãptãmâna 17Ñ22 martie, program care v-a fost pus la dispoziþie pentru a-l examina ºi a vã exprima punctul de vedere asupra lui.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Programul de lucru al sãptãmânii 17Ñ22 martie 2003 a fost adoptat cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 6 abþineri.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi a plenului Senatului, respectiv constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 131/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 296/2000 privind înfiinþarea Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Matei Vintilã, Leca Aureliu ºi Voinea Melu.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Domnii Carol Dina ºi Gheorghe Acatrinei.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.

Domnul senator Ion Sârbulescu.

Da, mulþumesc.

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra componenþei nominale a comisiei de mediere la acest proiect de lege. S-a aprobat cu 93 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 122/2002 pentru modificarea art. 138 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiþii financiare ºi pieþele reglementate.

Din partea Senatului au fost prezenþi la mediere domnii senatori Avram Crãciun, Ion Hârºu, Dan Nicolae Rahãu, Vasile Horga, Maria Ciocan, Iuliu Pãcurariu, Dan Constantinescu.

Invit pe unul din colegii care au reprezentat Senatul în comisia de mediere sã pofteascã la pupitrul destinat comisiei.

Dacã sunt observaþii în legãturã cu textele mediate de aceastã comisie?

Dacã nu, vã

Întrerupem puþin prezentarea acestor rapoarte, rugându-l pe domnul senator Ghiorghi Prisãcaru, preºedintele Comisiei pentru politicã externã a Senatului, sã ia cuvântul.

## **Domnul Ghiorghi Prisãcaru:**

Stimaþi colegi, opinia publicã internaþionalã ºi opinia publicã din România a fost ºocatã ieri de vestea asasinãrii premierului sârb Zoran Djindjici.

Este o loviturã datã procesului democratic din Serbia ºi Muntenegru, este o loviturã datã luptei pentru democraþie, pentru stabilitate în zonã ºi în întreaga Europã.

Zoran Djindjici a fost un prieten al României, cu care noi am stabilit în perioada post-Miloºevici o colaborare excelentã în toate domeniile de activitate ºi, din acest motiv, noi o resimþim ca o mare pierdere nu numai pentru poporul iugoslav ºi muntenegrean, dar ºi pentru poporul român. Repet, cu premierul Zoran Djindjici am avut relaþii excelente.

Cred cã în aceste momente multe cuvinte nu-ºi au rostul. De aceea, cred cã sunteþi de acord cu mine sã deplângem acest asasinat criminal ºi sã vã propun sã pãstrãm un moment de reculegere în memoria lui Zoran Djindjici.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Mulþumim, domnule senator.

Continuãm examinarea ordinii de zi a plenului Senatului.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/1999 privind stimularea plãþii obligaþiilor faþã de bugetul de stat.

Este vorba de un raport în care punctele în divergenþã au fost mediate la toate poziþiile din raport. Este vorba de 14 poziþii în formula Camerei Deputaþilor.

Vã propun sã utilizãm formula votului în bloc asupra raportului, dacã nu sunt comentarii, observaþii în legãturã cu vreuna din poziþiile din raport. Înþeleg cã nu sunt.

Vã propun votul asupra raportului în ansamblu.

S-a aprobat raportul comisiei de mediere cu 90 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 6 abþineri.

Urmãtorul raport priveºte soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 152/2002 privind organizarea ºi funcþionarea societãþilor comerciale de turism balnear ºi de recuperare.

Existã un singur text în mediere, este textul Senatului. În consecinþã, vã

Urmãtorul raport priveºte soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 155/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantitãþi de combustibili pentru Societatea Comercialã de Producere a Energiei Electrice ºi Termice ”TermoelectricaÒ Ñ S.A., Societatea Comercialã ”ElectrocentraleÒ Deva Ñ S.A. ºi centralele termice ºi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeþene ºi locale.

Au fost mediate douã poziþii. În ambele situaþii s-a adoptat formula de la Camera Deputaþilor.

Vã propun votul asupra raportului în ansamblu.

S-a adoptat cu 83 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 134/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului.

Au fost trei poziþii în mediere. În toate cele trei situaþii s-a însuºit formula adoptatã la Camera Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii, comentarii?

Întrucât nu sunt, vã

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrãrii vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranþa circulaþiei rutiere, protecþia mediului ºi folosinþa conform destinaþiei, prin inspecþia tehnicã periodicã.

În legãturã cu acest raport existã câteva probleme. Dacã nu sunt observaþii din partea reprezentanþilor Senatului la aceastã comisie, o sã le fac eu.

În esenþã, la punctul 1 din raport, la punctul 2 din raport, la punctul 3 din raport, comisia de mediere nu poate sã propunã un text. Nici o formulã nu a întrunit cvorumul necesar pentru promovarea unui text.

Aºa stând lucrurile, este evident cã va fi necesarã reunirea celor douã Camere în vederea adoptãrii prin vot majoritar a unui punct de vedere.

Asupra altor puncte din raport existã însã texte promovate de comisia de mediere. La punctul 4, de pildã, este vorba de textul Senatului. Nu trebuie sã-l mai

De asemenea, o situaþie identicã la punctul 6, text comun, adoptat în unanimitatea membrilor comisiei de mediere.

Vi-l propun votului.

S-a adoptat cu 87 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 8 abþineri.

Întrucât, practic, raportul priveºte doar douã poziþii, cu precizarea cã vã

Trecem la urmãtorul proiect de lege, pentru ratificarea Acordului General dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind cooperarea în domeniile economic, comercial, investiþional, tehnico-ºtiinþific, cultural, sportiv ºi de tineret, semnat la Riad la 3 iunie 2002.

Domnul secretar de stat Cristian Niculescu, vã rog sã prezentaþi, pe scurt, expunerea de motive la proiectul de lege.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Cristian Niculescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Pe baza aprobãrii Guvernului României, Acordul General dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind cooperarea în domeniile economic, comercial, investiþional, tehnico-ºtiinþific, cultural, sportiv ºi de tineret a fost semnat la Riad de reprezentanþii Ministerelor Afacerilor Externe ale celor douã þãri.

Acordul prevede principalele domenii de coooperare, ºi anume: industria extractivã ºi petrochimicã, agriculturã, sãnãtate, cercetare, acordând un loc important clauzelor care fiinþeazã cadrul cooperãrii în domeniul investiþional.

Astfel, pãrþile îºi acordã reciproc tratamentul naþiunii celei mai favorizate, fiind prevãzute totodatã ºi limitele aplicãrii acestei clauze, în conformitate cu normele dreptului comerþului internaþional.

Având în vedere cele prezentate mai sus, s-a elaborat proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului General dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Arabiei Saudite, acord semnat la Riad, anexat, pe care-l supunem spre adoptare, potrivit procedurilor legale în vigoare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte al Comisiei pentru politicã externã, aveþi cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Oportunitãþile de dezvoltare a cooperãrii cu Arabia Sauditã sunt deosebite. Era nevoie de un cadru juridic, iar proiectul de lege urmãreºte tocmai acest scop.

De aceea, Comisia pentru politicã externã, care a fost sesizatã în fond, a discutat acest proiect de lege, pe care Consiliul Legislativ l-a avizat favorabil, ºi a hotãrât avizarea favorabilã, fãrã amendamente, a proiectului de act normativ.

Ca atare, vã propunem sã-l aprobãm.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

Suntem într-o procedurã de urgenþã, am putea renunþa la dezbateri generale. Totuºi, dacã existã din partea grupurilor parlamentare luãri de cuvânt în numele acestora pe marginea proiectului de lege ce-l dezbatemÉ Constatãm cã nu sunt. Constatãm, de asemenea, cã raportul nu conþine amendamente. Vã

Vã mulþumesc.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii educaþiei fizice ºi sportului nr. 69/2000.

Domnule senator Ion Cârciumaru, reprezentaþi comisia, da?

Da.

Domnule secretar de stat Nicolae Mãrãºescu, vã rog, aveþi cuvântul sã prezentaþi pe scurt proiectul de lege. Vã rog.

**Domnul Nicolae Ion Anton Mãrãºescu** _Ñ secretar de_

_stat în Ministerul Tineretului ºi Sportului_ **:**

## Domnule preºedinte,

Aplicarea articolului 80 din Legea educaþiei fizice ºi sportului ar fi prevãzut înfiinþarea a 28 de noi instituþii, cu infrastructurã foarte puternicã, sedii, biroticã etc. ºi cu un numãr de circa 150 de angajaþi.

Întrucât fondurile nu erau suficiente pentru acest lucru, propunem sã se menþinã în continuare unitãþile de administraþie a bazelor sportive fãrã personalitate juridicã.

Suntem de acord cu raportul comisiei senatoriale.

Înþeleg cã însuºiþi unicul amendament care a fost propus de cãtre comisie.

Vã mulþumesc.

Da.

S-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ ºi aviz favorabil, cu un singur amendament, din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, amendament acceptat de comisie ºi inclus în raport.

În ºedinþa din 4 martie 2003, membrii comisiei au dezbãtut acest proiect de lege în prezenþa reprezentantului Ministerului Tineretului ºi Sportului, domnul director Diaconu Constantin.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât întocmirea raportului favorabil, cu un amendament prevãzut în anexã.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri de cuvânt din partea grupurilor parlamentare?

Constatãm cã nu sunt.

Raportul cuprinde, faþã de forma iniþialã a proiectului de lege, un amendament, motiv pentru care vã

Vã

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 2/2003 pentru aprobarea amendãrii protocolului referitor la definirea noþiunii de ”produse originareÒ ºi metodele de cooperare administrativã, anexã la Acordul European, instituind o asociere între România, pe de-o parte, ºi Comunitãþile Europene ºi statele membre ale acestora, pe de altã parte.

Nu este iniþiatorul.

Nu este iniþiatorul!

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, propunerea legislativã pentru modificarea art. 66 alin. (2) din Ordonanþa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.

Vã rog, domnule senator Ion Cârcimaru, din partea Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, aveþi cuvântul, prezentaþi pe scurt raportul.

Raport la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii educaþiei fizice ºi sportului nr. 69/2000.

## **Din salã:**

Nu este iniþiatorul!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu este iniþiatorul, domnule senator. ## **Domnul Viorel ªtefan**

**:**

## Domnule preºedinte,

Este a patra oarã când nu este iniþiatorul, care, de fapt, a renunþat la iniþiativã.

Da, dar nu ne-a fãcut aceastã precizare într-un mod neechivoc, adicã, în principal, în scris.

Este foarte posibil sã fie adevãrat ce spuneþi, pare aºa, dar nu este ºi sigur.

O amânãm!

S-o mai lãsãm spre sfârºitul ºedinþei, poate domnul senator Gyšrgy Frunda vine ºi avem în mod cert o opþiune finalã a dânsului asupra sorþii acestui proiect de lege.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile de administrare a creanþelor bugetelor locale.

Din partea Guvernului?

Nu este nimeni! Guvernul doarme!

Vã rog sã luaþi mãsurile cuvenite pentru a putea continua lucrãrile ºedinþei. Suspendãm ºedinþa dacã nu avem reprezentanþii iniþiatorului.

Punctul 14 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/2002 pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni din România în societate bancarã pe acþiuni.

Ar trebui sã fie cineva din Ministerul Finanþelor Publice.

Domnule secretar de stat, vã rog sã susþineþi proiec-

tul.

Vã întreb de pe acum, existã în raport amendamente ºi vreau sã ºtiu dacã le însuºiþi sau nu.

## **Domnul Teodor Bobiº Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

Susþinem acest proiect de lege, având în vedere cã este vorba numai de o modificare în Consiliul de administraþie prin completarea lui cu un vicepreºedinte, ca urmare a reorganizãrii Consiliului de administraþie al Casei de Economii ºi Consemnaþiuni.

Vã însuºiþi cele douã amendamente din raportul comisiei?

Ne însuºim cele douã amendamente din raportul comisiei în forma în care este prezentatã de comisia de specialitate.

## Vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul preºedinte Viorel ªtefan al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci sã prezinte raportul ºi amendamentele, evident, pe care le conþine acesta.

## Domnule preºedinte,

Comisia noastrã sesizatã în fond a întocmit raport favorabil, propunându-vã cele douã amendamente din anexa la raport.

Amendamentele au un caracter tehnic ºi sunt formulate pentru o mai bunã redactare a textului de lege, fapt pentru care supunem spre dezbatere ºi adoptare proiectul în forma prezentatã, cu amendamentele din anexa de la raport.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Rog colegii senatori, dacã la dezbateri generale doresc sã exprime puncte de vedere în numele grupurilor?

Da, vã rog, domnule senator Dan Constantinescu.

## Domnule preºedinte,

Sigur cã orice mãsurã privind perfecþionarea activitãþii C.E.C.-ului, o instituþie de mare importanþã în sistemul financiar bancar românesc, o instituþie din pãcate rãmasã mult în urmã sub raportul perfecþionãrii sistemului informatic ºi al organizãrii, în general, o instituþie care este greu însã de restructurat, având în vedere dimensiunea, amplitudinea fondurilor ºi, dacã vreþi, necesitatea acoperirii, inclusiv a unor necesitãþi sociale Ñ sã nu uitãm cã C.E.C.-ul este prezent practic în fiecare localitate Ñ, este bine venitã.

Amendamentele comisiei, sigur, sunt de naturã tehnicã, dar ele urmãresc ca ºi în activitatea C.E.C.-ului sã se facã o aliniere la noile modificãri ale legislaþiei bancare. Mai precis, unul din amendamente se referã la faptul cã în condiþiile legii bancare sunt numiþi ºi membrii consiliului de administraþie, având în vedere faptul cã, potrivit acestor modificãri, consiliul de administraþie este ºi el supus aprobãrii prealabile a Bãncii Naþionale, faþã de perioada de dinainte, când el era doar notificat Bãncii Naþionale.

Aºadar, aceste amendamente au, într-adevãr, un caracter eminamente tehnic, dar ele sunt în principal aduse ca sã contribuie, dacã vreþi, la susþinerea spiritului legislaþiei, acela de a alinia legislaþia referitoare la C.E.C. la legislaþia bancarã în vederea, sã spunem, ajungerii nivelului în care C.E.C.-ul va fi cu adevãrat o instituþie bancarã de profil, o instituþie specializatã, dar care sã se poatã supune tuturor rigorilor legislaþiei în materie. Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Înþeleg, din cele spuse de dumneavoastrã, cã Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal din Senat susþine acest proiect de lege, cu amendamentele propuse de cãtre Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci prin raportul înaintat ºi supus dezbaterii astãzi.

Dacã mai sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale? Constatãm cã nu sunt.

Vã

Cu precizarea cã ne aflãm în prezenþa unui proiect de lege care, din punctul de vedere al clasificãrii legilor, are caracter ordinar, vi-l

Suntem anunþaþi cã se poate reveni la punctul 13 din ordinea de zi. Este vorba de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile de administrare a creanþelor bugetare locale.

Aveþi cuvântul, din partea iniþiatorului, domnule secretar de stat.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa cuprinde procedurile de colectare a creanþelor bugetare locale, întãrind autoritatea organelor de execuþie a autoritãþilor locale în scopul eficientizãrii activitãþii de colectare ºi de creºtere a gradului de realizare a creanþelor bugetare pe cale administrativã.

Aceastã ordonanþã de urgenþã constituie un instrument necesar pentru specialiºti din administraþia publicã, în vederea unei corecte aplicãri a legislaþiei fiscale în vigoare.

Vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege, aºa cum ne este prezentat în raportul comisiei de specialitate. Vã mulþumim.

## Vã mulþumesc.

Cu o precizare, sunt destul de multe ºi substanþiale amendamentele comisiei. Vrem sã ºtim dacã iniþiatorul ºi le însuºeºte sau nu.

Da, domnule preºedinte, au participat reprezentanþii Ministerului Administraþiei Publice la comisie ºi ºi-au însuºit toate amendamentele.

## Vã mulþumim.

Rog, fiind vorba de un raport comun, pe cei doi preºedinþi sã-ºi distribuie cum socotesc rolurile pentru a prezenta raportul.

## Domnule preºedinte,

Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisiile pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, sesizate pentru întocmirea raportului comun, s-au întâlnit ºi au dezbãtut în cadrul a douã ºedinþe, în 18 februarie ºi 25 februarie, prezentul proiect de lege, cu participarea activã a reprezentanþilor Ministerului Administraþiei Publice.

Toate amendamentele au fost însuºite cu unanimitate de voturi a membrilor celor douã comisii ºi au fost acceptate fãrã rezerve de reprezentanþii iniþiatorului.

Fac precizarea cã mai existã o lege în materie de administrare a creanþelor bugetului de stat, care seamãnã foarte mult cu aceastã reglementare, fapt pentru care, deºi sunt foarte multe amendamentele, ele nu modificã chestiuni de principiu ºi sunt puse de acord cu cealaltã reglementare vizând administrarea creanþelor bugetului de stat.

Aceasta ar fi principala explicaþie pentru care s-a întrunit unanimitate de voturi ºi acceptul iniþiatorului, pentru cã problematica este sutã la sutã de naturã tehnicã.

Având în vedere aceste argumente, comisiile noastre supun spre dezbatere ºi aprobare plenului proiectul de lege cu amendamentele prezentate în anexa la raport.

Facem, de asemenea, menþiunea cã legea are caracter organic, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

Fac precizarea cã sunt 54 de amendamente pe care le-a fãcut comisia, 54 de poziþii. Sigur, ele vizeazã articole, alineate în anumite cazuri, în anumite cazuri doar litere din cadrul unui alineat sau unui articol, aceste amendamente fiind promovate, dupã cum reiese din raport ºi dupã cum puteþi constata, de toate grupurile parlamentare, prin reprezentanþii lor în comisie. Nu existã amendamente respinse, însã sunt foarte multe amendamente admise cu care, aºa cum s-a arãtat aici, iniþiatorul este de acord.

La dezbateri generale, dacã existã înscrieri la cuvânt? Înþeleg cã nu sunt.

Cu precizarea caracterului de lege organicã a proiectului de lege ce ni se supune dezbaterii, vã rog sã votaþi proiectul de lege în ansamblul sãu, cu amendamentele cuprinse în amendamentele comisiilor Senatului. Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Proiect de lege adoptat cu 85 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, 10 abþineri.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 172/2002 privind constituirea Comisiei de privatizare la Societatea Naþionalã a Petrolului ,,PetromÒ Ñ S.A., proiect de lege care a fost adoptat de Camera Deputaþilor.

Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul!

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Vã rog, o chestiune de procedurã.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

În legãturã cu acest proiect de lege?

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Pentru acesta ºi pentru altele.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Fãrã a dori sã jignesc pe nimeni, vã reamintesc cã ieri, în Biroul permanent, s-a discutat aceastã problemã, ca la dezbaterea actelor normative, la întrebãri, la interpelãri sã vinã miniºtrii sau secretarii de stat.

Constatãm cã se continuã cu aceastã practicã ºi doresc sã atrag atenþia în legãturã cu acest lucru.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da. Domnule senator, cu toatã preþuirea care v-o port, nu înþeleg exact care este problema. La toate proiectele de lege pe care le-am dezbãtut pânã acum în plenul ºedinþei noastre au fost prezenþi secretari de stat.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Este vorba chiar de acest caz. Dacã dânsul este secretar de stat...

Permiteþi, domnule preºedinte?

Da, vã rog. Chiar este obligatoriu sã daþi o explicaþie plenului Senatului.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aveþi cunoºtinþã cã în cadrul unor structuri ale Guvernului s-au produs schimbãri de personal ºi aceste schimbãri de personal au fost ºi la nivelul secretarilor de stat pentru relaþia cu Parlamentul. Suntem în situaþia în care, la Ministerul Industriei ºi Resurselor, precum ºi la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, cei doi secretari de stat continuã sã susþinã proiectele de lege pe care le-au coordonat.

Noi vã rugãm sã permiteþi ca sã-ºi susþinã aceste proiecte de lege pânã când ele se vor epuiza ºi, bineînþeles, la nivelul Guvernului se va lua o mãsurã pentru ca sã fie prezenþi în plenul Camerelor secretarii de stat sau miniºtrii titulari.

Vã mulþumesc.

Da. Eu propun colegilor senatori... într-adevãr, lucrurile trebuie puse la punct... Da. Vã rog, domnul senator Solcanu, preºedintele Grupului parlamentar social-democrat ºi umanist.

Domnule preºedinte, indiscutabil cã cele spuse de domnul secretar de stat sunt corecte.

Rugãmintea noastrã, deci ºi a grupului nostru, P.S.D., este ca, pe viitor, dupã ce se epuizeazã aceste proiecte de lege pe care le-au iniþiat ºi le-au susþinut foºtii secretari de stat, sã ne vinã secretarii de stat la susþinerea proiectelor de lege importante.

În acest moment însã avem un secretar de stat care reprezintã Guvernul ºi, fireºte, în momentul de faþã domnul Moucha îl consiliazã pe proiectul de lege respectiv. Insistãm ºi noi ca pe viitor sã avem secretarii de stat prezenþi la susþinerea proiectelor de lege.

Vã mulþumesc, domnule senator. Asta ºi doream sã spun.

Sigur cã este îndreptãþitã remarca dumneavoastrã, dar existã un reprezentant al Guvernului care gireazã autenticitatea ºi garanteazã pentru exprimarea exactã a punctului de vedere al Guvernului, aºa cã îl rog pe domnul secretar de stat sã prezinte pe scurt acest proiect de lege înscris la punctul 15 pe ordinea de zi.

Vã rog, aveþi cuvântul! ªi sã transmiteþi la Guvern ceea ce plenul Senatului, prin liderii de grup parlamentar, a solicitat.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Susþinem acest proiect de lege în forma în care a venit de la Camera Deputaþilor, fãrã nici o modificare.

## Da, vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul preºedinte al Comisiei pentru privatizare, domnul senator Carol Dina, sã prezinte raportul comisiei.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Prin acest act normativ se stabilesc competenþa ºi atribuþiile Comisiei de privatizare a Societãþii Naþionale a Petrolului ”PetromÒÑ S.A.

Comisia pentru privatizare a avizat favorabil varianta adoptatã de Camera Deputaþilor.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/24.III.2003

Precizãm cã forma adoptatã de Camera Deputaþilor a eliminat din textul ordonanþei fazele care la momentul adoptãrii erau deja parcurse.

Supunem spre dezbatere ºi aprobare proiectul de lege, cu aviz favorabil din partea comisiei noastre.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri la cuvânt? Nu sunt.

Raportul nu conþine amendamente. Ca atare,

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 175/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare.

Rog, din partea Executivului, sã prezentaþi acest proiect de lege.

Domnule preºedinte,

ªi în cazul acestui proiect de lege nu s-au formulat amendamente ºi, ca atare, îl susþinem în forma prezentatã.

Da. Existã un amendament respins, propus de cãtre Comisia economicã.

Rog, din partea Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, pe doamna vicepreºedinte Rodica ªelaru sã prezinte raportul.

Vã rog, aveþi cuvântul, doamna senator!

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a examinat proiectul de lege în discuþie ºi a hotãrât sã adopte raport favorabil, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

De acord. Existã în raport un amendament respins, propus de cãtre Comisia economicã. Mai este susþinut de reprezentanþii Comisiei economice? Înþeleg cã nu.

Dacã la dezbateri generale sunt înscrieri la cuvânt? Dacã nu sunt... Vã rog, domnul senator Szab— K‡roly. Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Situaþia industriei de apãrare constituie un subiect de mare importanþã ºi a fost întotdeauna în atenþia Parlamentului pe parcursul celor 13 ani ºi jumãtate care s-au scurs de la evenimentele din decembrie Õ89, însã trebuie remarcat urmãtorul fapt, ºi anume: ajustãrile care se fac, având la bazã acte normative, legi ca ºi aceasta

pe care o adoptãm acum, sunt necesare datoritã faptului cã nu s-a produs de fapt schimbarea fundamentalã care se are în vedere în continuare, numai cã nu a fost abordatã cu suficientã seriozitate.

ªi anume, este vorba de ”nevoiaÒ Ñ care este doar aparentã Ñ de a menþine capacitãþi de producþie costisitoare care trebuie conservate, menþinute în stare de funcþionare, dar conservate ºi, respectiv, plãþi pentru personalul care, neefectuând lucrãri, neproducând în aceste unitãþi economice, totuºi nu poate sã fie disponibilizat. Aceasta, datoritã menþinerii în concepþia privind apãrarea, acolo unde este fundamentul problemei, a unor idei depãºite legate de dimensiunea industriei de apãrare ºi legate de nevoile reale ale producþiei de material ºi echipament militar, în condiþiile anului 2003 ºi mai ales în condiþiile în care þara noastrã devine membrã de iure, de astã datã, a Organizaþiei Tratatului Atlanticului de Nord.

Vã rog sã constataþi cã prevederile actuale conceptuale din acest domeniu sunt în contradicþie cu aderarea noastrã la NATO ºi cã ele trebuie revizuite. Dacã acest lucru se va petrece, atunci nu va mai fi nevoie de astfel de acte normative ºi de astfel de alocaþii bugetare, ca cele care fac obiectul prezentului act normativ.

Aceasta este chestiunea care trebuie pusã odatã în Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii. Am impresia cã acolo nu se miºcã îndeajuns lucrurile ºi cã rapoartele pe care ni le prezintã nouã în Parlament nu au nici o valoare. Altminteri, sunt de acord cu actul normativ pus în dezbatere.

Mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

Dacã sunt alte înscrieri la dezbateri generale? Constatãm cã nu sunt.

Raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã nu conþine amendamente.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 171/2002 privind înfiinþarea Societãþii Comerciale ”Melana IVÒ Ñ S.A., sub autoritatea Ministerului Industriei ºi Resurselor, proiect de lege adoptat de Camera Deputaþilor.

Vã rog, din partea iniþiatorului.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

S.C. ”MelanaÒ Ñ S.A. s-a constituit ca societate comercialã în anul 1991, în urma divizãrii Combinatului de Fibre Sintetice Sãvineºti, cu un capital social de peste 590.000 miliarde lei ºi având ca principal obiect de activitate producerea de fibre acrilice.

Vã rugãm sã aprobaþi acest proiect de lege în forma în care a fost adoptat de Camera Deputaþilor.

Da, vã mulþumesc.

Din partea Comisiei economice, domnul senator Traian Novolan.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Caracterul de urgenþã al acestei ordonanþe este dat de agravarea situaþiei la ”MelanaÒ Ñ S.A. prin înregistrarea unor pierderi zilnice în economia naþionalã.

Menþionãm cã avem avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Faþã de cele prezentate, Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, fãrã amendamente, în forma primitã de la Camera Deputaþilor.

Menþionez cã pe parcursul ºedinþei de comisie s-a propus un amendament care nu a fost însuºit de comisie ºi este cuprins în anexa la prezentul raport.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt luãri de cuvânt? Da. Vã rog, domnule senator!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã salut prin cuvântul meu aceastã finalizare a unui proces legislativ care a durat aproape un an de zile ºi care a fost iniþiat, de altfel, în bloc, de toþi parlamentarii judeþului Neamþ, care au avut iniþiativa de a propune aceastã repornire a unei unitãþi care pentru România a însemnat unicul producãtor de fibrã acrilicã.

Aceastã unitate, în perioada de tristã amintire, 1996Ñ2000, a fost pur ºi simplu desfiinþatã, pe de o parte datoritã lipsei profesionalismului celor care atunci au fost puºi sã conducã destinele acestei societãþi, iar, pe de altã parte, ºi unor comandamente politice strãine de interesele naþionale. Aceastã unitate care producea peste 20.000 de tone de fire acrilice, astãzi este în situaþia în care va fi repornitã cu sprijinul ºi sub coordonarea Ministerului Industriei.

Reprezintã, în acelaºi timp, un angajament din partea Guvernului ºi al Ministerului Industriei ºi Resurselor, pentru cã, de când aceastã unitate a fost opritã ºi pânã astãzi, decalajul tehnologic s-a mãrit, acolo vor fi fãcute investiþii. De asemenea, ca sã reporneºti o unitate care a stat câþiva ani de zile vor fi probleme legate de instalaþii, probleme tehnice care vor trebui rezolvate. Personalul de acolo este pregãtit pentru aºa ceva.

Sã nu omitem faptul cã vor fi reangajaþi 500 de salariaþi, reprezentând, probabil, mai mult de 1.500 de guri care vor fi hrãnite, din zona respectivã. Acestea toate, în contextul în care o întreagã platformã chimicã, care numãra peste 14.000 de angajaþi, astãzi nu mai funcþioneazã, ºi toate acestea, fãcute într-o perioadã de care am vrea sã uitãm cât mai repede.

Salut iniþiativa ºi perseverenþa cu care Ministerul Industriei ºi Resurselor a dus pânã la capãt aceastã iniþiativã ºi le urez succes.

În privinþa amendamentelor care au fost formulate, la singurul amendament, consider cã nu este cazul sã discutãm despre el, întrucât Legea nr. 31/2000 este foarte clarã: nu este de competenþa adunãrii generale sã numeascã directorii executivi, ci de competenþa consiliului de administraþie.

Domnule senator, ne vom referi punctual la amendamente.

Mulþumesc.

Dacã mai sunt intervenþii? Da. Poftiþi, domnule senator!

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În raportul de þarã al Comisiei Europene, s-a arãtat cã România are o economie de piaþã nefuncþionalã.

Faptul cã se iniþiazã un asemenea proiect de lege Ñ prin care singura soluþie pe care am gãsit-o pentru a repune în funcþiune aceastã societate comercialã este de a o trece sub tutela Ministerului Industriei ºi Resurselor, din nou, pe sistemul centralizat de alocare a banilor publici ºi de realizare a investiþiilor Ñ vrem sã rezolvãm aceastã problemã, mi se pare total nepotrivit în acest moment.

Aº fi dorit, dacã se prezintã un asemenea proiect de lege, sã am în expunerea de motive un studiu de piaþã, sã arãtãm care este valoarea investiþiilor, care este decalajul tehnologic, câþi bani trebuie investiþi pentru a rezolva aceste probleme, ca sã vedem ºi noi care este responsabilitatea pe care o avem votând un asemenea proiect de lege ºi dacã asta, într-adevãr, este soluþia economicã pe care a gãsit-o Guvernul.

Din acest punct de vedere, avem rezerve serioase în corectitudinea acestui proiect, nu este un proiect pentru o economie de piaþã ºi, în consecinþã, nu vom susþine acest proiect prin votul nostru.

## Da, vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Dumitru Badea.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Nu am sã repet ceea ce a spus colegul meu, domnul senator Munteanu, de la Neamþ, însã consider cã acest proiect de lege este bine venit, pentru cã avem o situaþie deosebitã, ca, de altfel, în toatã þara, în ceea ce priveºte funcþionarea acestui obiectiv, care nu a avut 14.000 de de muncitori, a avut peste 16.000.

La ora actualã totul este ca ºi dupã rãzboi. Ar fi o soluþie extraordinarã ºi i-aº ruga ºi pe colegii de la P.D. sã aibã în vedere acest lucru, pentru cã vom readuce în producþie, în primul rând, câteva sute de persoane ºi vor avea ºi familiile lor de câºtigat ºi, în acelaºi timp, producþia aceasta de fibre acrilice, care sunt cãutate pe piaþa internã ºi internaþionalã.

În acelaºi timp, vã rog sã aveþi în vedere ºi faptul cã judeþul Neamþ s-a situat aproape constant în fruntea judeþelor cu rata cea mai mare de ºomaj. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Dacã mai sunt alte luãri de cuvânt?

Da, vã rog, din partea Grupului parlamentar naþional liberal.

Domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Sigur cã înþelegem nevoia unui guvern social-democrat de a face protecþie socialã. Înþelegem însã cã aceastã nevoie de protecþie socialã trebuie fãcutã aºa cum stã scris la carte, inclusiv în cartea dumneavoastrã, ºi nu prin revenirea la formele de economie centralizatã. Pânã ºi reprezentanþii dumneavoastrã sau ai judeþului sesizeazã cã anumite numiri în funcþie trebuie fãcute pe cale administrativã.

Eu, personal, am mari rezerve cu privire la faptul cã aceastrã intreprindere este atât de fabulos interesantã pe cât este prezentatã aici, pentru cã, dacã era aºa, dupã 13 ani de zile s-ar fi pus problema unui proces de privatizare reuºit, s-ar fi pus problema unei restructurãri, inclusiv cu managementul actual sau cu cel anterior, s-ar fi pus problema unui joint venture sau a altor modalitãþi prin care aceastã intreprindere sã poatã supravieþui. Sigur, nu este uºor sã gestionezi o intreprindere în condiþii de concurenþã, dar în condiþiile în care printr-o mãsurã eminamente economicã noi amestecãm economicul cu socialul, existã riscul ca nici unul din aceste douã deziderate sã nu poatã fi realizat în condiþii normale, ca sã nu mai spun, în condiþii de performanþã.

Nici pe noi nu ne-a convins expunerea de motive, din pãcate, motiv pentru care nu putem susþine un asemenea proiect, colegii mei urmând sã voteze fie împotrivã, fie sã se abþinã.

Vã mulþumesc.

Dacã din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., singurul care nu s-a exprimat deocamdatã în cadrul dezbaterilor generale... Da, aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Dacã ne-aþi provocat, atunci mã folosesc de prilejul acesta, dar nu voi vorbi atât de mult ca ºi anterior.

Sigur, s-ar impune câteva întrebãri directe ºi cu mare precizie de lovire a þintei, ca sã mã exprim într-un limbaj...

Vânãtoresc!

...care tinde sã devinã de actualitate. Una dintre ele ar fi aceasta: dacã unitatea aceasta, în care acum pompãm niºte bani publici, de ce sã nu o spunem, a constituit obiectul unui proces de privatizare conform legilor în vigoare la data respectivã ºi dacã procesul acela a fost mai mult sau mai puþin finalizat ºi dacã Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului a fãcut demersurile pentru care avea instrumente legale de a obliga eventualul cumpãrãtor sã-ºi respecte, dacã au fost prevãzute în contractul de privatizare, anumite obligaþii ºi, respectiv, dacã au fost luate mãsurile de a proteja interesele statului ca proprietar al acelei unitãþi ce ar fi urmat sã intre în sfera aceasta privatã.

Deci, dupã ce vom primi rãspunsurile acestea, ne vom putea da seama cã, în afarã de interesul general care ne spune cã un anumit domeniu în care existã o cerere pe piaþã, nu îmi închipui cã nu ar fi vorba de aºa ceva, urmeazã sã fie reabilitat cu bani publici. Aceastã societate comercialã care a luat fiinþã prin acest act juridic urmeazã sã fie ºi sã funcþioneze în baza Legii nr. 31/2000, dupã toatã regula, cu precizarea cã statul român este proprietarul acþiunilor. Eu aºa pricep la ora actualã.

Sigur, accept ideea cã ºi în condiþiile economiei de piaþã, bazatã pe proprietatea privatã, statul însuºi, atunci când considerã necesar ºi piaþa dovedeºte cã se pricepe sã administreze o întreprindere, prin Guvern, prin reprezentanþii sãi, având girul Parlamentului, poate sã înfiinþeze ºi de acum încolo intreprinderi, dar nu mi se pare cã vreun minister, astãzi, mai are, dupã Constituþie, competenþa de a tutela, de a administra o societate comercialã.

Sunt câteva semne de întrebare.

Pe fond, repet, nu mã opun acestui act normativ, dar argumentaþia referitoare la nevoia de a reînfiinþa niºte locuri de muncã din bani publiciÉ Este mai avantajos sã îl lãsãm pe particular din banii lui sã înfiinþeze locuri de muncã, din banii lui sã facã afaceri din care sã plãteascã impozit statului ºi, respectiv, contribuþii la fondurile de pensie ºi de asigurãri sociale ºi, atunci, funcþioneazã economia de piaþã.

Dacã nu, este extrem de greu de explicat orice altã mãsurã. Eu nu cred cã este totuºi un panaceu ºi, din cauza aceasta, aº putea spune cã nu ne opunem acestui act normativ, dar aºtept unele precizãri ºi unele rãspunsuri la întrebãrile mele.

În legãturã cu întrebãrile care s-au pus, pe scurt, vã rog sã rãspundeþi.

## **Domnul Teodor Bobiº:**

Îl rog pe domnul senator sã permitã domnului secretar de stat Moucha sã dea aceste rãspunsuri, sunt probleme de ordin tehnic...

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc**

**:**

Sunt sigur cã dumnealui este competent. Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Noi nu aveam dubiu ºi nici nu ni l-am exprimat.

## **Domnul Romulus Ion Moucha Ñ** _consilier în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, ºi mulþumesc celor care nu se îndoiesc de competenþa mea. Domnule senator,

Activul total ”MelanaÒ se compune din cinci subansamble, din cinci module. Obiectul prezentei ordonanþe se referã la ”Melana IVÒ. Aº dori sã precizez faptul cã ”Melana IVÒ a fost retehnologizatã cu peste cinci milioane de dolari în perioada 1994Ñ1996, iar aceastã ”Melana IVÒ care va reintra în funcþiune ºi, aºa dupã cum au arãtat domnii senatori care au luat cuvântul, va reantrena un numãr de 500-600 de oameni în procesul de producþie, îºi va rambursa creditul pe baza cãruia s-a fãcut retehnologizarea prin producþia pe care o va face, pe de o parte, iar pe de altã parte aº dori sã subliniez faptul cã ”Melana I, II, III ºi VÒ sunt învechite din punct de vedere tehnologic ºi ele vor fi valorificate în favoarea societãþii ”Melana IVÒ. Din acest punct de vedere, ”Melana IVÒ va deveni, în foarte scurt timp, o unitate productivã ºi realmente eficientã.

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc**

**:**

Nu am primit rãspunsuri la întrebãrile pe care le-am pus.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Am înþeles. Domnule senator, voi rezuma eu întrebãrile, pentru ca domnul secretar de stat sã rãspundã foarte concret ºi succint.

S-au pus câteva probleme legate de acomodarea cu legislaþia în vigoare a unei asemenea situaþii, adicã crearea unei societãþi sub autoritatea Ministerului Industriei ºi Resurselor, în ce mãsurã este legal acest lucru, dacã am înþeles eu bine, în esenþã, acesta a fost principalul aspect.

În al doilea rând, dacã a parcurs o etapã de privatizare ºi de ce se investesc bani publici în crearea, în înfiinþarea acestei societãþi ºi nu se utilizeazã bani de pe piaþa privatã de capital?

Vã rog sã rãspundeþi...

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc**

**:**

Daþi-mi voie, o divagaþie.

Aceastã micã scenetã seamãnã cu situaþia...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

La ce vã referiþi când spuneþi ”scenetãÒ?

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc**

**:**

Asta pe care o jucãm noi acum.

Édintr-un proces civil în care o depoziþie a cuiva pe care l-a întrebat judecãtorul ceva este tradusã pentru ca grefierul sã o scrie!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Aceasta este pãrerea dumneavoastrã!

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc**

**:**

Eu nu cred cã trebuia tradus ceea ce am spus eu!

Nu. Eu am repetat ceea ce aþi spus dumneavoastrã.

Voi încerca sã rãspund.

”MelanaÒ a trecut printr-un proces de privatizare care, din pãcate însã, a fost lipsit total de succes, ajungându-se, practic, la închiderea întregului complex ”MelanaÒ. Repet, a trecut printr-un proces de privatizare total lipsit de succes.

Din punct de vedere strict legal, în subordinea Ministerului Industriei ºi Resurselor, ºi nu numai în subordinea acestui minister, existã unitãþi care pot fi în coordonare sau în subordonare. Aceastã unitate va fi în coordonarea ministerului.

Dupã ce ea se pune pe picioare este destinatã a fi privatizatã prin oficiul pe care noi îl avem, dupã cum bine cunoaºteþi, în cadrul ministerului.

Da. Vã mulþumesc.

În raportul comisiei figureazã un amendament respins. El a fost promovat de domnul senator Bîciu. Îl întreb dacã susþine acel amendament.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Înainte de a-mi susþine amendamentul, v-aº ruga sã-mi daþi voie sã punctez câteva probleme la care doi colegi senatori antevorbitori considerã cã nu au primit rãspuns. Þin sã-i spun domnului coleg de la U.D.M.R. cã...

Nu mai este în salã. Doar pentru stenogramã.

Unitatea a fost privatizatã cu mici cuponari, care nu au nici o vinã cã ea a beneficiat de un management prost, neperformant, nu li se poate imputa nimic ºi este foarte corect ceea ce Ministerul Industriei ºi Resurselor a fãcut acum.

Este o societate care are materie primã produsã în þarã, în excedent, este o societate care are piaþã de desfacere asiguratã în þarã ºi piaþã pentru export.

Domnule senator, am reþinut. În numele grupului s-a exprimat domnul senator Dumitru Badea.

Dar am vrut sã lãmuresc douã probleme care...

Ordonanþa de urgenþã... se putea foarte bine sã se renunþe la dezbaterile generale. Am pus niºte dezbateri generale cât mai consistente, tocmai pentru cã este un subiect actual, important, cu efecte sociale concrete.

Vã rog, referiþi-vã însã la amendamentul pe care l-aþi propus, pentru cã nu reluãm dezbaterile generale. Da? Vã rog.

Deci, legat de amendamentul pe care l-aþi promovat în comisie.

Considerãm cã a lãmuri cu cine a fost privatizatã societatea este de interes. Dacã n-a fost, îmi pare rãu.

Deci amendamentul meu se referã la o problemã foarte importantã pentru toatã economia naþionalã, dar aceastã problemã, din pãcate, a fost abandonatã de Guvernul actual, la instalare. Este vorba de ocuparea postului de manager prin concurs.

Menþionez cã vechea guvernare promovase o lege care era în vigoare ºi toate posturile de manager se ocupau prin concurs.

La instalare, Guvernul, printre primele griji pe care le-a avut a fost ºi anularea acestei legi, cu promisiunea cã va pune altceva în loc. N-a pus altceva în loc. Legea nr. 31/2000 nu este explicitã în acest sens, nu se încalcã Legea nr. 31/2000 dacã postul de manager se ocupã prin concurs.

Vreau sã vã spun cã România niciodatã nu va ajunge la o economie de piaþã funcþionalã, dacã nu pune în miºcare mecanismele necesare. Niciodatã nu vom avea performanþã în economie dacã, exact ce spunea colegul de la P.S.D., lãsãm Ñ sã folosesc expresia dânsului Ñ suspiciunea comandamentelor politice, chiar dânsul recunoºtea, sã ruineze societatea, sã o ducã în faliment.

Consider cã introducerea amendamentului este un pas cãtre normalitate. De fapt, nu schimbã absolut nimic decât faptul cã postul de manager general trebuie ocupat prin concurs, aºa cum se face peste tot în lume într-o economie de piaþã funcþionalã. Îmi susþin amendamentul. Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

Dacã în legãturã cu amendamentul mai existã luãri de poziþie? Dacã nu, sunt dator sã

Vã rugãm, o listã a votului!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da. Listã pentru fiecare grup parlamentar. Vã rog, sã se înmâneze o listã a votului la acest amendament.

Vã

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 179/2002 privind demilitarizarea unitãþilor aparatului central al Ministerului de Interne ºi a structurilor subordonate acestuia.

Este reprezentantul Ministerului de Interne? Sau dumneavoastrã prezentaþi proiectul? Vã rog.

Da, da.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 179/2002...

Numai un moment, domnule secretar de stat!

Din partea Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã? Numai un moment, pentru cã nu putem continua lucrãrile.

Da, nu putem sã examinãm proiectul de lege în mãsura în care colegii din Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã nu sunt prezenþi.

Ba da, este domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu!

A, vã rog, domnule preºedinte. Vã rog, vã rog! Nu v-aþi fãcut simþitã prezenþa.

Da, reluaþi, domnule secretar de stat, prezentaþi pe scurt proiectul de lege.

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 179/2002 se propune demilitarizarea întregului aparat central al Ministerului de Interne, precum ºi a majoritãþii structurilor subordonate acestuia.

Aceastã materie vine sã completeze mãsurile de reorganizare a Ministerului de Interne. Precizãm cã, prin aceastã ordonanþã, personalul militar dobândeºte statutul de funcþionar public, cu statut special instituit potrivit Legii nr. 360/2002 ºi, de asemenea, aceastã reorganizare nu presupune cheltuieli financiare suplimentare.

Vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege, astfel cum a fost promovat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte Sergiu Nicolaescu.

Am primit avizele favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Consiliul Legislativ.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, în ºedinþa din 4 martie 2003, a analizat acest proiect de lege ºi, cu unanimitate de voturi, a hotãrât sã adopte raportul de admitere, de propunere de a fi înaintat plenului Senatului.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã sunt luãri de cuvânt? Constatãm cã nu sunt.

Raportul, în unanimitate, a fost votat în sensul aprobãrii legii în forma în care a fost iniþiatã, motiv pentru care, cu precizarea caracterului organic al proiectului de lege, vã rog sã vã exprimaþi votul asupra acestui proiect de lege.

Adoptat, 84 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, 7 abþineri.

Urmãtorul punct din ordinea de zi: proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea ºi alte drepturi ale poliþiºtilor.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

Domnule preºedinte, acest proiect de lege este consecinþa faptului cã statutul special conferit poliþistului este determinat de îndatoririle ºi riscurile deosebite ale serviciului poliþienesc ºi, de asemenea, având în vedere prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 179/2002 privind demilitarizarea unitãþilor aparatului central al Ministerului de Interne, în cuprinsul ordonanþei au fost incluse dispoziþii cu privire la categoriile de personal din aceastã instituþie care se demilitarizeazã.

Prezentul act normativ instituie drepturile de care pot beneficia poliþiºtii, în conformitate cu prevederile art. 28 din Statutul poliþistului.

De asemenea, ordonanþa a fost determinatã ºi de faptul cã prin Legea nr. 360/2002 s-a prevãzut un termen pânã la care aceastã reglementare sã poatã sã fie emisã.

Vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege, cu amendamentele formulate de comisia de specialitate.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu, vã rog, aveþi cuvântul!

Precizãm cã în conþinutul prezentului document legislativ se menþin drepturile salariale ºi mãsurile de protecþie socialã de care poliþiºtii au beneficiat în calitate de cadre militare conform prevederilor Legii nr. 138/1999 privind salarizarea ºi alte drepturi ale personalului militar din instituþiile publice de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã

naþionalã, cu adãugirea unor indemnizaþii ºi sporuri minime specifice activitãþilor poliþieneºti.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã, în ºedinþa sa din 25 februarie 2003, în prezenþa ministrului de interne ºi a secretarului de stat Gheorghe Gherghina de la Ministerul Finanþelor Publice, a analizat acest proiect de lege ºi a hotãrât, cu 6 voturi pentru, 3 abþineri, sã adopte raport de admitere, cu amendamentele prevãzute în anexa 1.

În raport cu obiectul de reglementare, acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La dezbateri generale, vã rog, domnul senator Dumitru Badea, aveþi cuvântul.

Colegii mei, mai înainte, mã întrebau de ce sunt de acord eu, care ani de zile am fost împotriva demilitarizãrii Poliþiei, de ce sunt de acord cu ordonanþa de urgenþã pe care am votat-o mai înainte? Le-am explicat cã nu se poate altfel. Din moment ce am demilitarizat restul aparatului, nu puteam sã lãsãm aparatul central în aceastã poziþie.

Dar, una peste alta, asistãm din nou la un numãr exagerat de mare de ordonanþe de urgenþã ºi nu ºtiu de ce atât ordonanþa pe care o dezbatem acum, cât ºi cea anterioarã sunt supuse acestui regim. Sunt reglementãri care pot fi dezbãtute pe îndelete în comisii, în Senat, în Parlament, în general, aºa cã noi þinem sã ne exprimãm încã o datã dezaprobarea faþã de acest mod de legiferare în România.

În legãturã cu ceea ce se prevede în ordonanþã, eu am atras atenþia încã de foarte mult timp cã nu suntem pregãtiþi pentru demilitarizare, pentru cã Ñ iatã! Ñ în aceastã ordonanþã facem reglementãri privind salarizarea poliþiºtilor pentru anul viitor. Anul ãsta menþinem niºte drepturi pe care le aveau în calitate de militari. Deci nu suntem pregãtiþi încã.

Noi înþelegem sãrãcia bugetarã, înþelegem problemele care sunt, dar nu se poate, îl demilitarizezi, îl faci funcþionar ºi îl plãteºti necorespunzãtor, nu-i plãteºti ore suplimentare conform Codului muncii, nu-i dai alte drepturi, îl supui aceloraºi privaþiuni ca ºi cum ar fi militar, iar când se pune problema de bani, nu putem sã le asigurãm aceºti bani.

Este timpul ca atât partidul la putere sau partidele la putere, cât ºi Guvernul, mai ales, sã tragã niºte învãþãminte din toate aceste lucruri. Noi suntem de acord cã trebuie sã ne aliniem la organismele internaþionale, la legislaþia internaþionalã, cã trebuie sã valorificãm experienþa altor þãri cu tradiþie ºi aºa mai departe, dar sã fim foarte atenþi când se hotãrãsc niºte mãsuri, pentru cã Ñ iatã! Ñ ºi aceastã ordonanþã sau lege, pe care am adoptat-o noi, privind trecerea evidenþei populaþiei la primãrii, este în suferinþã la ora actualã. Nu se poate organiza, nu sunt bani, nu este logisticã, nu este biroticã.

Noi suntem cei trei care ne-am abþinut în Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã, eram total împotrivã, însã ni s-a atras atenþia cã se poate interpreta, adicã se poate interpreta cã suntem împotriva retribuirii corespunzãtoare, care nu este corespunzãtoare nici prin aceastã ordonanþã, cu toate cã are aplicabilitate anul viitor.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Facem, totuºi, cuvenita precizare, nu în raport cu poziþia dumneavoastrã faþã de proiectul de lege, aceasta, sigur, e poziþia dumneavoastrã, ci legat de natura ordonanþei.

În mod excepþional, ordonanþa pe care o discutãm acum nu este ordonanþã de urgenþã, aºa încât remarca pe care aþi fãcut-o iniþial nu are un corespondent total în realitate. Bun.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Dar nu este ordonanþã de urgenþã!

Nu, nu e de urgenþã, tocmai.

Aþi spus cã e ordonanþã de urgenþã. Nu este ordonanþã de urgenþã. În mod excepþional, nu este ordonanþã de urgenþã.

BunÉ

Dacã îmi permiteþi?

Vã rog, vã rog.

Domnule preºedinte, vreau sã adaug ºi eu câteva cuvinte în legãturã cu ceea ce a spus domnul senator.

Nici eu nu sunt un fanatic al ordonanþelor Guvernului sau al ordonanþelor de urgenþã, dar, de data aceasta, chiar exista o obligaþie, o necesitate, în primul rând sã calmãm oamenii, pentru cã, aºa cum aþi spus ºi Domnia voastrã, de-abia de la anuÕ intrã în vigoare. Deci, în aceste condiþii, când din 2004 intrã în vigoare, noi trebuia sã le arãtãm cã atenþia noastrã pentru ei este la acelaºi nivel cu ordonanþa care implica ºi cu legea care implica trecerea lor în domeniul civil.

Deci eu cred cã, de data asta, chiar se justificã atenþia pe care v-am spus-o ºi în ºedinþã atunci, cã se poate înþelege greºit poziþia dumneavoastrã.

Sigur cã sunteþi liberi sã votaþi pentru sau sã vã abþineþi, dar intenþia comisiei ºi a documentului respectiv este tocmai mulþumirea ºi, cât de cât, satisfacerea acestor oameni în mâna cãrora stã siguranþa naþionalã.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Da, vã rog, domnul senator Szab—.

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Ne aflãm în faþa unui act legislativ extrem de important ºi care în demersul, sã-i spunem, firesc legat de reformarea instituþiilor statului îºi are locul sãu extrem de bine definit.

De vreme ce anul trecu s-a adoptat Legea nr. 360, devenitã Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliþistului, de bunã seamã chestiunea salarizãrii a trebuit sã-ºi urmeze cursul ei normal.

Mai vreau sã adaug un fapt deosebit de important în opinia mea ºi care în majoritatea cazurilor caracterizeazã dezbaterile din cadrul comisiei, ºi anume o estompare a demersului de pe o poziþie politicã sau de grup parlamentar sau alta, chiar dacã ºi acolo fiecare suntem conºtienþi de electoratul pe care-l reprezentãm ºi de conþinutul de idei al programului în baza cãruia au fost investiþi prin voinþa electoratului cu mandatul de parlamentar.

Dar, repet, faptul cã termenul de depunere al raportului a suferit anumite amânãri este extrem de pozitiv ºi solicitarea noastrã fireascã faþã de ºefii departamentelor implicate din Executiv sã ne dea cât mai multe lãmuriri eu cred cã a fost bine recepþionatã ºi a adus, pânã la urmã, la o soluþie, sã-i spunem aºa, normalã.

Nu vreau sã vorbesc prea mult despre nevoia de a aduce salarizarea acestei categorii foarte importante de funcþionari publici cu statut special la un nivel care, pe de o parte, sã eficientizeze munca, sã o facã de aºa manierã încât scopul pentru care în buget se alocã fonduri deosebit de importante în folosul fiecãrui cetãþean ºi a societãþii în întregul ei sã poatã fi atins ºi, pe de altã parte, profesia aceasta sã fie suficient de atractivã.

Nu putem vorbi astãzi de o aliniere a salariului poliþiºtilor la acela din Uniunea Europeanã, câtã vreme alte categorii, cele mai multe categorii, ca sã nu spun toate categoriile socio-profesionale, sunt într-o rãmânere în urmã mai mult decât jenantã. Cu toate acestea trebuie sã convenim cã, dacã aºteptãm de la personalul poliþiei, de la cei care cad sub incidenþa acestei legi, performanþã, corectitudine ºi eficacitate, atunci trebuie sã-i ºi plãtim. N-avem ce face!

Pe de altã parte, existã anumite, sã le spunem aºa, neconcordanþe între filosofia demilitarizãrii, care începe totuºi sã capete forme concrete, practice, ºi filosofia salarizãrii, care, iatã, ºi în forma care suntem pe cale de a o adopta încã este tributarã situaþiei existente astãzi în care personalul despre care vorbim are statut militar. Aici nu cred cã s-au fãcut suficienþi paºi înainte.

Dimpotrivã, simpatia!

...sã le prezint ºi vã rog sã-mi îngãduiþi aceastã chestiune care se cere aici.

Eu, cu aceste observaþii ºi cu menþiunea cã propun eliminarea art. 27, pot sã declar cu toatã convingerea cã grupul nostru parlamentar este în favoarea acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc ºi eu. Închidem dezbaterile generale. Constatãm cã iniþiatorul îºi însuºeºte amendamentele cuprinse în raportul comisiei. Existã un amendament respins, formulat de domnul senator Ionel Alexandru, pe care înþeleg cã nu-l mai susþine, motiv pentru care vã

Vã propun votului proiectul de lege amendat prin raport, cu precizarea caracterului ordinar al legii.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 78 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã, 13 abþineri.

La punctul 20 din ordinea de zi avem propunerea legislativã pentru modificarea art. 39 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului forestier nr. 18/1991 ºi ale Legii nr. 169/1997, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Domnul senator Codreanu, iniþiator.

Vã rog sã prezentaþi pe scurt proiectul de Lege privind redobândirea proprietãþii asupra terenurilor aflate sub luciul apelor. Vã rog, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Potrivit art. 39 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18 ºi 169/1997, aºa cum au fost modificate prin Legea nr. 400/2001 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea ºi completarea legii, foºtii membri ai formelor asociative de proprietari asupra terenurilor cu vegetaþie forestierã, pãºuni ºi fâneþe sau moºtenitorii acestora pot sã-ºi reconstituie dreptul de proprietate în limita de suprafaþã amintitã de aceastã lege.

Dupã cum se poate observa, pentru terenurile ce pot forma obiectul cererii foºtilor proprietari de a-ºi reconstitui dreptul de proprietate nu figureazã ºi terenurile aflate sub luciu de apã, respectiv iazurile ºi heleºteele, în forme asociative. Pentru a se acoperi aceastã omisiune a legiuitorului ºi, totodatã, pentru a se înlãtura inechitatea astfel creatã între diversele forme asociative de proprietari, în funcþie de categoria de folosinþã a terenului Ñ ce pot, potrivit legii, sã formeze obiectul cererii de constituire a dreptului de proprietate, respectiv foºtii proprietari sau moºtenitorii acestora, care deþin în proprietate cotã-parte, deci, subliniez, cotã-parte din terenul agricol sau forestier ºi cei care deþin terenurile sub luciu de apã, tot cotãparte, iazurile ºi heleºteele Ñ am iniþiat prezenta propunere legislativã.

Prezenta propunere are în vedere modificarea art. 39 din Legea nr. 1/2000 pentru constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate potrivit Legii nr. 18 ºi 169/1997, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 400/2001, în sensul cã alãturi de terenurile (pãºuni ºi fâneþe), deci la art. 39, ce au aparþinut cu titlu de proprietate formelor asociative ºi asupra cãrora se poate reconstitui dreptul de proprietate, sã fie incluse ºi terenurile aflate sub luciu de apã, respectiv iazuri, heleºtee, care, de asemenea, au aparþinut cu titlu de proprietate formelor asociative, cote-parte, ºi pentru care, vreau sã menþionez acest fapt, pentru care existã acte de vânzare-cumpãrare ºi cu care fiecare persoanã în parte din aceastã asociaþie a venit cu o anumitã suprafaþã.

Vã mulþumesc, domnule senator. Din partea Executivului existã observaþii ºi comentarii pe marginea propunerii legislative?

## **Domnul Teodor Bobiº:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori, Guvernul nu susþine aceastã iniþiativã legislativã ºi, în punctul de vedere formulat, pe care îl aveþi la dispoziþie, noi ne-am motivat Ñ suficient, spun eu Ñ acest aviz negativ.

Vã rugãm sã fiþi de acord cã, potrivit dispoziþiilor legale în vigoare, inclusiv dispoziþiile Constituþionale din art. 135 alin. (5), aceste categorii de bunuri, pe care domnul senator le propune sã fie introduse în art. 39 din lege, fac parte din categoria bunurilor publice inalienabile, imprescriptibile.

Potrivit art. 41 din Legea nr. 400/2002, care a modificat Legea nr. 1/2000, ”nu se restituie proprietarilor deposedaþi persoane fizice terenurile pe care se aflã bazinele piscicole naturale ºi bazinele piscicole amenajate, restituirea fãcându-se pe alt amplasament sau, dacã nu existã suprafeþe suficiente, se acordã despãgubiri în condiþiile legiiÒ.

Potrivit art. 26 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, se prevede cã ”foºtilor proprietari, membri ai formelor asociative de proprietateÒ Ñ tocmai categoriile pe care le are în vedere domnul senator Ñ ”li se va elibera un titlu de proprietateÒ, cu menþiunea ”composesorat, obºteÒ ºi aºa mai departe ºi vor primi terenuri pe alte amplasamente.

**Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

De unde? Sursa!

Vã rog, domnule senator! Sã pãstrãm disciplina ºedinþei!

În aceeaºi ordine de idei, vã rugãm sã aveþi în vedere ºi art. 45 din Legea nr. 18/1991, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, care pledeazã în acelaºi sens.

Deci acestea sunt motivele pentru care Guvernul îºi menþine punctul de vedere exprimat. Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, o rog sã ia cuvântul pe doamna senator Elena Sporea.

Este un raport comun, elaborat împreunã cu Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Domnule preºedinte, doar o precizare!

Vã rog, domnule senator!

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a primit raportul care soluþionase fondul pentru aviz ºi el a constat în unele redactãri ºi avizul de constituþionalitate al propunerii legislative ca atare. Noi nu am abordat ºi nu am rezolvat problemele de fond ale propunerii.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, am reþinut, dar, formal, apãreþi ca fiind...

**Domnul Ion Predescu**

**:**

Probabil.

Vã rog, doamna senator.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru agriculturã a fost sesizatã spre dezbatere pentru a întocmi raport la propunerea legislativã pentru modificarea art. 39 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, ºi ale Legii nr. 169/1997, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, iniþiator fiind colegul nostru, senatorul Codreanu.

Comisia, analizând aceastã iniþiativã legislativã, a dat raport de admitere ºi, în acest caz, v-aº ruga sã þinem cont de faptul cã din partea Guvernului nu s-a primit o susþinere a acestei iniþiative legislative.

Da. Lucru arãtat de Guvern în informarea pe care a trimis-o. A conchis cã nu susþine, pentru motivele deja arãtate, aceastã propunere legislativã.

Dezbateri generale? Vã rog. Din partea Grupului parlamentar P.D., domnul senator Iuliu Pãcurariu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Existã o întreagã istorie asupra modului în care am încercat sã rezolvãm problema restituirii proprietãþii terenului de sub luciul de apã.

În Legea nr. 1/2000 aceste terenuri trebuiau restituite. Ulterior, prin Ordonanþa Guvernului nr. 102/2001, aceste terenuri au fost eliminate din categoria terenurilor pentru care se reconstituie proprietatea, ca apoi sã aibã loc acea modificare abuzivã privind declararea exploataþiilor agricole care au ca obiect activitatea piscicolã, ca ele sã treacã în domeniul public al statului.

Eu aº dori sã refacem puþin care a fost evoluþia societãþilor pisicole din 1990 pânã în prezent. Toate au intrat în faliment. Ulterior, au intrat în exploatare privatã sub formã absolut abuzivã, contractele de privatizare fiind absolut discutabile.

Tot ceea ce am fãcut noi în România legat de aceastã problemã este o dovadã de corupþie instituþionalizatã. Dacã ne-ar prezenta azi cineva cine sunt beneficiarii acestor exploataþii piscicole, vom vedea cã în 90% din cazuri sunt oameni legaþi de puterea fostã ºi prezentã...

## **Din salã:**

ªi viitoare!

**Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Ce aveþi cu noi?

## **Domnul Iuliu Pãcurariu:**

Vreau sã vã spun cã acest proiect de lege, dacã l-am admite, ar fi un caz de discriminare. De ce, în definitiv, restituim terenurile care au aparþinut formelor asociative, ºi nu restituim terenurile care au fost proprietate indivizã clarã a foºtilor membri C.A.P., pe care s-au amenajat exploataþii piscicole, care au primit Ñ vezi Doamne! Ñ terenuri, în schimb, care au fost revendicabile pe baza Legii nr. 18/1991 ºi care nu sunt?!

Vreau sã vã atrag atenþia cã, practic, o asemenea evoluþie în anumite zone Ñ cum este judeþul Cluj Ñ sunt imposibile. Au fost situaþii în care barajele sau digurile au fost tãiate de þaranii nemulþumiþi. Este imposibil ca cineva sã asigure menþinerea în exploatare a acestor lacuri. ªi, pe bunã dreptate. Este, dacã vreþi, o mare nedreptate ca cineva Ñ care va concesiona în aceste condiþii aceste exploataþii Ñ sã facã bani sub nasul foºtilor proprietari, în situaþia când, mãcar dupã 40 de ani de politicã C.A.P.-istã a României, începând din 1990 puteam sã le încredinþãm dreptul moral de a beneficia de aceste exploataþii.

În consecinþã, eu v-aº propune ca aceastã lege sã fie retrasã ºi comisia de la Senat, împreunã cu Guvernul, sã caute o soluþie corectã asupra rezolvãrii acestor terenuri de sub luciul de apã, pentru cã, altfel, deja în judeþul Cluj ºtiu situaþii în care foºtii proprietari s-au adresat Curþii Europene ºi România va mai pierde un proces legat de acest drept.

Este inadmisibil! Vreau sã vã mai spun cã sunt situaþii în care, în perioada pânã la care am modificat Legea nr. 1/2000, s-au dat titluri de proprietate, s-au constituit asociaþii agricole în temeiul Legii nr. 36/1992 ºi care au preluat exploataþiile acestor lacuri. În clipa de faþã, avem situaþii în care sunt cetãþeni care beneficiazã de aceste terenuri ºi sunt cetãþeni care nu vor beneficia în continuare de ele.

Dacã nu vom fi de acord cu aceastã soluþie de a retrage acest act normativ la comisie ºi, în colaborare cu Guvernul, sã se gãseascã o soluþie unitarã ºi corectã, nu vom susþine acest proiect de lege.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Victor Apostolache, în numele Grupului P.S.D.

Vã rog, domnule senator!

## **Domnul Victor Apostolache:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este foarte greu sã vorbesc dupã colegul de la P.D., care a amestecat puþin lucrurile, dar încerc sã fac numai referire la aceastã iniþiativã legislativã.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Fii mai coerent altã datã!

Legea nr. 18/1991, ºi apoi Legea nr. 1/2000 privind refacerea proprietãþii private, a fost bunã ca idee, dar ca implementare ºi ca rezultate a lãsat ºi încã lasã foarte mult de dorit.

Spun aceasta fiindcã s-au distrus exploataþii existente, s-a distrus bazã materialã ºi s-a distrus legãtura pãmântului cu piaþa. S-a distrus orice legãturã între proprietate, pe de o parte, exploatare agricolã, pe de altã parte. Proprietarul nu a devenit ºi utilizator de proprietate, aceasta neintrând în circuitul economic.

Reexaminând situaþia agriculturii din perioada 1991Ñ 2000, constatãm cã nu s-a fãcut o reformã constructivã, nu s-a organizat nimic, nici pentru producþie, nici pentru vânzarea produselor, nici pentru aprovizionarea proprietarilor cu input-uri.

Legea nr. 1/2000 a venit sã definitiveze o reformã care are în ea atât de multe efecte negative, încât cu toþii îi simþim efectele.

Aceastã reformã a fost o soluþie de repartiþie Ñ ºi nu de construcþie! Ñ ale cãrei costuri se suportã azi de întreaga populaþie. Felul în care s-a fãcut împãrþirea terenurilor a fost atât de defavorabilã proprietarului, fiind fãcutã de politicieni, ºi nu de tehnicieni, încât s-au creat mari conflicte între noii proprietari sau între proprietari ºi instituþii ale statului, conflicte care treneazã ºi astãzi ºi s-au transformat în sute ºi mii de procese.

Aceastã iniþiativã legislativã care ne este propusã azi continuã ceea ce s-a legiferat pânã acum ºi, în loc sã rezolve problemele grele cu care se confruntã comunitãþile locale, le va accentua ºi avem, slavã Domnului!, dovezi în fiecare din judeþele noastre.

Ba, mai mult, ºi aici aº atrage atenþia tuturor colegilor, ea contravine normelor europene. Refacem structuri specifice secolului XIX, care nu mai existã nicãieri în Comunitatea Europeanã. Ne confruntãm cu probleme foarte grele legate de dosarul agricol. Nu putem ignora politicile agrare comunitare, ºi nici politicile agrare ale Organizaþiei Mondiale a Comerþului. Toate cer reformã, cer performanþã, calitate, siguranþa produselor, reechilibrarea mediului, folosirea raþionalã a resurselor ºi bune practici agricole.

Or, prin aceastã iniþiativã, nu facem altceva decât sã refacem structuri agrare ale Evului Mediu. Vã rog, ca atare, stimaþi colegi, sã respingem acest proiect, dar sã avem ºi în vedere faptul cã putem retrimite comisiei Ñ

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnule senator Pãcurariu, nu-i daþi replicã! Discutãm proiectul de lege. Aþi fãcut o cerere, v-aþi expus punctul de vedere. Acum facem replici între noi? Ne referim la proiectul de lege.

Existã în cadrul dezbaterilor generale alte luãri de cuvânt?

Vã rog, domnule Marius Constantinescu.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Drept la replicã!

Dar nu este... Bine, dupã dezbaterile generale, drept la replicã. Vã rog, nu v-a numit.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mãrturisesc cã sunt puþin încurcat. Despre intervenþia primului coleg mi-e greu sã mã pronunþ, pentru cã nu a fost calatã pe obiectul propunerii legislative ºi, ca atare, cred cã ar trebui cel puþin sã avem în vedere o modalitate de a rezolva niºte lucruri, o modalitate despre care am mai vorbit de la acest microfon, ºi anume sã încercãm, atunci când este cazul, sã rezolvãm punctual niºte probleme care vin dinspre viaþã spre noi. Dacã nu vom adopta aceastã manierã, ne vom trezi în situaþia pe care o avem ºi cu alte legi.

În cazul de faþã, reconstituirea unui drept de proprietate într-un anumit segment nerezolvat nu ºtiu de ce ar putea sã nascã opoziþie. Nu înþeleg nici mãcar poziþia Guvernului. Înþeleg cã Guvernul este împotriva reconstituirii dreptului de proprietate. Clar ºi evident.

Dacã nu se reconstituie dreptul de proprietate celor care au avut aceste terenuri, despre care se face vorbire în proiectul de lege ºi care nu sunt menþionate în Legea nr. 1/2000, atunci cui vor aparþine, cui vor reveni terenurile respective? Unora care nu au avut niciodatã în proprietate terenuri?! Am fãcut destui boieri în þara asta din unii care n-au avut niciodatã un petic de pãmânt! Cred cã nu este cazul sã continuãm cu aceeaºi manierã.

Este o propunere clarã, este o justificare clarã, nu afecteazã sub nici o formã niºte terenuri care au cãpãtat un anumit regim dupã 1958. S-a precizat expres în intervenþia iniþiatorului legii ºi nu înþeleg ce interese pot sã stea în spatele unor poziþii care se opun acestei propuneri legislative.

Dincolo de acest aspect, vorbim ºi ne raportãm întotdeauna la nevoia de a obþine producþii care sã satisfacã nevoile populaþiei. Cine sã facã aceste producþii? Cei care nu au sentimentul proprietãþii asupra pãmântului?! N-o vor face niciodatã. Nu vor încerca decât sã obþinã acele mijloace pe care le pune statul la dispoziþia proprietarilor, a celor care deþin suprafeþe însemnate, fãrã sã punã acele suprafeþe sã producã.

Mai mult decât atât, tot vorbim despre condiþia spre care tindem, spre Uniunea Europeanã, dar ce facem atunci cu raportul între local, naþional ºi european? Mergem numai în direcþia nivelãrii? Ne cere cineva aºa ceva pentru intrarea în Europa? N-am auzit niciunde, n-am vãzut niciunde un asemenea lucru ºi nici nu cred cã cineva ne cere aºa ceva. Cred cã este o interpretare greºitã a acelor condiþii care existã în Uniunea Europeanã.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã din partea celorlalte grupuri parlamentare existã luãri de cuvânt?

Da, vã rog, din partea Grupului parlamentar P.N.L.

Orice retrocedare de proprietate este un gest de dreptate. Pânã acum, aºa cum s-a spus în aceastã salã, s-au fãcut retrocedãri pe bucãþele ºi pornind de la ideea cã cei care urmeazã sã fie reîmproprietãriþi au fost moºieri. Moºierii sunt, astãzi, cei care au primit acele terenuri, cu mult peste 50 de hectare, sute ºi mii de hectare, de la statul actual. Statul actual, în 13 ani, a creat moºieri, pentru cã, dacã retroceda pânã în 50 de hectare, aºa cum era proprietatea în 1945, nu mai puteau fi creaþi moºierii. Dar statul actual trebuia sã-ºi creeze o clientelã politicã ºi acea clientelã politicã era nomenclatura.

Asearã am vizionat un program foarte interesant pe ”DiscoveryÒ, în care apãrea cum a luat Lenin puterea, în numele þãranilor ºi muncitorilor. Aºa face ºi social-democraþia româneascã. În numele celor sãraci ºi obidiþi, aºazisa social-democraþie ia puterea în România ºi redistribuie bogãþia moºierilor, nomenclaturii pe care a creat-o.

În numele þãranilor ºi muncitorilor, Lenin a împuºcat sute de mii de þãrani. În numele þãranilor ºi muncitorilor, Lenin a interzis grevele ºi a împuºcat zeci de mii de muncitori. Acum, în numele þãranilor foºti proprietari de terenuri, pentru cã în 1945 n-au mai rãmas decât þãrani foºti proprietari de terenuri, nu mai era nici un moºier fost proprietar de terenuri... 50 de hectare nu înseamnã moºier, ci era o gospodãrie cum este în Europa actualã. Aºa era, o gospodãrie cum este în Europa actualã Ñ pânã în 50 de hectare.

Noi n-am vrut, din 1990 pânã astãzi, sã recreãm aceste gospodãrii. Toatã legislaþia care a fost adoptatã pânã acum a împiedicat crearea acestor gospodãrii, dar a favorizat reintrarea în Evul Mediu, de care vorbea colegul meu mai înainte, pentru cã Evul Mediu a fost creaþia

latifundiilor ºi Evul Mediu a fost cel în care suveranul, puterea dãdea, la bunul plac, latifundii, aºa cum ºi astãzi puterea dã, la bunul plac, latifundii unuia ºi altuia, dintre care unii se aflã ºi în aceastã salã sau în sala de pe Dealul Mitropoliei.

Vã mulþumesc.

Deci trebuie retrocedat tot ce se mai poate retroceda. Vom vota pentru.

Vã mulþumim.

Dacã, din partea grupurilor parlamentare care nu s-au exprimat prin reprezentanþii lor, mai sunt luãri de poziþie? Nu mai sunt.

Dau cuvântul iniþiatorului, în legãturã cu cele arãtate în cadrul dezbaterilor generale.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Se pare cã propunerea mea legislativã este mai puþin agreatã de o parte dintre colegii mei, pentru cã, aºa cum se afirma aici, ne întoarce în Evul Mediu.

Eu nu propun sã ne întoarcem în Evul Mediu, ci propun sã respectãm ceea ce vrea Comunitatea Europeanã, adicã dreptul la proprietate Ñ proprietate pentru care cei care au avut-o au muncit Ñ ºi sã respectãm legile care sunt pânã acum.

Nu noi, domnule coleg, am adus agricultura României în stadiul în care este acum.

Susþineþi cã nu sunt forme de organizare a agriculturii. Au fost forme de organizare a agriculturii: C.A.P.-uri, la care unii dintre noi au ºi lucrat, I.A.S.-uri ºi aºa mai departe. În schimb, dupã 1989 încoace s-a procedat sistematic la distrugerea acestora, ca acum sã intervenim cu alte legi, sã promovãm exploataþiile agricole, lucrãm acum la cooperaþiile agricole ºi aºa mai departe. Deci forme de organizare au fost.

Susþinea domnul secretar de stat cã nu se respectã Legea nr. 18/1991, în care se stipuleazã cã nu se reconstituie dreptul de proprietate persoanelor fizice. Eu nu vorbesc de persoane fizice în propunerea mea legislativã. Vorbesc de o asociaþie. Deci asociaþia respectivã de persoane, care a participat cu cotã-parte... Mai zâmbesc unii colegi, dar probabil cã au o anumitã, eu ºtiu?, jenã... Unele persoane au participat, ºi am documentaþia aici, cu cotã-parte fiecare. ªi-au vândut casa, calul, ce au vândut ºi au cumpãrat o bucatã din iazul respectiv.

De asemenea, domnul secretar de stat spunea aici cã, în conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, se elibereazã un singur titlu de proprietate composesoratelor, obºtilor ºi aºa mai departe, dar nu a citit pânã la capãt, cã scrie ”ºi alte asociaþiiÒ, aceasta fiind o altã asociaþie.

Eu consider cã propunerea legislativã ar veni sã acopere o nedreptate sau, eu ºtiu?, sã dãm, aºa cum am dat la pãduri, aºa cum am dat la pãºuni, aºa cum am dat la fâneþe, formelor asociative. Mai ales cã sunt unele forme asociative care s-au ºi constituit dupã 1989 în aceleaºi forme asociative ºi au dreptul la aceste terenuri de sub luciul de apã.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, doamna senator Elena Sporea.

## Domnule preºedinte,

Aº dori sã propun Senatului, pentru a armoniza toate aceste articole din legile care au fost enumerate aici, sã returnaþi comisiei, pentru o bunã analizã ºi pentru o armonizare corectã a acestui articol de lege, pentru cã altfel o sã încurcãm ºi mai mult cele patru legi care au fost amintite.

Aº vrea sã fac încã o referire: în anexele din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia se prevede cã apele de suprafaþã ºi iazurile Ñ ºi ceea ce a solicitat colegul nostru face parte din aceste ”ape de suprafaþãÒ Ñ fac parte din domeniul public al statului. Deci noi trebuie sã analizãm toate aceste articole de lege, pentru a nu ne încurca mai tare. Vã mulþumesc.

Da, dar care, trecând prin Camera Deputaþilor, a devenit proiect de lege.

Da. Noi am prezentat punctul de vedere al Guvernului comisiei care s-a ocupat de aceastã propunere legislativã ºi suntem de acord cu raportul care a fost întocmit.

Vã mulþumesc foarte mult.

Din partea Comisiei pentru drepturile omului ºi minoritãþi, vã rog, domnule senator.

Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi a analizat proiectul de lege pentru completarea art. 3 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 214/1999.

Luând în considerare cã aceste persoane îºi apãrau ºi dreptul la proprietate Ñ cã despre proprietate a fost vorba ceva mai înainte Ñ comisia noastrã a apreciat favorabil necesitatea modificãrii ºi a întocmit raport favorabil în data de 5 martie. Raportul cuprinde ºi amendamentul propus de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

De altfel, domnul senator Iuliu Pãcurariu a fãcut propunerea de a se returna la comisie, în vederea unei examinãri mai în detaliu ºi extinse asupra posibilitãþii retrocedãrii terenurilor aflate sub luciul apei.

Conform art. 100 din Regulamentul Senatului, vã

Vã mulþumesc.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru completarea art. 3 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitãþii de luptãtor în rezistenþa anticomunistã persoanelor condamnate pentru infracþiuni sãvârºite din motive politice, persoanelor împotriva cãrora au fost dispuse, din motive politice, mãsuri administrative abuzive, precum ºi persoanelor care au participat la acþiuni de împotrivire cu arme ºi rãstrurnare prin forþã a regimului comunist instaurat în România.

Domnul secretar de stat Ivanov, vã rog sã prezentaþi, pe scurt, proiectul.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Domnule preºedinte,

Este vorba de o iniþiativã legislativã, cu care...

Vã mulþumesc.

Înþeleg cã iniþiatorul este de acord ºi cu amendamentul formulat.

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri la cuvânt? Constatãm cã nu sunt.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra proiectului de lege în ansamblu.

Adoptat cu 71 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi 5 abþineri.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea accesului internaþional la justiþie, adoptatã la Haga la 25 octombrie 1980.

Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Asistenþa judiciarã internaþionalã în materie civilã ºi comercialã reprezintã ansamblul procedurilor de cooperare între autoritãþile a douã state, în scopul facilitãrii soluþionãrii unui litigiu pe tot parcursul desfãºurãrii acestuia.

Reglementarea distinctã a acesteia rãspunde cerinþelor tot mai mari de cooperare între autoritãþile judiciare române ºi strãine, ca urmare a dezvoltãrii ºi diversificãrii schimburilor civile ºi comerciale care genereazã litigii, având elemente de extraneitate.

În vederea asigurãrii asigurãrii unei mai bune coordonãri a sistemelor juridice în cadrul unei ordini internaþionale, au fost convenite diferite soluþii procedurale, operaþionale, în cadrul unor organizaþii internaþionale, precum Conferinþa de la Haga de drept internaþional privat, Organizaþia Naþiunilor Unite, Consiliul Europei, dar ºi la nivel bilateral, prin încheierea unor convenþii cu dispoziþii speciale în materie.

În cadrul Conferinþei de drept internaþional privat de la Haga a fost adoptatã, la 25 octombrie 1980, Convenþia privind facilitarea accesului internaþional la justiþie.

Aderarea României la aceastã convenþie în cel mai scurt timp este una din exigenþele integrãrii în Uniunea Europeanã, fiind inclusã în acquis-ul comunitar la capitolul privind cooperarea internaþionalã în materie civilã.

În scopul armonizãrii prevederilor cuprinse în convenþiile multilaterale ºi bilaterale în domeniul asistenþei internaþionale judiciare la care România este parte, a fost deja elaborat proiectul de Lege privind asistenþa judiciarã internaþionalã în materie comercialã ºi civilã.

## Vã mulþumesc.

Domnul senator Predescu, vã rog, din partea comisiei.

**Domnul Marius Sorin Bota Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Deficienþele ºi sistemele greºite de lucru la oricare din persoanele juridice care desfãºoarã operaþiuni feroviare, aºa cum sunt ele definite în proiectul de ordonanþã, constituie premise de evenimente de cale feratã, fapt ce impune descoperirea lor neîntârziatã, cercetarea cauzelor care le-au determinat, stabilirea sancþiunilor ºi luarea operativã a mãsurilor de prevenire în viitor.

Pânã în prezent, depistarea acestor deficienþe ºi sisteme greºite de lucru nu s-a putut materializa prin sancþionarea cu amendã a celor vinovaþi, neexistând cadrul legal.

Prin proiectul alãturat de ordonanþã a Guvernului se creeazã cadrul legal de aplicare a sancþiunilor contravenþionale ºi se stabilesc faptele care constituie contravenþii la reglementãrile privind siguranþa circulaþiei, securitatea transporturilor, calitatea produselor ºi a serviciilor.

Faþã de cele arãtate mai sus, vã supunem spre aprobarea Senatului proiectul de ordonanþã a Guvernului privind stabilirea ºi sancþionarea unor fapte contravenþionale în operaþiunile de transport feroviar.

Vã însuºiþi ºi vã asumaþi amendamentele promovate prin raportul comisiei?

## Domnule preºedinte,

Acest proiect de lege întregeºte cadrul juridic privind asistenþa judiciarã internaþionalã, pe lângã celelalte douã legi deja adoptate, menþionate în raport.

Vã rog sã constataþi cã România a formulat trei declaraþii ºi o rezervã, corespunzãtor textelor Acordului ºi punctului sãu de vedere de aderare.

În aceste condiþii, comisia a adoptat raport de admitere, fãrã observaþii sau amendamente.

De aceea, vã rog sã-l acceptaþi ca atare.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri la cuvânt? Constatãm cã nu sunt.

Proiectul nu conþine amendamente, motiv pentru care vã

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/2000 pentru stabilirea ºi sancþionarea unor fapte contravenþionale în operaþiunile de transport feroviar ºi cu metroul.

Domnule secretar de stat, vã rog, aveþi cuvântul. Vã rog sã prezentaþi succint expunerea de motive.

Da.

## Da, vã mulþumesc.

Domnul senator Predescu, vã rog!

## Domnule preºedinte,

La forma adoptatã de Camera Deputaþilor, este vorba de o ordonanþã de abilitare, nu de urgenþã, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a adoptat douã amendamente, la punctele 25 ºi 34, înscrise în raport, cu care ºi iniþiatorul a fost de acord la dezbateri ºi astãzi le-a reconfirmat.

Pentru aceste considerente ºi cele expuse de reprezentantul Guvernului, vã rugãm sã fiþi de acord cu raportul comisiei.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri la cuvânt? Constatãm cã nu sunt.

Iniþiatorul îºi însuºeºte ºi îºi asumã amendamentele promovate prin raportul comisiei.

Aºadar, vã

Vã

Trecem la urmãtorul punct de pe agenda de lucru a Senatului, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 185/2002 pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe.

Domnule secretar de stat, vã rog sã prezentaþi succint expunerea de motive.

Pentru punerea în practicã a strategiei de dezvoltare a construcþiei de locuinþe adoptatã de Guvern ºi adaptatã la condiþiile socio-economice existente în România, Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei dezvoltã programe de construcþii de locuinþe la nivel naþional sau sectorial, derularea acestor programe de construcþii fiind realizatã de Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe.

În acest context, în cadrul programelor ºi potrivit strategiei adoptate, s-au indentificat ºi promovat o serie de obiective de investiþii pentru construcþia de locuinþe, amplasate pe terenuri care au aparþinut domeniului public sau privat al statului, terenuri preluate în proprietate ºi/sau în administrare de Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe prin hotãrâre a Guvernului.

Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe, nefiind abilitatã prin lege sã realizeze lucrãri de viabilizare a terenurilor, nu poate asigura recepþionarea ºi punerea în funcþiune a acestor construcþii de locuinþe, conform programelor aprobate, construcþii amplasate ºi în curs de execuþie pe terenuri deþinute în proprietate sau administrate de agenþie.

Având în vedere cele de mai sus ºi pentru reglementarea acestei probleme, am elaborat proiectul de ordonanþã de urgenþã, care, în forma prezentatã, a fost avizat de ministerele interesate ºi pe care vã rugãm sã îl aprobaþi.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

Înþeleg cã nu sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale.

Raportul nu conþine amendamente.

Vã

Trecem la urmãtorul punct de pe agenda de lucru a Senatului, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agenþilor economici care presteazã servicii de reparaþii, reglare ºi/sau desfãºoarã activitate de reconstrucþie a vehiculelor rutiere. Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

În perspectiva aderãrii României...

Domnul senator Novolan, din partea Comisiei economice, vã rog sã luaþi loc la pupitru.

Da, vã rog, domnule secretar de stat!

În perspectiva aderãrii României la Uniunea Europeanã este imperios necesar ca orice vehicul care a suferit o intervenþie de tip reparaþie/reglare sau care a fost reconstruit sã se încadreze în prevederile Directivei nr. 96/1996 a Comunitãþii Europene, a Consiliului Uniunii Europene privind armonizarea legislaþiei statelor membre asupra inspecþiei tehnice periodice a autovehiculelor ºi remorcilor acestora.

Ca urmare a oricãror operaþiuni de service auto, parametrii tehnici de siguranþã a circulaþiei ºi de protecþie a mediului trebuie conservaþi la nivelul standardelor europene prevãzute în alte 90 de directive referitoare la omologarea de tip autovehiculelor ºi remorcilor acestora.

## Da. Vã mulþumesc.

Vã rog, domnul secretar Novolan, din partea Comisiei economice, sã prezentaþi raportul.

## Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, Seres DŽnes.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã cu acest proiect de lege ºi, constatând cã proiectul vine sã îmbunãtãþeascã cadrul legal pentru derularea programelor de construcþii de locuinþe, s-au primit avizele favorabile de la comisiile de specialitate.

Prin urmare, am adoptat un raport favorabil, fãrã amendamente, ºi rugãm plenul Senatului sã-l adopte în forma transmisã de Camera Deputaþilor.

Legea are caracter ordinar.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În baza avizelor primite ºi a dezbaterilor, Comisia economicã a întocmit raport favorabil ºi propune adoptarea în forma primitã de la Camera Deputaþilor.

Vreau sã menþionez cã în cadrul dezbaterilor au fost propuse de cãtre domnul senator Bîciu Constantin trei amendamente, prezentate în anexã, amendamente care nu au fost însuºite.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt înscrieri la cuvânt? Constatãm cã nu sunt. Îl întrebãm pe domnul senator Bîciu dacã îºi susþine amendamentele pe care le-a propus în cadrul comisiei.

Da, domnule preºedinte, îmi susþin amendamentele.

Vã rog. La art. 1 indice 1... amendament la lit. e), g), de eliminare... Vã rog, vã referiþi în ordinea...

În ordinea lor, la primul amendament.

Vã rog.

Deci, faþã de textul iniþial al ordonanþei, la Camera Deputaþilor s-au introdus noþiunile de ”onorabilitateÒ ºi ”neutralitateÒ, pe care trebuie sã le îndeplineascã orice conducãtor al unui agent economic care efectueazã reparaþii. Adicã orice persoanã fizicã sau persoanã juridicã din România care efectueazã reparaþii pentru autovehicule trebuie sã îndeplineascã condiþiile de onorabilitate ºi neutralitate.

Condiþia de onorabilitate, pe lângã faptul cã este definitã ca fiind atribuitã cuiva care nu a avut fapte penale grave, deci total subiectiv, mai trebuie sã îndeplineascã ºi condiþia de a acþiona într-un mod etic ºi responsabil în raport cu beneficiarii. Adicã dacã un ºef de service nu zâmbeºte frumos unui client ºi primeºte o reclamaþie nu mai poate primi autorizaþia pentru a efectua inspecþia tehnicã sau reparaþia.

Deci o consider total subiectivã. Nu putem aprecia ºi nu putem acorda inspecþii tehnice dupã asemenea criterii.

La fel ºi condiþia de neutralitate, definitã ca fiind situaþia în care se gãseºte un agent economic care prin activitatea desfãºuratã nu genereazã conflict de interese. Este la fel de laconicã, la fel de subiectivã ºi poate genera abuzuri.

În ceea ce priveºte onorabilitatea ºi neutralitatea, ca iniþiator, am avut în vedere situaþiile în care existã cazuri cu conducãtori de unitãþi economice sau persoane implicate în diferite acþiuni de trafic de maºini sau care au avut condamnãri în asemenea cazuri sau alte infracþiuni penale grave ºi care nu acþioneazã în mod etic ºi responsabil. Neutralitatea am luat-o în considerare ca situaþie în care se gãseºte un agent economic care, prin activitatea desfãºuratã, nu genereazã conflicte de interese.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da. Deci susþineþi menþinerea acestor texte ºi vã pronunþaþi împotriva amendamentului.

Dacã nu mai existã din partea celorlalte grupuri parlamentare luãri de poziþie, vã

Domnule preºedinte, v-aº ruga sã-mi permiteþi, pentru cã cele afirmate de domnul secretar de stat nu sunt...

Nu, nu. Staþi un pic!

Nu sunt cuprinse în lege... Legea nu...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Domnule senator, lãsaþi aprecierile personale! V-am lãsat, v-aþi susþinut oral acest amendament, plenul Senatului este pe deplin lãmurit, nu este pe deplin, probabil, convins, asta o vom vedea la despuierea votului, aºa încât

Vã rog sã susþineþi al doilea amendament.

Am înþeles.

La articolul...

Nu, nu. Ne oprim aici. Le analizãm pe fiecare, pentru cã sunt la articole diferite, chiar dacã este o legãturã evidentã între propunerea dumneavoastrã de eliminare ºi articolele la care propunerea dumneavoastrã se referã.

Domnule secretar de stat, în legãturã cu aceste amendament propus de domnul senator Constantin Bîciu, la articolul 1 indice 1 lit. e) ºi lit. g).

Vã rog.

Corespunzãtor art. 2 alin. 2, precizez, este vorba, de asemenea, de o propunere de eliminare.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte,

ªi al doilea articol la care propun eliminarea este la fel de subiectiv ºi abuziv ca primul.

Eu nu ºtiu cum vor aprecia dânºii dupã definiþiile date în textul legii noþiunile de onorabilitate ºi neutralitate, dar, mã rog.

Al doilea articol, se referã la acordarea autorizaþiei tehnice de funcþionare a agenþilor economici care monteazã, verificã sau etaloneazã tahografe, aparate de taxat ºi restul.

Acestea trebuie sã manifeste neutralitate. În România, toþi marii agenþi economici care au mijloace de transport îºi reparã singuri aceste aparate. Nu existã nici o suspiciune cã nu-ºi reparã bine aparatele sau le umblã la parametri, din cauzã cã aceste aparate sunt verificate în toatã þara de cãtre Institutul Naþional de Metrologie.

Institutul Naþional de Metrologie este cel care pune marca ºi pe performanþele aparatului, ºi pe montajul aparatului. Dupã ce un aparat s-a montat pe maºinã, nu mai existã nici o posibilitate sã se umble la acest aparat decât dacã se rupe sigiliul Institutului Naþional de Metrologie.

Dacã nu sunteþi de acord cu amendamentul meu, ar însemna cã toþi marii agenþi economici care desfãºurau astfel de activitãþi pânã acum sã fie nevoiþi sã apeleze la terþi, unde preþurile sunt mai mari ºi le micºoreazã eficienþa economicã ºi, probabil, ºi calitatea.

Din acest motiv, susþin amendamentul.

## Vã mulþumesc.

Dacã sunt luãri de cuvânt legate de amendament? Înþeleg cã nu sunt.

Domnule secretar de stat, dacã doriþi sã interveniþi?

Dacã-mi permiteþi, dau cuvântul reprezentatului Registrului Auto Român.

Vã rog.

## **Domnul Liviu Anghene Ñ** _reprezentantul Registrului Auto Român_ **:**

## Mulþumesc.

## Domnule senator,

Vreau sã vã spun cã acest articol oricum nu vrea sã reglementeze activitatea unor autoritãþi de stat, nici a Registrului Auto Român ºi nici a Biroului Român de Metrologie Legalã. Este vorba de acei agenþi economici care, la rândul lor, vor obþine, din partea noastrã sau a Biroului Român de Metrologie Legalã, o autorizaþie privind montarea, etalonarea, verificarea acestor aparate.

Este o condiþie fireascã ca aceºti agenþi economici sã nu aibã activitãþi, de transport în speþã, prin care sã intre în conflict de interese cu activitatea de etalonare a aparatelor.

Deci, pe româneºte spus: ”Nu poþi sã centrezi ºi sã dai cu capul!Ò

Aceste autorizaþii se dau, în general, de cãtre firmele producãtoare de asemenea aparaturã, ei autorizeazã, este prima ºi cea mai importantã autorizaþie, sã o ai din partea producãtorului aparatului, ulterior, la dosarul de autorizare, din partea noastrã sau a B.R.M.L.-ului, aceasta fiind piesa de bazã ºi nici un producãtor de aparat nu o sã dea unei firme de transport aºa ceva.

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Aºadar, s-a susþinut ºi oral amendamentul respins de comisie, formulat de domnul Constatin Bîciu. Explicaþiile date în precedent sunt valabile ºi în acest caz.

Cine voteazã ”daÒ voteazã în favoarea amendamentu-

- lui, cine voteazã ”nuÒ, evident, împotriva acestuia. Deschidem votul.

- Amendamentul a fost aprobat cu 52 de voturi pentru,

- 48 de voturi împotrivã, o abþinere.

- Al treilea amendament.

Vã rog sã-l prezentaþi, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Al treilea amendament se referã la modul în care se acordã autorizaþiile tehnice de funcþionare pentru agenþii economici.

De fapt, este în legãturã strictã cu definiþiile votate la primul amendament. Adicã, în cazul în care un conducãtor al unui agent economic...

## Domnule senator,

Dacã îngãduiþi, pentru economia de timp, acest amendament este strâns legat de primul, pentru cã pune aceeaºi problemã a unor abilitãþi ºi activitãþi respective.

Pentru cã vorbim ºi de neutralitate, v-aº ruga frumos sã ne referim...

Nu, pentru explicaþie, pentru cã este legat de primul.

Sã nu mã mai întrerupeþi la fiecare amendament. Dacã existã ceva care nu convine din ceea ce spun, se pot face comentarii.

Nu, nu, era pentru lãmurire, pentru cã este legat de primul.

Are aceeaºi motivare.

Dar întreruperile la fiecare frazã nu-ºi au rostul, vã rog sã mã credeþi, ºi pe mine mã deranjeazã.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Pe alþii îi stimuleazã întreruperile, dar, vã rog, continuaþi.

Susþin ca din formularea art. 2, aºa cum a fost modificat în Camera Deputaþilor, sã se elimine prevederea de acordare a autorizaþiei tehnice dacã acel conducãtor nu îndeplineºte condiþiile de onorabilitate ºi neutralitate pur subiective. Adicã, existã multe alte criterii prevãzute ºi în prezenta lege prin care autorizaþia tehnicã respectivã se poate acorda fãrã subiectivism ºi fãrã alte interese.

Deci trebuie eliminatã din aceastã acordare, acea prevedere, aºa cum am propus eu.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Urmeazã, dacã nu existã altã... Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, vã rog, aveþi cuvântul!

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu aº fi intervenit, dar sunt membru al Comisiei pentru politicã externã ºi eu ºtiu cã atitudinea de neutralitate se manifestã între state, ºi nu între persoane. Nu înþeleg cum o persoanã poate sã fie neutrã. Poate ca sex sau mai ºtiu eu ce DumnezeuÉ

... încât cred cã ar trebui înlocuit acest termen cu ceea ce reprezintã el, evitarea conflictului de interese.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

Sigur, discuþia poate fi detaliatã.

Existau personaje platoniciene care purtau numele de ”androginÒ, dacã ne amintim bine, dupã un celebru dialog.

Problema este simplã. Aceastã chestiune reia, de fapt, ceea ce iniþial, în primul amendament, domnul senator Bîciu susþinea: eliminarea termenilor de _onorabilitate_ ºi _neutralitate_ asupra cãrui articol, am în vedere plenul Senatului, s-a pronunþat.

Vã

În aceste condiþii, încheiem aceastã parte a dezbaterii.

Vã

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru realizarea, dezvoltarea ºi modernizarea reþelei de transport de interes naþional ºi european.

Vã rog, domnule secretar de stat.

Prezenta lege preia prevederile aplicabile ale Deciziei Parlamentului European ºi Consiliului nr. 1692/1996 privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea reþelei

transeuropene de transport, modificatã prin Decizia Parlamentului European ºi Consiliului nr. 1347/2001, reprezentând astfel dovada respectãrii angajamentelor României privind realizarea infrastructurii de transport la standarde europene.

Prezenta lege creeazã certitudinea asigurãrii finanþãrii necesare realizãrii acestei infrastructuri ºi identificã proiectele de interes naþional ºi european atât din punct de vedere al diferitelor moduri de transport într-o abordare multimodalã, cât ºi privind managementul traficului, sistemul de informare a utilizatorilor ºi sisteme de poziþionare ºi navigaþie.

La elaborarea prezentei legi s-a þinut cont de faptul cã realizarea ºi dezvoltarea reþelelor de transport de importanþã naþionalã ºi europeanã contribuie la atingerea obiectivelor majore pe care România ºi le-a propus în demersurile întreprinse în vederea integrãrii în Uniunea Europeanã.

În conformitate cu cerinþele comunitare pe care România trebuie sã le transpunã în legislaþia ºi practica naþionalã, va fi necesar ca la fiecare doi ani Guvernul sã prezinte Parlamentului un raport privind aplicarea prezentei legi, iar la fiecare cinci ani, un raport din care sã rezulte dacã liniile directoare necesitã revizuire.

Faþã de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Lege privind aprobarea necesitãþilor de infrastructurã de transport de interes naþional ºi european, pe care îl supunem Senatului spre adoptare.

## Vã mulþumim.

Vã rog sã ne spuneþi dacã însuºiþi ºi asumaþi amendamentul fãcut de comisie, care se referã la introducerea pe aceastã cale rutierã ºi a oraºului Arad?

Da.

## Vã mulþumesc.

Domnul senator Traian Novolan, în numele Comisiei economice.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La analiza proiectului de lege au fost luate în dezbatere avizul favorabil al Consiliului Legislativ al Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, precum ºi amendamentele domnului senator Avram Crãciun, de care dumneavoastrã aþi fãcut vorbire mai înainte.

La analiza pe text a proiectului, s-a constatat o necorelare între anexa nr. 3 ºi anexa nr. 3a), respectiv harta care simplifica conþinutul acesteia. Astfel, la poziþia ”Reþeaua de cãi ferate, autostrãziÒ la punctul 1, sunt cuprinse în traseul autostrãzii oraºele Nãdlac, Arad, Timiºoara, Deva, Sebeº, Sibiu ºi Piteºti, pe când în legenda la harta de la anexa nr. 3a), oraºul Arad a fost omis. În acest sens, comisia a fãcut amendamentul cuprins în anexa la raport.

Totodatã, va trebui ca harta de la anexa 3a) sã se modifice ºi sã se punã traseul autostrãzii, aºa cum rezultã din text.

În urma celor prezentate mai sus, Comisia economicã susþine proiectul de lege ºi propune plenului Senatului adoptarea acestuia în forma primitã de la Camera Deputaþilor, cu amendamentul din anexã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

ªi eu vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri la cuvânt? Constatãm cã nu sunt.

Vã

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra proiectului de lege în ansamblul sãu.

Adoptat cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

Trecem la urmãtorul proiect de lege, privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2002 pentru modificarea art. 4 din Ordonanþa Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

Având în vedere specificul activitãþii Autoritãþii Rutiere Române, precum ºi numeroasele conexiuni dintre activitãþile desfãºurate de cãtre Autoritatea Rutierã Românã ºi activitatea de autorizare a transportului rutier internaþional desfãºurat în cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice Transporturilor ºi Locuinþei, se propune trecerea activitãþii de autorizare a activitãþilor de transport rutier internaþional, direct sau în tranzit, în sarcina Autoritãþii Rutiere Române.

Pentru considerentele de mai sus, am elaborat proiectul de ordonanþã de urgenþã a Guvernului, care, în forma prezentatã, a fost avizatã de ministerele interesate ºi pe care îl supunem Senatului spre adoptare.

În numele comisiei, domnul senator Traian Novolan, vã rog sã prezentaþi, pe scurt, raportul.

Comisia economicã a întocmit raport favorabil ºi propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, în forma primitã de la Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã existã luãri de cuvânt în cadrul dezbaterilor generale? Constatãm cã nu sunt.

Raportul nu conþine amendamente. Caracterul legii este de lege ordinarã. Vã

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, propunerea legislativã pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, cu modificãrile ulterioare.

Îl rog pe iniþiator, domnul senator Dumitru Codreanu, sã prezinte pe scurt aceastã iniþiativã legislativã ce îi aparþine. Aveþi cuvântul!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Potrivit dispoziþiei art. 41 alin. 1 ºi 4 din Ordonanþa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 413/2002 privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 79/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1997, ”transportul efectuat cu vehicule a cãror masã totalã maxim admisã sau ale cãror dimensiuni maxim admise de gabarit depãºesc limitele maxim admise prevãzute de lege se efectueazã numai pe baza unei autorizaþii speciale de transport ºi cu plata unei taxe speciale, stabilitã în funcþie de masa totalã, de dimensiunile de gabarit ale autovehiculelor ºi de distanþa parcursãÒ.

## Stimaþi colegi,

Vreau sã vã informez cã proprietarii de combine din producþie internã care lucreazã sezonier în campania agricolã nu au cum sã-ºi procure autorizaþiile speciale de transport datoritã faptului cã ei nu au responsabilitatea lipsei cãrucioarelor pentru transportul hederelor sau pentru alte agregate. În plus, aºa dupã cum se ºtie, terenurile din România sunt destul de fãrâmiþate. Din cele 9.000.000 de hectare s-au fãcut pânã acum în jur de 4.000.000 de proprietãþi, iar distanþele parcurse de cãtre aceste combine pentru efectuarea sezonierã a lucrãrilor de recoltat la pãioase, porumb, soia ºi aºa mai departe sunt pe distanþe scurte ºi în unele cazuri numai cã traverseazã aceste drumuri naþionale.

De asemenea, nu este corect ca un proprietar al unei astfel de combine sã plãteascã o taxã anualã pentru autorizaþie specialã de transport în condiþiile în care aceasta lucreazã sezonier.

Pentru înlãturarea acestor neajunsuri, am iniþiat alãturata propunere legislativã, prin care se prevede excluderea deþinãtorilor de combine de recoltat cereale de producþie internã de la obligaþiile de autorizaþie specialã de transport pe drumurile publice ºi de la plata taxelor speciale. În acest sens am fãcut aceastã iniþiativã legislativã pe care o supun dumneavoastrã spre dezbatere.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Din partea Guvernului, vã rog, domnule secretar de stat, care este poziþia Guvernului faþã de aceastã propunere legislativã?

Utilajele pentru care se solicitã scutirea de la plata autorizaþiei speciale de transport pentru depãºire de limitã, de greutate ºi/sau de gabarit afecteazã în mod deosebit reþeaua drumurilor naþionale, cu consecinþe negative asupra portanþei sistemului rutier ºi a siguranþei circulaþiei.

Circulaþia utilajelor agricole cu depãºire de limitã de greutate ºi/sau de gabarit se face numai pe bazã de autorizaþie specialã de transport solicitatã de transportatorul-administrator administratorului drumului, prealabil transportului, cu valabilitate temporarã de 30 de zile ºi cu posibilitatea prelungirii ei încã 30 de zile. În plus, iniþiatorul propune o discriminare între producãtorii de utilaje specifice interni ºi cei externi, ceea ce contravine cu procesul nostru de integrare în Uniunea Europeanã, care exclude orice discriminare între asemenea producãtori.

În consecinþã, având în vedere considerentele expuse, Guvernul nu susþine aceastã iniþiativã legislativã.

## Vã mulþumesc.

Domnul senator Traian Novolan, în numele Comisiei economice, care a fãcut un raport de respingere a acestei propuneri legislative. Vã rog sã prezentaþi raportul.

În ºedinþa sa, membrii Comisiei economice au analizat propunerea legislativã, împreunã cu iniþiatorul, domnul senator Dumitru Codreanu, ºi au hotãrât prin vot respingerea ei, pe urmãtoarele considerente: sunt cele expuse în primul rând de Guvern ºi, în mod special, noi am reþinut cã în þara noastrã reþeaua de drumuri este necorespunzãtoare Ñ atât cele naþionale, cât ºi cele judeþene Ñ, iar dacã aceste utilaje agricole ar circula fãrã autorizaþii aglomeraþia pe aceste drumuri ar fi foarte mare, cu consecinþe negative atât în plan economic, cât ºi în privinþa protecþiei mediului ºi, mai ales, stimaþi colegi, a vieþii ºi integritãþii persoanelor participante la trafic. De aceea, noi am întocmit raport negativ.

De asemenea, menþionãm cã am primit aviz negativ de la Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri la cuvânt? Da, vã rog, domnul senator Victor Apostolache, din partea Grupului parlamentar social-democrat ºi umanist.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Noi susþinem propunerea de respingere a acestei iniþiative, având în vedere ºi faptul cã nu protejãm prin aceasta producãtorii, ci creãm o discriminare nu între producãtorii de asemenea utilaje, ci de beneficiarii acestor utilaje, care sunt proprietarii.

Deci, practic, îl favorizez pe cel care deþine o combinã care îºi depãºeºte gabaritul cã e de fabricaþie autohtonã, comparativ cu alt român care a plãtit pe o combinã de fabricaþie externã. Nu înþeleg de ce facem aceastã discriminare. Pe de o parte.

Pe de altã parte, noi trebuie sã vedem cã trebuie sã ne integrãm efectiv în cerinþele Comunitãþii Europene. Or, cu asemenea derogãri pentru anumite categorii nu putem sã mai pretindem cã, într-adevãr, respectãm ceea ce ne-am angajat cã vom face.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Potrivit regulamentului, trebuie sã

S-au încheiat dezbaterile generale, domnule preºedinte?

Nu. Vreþi sã vã înscrieþi? Vã rog, domnuÕ... Nu v-am vãzut. Vã rog.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Indiferent de votul nostru, înainte de a-l da trebuie sã lãmurim câteva lucruri. Este vorba de o autorizaþie care se acordã pentru depãºire de greutate ºi gabarit. Vreau sã menþionez cã pentru combinele strãine, care sunt destul de uºoare ºi care au dispozitivul de remorcare a hederului, nu este nevoie nici de o autorizaþie de gabarit, nu este nevoie nici de autorizaþie de greutate. Deci combinele strãine circulã pe ºoselele româneºti fãrã nici un fel de autorizaþie.

Problema este de ce combinele româneºti, care nu au fost prevãzute cu acest dispozitiv ºi pentru care nu existã decât foarte greu posibilitatea creãrii unui astfel de dispozitiv, sã fie supuse plãþii unor asemenea taxe?! Deci aici ar trebui aduse câteva precizãri. De ce se face o astfel de discriminare pentru combinele româneºti ºi negativã pentru cele strãine? Deci nu este vorba Ñ cum spunea colegul de la P.S.D. Ñ cã sunt avantajate combinele româneºti în dauna celor strãine ºi cã nu ne aliniem la normele Uniunii Europene.

În plus, de ce se solicitã aceastã taxã? Din discuþiile pe care le-am avut la Comisia economicã, unde þin sã vã spun cã votul a fost cu puþin în favoarea respingerii, din argumentele aduse de colegul meu trebuie reþinut faptul cã cei care posedã combine româneºti sunt mici producãtori care îºi permit din când în când, dacã le permite timpul, sã se mai deplaseze dintr-un loc în altul pentru a-ºi amortiza cheltuielile ºi taxele. Un ajutor în plus pentru ei ar fi bine venit ºi, din acest motiv, susþinem iniþiativa legislativã a colegului nostru.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt alte luãri de cuvânt? Constatãm cã nu sunt.

Întrucât prin raport se propune respingerea, potrivit regulamentului avem sã votãm propunerea de respingere fãcutã de cãtre comisie. Cine voteazã ”daÒ voteazã în favoarea respingerii acestei propuneri legislative, cine voteazã ”nuÒ înseamnã cã doreºte continuarea dezbaterilor în vederea analizãrii proiectului de lege.

Deci: ,,daÒ este pentru propunerea de respingere;,,nuÒ este pentru continuarea dezbaterilor pe proiectul de lege.

Propunerea de respingere a fost adoptatã cu 72 de voturi pentru, 42 voturi împotrivã, nici o abþinere.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 42/2003 privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor de iluminat public.

Vã rog, domnule secretar de stat, aveþi cuvântul!

## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa a fost elaboratã în temeiul Legii nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospodãrie comunalã ºi al Legii de abilitare nr. 680/2002.

Practic, cu aceastã ordonanþã se încheie seria legislaþiei secundare în domeniul serviciilor publice de gospodãrie comunalã.

Ordonanþa stabileºte principiile de bazã care trebuie sã guverneze serviciile de iluminat public, precum ºi raporturile juridice dintre operatorii din acest domeniu ºi beneficiarii serviciilor de iluminat public. Ordonanþa a fost analizatã de Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului. Nu sunt amendamente, ca atare vã supunem spre aprobare ordonanþa Guvernului în forma adoptatã de Guvern.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul preºedinte Seres DŽnes, vã rog!

Da, domnule preºedinte. Aceastã ordonanþã a Guvernului rãspunde unei cerinþe prevãzute în Legea nr. 326/2001, reglementeazã gospodãria comunalã în domeniul iluminatului public. Trebuie sã menþionez cã s-au primit avize pozitive din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisiei economice, precum ºi din partea Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinarã. Propunem adoptarea acestui proiect de lege în forma transmisã de cãtre Guvern.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã sunt luãri de cuvânt? Constatãm cã nu sunt.

Raportul nu conþine amendamente. Aºadar, þinând cont de caracterul ordinar al legii ce este supusã votului dumneavoastrã, vã rog sã vã exprimaþi votul asupra proiectului de lege în ansamblul sãu.

Proiect de lege adoptat cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

Trecem la urmãtorul proiect de lege, pentru înfiinþarea comunei Horodnic de Sus, prin reorganizarea comunei Horodnic, judeþul Suceava.

Îl rog pe iniþiator, domnul deputat Crãciun Petru. Nu este aici.

Vã rog, domnule secretar de stat.

Domnule preºedinte, urmãtoarele patru puncte pe ordinea de zi au cam acelaºi obiect.

Nu. Acelaºi obiect, diferã localitatea propusã.

În sensul acesta am vrut sã spun.

Dar obiectul juridic este acelaºi.

Acelaºi obiect: înfiinþarea unor comune prin transformarea unor sate.

Exact.

Guvernul a analizat propunerile legislative. Este vorba de trei propuneri legislative la Vrancea ºi una la Suceava. Le-a analizat, a emis un punct de vedere favorabil, întrucât sunt respectate toate cerinþele impuse de Legea nr. 351/2001.

De asemenea, în toate cele patru localitãþi au fost organizate referendumuri. Rezultatul a fost favorabil. Sunt unele amendamente de formulare propuse de comisie, cu care suntem întru totul de acord. Ele sunt similare pentru toate cele patru propuneri legislative.

Vã mulþumesc.

Am înþeles. Dacã sunteþi de acord, îl rog ºi pe domnul preºedinte Seres DŽnes sã facã o prezentare globalã.

Sigur, voturile vor fi date pe fiecare din proiectele de lege în parte, dar o prezentare de ansamblu a problematicii, aºa cum s-a fãcut ºi din partea Guvernului.

## Da, domnule preºedinte.

La nivelul Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului s-a fãcut o analizã pe baza legislaþiei actuale, respectiv Legea nr. 215/2001, Legea administraþiei publice, Legea nr. 3/2000 ºi Legea nr. 351/2001. S-a constatat cã toate cele patru proiecte de lege îndeplinesc condiþiile solicitate de aceste prevederi normative.

S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. S-a primit aviz negativ de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Punctul de vedere al Guvernului, de asemenea, este favorabil proiectelor de lege menþionate.

Trebuie sã mai fac precizarea cã toate proiectele de lege au caracter organic.

Propunem acceptarea acestora, cu amendamentele cuprinse în anexã.

Mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Am înþeles.

Dezbateri generale la proiectul de Lege pentru înfiinþarea comunei Horodnic de Sus. Dacã la dezbateri generale sunt înscrieri la cuvânt? Nu sunt.

Pentru acest motiv, constatând cã sunt amendamente, vã

Proiectul de lege pentru înfiinþarea comunei Ploscuþeni, prin reorganizarea comunei Homocea, judeþul Vrancea. La dezbateri generale, dacã sunt luãri de cuvânt? Constatãm cã nu sunt.

Existã un raport al comisiei, care conþine câteva amendamente pe care ºi le-a însuºit ºi Guvernul.

Vã

Proiectul de Lege pentru înfiinþarea comunei Popeºti, prin reorganizarea comunei Urecheºti, judeþul Vrancea. Aceeaºi situaþie, existã un raport cu amendamente, pe care îl

Proiectul de lege pentru înfiinþarea comunei Pãuleºti, prin reorganizarea comunei Tulnici, judeþul Vrancea. Vã rog, doamna senator Stoica Fevronia.

Doresc sã spun un singur lucru: din cei douã sute ºi ceva de copii ai domnitorului ªtefan cel Mare, vreo ºapte sunt ai babei Tudora Vrâncioaia din Vrancea, iar numele comunei ”PãuleºtiÒ a fost dat dupã numele ”PaulÒ, unul din fii babei Vrâncioaia. Din aceastã comunã a fost ºi Ñ Dumnezeu sã o odihneascã Ñ, actriþa Leopoldina Bãlãnuþã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã rog sã votaþi!

Cu 89 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, raportul comisiei a fost adoptat.

Avem douã restanþe, punctele 11 ºi 12.

Punctul 11 Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 2/2003 pentru aprobarea amendãrii Protocolului referitor la definirea noþiunii de ”produse originareÒ ºi metodele de cooperare administrativã, anexã la Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte, ºi Comunitãþile Europene ºi statele membre ale acestora, pe de altã parte.

Vã rog sã prezentaþi proiectul de lege, domnule secretar de stat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 2/2003 pentru aprobarea amendãrii Protocolului referitor la definirea noþiunii de ”produse originareÒ ºi metodele de cooperare administrativã, care este, de fapt, anexã la Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte, ºi Comunitãþile Europene ºi statele membre ale acestora, pe de altã parte, nu face altceva decât sã-ºi însuºeascã îmbunãtãþirile pe care Uniunea Europeanã le-a adus acestui act internaþional, ca urmare a faptului cã a întârziat punerea lui în aplicare ºi, pe parcursul acestei perioade, s-au adus câteva îmbunãtãþiri de cãtre Uniunea Europeanã, iar noi nu facem altceva decât sã ne însuºim aceste îmbunãtãþiri.

Suntem de acord cu propunerea din raportul comisiei. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul senator Traian Novolan, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei economice.

Având avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru politicã externã, Comisia economicã a întocmit raport favorabil ºi propune plenului Senatului adoptarea în forma venitã de la Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Consider cã nu sunt necesare dezbateri generale, fiind vorba ºi de o procedurã de urgenþã, care permite conducerii ºedinþei sã nu mai utilizeze dezbaterile generale.

Punctul 12 din ordinea de zi se amânã pentru o datã ulterioarã.

Vã urez un bun sfârºit de sãptãmânã.

Declar închisã ºedinþa în plen de astãzi, 13 martie 2003.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 12,25._

## RECTIFICARE

În Monitorul Oficial al României, Partea a II-a (Dezbateri parlamentare) nr. 23, anul 171 (XIV), din data de luni, 17 martie 2003, la pag. 1 rândul 2, în loc de ”CAMERA DEPUTAÞILORÒ se va citi: ”ªEDINÞE COMUNE ALE CAMEREI DEPUTAÞILOR ªI SENATULUIÒ.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 27/24.III.2003 conþine 32 de pagini.**

Preþul 39.552 lei